P. 1
Planul de Analiza Si Acoperire Riscuri Alba

Planul de Analiza Si Acoperire Riscuri Alba

|Views: 711|Likes:
Published by Gyongyi Pal

More info:

Published by: Gyongyi Pal on Feb 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ALBA

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR - JUDEŢUL ALBA -

ALBA IULIA 2011

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDEŢULUI ALBA

PREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREFECT AL JUDEŢULUI ALBA

VICEPREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREŞEDINTE AL CONSILIULUI JUDEŢEAN ALBA

CORNEL ŞTEFAN BARDAN

ION DUMITREL

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- JUDEłUL ALBA INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „UNIREA” AL JUDEŢULUI ALBA INSPECTOR ŞEF Colonel DOREL SOFICA

ALBA IULIA 2011

CUPRINS
CONŢINUT Prezentarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1 – Definiţie, scop, obiective Secţiunea a 2-a – Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief 1.1 Suprafaţă, vecinătăţi 1.2 Forme de relief, specificităţi, influenţe 1.3 Caracteristici pedologice ale solului Secţiunea a 2-a - Caracteristici climatice 2.1. Regimul climatic, specificităţi, influenţe 2.2. Regimul precipitaţiilor 2.3. Temperaturi 2.4. Fenomene meteorologice extreme Secţiunea a 3-a - Reţeaua hidrografică 3.1. Cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate 3.2. Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare 3.3. Caracteristicile pedologice 3.4. Lacuri, iazuri 3.5. Acumulări piscicole 3.6. Amenajări hidrotehnice Secţiunea a 4-a Populaţia 4.1 Numărul populaţiei 4.2 Structura demografică 4.3 Mişcarea naturală 4.4 Densitatea / concentrarea populaţiei pe zone - aglomerări Secţiunea a 5-a - Căile de transport 5.1. Căi de transport rutiere 5.2. Căi de transport feroviare 5.3. Căi de transport aeriene 5.4. Reţele de conducte magistrale 5.4.1. Reţele de conducte magistrale de gaz 5.4.2. Reţele de conducte magistrale apă Secţiunea a 6-a - Dezvoltare economică 6.1. Zonele industrializate / ramuri 6.2. Depozite / rezervoare, capacităţi de stocare 6.3. Exploatări miniere, petroliere, gaze 6.4. Fondul funciar 6.5. Creşterea animalelor 6.6. Turism / capacităţi de primire turistică 6.7. Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei 6.8. Resurse naturale PAG. 4 10 10 10 10 13 13 15 15 15 16 18 19 19 19 20 22 23 23 25 26 27 28 28 31 31 35 38 38 39 39 50 51 51 51 52 66 66 68 71 72 73 74 75 76

1

Secţiunea a 7-a - Infrastructuri locale 7.1. Instituţii publice – judeţene, locale, cultură, ocrotirea sănătăţii, învăţământ, etc 7.2. Reţele de utilităţi – apă, canalizare, electrice, gaze, reţele termoficare, telefonie fixă, telefonie mobilă, comunicaţii, radio - tv 7.3. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă Secţiunea a 8-a Specific regional – vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ Secţiunea 1 – Analiza riscurilor naturale 1.1. Fenomene meteorologice periculoase 1.1.1. Inundaţii 1.1.2. Furtuni (vânt puternic, precipitaţii masive, căderi grindină) 1.1.3. Tornade 1.1.4. Secetă 1.1.5. Îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei) 1.2. Incendii de pădure (incendii la fondul forestier, vegetaţie uscată, culturi de cereale păioase) 1.3. Avalanşe 1.3.1. Avalanşe de zăpadă 1.3.2. Avalanşe de pietre, grohotiş 1.4. Fenomene distructive de origine geologică 1.4.1. Cutremure 1.4.2. Alunecări de teren Secţiunea a 2-a Analiza riscurilor tehnologice 2.1. Riscuri industriale 2.2. Riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase 2.2.1. Transport rutier 2.2.2. Transport feroviar 2.2.3. Transport aerian 2.2.4. Transport prin reţele magistrale 2.2.5. Riscuri nucleare 2.2.6. Riscuri de poluare a apelor 2.2.7. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări 2.2.8. Eşecul utilităţilor publice 2.2.9. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos 2.2.10. Muniţie neexplodată Secţiunea a 3-a – Analiza riscurilor biologice 3.1. – Epidemii 3.2. – Epizootii Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea a 5-a Analiza riscurilor sociale Secţiunea a 6-a Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea a 7-a Zone de risc crescut 7.1. Zone de risc urbane 7.2. Zone de risc periurbane 7.3. Zone de risc rurale CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie Secţiunea a 5-a. Instruirea Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare 2

76 76 92 106 107 109 109 109 109 186 187 187 193 198 201 201 201 202 202 202 206 206 229 229 232 233 233 238 238 247 248 271 272 277 277 278 280 286 289 290 290 297 302 313 313 315 319 320 370 370

CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACŢIUNILOR CAPITOLUL VII - ANEXE
1. lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială 2. atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de Analiza şi Acoperire a Riscurilor 3. componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, a responsabilităţilor şi misiunilor; 4. componenţa comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă 5. componenţa grupurilor de suport tehnic la nivel CJSU 6. riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a unităţii administrativ-teritoriale; 7. măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri; 8. sisteme existente de preavertizare / avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării; 9. date cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă (seism, inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.); 10. planuri şi proceduri de intervenţie; 11. schema fluxului informaţional-decizional; 12. locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora; 13. planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor conform reglementărilor tehnice specifice; 14. rapoarte lunare de informare şi analiză către prefect; 15. situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior etc.; 16. reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.

377 410 411
411 422 437 442 444 448 449 452 456 456 457 468 474 474 474 475

3

PREZENTARE PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL JUDEŢULUI ALBA
Prin „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” s-a propus stabilirea scopurilor, obiectivelor şi răspunderilor autorităţilor şi factorilor în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Alba. Planul cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective din perspectiva structurilor cu atribuţii în acest sens la nivel judeţean. Scopurile „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”, sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. La baza întocmirii „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” a stat Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132 din 29 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, Schema cu riscurile teritoriale întocmită la nivelul judeţului Alba, precum şi acte normative de referinţă menţionate la capitolul I. Obiectivele „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”, sunt: • asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; • amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; • stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; • alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Prezentul plan este organizat pe şase capitole, fiecare capitol fiind organizat pe secţiuni, iar în cadrul acestora puncte şi subpuncte. Structurarea pe capitole a „Planului de Analiză şi acoperire a riscurilor – la nivelul judeţului Alba” este următoarea: o Capitolul I - dispoziţii generale o Capitolul II - caracteristicile unităţii administrativ teritoriale o Capitolul III - analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă o Capitolul IV - acoperirea riscurilor o Capitolul V - resurse umane, materiale şi financiare o Capitolul VI - logistica acţiunilor o Capitolul VII - anexe Capitolul I - dispoziţii generale este structurat pe două secţiuni. În prima secţiune sunt tratate probleme referitoare la definirea planului de analiză şi acoperire a riscurilor, scopurile şi obiectivele acestuia. Secţiunea a doua are în cuprins trei subpuncte prin care sunt abordate problemele referitoare la actele normative de referinţă, structurile organizatorice de la nivel judeţean implicate în analiza şi acoperirea riscurilor şi responsabilităţi ale acestora din acest punct de vedere. Actele normative incluse abordează în mod direct problematica situaţiilor de urgenţă dar şi problematici specifice instituţiilor / structurilor cu atribuţii în acest domeniu. Punctele 2 şi 3 din această secţiune sunt detaliate prin prisma Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă ca element de bază, la nivel judeţean, al Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 4

