CAPITOLUL I

Introducere: Secolul al XX-lea a fost Secolul Productivitatii, in care multe din companiile nostre au devenit lideri mondiali ai productivitatii. Pe parcursul sau insa foarte putine dintre acestea au devenit lideri ai calitatii.Secolul XXI va fi Secolul Calitatii.Cred ca multe din companiile nostre vor deveni lideri mondiali ai calitatii si cred ca, de asemenea, calitatea va fi un domeniu major al competitiei mondiale (Dr. Joseph Juran) Notiunea de calitate este cosiderata una din ideile care s-au extins cel mai mult in ultimii ani. In prezent ea este asociata cu toate activitatile legate de managementul calitatii, asigurarea calitatii, acreditarea, certificarea si evaluarea conformitatii, cu etichetarea si marcile calitatii, cu standardizarea. In standardul SR 9000:2000 calitatea este definita ca reprezentand masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerintele, respectiv nevoile, sau asteptarile declarate, in general implicite sau obigatorii. Mijlocul prin care se pune in aplicare in mod unitar, coerent si integrator managementul calitatii este sistemul calitatii, pentru introducerea caruia se aplica un program elaborat in mod adecvat. A. V. Feigenbaum defineste sistemul calitatii ca find reteaua de proceduri administrative si tehnice necesare pentru a produce si livra un produs care sa respecte niveluri privind calitatea specificata. Aceste proceduri stabilesc elementele activitatii ce trebuie prestate, insusirea si sincronizarea necesare pentru realizarea obiectivului dorit si functiile raspunzatoare de indeplinirea elementelor individuale ale activitatii. Conform Codului Constructiilor sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si post utilizare a acestora. In cadrul sistemului calitatii standardizarea si certificarea calitatii au o contributie importanta in cresterea eficientei productiei. Managementul calitatii incepe odata cu dorinta de a cunoaste si de a practica, in permanenta, mai bine. Managementul calitatii reprezinta activitati coordonate pentru a orienta si a controla o organizatie de in ceea ce priveste de calitatea la serviciilor/ nivelul produselor cel oferite mai clientilor. inalt. Managementul calitatii constituie responsabilitatea tuturor nivelurilor de management si condus managementul Implementarea managementului calitatii intr-o firma implica toti membrii organizatiei. Management inseamna sa stabilesti obiective si apoi sa te concentrezi pe indeplinirea lor. Obiectivele se stabilesc pe fiecare nivel ierarhic. Cu alte cuvinte managementul calitatii reprezinta un sistem integrat, care are scopul de a organiza in asa fel activitatile ce pot influenta direct sau indirect calitatea produselor si serviciilor oferite,

incat sa confere increderea necesara atat clientilor cat si propriei conduceri fata de obtinerea calitatii specificate. Standardele din familia ISO 9000 STANDARDUL este un document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care furnizeaza pentru utilizari comune si repetate reguli, linii directoare si caracteristici referitoare la activitati si rezultatele acestora, in scopul obtinerii unui grad optim de ordine, intr-un context dat. Standardele ISO sunt optionale. ISO nu reglementeaza si nu legifereaza. Fiind o organizatie neguvernamentala, ISO nu are autoritate legala sa impuna implementarea acestora. Din 1960 au fost elaborate numeroase standarde ale sistemului calitii, de ctre diferite ri i industrii, pentru a identifica acele elemente care ar trebui s fie controlate pentru a da ncrederea necesar clientului c produsul sau serviciul comandat va fi livrat cum s-a convenit. Astfel, prima ncercare de standardizare n domeniul asigurrii calitii a constituit-o standardul militar american MIL Q- 9858A din 1963. n 1968 a urmat un standard NATO AQAPs 1/4/9, iar n 1973 un standard militar britanic Def Stan 05- 21/24/29. Prima generalizare a principiilor de asigurarea calitii o reprezint standardul britanic BS 5750 din 1979. Pe baza acestui standard Organizaia Internaional de Standardizare (ISO) a elaborat n 1987 standardele din seria ISO 9000, care au fost adoptate de majoritatea rilor industrializate ca standarde naionale, fiind preluate i de CE sub titulatura seria EN 29000, n prezent EN ISO 9000. Pentru reglementarea de acreditare i certificare CE a elaborat o alt serie de standarde denumit seria EN 45000 care nu au nc echivalent ISO.

Rolul standardelor n domeniul calitii Nucleul principal al acestor standarde l reprezint aa numita familia ISO 9000. Aceste standarde se mpart n dou categorii: standarde pentru managementul calitii intern ISO 9004 care are rolul de a conferi ncredere conducerii unei organizaii fa de modul n care sunt coordonate problemele referitoare la calitatea produselor i serviciilor oferite. Acest standard poate fi folosit pentru elaborarea unui sistem al calitii complex. standard pentru managementul calitii extern ISO 9001 care are rolul de a conferi ncredere unui client fa de modul n care va fi tratat comanda sa n cadrul organizaiei furnizorului, precum i c produsele sau serviciile cumprate vor satisface toate cerinele sale explicite i implicite. Standardul SR EN ISO 9001 poate fi folosit n relaii contractuale. Pe baza acestui standard organizaia care dorete implementarea sistemului de management i croiete sistemul adaptat la condiiile proprii. Fiecare sistem de management implementat dup acest standard este unic.

Familia de standarde SR EN ISO 9000 : 2001 Standardele care fac parte din familia SR EN ISO 9000:2001 sunt: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al Calitii Principii fundamentale i vocabular SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de Management al Calitii Cerine SR EN ISO 9004:2001 Sisteme de Management al Calitii Linii directoare pentru mbuntirea calitii ISO 19011:2002 Linii directoare pentru auditul sistemelor de management Obiectivul principal al apariiei noii familii este de a reduce proliferarea de standarde sectoriale prin elaborarea unor noi ediii ale SR EN ISO 9001 i SR EN ISO 9004 care s poate fi aplicate direct, oricrui sector, fr ghiduri suplimentare. Cele peste 27 de standarde ale actualei familii ISO 9000 vor fi tratate difereniat nct unele vor fi retrase, altele vor fi transferate altor comitete tehnice iar unele vor fi nlocuite de Rapoarte Tehnice. Astfel: ISO 9000-3 i ISO 9000-4 vor fi transferate ctre alte comitete tehnice ale ISO / IEC ISO 9004-2, ISO 9004-3, ISO 9004-4 i ISO 10005 vor fi retrase ISO 10006, ISO 10007, ISO 10013, ISO 10014, ISO 10015, ISO 10017 ar putea deveni Rapoarte Tehnice ISO 10012-1 i ISO 10012-2 vor fi cumulate ntr-un singur standard care va fi meninut ca standard al familiei ISO 9000.

Procesul de certificare a unui sistem de management al calitii Certificarea sistemului calitii reprezint atestarea, de ctre organismul de certificare, a conformitii acestuia cu un standard de referin din familia ISO 9000 sau echivalentele acestora. Ea se poate realiza i pe baza unui alt document normativ. n acest caz organismul de certificare trebuie s demonstreze c documentele n cauz au n vedere un sistem al calitii de nivel i coninut comparabile cu standardele ISO menionate. Dovada conformitii cu standardul (documentul normativ) stabilit o reprezint certificatul sistemului calitii. Pentru evaluarea avantajelor pe care le prezint certificarea sistemelor calitii, pe baza standardelor ISO 9000, au fost efectuate, n ultima perioad, o serie de studii, n diferite ri i la nivelul Uniunii Europene. Potrivit unui studiu efectuat n Germania, motivele pentru care organizaiile doresc s implementeze un sistem al calitii n scopul certificrii sunt, n ordinea frecvenei menionrii lor, urmtoarele: dobndirea unui avantaj fa de concureni;

la solicitarea clienilor; mbuntirea imaginii organizaiei pe pia; mbuntirea calitii produselor; prevenirea pierderilor datorate rspunderii juridice pentru produs. Motivele pentru care organizaiile doresc s-i certifice sistemul calitii, pe baza standardelor

internaionale ISO 9000: mbuntirea planificrii i inerii sub control a proceselor; realizarea unor produse conforme specificaiilor; consecven n aplicarea tehnologiilor; creterea eficienei, a productivitii. Certificarea sistemului calitii unei ntreprinderi se realizeaz att n scopuri externe (publicitar, aliniere la diferite reglementri, la directivele comunitare etc.), ct i n scopuri interne (realizarea obiectivelor stabilite, potrivit politicii ntreprinderii n domeniul calitii, motivarea personalului pentru mbuntirea calitii, asigurarea capabilitii proceselor privind realizarea anumitor performane). Astfel, certificarea sistemului calitii de ctre organisme tere, independente, avnd un prestigiu recunoscut, poate s reprezinte o dovad a superioritii ntreprinderii fa de concureni, prin existena unui sistem al calitii eficient, capabil s asigure, n mod constant, obinerea unor produse corespunztoare pentru satisfacerea cerinelor clienilor. Pe de alt parte, un sistem al calitii certificat d mai mult ncredere ntreprinderii c toate procesele i activitile sunt inute sub control, permind obinerea unor rezultate prestabilite. El poate determina personalul s se preocupe mai mult de mbuntirea calitii propriei activiti, n favoarea rezultatelor de ansamblu ale ntreprinderii. Deoarece pentru implementarea unui sistem al calitii conform standardelor ISO 9000, o condiie important o reprezint instruirea corespunztoare a personalului, se realizeaz, implicit, perfecionarea acestuia n domeniul asigurrii calitii, ceea ce are, de asemenea, implicaii favorabile asupra proceselor ntreprinderii. Certificarea sistemului calitii unei ntreprinderi nu nseamn ns c, n mod automat, toate produsele i serviciile pe care le furnizeaz vor fi fr abateri fa de cerinele stabilite. Un asemenea certificat demonstreaz c desfurarea proceselor din ntreprindere, ncepnd cu cercetarea pieei i pn la supravegherea produselor n utilizare, ndeplinete condiiile certificrii (cele prevzute n standardul sau documentul normativ stabilit ca referin). Dup certificare, trebuie asigurat respectarea condiiilor din referenialul stabilit, ceea ce presupune eforturi continue de perfecionare a tuturor acestor procese, evitndu-se apariia deficienelor de orice natur, pe ntreaga traiectorie a produsului.

