Teste de autoevaluare

1. Avantajele regionalizării globale, evidenţiate de către adepţii acesteia sunt:

a) asigură mai multă flexibilitate în adoptarea deciziilor şi operativitate în aplicarea
acestora;
b) este mai eficientă şi generează rezultate mai adecvate spaţial, local;
c) permite reconsiderarea factorilor dezvoltării economice la nivel naţional.
Precizaţi, în contextul dat, varianta incorectă de răspuns.
2. Definiţia reţelei regionale este următoarea: ansamblul relaţiilor, a …………………….
care se realizeză în spaţiile regionale, locale, zonale, urbane şi rurale, între paricipanţii la
activităţile de producţie, comerciale, consum, financiare, sociale, culturale etc, formează reţeaua
regională, în cadrul căreia se delimitează reţeaua economică, în cadrul acestei reţele rolulul
dominant avându-l, din punctul de vedere al raţionalităţii reţelei, comunităţile.
Completaţi spaţiul punctat cu termenii existenţi în definiţia prezentată în capitol, alegându-i
dintre variantele de mai jos:
a) interdependenţe şi interacţiuni;
b) fluxuri şi interdependenţe;
c) conexiuni şi influenţe.
3. Tipurile de regiuni delimitate la nivel internaţional sunt următoarele :
a) regiuni agricole aflate în dificultate,
b) regiuni în creştere asimetrică,
c) regiuni pivot de dzvoltare,

d) regiuni industriale în declin.

Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

4. Precizaţi care dintre cele trei categorii de zone incluse în spaţiul rural, prezentate mai
jos, sunt corecte:
a) spaţiul rural periurban,
b) spaţiul rural agricol,
 c) spaţiul rural periferic.
5. Caracteristicile reţelităţii, ca proces de configurare a elementelor, sunt următoarele :
a) polarizarea ;
b) arhitectura ;
c) configuraţia.
Precizaţi are dintre caracteristicile de mai sus sund adevărate.
6. Valoarea combinată reprezintă elementul predominant al fenomenului reţelizării în
economie. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
7. În funcţie de configuraţia alianţei, alianţele strategice se delimitează în trei tipuri, şi
anume :
a) alianţe parteneliare,
b) alianţe bazate pe complementaritate,
c) alianţe integrative,
d) alianţe sinergice,
e) alianţe aditive.
Precizaţi care dintre variantele de răspuns enumerate sunt corecte.
8. Niveluri ale proximităţii între actorii economici sunt următoarele:
a) proximitatea socială,
b) proximitatea comunitară,
c) proximitatea tehnologică,
d) proximitatea productivă şi comercială,
e) proximitatea cultural-tradiţională.
Precizaţi care dintre nivelurile de proximităţi enumerate nu sunt corecte.
9. Dezvoltarea economică regională se defineşte astfel: folosirea proceselor economice şi
a resurselor oportune, acceptabile unei regiuni, având drept rezultat creşterea adecvată şi realizarea
de producţii posibile economic şi social pentru regiune, care să satisfacă valorile şi aşteptările
locuitorilor, afacerilor şi vizitatorilor regiunii.
 Precizaţi dacă definiţia este adevărată sau falsă, conform capitolului.
10. Evidenţiaţi în cadrul cărei categorii de teorii economice, dintre cele prezentate mai
jos, a fost introdusă explicit, pentru prima dată, dimensiunea spaţială a creşterii economice:
a) teoria neoclasică tradiţională ,
b) teoria localizării,
c) noua teorie a creşterii.
11. Printre teoriile teoriile semnificative din cadrul economiei regionale se enumeră :
teoria regionalizării locale, teoria localizării bazate pe costuri, teoria roiurilor şi reţelelor teritoriale.
Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
12. Modele de roiuri industriale sunt următoarele :
a) modelul parcurilor industriale ;

b) modelul polilor de creştere (Peroux, Boudeville),

c) modelul incubatorului industrial (Chinitz),

d) modelul avantajelor comparative localizate(Porter),

e) modelul ciclului de dezvoltare a activităţii. (Vernon).

Precizaţi care dintre variantele de răspuns nu sunt corecte.

13. Reţelele teritoriale reprezintă cel mai evoluat tip de roi. Precizaţi dacă afirmaţia este
adevărată sau falsă.
14. Caracteristicile firmelor din cadrul unui roi, cluster, precum şi natura relaţiilor dintre
aceste, permite gruparea roiurilor în 3 tipuri,şi anume:
a) aglomerarea simplă,
b) complexul industrial,
c) roiul polarizant,
d) reţeaua teritorială.

Precizaţi care dintre tipurile de roi enumerate nu este correct.