Capitolul II - caracteristicile unităţii administrativ teritoriale este structurat pe opt secţiuni prin intermediul cărora s-a urmărit prezentarea elementelor definitorii ale judeţului Alba şi care au incidenţă în dezvoltarea următoarelor capitole ale planului. Secţiunile componente ale capitolului sunt: o Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief o Secţiunea a 2-a - Caracteristici climatice o Secţiunea a 3-a - Reţeaua hidrografică o Secţiunea a 4-a Populaţia o Secţiunea a 5-a - Căile de transport o Secţiunea a 6-a - Dezvoltare economică o Secţiunea a 7-a - Infrastructuri locale o Secţiunea a 8-a Specific regional – vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief, tratează probleme referitoare la suprafaţa, vecinătăţile, formele de relief, specificităţile şi influenţele existente şi elemente legate de caracteristicile pedologice ale solului. În cuprinsul secţiunii a 2-a "Caracteristici climatice" s-au făcut referiri cu privire la regimul climatic, specificităţi ale acestuia, influenţe, regimul precipitaţiilor ( cantităţi lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice), temperaturi (lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice), fenomene meteorologice extreme ( furtuni, tornade). Secţiunea a 3-a "Reţea hidrografică" cuprinde referiri cu privire la cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate - vârfuri istorice, bazinele hidrografice, lacurile de acumulare (suprafeţe, volume ale acestora), caracteristicile pedologice, lacurile şi iazurile din judeţ (suprafeţe, adâncimi), acumulări piscicole (suprafeţe, localizare), amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor prin prisma datelor caracteristice ala acestora). În cuprinsul secţiunii a 4-a "Populaţie" s-au abordat probleme referitoare la numărul populaţiei, structura demografică, mişcarea naturală, densitatea/concentrarea populaţiei pe zone aglomerări.Datele sunt cele rezultate după ultimul recensământ desfăşurat la nivel naţional, în conformitate cu cerinţele stipulate în „Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor”. Pentru datele care au impus folosirea datelor statistice întocmite pînă la data ultimului recensămînt naţional sau după acesta, s-au folosit şi astfel de date, acestea fiind puse la dispoziţie de Direcţia de statistică a judeţului Alba. Secţiunea a 5-a "Căi de transport" tratează problematica referitoare la căile de transport existente în judeţ. Datele folosite au rol lămuritor asupra principalelor căi de comunicaţie existente privitor la localizarea acestora, desfăşurarea şi principalele caracteristici. Elementele prezentate, specifice judeţului sunt căile de transport rutiere (drumuri europene / naţionale, drumuri judeţene, rute de transport pentru materiale periculoase cu precizări la starea acestora), căile de transport feroviare (desfăşurare, caracteristici), căile de transport aeriene, reţele de conducte magistrale. La nivel judeţean nu sunt căi de transport subterane – metrou, căile navigabile – porturi. Secţiunea a 6-a "Dezvoltare economică" face referiri cu privire la zonele industrializate/ramuri, depozite/rezervoare, capacităţi de stocare, exploatările miniere, fondul funciar - terenuri agricole, suprafeţe împădurite, creşterea animalelor, turism/capacităţi de primire turistică, apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei, resurse naturale. În cuprinsul secţiunii a 7-a "Infrastructuri locale" sunt prezentate elementele de identificare referitor la instituţii publice din judeţ precum şi date privitoare la reţelele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, locurile de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă - tabere de sinistraţi. Secţiunea a 8-a "Specific regional/local" abordează influenţele prezente (din judeţele vecine) asupra principalelor elemente de analiză şi acoperire a riscurilor şi care pot afecta zona de competenţă. În acest sens în cuprinsul secţiunii sunt tratate aspecte din punct de vedere climatic, hidrologic, al formelor de relief, al comunicaţiilor rutiere, al comunicaţiilor feroviare, al comunicaţiilor aeriene, al fondului forestier, al protecţiei mediului, sanitar veterinar, al asigurării cu energie electrică, gaze naturale şi apă. Capitolul III - analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă este structurat pe şase secţiuni, la elaborarea acestora ţinându-se seama de principalele tipuri de riscuri definite de legislaţia în vigoare. Secţiunile capitolului III, sunt: 5

Secţiunea 1 – Analiza riscurilor naturale Secţiunea a 2-a Analiza riscurilor tehnologice Secţiunea a 3-a – Analiza riscurilor biologice Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea a 5-a Analiza riscurilor sociale Secţiunea a 6-a Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea a 7-a Zone de risc crescut Analiza riscurilor cuprinse are la bază „Schema cu riscurile teritoriale la nivelul judeţului Alba” şi permite cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza s-a realizat pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie - studii, prognoze, etc., fiind avute în vedere: riscurile naturale, riscurile tehnologice, riscurile biologice, riscurile de incendiu, riscurile sociale, alte tipuri de riscuri. Secţiunea 1 "Analiza riscurilor naturale" cuprinde referiri cu privire la: o fenomenele meteorologice periculoase – unde au fost analizate zonele unde s-au produs astfel de fenomene, precum şi posibilitatea apariţiei acestora în noi locuri; o inundaţii, unde am analizat dacă inundaţiile sunt previzibile şi cu cât timp înainte, efectele dinamice şi dacă necesită evacuarea persoanelor, starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice, inventarierea construcţiilor realizate în zone inundabile, existenţa unor măsuri de protecţie suplimentare; o furtuni, tornade, secetă, îngheţ cu date referitoare la previzibilitatea fenomenelor, cu cât timp înainte, localităţile/terenurile/obiectivele care pot fi afectate şi dacă este necesară evacuarea persoanelor; o incendii de pădure, abordându-se probleme referitoare la posibilitatea producerii incendiilor de această natură, perioadele şi frecvenţa acestora, suprafeţele împădurite care pot fi afectate; o avalanşe - se analizează posibilitatea producerii acestora, perioadele şi frecvenţa lor, localităţi şi amenajări care pot fi afectate; o fenomene distructive de origine geologică: cutremure şi alunecări de teren. Cutremure avându-se în vedere: macro- şi microzonarea seismică a teritoriului naţional, caracteristicile fondului construit. Alunecările de teren - prin analizarea locurilor cunoscute în care se produc astfel de fenomene pe teritoriul judeţului, precum şi posibilele noi locuri de apariţie a acestora, suprafeţele de teren şi construcţiile care pot fi afectate. În secţiunea a 2-a "Analiza riscurilor tehnologice" s-au abordat probleme cu privire la: o riscurile industriale, analizîndu-se activităţile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, tipurile de substanţe chimice periculoase folosite în procesul de producţie; o riscurile de transport şi depozitare de produse periculoase, analizîndu-se posibilele accidente care se pot produce pe reţeaua rutieră, feroviară pentru transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile şi destinaţia acestora. Referitor la transport rutier s-a ţinut cont de infrastructura existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile şi destinaţia acestora, numărul de accidente pe kilometru şi pe an. Referitor la transportul feroviar s-a ţinut cont de reţeaua feroviară existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compune şi destinaţia, numărul de evenimente produse şi frecvenţa acestora; o transportul aerian analizat prin prisma posibilităţii producerii unor evenimente avînd în vedere faptul că pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri dar judeţul este tranzitat de rute de zbor; o transportul prin reţele magistrale, analizîndu-se riscurile în funcţie de magistralelor de transport existente (gaze, apă); o riscurile nucleare analizate avînd învedere amplasarea unor astfel de obiective la nivel naţional, pe teritoriul judeţului neexistînd astfel de obiective; o riscurile de poluare a apelor unde s-au inventariat locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum şi posibilele noi locuri de apariţie a acestora, zonele care ar putea fi afectate; o o o o o o o 6