CAPITOLUL II Principiile managementului calitii Cele opt principii ale managementului calitii sunt descrise n standardele: ISO 9000:2000, Sisteme de management al calitii fundamente i vocabular, i ISO 9004:2000, Sisteme de management al calitii Recomandri de mbuntire a rezultatelor. Principiul 1 - Orientare ctre client Principiul 2 - Leadership (tiina de a fi lider) Principiul 3 - Implicarea salariailor Principiul 4 - Abordare bazat pe proces Principiul 5 - Abordarea managerial bazat pe sistem Principiul 6 - mbuntire continu Principiul 7 - Abordarea lurii deciziilor pe baz de fapte Principiul 8 - Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii Principiul 1: Orientare ctre client Organizaia depinde de clienii si i de aceea trebuie nelese nevoile actuale i cele viitoare ale acestora, trebuie ndeplinite cerinele i ateptrile clienilor. Principalele avantaje: - creterea profitului i a cotei de pia, ca urmare a adaptrii rapide i flexibile la cerinele pieei. - creterea eficienei utilizrii resurselor folosite n scopul satisfacerii clienilor. clienilor. Comunicarea n cadrul organizaiei a nevoilor i ateptrilor clienilor. Evaluarea satisfaciei clienilor i acionarea asupra rezultatelor. Conducerea sistematic a relaiilor cu clienii. Asigurarea unei abordri echilibrate ntre satisfacerea clienilor i a altor pri interesate (cum ar fi acionarii, angajaii, furnizorii, comunitatea local). creterea loialitii clienilor, care duce la ncheierea de noi afaceri cu acetia. Punerea n aplicare a principiului orientrii ctre client duce la: Analizarea i nelegerea nevoilor i ateptrilor clienilor. Asigurarea concordanei ntre obiectivele urmrite de organizaie i nevoile i ateptrile

Principiul 2: Leadership (tiina de a conduce) Liderii trebuie s stabileasc o concordan ntre scopul stabilit al organizaiei i aciunile ntreprinse. Ei vor crea i menine un mediu de lucru n care toi angajaii vor fi implicai n atingerea obiectivelor organizaiei.

Principalele avantaje: Angajaii vor nelege i vor fi motivai pentru atingerea scopurilor i obiectivelor organizaiei. Activitile vor fi evaluate, corelate i implementate n mod uniform. Se va minimiza lipsa de comunicare existent ntre diferite nivele din organizaie. Punerea n aplicare a principiului de leadership duce la: Luarea n considerare a nevoilor tuturor prilor implicate, inclusiv clieni, acionari, angajai, Stabilirea unei viziuni clare privind viitorul organizaiei. Stabilirea unor inte i obiective motivante. Creearea i susinerea unor valori mprtite, a corectitudinii i a unor modele cu rol etic la Creearea ncrederii i eliminarea fricii. Asigurarea pentru angajai a resurselor, instruirilor i libertii de aciune, n concordan cu Susinerea, ncurajarea i recunoaterea contribuiei angajailor. Principiul 3: Implicarea angajailor Personalul angajat de la toate nivelele reprezint esena organizaiei i implicarea lor total asigur folosirea abilitilor lor n folosul organizaiei. Principalele avantaje: Angajai motivai, loiali i implicai n cadrul organizaiei. Inovaie i creativitate n atingerea obiectivelor organizaiei. Angajaii sunt contieni de performanele lor. Angajaii sunt dornici s participe, contribuie la mbuntirea continu. Punerea n aplicare a principiului implicrii angajailor duce la: Angajaii identific piedicile existente n calea creterii performanei. Angajaii accept deinerea i responsabilitatea pentru rezolvarea unor probleme. Angajaii i evalueaz performana comparativ cu obiectivele i intele pe care i furnizori, bnci, comunitatea local i a societii pe ansamblu.

toate nivelele din organizaie.

responsabilitile i limitele de rspundere ale fiecruia.

le-au stabilit. - Angajaii caut n mod continuu ci de mbuntire a competenei, a cunotinelor i experienei lor. Angajaii fac schimb de cunotine i experien. Angajaii discut n mod deschis diferite probleme i aspecte.

Principiul 4: Abordarea procesual Un rezultat dorit va fi n mod eficient atins, dac activitile i resursele asociate acestora vor fi tratate ca i procese.

Principalele avantaje: Costuri mai mici i cicluri de timp mai scurte pentru obinerea eficacitii privind folosirea Rezultatele vor fi adecvate, mbuntite i anticipate. Se va face focalizarea pe / se va acorda prioritate oportunitilor de mbuntire. Punerea n aplicare a principiului abordrii procesuale va conduce la: Definirea n mod sistematic a activitilor necesare n vederea obinerii rezultatelor dorite. Stabilirea clar a responsabilitilor i rspunderii pentru conducerea activitilor cheie din Analizarea i msurarea capabilitii activitilor cheie. - Identificarea interfeelor pentru activitile cheie n interiorul i ntre funciile importante ale organizaiei. - Concentrarea pe factori cum ar fi resursele, metodele i materialele necesare mbuntirii activitilor cheie din organizaie. Evaluarea riscurilor, consecinelor i impactului aciunilor asupra clienilor, furnizorilor i a altor pri interesate. Principiul 5: Abordarea managerial bazat pe sistem Identificarea, nelegerea i conducerea proceselor inter-relaionale ca un sistem contribuie la atingerea eficienei i eficacitii de ctre organizaie privind realizarea obiectivelor. Principalele avantaje: Integrarea i corelarea proceselor care se vor realiza cel mai bine din punct de vedere al Abilitatea de concentrare a eforturilor asupra proceselor cheie. Oferirea siguranei prilor interesate din punct de vedere al consistenei, eficacitii i eficienei Punerea n aplicare a principiului abordrii sistemice duce la: aciunilor. Stabilirea intelor de atins i a particularitilor activitilor din cadrul sistemului. mbuntirea continu a sistemului prin msurri i evaluri. O structurare sistemic pentru atingerea de ctre organizaie a obiectivelor sale ntr-un mod nelegerea interdependenelor dintre procesele sistemului. Abordarea structurat n vederea armonizrii i integrrii proceselor. O mai bun nelegere a rolurilor i responsabilitilor necesare pentru atingerea obiectivelor i Cunoaterea capabilitii organizaiei i stabilirea limitelor resurselor naintea demarrii ct mai eficace i eficient. atingerii obiectivelor. resurselor.

organizaie.

obinut de organizaie n activitile sale.

astfel reducerea barierelor de comunicare ntre diferitele funciuni din organizaie.

Principiul 6: mbuntirea continu mbuntirea continu privind performana de ansamblu a organizaiei trebuie s fie un obiectiv permanent. Principalele avantaje: Avantajul performanei prin mbuntirea capabilitii organizaionale. mbuntirea uniform a activitilor n cadrul organizaiei, la toate nivelele. Flexibilitate, prin rspuns rapid la oportunitile oferite de pia. Punerea n aplicare a principiului mbuntirii continue duce la: Asigurarea unei abordri consistente la nivelul ntregii organizaii privind mbuntirea performanelor acesteia. Asigurarea unui personal instruit privind metodele i instrumentele de mbuntire continu. mbuntirea continu a produselor, proceselor i sistemelor va fi un obiectiv al fiecrui angajat Stabilirea unor scopuri pentru ghidare n activitate, msurtori de efectuat, mbuntire continu. Recunoaterea i aducerea la cunotin a mbuntirilor. Principiul 7: Abordarea lurii deciziilor pe baz de fapte Deciziile eficiente sunt luate pe baza analizei datelor i informaiilor. Principalele avantaje: Decizii luate pe baz de informaii. Abilitate crescut de a demonstra eficacitatea deciziilor trecute, pe baz de fapte nregistrate. Abilitate crescut de analizare, stimulare i modificare a opiniilor i deciziilor. Punerea n aplicare principiului abordrii faptice duce la: Asigurarea c datele i informaiile sunt suficient de exacte i viabile. Punerea la dispoziia celor interesai a datelor. Analizarea datelor i informaiilor prin folosirea unor metode valide. Luarea de decizii i ntreprinderea de aciuni pe baz de analiz factual i stabilirea unui

n parte din cadrul organizaiei.

echilibru ntre experien i intuiie. Principiul 8: Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii ntre organizaie i furnizorii si trebuie s existe o relaie de interdependen i avantaj reciproc pentru ca ambele pri s realizeze o cretere de valoare. Principalele avantaje: Abilitate crescut a ambelor pri de a creea valoare. Flexibilitate i vitez de rspuns la cerinele pieei privind nevoile i ateptrile clienilor. Optimizarea costurilor i a resurselor.

Punerea n aplicare a principiului relaiilor reciproce duce la: Asigurarea unui echilibru ntre ctigurile realizate pe termen scurt i ncrederea obinut de-a Identificarea i selectarea furnizorilor cheie. Comunicarea devine clar i deschis. Se realizeaz un schimb de informaii i planuri de viitor. Se dezvolt aciuni de cooperare i mbuntire a activitilor. Se realizeaz susinerea, ncurajarea i recunoaterea mbuntirilor i realizrilor furnizorilor. lungul timpului.

CAPITOLUL III

Ciclul DEMING Standardul SR EN ISO 9001 : 2001 precizeaza : Un avantaj al abordarii bazate pe proces este controlul permanent pe care aceasta il asigura, atat asupra legaturii dintre procesele individuale in cadrul sistemului de procese, cat si asupra combinarii si interactiunii acestora. Eficienta abordarii bazate pe proces in proiectarea, dezvoltarea, implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua a eficacitatii unui sistem de management in scopul cresterii satisfactiei partilor interesate prin indeplinirea cerintelor / nevoilor / asteptarilor acestora este asigurata prin aplicarea ciclului DEMING tuturor proceselor identificate in cadrul unei organizatii. Etapele acestei metodologii constau in : 1. PLANIFICAREA PROCESULUI (Plan) Planificarea procesului confera asigurarea ca vor fi satisfacute cerintele si consta in : stabilirea indicatorilor de performanta; stabilirea obiectivelor operationale astfel incat sa se asigure indeplinirea indicatorilor de performanta; stabilirea datelor de intrare, a furnizorilor interni si a proceselor din amonte; identificarea activitatilor/pasilor care concura la derularea eficace si eficienta a procesului; identificarea succesiunii si interactiunii dintre pasii procesului; alocarea de responsabilitati specifice fiecarui pas al procesului; stabilirea elementelor de iesire intentionate si neintentionate - si a proceselor din aval; stabilirea resurselor necesare derularii eficace a procesului si modul de asigurare a acestora; asigurarea informatiilor necesare pentru desfasurarea si monitorizarea procesului.

