Sunteți pe pagina 1din 7

PETRE TUTEA N CON$TIINTA CONTEMPORANILOR SI

(Crestoma(ie realizat de Gabriel Stnescu)



Regretatul Gabriel Stnescu a initiat n cadrul editurii ,Criterion publishing o colectie valoroas de carte,
dedicat marilor personalitti ale culturii noastre, asa cum au Iost acestea receptate de contemporanii lor.
Au vzut lumina tiparului, n aceast colectie, asemenea lucrri dedicate lui: Mircea Eliade, Emil Cioran,
Nae Ionescu si Petre Tutea (ultima chiar nainte de moartea initiatorului si multiplicat doar n zece
exemplare pentru lansarea la Trgul de carte Gaudeamus, n luna noiembrie 2010).
PETRE TUTEA N CONSTIITA CONTEMPORANILOR SI cuprinde peste 50 de comentarii
semniIicative ale celor care l-au cunoscut si apreciat. A Iost o munc extraordinar de diIicil pentru
selectarea textelor reprezentative care s releveze personalitatea coplesitoare a gnditorului. ncercm s
conturm, din aceste comentarii (din pcate nu le putem mentiona pe toate, asa cum s-ar cuveni), chipul
viu al celui care a Iost Petre Tutea, dup ce prezentm cteva date bio-bibliograIice alese din prezentarea
Icut de nepotul gnditorului, ing. Viorel Tutea.
Petre Tutea s-a nscut la 6 octombrie 1902 n comuna Boteni, judetul Muscel. Tatl preot, mama
analIabet.
Dup absolvirea Scolii primare din Boteni, rmas orIan de tat, Petre Tutea pleac singur, Ir nici un
ajutor material, s nvete carte.
n perioada 1913 1917 urmeaz, ntretinndu-se din meditatii, cursurile Liceului ,Dinicu Golescu" din
Cmpulung Muscel, apoi pleac la Cluj, unde, ntretinut de Regimentul de Cavalerie al orasului, ca si
copil de trup, absolv, Liceul ,Gheorghe Baritiu" (n anul 1921).
Urmeaz cursurile Universittii din Cluj, obtinnd licenta si doctoratul n drept (1925).
n timpul studentiei la Cluj a Iost redactor la publicatia ,Patria", iar dup Iacultate a colaborat la
,Chemarea".
La sIrsitul anilor '30 a venit la Bucuresti, unde a colaborat la periodicele : ,Cuvntul", ,Sting",
,Vremea" si altele, cu articole de IilosoIie, drept si economie.
Dup studii de economie si economie politic, n tar si strintate, lucreaz n Ministerul Economiei
Nationale, promovnd pn la Iunctia de director al Directiei de Studii, unde elaboreaz si gireaz lucrri
pentru Economia Civil si apoi pentru Economia de Rzboi.
n timpul rzboiului nu-i este aprobat cererea de ncorporare si trimitere pe Iront si este mobilizat pe loc,
n slujba ministerului.
Dup rzboi, reIuznd exilul si orice colaborare cu regimul comunist instaurat, 'este demis, marginalizat,
ostracizat, arestat (n 1947), anchetat n beciurile securittii si Ministerului de Interne, judecat si
condamnat, n dou reprize, la peste 20 de ani munc silnic, din care execut, pn n 1964, aproape 14
ani n diverse temnite comuniste : Jilava, Ocnele Mari, Aiud etc. (precizeaz Viorel Tutea).
Eliberat n 1964, odat cu ultimii detinuti politici, i s-a interzis posibilitatea de a publica si de a-si exercita
proIesiunea.
A Iost urmrit permanent, sicanat, anchetat si perchezitionat de securitate, pn n 1989.