o prăbuşirile de construcţii, instalaţii sau amenajări cu referiri la construcţiile, instalaţiile şi alte amenajări aflate în stare avansată de degradare şi la care există riscul de prăbuşire; o eşecul utilităţilor publice, analizat prin inventarierea şi analiza sistemelor, instalaţiilor şi echipamentele a căror scoatere din funcţiune poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică şi termică pentru o zonă extinsă din cadrul localităţii/judeţului; o căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos; o muniţia neexplodată prin analizarea existenţei fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniţie neexplodată, utilizându-se şi datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică executate. Secţiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" cuprinde referiri la inventarierea şi analizarea surselor potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în construcţii, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii şi poluările accidentale. În secţiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu" abordează probleme de analiză şi diferenţiere a riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor şi a altor situaţii de urgenţă, evidenţele existente pe localităţi, operatori economici, instalaţii publice etc., fond construit, vegetaţie sau vehicule. Secţiunea a 5-a "Analiza riscurilor sociale" cuprinde analiza riscurilor sociale în funcţie de evidenţele existente privind adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenţă mare de public şi mişcările sociale posibile, în raport de politica socială şi situaţia forţei de muncă din zonă. În secţiunea a 6-a "Analiza altor tipuri de riscuri" sunt referiri la descarcerări, asistenţă medicală şi transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale, întocmite pe baza statisticilor, a intervenţiilor cele mai des desfăşurate. Secţiunea a 7-a Zone de risc crescut, analizează riscurile pe zone geografice raportat la concentraţia a riscurilor de aceeaşi natură, legate de infrastructuri şi construcţii Elementele avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut au fost: zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii, clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, instalaţiile tehnologice, alte elemente, cum sunt: zonele inundabile, zonele predispuse alunecărilor/prăbuşirilor de teren etc. Din punctul de vedere al tipului unităţii administrativ-teritoriale, sunt stabilite 3 clasificări ale zonelor de risc: zone de risc urbane, zone de risc periurbane, zone de risc rurale. La baza stabilirii acestor zone s-a avut în vedere datele rezultate şi prezentate în secţiunile anterioare, în cadrul fiecărei zone problemele fiind abordate în raport de tipurile de riscuri. Capitolul IV - acoperirea riscurilor este structurat pe şase secţiuni cuprinzînd elemente de concepţie a desfăşurării acţiunilor de protecţie intervenţie, etape, faze şi circuitul informaţional decizional. Secţiunile capitolului sunt: o Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie o Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor o Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor o Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie o Secţiunea a 5-a. Instruirea o Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie cuprinde referiri la desfăşurarea acţiunilor de protecţie intervenţie, principiile acţiunilor de intervenţie, repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă şi evitarea manifestării riscurilor. Acţiunile de protecţie - intervenţie la nivel judeţean se desfăşoară pe principiul gradualităţii în funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei şi în concordanţă cu principăiile managementului integrat. În cadrul secţiunii a 2-a sunt stipulate elementele referitoare la etapele de realizare a acţiunilor de către serviciile de urgenţă profesioniste, serviciile voluntare / private pentru situaţii de urgenţă şi instituţiile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă. Etapele pentru fiecare structură sunt stabilite în raport cu atribuţiile şi specificul fiecăreia. Elementele principale ale etapelor se referă la alertare, informarea asupra situaţiei create, deplasarea la locul evenimentului, intrarea în 7

Principalele activităţi specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin constau în: o Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Instruirea. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare abordează elementele referitoare la sistemul informaţional decizional. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică. încălzire şi alte utilităţi o Efectuarea depoluării şi decontaminării o Menţinerea şi restabilirea ordinii publice o Logistica intervenţiei o Reabilitarea zonei afectate o Acordarea de ajutoare de primă necesitate. manevra de forţe. îndeplinirea sarcinilor / activităţilor / misiunilor specifice. fluxuri informaţional operative. amploarea şi de evoluţia evenimentului. înştiinţarea şi avertizarea o Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor o Comunicaţii şi informatică o Căutarea. natura. stocării şi prelucrării datelor specifice. abordează principalele elemente privind instruirea personalului şi structurilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă. În funcţie de locul. populaţiei sau bunurilor periclitate o Acordarea asistenţei medicale de urgenţă o Prevenirea îmbolnăvirilor în masă o Localizarea şi stingerea incendiilor o Neutralizarea efectelor materialelor periculoase o Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. salvarea persoanelor o Evacuarea persoanelor. instalaţiile şi amenajările afectate o Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate o Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate o Asigurarea energiei pentru iluminat. Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăşura pe baza activităţilor stabilite pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă Secţiunea a 5-a. notificării. localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. Acţiunile de protecţie-intervenţie . a numărului de evnimente sau de unităţi administrativ teritoriale afectate precum şi de specificul structurii cu atribuţii în monitorizarea / gestionarea situaţiilor de urgenţă. 8 . precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative. evoluţiei acesteia. Secţiunea a 4-a. fazele acţiunilor de urgenţă se diferenţiază pentru serviciile de urgenţă profesioniste şi alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă. efectelor negative produse. detectării. măsurării. stabilirea cauzei producerii evenimentului. înregistrării. persoanelor evacuate şi altor resurse o Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. precum şi a efectelor negative ale acestora o Informarea. alarmării. de la nivel local / judeţean / naţional după caz sau prin organe şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.se stabilesc principalele activităţi specifice desfăşurate. analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare. culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă. Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării.acţiune. fluxul informaţional între structuri şi fluxuri informaţional decizionale specifice (raportate la tipurile de risc existente pe teritoriul judeţului). descarcerarea. Secţiunea a 6-a. În secţiunea a 3-a a capitolului IV sunt stabilite fazele acţiunilor de urgenţă raportându-se la specificul structurii sau instituţiei în cauză.

elemente referitoare la stabilirea fondurilor necesare pentru asigurarea resurselor umane.Capitolul V . potrivit legii. Capitolul VII . riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă. componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă. alte documente referitoare la analiza şi acoperirea riscurilor o o 9 . conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri. instituţiile publice. Capitolul VI .Dispoziţii finale. Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă sunt în conformitate cu prevederile din planurile de apărare specifice elaborate. organizarea şi stabilirea forţelor şi mijloacelor de intervenţie. atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor. Consiliul Judeţean Alba şi consiliile locale prevăd anual. de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora. locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora. tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente. fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane. pe tipuri de riscuri. Anexele cuprind puncte referitoare la : o o o o o o o o o o o lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor. sisteme existente de preavertizare / avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării. modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior. de autorităţile. materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale. în bugetele proprii. materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. Anexe.logistica acţiunilor cuprinde referiri la sistemul forţelor.resurse umane. situaţia resurselor. referiri la planurile şi procedurile de intervenţie. schema fluxului informaţional-decizional. tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă. măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor. societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu. reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. materiale şi financiare. În acest capitol sunt prezentate elementele referitoare la resursele umane şi materiale existente şi planificate în domeniul situaţiilor de urgenţă.