15. Teorii ale localizării sunt următoarele:
a) teoria interdependenţelor localizărilor,
 b) teoriei polarizării,
c) teoria locurilor centrale,
d) teoria roiurilor,
e) teoria centrului (nucleului).
16. Etapa actuală a competitivităţii şi restructurării economiei globale a contribuit la
modificarea a 4 dimensiuni ale dezvoltării economice, şi anume :
o Scara geografică,

o Structurile economice,
o Imputurile economice,
o Sustenabilitatea.
Precizaţi care dintre dimensiunile enumerate nu este corectă.
17. ARDR reprezintă abordarea centrată pe om, vizând promovarea strategiei
implementării tehnologiilor cele mai avansate în zonele rurale. Precizaţi dacă
afirmaşia este adevărată sau falsă.
18. Strategia ARDR se focalizeză pe aspecte:
a). identificarea de oportunităţi noi, mai avantajoase;
b). furnizarea de servicii mai adecvate regiunilor rurale;
c). crearea condiţiilor centrate pe om, în special pe grupurile dezavantajate, astfel
încât acestea să utilizeze aceste oportunităţi şi servicii;
d). apropierea zonelor rurale de standardele de viaţă urbane.
Precizaţi care dintre aspectele enumerate nu constituie un aspect focalizator.
19. Strategia ARDR are următoare patru dimensiuni: scop, …………….., focalizare
strategică, nivel de intervenţie. Completaţi spaţiul punctat cu dimensiunea adecvată.
20. Componentele strategiei ARDR se circumscriu celor dimensiunilor acesteia, şi
anume:
a) Dimensiunea economică: hrană şi bani;
 b) Dimensiunea socio-culturală: interacţiunea între oameni;
c) Dimensiunea rurală: comunitate şi subzistenţă;
d) Dimensiunea politică şi instituţională: putere şi capacitate;
e) Dimensiunea ecologică: resurse şi sustenabilitate.
Precizaţi care dintre dimensiunile enumerate nu este circumscisă strategiei.
21. Strategia dezvoltării activităţilor nonagricole în contextul ARDR trebuie să asigure
utilizarea noilor oportunităţi, fiind sprijinită strategic prin următoarele 5 orientări:
a) diversificare,
b) sprijinirea sistemelor de producţie adaptate,
c) crearea condiţiilor ca producătorii şi intreprinzătorii mai avansaţi şi cu resurse
mai bune să devină competitivi pe pieţe,
d) crearea noilor oportunităţi prin analizele economice regionale.

Completaţi enumerarea cu orientarea care lipseşte.

22. Între căile programului de transformare a zonelor rurale face parte şi „ conectarea
regiunilor rurale la programele de dezvoltare ale zonelor urbane” . Precizaţi dacă această cale,
astfel formulată, face parte dintre căile programului de dezvoltare.
23. Principiul compensării, promovat pentru atenuarea distorsiunilor sistemului de preţuri
în utilizarea sustenabilă a resurselor, se aplică pe următoarele căi :
a) compensarea prin aranjamente şi preţuri negociate local, atunci când releţiile sunt
directe, precum cele de vecinătate ;
b) compensarea prin taxe şi subvenţii guvernamentale, când relaţiile sunt pe distanţe
lungi, şi nu pot fi specificate şi trasate ;
c) compensarea prin certificare, relaţia de distaţă mare se referă la un bun specificat.
Precizaţi dacă cele trei căi enumerate sunt adevărate sau false.
24. Cheia deszvoltării regionale o reprezintă :
a) guvernanţa democratică,

b) iniţierea unui proces de transformare organizaţională,

 c) sprijinirea autonomiei fără dezintegrare,
d) descentralizarea administraţiei publice ,

e) stabilirea sistemelor de management financiar,

f) recunoaşterea autorităţilor tradiţionale ca avînd interes în promovarea ARDR.
Precizaţi care dintre variantele de mai sus este cea adevărată.
25. Practicienii definesc, de regulă, indicatorii ca:

a) mărimi ale performanţei regiunii,

b) instrument de măsurare a situaţiei regiunii,
c) instrument de identificare a nevoilor,
d) schimbările în timp ale regiunii.
Perecizaţi care dintre formulările de mai sus sunt acceptate, de regulă, de către precticieni.
26. Sintetic, indicatorii reprezintă date măsurabile care evidenţiază schimbările în timp

ale regiunii, un indicator focalizându-se pe o parte mică, relevantă şi realizabilă a unui sistem care
dă sens unui tablou mai cuprinzător, pentru populaţie. Precizaţi dacă definiţia de mai sus este
conformă celei din capitol, dacă este adevărată sau falsă.
27. Printre cerinţele construirii setului de indicatori şi a indexului dezvoltării regionale, se

enumeră:
a) oferirea de recomandări strategice;
b) agregarea structurală a indicatorilor;
c) realizarea de conferinţe publice;
d) utilizarea informaţiilor opiniei publice;
e) compararea regiunilor similare;
f) descentralizarea indicatorilor.
Precizaţi care dintre cerinţele enumerate nu sunt conforme enumerării din capitol.
28. Printre cerinţele care asigură calitatea corespunzătoare a uni indicator sunt:

a) repetabilitate,
b) ieftinătate,
 c) aplicabilitate,
d) veridicitate.
Precizaţi care dintre cerinţe se regăsesc între cerinţele prezentate în capitol.
29. Între cele două conceptualizări ale ruralului se evidenţiază perspectiva structurală.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată sau falsă.

