Arhimandrit Cleopa Ilie: Rugciunea nu numai c l apropie pe om de Dumnezeu, ci l lipete de Dumnezeu i l face un duh cu El.

Scara rugaciunii in urcusul ei nu are sfarsit. Arhimandrit Cleopa Ilie: Lucrarea faptei bune, de orice nuanta ar fi, este trupul, iar sufletul este scopul. Daca mi-a rapit diavolul scopul, faptele bune, cat de bune ar fi , daca scopu-i rau trec de partea [Link] fac rele toate!Deci toata fapta buna cand se face, mintea trebuie sa priveasca la scopul asta: Sa fie spre slava lui [Link] ntia ctre Corinteni a Sfntului Apostol Pavel,cap X, 31: De aceea, ori de mncai, ori de bei, ori altceva de facei, toate spre slava lui Dumnezeu s le facei.

Arhimandrit Cleopa Ilie: Dreapta socoteala este imparateasa faptelor bune. Dar s tinem dreapta socoteal, msura n toate. Pdurea nu se teme de cel care ncarc o dat mult cruta, c stie c mai la vale se rupe osia la crut si moare calul, c nu mai poate. De acela se teme diavolul, care ia cte un lemnisor din pdure n fiecare zi si-l duce acas. Asa-i si vrjmasul; nu se teme de cel care o ia lat, c rmne negrpat. Cte oleac, asa. Cte oleac, ncet, ncet! Sfntul Teodor Studitul spune: Cte putin, cte putin se mbogteste cineva, si la cele trupesti si la cele duhovnicesti. Cte oleac. Asa s luati fapta bun, cte oleac, si s v par ru c n-ati fcut mai mult. Kierkegaard despre rugciune: Omul care triete n vremelnicie i nchipuie i crede c la rugciune esenialul, scopul silinei lui este c Dumnezeu aude ceea ce el l roag. i totui, n venicul neles al adevrului, e tocmai pe dos: rugciunea nu are temei n adevr cnd Dumnezeu aude ceea ce e rugat s mplineasc, ea are temei cnd cel care se roag nu nceteaz de a se ruga pn ce ajunge a fi el nsui cel care aude ce vrea Dumnezeu. Omul vremelniciei face risip de vorbe i n consecin devine exigent cnd se roag; dar acela care se roag cu adevrat se mrginete s asculte." Parintele Nicolae Steinhardt: Dumnezeu, ierttor, nu pedepsete mereu pcatele i greelile noastre. Diavolul, treaz, nu ne trece cu vederea nici o fapt bun. (De partea cealalt a ecuaiei, semnul valorilor se inverseaz.) Parintele Nicolae Steinhardt: De aceea este att de greu de fptuit binele, pentru c ntlneti la tot pasul ndrjitele mpotriviri i iscusitele piedici ale celui viclean.
1

Nietzsche: Suntem ndeosebi sancionai pentru virtuile noastre.

Parintele Nicolae Steinhardt: Dendat ce ia hotrrea de a face binele, omul i asum o rspundere imens i-i bag de bun voie capul n la. Ce-i drept, binele fiind de esen divin, voitorii de bine dau dovad e un punct asupra cruia trebuie s dm dreptate diavolului de mare cutezan i chiar de trufie. Oricum, nainte de a te avnta n domeniul binelui este necesar a ti c treci pe teren [Link] constat cinic situaia: Dai, n-ai, Dai cu bania, scoi cu lingura, Dai cu mna i alergi cu picioarele, Dai un deget i-i ia toat mna, Pe cine primeti la mas, te scoate din cas, iar Apostolul, de fapt, nu gndete altfel cnd scrie (Rom. 7, 15, 18, 19) c nu face binele pe care-l voiete, ci rul pe care nu-l [Link] poate s-l fac oricine, ct de nevolnic ar fi. Binele ns e numai pentru sufletele tari i firile clite. Rul: lapte pentru copii; binele: carne pentru aduli. G. Duhamel crend pe bietul amploaiat Salavin, pornit dintr-odat pe sfinenie i sfrind nfrnt, a neles cum stau lucrurile. Sfinenia i buntatea nu-s la ndemna oricui. Una-i s bai mingea pe maidan, alta s faci scrim. Se cere o pregtire, un antrenament aspru. Pentru aceast cauz se mortific (i se ntresc) monahii n fel i chip nainte de a ndrzni s-o apuce pe calea faptelor bune. Isaia Proorocul: Pe ct este mai nalt cerul dect pmntul, pe ct este de departe rsritul de apus, pe att sunt mai departe judectile Mele de judectile voastre si gndurile Mele de gndurile voastre, fiii oamenilor. Solomon: Pe cele mai grele dect tine nu le ridica si pe cele mai adnci dect tine nu le cerca, ca s nu mori! David Proorocul : Judectile Domnului sunt adnc mult! Parintele Arsenie Boca: Suspine de nemulumire i descurajare, scnciri zadarnice dup trecut, griji i neliniti pentru viitor; acestea-s care tulbur inimile noastre pipernicite, fiindc nu ne-am gsit nc sufletele, i Duhul lui Dumnezeu nc nu S-a descoperit n noi." Talasie Libianul: Mintea celui infranat este biserica a Duhului Sfant
2