sunt: • asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă. o Legea nr. o Hotărârea Guvernului României nr. o Hotărârea Guvernului nr. o Hotărârea Guvernului României 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă. republicată. pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele.M. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. SECŢIUNEA A 2-A – RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR 2. 547 / 09. adecvat fiecărui tip de risc identificat. măsurile. celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. o Hotărârea Guvernului României 1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. cu modificările şi completările ulterioare. • amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. o Hotărârea Guvernului nr. o O. atribuţiile. • alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. prin evitarea manifestării acestora. reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor. conform schemei cu riscurile teritoriale. stabileşte scopurile. OBIECTIVE Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.nr. 2288 din 9 decembrie 2004. 554 din 22 iulie 2008. pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor. o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă. Scopurile „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”. Obiectivele „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”.CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE SECŢIUNEA 1 – DEFINIŢIE.I. o Hotărârea Guvernului României 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică.1. o Legea nr. modificată şi completată prin Legea de revizuire 429 din 23 octombrie 2003. 10 . republicată în Monitorul Oficial nr. SCOP. de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă.2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de protecţie civilă. în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc. obiectivele şi răspunderile autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Alba şi cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. 547 din 09 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de protecţie civilă.06. funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132 din 29 ianuarie 2007. sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător. • stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative.A. Acte normative de referinţă o Constituţia României.

validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice.09. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase.02. 638/420 din 12 mai 2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor respectiv Ministerul Mediului şi Gospoodăririi Apelor entru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 11 . o OMAI nr.12.I.R.A. 19. o OMAI nr.2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă. o Hotărârea Guvernului 1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat.A. nr. modificată şi completată cu O.2006 (MCTI / MAI) al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competenţă al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.09.G. 195/2005 privind protecţia mediului.12.02.1240 / 1178 / 05.M.o Hotărârea Guvernului României 1492/2004 privind principiile de organizare. nr. 11. nr. o Legea nr.. documentelor şi materialelor care conţin informaţii clasificate. o O. prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă. 30.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. 1134/13. 470 / 1149 / 06.G.I.I.2006 (MMGA. o O.2006 (MCTI / MAI) al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi alunecări de teren.2006 (MMGA. o Legea nr. funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste. 1995 / 1160 / 18. 684/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind planificarea.01.U. asigurare a activităţilor de evacuare a persoanelor. o OMAI nr.M. o O. o OMAI nr.Legea apelor. organizarea. nr. avertizare.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea.04.11.2010. accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale o Hotărârea Guvernului 642/13. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor. bunurilor.02. 1494 / 07. instituţiilor publice şi operatorilor economici în funcţie de tipurile de riscuri specifice. o Ordinul comun nr.01. 886/2005 care aprobă „Normele tehnice privind sistemul naţional integrat de înştiinţare.I.107 din 25.1996 . o Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare. nr. în situaţii de conflict armat. 1184 / 06. 823 / 1427 / 15. o H. pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică. nr.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare. 1352 / 23. 1259 / 10. avertizare şi alarmare a populaţiei”.11. pregătirea.A.M.3 din data de 05. o Ordinul comun nr. 02.01. desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste.06.08. o Ordinul comun nr.07.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ teritoriale. o Ordinul comun Nr. MAI) al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice. o O. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.M. o OMAI nr. MAI) al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului administraţiei şi internelor privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii şi a Manualului primarului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii.. fenomene meteorologice periculoase.A. o Ordinul comun nr. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor.

G. o HGR 273/1994.G. o Legea nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase. modificată şi completată cu H.A. 238/2007. 123/2008. privind Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă.I. 130/2006.M. 73/2009. privind organizarea activităţii veterinare. a accidentelor majore produse. privind organizarea activităţii veterinare.Of. respectiv ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.766/1997.27/2009.G. Ministerul Sănătăţii Publice. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Nr. 587/2002 şi Legea 123/2007. o Legea nr.Lege privind autorizarea lucrărilor de construcţii o O. modificată şi completată cu Legea nr. pentru atenuarea efectelor temperaturilor ridicate asupra populaţiei.A.Lege privind calitatea în construcţii modificată cu HG.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi.I. pentru aprobarea O. o Ordinul comun al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. O.180/2008.A şi M. în calitatea acestora de preşedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă. nr. 42 din 29 ianuarie 2004. nr. 520/1318 din 29 mai 2006 al M.A nr. o Ordinul comun nr.2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Familiei şi Egalităţii de Şanse.G. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor modificat cu H.P.G.Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora modificat cu H. o Legea nr.R.A. cu modificările şi completările ulterioare. o HGR nr.U. nr.A.o Ordinul M. 1/2008.M nr. privind aprobarea Procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase. 374/2009 H. O. 1475 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă. 42/2004. H. 738 din 14 iulie 2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia.P. publicat în M. 215 din 27 mai 2004. o H.M.A. o Legea 138 din 27 aprilie 2004 – Legea Îmbunătăţirilor Funciare.550 din 29. a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar .G. o Ordinul M. 247/1235/631/1130 din 10 iulie 2007 privind aprobarea Planului de măsuri vizând realizarea acţiunilor de cooperare între prefecţi şi primari. 675/2002. nr. o Ordinul nr.A.1094 din 13 octombrie 2005.G.G.50/1991 cu modificările ulterioare .G. 940/2006 şi H. 1299 din 23 decembrie 2005.G. Legea nr. nr.G.11. Legea nr. 1415/2009. Legea nr.D.G.Regulament privind urmărirea comportării în exploatare. 498/2001.G.M. nr.invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. o Legea nr. privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.P.nr. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.M. 551 din 08 august 2006 şi M. 1303/2007.G. nr.G. o Ordinul M. o Ordinul comun al M. Ministerul Muncii.622/2004 şi H. Legea nr. o HG 1309 din 19 august 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare cu completările şi modificările ulterioare. 12 .10/1995.A nr. respectiv. o Ordinul M.U. şi autorităţile de sănătate publică. nr.nr.G. 94 din 31 ianuarie 2004.

E.A.A.2. Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional o Ocoalele Silvice Private din judeţ 2. Sucursala Alba o S. Gaz România S.3.Agenţia Alba o Regionala Trans Gaz Arad . APA MARE C.C.3.1. prin Inspectoratul General.A. 2. 13 .sector Alba o Sectia L9 C.C.2.Comisariatul Judeţean Alba o Serviciul Teritorial pentru Probleme Speciale Alba o Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi de Vânătoare Alba o Direcţia Silvică Alba o Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba o Autoritatea Rutieră Română .C.T.A. Responsabilităţile organismelor: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii: a) informează Comitetul Naţional.C. Componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.D.R.Centrul de Telecomunicaţii Alba o Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba o Garda Naţională de Mediu .E.F.T. Sucursala Alba o Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba o Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba o Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba o Romtelecom. Alba o Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba o S.Sistemul Zonal Alba o Sistemul Naţional de Îmbunătăţiri Funciare – Sucursala ALBA o SC Hidroelectrica SA . din prezentul plan. ALBA o REGIONALA TRANS GAZ ARAD – SECTOR ALBA o Serviciul de Ambulanţă Judeţean Alba o Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Alba o Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Pentru întocmirea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor la nivelul judeţului Alba au fost furnizate date şi informaţii şi de către următoarele instituţii: o Direcţia Regională de Statistică Alba o Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba o Direcţia Judeţeană Pentru Cultura. Alba o Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Alba . privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora. Structuri organizatorice implicate o Instituţia Prefectului Judeţul Alba o Consiliul Judeţean Alba o Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al judeţului Alba o Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba o Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba o Garnizoana Militară Alba o Sistemul de Gospodărire al Apelor Alba o Inspectoratul de Stat în Construcţii Alba o Filiala de Cruce Roşie Alba o Direcţia de Sănătate Publică Alba o Secţia Drumuri Naţionale Alba o S. componenţa grupurilor de suport tehnic la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă precum şi atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivel judeţean sunt prezentate la capitolul 7 – anexe. Electrica Transilvania Sud S. Drumuri şi Poduri Locale S. F. E.F.Sucursala Hidrocentrale Sebeş o S.On.