2. EFECTUAREA PROCESULUI (Do) Efectuarea procesului consta in desfasurarea in conditii controlate a procesului prin respectarea specificatiilor tehnice, contractuale, organizatorice, manageriale si de orice alta natura aplicabile procesului in cauza. 3. VERIFICAREA PROCESULUI (Check) Verificarea procesului si a rezultatelor acestuia se realizeaza prin : compararea rezultatelor procesului cu indicatorul de performanta si, respectiv, cu cerintele pentru produs; inregistrarea rezultatului compararii in rapoarte de monitorizare proces ; aceste rapoarte asigura documentarea si raportarea in vederea analizei;

4. AMELIORAREA / IMBUNATATIREA PROCESULUI (Act) Aplicarea actiunilor pentru imbunatatirea continua a performantei procesului se realizeaza pe baza analizei rezultatelor inregistrate de catre proprietarul de proces, prin : * analiza rezultatelor verificarii procesului documentat in raportul de monitorizare proces si in eventualele rapoarte de neconformitate consemnate in cadrul auditurilor calitatii; * stabilirea si aplicarea de corectii (actiuni imediate vizand eliminarea operativa a neconformitatilor) in conformitate cu procedura specifica (Tratarea neconformitatilor); * stabilirea si aplicarea de actiuni corective (actiuni tactice vizand eliminarea cauzei neconformitatii), in conformitate cu procedura specifica (Actiuni corective), atunci cand indicatorul de performanta nu a fost indeplinit; * stabilirea si aplicarea de actiuni preventive - actiuni tactice vizand eliminarea unei potentiale neconformitati identificate (tendinte) - in conformitate cu procedura specifica (Actiuni preventive). * aplicarea actiunilor de imbunatatire eventual identificate cu ocazia auditurilor; * evaluarea si valorificarea prin aplicarea imediata, operativa a propunerilor de imbunatatire facute de angajati

PLANIFICA P (PLAN) Stabileste obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta cu cerintele si cu politicile organizatiei

EFECTUEAZA D (DO) Implementeaza procesele stabilite

VERIFICA C (CHECK) Monitorizeaza si masoara procesele si produsul obtinut fata de politicile, obiectivele si cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele

ACTIONEAZA A (ACT) Intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor proceselor si produsului

METODOLOGIA P D C A

CAPITOLUL IV Documentele sistemului de management al calitii 4.1 Cerinte generale: Organizatia trebuie sa identifice procesele implicate in sistem, si sa determine succesiunea interactiunii acestora.

4.2. Cerinte referitoare la documentatie: 4.2.1. Generalitati: Este o cerin a SR EN ISO 9001:2001 i a standardelor sistemului calitii n general, ca sistemul calitii s fie documentat. Aceasta nseamn elaborarea unui manual al calitii i a unui minimum de proceduri i instruciuni documentate, acolo unde acestea sunt cerute de standard. Standardul stabilete c trebuie dat consideraia necesar pregtirii planurilor calitii. Nu toate aceste documente sunt obligatorii, iar formatul i coninutul nu este prevzut strict de standard, numrul i aspectul lor fiind diferite n diferite organizaii. Practic, un sistem al calitii este definit i exist prin intermediul documentelor sale specifice; n consecin, sistemul calitii presupune: elaborarea documentelor sistemului; implementarea efectiv a acestor documente; Una din condiiile de baz pe care trebuie s le satisfac sistemul calitii adoptat este aceea de a fi bine definit pentru a putea fi uor neles i implementat. Acest deziderat se poate realiza numai prin croirea unei structuri de documente ale sistemului ct mai aproape de necesitile reale ale organizaiei. Documentele calitatii trebuie astfel concepute nct, pentru toate activitile care pot influena direct sau indirect calitatea, s se poat oferi rspunsuri precise la urmtoarele ntrebri: Ce trebuie fcut ? Cine face ? Unde face ? Cu ce face ? Cnd face ? Cum face ? Cum i cine verific dac s-a fcut aa cum s-a declarat ? Documetatia SMI include: a). Declaratie documentata a politicii si obiectivelor in domeniul calitatii; Aceste cerinte sunt evidentiate la punctele 5.3. si 5.4.1., iar documentul ce contine aceasta politica este Politica si obiectivele privind calitatea. Acest document este tinut sub control, se revizuieste in timp si se analizeaza anual. b). Planul de masuri pentru atingerea obiectivelor, document ce se intocmeste anual si este dezvoltat impreuna cu politica si obiectivele pe termen lung unde punctele strategice devin parti a planului anual ce includ noi puncte pe temen scurt. Planul este intocmit de compartimentul de management al calitatii cu participarea tuturor managerilor, specialistilor si a personalului operativ (liderii de process). Planul este analizat in Comitetul Director (CD) si aprobat de liderul organizatiei. Documentul intocmit are codul PMI nn Plan de Management Integrat pe anul in curs. Trimestrial se analizeaza in Comitetul Director stadiul indeplinirii lui se iau deciziile adecvate.

c). Manualul SMI, vezi punctul 4.2.2. d). Plan de asigurare a calitatii, cod: PAC nn, care se intocmesc pentru fiecare produs, contract, proiect. Aceste planuri respecta cerintele standardelor de referinta si fac legatura dintre documentele SMI a organizatiei si conditiile concrete de realizarea produsului. Planurile calitatii furnizeaza clientului argumente necesare pentru realizarea produsului in concordanta cu normele calitatii specificate si implicite, fara impacturi semnificative asupra mediului cu asigurarea sanatatii si securitatii in munca si realizeaza o cumulare sintetizata a tuturor elementelor specifice produsului. PAC nn, se intocmesc de compartimentul productie, se avizeaza de compartimentul managementului integrat si se aproba de directorul general. Documentul este tinut sub control conform PFS 4.2.3. e). Proceduri documentate: Sunt procedurile cerute de catre standardele de referinta declarate au codul PFS nn si sunt tinute sub control conform PFS 4.2.3. Controlul documentelor; Controlul inregistrarilor; Auditul intern; Tratarea neconformitatilor; Actiuni corective; Actiuni preventive f). Specificatii privind procesele stabilite de organizatii cuprind: * proceduri operationale cod: PO nn; * proceduri tehnice de executie, cod: PTE nn; * specificatii privind procesele: desene, caiete de sarcini, etc; * PCCVI uri; * instructiuni de lucru, cod: IL nn. g). Inregistrari Cuprind inregistrarile cerute in mod explicit de catre standardele de referinta si reglementarile in vigoare dar si cele stabilite de organizatie care sunt tinute sub control conform PFS 4.2.4. 4.2.2. Manualul Calitatii: Scopul principal al Manualului SMC este de a exprima politica privind calitatea si de a descrie SMC al organizatiei. Serveste ca baza pentru implementare si mentinere. Manualul SMC este un document oficial elaborat de compartmentul Managementului Calitatii care dupa aprobarea Directorului General devine obligatoriu pentru intreaga organizatie. Manualul SMC este emis la clientii interni si externi a organizatiei, gestionarea se face de compartimentul SMC. Manualul SMC stabileste: domeniul SMI, inclusiv detalii si justificari; procedurile documentate si face referire la acestea;

interactiunile dintre procesele SMI; 4.2.3. Controlul documentelor: Documentele sunt proceduri care descriu, fr a intra n detalii tehnice, obiectivele i modul de

efectuare a diferitelor activiti care pot influena calitatea, precum i responsabilitile, autoritile i inter-relaiile personalului care coordoneaz, efectueaz, verific sau analizeaz astfel de activiti. Procedurile indic metodele i instrumentele de utilizat i pot include referine la instruciuni detaliate, precum i utilizarea formularelor i a altor documente. Deci procedurile descriu cum este exercitat controlul managementului asupra activitiillor sau funciilor la care se refer i sunt necesare n mod deosebit acolo unde pot fi luate decizii sau se pot face alegeri ale managementului ntre diferite ci de aciune. Procedurile pot furniza auditorului informaii detaliate despre ce activiti ar putea fi desfurate, cine are responsabilitatea pentru ndeplinirea lor i cum este nregistrat activitatea. O structur posibil a unei proceduri poate fi: - Scop; - Domeniu; - Terminologie i abrevieri; - Responsabiliti; - Documente de referin i formulare; - Descrierea procedurii; - Formulare; - Anexe. Documentele cerute de SMC sunt controlate. Este stabilita procedura documentata PFS - 4.2.3. care defineste controlul necesar pentru: a). Aprobare documente inainte de emitere, in ceea ce priveste adecvarea acestora. b). Analiza, actualizarea si daca este cazul reaprobarea documetelor; c). Asigurarea ca sunt identificate modificarile si stadiul revizuirii curente a documentelor; d). Asigurarea ca versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de utilizare; e). Asigurarea ca documentele raman lizibile si indentificate cu usurinta. f). Asigurarea ca documentele de provenienta externa sunt indentificate si distributia lor controlata; g). Prevenirea utilizarii neintentionate a documentelor perimate si a le aplica o identificare adecvata daca sunt pastrate pentru orice alt scop. 4.2.4. Controlul inregistrarilor: 4.2.4.1. Generalitati: In organizatie este stabilita si mentinuta procedura documentata PFS-4.2.4. pentru: identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, durata de pastrare si eliminarea inregistrarilor. Inregistrarile sunt stabilite si mentinute pentru a furniza dovezi ale conformitatii cu cerintele si a functionarii eficace a SMC.

4.2.4.2. Inregistrarile privind SMI cuprind doua aspecte: inregistrari specifice calitatii produselor; inregistrari privind functionarea SMC. 4.2.4.3. Inregistrarile specifice calitatii produselor cuprind: documente de proiectare; documente furnizori documente de executie; documente rezultate in urma controalelor; documente de receptie. 4.2.4.4. Documente privind functionarea SMC cuprind: 5.6.1. Analiza managementului (procese verbale); 6.2.2. (e) Studii, instruire, abilitati, experienta; 7.1. (d) Inregistrari ale faptului ca procesele de realizare si produsul realizat indeplinesc cerintele; 7.2.2. Rezultatele analizei cerintelor referitoare la produs si actiunile aparute in urma analizei; 7.3.2. Inregistrari referitoare la datele de intrare ale proiectarii/dezvoltarii legate de cerintele de produs. 7.3.4. Rezultatele analizei proiectarii si dezvoltarii si orice actiune necesara; 7.3.5. Rezultatele verificarii proiectarii si dezvoltarii si orice actiune necesara; 7.3.6. Rezultatele validarii proiectarii si dezvoltarii si orice actiune necesara; 7.4.1. Rezultatele evaluarii furnizorilor/subcontractantilor si actiunile aparute in urma acestei evaluari; 7.5.2. (d) Inregistrari ale validarii proceselor atunci cand datele de iesire rezultate nu pot fi verificate prin monitorizare si masurare ulterioara; 7.5.3. Identificarea unica a produselor atunci cand trasabilitatea este o cerinta; 7.5.4. Inregistrari referitoare la proprietatea clientului atunci cand aceasta nu este corespunzatoare; 7.6. (a) Inregistrari referitoare la baza utilizata pentru etalonare sau verificarea EIMI atunci cand nu exista etaloane nationale sau internationale; 7.6. Validarea masuratorilor anterioare atunci cand dispozitivul de masurare este gasit necorespunzator; 8.2.2. Rezultatul auditurilor interne si a actiunilor de urmarire; 8.2.4. Persoanele autorizate cu eliberarea produsului; 8.3. Natura neconformitatilor si actiunile stabilite; 8.5.2. Rezultatul actiunilor corective; 8.5.3. Rezultatul actiunilor preventive; 4.2.4.5. Procedura PFS-4.2.4. stabileste: accesul si disponibilitatea la inregistrarile SMI a clientilor si furnizorilor; modificarea si schimbarea diferitelor tipuri de documente.