Parintele Arsenie Boca: Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om

Fericitul Ieronim Grecul Caci chiar daca cel intrebat ar raspunde ca: Fiindca Dumnezeu a voit ca eu sa fiu crestin nu spuine bine, ci numai daca ar spune Fiindca Dumnezeu a voit, iar eu am voit sa voiesc voia Domnului Parintele Arsenie Boca: Ziua Pogararii Duhului Sfant mai insemneaza si iesirea omului din omenesc si frica, in dumnezeiesc si senin dumnezeiesc. Parintele Arsenie Boca: Iata cele trei insusiri sufletesti: cunoasterea de Dumnezeu, ca o conditie a vietii vesnice; iubirea, o conditie a indumnezeirii omului; si vointa, o conditie a [Link] ni se cer lucruri imposibile. Desavarsirea sa nu sperie pe nimeni. In fiecare ins e ascunsa o masura a sa, pe care o poate [Link] i s-a dat cel putin un talant, cu care-si poate castiga mantuirea,Ni se cere doar o centrare a puterilor noastre sufletesti in jurul lui Iisus, in care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale [Link] e calea si usa Imparatiei. Avva de la Prislop: Pacatosii au un prieten, pe [Link] momentul in care cunosti ca esti pacatos, te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu in prietenul lui [Link] pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mantuiasca, ii cauta, alearga dupa ei si face aceasta pana la ultimul om al Imparatiei [Link] o nevazuta dimensiune a Crucii Sfantul Maxim Marturisitorul: De pofteste cineva ceva, se lupta sa si [Link] dintre toate bunurile si lucrurile vrednice de poftit, cel fara de asemanare mai bun si mai vrednic de dorit este [Link] sarguinta nu suntem asadar datori sa aratam, ca sa dobandim acest lucru bun si vrednic de dorit prin fire? Sfntul Ioan Scrarul: E un lucru bun a te minuna de ostenelile Sfintilor. Insa a voi sa urmezi vietuirea lor dintr-o data, e un lucru nesocotit si cu nesocotinta. Parintele Arsenie Boca:
3

La portile sufletului omenesc, Dumnezeu isi inceteaza stapanirea: ii vrea iubirea. Aici El vrea sa fie primit din initiativa noastra. Iisus Hristos: Iata, Eu stau la usa si bat si cel ce va voi Imi va deschide si voi intra si voi cina dimpreuna cu el Parintele Arsenie Boca: Hristos ti-a asezat in inima Legea lui Dumnezeu, tu nu o mai dezradacina de acolo pentru a face loc legii pacatului Fericitul Augustin: Tratatul De Genesi ad Litteram: Exista un lucru si mai rusinos, un lucru primejdios si foarte de temut, acela ca un necredincios sa-l poata auzi pe un crestin vorbind de lucruri din Sfanta Scriptura, cand el spune asemenea prostii incat necredinciosul abia-si tine [Link] cand mai si aude ca toate acelea s-ar afla in Sfanta Scriptura, cum sa se mai increada el in Sfanta Scriptura in privinta invierii mortilor, a nadejdii in viata vesnica si a Imparatiei Cerurilor. Parintele Arsenie Boca: Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic, deoarece in cele duhovnicesti tot ce nu e din povatuire, oranduita si sub ocrotirea smereniei, duce la inselare si la cea mai mare ratacire, decat insusi patimile Sf. Ioan Crisostom: A inceta sa ne rugam e ca si cum am scoate un peste din apa. Parintele Arsenie Boca: In ziua in care nu ne rugam ne daruim satanei, cu mainile si picioarele legate. Parintele Arsenie Boca: Omul este acela care se cunoastea pe sine. Ca sa te cunosti pe tine este cea mai grea si cea mai folositoare [Link] mareste intotdeauna (in mod fals), vrednicia noastra in ochii nostri proprii! Nu e nimic mai usor decat sa te inseli pe tine insuti si, infumurandu-te cu slava desarta, sa te socoti ca esti ceva, iar tu fiind nimic.