d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane. operatorului economic. e) informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate. materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă. instituţiei publice.ONG-uri. Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se asigură prin centrul operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al judeţului Alba. f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au următoarele atribuţii: a) informează prin centrul operaţional judeţean. a ordinelor şi a regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă. cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă. operatorii economici. 14 . sunt în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. d) execută redactarea hotărârilor adoptate. precum şi a proiectelor de ordine sau dispoziţii. b) primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţa comitetului pentru situaţii de urgenţă şi le prezintă preşedintelui şi membrilor comitetului. f) întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate. autorităţile administraţiei publice. j) asigură legătura între Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Pentru îndeplinirea atribuţiunilor centrul operaţional poate consulta specialişti şi din alte domenii de activitate. b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă ale comitetului judeţean. cu acordul ministrului administraţiei şi internelor. respectiv al municipiului Bucureşti. Pe linie de secretariat. pe care le prezintă spre aprobare. stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor. Atribuţiile cu caracter de specificitate (pentru o anumită situaţie de urgenţă) ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. cu acordul prefectului. i) gestionează documentele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. d) analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane.b) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale. centrul operaţional îndeplineşte următoarele atribuţii: a) asigură convocarea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea ordinii de zi. e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate. h) urmăreşte realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Atribuţiile persoanelor din compunerea Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi a celor din cadrul grupurilor de suport tehnic se completează cu legislaţia în vigoare referitor la atribuţiile specifice funcţiei îndeplinite în cadrul autorităţii administraţiei publice.ONG-ul. e) asigură multiplicarea documentelor emise de comitetul judeţean privind activitatea preventivă şi de intervenţie şi difuzarea lor la autorităţile interesate . k) îndeplinesc şi alte sarcini stabilite de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi preşedintele acestuia. privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora. stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor. starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă. starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate. c) declară. pe care o / îl reprezintă sau din care provine. comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. societatea civilă . persoanele juridice. materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă. instituţiile publice. c) execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor. c) declară. reprezentanţii societăţii civile .

în sud-vest cu judeţul Hunedoara şi judeţul Arad şi în nord-vest cu judeţul Bihor. Administrativ judeţul este mărginit de judeţul Cluj în partea de nord.AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF 1. 15 . sunt următoarele : Punct Judeţul cu care Longitudinea Latitudinea Punct extrem cardinal se invecinează estică nordică Cluj Pătruşeşti (com.1 Suprafaţă. Cetatea de Baltă ) Mureş Hunedoara Bubeşti (com.CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE SECŢIUNEA 1 . în nord-est cu judeţul Mureş.Arieşeni ) 22037’ 46030’ Vest Bihor Arad Alături de judeţele Braşov. Sibiu. Judeţul Alba este situat în partea central . Şugag) 23032 ‘ 45024’ Vâlcea Sud Hunedoara Crăciunelu de Sus Sibiu 24015’ 46010’ Est (com. organism care îşi are sediul în municipiul Alba Iulia. judeţul Alba intră în componenţa Regiunii de Dezvoltare Centru. Covasna. în sud-est cu judeţul Sibiu. Horea) 22047’ 46035’ Nord Bihor Sibiu Tărtarău ( com. în sud cu judeţul Vâlcea. Harghita şi Mureş. Coordonatele punctelor extreme ale judeţului Alba. ceea ce reprezintă 2. ocupând o suprafaţă de 6242 km2.vestică a ţării.6 % din suprafaţa ţării. vecinătăţi.

În cuprinsul judeţului Alba. zona de podiş şi dealuri 20 %. Teiuş). Munţii ocupă cca 52 % din suprafaţa sa. piemonturi şi depresiuni. climă. influenţe. Sebeş şi 7 oraşe – Abrud. 67 de comune şi 656 de sate. Privit în ansamblu relieful judeţului Alba. ce se prelungeşte spre est pe Valea Secaşului. este cunoscută sub numele de depresiunea Alba Iulia . Ocna Mureş. apare destul de variat fiind alcătuit din munţi. specificităţi. podişuri. care le-au sculptat şi modelat prin eroziune. ea se 16 . De la Alba Iulia şi până la Şibot. până la formele actuale. Cugir. Zlatna. iar zonele depresionare inclusiv luncile râurilor 28 %. Cîmpeni. După formarea şi extinderea marilor unităţi tectonice de relief din România acestea au intrat sub influenţa agenţilor modificatori externi: apă. Aiud. se găsesc părţi din trei mari unităţi de relief şi anume: Munţii Apuseni. Organizarea administrativă a teritoriului şi evoluţia numărului unităţilor administrativ teritoriale în perioada 1990 – 2010: Tipul unităţii administrativ teritoriale Municipii Oraşe Comune Sate Anii 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007 2008 2009 2010 1 9 67 658 3 7 66 657 4 7 65 656 4 7 65 656 4 7 65 656 4 7 65 656 4 7 66 656 4 7 67 656 4 7 67 656 4 7 67 656 4 7 67 656 4 7 67 656 1.Turda şi are orientare în direcţia NNE-SSV. vegetaţie. Blaj.Structura administrativă a judeţului Alba cuprinde un număr de 11 localităţi urbane (4 municipii – Alba Iulia. Baia de Arieş. despărţite de zona depresionară reprezentată de Culoarul Mureşului. Munţii Şureanu (Carpaţii Meridionali) şi Podişul Transilvaniei. Zona depresionară axată pe Mureş.2 Forme de relief.