30. Tipologizarea zonelor rurale se poate face prin combinarea şi delimitarea
localităţilor, vecinătăţilor, regiunilor, provinciilor etc, obţinându-se un radient, care le ierarhizezeă
de la zone determinant rurale pâna la zone puţin rurale. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată sau
falsă.
31. Schema nr. 2, de calsificare a indicatorilor regionali şi rurali, se bazeză cadrul analitic

al pentagonului activelor, care cuprinde:

a) capitalul natural;
b) capitalul tradiţional (cultural),
c) capitalul infrastructural,
d) capitalul financiar,
e) capitalul uman,
f) capitalul social,
g) capitalul comunitar.
Precizaţi care dintre categoriile de active enumerate nu fac parte din pentagon.
32. Asamblarea oricărui indicator regional sau rural identifică următoarele dimensiuni:

a) starea, situaţia sau nivelul,

b) dispersia, concentrarea sau variabilitatea,
c) interdependenţa, interacţiunea,

d) tendinţa sau trendul uni indicator în timp.

Precizaţi care dintre dimensiuni nu este adevărată, conform formulării din capitol.
 33. Dispersia şi concentrarea variabilelor pot fi măsurate în moduri diferite: prin

normalizarea abaterilor pătratice şi prin indicele Gini al inegalităţii. Precizaţi dacî afirmaţia de mai
sus este adevărată sau falsă.
34. Pentru a utiliza analiza SOWT este necesară stabilirea unor criterii, Ci
, şi comparea
aceste criterii în cazul mai multor regiuni, Rj
, pentru cele 4 elemente SOWT, şi anume:
a. puncte tari,
b. oportunităţi,
c. pericole.
Precizaţi care este cel de al patrulea element al analizei SOWT.
35. Teoria matricială este utilizată în cazul reprezentării unui set incert de informaţii şi
pentru a formaliza notaţiile, atunci când se trateză un număr mare de ecuaţii simultane. Precizaţi
dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
36. Una din cele mai simple forme ale analizei multicriteriale este :
a) analiza multisectorială,
b) analiza matricială a atingerii obiectivelor,
c) analiza structurală a interdependeţelor,
d) analiza input-output.
Precizaţi varianta corectă dintre cele enumerate, conform formulării din capitoş.
37. Categorii ale riscurilor regionale, în funcţie de gestionarea strategică, sunt:
a) riscuri de producţie,
b) riscul de inadaptare,
c) riscuri politice,
d) riscuri personale,
e) riscul strategic.
Precizaţi care dintre categoriile de riscuri enumerate nu sunt adevărate.
38. Managementul riscurilor exogene se realizeză prin patru abordări, care pot fi aplicate
pentru reducerea riscurilor regionale exogene: hedgingul colectiv ; sprijinirea protecţiei industriei ;
sisteme informaţionale regionale ; reţele şi alianţe. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este
adevărată sau falsă.
39. Fazele implicte în aplicarea AMS, în cazul unei economii regionale, sunt :
a) Identificarea factorilor şi problemelor dezvoltării,

b) Elaborarea cadrului tip pentru chestionar şi panel,

c) Distribuirea diferenţiată a chestionarilor,
d) Realizarea evaluării prin chestionar şi panel,
e) Analiza datelor,
f) Evaluarea externă a datelor prelucrate.
Precizaţi care dintre fazele enumerate nu este corectă.
40. Competitivitatea unei regiuni, conform schemei din cadrul capitolului, este
determinată de factori precum: resursele umane, infrastructura, subsidiaritatea. Precizaţi dacă
afirmaţia este adevărată sau falsă.
41. Analiza multicriterială poate fi utilizată ca un instrument de sprijin pentru a
.................. , luând în considerare o serie predeterminată de criterii sau de variabile. Completaţi
spaţiul pucntat cu formularea corespunzătore din cadrul capitolului.
42. Anii ´70 au schimbat focalizarea paradigmei gândirii economice, de la intervenţia

centrală a guvernului la .............................................