Parintele Arsenie Boca:

Sa fim intelesi: incercarile acestea nu-s pedeapsa, ci scoala, lumina pentru minte si mila de la [Link] le simtim ca suferinta? De nu le-am simti ca atare, n-am invata nimic. Precum placerea e dascalul pacatelor, asa durerea e dascalul intelepciunii; iar din odihna pana acum n-a iesit ceva de folos. Cuviosul Iosif Vatopedinul: Toate patimile care sunt trupesti se nimicesc prin asceza trupeasca si prin reaua [Link] cate sunt sufletesti se nimicesc prin semrenie, blandete, si iubire. Parintele Arsenie Boca: Cu trupul nu putem trata decat prin [Link] nu stie si nu recunoaste [Link] aceea el trebuie uscat, incet si cu socoteala, fiindca in mocirla uscata, porcii patimilor nu mai vin sa se scalde Parintele Arsenie Boca: Deplin izbavit de lupte nu este om pamantean, nici nu trebuie sa fie. Altfel nu ar mai fi lupta, nici ucenicie, nici sporire, nu ar mai trebui sa fie nici Harul neincetat de la [Link] nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de smerenie nu ar mai avea trebuinta.E mai de pret lupta, ca vezi ajutorul lui Dumnezeu si te smeresti si te umpli de dragoste, caci biruinta pe multi ia pagubit Cuviosul Tadeu de la Vitovnita: Putem face tot ceea ce vrem, dar linite i pace nu vom avea. Calitatea caracterului este temelia trecerii n venicie. Dac suntem linitii i panici vom intra n rndul sfinilor i a ngerilor. Asupra lor Domnul a revrsat darurile Sale, i n sufletele lor nu sunt nsuiri din lumea aceasta. Omul poate s i ocrasc nencetat, ei nu se vatm,. Omul i poate lovi, ei nu se mnie, cci sufletul lor este cluzit de Duhul Sfnt. Trebuie s te liniteti. Nu mai lua asupra ta grijile lumii acesteia, ci pzete pacea ta i vieuiete cu Dumnezeu. S le lsm pe toate n voia Domnului. Cuviosul Tadeu de la Vitovnita Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata : Domnul nu va implini orice rugaciune a noastra, caci daca am capata intotdeauna tot ceea ce cerem, cine ne-ar mai putea incredinta ca este pe pamant cineva mai intelept si mai destept decat noi si de la cine ar mai primi un sfat un astfel de om? Domnul ne descopera uneori, in ganduri, raspunsuri la felurite intrebari si taine, iar uneori ni le ascunde ca sa ne intoarcem spre oameni pentru sfat si, astfel, sa ne smerim Sfntul Apostol Pavel:

De unde stii tu, femeie, c nu-ti vei mntui brbatul? Nu stii tu c se sfinteste brbatul necredincios prin femeia credincioas, si invers. Sfntul Efrem Sirul: Cu cel necredincios, cnd vrea s vin la credin, cu mare blndee s vorbeti cu el, c, chipul ntoarcerii i al dobndirii sufletelor este numai al blndeii. Sfntul Maxim Mrturisitorul: Nu mic lupt se cere pentru a se izbvi cineva de slava deart, i se izbvete de aceasta prin lucrarea n ascuns a virtuilor i prin deasa rugciune. Slava deat este alungat din inima omului prin lucrarea faptelor bune n ascuns, iar mndria, prin voina de a pune toate isprvile faptelor bune pe seama lui Dumnezeu. Sfntul Isaac Sirul: "Omul cel cu mult grij nu se poate face blnd i [Link] nstrinarea de griji multe, nu cuta lumin n sufletul [Link] tulburat (de griji) nu va scpa de uitare i nelepciunea nu-i deschide ua acesteia. Sfntul Isaac Sirul: Gura nedreapt, prin rugciune se astup. Sfntul Isaac Sirul: Fericit este omul care i cunoate neputina sa, cci cunotina aceasta i se face lui temelie i rdcin i nceptur de toat fapta bun. Sfntul Grigori Teologul: Bine este a teologhisi pentru Dumnezeu, dar mai bine dect aceasta este a te curi pe tine de patimi pentru Dumnezeu. Sfntul Isaac Sirul : Muli au svrsit puteri, au nviat pe mori, s-au trudit s ntoarc pe cei rtcii i au fcut lucruri mari... Iar dup acestea ei, care au nviat pe alii, au czut n patimi ntinate i spurcate i s-au omort pe ei nii i s-au fcut sminteal multora prin faptele lor vzute. Pentru c erau nc bolnavi cu sufletul i nu s-au ngrijit de sntatea sufletelor lor, ci s-au predat pe ei nii n marea lumii acesteia pentru a tmdui sufletele altora, ei nii fiind bolnavi, i si-au pierdut sufletele lor din ndejdea n Dumnezeu. Sfntul Isaac Sirul :

Este nedrept a spune c Dumnezeu este drept. Trebuie s ne temem mai mult de mila lui Dumnezeu dect de dreptatea Lui. Trebuie s te pori cu mai mult grij fa de un om care te iart dect fa de unul care te pedepsete, pentru c primului i rmi datornic. Sfntul Isaac Sirul : S nu ne ntristm cnd lunecm n greeal, ci cnd struim in ea. Sfntul Isaac Sirul : Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu dac nu se va ndeprta de lume. Sfntul Isaac Sirul : Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodat la cer prin comoditate. Iisus Hristos: Cel ce va face i va nva, acela mare se va chema ntru mpria cerurilor. Iisus Hristos : nvai-v de la Mine, c sunt blnd i smerit cu inima i vei afla odihn sufletelor voastre. Apostolu Pavel despre Rai: Cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit Sfnta Evanghelie dup Matei: Nimeni nu poate s slujeasc la doi domni, cci sau pe unul l va ur i pe cellalt l va iubi, sau de unul se va lipi i pe cellalt l va dispreui; nu putei s slujii lui Dumnezeu i lui mamona. Danion Vasile Banul este un cutit. ti poate fi de folos sau te poate taia. Depinde de cum l folosesti. Parinte Savatie Bastovoi - cartea O pogorre la iad Despre perversiuni si pacate n general: Deznadejdea nsa este lasarea minilor n jos, este recunoasterea nfrngerii. Noi nu trebuie sa facem asta. Nu vezi ca pna si n filmele de duzina, sa zicem Rocky, eroul ne trezeste simpatia nu att pentru faptul ca a nvins n ring, ca multi sunt nvingatori, ct pentru ca a nvins n conditii vitrege, cnd nimeni nu i mai dadea nici o sansa. Toti l credeau nvins, adversarul si ridicase de acum minile si se falea naintea publicului exaltat. Dar Rocky, desi era de acum jos si plin de snge, cnd o vede pe fata aceea care l iubea, si care l ndemna la lupta cu atta nadejde, gaseste puteri si se scoala ca un biruitor si si bate adversarul. Pentru noi, crestinii, fata aceasta de la sfrsitul filmului, care ne da curaj, este Hristos. El apare ntotdeauna n ultima clipa, descoperindu-ne dragostea Sa pentru noi, tainuita pna atunci. Sa nu abandonezi niciodata lupta pna cnd nu l vei vedea pe Hristos venind, altminteri te vei declara nvins(a) nainte de sfrsitul luptei. Dar ce nseamna sa te declari nvins(a)? Oare faptul ca nu poti marturisi un anumit pacat preotului? Nu. nca nu. Aceasta este
7

doar o lovitura, o lovitura pe care e firesc ca orice lupta sa o presupuna. Dar nca nu este nfrngere, nca este ncaierare. nfrngerea este atunci cnd noi ncepem sa fugim nu doar de preot, ci chiar si de Hristos, cnd ajungi sa crezi ca nu doar preotul nu te mai poate ntelege, ci pna si Hristos, pna si El nu te mai poate ierta.

Iisus Hristos: Vai celor ce merg pe calea cea larga...