Abrud. aşezările umane sunt relativ reduse cu puţine excepţii. Principalele altitudini muntoase din judeţ Alba sunt: Nr. având importanţă şi pentru atenuarea viiturilor care. se disting două trepte de relief: treapta montană . la sud formaţiunile prealpine cu relief monoton de platforme de eroziune şi culmi omogene.formată în cuaternar . Almaşu Mare. încât treapta inferioară este situată deasupra depresiunilor marginale. depuneri de depozite deluviale.Fărcaşa . Masivul muntos se caracterizează printr-o lipsă a abrupturilor şi a denivelărilor pronunţate între cele trei suprafeţe de eroziune. Denumirea vârfului Vf. 4. ca substrat petrografic. 8.Cîrligatele . s-a amenajat la Mihoieşti un lac de acumulare cu un volum brut de 17 mil.la peste 1500 m altitudine. Zlatna de pe Ampoi.800 m altitudine) denumită şi "platforma Ţării Moţilor". Ca unitate montană nordică judeţul Alba cuprinde sectoare neuniforme ca întindere din orogenul Munţilor Apuseni Centrali şi Sudici. gradul ridicat de compartimentare şi fragmentare a reliefului. În această masă muntoasă mişcările din neozoic au avut drept consecinţă formarea unor depresiuni (Depresiunea Cîmpeni . Se remarcă două suprafeţe de nivelare: . Întregalde pe valea Gălzii. de pe Arieş. deseori pe Arieş au un efect catastrofal. Pentru asigurarea necesarului de apă la unele localităţi din această zonă. Unitatea muntoasă din sudul judeţului face parte din Carpaţii Meridionali. Limita cea mai pregnantă a acestora este cea sudică. zonă mai denumită şi "platforma Ţării Moţilor". Din punct de vedere morfologic. În Munţii Apuseni se găsesc o seamă de zone depresionare de origine tectonică care reduc din masivitate masivele montane. 7. din această zonă face parte şi Depresiunea Cîmpeni . Între acestea amintim depresiunea Cîmpeni . Trascău şi altele.una superioară .una inferioară (700 . cu altitudini cuprinse între 600 m şi peste 1000 m.1000 m. de asemenea. unde defileul Mureşului separă pe întreaga lui lungime elemente diferite: la nord formaţiunile alpine ale Munţilor Apuseni. mc.Bistra. Zona submontană (depresionară) caracterizată prin interfluvii largi care coboară spre valea Arieşului. Deci. Contactul dintre depresiuni şi zonele montane. 6. asociate cu acumulări piemontane provocate de conurile de dejecţie ale apelor ce coboară de pe versanţii acestora. 2.prelungeşte cu o altă zonă depresionară de origine tectonică Culoarul Orăştie. cum ar fi Cîmpeniul şi Abrudul. este foarte restrânsă şi cuprinde doar terminaţiile nordice ale Munţilor Şureanului şi Cindrel.a creat noi forme de relief: zone de luncă şi de terasă.Bistra) unde. se poate spune că din punct de vedere morfologic teritoriul cercetat se remarcă prin marea varietate a formelor de relief reprezentate prin: Zona montană. 5. se remarcă marea varietate a formelor de relief cu altitudini cuprinse între 550 m şi peste 1000 m. Lunca Mureşului fiind o zonă des inundabilă. .peste 1000 m altitudine. de morfologia diversificată. Trăsăturile geografice ale acestei unităţi sunt imprimate de varietatea înălţimilor. 3. Tranşa de viitură. la care se mai adaugă 30 mil.. respectiv treapta submontană . Reţeaua hidrografică .mc.între 550 . se realizează prin platforme structurale. crt 1. Munţii Apuseni formează în partea de vest a ţării o zonă compactă care închide la vest Depresiunea Transilvaniei. conuri de dejecţie. lui Petru Curcubăta Muntele Mare Tărtărău Dealu Comanului Poieniţa Dâmbău Detunata Denumirea masivului muntos Şurianu Bihor Muntele Mare Cibinului Sebeşului Munţii Metaliferi Trascău Munţii Metaliferi 17 Altitudinea (m ) 2130 1849 1826 1772 1619 1437 1369 1258 . cu relief de culmi domoale străpunse de aparate vulcanice şi mase de calcare ceea ce introduce în relief o anumită dinamică. Relieful coboară lin de la peste 2000 m la sub 900 m.

la confluenţa cu râurile importante (în special râul Arieş). climatic. argiloiluviale. etc. 6.470 ha • Regosoluri – 34.692 ha. alunecări. în general pe cursurile de apă importante (în special pe malul stâng al râului Arieş dar şi a altor afluenţi importanţi ai acestuia). alunecări de teren. • Soluri brune – 63. relieful. 18 . biologic. agricol o reprezinta preluvosolurile. Toate tipurile de sol reprezentative din zonă. Degradarea solurilor din zonă este datorată atât fenomenelor de eroziune. erodosolurile.23. gleiosolurile. antecuaternare fiind erodate iar materialul rezultat transportat şi depus pe pante sub formă de depozite fine (argiloase . fiind următoarele: Nr. o zone de depuneri deluviale care fac legătura între teritoriile mai joase (luncă şi terasă) cu dealurile învecinate. 10. 4. Zona de luncă a principalelor râuri care străbat judeţul cuprinde soluri slab evoluate respectiv soluri aluviale tipice. 5. o zone de terasă evidenţiate. terenuri acide. Diferenţa până la 330. humisilicatice. dupa gradul de fertilitate sunt: • Cernoziomuri – 21. 1. soluri brune argiloiluviale. Denumirea localităţii Alba Iulia Aiud Blaj Sebeş Câmpeni Cugir Ocna Mureş Abrud Zlatna Baia de Arieş Teiuş Tipul localităţii Municipiu Municipiu Municipiu Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Altitudinea medie ( m ) 235 250 250 255 550 311 250 589 410 550 240 1.923 ha • Rendzine – 14. regosoluri. timpul). crt.111 ha • Litosoluri.prăfoase). Principalele tipuri de sol din judeţul Alba sunt : .3 Caracteristici pedologice ale solului Formarea şi evoluţia numeroaselor categorii de soluri care se regăsesc pe teritoriul judeţului Alba. terenuri acide cât şi surpărilor. etc. depozitele mai vechi. soluri brune argiloiluviale şi eumezobazice. se explică prin variabilitatea spaţială şi cea temporală a factorilor pedogenetici naturali (factorul litologic. o zone de luncă . erodisoluri. luvisoluri albice.771 ha. exces de umiditate. Din punct de vedere agropedologic. 9.196 ha • Aluviosoluri – 35. 2 3. aceste zone s-au format prin acţiunea factorilor exogeni.40. apa. soluri gleice. 11. tasări.Zona formaţiunilor sedimentare cuaternare reprezentate prin: conuri de dejecţie acumulări de depozite sedimentare cu stratificaţie încrucişată depuse pe cursurile inferioare ale văilor. 7. soluri brune acide.777 ha. tipurile de sol reprezentative sunt cernoziomurile tipice. ori soluri slab evoluate.În zona montană (Munţii Şureanu şi Munţii Apuseni) predomină solurile brune luvice. În zona colinară din judeţul Alba (Podişul Târnavelor şi Podişul Secaşelor). solurile judeţului Alba. sunt mai mult sau mai puţin degradate prin fenomene de eroziune de suprafaţă sau adâncime. gleizate sau molice. protosoluri aluviale.565 ha • Soluri neproductive . 8. litosoluri. Altitudinile la care sunt situate municipiile şi oraşele sunt cuprinse între 235 m (Municipiul Alba Iulia) şi 589 m (Oraş Abrud). tasărilor.individualizate pregnant de-a lungul râului Arieş şi a văilor mai importante.

