Cuvinte duhovnicesti ale Cuviosului Iosif Isihastul

Cuviosul Iosif Isihastul s-a nascut in anul 1897, in insula Paros, din Grecia, si a trecut la cele vesnice in ziua de 15 august 1959, la varsta de 62 de ani. La botez a fost numit Francisc. La varsta de 24 de ani, tanarul Francisc a intrat in Sfantul Munte, unde se va nevoi pana la plecarea sa la cele vesnice. Ucenicii sai, intariti in ascultare, smerenie si rugaciune neincetata, au ajuns stareti ai marilor manastiri athonite.
Mareste imaginea.

Cuvinte duhovnicesti ale Cuviosului Iosif Isihastul "In Sfantul Munte (in lume) vedem monahi (crestini) care fac bine si monahi care nu fac bine... Viata monahala (crestina) nu inseamna sa plecam din lume si sa venim in Sfantul Munte si sa devenim monahi. Asta o facem usor. Dar ceea ce are o importanta deosebita este sa gasim un staret (duhovnic) care sa ne invete cum sa dobandim Harul lui Dumnezeu. cum se poate gasi, cum se scapa, cum se descopera Margaritarul cel de mare pret... Sa gasim un staret (duhovnic) ca sa ne povatuiasca. Un staret care sa ne invete ce este viata calugareasca (crestina). De aceea, vedem ca cel care se abate de la calea cea dreapta o pateste rau pentru ca nu a gasit staret, iar cand el va deveni staret, ce va incredinta ucenicului sau? Ceea ce are el... Am cautat, am strigat, am plans. Nu am lasat munte sau pestera neumblata, cautand indrumator neratacit, ca sa ascult cuvintele vietii, nu cuvinte zadarnice, neroditoare... Eu cautam acolo unde exista viata, unde puteam dobandi folos sufletesc." "Ca sa propovaduiesti este atat de usor, ca si cum ai arunca pietre de sus, dintr-o clopotnita, dar ca sa pui in fapta ceea ce propovaduiesti este atat de greu, ca si cum ai urca pietre acolo sus." "Daca ar fi sa povestesc toate cate am suferit in fiecare zi de la patima maniei, ar trebui sa scriu o carte. Caci Dumnezeu, voind sa ma slobozeasca de aceasta patima, a adus asupra mea toate cele potrivnice: ma ocarau, ma nedreptateau, ma ispiteau. Si nu ispite usoare, ci din acelea care erau in stare sa ucida! Dar, rabdand si inabusind inlauntrul meu pe satana, prin rabdare nemasurata, am fost slobozit de rautate."

"Sa pasiti cu credinta, iar nu cu logica. Toate faptele voastre sa le faceti intemeinduva pe Dumnezeu si nadajduind in El. Nu ceea ce spune cunoasterea, ci ceea ce spune credinta." "Daca ma va parasi Harul lui Dumnezeu, voi savarsi cele mai mari nelegiuiri. Si aceasta este cu putinta pentru ca avem sadite in sufletul nostru tot felul de seminte, si bune si rele. Tot ceea ce staruieste in sufletul nostru, prin libera noastra alegere, dobandeste stapanire. Cati oameni nu scoteau demoni, iar apoi au cazut!" "Rugaciunea si viata celui care se nevoieste sa isi pastreze trupul curat si mintea neintinata de gandurile cele necurate se urca la Ceruri precum tamaia cea binemirositoare. Iar ceea ce va spun acum am vazut in fapta. Nu exista o alta jertfa mai placuta lui Dumnezeu decat curatia trupului, ce se dobandeste cu sange si lupte infricosatoare... Pana si hainele unora ca acestia, atunci cand le schimba, raspandesc in toata camera buna-mireasma. Iar aceasta este instiintarea lui Dumnezeu despre fericita nevinovatie, despre sfintita feciorie." "Razboiul trupesc nu se aprinde atat de la mancare, bautura, vin si somn, cat de la judecarea aproapelui. Iar aceasta pentru ca sa ne invatam si noi ca suntem de aceeasi fire, ca diavolul este cel care ne lupta, ca suntem cu totii vrednici de aceeasi judecata... Iti vine un gand sau un cuvant de judecata? Sa ii indreptatesti pe toti si sa iei toata greutatea asupra ta. Daca nu infrunti astfel indemnurile de a judeca si fie le manifesti in afara, fie le cultivi inlauntru, vei avea razboi trupesc. Si daca atunci nu te vei intelepti, te va parasi Harul si vei cadea. Si daca nici dupa cadere nu te vei pocai si nu vei inceta a mai judeca, atunci caderile vor avea urmari multe si urate. Patima se mareste, vine moartea si urmeaza iadul." "Lupta impotriva iubirii de sine este grea, dar pe toate le lucreaza Harul lui Dumnezeu. Daca omul, mai ales la inceput, nu foloseste asprimea, atunci frica si iubirea de sine il inabusa. Si daca nu intra doar cu credinta si fara sovaire in marea ispitelor, nu va primi ajutor simtit de la Dumnezeu si atunci nu va inainta nici un pas. De aceea, sa nu fiti fricosi, mai ales acum, cand sunteti la inceput, pentru a putea atrage Harul lui Dumnezeu. Acesta obisnuieste sa aduca mangaiere celor neclintiti in credinta si tuturor celor care, pentru porunca si dragostea lui Dumnezeu, se arunca in oceanul lepadarii de sine."