Parintele Ambrozie Iurasov: Pentru un om nu exist nimic mai presus dect a primi cu vrednicie Sfnta mprtanie.

Sfintii Parinti: "Ia ispitele si indata nu mai e nimeni, care sa se mantuiasca". Sfantul Ioan Scararul: "Ca numele lui Iisus Hristos, arma mai tare, in cer si pe pamant nu este". Sfanta Scriptura: Mancarea si bautura sunt conforme cu legile morale cand omul tine in ele o masura dreapta si prielnica sanatatii, cand nu mananca si nu bea spre placerea pantecelui, ci spre mentinerea vietii. Iisus Hristos: Este clar ca in cazul alcoolicilor sau a celor ce nu au stapanire de sine se pretinde o abstinenta totala de la orice fel de bautura alcoolica, caci daca nu reusim sa ne stapanim, ci ne stapaneste alcoolul pe noi, mai bine sa renuntam complet la el, dupa cum ne invata Mantuitorul: ,,si daca mana ta cea dreapta te sminteste pe tine, taie-o si o arunca de la tine; caci mai de folos iti este sa piara unul din madularele tale, decat tot trupul tau sa fie aruncat in gheena"(Matei 5;30). Da, mai bine sa lepadam complet un obicei sau o practica decat sa fim noi complet lepadati de Dumnezeu, mai bine sa sacrificam o placere de-a noastra decat sa fim noi sacrificati complet in gheena iadului. Matei cap. 18 8. Iar dac mna ta sau piciorul tu te smintete, taie-l i arunc-l de la tine, c este bine pentru tine s intri n via ciung sau chiop, dect, avnd amndou minile sau amndou picioarele, s fii aruncat n focul cel venic.
8

9. i dac ochiul tu te smintete, scoate-l i arunc-l de la tine, c mai bine este pentru tine s intri n via cu un singur ochi, dect, avnd amndoi ochii, s fii aruncat n gheena focului. Biblie/Iisus/Matei Cap. 22 36. nvtorule, care porunc este mai mare n Lege? 37. El i-a rspuns: S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu, cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu tot cugetul tu. 38. Aceasta este marea i ntia porunc. 39. Iar a doua, la fel ca aceasta: S iubeti pe aproapele tu ca pe tine nsui. 40. n aceste dou porunci se cuprind toat Legea i proorocii. Cap. 23 Iisus mustra pe farisei si pe [Link] Ierusalimul, cel ce ucide pe prooroci, si prezice daramarea lui. Atat cand incepem un lucru cat si atunci cand il terminam sa ne gandim la Dumnezeu si sa spunem : Doamne daca-i de folos lucrul care vreau sa-l fac eu sa fie dupa voia Ta, daca nu-i de folos si nu-i voia Ta Fer. Filip Nerri ine-m Doamne de urechi c altfel te vnd ca Iuda! Franz Kafka Sunt dou pcate principale din care toate celelalte pcate se nasc: nerbdarea i lenea. Franz Kafka Nu pierdei timpul cutnd obstacole; s-ar putea s nu existe. Solomon Btrneile cinstite nu sunt cele de muli ani, nici cele ce se msoar cu numrul anilor; nelepciunea este la om adevrata cruntee i vrsta btrneilor - o via fr prihan. Matei 19,14;18,3

Mergeti, le-a spus profesorul, si Dumnezeu sa fie cu voi. Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este imparatia cerurilorDe nu ve veti intoarce si nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor. Intelepciunea lui Iisus Sirah 38,6-9 Dumnezeu insusi a dat oamenilor stiinta vindecarii, ca sa se mareasca intru leacurile Sale cele minunate In boala ta nu fi nebagator de seama, ci te roaga Domnului si El te va tamadui. Sfantul Ioan Gura de Aur Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol. Parintele Iosif Trifa "Primul pahar este de la Domnul, al doilea de la satana" Sfntul Ioan Scrarul Cel ce st cu mintea sa afar de lume i de-a pururea se roag lui Dumnezeu. Acela este clugr! Noul Testament, Matei, Capitolul 7 7. Cerei i vi se va da; cutai i vei afla; batei i vi se va deschide. 8. C oricine cere ia, cel care caut afl, i celui ce bate i se va deschide. 9. Sau cine este omul acela ntre voi care, de va cere fiul su pine, oare el i va da piatr? 10. Sau de-i va cere pete, oare el i va da arpe? 11. Deci, dac voi, ri fiind, tii s dai daruri bune fiilor votri, cu ct mai mult Tatl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El? Cuviosul Teodosie Cutai mai nti mpria lui Dumnezeu si dreptatea Lui, cci toate celelalte se vor aduga vou; pentru c tie Tatl vostru cel ceresc de ce avei trebuin. Asaf Psalmul 81,6 Eu am zis: "Dumnezei suntei i toi fii ai Celui Preanalt". Epistola ntia ctre Corinteni a Sfntului Apostol Pavel - Capitolul 6 9. Nu tii, oare, c nedrepii nu vor moteni mpria lui Dumnezeu? Nu v amgii: Nici desfrnaii, nici nchintorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiii,

