Seminar 2

1. Ce grupă cuprinde doar factori ai micromediului?

a) clientii, furnizorii, firmele de distributie, factorii tehnologici;
b) clientii, concurentii, factorii naturali, furnizorii;
c) c) concurentii, clientii, intermediarii;
d) d) factorii demografici, intermediarii, compania, factorii naturali

2. Mediul demografic reprezintă unul din factorii:

a) cei mai importanti ai micromediului;
b) b) cu o evolutie usor previzibilă;
c) c) care formează cererea de mărfuri, crează pietele;
d) d) care afectează direct, permanent si puternic capacitatea companiei de a-si satisface clientii

3. Clientii fac parte din:

a) mediul demografic;
b) b) macromediu;
c) c) micromediu;
d) d) mediu intern
4. Care dintre elementele de mai jos NU fac parte din categoriile esentiale ale pietei? a. clientela finalã / consumatori ; b.
cumpãrãtorii ; c. influentatorii ; d. guvernantii ; e. distribuitorii.
5. Piata se compune dintr-un singur vanzator in cazul: a. competitiei pure ; b. competitiei de monopol ; c. competitiei
oligopolistice ; d. monopolului pur
6..... este alcatuit din institutii si alti factori care afecteaza valorile, perceptiile, preferintele si comportamentele de baza ale
unei societati. a. Mediul de marketing; b. Mediul economic; c. Mediul cultural; d. Mediul tehnologic
7. Concurentii fac parte din: a. Mediul demografic ; b. Macromediu ; c. Micromediu ; d. Mediul intern
8. Micromediul reprezinta: a. totalitatea factorilor din interiorul firmei care afecteaza activitatea firmei direct, permanent si
puternic ; b. totalitatea factorilor din exteriorul firmei care afecteaza activitatea firmei direct, permanent si puternic  ; c.
totalitatea factorilor din exteriorul companiei care-i influenteaza activitatea indirect si slab ; d. spectrul mai larg de factori
(demografici, economici, naturali, tehnologici, politici si culturali)
9. Resursele umane ale unei firme fac parte din: a. mediul demografic al firmei ; b. mediul natural al firmei; c. mediul
intern ; d. macromediul
10. Organismele publice fac parte din: a. Mediul politic ; b. Macromediu ; c. Micromediu ; d. Mediul intern
11. Ce grupa cuprinde doar factorii spefici macromediului: a. demografici, economici, naturali, tehnologici, culturali,
concurenti ; b. clienti, furnizori, distribuitori, compania, concurentii ; c. demografici, concurenti, tehnologici, furnizori,
naturali ; d. naturali, economici, tehnologici, culturali, politici, demografici
12. Printre componentele micromediului intreprinderii se numara: a. echipamentele industriale ; b. structura pe grupe de
varsta a consumatorilor ; c. furnizorii de forta de munca ; d. resursele naturale utilizate
13. Inrautatirea relatiilor internationale dintre state face parte din: a. micromediu ; b. macromediu ; c. mediul cultural ; d.
mediul natural
14. O agentie de publicitate care a creat un spot TV pentru o organizatie, face parte din: a. mediul intern ; b. micromediu ;
c. macromediu ; d. organisme publice
15. Micromediul face parte din: a. mediul extern ; b. macromediu ; c. mediul direct ; d. mediul institutional
16. Care dintre factorii de mai jos NU contureazã direct macromediul întreprinderii? a. factorii demografici; b. factorii
tehnologici ; c. factorii economici ; d. factorii socioculturali ; e. capacitatea de negociere între partenerii contractelor de
vânzare-cumpãrare
17. Populatia este sursa pietelor întreprinderilor. Mediul demografic NU se dezvoltã în