La scurt timp de la eliberarea din nchisoare, propune un plan/proiect global, amplu si realist de redresare
a economiei nationale dar Academia Romn nu a rspuns. Public sub pseudonimul Petre Boteanu n
revista ,Familia: Iragmente din Teatru seminar, Mircea Eliade profil filo:ofic, Arislotel i arta, si n
,Viata Romneasc" 0 intilnire cu Brancui.
n perioada 1990-1991 apar numeroase interviuri cu Petre Tutea n presa scris si la radio. Se remarc
Iilmul realizat si prezentat la Televiziunea Romn de Gabriel Liiceanu, sub titlul ,Dialog la distant"
Petre Tutea Emil Cioran, Bucuresti Paris.
n anul 1991, Ioarte bolnav, a Iost internat n dou perioade (Iebruarie septembrie si noiembrie
decembrie) n spitalul ,Christiana", unde este ngrijit cu devotiune, pn la stingerea sa, de ntreg
personalul medico-sanitar al spitalului (n primul rnd dr. Tenovici, dr. Buzic, dr. Soare). Mai mult de
un an de zile, la cptiul lui, sta de veghe, zi si noapte, Iamilia nepotului su de Irate, ing. Viorel Tutea si
Veronica Tutea.
A murit n ziua de 3 decembrie 1991, convins c jertIele individuale se nsumeaz n contul Iiecrui po-
por, c Iiecare natiune subzist si trece prin vremi numai pe suportul martirilor si.
A Iost nmormntat, la 6 decembrie 1991, prin grija nepotului su n comuna natal, Boteni-Muscel, unde
a Iost organizat slujba religioas, mitingul de doliu si nmormntarea.
Date Iiind conditiile draconice ce i-au Iost impuse, Petre Tutea nu a avut satisIactia minim de a-si vedea
tiprit mcar un singur volum al operei sale.
Viorel Tutea Iace urmtorul inventar de manuscrise ale lui Petre Tutea (unele risipite pe la prieteni, sau
conIiscate de organele de securitate):
1. Teatru seminar dialog IilosoIic
2. Fragmente eseu IilosoIic
3. Mircea El iade proIil IilosoIic
4. Filosof ia Nuantelor
5. Reflectii religioase asupra cunoaterii
6. Alchimia
7. intilnire cu Brancui
8. Eros eseu
9. Bios eseu
10. Btrinetea eseu
11. Triumful sofistic in lumea modern sau caricatura util a realului
12. Socrate
13. Intimplari obinuite
14. Aristotel i arta eseu estetic
15. Philosophia perennis Reflectii asupra po:itiei, religioase a lui Aldous. Huxley
16. Despre aria actorului
17. Tratat de antropologic cretin
(10 volume; 2 ncheiate, 1 nceput, 2 schitate si o planiIicate)
Vol. I. Problemele, sau cartea intrebrilor general i etern umane
Vol. II. Sistemele, sau cartea constructiilor de ansambluri logice globale
Vol. III. Stilurile, sau cartea constructiilor logico-estetice
Vol. IV. Disciplinele mintii umane, sau cartea domeniilor gandirii
Vol. V. Dogmele, sau cartea certitudinii
*
* *
Andrei Plesu l consider pe Petre Tutea un ,tran imperial care ntruchipa la superlativ virtutile natiei,
motiv pentru care reprezenta prototipul dizidentului pentru regimul comunist: ,Cu un instinct care nu le
lipsea, anchetatorii simteau c Petre Tutea este dusmanul absolut, dusmanul n ipostaza chintesential: el
intruchipa ntr-un dozaj unic credinta n Dumnezeu, Iirescul ideilor, hazul enorm al Iormulrii, pe scurt,
tot ce era mai greu de clintit din suIletul national. De o parte Puterea, nelegitim, schimonosit si
schimonositoare, de cealalt, un gentilom valah, un Chesterton cmpulungean, un tran imperial, Ir
Iric si Ir Iineturi psihanalitice.
Un portret memorabil al gnditorului, dup ce a Iost eliberat din puscriile comuniste l creioneaz C.
Aronescu: ,Uite-l pe Tutea! Avea pe cap o cciul mare, tuguiat, taraneasc, ce o purta n Ielul acelor
moti din Tara de Sus, cu vrIul czut ntr-o parte. Era ns mbrcat ntr-un loden larg, demodat, ce
prindea pe zi ce trecea alte culori si pe care l tinea descheiat, lsnd s se vada pe dedesubt un pulover
gros de ln, ce aveam s aIlu c Iusese al surorii sale de la tar, si pe care aceasta i-l dduse cnd
IilosoIul iesise din nchisoare.