10

10. Nici furii, nici lacomii, nici beivii, nici batjocoritorii, nici rpitorii nu vor moteni mpria lui Dumnezeu. Iacob 5,16 Marturisiti-va unul altuia pacatele si va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului.

Iisus Hristos - Cel mai mare n mpria Cerurilor. Matei 18:1 n clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus i L-au ntrebat: Cine este mai mare n mpria cerurilor? Matei 18:2 Isus a chemat la El un copila, l-a pus n mijlocul lor Matei 18:3 i le-a zis: Adevrat v spun c, dac nu v vei ntoarce la Dumnezeu i nu v vei face ca nite copilai, cu niciun chip nu vei intra n mpria cerurilor. Explicatii: Noi trebuie s ne pierdem toat nelepciunea noastr pentru a ctiga nelepciune, i aceasta ntorcndu-ne la Dumnezeu i fcndu-ne ca nite copilai. Copilaii nu in la prerile lor personale i nu se mndresc cu ele. Crescnd mai mari, unii nu mai sunt att de dispui s nvee.

Epistola ntia ctre Corinteni a Sfntului Apostol Pavel Cap 8 1. Cunotina ns semeete, iar iubirea zidete. 2. Iar dac i se pare cuiva c cunoate ceva, nc n-a cunoscut cum trebuie s cunoasc. Trebuie sa spunem : Eu nu am ajuns s cunosc aa cum ar trebui s cunosc, nva-m Tu, Doamne. Explicatie: Exist unele lucruri pe care credem c le tim destul de bine. Dac exist vreun lucru pe care credem c-l cunoatem, s il privim ca i cum nu tim nimic despre el. ntotdeauna nvm cel 11

mai mult din acele texte pe care deja le cunoatem bine. Nu uitai aceasta. ntotdeauna nvm cel mai mult din acele texte cu care deja suntem familiarizai. Oricine ia un text sau un gnd i l studiaz un timp ndelungat, i crede c a neles toate ideile cuprinse in acel text, se exclude singur de la o cunoastere mai profund. Atunci cnd spune: Acum tiu!, se priveaz singur de la a nva ce se Sfntul Vasile cel Mare Niciun izvor de invatatura nu trebuie trecut cu vederea in pregarirea pentru marea batalie a vietii, si se poate dobandi ceva bun si de la scriitorii pagani, daca l folosim cum se cuvine.

Pr. Arsenie Papacioc Daca te raz-buni, ramai dator la Dumnezeu. Daca nu te razbuni, ramane Dumnezeu dator la tine, si e mai bine asa, ca spune si Scriptura: Razbunarea e a Mea. Sfantul Apostol Ioan Evanghelistul "Dac iubete cineva lumea, dragostea Tatlui nu este n El." Explicaie: Iubirea lumii trectoare este incompatibil cu iubirea lui Dumnezeu Apostolul Ioan spune s nu iubim lumea, nici lucrurile din lume. Dac iubete cineva lumea, dragostea Tatlui nu este n El. Cci tot ce este n lume: pofta crnii (pofta trupului sau desfrnarea), pofta ochilor (pofta de avere sau iubirea de argini i trufia (ludroenia) vieii nu este de la Tatl, ci din lume. i lumea i pofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu rmne n veac. Pr. Cleopa despre Rai Auzul. Cntrile de acolo care desfteaz nu gustul, ci alt sim al omului, auzul, atta frumusee au, nct o mie de ani se pare un ceas n rai, cum citim i n Mntuirea pctoilor.

