MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ȘI ARTE PLASTICE
DEPARTAMENTUL ARTĂ COREGRAFICĂ ȘI PERFORMANȚĂ
MOTRICĂ

ESEU
OMUL, FIINȚĂ SOCIALĂ

Elaborat de: Zaharia Iustina-Elena

Anul: III
Specialitatea: Dans
Examinator: Dodul Dumitru
 Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles; n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.) este
unul dintre cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit
enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Ca discipol al lui Platon, a tras concluziile necesare
din filosofia acestuia, dezvoltând-o.

A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca metafizica, logica

formală, retorica, etica, politologia. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a
constituit forma de referință pentru mai mult de un mileniu în Europa.

Filozoful Aristotel este de acord că rațiunea reprezintă natura umană, dar nu este
suficientă pentru a descrie complet această natură, pentru că oamenii nu sunt ființe isolate, iar
desăvârșirea lor intelectuală nu poate fi desăvârșită decât în interiorul societății, a statului.

Omul = zoon politikon = ființă socială, care nu se poate realiza complet, decât în
interiorul cetății. În opinia lui Aristotel, doar comunitatea împlinește omul, îi asigură fericirea și
binele către care tinde. Viziunea filozofului este una teleologică, o teorie asupra finalității
lucrurilor și ființelor. Aristotel ne spune faptul că în afara comunității nu găsim decât
supraoameni și fiare, iar statul, instituție natural este anterior omului. În filozofia sa tratează
viziunea organicistă, raportul dintre stat-om fiind similar cu raportul corp-membru.

Teoria organicistă reliefa existența societății (dar și a naturii) poate fi asemănată cu cea a
organismului viu. Întregul stat este prim în raport cu părțile sale (indivizii), tot așa cum
organismal primează în fața oricăreia dintre componentele sale.

Considerat de câţiva conducători din secolul al XVIII-lea, mai ales de către reprezentanţii
Vechiului Regim, drept emblema revoluţiei violente, Jean Jacques Rousseau (1712-1778)  a
fost, în opinia mea, cel mai luminat filosof al epocii sale.

Ideile sale se disting prin anumite particularităţi. Teoriile lui reflectau multe precepte
fundamentale ale Iluminismului, însă modul de percepere a implicaţiilor logice ale acestora era
cu desăvârşire nou. El avea în vedere o societate bazată pe egalitate.

Din punct de vedere al filozofului J.J. Rousseau, statul reprezintă o capcană artificvială în
fața omului natural. Starea naturală reprezenta starea nepervertită a omului, omul bun de la
natură (nobilul sălbatic). Initial omul era o ființă robustă, liberă și fericită, depinzând doar de ea
insăși, el se va transforma treptat, își va dezvolta rațiunea și va acumula proprietate private.
Astfel apare răul în natura fundamental bună a omului și de la care se va ajunge la necesitatea
incheierii contractului social în vederea apariției statului.

Prin contractul încheiat, omul natural își abandonează libertatea sa primitive și accptă sa-
și pună voința individuală în slujba voinței generale (suverane). Ca și idee definitorie,
sociabilitatea din punct de vedere a lui Rousseau, nu aparține naturii umane, iar statul nu este o
instituție naturală ca la Aristotel.

În concluzie, universul, lumea este receptată printr-o diversificare a oglindirii realității cu

o deschidere fie dinspre om către lume, cât și invers dinspre lume către om, în care ființa umană
urmărește o ascensiune interioară și totodată o armonioasă dezvoltare în cadrul societății. Omul
ființă socială, cu capacitatea de a cugeta pentru a-și forma o idee despre existență, despre valorile
morale, și nu în ultimul rând, descoperirea sensului vieții.
Bibliografie:
(1) Ioan N. Roșca, Codruța Sorina Missbach, Gabriel Ion, Filosofie – manual pentru clasa a XII-
a, Ed. Corint, 2008

(2) https://bucurestiivechisinoi.ro/2011/10/jean-jacques-rousseau-si-visul-unei-societati-cu-
adevarat-libere/

(3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotel

(4) https://historia.ro/sectiune/general/viziunea-lui-aristotel-despre-om-animalul-social-
580757.html