a) iniţiativa privată ;
b) valoarea adăugată;
c) descentralizarea responsabilităţilor;
d) deschiderea economiilor.
Completaţi spaţiul punctat cu varianta adecvată, folosită în capitol
43. Începând cu anii `90 planificarea economică se focalizeză pe următorul tip de

avantaje:
a) competitive,

b) comparative,
 c) colaborative,
d) strategice.
Precizaţi care dintre avantajele enumerate corespunde formulării din capitol.
44. Din anii ’70 autorităţile locale împreună cu firmele corporatiste locale coagulează

resurse şi forţe pentru a forma parteneriate, cu scopul de a creea slujbe noi şi de a

stimula activitatea economică, în zone economice bine delimitate. Precizaţi în care
ţară s-a înregistrat această tendinţă, dintre cele enumerate mai jos:
a) S.U.A;
b) Germania ;
c) Marea britanie;
d) Franţa.
45. Şcoli ale strategiilor formale sunt:
a. Şcoala delimitării,
b. Şcoala planificării,
c. Şcoala antrepretonială,
d. Şcoala poziţionării.

Prcizaţi care dintre şcolile enumerate nu face parte din grupul şcolilor strategiilor formale.
46. Şcoala configuraţională este ……………., împrumutând de la celelalte şcoli,
referitoare la strategie, elementele cele mai adecvate situaţiilor. Completaţi spaţiul punctat cu
formularea corespunzătoare clasificării din cadrul capitolului.
47. Abordările cadru ale planificării dezvoltării regionale sunt :
a) abordări ca răspuns la presiuni externe, care pot fi reactive şi proactive,

b) abordări ca răspuns la nevoile comunităţilor locale, care pot fi preactive şi

interactive.
Precizaţi dacă gruparea de mai sus este adevărată sau falsă.
48. Cele 5 resurse cheie pentru promovarea strategiei sunt:
a) materiale,
 b) manoperă,
c) management,
d) mobilizare,
e) monedă.
Precizaţi care dintre resuresele enumerate nu constituie o resursă cheie.
49. Paşii operaţionali de bază în realizarea planificării strategice prin metoda SOWT sunt,
de regulă, următorii:
a) studierea şi diagnosticarea mediului;
b) selectarea problemelor;
c) stabilirea instrumentelor şi procedurilor;
d) realizarea analizei externe şi interne;
e) dezvoltarea scopurilor, obiectivelor şi strategiilor pentru fiecare problemă;
f) dezvoltarea unui plan de implementare şi de realizare a actvităţilor strategice;
g) monitorizare, actualizare, cercetare.
Indicaţi care dintre paşii enumeraţi nu fac parte din secvenţa prezentată în capitol.
50. Principala caracteristică definitorie a unui proiect este noutatea sa, un proiect fiind un

pas în necunoscut, confruntat cu riscuri şi incertitudini.

a) Oportunitatea,
b) Viziunea spre viitor,
c) Noutatea,
d) Incertitudinea.
Precizaţi care dintre caracteristicile enumerate este cea formulată în capitol.
51. Obiectivele proiectelor vizeză următoarele aspecte :
a) Resursele,
b) Bugetul,
c) Reducerea riscurilor,
d) Respectarea cerinţelor.
 Precizaţi care dintre aspectele enumerate este corect formulat.
52. În realizarea managementului de proiect figura centrală este managerul de proiect,
care concepe proiectul, monitorizeză derularea conform calendarului şi costurilor, iniţiază acţiuni
corective. Completaţi spaţiul punctat cu varianta corectă de răspuns, dintre cele prezentate mai jos:
a) antreprenorul proiectului,
b) beneficiarul proiectului,

c) finanţatorul proiectului,
d) managerul de proiect.
53. Elementele cheie ale managementului de proiect sunt:
● organizarea;
● finanţarea,
● planificarea;
● controlul,
● decizia.
Precizaţi care sunt elemente corecte, conform formulării din capitol, dintre cele enumerate.
54. Caracteristici ale organizării execuţiei proiectului în echipe, sunt:
a) autoritatea managerului;
b) promovarea carierei individuale;
c) motivarea personalului;
d) realizarea de proiecte mari, complexe.

Precizaţi care dintre caracteristicile enumerate nu aparţin organizării în echipe.

55. În funcţie de încrederea pe care o pot avea estimatorii, estimarea costurilor se
grupează în următoarele tipuri :
a) estimări aproximative,
b) estimări comparative,
c) estimări de fezabilitate,
 d) estimări proiective.
Precizaţi care dintre estimările enumerate nu este corectă.
56. Abaterile reprezintă diferenţe între nivelele planificate sau prevăzute în buget şi cele

efectiv înregistrate, referinţa constituind-o, de regulă, costurile de oportunitate.

Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
57. Pentru acoperirea riscurilor există 4 categorii de asigurări, şi anume :
a) compensaţii legale ;
b) protecţia împotriva pierderii sau degradării bunurilor în posesie;
c) plăţi legate de probleme de personal;
d) acoperirea evenimentelor neprevăzute.
Precizaţi care dintre categoriile asigurări enumerate nu este corespunzătoare.
58. Planificarea orientată spre obiectiv este însoţită de următoarele pericole :
 scurtarea arbitrară a tuturor estimărilor,
 modificarea obiectivelor în timpul realizării,
 eliminarea tuturor rezervelor posibile,
 inadecvarea resurselor la obiective.
Precizaţi care dintre pericolele enumerate nu sunt adevărate.
59. Marja independentă este definită formal ca fiind marja de timp realizabilă atunci când
evenimentul anterior are loc la termenul său maxim permis, iar toate activităţile care urmează au
loc la termenele lor minime posibile. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
60. Tehnici de planificare operativă sunt:
a) calendarele,
b) analiza logică,
c) diagramele cu bare,
d) diagramele în reşea.
Precizaţi care dintre tehnicile enumerate sunt corecte.
 61. Principalele componente ale logicii programării resurselor sunt:
a) definirea proiectului,
b) elaborarea reţelei proiectului,
c) analiza duratelor,
d) agregarea (gruparea) resurselor,
e) elaborarea diagramei cu bare,
f) analiza marjei de timp sau rezervei de timp.
Precizaţi care dintre componentele enumerate nu sunt specifice lugicii programării.
62. Marjele de timp în cazul programării resursei timp sunt următoarele:
a) Marja totală ,
b) Marja disponibilă,
c) Marja independentă,
d) Marja remanentă .
Precizaţi care dintre marjele enumerate nu este corectă.
63. Una dintre căile de relaxare a resurselor limitate alocate unui program o reprezintă
decalarea datei de finalizare a proiectului. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată.
64. Dintre etapele programării resurselor se evidenţiază următoarele :
a) elaborarea programului
b) divizarea proiectului în porţiuni controlabile;
c) estimarea duratei fiecărei operaţii şi activităţi;
d) estimarea duratei proiectului;

e) selectarea resurselor adecvate;

f) armonizarea programului cu resursele.
Precizaţi care dintre etapele evidenţiate nu este corespunzătoare.
65. Printre aspectele problematice ale programării resurselor, se evidenţiază :
a) Alegerea resurselor de muncă care trebuie programate,
b) Delimitarea resurselor cu rate constante sau variabile de utilizare,
 c) Specificarea nivelurilor de resurse pe departamente,
d) Programarea costurilor legate de forţa de muncă,

e) Programarea costurilor pentru materiale şi echipamente,

f) Armonizarea costurilor cu bugetele disponibile,

g) Programarea fluxurilor de numerar.
Precizaţi care dintre aspectele enumerate nu este corect
66. Finanţarea proiectelor poate fi definită ca modul de finanţare a efectuării unui
ansamblu coerent de activităţi orientate spre realizarea, atingerea unui obiectiv de dezvoltare
regională cei care furnizează resursele financiare considerând ca garanţie a împrumuturilor ………
………….......... prin realizarea proiectului, acestea constituite ca surse de obţinere a fondurilor
pentru rambursarea împrumuturilor acordate. Completaţi spaţiul punctat cu formularea adecvată
definiţiei propusă în capitol.
67. Finanţarea fără regres fără regres semnifică faptul că cei care acordă împrumuturi nu
au acces executoriu la fondurile sau patrimoniu sponsorilor, fondatorilor proiectului. Precizaţi dacă
afirmaţia este falsă sau adevărată.
68. Instrumente financiare principale utilizate pentru finanţarea proiectelor sunt:
a) acţiunile,
b) acreditivele,
c) ajutoarele şi donaţiile,
d) finanţarea intermediară,
e) finanţarea de către contractanţi,

f) instrumentele de compensare,
g) asigurările,
h) finanţarea prin leasing,
i) finanţarea cu capital de risc.
Precizaţi care dintre instrumentele enumerate nu sunt adevărate.
69. Etapele programului de management al riscurilor în finanţarea proiectelor sunt :
 a) identificarea obiectivelor financiare ale proiectului;
b) identificarea surselor expunerii la risc;
c) evaluarea impactului expunerii asupra strategiei financiare a proiectului;
d) adoptarea măsurilor de reducere a expunerii.
Precizaţi care este etapa care lipseşte din enumerarea de mai sus.
70. Pentru gestionarea riscului dobânzii există o mulţime de instumente financiare,
printre acestea evdenţiindu-se acoperirea prin compensare a ratei dobînzii. Părecizaţi dacă
afirmaţia de mai sus estre adevărată sau falsă.
71. Componente ale gestiunii riscului financiar, imanent finanţării proiectelor de
dezvoltare regională, sunt :
a) gestiunea riscului valutar,