2 Timotei 2:23-26
Ferete-te de ntrebrile nebune i nefolositoare, cci tii c dau natere la certuri. i robul Domnului nu trebuie s se certe; ci s fie blnd cu toi, n stare s nvee pe toi, plin de ngduin rbdtoare, s ndrepte cu blndee pe potrivnici, n ndejdea c Dumnezeu le va da pocina, ca s ajung la cunotina adevrului; i venindu-i n fire, s se desprind din cursa diavolului, de care au fost prini ca s-i fac voia.

SFANTUL IGNATIE BRIANCIANINOV

mplinirea poftei i mareste acesteia pretentiile.

12

SFANTUL IGNATIE BRIANCIANINOV

Atunci cnd lucreaza n tine dorinta pacatoasa ori imboldul pacatos, trebuie sa o refuzi. Data urmatoare va lucra mai slab, si n cele din urma se va stinge cu totul; dar daca o mplinesti, de fiecare data va lucra cu putere sporita, ntruct capata tot mai multa stapnire asupra voii, si n cele din urma naste deprinderea. Pacatele pe care ne-am obisnuit sa le savrsim ne par usoare, orict de grele ar fi.

Arhimandrit Emilianos Simonopetritul

Dupa cum fumul alunga albinele, asa smerenia alunga demonii.

Arhimandrit Emilianos Simonopetritul

Domnul, vrand sa arate ca toata porunca trebuie implinita, iar pe de alta parte ca infierea s-a daruit oamenilor prin sangele sngele Su, zice: Cnd vei face cele poruncite vou, zicei c robi netrebnici suntem i ceea ce am fost datori s facem, aceea am fcut. De aceea, tot ce facem pentru Dumnezeu s nu facem ateptnd rasplat, harisme, daruri sau oarecare descoperiri. Suntem robi, iar robul nu ateapt plat de la stpn. Ajunge s i se asigure cele necesare vieii, s-i triasc copiii. Robul este obligat s-i fac munca lui, nu o face de dragul stapnului. Aa i noi, tot ce facem s facem din datorie i nu ca pe un hatr, pentru c nu noi suntem binefctorii lui Dumnezeu.

Arhimandrit Emilianos Simonopetritul

Gandurile sunt sgei care lovesc mintea cu scopul de a se ntri in noi, pentru a avea cu ele schimburi dure de cuvinte si a ne distruge. Pentru a le izgoni, trebuie s le rspundem cu propria noastr sgeat, cu chemarea numelui lui Iisus. Totusi, ne apuc dispoziia pctoas i plin de plcere de a le analiza, dac nu cumva au dreptate, sau din dorina de a ne mpotrivi prin lupta corp la corp. Dar aceasta atitudine a noastr nu este corect, fiindc pe ct le dm cinstire i importan, pe att ne dau i ei, i ne viziteaz nencetat.

Arhimandrit Emilianos Simonopetritul

Cci continuarea este maica deprinderii, fie c-i vorba de virtute, fie de [Link] aceasta se stpnete pe urma ca i firea.

Arhimandrit Emilianos Simonopetritul

Nerbdarea nu este caracteristica celui bucuros, a omului bine ncercat, ci a celui euat.

Sfantul Siluan Athonitul

Orice actiune inainte careia sau dupa care nu poti spune o rugaciune e mai bine sa nu o faci. 13