strânsã relatie cu: a. Tendinta scãderii natalitãtii ; b. Tendinta de îmbãtrânire a populatiei ; c. Cresterea inflatiei ; d.
Cresterea ratei divorturilor ; e. Scãderea vârstei medii a mariajului.
18. Componentele mediului extern al firmei sunt: A) mediul ambient; B) macromediul firmei; C) marketingul social; D)
eficienţa economică a firmei; E) micromediul firmei. a) A+B; b) A+C; c) A+E; d) B+E; e) D+E.
19. Formele de existenţă ale mediului extern sunt: A. mediul stabil; B. conjunctura pieţei; C. mediul instabil; D. mediul
tehnologic; E. mediul turbulent. a) A+C+E; b) A+B+C c) A+C+D d) B+C+D e) C+D+E.
20. Identificti afirmatia corecta : a. Marketingul presupune adaptarea firmei la mediu. Prin mediu de marketing se intelege
mediul extern firmei?; b. Factorii care formeaza macromediul influenteaza activitatea intreprinderii indirect, permanent si
slab. c. Organismele publice sunt o componenta a macromediului firmei; d. Factorii macromediului influenteaza toti ceilalti
factori din micromediu si indirect pe organizatia analizata. e. Societatile comerciale de astazi isi selecteaza mai cu grija
consumatorii si construiesc relatii de scurta durata si directe cu acesti consumatori tinta.
21. Exploatarea comerciala a sarbatorii Craciunului este expresia influentei componentei macromediului: a. mediul
demografic; b. mediul natural; c. mediul institutional; d. mediul cultural
22.Macromediul firmei include: a. clientii; b. furnizorii de mãrfuri; c. mediul tehnologic; d. concurentii; e. prestatorii de
servicii
23. Cum trebuie sã fie evolutia fenomenelor pentru ca mediul extern al unei firme sã fie stabil? a. cu situatii de
incertitudine ; b lentã, continuã si previzibilã ; c. rapidã d. cu modificãri neprevãzute ; e. frecvent instabilã
24.Care din elemente nu reprezintã componente ale mediului intern al întreprinderii: a. mediul economic ; b. resursele
materiale ale întreprinderii ; c. capacitatea financiarã a întreprinderii ; d. capacitatea comercialã a întreprinderii ; e.
resursele umane ale întreprinderii
25. Mediul extern al unei firme nu include: a. macromediul firmei ; b. mediul tehnologic ; c. comportamentul de marketing
al firmei ; d. mediul cultural ; e. micromediul firmei
26. Relatiile dintre organizatie si mediul extern al acesteia nu se concretizeazã prin: a. relatii de piatã ; b. relatii de
parteneriat si cooperare ; c. relatii preferentiale d relatii de egalitate e. relatii de concurentã
27. Resursele financiare ale unei firme apartin : a. micromediului firmei b. mediului economic al firmei c. mediului intern
al firmei d. mediului extern al firmei e. mediului natural al firmei
28. Relatiile dintre o organizatie si mediul extern se pot concretiza în relatii: a. De piatã b. De subordonare c. De
întrajutorare d. De egalitate e. De cooperare
29. Mediul tehnologic are efecte pozitive asupra macromediului întreprinderii prin a. crearea de noi moduri de a satisface
nevoile consumatorilor b. identificarea nevoii latente c. modificarea obiceiurilor de consum d. modificarea naturii
concurentei e. cresterea eficientei activitãtilor de marketing prin utilizarea de noi tehnologii
30. Factorii mediului economic NU determinã : a. volumul ofertei de mãrfuri b. structura ofertei de mãrfuri c. volumul
cererii de mãrfuri d. miscarea preturilor e. relatiile între cumpãrãtori si vânzãtori
31. Pentru o firma este mai important sa cunoasca: a. micromediul ; b. macromediul ; c. mediul de marketing ; d. mediul
intern