"Cel mai bine ar fi ca toti sa aiba un caracter bun, sa fie smeriti si ascultatori. Dar daca se va intampla ca cineva sa aiba firea mai tare decat fierul, sa nu deznadajduiasca. Este nevoie de lupta, dar cu Harul lui Dumnezeu poate birui. Dumnezeu nu este nedrept, ca sa ceara altceva decat ceea ce a dat. In masura in care a dat darurile, in aceeasi masura cere si lucrarea lor." "Daca vrei sa fii robul lui Hristos, trebuie sa primesti si tu tot ceea ce a rabdat El pentru noi, adica dispretuiri, ocari, injosiri, chiar si scuipari si batai. Daca rabzi toate acestea, atunci ridici si tu o cruce mica si-L urmezi pe Hristos. Nimeni nu dobandeste mantuire si sporire cu desfatare, cu cinstiri desarte si cu politete." "Daca vezi un om pacatuind la aratare, care nu se pocaieste si nu i se intampla nici un necaz in viata aceasta pana in ceasul mortii, sa stii ca judecata acelui om va fi fara mila in ziua Judecatii." "Sa nu le astepti numai pe cele dulci. Sa le asptepti si pe cele amare. Atunci cand ti se va darui o stare plina de Har, sa astepti in curand ispita. Dar si atunci cand ai ispite si mahniri, sa stii ca aproape este si mangaierea de la Dumnezeu." "Niciodata sa nu-si puna cineva increderea in sine insusi. Si aceasta pana ce va iesi din trup. Iar daca intr-o zi va urca la Cer, trebuie sa astepte ca a doua zi sa se pogoare la iad. Nu mai spun ca se poate ca in aceeasi clipa sa se faca pogorarea. De aceea, nu trebuie sa ti se para ciudate schimbarile, ci sa ai inaintea ochilor ca amandoua sunt ale Lui." "Atunci cand cineva vrea sa afle care este voia lui Dumnezeu (in cazul cand nu se poate intalni cu duhovnicul sau), sa-si paraseasca in chip desavarsit gandurile sale si sa se roage de trei ori. Si acel lucru spre care inclina inima sa sa-l faca si va fi dupa voia lui Dumnezeu." "Tot ceea ce nu dam ca sa foloseasca Dumnezeu, foloseste vrajmasul. Pentru aceasta Domnul ne da porunca sa-L iubim din tot sufletul si din toata inima, ca sa nu gaseasca loc cel viclean inlauntrul nostru."

"Daca nu va nevoiti acum, cand sunteti tineri si aveti langa voi si povatuitor, atunci cand va veti nevoi? Cand veti imbatrani? Cand patimile se vor intari? Acum este timpul sa va nevoiti. Acum sa razboiti patimile si slabiciunile voastre, iar cu aceasta nevointa a voastra veti cunoaste in fapta Harul lui Dumnezeu si viclenia demonilor. Nu este vreme pentru nepasare. Sa deveniti ca Heruvimii cei cu multi ochi, observand cursele demonilor...." "Omul ravnitor in ostenelile trupesti este ravnitor si in cele duhovnicesti. Caci osteneala trupeasca, facuta intru cunostinta si adevar, ajuta in chip minunat la pocainta, la dobandirea lacrimilor si la rugaciune." "De indata ce deschideti ochii, sa incepeti sa rostiti Rugaciunea. Nu lasati mintea voastra sa zboare ici-colo, pierzand timpul, care este pretios pentru rugaciune. Cand va siliti in felul acesta pe voi insiva, Dumnezeu va va ajuta ca sa faceti o obisnuinta sfanta din inceperea rugaciunii odata cu desteptarea, asa incat rugaciunea sa ocupe primul loc pentru toata ziua. Astfel, in cursul zilei veti lucra si veti rosti rugaciunea. In felul acesta lucrarea se binecuvinteaza, iar gura, limba, inima, locul, timpul si omul care rosteste Numele lui Iisus Hristos se sfinteste cu totul." "Tine-ti rugaciunea! Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma! Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma! Aceasta va va mantui. Numele lui Hristos va lumina mintea voastra, va va intari sufleteste, va va ajuta in razboiul impotriva demonilor. Va va cultiva virtutile si vi se va face totul." "Ia aminte, daca Dumnezeu se salasluieste inlauntrul tau, atunci toate sunt bune si frumoase. Iar daca Dumnezeu lipseste, toate sunt strambe." "Sa nu povestesti multora cele pe care ti le scriu, fiindca oamenii acestui veac nu se ocupa cu acestea. De aceea, daca cineva le vorbeste de lucrarea mintii, ei cred ca li se spune despre o oarecare erezie. Acestia sunt, din nefericire, oamenii epocii noastre viclene. Pe cand, adevaratul monah (crestin) trebuie zi si noapte sa se indeletniceasca cu contemplarea lui Dumnezeu, fie ca mananca, fie ca doarme, fie ca lucreaza, fie ca umbla..." Teodor Danalache Cuvinte duhovnicesti rostite de Cuviosul Iosif Isihastul si adunate din cartea

Arhimandritului Efrem Filotheitul, numita "Staretul meu, Iosif Isihastul", tiparita la Editura Evanghelismos, din Bucuresti, in anul 2010.