b) gestiunea riscului dobânzii ,

c) gestiunea riscului de capital,
d) gestiunea riscului de faliment,
e) gestiunea riscului comercial,
f) gestiunea riscului de lichiditate,
g) gestiunea riscului de îndatorare,
h) gestiunea riscului de contraparte,
i) gestiunea riscului de ţară .
precizaţi care dintre componentele de mai sus nu sunt adevărate.
72. În abordarea secvenţială, un proiect de dezvoltare este considerat ca o succesiune de
evenimente, care identifică şi delimitează componentele secvenţiale, procesul secvenţial fiind
abordat ca o succesiune de ipoteze care pot fi analizate şi descrie. Precizaţi dacă afirmaţia de mai
sus cuprinde trăsătura definitorie a abordării secvenţiale.
73. Un montaj financiar pe bază de împrumuturi, bine structurat, trebuie să îndeplinească
următoarele trei obiective primordiale:
a) minimizarea datoriei pe termen lung;
 b) maximizarea finanţării cu dobândă fixă;
c) minimizarea riscului de refinanţare.
Precizaţi care dintre obiectivele enumerate nu este adevărat.
74. Gestionarea riscurilor comerciale asociate executării proiectelor se realizeză prin
următoarele tipuri de contracte:
a) Contracte cu cost de referinţă sau cu cost ţintă,
b) Contracte la cheie,
c) Contracte de operare,
d) Contracte cu clauze de acoperire.

Precizaţi care tip de contract nu este folosit la gestiunea riscurilor comerciale.