32. Ce grupa cuprinde doar factori ai micromediului: a. clientii, furnizorii, firmele de distributie, nivelul tehnologic  ; b.
furnizorii, concurentii, clientii, intermediarii ; c. clientii, concurentii, resursele naturale, furnizorii ; d. rata natalitatii,
intermediarii, compania, clima
33. Furnizorii fac parte din: a. mediul economic; b. micromediul firmei  c. mediul demografic; d.mediul intern
34. Doua dintre componentele micromediului de marketing al organizatiei sunt: a. furnizorii si mediul natural ; b. mediile
de informare si cadrul legislativ ; c. clientii si publicul ; d. inflatia si intensitatea concurentei.
35. Un element de referinta in analiza mediului tehnologic il reprezinta: a. volumul prestarilor de servicii  ; b. numerul
agentilor economici activi ; c. cota de piata a organizatiei ; d. volumul investitiilor in cercetare-dezvoltare
36. Indicatorii specifici mediului demografic sunt: a. numarul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, nivelul
veniturilor banesti ; b. numarul populatiei, structura pe sexe, rata natalitatii c. structura pe sexe, structura ofertei de marfuri,
nivelul concurentei ; d. numarul de familii, miscarea preturilor, repartizarea teritoriala ; e. rata natalitatii, marimea cererii
de marfuri, nivelul concurentei
37. Care din urmatoarele elemente nu constituie componente ale micromediului intreprinderii a) intermediari ; b) clienti ; c)
furnizori ; d) organizatiile sindicale ; e) populatia A a+b ; B a+c ; C a+d+e ; D e
38. Mediul economic al unei firme este instabil când evolutia fenomenelor este: a. lentã ; b. continuã ; c. neprevazutã ; d.
frecvent instabilã, cu modificãri si situatii de incertitudine ; e. relativ ostilã
39. Mediul ambiant al societatii comerciale este influentat in mod semnificativ de factorii: A. demografici; B. ecologici; C.
economici; D. juridici; E. de management 1 A+B; 2 A+C+D; 3 D+E
40. Mediul schimbator al societati comerciale se caracterizeaza prin: 1 schimbari de mica amploare si usor previzibile; 2
schimbari frecvente, de amploare variata si greu previzibile; 3 schimbari frecvente, de amploare variata si in general,
previzibile
41. Micromediul firmei include: a. mediul demografic; b. mediul natural; c. clientii; d. mediul tehnologic; e. mediul politic.
42. Mediul extern al unei firme este turbulent când evolutia fenomenelor este: a. lentã, b.continuã c. previzibilã ; d.
instabila; e. relativ ostilã si cu modificãri rapide si neprevãzute
43. Care din elementele de mai jos nu pot fi incluse printre componentele macromediului a) mediul economic ; b) mediul
politic ; c) mediul social-cultural ; d) mediul institutional ; e) mediul legislativ A a+b ; B a+c ; C a+d+e ; D e ;
44. Analiza micromediului intreprinderii are ca obiective : a) analiza partenerilor directi ai intreprinderii ; b) analiza pietei
si a elementelor acestuia ; c) analiza produselor de pe piata ; d) analiza preturilor ; e) analiza mediului intern A a+e ; B
a+c+e ; C a+d+e ; D b+e 
45. Mediul de marketing cuprinde: a. mediul extern ; b. punctele tari si punctele slabe ; c. oportunitatile si amenintarile ; d.
micromediul, macromediul si mediul intern ;
46. Face parte din macromediu: a. concurenta ; b. cunostintele specialistilor firmei ; c. cultura unei natiuni ; d. clintii.
47. Întreprinderea producãtoare de bunuri sau servicii trebuie sã acorde maximã întâietate:
a.productiei ;
b. vânzãrii ;
c. promovãrii ;
d. consumatorilor ;
e. nevoilor interne ale firmei