Analiza inregistrarilor SMC furnizeaza un important element de intrare pentru actiunile corective si pentru imbunatatire.

Dei nu exist o reet universal cu privire la structura de documente a unui sistem al calitii, de regul se consider ca fiind adecvat urmtoarea structur piramidal:

Declaratii documentate de politica si obiective privind calitatea PO - 5.4. Programul de masuri pentru atingerea obiectivelor Cod: PMI - nn (anual) MANUALUL SMC PLANURI CALITATE. PAC-nn (pentru fiecare proces) Proceduri documentate cerute in mod explicit de standardele de referinta, cod: PFS nn. Specificatii privind procesele stabilite de organizatiile, instructiuni de lucru/inspectie (PO, PTE, PTEL, IL).Specificatii privind procesele: caiete de sarcini, desene, standarde, normative, etc. Inregistrari: cuprind inregistrarile cerute in mod explicit de catre standardele de referinta, dar si cele stabilite de organizatie sau cerute de client, Codul Constructiilor Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii HG nr. 622/2004 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a produselor pentru construcii HG nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii

Documentatia SMC a organizatiei

CAPITOLUL V RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI 5.1. ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI Dovada managementului de la cel mai inalt nivel privind angajamentul sau pentru dezvoltarea si implementarea SMI si imbunatatirea continua a eficacitatii sale se va face prin: a). Comunicarea in cadrul organizatiei a importantei satisfactiei cerintelor clientelui, a cerintelor legale si cele de reglementare incluzand: * crearea relatiei cu furnizorii; * incurajarea eforturilor angajatilor; * receptivitate fata de organizatie; * imbunatatirea rezultatelor financiare. b). Politica in domeniul calitatii, protectiei mediului, sanatatii si securitatii in munca, declarata documentat de catre conducerea de varf a organizatiei are la baza implicarea dinamica a tuturor angajatilor, indirectia cresterii competitivitatii prin calitatea produselor realizate pentru satisfacerea cerintelor clientului prin preturi convenabile, progresul organizatiei, prosperitatea fiecarui angajat, in deplina siguranta in munca si fara impacturi semnificative asupra mediului. c). Asigurarea faptului ca sunt stabilite obiectivele prin: * functionarea continua a SMC; * planificarea organizatiei pentru viitor; * respectarea cerintelor standardelor de referinta; * avantajele aplicarii SMC. d). SMC va fi analizat semestrial sau de cate ori este necesar in comitetul director in luanduse deciziile adecvate de imbunatatire a SMC. e). Managementul de la cel mai inalt nivel va pune la dispozitie toate resursele: financiar, personal, materiale, spatii, birotica, conform planurilor anuale de imbunatatire a calitatii pentru buna functionare a SMC. 5.2. ORIENTAREA CATRE CLIENT 5.2.1. GENERALITATI Constructiile constituie un domeniu sensibil in cadrul economiei mondiale, prin caracterul sau specific, al produselor denumite constructii, larga raspandire a mediului construit, fondurile importante atrase in acest domeniu. Intr-o relatie contractuala, calitatea este condusa de client prin expunerea cerintelor si producator prin identificarea acestor cerinte si atingerea satisfactiei clientului. In constructii, de regula pe aceasta veriga apar intermediari sau producatorul este reprezentat de mai multe parti: antreprenor

general, consultant, furnizori de materiale. In acest lant se interpun relatii functionale de exemplu consultantul poate fi considerat drept client pentru proiectant si antreprenorul general. De aici rezulta ca trebuie o buna coordonare a acestui lant, singura in masura sa asigure indeplinirea cerintelor clientilor Finali, investitorul (utilizatorul) produsului. Intelegem sa satisfacem nevoile si asteptarile clientilor prin calitatea produselor realizate de noi in care se gasesc: competenta profesionala; realizarea de produse de calitate, de prima data cu costuri optime de materiale si la termen; preturi competitive; atitudine deschisa si cooperanta. 5.2.2. DETERMINAREA CERINTELOR REFERITOARE LA PRODUS Identificarea cerintelor clientilor se face inca din faza de precontractare pe baza unei cereri de comanda/oferta. La identificarea acestor cerinte, functie de complexitatea produsului se are in vedere la analiza: a). cerintele specificate de catre client, inclusiv cerintele referitoare la activitatile de livrare si post-livrare; b). cerintele nespecificate de client dar necesare pentru utilizarea specificata sau intentionata, atunci cand este cunoscuta; c). cerinte legale si de reglementare referitoare la produs. La punctele b). si c)., de regula aceste cerinte sunt identificate de catre proiectant prin documentatia de executie si prin caietele de sarcini ale produsului. d). orice alte cerinte suplimentare identificate de organizatie. Cerintele referitoare la produs cuprinse in datele de intrare ale proiectarii, inclusiv conditiile legale si de reglementare aplicabile sunt identificate, documentate si selectia lor este analizata de organizatie pentru a constata daca este adecvata. Conditiile incomplete, ambigui sau contradictorii sunt rezolvate impreuna cu cei raspunzatori de impunerea acestor cerinte. Dupa identificarea cerintelor clientului si analiza efectuata de organizatie se incheie contractul. (PO-7.2. Procese referitoare la relatia cu clientul). 5.2.3. MONITORIZAREA SI MASURAREA SATISFACTIEI CLIENTULUI. Una din modalitatile de masurare a performantei SMC a organizatiei este monitorizarea informatiilor referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii de catre acesta a cerintelor sale. Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii sunt determinante. (PO - 8.2.1. Monitorizarea si masurarea satisfactiei clientului). 5.3. POLITICA REFERITOARE LA SMC Politica privind calitatea este indreptata spre satisfacerea clientului si tine seama de nevoile si asteptarile tuturor partilor interesate, asa dupa cum este declarata de liderul organizatiei.

In dezvoltatea politicii privind SMC, conducerea de varf ia in considerare: a). adecvarea continua conform scopurilor propuse; b). politica include un management pentru satisfacerea cerintelor standardelor de referinta si imbunatatirea contiua a SMC, care se face prin: * stabilirea angajamentului privind: calitatea la toate nivelele.; * stabilirea obiectivelor sale si cerintele partilor interesate; c). cadrul pentru stabilirea si analiza obiectivelor SMC este Comitetul Director, numit prin decizie de Directorul General al organizatiei; d). politica privind SMC este comunicata in intreaga organizatie, la toate nivelele, iar auditurile interne, testele periodice sunt dovezile ca aceasta este inteleasa si aplicata; e). pentru adecvarea continua a scopului propus, politica este analizata periodic in CD (semestrial sau ori de cate ori este necesar), unde se are in vedere; * evaluarea riscului si a posibilitatilor; * analiza concurentei si posibilitatile pietei; * compatibilitatea organizatiei pentru satisfacerea de noi cerinte; * capabilitatea furnizorilor si a partenerilor sai; * rezultatele analizei conducerii. In CD se aproba masurile pentru imbunatatirea SMI. 5.4. PLANIFICARE 5.4.1. OBIECTIVE PRIVIND SMC 5.4.1.1. Managementul de varf asigura ca obiectivele privind SMI sunt: sunt stabilite de catre functiile si nivelurile ierarhice ale organizatiei; obiectivele sunt puse de acord cu politica; obiectivele sunt masurabile; obiectivele includ pe cele necesare pentru indeplinirea cerintelor pentru produs. 5.4.1.2. Cum se asigura managementul de varf de acest lucru (de la 5.4.1.1.). Procedura operationala cod: PO-5.4. Strategia si planul de imbunatatire a SMI descrie modul cum se trateaza aceasta cerinta. Planul de Imbunatatire a Calitatii cod: PMI-nn se intocmeste anual, conform PO-5.4.Planificarea - si stabileste obiectivele concrete. 5.4.1.3. Obiectivele stabilite sunt: legitime si oficiale - stabilite de conducere; semnificative pot fi influentate de executant; masurabile pentru a fi communicate in mod clar, monitorizarea, progresele si a vedea cand le-ai atractive merita sa fie abordate; realiste si echitabile realizabile cu un efort rezonabil egal pentru toti angajatii la acelasi nivel; cu TERMEN stabilite.

atins;

Obiectivele sunt produse de manageri, pe baza obiectivelor se desfasoara actiuni, resurse, responsabilitati. Obiectivele sunt puse de acord cu specificul, experienta si valorile organizatiei. Ele sunt clar definite si servesc ca baza pentru desfasurarea de obiective pentru nivelul ierarhic imediat inferior. Obiectivele tactice constituie codul pentru elaborarea obiectivelor operationale. Fiecare angajat este implicat in definirea obiectivelor pentru propriul compartiment. Obiectivele sunt desfasurate in cascada din nivel in nivel. Rolul lor este de a face masurabila politica privind calitatea, care exprima dorinta. Modificarea continua a obiectivelor declansata la nivelul de varf la semnalul imbunatatirii continue de-a lungul SMC. Obiectivele sunt de natura manageriala se refera la imbunatatirea SMC si tehnice referitoare la indeplinirea cerintelor pentru produs. Responsabilii de atingerea obiectivelor se intalnesc semestrial in CD pentru a trece in revista realizarea obiectivelor si actualizarea acestora. 5.4.2. PLANIFICAREA S.M.I. Imbunatatirea SMI cere activitatea de planificare, organizare si actiuni pentru imbunatatire continua. Managementul de la cel mai inalt nivel asigura ca: a). planificarea SMC este efectuata in scopul cerintelor prezentate la capitolul 4.1. precum si a obiectivelor SMC, lucru asigurat de catre PO - 5.4. si PMI anual. b). Integritatea SMC este mentinuta atunci cand schimbarile SMC sunt planificate si indeplinite. 5.5. RESPONSABILITATE, AUTORITATE, COMUNICARE. 5.5.1. RESPONSABILITATE SI AUTORITATE Scopul si obiectivul acestui capitol este de a defini si documenta responsabilitatea, autoritatea si interdependenta personalului care are nevoie de autoritate organizatorica la toate nivelurile ierarhice cu privire la administrarea SMC pentru: a). a initia actiuni de prevenire a aparitiei oricarei neconformitati referitoare la produse si la SMC; b). a identifica si inregistra orice probleme referitoare la produse, procese si la SMC; c). a initia, a recomanda sau a furniza relatii pe cai prestabile; d). a verifica implementarea solutiilor; e). a controla prelucrarea, livrarea sau mentinerea ulterioara a produsului neconform, pana cand deficienta sau starea necorespunzatoare a fost corectata. Masurile si responsabilitatile din acest capitol se regasesc in ROF, FISA POSTULUI si SARCINI DE SERVICI care sunt obligatorii pentru tot personalul din organizatie. 5.5.2. Reprezentantul SMC:

urmareste realizarea implementarii, certificarii, mentinerii si imbunatatirii SMC; urmareste aplicarea politicii si obiectivelor generale si specifice din domeniul SMC; organizeaza si coordoneaza activitatea de SMC inclusiv sistemului; informeaza conducerea despre stadiul implemntarii SMC; planifica organizarea auditurilor interne de SMC; evalueaza periodic performantele din domeniul SMC; dispune masuri pentru organizarea si realizarea instruirii personalului; efectueaza periodic controale pe linie de SMC; aproba Procedurile functiilor de sistem de Management al SMC; verifica Procedurile functiilor de sistem de Management al SMC. 5.5.3. COMUNICAREA INTERNA 5.5.3.1. Obiectivele si politica sunt elemente fundamentale de comunicat. Prin comunicare se sparg barierele, devin transparente interfetele in organizatie; lucrul este elaborarea si implementarea

documentelor

foarte important, pentru ca trecerea de la un nivel ierarhic la altul, de la un compartiment la altul, deci la interfete, se strica SMC; comunicarea interna serveste la tinerea sub control a interfetelor. 5.5.3.2. Managementul de la cel mai inalt nivel asigura ca, in cadrul organizatiei sunt stabilite procese adecvate de comunicare si ca aceasta comunicare se refera la eficacitatea SMC. 5.5.3.3. Mijloacele de comunicare interna sunt: a). sarcinile zilnice (sedintele), care se tin la ora 18.00, cu managerii organizatiei, prezidate de DG; b). sondajele anuale de opinie a angajatilor; c). sondajele de opinie ale clientilor; d). intalnire cu angajatii: sedinte operative, discutii. e). reuniuni cu furnizorii principali; f). intalniri cu vecinii politica usilor deschise; g). instruiri privind utilizarea produselor; h). analize comune; i). incurajarea lucrului in echipa; j). intalniri cu clientii; k). audituri la DG. 5.5.3.4. Modul cum se realizeaza comunicarea interna si tinerea sub control a acesteia este descrisa in PO-5.5.3. Comunicarea interna. 5.6. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT 5.6.1. GENERALITATI.

Semestrial se analizeaza cerintele standardelor declarate, in CD a SC Generalconstruct SA, pentru a se asigura ca este in continuare corespunzator si eficace. Aceasta analiza include oportunitatilor de imbunatatire si necesitatea schimbarilor in SMI inclusiv politica referitoare la SMI si obiectivele SMC. 5.6.2. ELEMENTE DE INTRARE A ANALIZEI. Elementele de intrare ale analizei efectuate de management includ informatii referitoare la: a). rezultatele auditurilor; b). informatii de la clienti; c). performantele produsului; d). stadiul actiunilor corective si preventive; e). actiuni de urmarire de la analizele efectuate de managementul anterior; f). schimbari care ar putea sa influenteze SMI; g). recomandari pentru imbunatatire;Ch). masura in care obiectivele si tintele au fost atinse. 5.6.3. ELEMENTE DE IESIRE A ANALIZEI. Managementul novator constituie principalul generaltor de imbunatatire continua in organizatie, pentru ca numai la nivelul de varf al managementului pot fi puse in discutie politica, obiectivele si resursele, iar prin obiective noi si politici modificate se da de lucru SMC, care se desfasoara la toate nivelurile prin obiective specifice si in toate compartimentele la toti angajatii prin actiuni/masuri; si o abordare practica orientata spre imbunatatirea SMC, materializata in planuri de actiune. Elementele de iesire ale analiei efectuate de management includ toate deciziile de actiune referitoare la: a). imbunatatirea eficacitatii SMC si pentru imbunatatirea continua si eficace a acestuia; b). imbunatatirea produsului in raport cu cerintele clientului; c). necesitatea de resurse. Analizele efectuate de management sunt inregistrate (registrul cod: 5.6.) Comitetul Director este prezidat de managerul de varf si este constituit din urmatorii membri permanenti: directorii tehnici si de productie; director comercial; director economic; sefii de sectie.

- si dupa caz, sunt invitati sefii compartimentelor interesate. Functia de secretariat al CD este indeplinita de comp. SMC. Aceasta cerinta este detaliata in PO - 5.6. Analiza efectuata de management.

6. MANAGEMENTUL RESURSELOR 6.1. ASIGURAREA RESURSELOR. Prin Planul de Management al Calitatii organizatia determina si pune la dispozitie resursele necesare pentru implementarea si mentinerea SCI si pentru a imbunatati continuu eficacitatea acestuia si pentru a creste satisfactia clientului prin indeplinirea cerintelor sale. Aceste resurse includ: - personal instruit si specialisti calificati; - echipamente de proiectare si dezvoltare a produselor si lucrarilor; - echipamente de executie a produsului conform specificatiilor; - echipamente de inspectie si testare conform specificatiilor; - echipamente pentru calculator. Evaluarea si verificarea documentatiilor, tehnologiilor si a lucrarilor, precum si auditurile interne ale SCI se efectueaza de persoane instruite pentru activitatea de evaluare, independent fata de cei care au responsabilitate directa pentru efectuarea acestora. Se acorda atentie corespunzatoare competentei profesionale a intregului personal, principiu ce sta la baza organizatiei noastre. Pentru perfectionarea continua a competentei si pentru ca aceasta sa atinga niveluri noi, superioare, se face instruirea la toate nivelurile si in toate domeniile si formele, realizandu-se astfel angajarea si implicarea intregului personal la imbunatatirea continua a activitatii desfasurate. REFERINTE: PO-5.4. Strategia si planul de imbunatatirea calitatii; PAC-nn Planul de Asigurarea Calitatii pentru fiecare lucrare; PMI nn Planul de Management Integrat (anual). 6.2. RESURSE UMANE 6.2.1. GENERALITATI: Tot personalul care efectueaza activitati ce influenteaza SMC este competent din punct de vedere al studiilor, al instruirii, al abilitatii si cu experienta adecvata. In alocarea personalului organizatia asigura: definirea responsabilitatilor; alocarea de responsabilitati; asigurare competente. Acest lucru se realizeaza pe baza: scolarizarii; instruirii; aptitudinilor; experientei personalului.

Implicarea tuturor angajatilor in probleme ce afecteaza SMC: identificare competente; selectarea; instruirea permanenta; planificarea carierei; formularea obiectivelor pe echipe si persoane; implicarea in stabilirea obiectivelor si in luarea deciziilor; lucrul efectiv in echipa; conditii pentru inovatii; tehnologia informatiei pentru propuneri si posibilitati de imbunatatire; marirea satisfactiei angajatilor.

REFERINTE: PO-6.2. Resurse umane; PAI Planurile Anuale de Instruire. 6.2.2. COMPETENTA, CONSTIENTIZARE SI INSTRUIRE. In organizatie sunt stabilite; a). competentele necesare fiecarui angajat sunt stabilite prin: FISA POSTULUI si SARCINI DE SERVICI; b) identificarea necesarului de instruire pentru fiecare angajat se face de catre fiecare compartiment in parte prin: studierea Fisei de evaluare angajat care se intocmeste anual; studierea Fisei personale de instruire; necesitatile noi aparute pentru fiecare angajat. la toate nivelurile de catre sefii ierarhici pentru personalul din subordine prin COMUNICARE; lectorii ce au efectuat instruirea prin examene/test; auditurile interne; analiza efectuata in CD.

c). evaluarea efectului instruirii se face:

d). managementul de la cel mai inalt nivel prin: evaluarea efectivului instruirii si COMUNICARE, se asigura ca toti angajatii sunt constienti in ceea ce priveste relevanta si semnificatia activitatii lor si cum contribuie la realizarea obiectivelor stabilite. (PO-5.6. - Analiza efectuata de management).

6.3. INFRASTRUCTURA. Unul din obiectivele importante a SMC a organizatiei este de a mentine si imbunatati in mod continuu infrastructura. a). constructii, locuri de munca, utilitati asociate; b). echipamentele proceselor; c). suportul serviciilor, transport si telecomunicatii ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE. Obiectivul major al organizatiei este dotarea permanenta cu utilaje de mare si mica mecanizare, mijloace de transport, echipamente pentru calculator de la furnizori recunoscuti si de cea mai buna calitate. Politica conducerii manageriale este de a dezvolta acest sector, de a nu inchiria utilaje de la terti si de a face acest sector unitate / centru de profit. Organizatia este dotata cu toate echipamentele necesare proceselor desfasurate. Directia mecanizare planifica si pune la dispozitia fiecarui santier de constructii echipamentele necesare desfasurarii proceselor. Mentenanta echipamentelor este asigurata de organizatie si de alte organizatii specializate si autorizate cu care organizatia noastra are contract pentru echipamente de mica si mare mecanizare precum si pentru calculator. Fisa de Analiza Contractului este analizata si semnata si de catre comp. LOGISTICA care determina necesarul de echipamente pentru realizarea produsului/contractului respectiv. 6.3.4. SERVICII SUPORT. Pentru ca SMC sa functioneze si pentru ca COMUNICAREA sa fie rapida, clara si eficienta sau organizat servicii suport (transport si comunicare) care sunt in continua imbunatatire: telefoane fixe in fiecare birou; telefoane mobile conducerea manageriala si proprietarii de procese; calculatoare fiecare compartiment; transport auto automobile: DG, DGA, COMERCIAL, DEL Constructii, DEL Instalatii, etc. fax; posta electronica. 6.4. MEDIUL DE LUCRU 6.4.1. GENERALITATI Pentru a realiza conformitatea cu cerintele SMI, organizatia a creat un mediu de lucru adecvat SMC.

Determinarea mediului de lucru de refera la factorii umani si factorii fizici.

6.4.2. FACTORII UMANI. a). Metoda de lucru creativa este LUCRUL IN ECHIPA Abordarea activitatilor ca proces si a proceselor in sistem, echipele proces tin capul de afis care au urmatoarele avantaje: conbribuie la implicarea si valorificarea oamenilor cu efect pozitiv asupra loialitatii lor fata de constientizeaza la implicarea si valorificarea oamenilor cu efect pozitiv asupra loialitatii lor fata de reduc barierele in calea comunicarii prin caracterul lor intercompartimental si transfunctional; creeaza grade de libertate pentru oamenii organizatiei prin auto organizare si autoinstruire; imbogatesc cultura organizationala genereaza si dezvolta lideri; incurajeaza gandirea cu propriile minti; contribuie la dezvoltarea unei mentalitati de clasa mijlocie necesara pentru echilibru in situatii de reducerea rolului consultantului; Sarcina conducerii organizatiei este de a mentine echipele proces ca functie continua pentru ca procesele si imbunatatirea lor nu se incheie niciodata. 6.4.3. FACTORII FIZICI Factorii fizici care pot influenta calitatea SMC sunt tinuti sub control ca: a). Temperatura. Executarea lucrarilor pe timp friguros este documentata in procedura cod: PTE-18 Executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros. Executarea lucrarilor pe timp calduros, stabilirea limitelor maxime si minime de temperatura sunt documentate in procedurile tehnice de executie si instructiunile de lucru a fiecarui subproces. b). Ceilalti factori fizici care pot influenta calitatea SMI cum sunt: zgomotul, vibratiile, lumina, igiena, curatenia, murdaria sunt tinute sub control de catre proprietarii de proces care au sarcini si responsabilitati bine stabilite. 7. REALIZAREA PRODUSULUI 7.1. PLANIFICAREA REALIZARII PRODUSULUI 7.1.1. GENERALITATI Planificarea realizarii produsului capata o dimensiune aparte in procesul de realizare a constructiilor si acest lucru se face in organizatie prin: PROGRAMUL DE ASIGURARE AL CALITATII, cod: PAC nn, care constituie pe de o parte cadrul reglementat pentru planificarea inspectiilor si organizatie si asupra rezultatelor afacerilor; organizatie si asupra rezultatelor afacerilor;

tranzactie;

incercarilor pe faze si in acelasi timp dovada catre client a stapanirii aspectelor privind calitatea in conditii de sanatate si securitate in munca precum si luarea tuturor masurilor de protectia mediului. PAC urile constituie unicat pentru fiecare produs/lucrare, sunt intocmite de compartimentul productie, prin responsabili desemnati si sunt aprobate de DG. PAC urile sunt o parte a SMC a organizatiei si fac legatura dintre standardele de referinta si conditiile concrete pentru rezolvarea produsului contractat. PAC urile se intocmesc conform procedurii PO 7.1. intocmire PPROGRAM DE ASIGURARE A CALITATII.