75. Metoda secvenţială de proiectare, utilizând cadrul de analiză secvenţială(CAS),
prezintă o modalitate de structurare a principalelor elemente ale unui proiect,
............................................... constituind un instrument analitic pentru conducere şi planificare şi
urmărind atingerea obiectivelor proiectelor. Complectaţi spaţiul punctat cu formularea
corespunzătoare definiţiei din capitol.
76. Elementele cheie succesive din cadrul matricei metodei secvenţiale de proiectare
sunt:
a) Obiective pe termen lung,
b) Condiţii preliminare.
c) Resurse,.
d) Instrumente,
e) Activităţi,
f) Rezultate,
g) Indicatori.
Precizaţi care dintre elementele enumerate nu face parte din matrice.
 77. În cazul în care un factor este foarte important pentru succesul proiectului, dar are
probabilitate mică să se manifeste, atunci el constituie un factor marginal, trebuind să fie modificat
sau abandonat. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
78. Indicatorii, plasaţi în coloana a doua a matricei, măsoară gradul de atingere a
obiectivelor la diferite momente de timp, putând fi :
a) cantitativi,
b) valorici, monetari,
c) calitativi,
d) de dinamică,
e) comportamentali.
Precizaţi care dintre indicatorii enumeraţi nu sunt specificaţi în matrice.
79. Obiectivitatea indicatorilor reprezintă o cerinţă asigurată de metoda secvenţială de
proiectare. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată sau falsă.
80. Criteriile opţionale utilizate pentru selectarea variantelor posibile ale proiectului în
cadrul metodei secvenţiale, sunt.
a) beneficii posibile obţinute de către grupurile ţintă prioritare,
b) probabilitatea atingerii obiectivelor,
c) riscurile asociate, sociale, ambientale,
d) eficacitatea şi oportunitatea,
e) externalităţi asupra mediului, costuri şi beneficii de mediu.
Precizaţi care dintre criteriile enumerate nu sunt opţionale.
81. Cerinţele pentru formularea corectă a indicatorilor în cadrul metodei secvenţiale de
proiectere sunt următoarele:
a) consistenţa, reflectarea exactă a unui aspect esenţial al unui obiectiv;
b) independenţa, un indicator fiind utilizat numai pentru un singur obiectiv ;
c) obiectivitatea, reflecarea realităţii şi nu a impresiilor subiective;
d) operaţionalitatea, capacitatea de a fi utilizabil în calcule;
 e) plauzabilitatea, reflectarea schimbărilor care aparţin proiectului;
f) verificabilitatea, posibilitatea măsurării independente a indicatorilor.
Precizaţi care sunt cerinţele nespecifice formulării corecte a indicatorilor.
82. Proiectele de dezvoltare, din perspectiva metodei secvenţiale, se pot delimita în
următoarele tipuri de proiecte:
oprograme cu proiecte,
oproiecte de anvergură,
oproiecte experimentale,
oproiecte complexe,
onon-proiecte.
Precizaţi care dintre tipurile de proiecte enumerate nu face parte din această delimitare.
83. Tipuri de reţele din cadrul clasei reţelelor cu săgeţi, sunt :
a. diagrame cu săgeţi, DS;
b. metoda drumului critic, MDC;
c. tehnica de evaluare şi revizuire a programelor, PERT;
d. reţelele cu conexiuni.
Precizaţi care dintre tipurile enumerate nu face parte din clasa reţelelor cu săgeţi.
84. În centrul metodei analizei drumului critic, utilizând diagrama cu săgeţi, se află ……
……………………….shema logică de reţea, care acordă atenţie deosebită reprezentării cât mai
exacte a relaţiilor şi a interdependenţelor tuturor activităţilor din proiect.
a) analiza duratei minime;
b) schema minimizării resurselor;
c) shema logică de reţea;
d) logica optimizării duratei.
Completaţi spaţiul punctat cu formularea corespunzătoare prezentată în capitol.
 85. Durata minimă totală pentru realizarea parcursului evenimentelor, în cazul diagramei
cu săgeţi, se determină prin însumarea duratelor estimative ale activităţilor implicate. Precizaţi
dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
86. Metoda PERT reprezintă o tehnică de evaluare şi revizuire a programelor, fiind foarte
asemănătoare analizei drumului critic, deosebirea principală constând în modul de însumare a
duratelor activităţilor. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
87. Printre problemele care trebuie să fie soliţionate, pentru utiliuzarea practică a metodei
configuraţionale de proiectare, se enumeră :
a) gradul de detaliere a activităţilor,
b) identificarea activităţilor de interfaţă,
c) evidenţierea interdependenţelor,
d) constituirea punctelor de verificare, numite jaloane,
e) evaluarea duratelor tuturor activităţilor,
f) existenţa resurselor limitate, a constrîngerilor suplimentere.
Precizaţi care dintre problemele enumerate nu este corectă.
88. Componentele analitice ale analizei situaţiei, în cadrul reuniunii de dezbateri în cazul
metodei configuraţionale de proiectere, sunt :
a) Analiza participării la proiect ,
b) Analiza problemelor ,
c) Analiza factorilor externi,
d) Analiza indicatorilor,
e) Analiza obiectivelor ,
f) Analiza alternativelor.
Precizaţi care dintre componentele enumerate nu sunt corect considerate.
89. Activităţile fictive nu reprezintă o relaţie reală, având todeauna valoarea zero, fiind
mai degrabă o constrângere sau o ……………………… dintre două activităţi, constrângerile
rigide fiind diminuate prin introducerea activităţilor fictive, fiecare cu o anumită durată.
 a) relaţie de dependenţă,
b) relaţie de transfer,
c) relaţie recursivă.
Completaţi spaţiul punctat cu formularea corectă.
90. Elementele principiale care contribuie la determinarea gradului de detaliere a unui
proiect în cadrul metodei configuraţionale, sunt :
a) Activităţile cu durate foarte scurte,
b) Transferul responsabilităţi,
c) Controlul costurilor,
d) Divizarea reţelelor mari în reţele mici.
Precizaţi care dintre elementele enumerate nu contribuie la determinarea gradului de detaliere
a unui proiect în cadrul metodei configuraţionale.
91. Din punctul de vedere al UE regiunea mai puţin dezvoltată este definită prin următorii
indicatori:
a) venit pe cap de locuitor semnificativ mai mic decât venitul mediu european;
b) dimensiune mare a populaţiei ocupate în agricultură;
c) nivel mai ridicat al şomajului;
d) densitate mai mică a reţelei infrastructurii;
e) capacitate inovativă redusă.
Precizaţi care este indicatorul principal utilizat în cadrul UE pentru definirea regiunii mai
puţin dezvoltate.
92. Din puctul de vedere al promotorilor o dezvoltare insufucientă a unei regiuni crează
condiţii favorabile promotorilor. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.
93. Întârzierile, în cazul proiectelor promovate de către UE în ţările slab dezvoltate, în
ţările din estul Europei, sunt de terminate în principal de următoarea cauză:
a) managementul inadecvat,
b) lipsa resurselor de finanţare,
 c) practicile inadecvate ale administraţiilor publice locale,
d) lipsa infrastructurilor necesare.
Precizaţi care dintre cauzele enumerate are rolul principal.
94. Întârzierile în finalizarea proiectelor apar datorită următorilor factori esenţiali:
a) lipsei unei plan adecvat al proiectului;
b) lipsei unei identificări a celor interesaţi de proiect;
c) lipsei specialiştilor locali;
d) lipsei unei infrastructuri rezolutive a problemelor.
Precizaţi care dintre factorii enumeraţi nu este considerat esenţial.
95. Problema agentului principal descrie o situaţie în care există un jucător numit
principal, şi unul sau mai mulţi jucători numiţi agenţi, principalul putând acţiona mai eficient prin
agenţi, decât direct. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată sau falsă.
96. Lista mecanismelor care împiedică operarea eficientă a sectorului public cuprinde:
a) Confuzie reglementativă,
b) Aversiune la risc,
c) Confuzie între subvenţie şi proceduri de autorizare,
d) Centralizare administrativă,
e) Bugetizarea săracă.
Precizaţi care dintre mecanismele enumerate nu corespunde listei prezentată în capitol.
97. În cadrul matricei prin care se surprind diferenţele semnifictive dintre proiecte sunt
identificate următoarele tipuri destinaţii ale proiectelor investiţionale relevante pentru dezvoltarea
regională:
a) Sectoare noi,
b) Sectoare inovative,
c) Sectoare mature,
d) Reţele.
Precizaţi care dintre tipurile enumerate nu corespunde matricei.
 98. Abordarea negocierii proiectelor ca un joc deschide promotorilor următoarele căi