48. In cazul strategiei de demarketing rolul marketingului este de:

a. creare a cererii;
b. b. reducere a cererii;
 c. c. dezvoltare a cererii;
d. d. distrugere a cererii
49. Din punctul de vedere marketingului, piata este generic definitã ca:
a. spatiul în care se comercializeazã mãrfuri ;
b. b locul imaginar în care cererea se întâlneste cu oferta si se formeazã pretul ;
c. c.loc amenajat pentru expozitii de mãrfuri ;
d. d. loc de întâlnire al consumatorilor de bunuri.

50. Segmentarea pietei reprezinta:

a. divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu un comportament, nevoi si
caracteristici distincte care necesita produse si mixuri de marketing distincte
b. este o metoda de analiza a unei piete (sau la modul general al publicului) constand in a o descompune intr-un oarecare
numar de subansamble distincte si eterogene in
cadrul lor;
c. a + b;
d. nici un raspuns corect

51. Tintirea pietei apare:

a. dupa ce firma are un grup de clienti fideli;
b. b. dupa segmentarea pietei;
c. c. dupa pozitionarea pe piata;
d. d. dupa realizarea mixului de marketing
52. Un segment de piata trebuie sa fie:
a. cel mai mic grup omogen posibil de identificat ;
b. b. cel cai vast grup eterogen posibil de identificat ;
c. c. cel mai vast grup omogen posibil de identificat ;
d. d. cel mai mic grup eterogen posibil de identificat
53. In ceea ce priveste segmentele de piata nu este adevarat ca:
a. trebuie sa fie distincte si sa raspunda diferit la programe diferite de marketing ;
b. b. trebuie sa fie suficient de mari pentru a fi profitabile ;
c. c. trebuie sa fie cat mai mici pentru a fi profitabile ;
d. d. trebuie sa fie usor de abordat si de servit
54. In ceea ce priveste piata intreprinderilor si comportamentul de cumparare al acestora nu este adevarat ca:
a. piata intreprinderilor este foarte vasta ;
b. b. comerciantul care lucreaza pentru intreprinderi are de regula de-a face cu cumparatori mult mai multi dar mai
importanti decat pietele de consum
c. c. pietele intreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografica decat pietele de consum
d. d. achizitiile societatilor comerciale presupun mai multi participanti la procesul
decizional decat achizitiile consumatorilor persoane fizice ;
e. e. sunt adevarate toate variantele
55. Pozitionarea pe piata: a. este un concept sinonim cu tintirea pietei ; b. apare inainte de tintirea pietei ; c. apare dupa
tintirea pietei ; d. nu exista un astfel de concept
56. Dimensiunile pieţei sunt: A) structura pieţei; B) aria pieţei; C) conjunctura pieţei; D) oportunitatea pieţei
E) capacitatea pieţei.
a) A+B+E;
b) B+E+D;
c) B+C+E;
d) C+D+E

57 Care din urmãtoarele nu sunt variabile de segmentare a pietei, în functie de stilul de viatã al consumatorilor
: a. pozitia în familie ;
b. nivelul de instruire ;
c. statutul marital ;
d. pozitia geograficã ;
e. existenta copiilor
58. Un segment de piata consta in:
a. consumatori care raspund la fel unui set dat de eforturi de marketing
. b. consurenti strategici care copiaza modul de abordare a pietelor ;
c. consumatori care raspund diferit unui set dat de eforturi de marketing.
d. consumatori care raspund la fel unui set dat de eforturi de marketing si in aliantele strategice ale organizatiei
59. Capacitatea potentiala a pietei unei firme fata de capacitatea efectiva a pietei acesteia este:
a. inferioara ;
 b. superioara
c. egala ;
d. nu se pot compara
60. Apelarea la intermediari se recomanda in cazul intreprinderilor producatoare care:
a. se confrunta cu o cerere sezoniera ;
b. dispun de resursele necesare construirii unei forte de vanzare proprii
c. pot obtine economii de scara in domeniul distributiei ;
d.sunt capabile sa indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale intermediarilor.

61  Aria pietei este reprezentatã de:

a. piata efectivã ;
b. b. piata afacerilor 
c. ; c. relatia spatiu-piata ;
d. d. numãrul de clienti ai organizatiei ;
e. e. diferite segmente ale pietei

62. Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum (utilizare) a produselor sau serviciilor unei intreprinderi
defineste : a) piata intreprinderii ;
b) piata afacerilor
c) piata de referinta
d) piata libera
63. Structura pietei este datã de : a. relatia spatiu-piatã ; b. piata externã ; c. piata de consum ; d. diferite segmente ale
pietei ; e. elemente cantitative de exprimare a raporturilor dintre cerere si ofertã vânzare-cumpãrare
64.Cererea alcatuita din totalitatea firmelor sau organizatiilor care cumpara bunuri si servicii in scopul prelucrarii este
cunoscuta sub denumirea de : a) piata intreprinderii ; b) piata afacerilor c) piata de referinta d) piata de consum
65.Piata efectiva poate fi definita ca : a)dimensiunea maximala a pietei ; b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ;
c) dimensiune probabila a pietei ; d) dimensiune fizica a pietei.
66.In functie de obiectul tranzactiilor piata se subdivide in : a) piata bunurilor materiale si piata serviciilor; b) piata
afacerilor si piata de consum; c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ; d) piata efectiva si piata potentiala.
67. Piata potentiala poate fi definita ca : a)dimensiunea maximala a pietei ; b) dimensiune a pietei atinse la un moment
dat ; c) dimensiune probabila a pietei ; d) dimensiune fizica a pietei.
68.Piata bunurilor materiale se subdivide in : a) piata afacerilor si piata de consum; b) piata mijloacelor de productie si
piata bunurilor de consum; c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ; d) piata mijloacelor de productie si piata
intreprinderii
69.Clasificarea pietei in interna sau externa se realizeaza in functie de : a)locul de desfasurare a tranzactiilor ; b) obiectul
tranzactiilor; c) structura tranzactiilor; d) dinamica tranzactiilor.
70.Suma tranzactiilor efectuate atat in in interiorul, cat si in exteriorul granitelor nationale defineste : a) piata urbana
b) piata nationala; c) piata comerciala; d) piata mondiala.
71. Volumul vanzarilor este un indicator de caracterizarea: a)ariei pietei; b)structurii pietei; c)capacitatii pietei; d)dinamicii
pietei.
72 Piata unui produs se afla in raporturi de asociere cu piata altui produs atunci cand : a)isi disputa aceeasi consumatori,
vizand satisfacerea acelorasi nevoi de consum ; b)nivelul impozitelor si accizelor aferente este identic sau foarte apropiat ;
c) intreprinderile producatoare sau distribuitoare implementeaza politici de marketing identice sau asemanatoare; d)
modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs.
73.Piata unui produs se afla in raporturi de concurenta cu piata altui produs atunci cand : a) isi disputa aceesi consumatori,
vizand satisfacerea acelorasi nevoi de consum ; b) nivelul impozitelor si accizelor aferente este indentic sau foarte
apropiat ; c) intreprinderile producatoare sau distribuitoare implementeaza politici de marketing identice sau
asemanatoare ; d) modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs.
74.Calea intensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii este reprezentata de : a) atragerea de noi cumparatori, fie din randul
consumatorilor relativi, fie din randul clientilor unei intreprinderi concurente ; b) cresterea cumpararilor medii efectuate de
o unitate de consum (individ, familie, intreprindere utilizatoare) ; c)atragerea de noi cumparatori, prin abordarea unor noi
zone geografice, a unor noi piete externe ; d) descoperirea si dezvoltarea unor noi utilizari ale produselor aflate in gama de
fabricatie.
75. Dezvoltarea extensiva a pietei confectiilor sport in Romania nu poate fi realizata prin: a) atragerea de noi cumparatori
din randul clientilor intreprinderilor concurente; b) cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum; c)
transformarea nonconsumatorilor relativi in cumparatori; d) atragerea de noi cumparatori prin marirea ariei (zonei)
geografice acoperite;
76. In situatia mentinerii numarului de cumparatori ai unui produs si cresterii cu 50% a cantitatii medii achizitionate de
fiecare cumparator, cresterea intensiva a pietei raportata la cresterea totala a pietei este de: a) 67%; b) 55%; c) 50% d) 45%.
77. Un produs alimentar "X" oferit pe piata de o intreprindere "Z", care este consumat in perioada T0 de 3,7 milioane de
persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 20 kg, va fi consumat in perioada T1 de 4,5 milioane
persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 25 kg. Sa se determine contributia (ponderea) celor
trei cai de dezvoltare a pietei intreprinderii - extensiva, intensiva si mixta ( in aceasta ordine) - in total crestere a pietei:
a) 39,56%; 50,05%; 10,39%; b) 43,56%; 45,05%; 11,39%; c) 42,56%; 45,05%; 10,39%; d)41,56%; 48,05%; 10,39%.
78.Volumul ofertei este un indicator utilizat in determinarea capacitatii pietei atunci cand : a) numarul de clienti ai
intreprinderii este foarte mic; b) numarul de clienti ai intreprinderii este foarte mare ; c) oferta este mai mare decat cererea ;
d) oferta este mai mica decat cererea.
79.Cota de piata reprezinta : a)un indicator de caracterizare a dinamicii pietei ; b)ponderea detinuta de o intreprindere sau
produs in cadrul unei piete de referinta ; c) ponderea detinuta de cifra de afaceri a unei intreprinderi in volumul total al
cererii ; d) ponderea detinuta de volumul total al ofertei in volumul total al cererii.
80. In anul t0 cota de piata a intreprinderii "A" a fost de 26%, iar pentru anul urmator se prevede o crestere cu 8% a cifrei
de afaceri. In conditiile in care piata de referinta a intreprinderii va inregistra un ritm de crestere de 2% sa se calculeze care
va fi cota de piata a intreprinderii in t1: a) 27,53%; b) 27,43%; c) 27,62%; d) 27,45%.
81. Pe piata tarii "A" s-a inregistrat, in anul t0, un volum total al vanzarilor de marfuri de 1600 miliarde unitati monetare
(u.m.) din care, importurile de marfuri au reprezentat 500 miliarde u.m. O intreprindere straina "Z" a exportat pe piata tarii
respective un volum de marfuri de 40 de miliarde u.m. In anul urmator nivelurile se modifica, reprezentand, in ordine, 1850
miliarde u.m. 670 miliarde u.m. si respectiv, 48 miliarde u.m. Sa se calculeze care au fost cotele de piata ale intreprinderii
"Z" in cei doi ani in total importuri? a) 8,164%; 7,160%; b) 8,064%; 7,154%; c) 8,046%; 7,130%; d) 8,000%; 7,164%;
82. In perioada T0, din totalul cifrei de afaceri inregistrate cu un produs intreprinderea "A" detine o cota de piata de 9%, iar
intreprinderea "B" o cota de piata de 16%. In perioada T1 cifra de afaceri a intreprinderii "A" este cu 7% mai mare, iar a
intreprinderii "B" cu 6%. Cunoscand faptul ca cifra de afaceri totala inregistrata cu produsul respectiv este, in T1, cu 9%
mai mare ca in T0, sa se calculeze la ce nivel se situeaza cotele de piata ale celor doua intreprinderi (in ordine - A si B)?
a) 8,034%; 15,060%; b) 8,834%; 15,560%; c) 9,804%; 15,660%; d) 8,004%; 15,006%.
83. Piata de consum este datã de : a. piata în care se exprimã cererea consumatorilor individuali ; b. piata efectivã ; c.
piata afacerilor ; d. piata potentialã
84. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de : a) creare a cererii ; b)
dezvoltare a cererii ; c) mentinere a cererii; d) regularizare a cererii.
85.Unul dintre obiectivele cercetarii structurii pietei consta in : a)identificarea si evaluarea dimensiunii maximale a pietei ;
b)identificarea si evaluarea dimensiunii maximale a ofertei existente pe piata ; c) identificarea si dimensionarea
segmentelor de piata ; d)identificarea si evaluarea capacitatii pietei.
86. Un segment de piata este reprezentat de: a. un ansamblu al pietei globale, format din cumparatori de acelasi fel, grupati
dupa unul sau mai multe criterii de clasificare ; b. un ansamblu al pietei potentiale, format din cumparatori diferiti, grupati
dupa unul sau mai multe criterii de clasificare ; c. un ansamblu al pietei globale, format din cumparatori eterogeni, grupati
dupa un ; singur criteriu de clasificare ; d. un ansamblu al pietei globale, format din cumparatori de acelasi fel, grupati doar
dupa un criteriu de clasificare
87. Demarketingul este o solutie a managementului marketingului in cazul: a. unei cereri excesive fata de capacitatea
organizatiei de a o satisface si are ca scop reducerea temporara sau permanenta a cererii prea mari ; b. lipsei cererii cand
consumatorii vizati pot manifesta indiferenta fata de produs ; c. unei cereri fluctuante care variaza de la un anotimp la altul
si are ca scop gasirea unor modalitati de modificare a manifestarii cererii in vederea sincronizarii ei ; d. nici un raspuns nu
este corect
88. De cele mai multe ori pentru segmentarea eficienta a pietelor se ia in considerare: a. un singur criteriu ; b. criterii
multiple: geografice, demografice, psihografice, comportamentale ; c. doua criterii: geografice si psihografice ; d. in jur de
10 criterii
89. Piata efectivã este datã de : a. situatia în care actele de vânzare – cumpãrare sunt dirijate ; b. dimensiunile posibile ale
pietei în cadrul cãreia urmeazã sã aibã loc tranzactiile ; c. piata potentialã ; d. dimensiunile atinse de piatã la un moment dat
90. Care din urmãtoarele nu reprezintã element de definire a capacitãtii pietei : a. volumul ofertei ; b. numarul de produse
falsificate ; c. volumul cererii ; d. cota de piata ; e. numãrul de consumatori ai produsului