7.2. PROCESE REFERITOARE LA RELATIA CU CLIENTUL 7.2.1. DETERMINAREA CERINTELOR REFERITOARE LA PRODUS. In cele mai multe cazuri organizatia nu se implica in conceptia produsului, in cazul nostru proiectarea. Nu toate constructiile realizate de noi sunt proiectate de noi. Calitatea se obtine inca din faza de proiect. Dar in aceasta faza nu este posibil de a avea informatii concrete asupra modului de comportare macar intr-o faza prototip, echivalentul unei validari a transmiterii informatiilor de la produsul finit catre faza de proiectare dezvoltare. Pentru a nu bloca un aspect de baza al SMC: imbunatatirea datorita prelucrarii unor neconformitati aparute in faza de proiectare sau de executie si pentru a nu se creea ambiguitati asupra raspunderii, sau aspecte legale privind responsabilitatile prin Analiza Contractului conform PO-7.2. rezolva urmatoarele probleme: a). cerintele specificate de client sunt clar formulate in documentatia de executie a produsului precum si in contract; b). cerintele privind activitatile de receptie preliminara si finala sunt formulate in contract si analizate de organizatie; c). cerintele nespecificate de catre client, dar necesare pentru utilizarea specificata sau intentionata atunci cand aceasta este cunoscuta se face din faza de proiectare, prin documentatia de executie si caietele de sarcini ale proiectantului; d). cerintele legale si cele de reglementare referitoare la produs sunt cunoscute si aplicate de catre proiectant si executant/organizatia si clientul trebuie sa se conformeze; e). orice alte cerinte suplimentare determinate de organizatie care ar afecta calitatea produsului sunt analizate cu clientul si aprobate de proiectant. REFERINTE: - PO - 7.2. Procese referitoare la relatia cu clientul. 7.2.2. ANALIZA CERINTELOR REFERITOARE LA PRODUS. a). Comenzile primite de la clienti, atat cele directe cat si cele care sunt urmarea ofertelor inaintate anterior sunt analizate pentru a se asigura ca:

datele inscrise in comanda permit identificarea clara a produsului si a cerintelor clientului, si daca cerintele inscrise in comanda pot fi realizate de organizatie in privinta cerintelor de calitate, cantitate

acestea sunt documentate; si termen de livrare, in cadrul preturilor costurilor aferente si daca acestea sunt in prealabil convenite de ambele parti; orice diferente intre cerintele contractului sau ale comenzii si conditiile aferente au fost solutionate. In acest sens se tine seama de nivelul de calitate existent, de programul de productie corelat cu ciclurile de executie, conditiile de microclimat si planul de aprovizionare. Solicitarile de produse noi sau produse cu alte caracteristici de calitate decat cele prevazute in specificatiile tehnice sunt analizate de compartimentul tehnic. In faza de analiza stabilesc clar caracteristicile de calitate care se vor scrie in contract. b). Modificarea contractului. In situatia modificarii contractului se procedeaza la o noua analiza similara cu contractul initial (PO-7.2.) si se are in vedere ca aceasta modificare sa fie corect transmisa functiilor implicate in organizatie. c). Inregistrarile analizei contractului sunt pastrate la compartimentul C.O.C. alaturi de: cererea de oferta, fisa de analiza a contractului si eventual contractul daca este acceptat. 7.2.3.COMUNICAREA CU CLIENTUL. Organizatia a stabilit o procedura PO-7.2. Procese referitoare la relatia cu clientul, unde sunt identificate modalitatile cum clientul intra in legatura/contact cu organizatia in ceea ce priveste informatiile despre produs, cereri de oferta, oferte, comenzi, contracte, pe parcursul realizarii produsului, amendamentele aduse in timpul desfasurarii/executarii produsului/contractului, aprecierile clientului, reclamatiile acestuia. 7.3. PROIECTARE DEZVOLTARE 7.3.1. PLANIFICAREA PROIECTARII Pentru a ordona activitatea de proiectare din organiztie se elaboreaza planuri de proiectare care stau la baza controlului activitatii de proiectare. Aceste planuri determina: a). etapele proiectarii si dezvoltarii; b). analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de proiectare; c). responsabilitate si autoritate. In organizatie sunt identificate si tinute sub control interfetele dintre diferite grupuri implicate in proiectare pentru a se asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor. Elementele de iesire ale proiectarii sunt actualizate dupa cum este cazul, pe masura ce proiectarea evolueaza. 7.3.2. ELEMENTE DE INTRARE ALE PROIECTARII a comenzilor se

Elementele de intrare legate de cerintele referitoare la produs sunt determinate si mentinute inregistrari (vezi PF 4.2.4.). Aceste elemente de intrare includ: a). cerinte de functionare si performanta; b). cerinte legale si de reglementare aplicabile; c). cand este cazul, sunt folosite informatii derivate din proiectele similare anterioare; d). alte cerinte esentiale pentru proiectare. Aceste elemente sunt analizate, pentru a stabili daca sunt adecvate. Cerintele trebuie sa fie complete, fara ambiguitati si contradictorii. 7.3.3. ELEMENTE DE IESIRE ALE PROIECTARII. Elementele de iesire ale proiectarii sunt furnizate intr-o forma care sa permita verificarea in raport cu elementele de intrare ale proiectarii si sunt aprobate inainte de elaborarea acestora. Elementele de iesire ale proiectarii contin: a). satisfac cerintele cuprinse in elementele de intrare ale proiectarii; b). furnizeaza informatii corespunzatoare pentru aprovizionare, pentru productie si pentru furnizarea serviciului; c). contin sau fac referire la criteriile de acceptare a produsului; d). specifica caracteristicile produsului care sunt esentiale acestuia. 7.3.4.ANALIZA PROIECTARII Analiza sistematica a proiectarii este efectuata in conformitate cu Planurile de Proiectare (aratat la 7.3.1.) in etape adecvate pentru: a). a evalua capabilitatea rezultatelor proiectarii de a satisface cerintele; b). a identifica orice probleme si a propune actiuni necesare; Participantii la astfel de analize includ reprezentantii functiilor interesate de etapele proiectarii care sunt analizate. Inregistrarile rezultatelor analizelor si ale oricaror actiuni sunt mentionate (PFS 4.2.4.) 7.3.5. VERIFICAREA PROIECTARII Verificarea este efectuata in conformitate cu planurile de proiectare (aratat la 7.3.1.) pentru a se asigura ca elementele de iesire ale proiectarii au satisfacut cerintele cuprinse in elementele de intrare ale proiectarii. Sunt mentinute inregistrarile rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare (PFS-4.2.4.). 7.3.6.VALIDAREA PROIECTARII. pentru utilizarea sigura si corecta a

Validarea proiectarii este efectuata in conformitate cu Planul de Proiectare (7.3.1.) pentru a se asigura ca produsul este capabil sa satisfaca cerintele pentru aplicari specifice sau utilizari mentionate, atunci cand sunt cunoscute. Ori de cate ori este realizabil, validarea este finalizata inainte de livrare sau implementarea produsului. Inregistrarile validarii si a oricaror actiuni necesare sunt mentinute (PFS-4.2.4.) 7.3.7.CONTROLUL MODIFICARILOR IN PROIECTARE. Modificarile in proiectare sunt identificate si inregistrarile mentinute. Modificarile sunt analizate, verificate si validate, dupa caz si aprobate inaintea implementarii lor. Analiza modificarilor in proiectare include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor componente si a produsului deja livrat. Sunt mentinute inregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni necesare (PFS-4.2.4.). REFERINTE: PO - 7.3. Proiectare/dezvoltare; POM 3.3.1. Identificare aspecte de mediu; POM 4.3.2. Prevederi legale si alte cerinte de mediu; POS 4.3.1. Determinarea periculelor, evaluarea riscurilor si masuri necesare de supraveghere; POS 4.3.2. Conditii legale si alte conditii de sanatate si securitate in munca. 7.4. APROVIZIONAREA 7.4.1. PROCESUL DE APROVIZIONARE In organizatie sunt stabilite si mentinute proceduri care asigura ca produsul aprovizionat este conform cu conditiile specificate. Furnizorii sunt evaluati si selectati pe baza aptitudinilor acestora de a satisface conditiile din subcontract, inclusiv conditiile referitoare la asigurarea calitatii. Evaluarea se face conform PO - 7.4.1. Amploarea controlului efectuat asupra furnizorilor depinde de tipul produselor, de impactul produsului subcontractat asupra calitatii, a produsului final si atunci cand este aplicabil, de rapoartele auditurilor calitatii si/sau inregistrarile calitatii referitoare la capabilitatea si performantele furnizorilor demonstrate anterior. Sunt stabilite si mentinute inregistrarile calitatii furnizorilor acceptati prin documente ca: chestionar de evaluare furnizori; lista furnizorilor acceptati; raport de prezentare furnizor; tabel cu clasa de importanta a produselor; raport de evaluare furnizor.