Fericitul Arhimandrit Sofronie Plin de credinta harica, el traia in mod real Tainele Bisericii, dar ne amintim ca el a gasit c i omenete, adic in plan psihologic, nu este greu s vezi superioritatea ascultrii fa de printele duhovnicesc; el spunea c duhovnicul, svrind slujirea sa, d rspuns la ntrebri, fiind liber n acel moment de aciunea patimilor, sub influena crora se gsete cel ce ntreab, i n virtutea acestui lucru el vede cu claritate lucrurile i este mai uor accesibil lucrrii harului lui Dumnezeu. Rspunsul duhovnicului, n majoritatea cazurilor, va purta pecetea nedesvririi; dar aceasta nu pentru c duhovnicul este lipsit de harul cunoaterii, ci pentru c lucrarea ce se svrsete depete puterile celui ce ntreab i i este inaccesibil. Nelund n considerare nedesvrirea ndrumrii duhovniceti, ea, fiind primit cu credin i mplinit cum se cuvine, va duce ntotdeauna la creterea n bine. Aceast cale se denatureaz prin faptul ccel ce ntreab, vznd n faa lui un om, se clatin n credina lui i de aceea nu primete primul cuvnt al printelui duhovnicesc, are obiecii mpotriva lui, opunndu-se cu prerile i ndoielile sale. Despre acest lucru important a discutat Printele Siluan cu egumenul mnstirii, arhimandritul Misail( d. 22 ianuarie 1940), brbat duhovnicesc, fa de care Dumnezeu era binevoitor i l ocrotea. Printele Siluan l-a ntrebat pe egumen: -Cum poate cunoate monahul voia lui Dumnezeu? -Primul meu cuvnt el trebuie s-l ia drept voia lui Dumnezeu-a spus egumenul. -Cine procedeaza astfel, asupra lui va odihni harul lui Dumnezeu, iar dac cineva se va mpotrivi mie, eu , ca un om, m voi retrage. Cuvntul egumenului Misail are urmatorul tlc: Printele duhovnicesc, cnd este ntrebat, el caut povuire de la Dumnezeu n rugaciune, dar ca om, rspunde pe msura credinei sale, dup cuvntul Apostolului Pavel: Noi credem: pentru aceea i grim, dar n parte cunoatem i n parte proorocim. n nzuina sa de a nu grei, el nsui, dnd un sfat sau o ndrumare, tie c va sta la judecata lui Dumnezeu, i de aceea, atunci cnd ntlnete replic sau o anume mpotrivire luntric din partea celui ce ntreab, renun s-l mai nvee prin cuvnt, nu mai ndrznete s ntreasc acest cuvnt ca expresie a voii lui Dumnezeu, i ca om , se retrage.

14

Aceast contiin se exprima foarte clar n viaa egumenului Misail. Odat, el a chemat la sine pe un monah nceptor, Printele S., i i-a ncredinat o ascultare grea i complicat. Acesta a primit-o cu toat inima i, fcnd nchinciunea cuvenit, s-a ndreptat spre u. Deodat, egumenul l-a chemat din nou la dnsul. El s-a oprit. Atunci, egumenul, nclinnd capul n piept, i-a spus linitit, dar expresiv: -Printe S., ia aminte: Dumnezeu nu judec de dou ori. De aceea, cnd faci ceva din ascultare pentru minte, atunci eu voi fi judecat de Dumnezeu, iar tu vei fi liber de rspuns. Cnd cineva obiecta la porunca sau la sfatul egumenului Misail, chiar intr-o mic msur, atunci acest nevoitor curajos, neinnd seama de postul su de administrator, de regul rspundea: Ei, facei atunci cum dorii i nu mai repeta cuvntul. i Stareul Siluan, ntlnind mpotrivire, de asemenea tcea repede. De ce procedau astfel? Pentru c Duhul lui Dumnezeu, pe de o parte, nu sufer constrngerea i nici disputa, iar pe de alt parte, voia lui Dumnezeu este un lucru prea mare. n cuvntul printelui duhovnicesc, care totdeauna poart n sine pecetea relativitaii, nu poate ncpea voia lui Dumnezeu, aceasta nu poate primi o exprimare desvrit, i doar acela care primete cuvntul ca fiind plcut lui Dumnezeu i nesupunndu-l judecii sale sau, cum se spune adesea, far comentarii, acela a gsit calea cea dreapt, pentru c el crede cu adevrat c la Dumnezeu toate sunt cu putin. Aceasta estea calea credinei, cunoscut i ntrit prin experiena milenar a Bisericii.
Pr. Paisie Olaru "Sa nu spui tot ce stii, sa nu faci tot ce poti, sa nu crezi tot ce auzi!"

Pr. Arsenie Papacioc S fiti veseli. Drag, eu stii ce v spun, cu toat siguranta: ori si ori si oricare ar fi motivul unei ntristri sau al unei mhniri, este numai de la draci! N-avem motive. Dac ti creeaz starea aceasta de agitatie, de tristete, si face cuib satana si-si cloceste oule; nu mai poti iubi, nu mai poti vedea cu perspicacitate nitel n viitor, cu ratiunea care ti-a dat-o Dumnezeu, nu mai poti, pentru c tu esti trist. Adic nu esti n stare de nimic o stare drceasc foarte greu de suportat. Cnd sunteti tristi, gnditi-v la lucrul sta: "Stai, c este ceva drac aici!" Si nu acceptati.

15