Alexandru Surdu demonteaz aIirmatia c Petre Tutea a Iost un Iel de Socrate autohton pentru c Tutea,
spre deosebire de Socrate, a scris, si nc destul de mult (i-a Iost interzis s publice) si apoi, gnditorul
romn avea cu totul alt tip de discurs. El nu"practica dialogul si nici maieutica. El nu ntreba nimic si
rareori se lsa ntrebat, evitnd si atunci rspunsul.
El nu simtea nevoia partenerilor de discutie, ci nevoia de auditoriu. Petre Tutea a Iost un orator, n genere,
si un predicator, n mod special. Ceea ce n-a Iost Socrate.
Dac evenimentele din decembrie 1989 s-ar Ii petrecut cu cel putin dou decenii mai nainte, am Ii avut
un mare orator politic.
C Petre Tutea era un maestru al discursului impresionist este incontestabil. Cei care l-au audiat o stiu.
Tutea te impresiona indiIerent de subiectul discursului. Aceasta este si cauza pentru care, dup o
ntlnire cu el, desi puteai s-l asculti cteva ore si asistai la o adevrat jonglerie cu idei, nu prea aveai ce
s-ti notezi, n aIar de anecdotic.
Craciun Bejan consider c Petre Tutea, o Iigur legendar a generatiei sale, nu strluceste numai n
probleme de economie, n care este specialist, ci mai ales prin registrul vast n care discut problemele
IilosoIiei, literelor, artelor etc. El reprezint acel tip de spiritualitate, n care asimilarea culturii se
contopeste cu proiectul existentei nsesi.
Aurel I. Brumaru subliniaz c pentru Petre Tusea, Iorma pur a Iiintei religioase o reprezint sIntul,
model spre care gnditotul nostru a tins ca si Socrate n viziunea sa asupra absolutului. Tutea observ, n
Reflectii religioase asupra cunoaterii, ca n viziunea socratic slava terestr, artele, stiinta si
mestesugurile plesc toate n Iata Absolutului, n care se reunesc: adevrul, binele si Irumosul. Absolutul
este Binele suprem. Ceea ce-l apropie pe Socrate de crestinism, conchide Petre Tutea, este dominanta
mistic, 'libertatea si demnitatea Iiind de neconceput, dup Socrate, n aIar de bunvointa zeilor
cstigat prin respectul Iat de ei, si prin purtarea dreapt Iat de oameni. n Philosophia perennis, Petre
Tutea scrie: 'omul imperIect se misc ntre transcendent si imanent. Purul este rar si mbrac Iorma
sIinteniei. (.) Spectacolul vremii noastre ne arat lupta celor dou cetti augustiniene. n cea dinti, cea
divin, exist adevrul religios, crestin in esent, n cea terestr domin: IilosoIia, stiinta, arta si tehnica, a
cror variabilitate ne arat c n aceste discipline ale omului autonom pot exista Ioloase, plceri, rtciri si
nici urm de adevr. Fiindc adevrul a Iost revelat teoIanic, teandric si trinitar. Dac gndim crestineste,
omul stupid al vremii noastre nu este iremediabil pierdut, deoarece, alturi de cuceririle stiintei si tehnicii,
este invluit de mister si Iiindc misterul este Iorma eliberatoare din mrginirea uman. S-ar putea ca
acest mister s-l trezeasc la ntelegerea limitelor capacittii lui.
Si ne mai red o replic Iantastic dat de Petre Tutea la ntrebarea c ce s-ar ntmpla cu el,
conservatorul, dac ntr-o bun dimineat a istoriei s-ar trezi Ir constiinta de romn, vorbind o limb
nou? Iat rspunsul: Nu stiu. Eu consider negativ o astIel de mutatie, dac pot s-i spun astIel. Cred,
ns, c aceast transIormare brusc mi-ar produce impresia unui om beat care nu mai nimereste drumul
acas.
ntr-un interviu acordat publicistului Vartan Arachelian, la ntrebarea dac a Iost ori nu legionar,
Petre Tutea a rspuns: ,N-am Iost niciodat. n tineretea mea, asa cum am mai spus, am Iost de stnga si
chiar am scos mpreun cu Petre Pandrea, prin anii treizeci, o revist care se numea chiar Stnga.
