Problema efectului pelicular Problema efectului pelicular se incadreaza in clasa mai larga a problemei curentilor variabili in conductoare masive.

In literature de specialitate problema efectului pelicular in conductoare masive rectilinii cu sectiunea circulara sau dreptunghiulara este rezolvata utilizand functii speciale (Bessel) sau metode numerice (metoda diferentelor finite, metoda elementelor finite). Problema efectului pelicular este o problema de curent de aductie intr-un conductor masiv. Intensitatea curentului electric total prin conducte este o marime de valoare cunoscuta, care insa se distribuie neuniform in sectiunea transversala. Astfel, densitatea curentului are valori mai mari spre periferia conductorului, intr-o adancime mica de la suprafata conductorului spre axa si comparativ, valori mai mici inspre axa conductorului, fenomen numit efect pelicular. Studiul efectului pelicular este, de fapt, o problema de analiza a campului electromagnetic cvasistationar de tip magnetic. Sursa acestui camp este curentul electric de conductie variabil in timp. Scopul principal al analizei este determinarea repartitiei densitatii de curent in sectiunea conductorului si apoi calcularea altor marimi si parametric fizici (rezistenta in curent alternativ si inductivitatea interioara, pierderile de energie, etc.). In continuare se stabiles, mai intai, ecuatiile diferentiale ale marimilor campului electromagnetic E, H si J, care pot sa fie rezolvate si printr-o metoda analitica /3/. Analiza problemei in teoria potentialului magnetic vector inlocuieste formularea diferentiala cu metoda elementelor finite in formularea variationala. Deoarece formularea variationala se dovedeste dificil de aplicat, se prezinta si metoda elementelor finite in formulare Galerkin care permite determinarea directa a intensitatii campului electromagnetic II si apoi a densitatii curentului in conductor J. Efectul pelicular este o reparti ie neuniform a densit ii de curent pe sec iunea unui conductor str b tut de curent alternativ. Cmpul magnetic variabil H produs de curentul alternativ I d na tere unor curen i turbionari It, care la suprafa a conductorului au acela i sens, iar n interior sens contrar cu I. Curentul rezultant are densitate mare la suprafa densitate mic n interior. i

Efectul pelicular este cu att mai pronun at cu ct este mai mare frecven a i rezistivitatea conductorului. Ca urmare a efectului pelicular rezisten a n curent alternativ este mai mare dect n curent continuu, fapt ce determin apari ia unor pierderi suplimentare n nf ur ri i n instala ii. La conductoarele aflate n crest turile ma inilor electrice densitatea de curent scade la baza crest turii i cre te spre vrful s u (refularea curentului), crescnd rezisten a echivalent i sc znd reactan a de sc p ri.

La conductoarele paralele de sec iune mare (de exemplu, re eaua scurt a cuptoarelor cu arc, nf ur rile transformatoarelor de sudare prin rezisten , inductoarele de curen i mari) se manifest un important efect de proximitate (de apropiere), care face ca densitatea curentului s fie mai mare pe fe ele apropiate, clac curen ii din conductoare sunt de sens contrar i pe fe ele exterioare, dac curen ii sunt de acela i sens. Pentru mic orarea efectului pelicular se utilizeaz conductoare multifilare, lamelate sau transpuse (conductoare Roebel). Efectul pelicular se aplic la motoarele asincrone cu bare nalte, la care refularea puternic a curentului la frecven ele mari din rotor n timpul pornirii m re te rezisten a rotoric i deci cuplul de pornire. Pe m sur ce tura ia cre te, frecven a curen ilor rotorici i rezisten a rotoric scade, asigurndu-se func ionarea

scade, refularea devine nensemnat economic a motorului.