în funcţie de poziţia şi de intensitatea principalelor sisteme barice (cicloni şi anticicloni . influenţe Clima judeţului Alba poate fi caracterizată ca fiind o climă temperat . Degradarea solului. Regimul climatic. cu un maxim vara şi un minim în anotimpul rece al anului. Regimul radiativ de care beneficiază teritoriul judeţului Alba (situat pe paralela 46°N) poate fi apreciat ca moderat şi cu unele diferenţieri altitudinale după cum urmează : în timp ce în zona colinară a judeţului se înregistrează valori medii anuale ale radiaţiei solare globale de peste 120 kcal/cmp. cu uşoare nuanţe de excesivitate în regiunile de şes şi de podiş şi moderată cu uşoare nuanţe pluviale în regiunile montane. iar zone cu soluri erodate sub influenţa apelor sunt: Zlatna – 1995 ha.112 ha . în schimb Culoarul Mureşului favorizează circulaţia aerului dinspre sud sau dinspre nord în funcţie de condiţiile sinoptice. Solul. SECŢIUNEA A 2-A .) introduc. Munţii Apuseni şi Munţii Şureanu în vestul şi respectiv sudul judeţului.continentală. 2°C. solul. Jidvei – 1241 ha. iar costurile sunt foarte mari. Prin poziţia sa geografică judeţul Alba se află sub influenţa preponderentă a circulaţiei vestice.alunecări pe 32. .2.8°C la Alba Iulia . vegetaţia. astfel: . reţeaua hidrografică. Sunt afectate de aceste fenomene de degradare suprafeţe considerabile.CARACTERISTICI CLIMATICE 2. Sona – 1869 ha.087 ha . Valea Lunga – 607 ha.2°C la Blaj) şi la valori de 7 la 8°C în depresiunile intramontane (7. specificităţi.Eroziuni sub influenta apelor pe 114. constituie o barieră climatică în deplasarea pe orizontală a maselor de aer. etc. o serie de topoclimate cu caracteristici proprii.care generează şi influenţează permanent aceste forme ale circulaţiei aerului în straturile inferioare ale atmosferei).inundatii pe 28.1800 m. Valea Lunga – 1342 ha. În zona montană înaltã. Aceste particularităţi sunt determinate pe de o parte. precum exploatarea neraţională a pădurilor fără reîmpădurirea suprafeţelor defrişate. În toate zonele procesele de degradare sunt favorizate de activitatea antropică. aplicarea unei agrotehnici necorespunzătoare pe terenurile arabile sau păşunatul neraţional. 9°C sau chiar sub această valoare în zona colinară a judeţului (9. având în vedere interdependenţa factorilor genetici ai climei (radiaţia solară. 9. Cele mai afectate zone ale judetului de eroziune în adâncime sunt: Zlatna – 1271 ha. Unirea – 515 ha.5°C în Culoarul Mureşului (9.6°C la Cîmpeni). îşi poate doar regenera fertilitatea şi deci potenţialul productiv dacă este utilizat cu anumite precauţii pentru a nu-l deteriora. Sebeş – 503 ha. valori medii. în zona montană la peste 1500 m. în schimb. prin procesele de eroziune (de suprafaţă şi de adâncime). 9. dar dacă este distrus într-un mod sau altul.5°C la Roşia Montană). valorile scad sub 110 kcal/cmp.1. pe fondul general al climatului. orientarea şi expunerea versanţilor. solul se deosebeşte esenţial de resursele de apă şi aer care se pot reânnoi relativ uşor. de circulaţia generală a atmosferei iar pe de altă parte de structura suprafeţei. la care se adaugă influenţele circulaţiei polare ori tropicale.eroziuni în adâncime pe 18. Unirea – 1351 ha. Suprafaţa activă eterogenă (diverse forme de relief cu altitudini diferite. iar în Munţii Şureanu la peste 2000 m aceasta ajunge chiar sub 0°C. Temperaturi – lunare şi anuale. refacerea lui durează mulţi ani. 19 . favorizează colmatarea albiilor minore. iar la altitudini de 1200 m în zona montană temperatura medie a aerului coboară la valori de 5 la 6°C (5. cu altitudini de 1600 .533 ha.4°C la Sebeş). Şona – 705 ha. temperatura medie a aerului scade la valori de cca. valori extreme înregistrate – vîrfuri istorice Temperatura medie a aerului scade în funcţie de altitudine de la cca. circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile suprafeţei active). 2.744 ha.Ca resursă naturală. cauze care potenţează fenomenele de degradare amintite. la valori de cca.

4 68.8 34.iulie se înregistrează maximul pluviometric (cca. Aceste date sunt prezentate în tabelul următor: POSTUL PLUVIO Arieşeni Avram Iancu Cîmpeni Alba Iulia Blaj PRECIPITAŢII MEDII LUNARE ŞI MULTIANUALE HABS 900 753 591 246 334 I 82.08 -15. constatăm cã ele cresc de la 450 . Regimul precipitaţiilor (cantităţi lunare şi anuale. valori medii.7 82.0 19. 2007) s-au înregistrat perioade de timp cu 1-3 zile consecutive când s-au înregistrat nopţi tropicale (temperaturi minime nocturne mai mari de +20 gr.06 2010 10.0 642.7 80. Celsius.3 92.5 36.9 36. în funcţie de altitudine. chiar peste 100 l/mp/24 ore. fiind cuprinse între -10°C în zonele înalte şi -3°C la -4°C în podiş şi în zonele depresionare.4 24.7 40. Urmărind repartiţia pe anotimpuri a precipitaţiilor se observã că iarna cad cca.6 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media I .6 34.21°C în zonele mai joase. se remarcă la nivelul judeţului o repartizare diferenţiată în funcţie de criteriul altitudinal dar şi în funcţie de influenţele circulaţiei generale. cantităţile măsurând în medie 20 .550 l/mp în zona de podiş şi Culoarul Mureşului.7 62.3 92.2 79.12 484.12 628. In lunile mai .9 78.3 73. valori extreme înregistrate – vîrfuri istorice) Analizând cantităţile anuale de precipitaţii. 20 . Celsius) şi cu valori maxime diurne de 32 la 35 de gr. temperaturile medii sunt cuprinse între cca. astfel că pe culmile montane înalte acestea se produc cu o întârziere progresivă.5 86.5 -18.3. Adeseori iarna.5 89. 30 %.1100 l/mp în zona de munte.6 17.07 -11.5 58.1 50.3 16.5 117 127 107 87.9 2009 11.5 22.3 30.16.4 78.08 < date culese de la staţiile meteorologice din judeţ > Datorită ponderii destul de ridicate a reliefului montan pe teritoriul judeţului .7 25.12 585.4 529.4 98.60 l/mp/lună în cele înalte. la peste 1000 . 10°C la munte şi 19 .0 03. valori ANUL Data Data °C °C °C maxime l/mp 2007 11. Privitor la temperatura aerului. în ultimul timp constatându-se chiar o creştere a frecvenţei acestor ploi cu caracter torenţial.9 92. maxima absolută şi minima absolută la staţiile meteorologice din judeţ. iar toamna este mai prelungă aceasta datorându-se faptului că atât procesele de răcire cât şi cele de încălzire încep de jos în sus .1 34.1 115 92.6 55.2 23. 2003.0 15. mai putem aminti faptul că în zona colinară a judeţului Alba.7 12.08 -15. maximele absolute ajungând până la valori de 37 la 40°C.6 24.3 40.9 715 20.13.0 24. În ceea ce priveşte cantităţile lunare şi multianuale de precipitaţii.4 21.30 l/mp/lună în zonele de podiş şi culoar şi 45 . Tmin. În iulie.8 83. 2000. sau mai mari.3 39. 15 % din cantitatea anuală.0 59.1 115 1172 33.8 2008 10.5 45.01 663. primăvara cca.2 42.0 43.1 103 116 137 101 101 85.5 18.6 46. după cum urmează : Precipitaţii Tmedie Tmax. În ianuarie temperaturile medii variazã în acelaşi sens. care au condus la depăşirea ITU 80 (indicele temperatură – umezeală). iar izolat şi în câteva cazuri.8 75. în anotimpul cald al anului (1987.2 57.7 41.1 83.6 < date culese de la staţiile pluvio din judeţ > Cantităţile maxime căzute în 24 ore au depăşit deseori 50 l/mp.1 125 1134 61.9 24. iar toamna mai mult de 15 %. iar minimul pluviometric se înregistreazã în luna februarie. 2.XII 63. 85 l/mp/lunã în zona colinarã şi peste 100l/mp/lună în zona montanã).5 68.3 48. aerul rece şi ceţos se acumuleazã pe văi şi în depresiuni (unde temperaturile minime absolute pot să scadă până la valori de -30 la -35°C). primăvara întârzie din ce în ce mai mult pe măsură ce creşte altitudinea .9 68. relativ frecvent înregistrându-se inversiuni de temperaturã. vara aproape 40 %.În tabelul de mai jos sunt redate valorile extreme ale temperaturii aerului.