strategice:
a) asigurarea neatractivităţii renegocierii;
b) retragerea din joc;
c) identificarea anticipată a tuturor deţinătorilor de interese şi începerea negocierii cu
fiecare dintre ei;
d) utilizarea sistemului fondurilor;
e) evitarea contactului cu mediul local cât mai mult posibil, prin refuzul angrenării în
joc;
f) identificarea deţinătorilor de interese care vor face, probabil, cereri mari, şi
încercând negocierea cât mai târziu posibil cu aceştia;
g) amânarea proiectele până cei mai avizi deţinători de interese se confruntă cu costuri
înalte, dacă proiectul nu începe să fie realizat;
h) forţarea deţinătorilor de interese spre acceptarea ofertelor pe care le poate, dacă nu
accepta, atunci respinge, eliminând orice alte situaţii de echilibru.
Precizaţi care dintre strategiile enumerate se conformează cu teoria: pentru ca întârzierile să
aibă loc, trebuie să existe echilibre multiple.
99. Planul, semnifică combinarea concretă a resurselor şi factorilor disponibili şi necesari

realizării, conform unei eşalonări determinate în timp şi într-un cadru organizat, a

obiectivelor determinate prin strategie. Precizaţi dacă definiţia de mai sus este
adevărată sau falsă.
100.Obiectivul principal al dezvoltării regionale este :
a) dezvoltarea unei economii de piaţă în fiecare regiune,
b) diminuării dezechilibrelor regionale existente,
c) dezvoltarea zonelor rurale,
d) protecţia mediului,
e) cooperarea regională,
 f) dezvoltarea unei integrarea politicilor sectoriale la nivel regional,
g) atenuarea disparităţilor regionale existente.
Precizaţi care dintre obiectivele enumerate este cel principal.
101. Principii strategiei şi politicii dezvoltării regionale, formulate în Carta Verde
refiritoare la « Politica de dezvoltare regională a României », sunt :
a) principiul subsidiarităţii,
b) principiul concentrării sprijinului financiar,
c) principiul programări,
d) principiul parteneriatului,
e) principiul cofinanţării.
Completaţi setul de principii cu principiul care lipseşte, conform enumerării din capitol.
102. În stadiile incipiente ale dezvoltării regionale din România, asistenţa acordată de
către stat era de cea mai mare importanţă, reprezentând principalul stimulent financiar pentru
promovarea dezvoltării regionale în România. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată
sau falsă.
103. Criterii specifice strategiei de dezvoltare regională sunt:
a) maximizarea potenţialului de dezvoltare regională;
b) concordanţa cu strategiile naţionale şi sectoriale;
c) protecţia mediului;
d) transformarea ruralităţii;
e) emergenţa.
104. Principii esenţiale ale polticii regionale în cadrul UE, care nu se regăsesc în setul de
principii formulate în Carta Verde referitoare la « Politica de dezvoltare regională a României »,
sunt :
a) Principiul subordonării,
b) Principiul coerenţei,
c) Principiul parteneriatului,
 d) Principiul evaluării,
e) Principiul sincronizării,
f) Principiul cofinanţării.
Precizaţi care dintre principiile enumerate sunt conforme afirmaţiei de mai sus.
105. Fondului European de Dezvoltare Regională, funcţionează din anul :
a) 1971,
b) 1975,
c) 1980,
d) 1988.
Precizaţi care dintre anii enumeraţi este cel corect.
106. Pentru a juca rolul de pivot de dezvoltare ţară trebuie să satisfacă următoarele
condiţii:
a) să aibă nivel ridicat de dezvoltare;
b) să ofere know-how altor ţări;
c) să prezinte potenţial de experienţă acumulată;
d) să aibă o poziţie semnificativă pe pieţele globalizate.
Precizaţi care dintre condiţiile enumerate nu este corectă.