Cassian Maria Spiridon, ajutat de forma(ia sa tehnic, ntreprinde o analiz de referin(, limpede yi sistematic a gndirii lui Petre Tu(ea (Petre Jujea ntre
filosofie yi teologie) pe care nu este cazul s o prezentm aici, unde reliefm aspectele generale ale personalit(ii gnditorului.
Mircea Colosenco consider c IilosoIia lui Petre Tutea, desprins dintr-o constiint national original,
se ntemeiaz pe viziunea religioas crestin-ortodox, structura lumii Iiind dominant de o triada:
Dumnezeu Natur Om, n care: Dumnezeu este autorul creatiei, Natura creatia nssi, iar Omul
Iiu, partener si interpret al Naturii, autor al creaturii, creatia Iiind etern (eternitatea nsemnnd ,timpul
pur', la Goethe), iar creatura evolutiv.
Petre Pandrea (Memoriile mandarinului valah) l prezint astIel pe Petre Tutea: ,ndeobste, Petre
Tutea iubeste solilocul, acapareaz discutia, nimiceste conversatia, d drumul unei orgi nprasnice si
sidereaz spectatorii comeseni si pe amIitrioni cu spectacolul magniIic la unei inteligente monstruoase si
al unei biblioteci, aparent, rsturnate. Nimeni nu mai ndrzneste s dea replici, Iiindc Tutea d toate
replicile, pro si contra, contra si pro sau pro-contra. Ar Ii indecent s tii piept rationamentelor, soIismelor
si Ianteziilor lui Tutea.
Petre Tutea a Iost acuzat de intentia de rsturnare si uneltire contra regimului, apoi de spionaj economic n
Iavoarea anglo-americanilor cnd era director la OIiciul de studii din Min. Ec. Nationale si avocatul Petre
Pandrea l-a aprat dovedind un curaj exemplar.
Cele mai multe inIormatii despre Petre Tutea le gsim n Jurnal cu Petre ]utea, realizat de Radu Preda,
din care spicuim cteva aIirmatii ale gnditorului: 'Nu m tem de moarte. M tem de nsingurare. Eu, care
am Iost prezent la toate tragediile si victoriile acestei tri, m simt ca un par n mijlocul Iurtunii. Singura
ndejde este c, om cum snt, Dumnezeu m iubeste si asa.
'n generatia mea, Noica a Iost considerat interesant, dar nu si inteligent. Ca si Eliade. Stii cine a Iost
inteligent n generatia mea? Cioran. Este un om extrem de inteligent, aproape vicios. Nu e un ntelept, ci
un disperat. Disperat, el este, n esent, anticrestin. ns despre Nae Ionescu se spunea c scuip
inteligent! Dou mari personalitti din epoc s-au detestat: Nae Ionescu si Blaga. Zicea Nae: e unul,
Blaga!. Eliade era un vorbitor bun. Tinea cursuri la catedra lui Nae Ionescu. Cu Eliade am vorbit
totdeauna mpreun si ne am nteles separat. El a lansat un lucru oIensator pentru mine: geniul oralittii!;
Pentru c om de stat nu am Iost, proIesor nu am Iost, martir nu am Iost, scriitor nu am Iost, da` atunci
ce snt? Un mrturisitor, un pedagog.
Iat cum prezint Radu Preda sIrsitul gnditorului: 'Tutea a murit ntr o dimineat, pe cnd se pregtea s
plece de la Bibliotec spre Biseric, a murit pentru c era deja n Biseric, iar Dumnezeu vroia s-L aib
cu Sine mereu. nvttur prin nvecinare, lectie despre cum s te uiti spre cer si cum spre pmnt,
vecintatea cu Petre Tutea, orict de scurt, reprezint pentru cine vrea s nvete ceva din ea un mod de
recapitulare a istoriei mntuirii omului si de reaIirmare a necesittii de a intra n Biseric si n ritmul ei
liturgic.
