P. 1
Planeta Celor 2 Sori Explicarea Textului

Planeta Celor 2 Sori Explicarea Textului

5.0

|Views: 1,166|Likes:
Published by Mihai Vasile

More info:

Published by: Mihai Vasile on Nov 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2013

pdf

text

original

Literatura ştiinţifico-fantastică Planeta celor doi sori De Horia Aramă

Fantasticul-terminologie : Tzvetan Todorov: Într-o lume care este evident a noastră, cea pe care o cunoaştem, fără diavoli şi silfide şi fără vampiri, are loc un eveniment ce nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe evenimentul trebuie să opteze pentru una din cele două soluţii: ori este vorba de o înşelăciune a simţurilor, de un produs al imaginaţiei, şi atunci legile lumii rămân ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, dar atunci realitatea este condusă de legi necunoscute. Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini; de îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt, părăsim fantasticul pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie miraculosul1. Roger Caillois: Fantasticul este o încălcare a ordinii recunoscute, o rupere aproape insuportabilă de lumea reală. Cele trei momente ale oricărei scrieri fantastice sunt: ruperea, ordinea şi revenirea la ordine2. P. C. Castex: o intruziune brutală a misterului în cadrul vieţii reale3. Andre Helbo, punând în discuţie imaginarul narativ al lui Michel Butor:

fantasticul...este o noţiune cu multiple modalităţi, complexă într-atât încât cel care îi discerne, în radicalitatea sa didactică, domeniile de aplicare, păcătuieşte prin exces de simplificare...La bază s-ar găsi acel du-te-vino între refuzul şi acceptarea unei specificităţi estetice: amintire, vis sau deformare a timpului sau a spaţiului, iată semnele vieţii iar cuprinderea primitivă care trimite la daturile trăirii ar demasca ordinea încurajatoare a semnificaţiilor; desemnări estetice, reîntoarcere în sine imaginară4.

1 2 3 4

TZVETAN TODOROV, Introducerea în literatura fantastică, op. cit., pg. 42 ROGER CAILLOIS, În inima fantasticului, în TZVETAN TODOROV, op. cit., pg.43- 44 P. C. CASTEX, Les conte fantastique în TZVETAN TODOROV, op. cit., pg.42 ANDRE HELBO, Fantasticul butorian, în Michel Butor. Spre o literatură a semnului. Precedat de un dialog cu Michel Butor, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1978, pg. 121- 122

nici o faţă nu era ursuză. nici aspru. cu mişcări bruşte. căreia îi spune Riluri. poet. absent: pământenii cărora naratorul le comunică ce vede pe Ahra. implicându-se afectiv şi simţind la sfârşit nostalgia despărţirii. la fiecare pas izbucneau altercaţii. Fiind un pământean. Un element care face trecerea de la un plan al realului la cel al fantasticului poate fi perna şi salteaua necomfortabile de la hotel.naratorul secundar: Riluri episodic: recepţionerul care face legătura între cele două lumi: reală şi fantastică colectiv: ahrienii. şi Riluri în ipostaza nocturnă. vulgară şi sălbatică. Există şi o descriere antitetică a spaţiului Ahrei: bulevarde. nimeni nu ţi se băga în suflet. el înregistrează cu emoţie tot ceea ce se petrece în jurul său.Scriitor contemporan. un strigoi tânăr şi în putere. orgolios în privirile ahrienilor. Caracterizarea personajului: Directă: prin autocaracterizare: Sunt singuratic atât prin formaţie şi gusturi. ca o lebădă roşcată cu gâtul lung şi subţire. prozator şi eseist. parcuri. ●subiect. preferând să nu adopte atitudinea oamenilor din viitor: Am simţit atunci dulcea durere a nostalgiei după viaţa lor imposibilă. sala de spectacol surprinsă într-o atmosferă romantică şi plină de intimitate: nimeni nu se grăbea. reiterând un gest biblic. Caracterizare indirectă: fapte. nici o expresie crispată. ●personaje. dar şi fără pereche. Exploratorul coboară într-o lume necunoscută. blândă. ce a venit pe Ahra pentru a verifica o navă spaţială. violenţe verbale împuşcate strident fiind nu o dată urmate de veritabile încăierări . serios şi puţin suficient. dar s-a remarcat ulerior ca autor de literatură ştiinţifico-fantastică. incomodă. arhitectura oraşului şi face o primă constatare. Riluri îl vede pe vizitator ca pe un rătăcitor perpetuu. trimiţând acţiunea în zona coşmarului nocturn. admiră cerul. făcută să nu violenteze privirea şi să se încadreze în decor/ oraşul cuprins de vacarm şi scăldat într-un joc strident de lumini oferind un spectacol grotesc: oameni drogaţi. cât şi prin obişnuinţă ca orice rătăcitor. nehotărâte care îi făceau să se ciocnească haotic. cu păr sălbatic şi ochi răi. că Ahra se caracterizează prin armonie. fără sens. izolat. Ea este o operă epică: ●are narator care se identifică cu personajul principal: un explorator solitar. atitudini. acela de a da nume( sugerând puterea) va presupune descoperirea a două fiinţe total diferite fizic şi moral: Riluri în ipostaza de zi. sau extravagant în vestimentaţia lor. Personaje: principal. soarele. Exploratorul pământean ajunge la concluzia că ahrienii şi planeta lor sunt . Întâlnirea cu fata care nu-şi dezvăluie identitatea.o femeie delicată. Horia Aramă a debutat cu versuri pentru copii.haotică. un bezmetic în căutare de fantome. Planeta celor doi sori a apărut în almanahul Anticipaţie în anul 1986.

Planeta celor doi sori aparţine literaturii SF: ●spaţiul şi timpul sunt ireale: Planeta celor doi sori este Ahra.guvernaţi de doi sori. Putem considera că autorul textului face aluzie. ●există cele trei momente ale scrierii fantastice: ruperea de ordinea firească. Timpul: este unul al viitorului. acel qui pro quo( a lua ceva drept altceva) des utilizat în literatură. situată la marginea unui capăt de galaxie.din subiect lipsesc desfăşurarea acţiunii şi punctul culminant. Lumea acestei povestiri fascinează prin ineditul ei. ●acţiunea se petrece într-un viitor imaginar. Cu toate că textul este narativ. subliniază cele două ipostaze ale Ahrei şi ale ahrienilor. . intră în viitor.are narator. ●descrierea de natură şi descrierea portretistică. inexistentă sub acest nume. Locul desfăşurării acţiunii: planeta Ahra. o zonă imaginară. ●dialogul prezent doar în mică măsură. ambele antitetice. în proză. care au existat în istorie. prin postura unora dintre personaje: explorator. raportat la timpul naratorului care vine din antichitate. relatarea făcându-se la persoana I. la diferenţa dintre aparenţă şi esenţă. prin cei doi sori la omul duplicitar. ●locurile şi întâmplările sunt ficţionale. personaje. cât şi negativ. cu două feţe. care îi influenţează atât pozitiv. se întoarce în timpul zero al naraţiunii. Moduri de expunere: ●predominantă este povestirea subiectivă. locuitori ai spaţiului explorat. şi la planeta lor.Trebuie înţeles de ce autorul a făcut referire la ahrieni. noua ordine şi revenirea la situaţia iniţială. Planeta celor doi sori = naraţiune SF. de către naratorul-personaj pământean.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->