7.4.2.INFORMATII PENTRU APROVIZIONARE. Dupa aprobarea furnizorilor de catre reprezentantul aprovizionarea, completeaza comenzile care cuprind: descrierea clara a produsului aprovizionat; standardul dupa care lucreaza furnizorul; termenul de livrare; unde se verifica produsul aprovizionat. Comenzile vor fi vizate de reprezentantul managementului dupa care vor fi aprobate de manager si trimise furnizorului. Daca furnizorul doreste incheierea unui contract, contractul va fi incheiat respectand procedura PO-7.2. 7.4.3. VERIFICAREA PRODUSULUI APROVIZIONAT a). Verificarea efectuata la furnizor. Atunci cand organizatia isi propune sa verifice la furnizor produsul aprovizionat, se va specifica in documentele de aprovizionare intelegerile referitoare la verificarea si metodele de eliberarea produsului. b). Verificarea de catre organizatie a produsului aprovizionat. Atunci cand este specificat in contract, organzatia sau reprezentantul acesteia are dreptul de a verifica ca produsul aprovizionat este conform cu conditiile specificate. O asemenea verificare nu trebuie utilizata ca o dovada a controlului efectiv a calitatii, efectuata la furnizor. Verificarea efectuata de organizatie nu absolva furnizorul de raspunderea livrarii unui produs acceptabil si nu trebuie sa excluda o raspundere ulterioara de catre organizatie. Verificarea produsului aprovizionat se face conform PO - 7.4.3. Aprovizionarea. REFERINTE - PO - 7.4. Aprovizionarea; - PO - 7.4.1. Evaluarea furnizorilor; - PO - 7.4.3. Verificarea produsului aprovizionat; 7.5. PRODUCTIE SI FURNIZARE DE SERVICII. 7.5.1. CONTROLUL PRODUCTIEI SI AL FURNIZARII SERVICIULUI. managementului, responsabilul cu

Controlul productiei si al furnizarii serviciului are ca scop tinerea sub control a proceselor pentru prevenirea si corectarea dupa caz, a iesirii procesului din limitele specificate prin evaluarea tendintelor pe baza inspectarii produsului pe parcursul realizarii lui. Conditiile controlate includ urmatoarele: a). disponibilitatea informatiilor care descriu caracteristicile produsului; b). disponibilitatea instructiunilor de lucru, daca sunt necesare; c). utilizarea echipamentului adecvat; d). disponibilitatea si utilizarea dispozitivelor de masurare si monitorizare; e). implementarea monitorizarii si masurarii; f). implementarea activitatilor de eliberare, livrare si post livrare; Indentificarea si planificarea productiei se realizeaza pe baza proiectelor de executie si a specificatiilor puse la dispozitie de client. Compartimentul tehnic-productie analizeaza documentatia pusa la dispozitie, o completeaza cu observatiile necesare, instructiunile si procedurile de lucru, PAC, PCCVI, elaborandu-se o documentatie proprie. Realizarea produsului se realizeaza in conformitate cu planul de operatii si a celorlalte documente ce stau la baza planificarii operationale. 7.5.2. VALIDAREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SI FURNIZARE DE SERVICII. La o parte din procesele de productie pentru realizarea unui produs elementele de iesire nu pot fi verificate prin masurare sau monitorizare sau monitorizare ulterioara. Aceasta include orice procese in care deficientele devin evidente numai dupa ce produsul se afla in utilizare sau dupa ce serviciul a fost furnizat. Noi le numim PROCESE SPECIALE. Validarea trebuie sa demonstreze capabilitatea acestor procese de a obtine rezultatele planificate. Organizatia a stabilit masuri preliminare pentru aceste procese inclusiv, dupa caz: a). criterii definite pentru analiza si aprobarea proceselor; b). aprobarea echipamentului si calificarea personalului; c). utilizarea de metode si proceduri specifice; d). cerinte referitoare la inregistrari; e). revalidarea. REFERINTE: - PO - 7.5.2. 7.5.3. IDENTIFICARE SI TRASABILITATE Produsele sunt identificate corespunzator pe parcursul executarii acestor, precum si stadiul inspectiilor si incercarilor efectuate. Daca este cerut, trebuie asigurata trasabilitatea unui produs prin controlul si inregistrarea identificarii unice a produsului.

Cum se face, vezi PO-7.5.3.

7.5.4. PROPRIETATEA CLIENTULUI Organizatia trateaza proprietatea clientului pe perioada in care aceasta se afla sub controlul organizatiei sau este utilizata de organizatie. Sunt identificate, verificate, protejate si puse la dispozitie pentru a fi utilizata sau incorporata in produs. Daca proprietatea clientului este pierduta, deteriorata sau inapta pentru utilizare, acest lucru se raporteaza clientului si se mentin inregistrarile corespunzatoare. Proprietatea clientului poate include si proprietatea intelectuala. Cum se face: PO - 7.5.4. Proprietatea clientului. 7.5.5. PASTRAREA PRODUSULUI. Organizatia are stabilita o procedura de manipulaare, ambalare, depozitare si protejare produsului si a partilor componente ale acestuia pentru a preveni deteriorarea acestora. S-a luat in considerare si modul in care suntem asigurati ca produsul a fost pastrat in conditii corespunzatoare dupa ce au fost efectuate inspectiile finale. REFERINTE: - PO - 7.5.5. Pastrarea produsului 7.6. CONTROLUL DISPOZITIVELOR DE MASURARE SI MONITORIZARE (DMM) 7.6.1. GENERALITATI In organizatie sunt stabilite si mentinute proceduri documentate pentru controlul, etalonarea, intretinerea DMM, pentru a demonstra conformitatea produsului cu conditiile specificate. DMM sunt utilizate astfel incat sa asigure ca incertitudinea de masurare este cunoscuta si este compatibila cu capabilitatea de masurare ceruta. DMM sunt verificate pentru a demonstra ca sunt capabile sa verifice daca procesul este acceptabil, inaintea eliberarii pentru utilizare in timpul productiei, montajului si service-ului si sunt verificate la intervale prescrise. In organizatie este stabilita amploarea si frecventa acestor incercari si mentinute inregistrari ca dovezi ale controlului. Atunci cand disponibilitatea datelor tehnice referitoare la DMM este o conditie specificata, aceste date sunt puse la dispozitie, la cererea clientului, pentru a se verifica daca DMM sunt adecvate din punct de vedere functional. 7.6.2. PROCEDURA DE CONTROL: a

Procedura de control cuprinde : a). Stabilirea masuratorilor ce urmeaza a fi efectuate si exactitatea ceruta, selectarea DMM adecvate, care este capabil sa asigure exactitatea si fidelitatea ceruta; b). Identificarea tuturor DMM care pot influenta calitatea produsului, etalonarea si ajustarea la intervale prestabile sau inainte de utilizare, in raport cu dispozitive certificate care au o relatie cunoscuta si valabila cu etaloane recunoscute pe plan international sau national. Atunci cand nu exista astfel de etaloane, referentialele pentru etalonare sunt documentate; c). Sunt definite procesele utilizate pentru etalonarea DMM, inclusiv detaliile referitoare la tipul dispozitivului, identificarea unica, amploarea, frecventa verificarilor, metoda de verificare, criteriile de acceptare si actiunile ce urmeaza a fi intreprinse atunci cand rezultatele sunt necorespunzatoare. d). Identificarea DMM, cu un indicator corespunzator sau cu o inregistrare de identificare aprobata pentru indicarea stadiului etalonarii; e). Mentinerea inregistrarilor referitoare la DMM pentru etalonare; f). Evaluarea si documentarea valabilitatii rezultatelor inspectiilor si incercarilor anterioare atunci cand DMM sunt gasite in afara limitelor stabilite la etalonare; g). Se asigura conditii de mediu adecvate pentru etalonarile, inspectiile si incercarile care se efectueaza; h). Este asigurata manipularea, conservarea si depozitarea DMM astfel incat sa fie mentinute exactitatea si aptitudinea de utilizare; i). DMM sunt protejate impotriva operatiunilor care ar putea invalida reglajele de etalonare. REFERINTE: PO - 7.6. Controlul DMM; PO - 7.6.1. Achizitionarea, receptia si punerea in functiune a DMM; PO - 7.6.2. Verificarea metrologica a DMM; PO - 7.6.3. Etalonarea etaloanelor de lucru. 8. MASURARE, ANALIZA SI IMBUNATATIRE 8.1. GENERALITATI 8.1.1. In organizatie sunt stabilite proceduri documentate pentru activitatile de inspectii si incercari in scopul de a verifica daca sunt satisfacute conditiile specificate pentru produs. Inspectiile si incercarile cerute precum si inregistrarile care urmeaza a fi stabilite sunt detaliate in planurile calitatii si in procedurile documentate (PO - 8.2.4.) 8.1.2. In organizatie sunt planficate si implementate procesele necesare de monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru: a). a asigura conformitatea SMC; b). imbunatatirea continua si eficacitatea SMC. Acestea includ determinarea metodelor aplicabile, inclusiv a tehnicilor statistice, precum si amploarea utilizarii lor. (PO - 5.4.)

8.2. MONITORIZARE SI MASURARE 8.2.1. SATISFACTIA CLIENTULUI. Organizatia monitorizeaza informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii, de catre acesta, a cerintelor sale, ca una dintre modalitatile de masurare a performantelor SMC. Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii sunt determinate (PO - 8.2.1.). 8.2.2. AUDITUL INTERN Organizatia efectueaza audituri interne planificate pentru a determina daca SMC: a). este conform cu modalitatile planificate (pct. 7.1.), cu cerintele standardelor de referinta. b). este indeplinit si mentinut in mod eficace. Planificarea programelor de audit ia in considerare starea si importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate precum si rezultatele auditurilor precedente. Sunt definite criteriile, domeniul de aplicare, frecventa si metodele auditului. Selectarea auditorilor si modul de efectuare al auditurilor asigura obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit. Auditorii nu isi vor audia propria activitate. Responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si efectuarea auditurilor, pentru raportarea rezultatelor si mentinerea inregistrarilor (PFS - 4.2.4.) sunt definite prin procedura documentata (PFS - 8.2.2.). Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa asigure ca sunt intreprinse fara intarziere nejustificata, actiuni pentru ameliorarea neconformitatilor detectate si a cauzelor acestora. Activitatile de urmarire trebuie sa includa verificarea actiunilor intreprinse si raportarea rezultatelor acestora (a se vedea PFS 8.5.2. Actiuni corective). 8.2.3. MONITORIZAREA SI MASURAREA PROCESELOR. In orgaizatie se aplica metode adecvate pentru a se asigura ca procesele existente sunt corespunzatoare. Acest lucru se realizeaza printr-o analiza periodica a unor caracteristici clar definite a proceselor, ca de exemplu: exactitatea; realizarea la timp; numarul de neconformitati pe element de sistem; reducerea costurilor din neconformitate; costurile; eficienta si efectivitatea angajatilor; nivelul returnarilor de la clienti; rata defectiunilor; numarul rebuturilor; timpii de realizare;

timpii necesari unui ciclu de activitate; timpii de reactie, etc.