Volumul se deschide cu Argumentul lui Gabriel Stnescu, din care redm: 'A Iost realmente un privilegiu
pentru mine s-l ascult de cteva ori pe cel care a Iost Petre Tutea. Abia c nu ndrzneam s-l ntreb; mi-
era team s nu Iac vreo gaI; s nu aIirm ceva gresit, ceva care s-l enerveze. L-am vzut (ntlnit e prea
mult spus) de cteva ori si de Iiecare dat am trit sub emotia cuvintelor sale memorabile. n primul an al
studentiei mele bucurestene am Iost cu un coleg de la Iacultate n caIeneaua Turn, acolo unde n jurul
prnzului aprea Socrate al nostru nsotit de ctiva discipoli. Cnd vorbea Petre Tutea se Icea dintr-o
dat liniste. Toti erau cu urechile ciulite,
cei tineri s mai prind cte-o vorb de duh cu care IilosoIul persiIla sistemul, n timp ce barmanii si cei
de-ai casei s-l raporteze ,organelor.
Cartea cuprinde n ADDENDA a ceast SCRISOARE INEDIT CTRE EMIL CIORAN, datat
Bucuresti 7 iulie 1974, pe care o redm n ntregime:
Drag Emile,
Te rog s cre:i in nestrmutata mea prietenie. Jorbesc mereu tinerei generatii despre tine, in aceast
vorbire impletindu-se admiratia nelimitat pentru strlucirea ta, cu dragostea fratern. Mi-aduc aminte
de o intamplare din inchisoare. Mi s-a cerut s te atac in scris, acest lucru avand o deosebit important
la eliberarea mea. Am refu:at in aceti termeni. prefer s mor in inchisoare, decat s atac un amic sacru
i ilustru' Am gandit i simtit ca tine de-a lungul vietii mele. Deosebirea intre mine i tine a constat in
refu:ul meu de a practica sinceritatea total, fiindc am vrut s devin legiuitor i s m bucur de
admiratia multimii stupide. Am procedat ca acei cabotini care ceresc aplau:e la galerie. Sunt trist i
neconsolat. Drama fr ieire a timpului nostru se cheam democrati:are. A fost lichidat barbaria.
Cire:ile din stepa ruseasc s-au imbolnvit de iluminism. Ele aspir s citeasc algebric fulgerele. Au
poft s negocie:e, nu s distrug. Siretenie primitiv convertit in mesianism. Neputint. Ce great' Ce
frumos ar arta i ce regenerator ar fi un cuceritor de tipul lui Gengis-Khan, care ar intra in oraele din
ccident i dup fiecare isprav in stilul lui s-ar retrage in bivuac. Tu eti singura imagine pur in
memoria mea, aa de incrcat de erori, de neputinte i de infrangeri. Cea mai sinistr infrangere a fost
fructul amar al unei confu:ii, creia i-a c:ut victim i gloriosul btran Iuliu Maniu. am confundat
negustorul occidental i pe cel american cu cavalerul de spad, dei ar fi tiut, teoretic, c acest negustor
a inlocuit onoarea cu creditul. Ciorchinele de erori din memoria mea m otrvesc cu regrete inutile.
Trecutul incrcat de impuritti, de neputinte i de eecuri, i viitorul purttor de moarte, mi-au revelat un
lucru. venim de nicieri i mergem spre nicieri. Totui, n-am reuit s m detae: de murdria acestei
lumi, care, in fond nu repre:int nimic. A vrea s te mai vd o dat, inainte de a muri, intr-un pustiu, nu
in ccidentul in care trieti tu, fiindc pute a hoit. Am o rugminte. s-mi trimiti prin amabilul aductor
al acestei scrisori un pachet cu tot ce-ai scris in Franta. Tu tii, c eu sunt un cititor serios. In rest,
oboseal i de:gust. Sau cum spune inspirat, in ,Melancolia" lui, poetul lacrimogen.
,Asta e tot ce-mi rmane.
Sil de :iua de a:i,
Si team de :iua de maine."
Cu aceeai dragoste i
cu nestrmutat
prietenie
Petre ]utea

Crestomatie realizat de Gabriel Stnescu, PETRE TUTEA N CONSTIINTA CONTEMPORANILOR
SI, relieIeaz pentru cititorii de toate categoriile personalitea marelui gnditor romn, care a Iost Petre
Tutea.

Lucian Gruia