91. Piata externã a unei firme poate fi : a. localã ; b. urbanã ; c. internationalã ; d. ruralã ; e. judeteanã

92.Piata potentialã este determinatã de : a. dimensiunile posibile în cadrul cãrora urmeazã sã aibã loc tranzactiile ; b.
contextul internatinal al tranzactiilor ; c. volumul ofertei ; d. piata efectivã ; e. volumul cererii

93. In setul general de variabile de segmentare a pietei nu sunt cuprinse variabilele: a. geografice ; b. atemporale; c.
demografice ; d. psihografice ; e. de comportament

94. Atunci cand se aplica marketingul de masa piata:

a. nu este segmentata ;
 b. b. este segmentata pe nise ;
c. c. este segmentata total ;
d. d. este segmentata partial ;
e. e. tine cont doar de un segment de piata

95. O nisa de piata este:

a. categorie de consumatori care reactioneaza in mod asemanator ;
b. un grup de consumatori mai mare decat segmentul de piata ;
c. un grup mai restrans de consumatori obtinut in urma divizarii unui segment anumiti stimuli de marketing de piata in
subsegmente ;
d. numit si micromarketing

96. Care din urmãtoarele situaTii caracterizeazã piaTa liberã a organizaTiei :

a.Desfasurarea nestingherite a actelor de vanzare-cumparare;
b. nu exista impozite;
c. nu exista credite
; d. exista un singur produs pe piata;
e. exista un singur serviciu pe piata.

97. In cazul in care o intreprindere vinde marfurile sale la preturi sub nivelul costurilor de productie
aceasta va reprezenta:
a. politica pretului coborat ;
b. pret psihologic ;
c. politica de dumping ;
d. pret de cartel.

98. In grupa factorilor cu actiune ciclica, care determina conjunctura pietei, se incadreaza :
a) progresul tehnologic ;
b) crizele economice ;
c) succesiunea anotimpurilor ;
d) seceta, inundatiile si grevele

99. Conjunctura pietei exprima :

a)fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp, raporturile dintre acestea si
efectele pe care le genereaza ;
b) dimensiunea evolutiei ciclice a pietei si a mediului extern al intreprinderii ;
c) aparitia unui segment de piata caracterizat printr-o nevoie ce poate fi satisfacuta in conditii de eficienta
economica ;
d) o stare de echilibru macroeconomic, mentinute pe termen lung, pe o anumita piata.

100. Dintre urmatorii indicatori ai conjuncturii pietei, cel care evidentiaza tendinta de ansamblu a conjuncturii,
reprezentand o sinteza a tuturor factorilor de influenta economica este:
a. Productia industriala;
b. Investitiile fixe de capital;
c. Consumul;
d.Produsul intern brut.

101. Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu actiune:

a. de durata;
b. cu actiune ciclica;
c. sezonieri;
d. accidentali

102. Unul dintre tipurile urmatoare de factori nu apartine gruparii factorilor conjuncturii pietei in functie de
intensitatea si actiunea lor in timp: a. factori intamplatori; b. factori naturali; c. factori sezonieri; d. factori cu
actiune ciclica.
103. Inovatiile de ordin tehnic reprezinta un factor de influenta a conjuncturii pietei: a. cu actiune ciclica; b. cu
caracter accidental; c. cu actiune permanenta; d. cu actiune de durata
104. Conflictele militare reprezinta un factor de influenta a conjuncturii pietei: a. Cu actiune ciclica; b. Cu
actiune de durata; c. Cu impact sezonier; d. Cu caracter accidental
105. Productia industriala, prin indicatorii specifici, pune in evidenta procese din economie de: a. Inviorare; b.
Stagnare; c. Incetinire; d. a+b+c
106. In randul indicatorilor activitatii monetar-financiare folositi in analiza conjuncturii pietei nu se include: a.
Nivelul dobanzii; b. Situatia rezervelor valutare; c. Evolutia cursului de schimb; d. Pretul combustibilului
107. Conjunctura economica a. reprezinta starea economiei b. reprezintă modificările înregistrate de cerere şi
ofertă într-un interval de timp c. reprezinta starea economiei într-o anumită perioadă, privită în ansamblu d. nici
un raspuns corect
108. Factorii ce determină conjunctura pieţei se grupeaza in: a. Factori accidentali; b. Factori sezonieri c. Factori
ciclici d. Factori de durată A a+b+c; B a+c+d; C b+c+d D a+b+c+d
109. Indicatorii conjuncturii economiei mondiale a. evidenţiază consecinţele conjuncturii economice asupra
pieţei b. exprimarea multitudinii fenomenelor care au loc în economie la un moment dat, interdependenţele
dintre ele, precum şi modul în care se reflectă în fizionomia pieţei; c. surprinde fluctuaţiile specifice ale cererii
şi ofertei de capital d. nici un raspuns corect
110. Factorii întâmplători a. generează oscilaţii periodice b. se reiau la intervale neregulate de timp c.
acţionează pe termen lung d. apar imprevizibil
111. Printre indicatorii conjuncturii pieţei monetar-financiare nu se inlud: a volumul creditelor externe b.
cererea de capital c. exportul d. oferta de capital
112. Nu reprezinta o faza a ciclului economic sunt: a. înviorare, b. stagnare c. expansiune, d. depresiune
113. Cresterea ratei somajului determina o .......... a creşterii economice: a. inviorare b. stagnare c. incetinire d.
nu exista nici o legatura intre variabile.
114. Pentru analiza conjuncturii pietei se utilizeaza indicatori specifici: a. economiei mondiale; b. unor pieţe
particulare c. diferitelor ţări A a B a+b C b+c D a+b+c.
115. printre indicatorii specifici conjuncturii pieţei transporturilor maritime nu se includ: a. nivelul navlului; b.
volumul cererii de transport c. evoluţia cursului de schimb d. poziţia geografică a ofertanţilor.
116. Indicatorii activităţii financiar-monetare sunt consideraţi:
a. indicatori de durata
b. indicatori de consecinţă;
c. indicatorii conjuncturii pieţei monetare
c. indicatorii conjuncturii pieţei financiare.
Aplicatii suplimentare
In anul t0 cota de piata a intreprinderii "A" a fost de 30%, iar pentru anul urmator se prevede o crestere cu 10% a
cifrei de afaceri. In conditiile in care piata de referinta a intreprinderii va inregistra un ritm de crestere de 7% sa se
calculeze care va fi cota de piata a intreprinderii in t1

CAa1=1.1CAa0
CAt1=1.07CAt0
%1=CAa1/CAt1=1.1*30%/1.07=30.84%

Un produs alimentar "X" oferit pe piata de o intreprindere "Z", care este consumat in perioada T0 de 5 milioane de
persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 15 kg, va fi consumat in perioada T1 de 6 milioane
persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 20 kg. Sa se determine contributia (ponderea) celor
trei cai de dezvoltare a pietei intreprinderii - extensiva, intensiva si mixta ( in aceasta ordine) - in total crestere a pietei:

N0q0=5mil*15=75mil
N1Q1=6mil*20=120mil
De=1*15/(120-75)=33.33%
Di=5*(20-15)/(120-75)=55.55%
Dm=1*5/(120-75)=11.11%
Mn