Metodele de aplicare: PO - 8.2.3. Monitorizarea si masurarea proceselor;

8.2.4. MONITORIZAREA SI MASURAREA PRODUSULUI. Organizatia monitorizeaza si masoara caracteristicile produsului pentru a verifica daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Aceste activitati sunt efectuate in etape corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului in conformitate cu modalitatile planificate (a se vedea pct. 7.1.) Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptare sunt mentinute. Inregistrarile indica persoanele care autorizeaza eliberarea produsului (a se vedea pct. 4.2.4.) sau PFS 4.2.4. Eliberarea produsului si livrarea serviciului nu se produce pana cand modalitatile planificate (a se vedea pct. 7.1.) nu au fost finalizate in mod corespunzator, cu exceptia cazurilor in care s-a aprobat altfel de autoritate relevanta sau, acolo unde este aplicabil, de client. Conformitatea produselor/serviciilor tin seama de urmatoarele: coordonarea masuratorilor, pe faze a proceselor; caracteristicile de masurat in fiecare faza a procesului; instructiunile si criteriile de acceptare corespunzatoare; masuratorile, verificarile cerute de client, in scopuri de verificare si urmarire; verificari externe, realizate de terti; calificarea angajatilor; efectele rezultatelor masuratorilor; proceduri de aprobare; certificate, adeverinte, autorizatii, atestate necesare.

REFERINTE: PO - 8.2.4. Monitorizarea si masurarea produsului;

8.3. CONTROLUL NECONFORMITATILOR 8.3.1. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM Trebuie sa ne asiguram ca produsul care nu este conform cu cerintele este identificat si tinut sub control pentru a preveni utilizarea sau livrarea neautorizata. Controlul, precum si responsabilitatile si autoritatile aferente pentru tratarea produsului neconform sunt definite in procedura documentata PFS 8.3.- Controlul produsului neconform. Organizatia trateaza produsul neconform prin una sau mai multe dintre urmatoarele metode: a). prin intreprindere de actiuni de eliminare a neconformitatilor detectate; b). prin autorizarea realizarii lui, a eliberarii sau acceptarii cu derogare dupa executie data de o autoritate relevanta si/sau acolo unde este aplicabil de catre client;

c). prin intreprinderea unei actiuni care sa impiedice aplicarea sau utilizarea intentionata initial. Inregistrarile referitoare la natura neconformitatilor si la orice actiuni ulterioare intreprinse, inclusiv derogarile obtinute sunt mentinute (PFS - 4.2.4.). Atunci cand produsul neconform este corectat este supus unei reverificari pentru a demonstra conformitatea cu cerintele. Atunci cand produsul neconform este detectat dupa livrare sau dupa ce utilizarea sa a inceput, organizatia intreprinde actiuni corespunzatoare efectelor, sau potentialelor efecte ale neconformitatii. REFERINTE: PO 8.3. Controlul neconformitatilor; 8.4. ANALIZA DATELOR Organizatia determina, colecteaza si analizeaza datele corespunzatoare, pentru a demonstra adecvarea si eficacitatea SMI si pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a eficacitatii SMI. Aceasta include date rezultate din activitatile de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante. Analiza datelor funizeaza informatii referitoare la: a). satisfactia clientului ( a se vedea 8.2.1.) PO - 8.2.1.; b). conformitatea cu cerintele referitoare la produs ( a se vedea 7.2.1.) PO - 8.2.4.; c). caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni preventive PO - 8.2.3.; d). furnizori PO - 7.4. Toate aceste date se colecteaza de catre compartimentul SMC de la compartimentele implicate, se sintetizeaza, analizeaza si se intocmeste un RAPORT care se prezinta in CD spre analiza. PO - 5.6. Analiza efectuata de management. Rezultatele analizelor pot fi folosite pentru a confirma: tendinte; performante ale realizarii; satisfactia partilor interesate; efectivitatea si eficienta organizatiei; informatii referitoare la performantele calitative, financiare si de piata; comparare cu concurenta; REFERINTE: PO 8.2.1. MM satisfactii client; PO 8.2.2. MM a proceselor; PO 8.2.3. MM a produsului.

8.5. IMBUNATATIRE 8.5.1. IMBUNATATIREA CONTINUA. SMC si eficacitatea acestuia este imbunatatita continua. Se ia in considerare modul in care sunt utilizate informatiile referitoare la analiza neconformitatilor, inclusiv a rapoartelor de audituri interne si externe, politica si obiectivele calitatii, analiza nivelului de satisfactie a clientului, analiza efectuata de management. Imbunatatirea continua este pusa in practica pe termen scurt, mediu sau lung si sunt sustinute prin intermediul proiectelor de imbunatatire. In mod evident aceste activitati sunt legate de stabilirea de obiective. REFERINTE: PO - 5.4. Strategia si planul de imbunatatirea calitatii;

8.5.2. ACTIUNE CORECTIVA Organizatia actioneaza pentru a elimina cauza neconformitatilor in scopul de a preveni reaparitia acestora. Actiunile corective sunt adecvate neconformitatilor aparute. Pentru aceasta este stabilita o procedura documentata: PFS - 8.5.2. Actiune corectiva, pentru a defini cerintele pentru: a). analiza neconformitatilor (inclusiv a reclamatiilor clientilor); b). determinarea cauzelor neconformitatilor; c). evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni pentru a se asigura ca neconformitatile nu mai apar; d). determinarea si implementarea actiunii necesare; e). inregistrarile rezultatelor actiunilor intreprinse; f). analiza actiunii corective intreprinse. 8.5.3.ACTIUNI PREVENTIVE Organizatia determina actiuni pentru a elimina cauzele neconformitatilor potentiale in vederea prevenirii aparitiei acestora. Actiunile preventive sunt adecvate efectelor problemelor potentiale. Este stabilita o procedura documentata PFS - 8.5.3. Actiuni preventive, pentru a oferi cerintele pentru: a). determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora; b). evaluarea necesitati de actiuni pentru a preveni aparitia neconformitatilor; c). determinarea si implementarea actiunii necesare; d). inregistrarile rezultatelor actiunii intreprinse;

e). analiza actiunii preventive intreprinse.

DECLARATIE
PRIVIND CALITATEA, PROTECTIA MEDIULUI, SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA, COMPETENTA LABORATOR Dezvoltarea continua a organizatiei SC GENERALCONSTRUCT SA si consolidarea prestigiului acesteia presupune preocuparea permanenta si prioritara a fiecarui angajat pentru: calitate, protectia mediului, sanatate si securitate in munca, competenta. In acest sens, politica organizatiei este asigurarea totala a calitatii, avand urmatoarele obiective: 1. Pentru clienti sa oferim clientilor potentiali asigurari privind: - realizarea unui inalt grad de incredere ca produsele furnizate in cadrul unui contract vor fi conforme cu specificatia convenita; - impactul minim al produselor furnizate asupra mediului, sanatatii si securitatii oamenilor; - confidentialitatea incercarilor lucrarilor de laborator. Organizatia nu va accepta un contract in care nu este posibila satisfacerea cerintelor din anumite motive. 2. Pentru proprietari sa contribuim la realizarea obiectivelor de profit prin optimizarea costurilor directe de asigurare a calitatii, protectiei mediului si a sanatatii si securitatii in munca, fata de costurile pierderilor potentiale, defectelor si risipei. Vom oferi produse la termen, la un pret competitiv. 3. Pentru angajati vom avea in vedere in mod permanent motivatii pentru: calitate, protectia mediului, sanatatea si securitatea in munca, munca, satisfactia in munca si cariera, sentimentul de indeplinire si valorificare a creativitatii pentru toti angajatii. 4. Pentru furnizori vom acorda o atentie deosebita pentru a crea oportunitati continue in afaceri prin planuri de afaceri, contracte, comenzi, portofolii. 5. Pentru societate vom respecta si indeplini cerintele de calitate, protectia mediului, sanatate, siguranta, interese economice, conservare energie si resurse. 6. Vom respecta etica in afaceri, loialitatea, conformitatea cu regulile convenite fata de: banci, asociatii de asigurare, organisme de certificare, asociatii de consumatori, concurenta etc. 7. Vom crea conditii pentru imbunatatirea continua a sistemului de management integrat prin: imbunatatirea propriilor activitati, lucrul in echipa, asigurare resurse, comunicare, vointa si implicare. Pentru ducerea la indeplinire a acestei politici, standardele noastre de referinta sunt: - SR EN ISO 9001:2001 - Sisteme de management al calitatii. - SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de management de mediu. Specificatii si ghid de utilizare. - OH SAS 18001:2004 - Sanatate si securitate in munca. Cerinte. - SR EN ISO 17025:2005 - Cerinte generale pentru competenta laboratorului de incercari si etalonari. PRESEDINTE ,

POLITICA IN DOMENIUL CALITATII

530-01 Rev 0 R.E.M.

In afaceri nimic nu este mai important decat cel aflat in fata noastra, in postura de actual sau potential viitor client, pornind de la un adevar autoimpus ca fiecare client este singurul nostru client. Esential este sa ne cream clienti fideli si repetitivi. Obiectivul principal al organizatiei noastrea este de a dezvolta in continuu reputatia pozitiva a calitatii serviciilor si produselor sale in domeniul industriei de masini unelte. Principiile pe care se bazeaza activitatea societatii noastre si care stau la baza politicii in domeniul calitatii sunt: - elementul central al preocuparilor noastre este satisfacerea cerintelor clientului, respectand cerintele legale si reglementarile aplicabile ; - implicarea cu responsabilitate a fiecarui angajat in mentinerea si imbunatatirea continua a Sistemul de Management al Calitatii ; - respectarea termenelor contractuale si promptitudine in afacerile incheiate ; - relatii reciproc avantajoase cu furnizorii si partenerii de afaceri ; - instruire si perfectionare continua a angajatilor, lucrul in echipa ; - utilizarea optima a resurselor umane, financiare, si mijloacelor pentru realizarea de produse si servicii la nivelul asteptarilor clientilor; - reducerea la minim a neconfomitatilor ; - monitorizarea continua a satisfactiei clientilor (feed-back): un client care nu face reclamatii nu este neaparat un client multumit - un client multumit, reclama gratuita. Politica in domeniul calittii asigura cadrul necesar stabilirii si analizrii obiectivelor calitii i este adus la cunostinta tuturor angajatilor societtii prin instruirea periodica.

Director general, Data:

FIA POSTULUI
622-01-01 Rev.0

Nr: ____

Denumirea postului Funcia i gradul profesional ce caracterizeaz postul Numele i prenumele angajatului (ocupantul postului) Relaii 1. Este subordonat: 2. Are n subordine: 3. Colaboreaz: E. Competene necesare

1. Studii:

2. Experin:

4. Abiliti:

elementare Minim _____ ani - fizice: profesionale 3. Limbi strine: medii englez coal de maitrii - psihice: franceza postliceale german superioare alte curs de ____________ specializare Sarcini, responsabiliti i autoriti ale titularului postului
Sarcini :

Responsabiliti :

Autoriti (limite de competen):

G. nzestrarea material i documentaia necesar postului (aparatur, autoturism, documentaii, etc)

Data ____________

Am luat la cunotin,

Semntura titularului postului ____________________ Semntura Director General ____________________

TITLUL

Elaborarea unui sistem de management al calitatii lucrarilor specific unei intreprinderi de constructii