Câlnic 71.). în iarna anului 1984-1985.4 l/mp 18. Pe teritoriul judeţului Alba s-au înregistrat perioade de timp în care temperaturile negative au persistat un lung şir de zile consecutive. Berghin 90.1979 10.07.000 m altitudine în jurul datei de 01 octombrie. etc. Baia de Arieş 80. fără alte evenimente.2 l/mp 22. Sebeş 61.1979 9.2010. după cum urmează : Nr. Postul pluvio în 24 de ore 1. 1978 6.1995 8.0 l/mp 08. transporturi.2001 14.04. În anotimpul rece al anului precipitaţiile sub formă de zăpadă se produc în medie într-un număr de 20 .06.4 l/mp 30.1995 7. de 19 zile consecutive (între 11 februarie – 1 martie 1985) cu valori medii cuprinse între -4 la -15 grade Celsius.06. Cîmpeni 73.1988 5. în condiţiile unei inversiuni termice prelungite. şcoli.17 februarie .5 l/mp 24.2005 19. Blaj 84.1998 3.12.3 l/mp 24. râurile mici practic au îngheţat total. Ighiu 51.40 cm la Cîmpeni . Dobra 73.06.3 l/mp 21. energie termică. Fărău 65.9 l/mp 16.06. datorită lipsei oxigenării apei. Ponorel 62. Roşia Montană 65.1 l/mp 18. şi depăşirea temporară a IR (indicele de răcire). alimentări cu apă.1995 16. au căzut precipitaţii care au măsurat cca. Staţia meteo / Precipitaţii maxime Data înregistrării crt.1998 4.8 l/mp 01.06.1975 11. Căderile masive de zăpadă în 24 de ore s-a înregistrat : • iarna anului 1997 . iar pe râurile mari de pe teritoriul judeţului.07. Aceste fenomene au condus la mari greutăţi în alimentarea cu gaze naturale. pagubele produse şi declaratiile martorilor).23 cm la Alba Iulia .1 l/mp 16. s-au format poduri de gheaţă de mari grosimi pe toată lăţimea albiilor minore (la Alba Iulia pe râul Mureş grosimea podului de gheaţă a fost de 40-50 cm.3 l/mp 24.0 l/mp 22. au determinat închiderea temporară a unor operatori economici energofagi.06.2001 12.18 decembrie .07. 21 . Arieşeni 103. iar prin moartea reproducătorilor s-a redus drastic şi puietul.04. Poşaga 76.06.06.30 zile în podiş şi 50 . Abrud 63. Jidvei 70.6 l/mp 24. Topirea gheţurilor s-a produs lent. În tabelul următor sunt redate cantităţile maxime de precipitaţii măsurate în 24 de ore la staţiile meteo şi posturile pluvio din judeţ.La Ocna Mureş.07. Îngheţul. este şi regimul îngheţului.12. Alba Iulia 74.1994 13. Datorită temperaturilor negative înregistrate în aceste două perioade de timp. în zona satului Uioara de Jos (zonă nesupravegheată hidro-meteorologic) în data de 22. Ocna Mureş 70.7 l/mp 08. este cel mai important fenomen climatic de iarnă şi este definit prin coborârea temperaturii aerului şi a solului sub 0 grade Celsius.07. 150-200 l/mp/24 ore (având în vedere nivelurile maxime ale apelor. Primul îngheţ se produce în regiunea montană la cca 1. urmată de o a doua perioadă de timp cu temperaturi scăzute.2010 Un alt aspect privitor la clima judeţului Alba îl reprezintă fenomenele de iarnă dintre care menţionăm căderile abundente de zăpadă şi îngheţurile.1998 2.1975 15. Ca urmare a acestui fapt s-a produs mortalitate piscicolă masivă.06. Roşia de Secaş 69.60 zile la munte.0 l/mp 24.12. au fost înregistrate temperaturi negative cuprinse în medie între -5 la -22 °C. La fel de important ca şi valoarea temperaturii minime absolute.3 l/mp 18.2005 18. un număr de 21 zile consecutive (între 2 – 22 ianuarie 1985). că în zona colinară a judeţului.0 l/mp 22.3 l/mp sept.1988 17. Avram Iancu 116. • iarna anului 2002 . Amintim astfel faptul.

vest (19. o constituie viteza la rafala maximă.9 zecimi. etc. Cenade. însoţit de precipitaţii sub formă de aversă. urmată în ordinea frecvenţei de direcţia nord . Direct dependentã de circulaţia generală a atmosferei.7. care a traversat judeţul pe direcţia sud-west – nord-est şi care a afectat localităţile Sebeş. vânt local. cald şi uscat. Rădeşti. Strâns legat de nebulozitate este un alt element meteorologic şi anume durata de strălucire a soarelui care pentru teritoriul judeţului Alba înregistreazã sume cuprinse între 1700 .2000 ore pe an. care în zonele colinare ale judeţului depăşeşte 20 m/s. Blaj şi Şona. Seceta este unul dintre fenomenele climatice cele mai complexe (la care concură mai mulţi factori : precipitaţiile atmosferice.2. Tot sud . Alba Iulia. între 3. unde au fost avariate 2051 de locuinţe şi anexe gospodăreşti. Pianu. Aiud. Fenomene meteorologice extreme – furtuni. Ighiu. Ciugud. Aceste furtuni au afectat învelitorile unor construcţii.vestică este direcţia predominantă atât la nivelul crestelor din Munţii Apuseni. Lopadea Nouă. cămine culturale. Până în prezent nu au fost înregistrate tornade pe teritoriul judeţului Alba deşi la nivel naţional au fost înregistrate astfel de fenomene. şcoli. Meteş. a fost aceea din intervalul 23 – 27 iunie 1996. 2. descărcări electrice şi grindină. Potrivit evidenţelor statistice. la nivelul judeţului.7 şi 6. fenomenele orajoase au produs incendierea unor locuinţe sau anexe gospodăreşti pe teritoriul judeţului Alba. Astfel în lungul Culoarului Mureşului predomină vântul de sud . viteza vântului. 35 de clădiri ale unor instituţii publice (sedii primării. De asemenea. au produs doborâturi de vânt în fondul forestier. Berghin. În acest contex nu poate fi exclusă apariţia unor astfel de fenomene şi pe teritoriul judeţului. Crăciunelu de Jos. ca şi de cele ale suprafeţei active. Sebeş. cu diferenţierile spaţiale şi temporale specifice. iar în zonele montane chiar 30 m/s. tornade Vântul prezintă direcţii şi viteze ce diferă în funcţie de particularităţile circulaţiei generale ale atmosferei şi ale suprafeţei active (punându-se în evidenţă şi de această dată rolul de baraj orografic al Munţilor Apuseni şi al Munţilor Şureanu).5 . etc) şi care se poate produce în oricare anotimp al anului. o constituie existenţa topoclimatului cu efect de fohn. Ponor. evapotranspiraţia. caracteristicile şi particularităţile suprafeţei active. material aluvionar depus pe carosabilul drumurilor ca urmare a scurgerilor de pe versanţi. Stremţ. însoţite sau nu de averse de ploaie. caracterizate prin vânt puternic cu schimbarea bruscă a direcţiei.5 m/s în zona Culoarului Mureşului. Crăciunelu de Jos. fenomene orajoase. reţele electrice. Sîncel. Cricău.2 % în Depresiunea intramontană a Ţării Moţilor (Staţia meteorologică Cîmpeni). Ohaba. mai consemnăm faptul că la nivelul judeţului Alba s-au înregistrat de-a lungul timpului şi fenomene extreme aşa cum sunt furtunile. O trăsătură aparte a climei judeţului Alba. Viteza medie a vântului este cuprinsă între 1.1 % în zonele mai adăpostite ale culoarului Mureşului (Staţia meteorologică Alba Iulia) şi până la 67. O altă caracteristică a vântului. 19 autovehicule. Mihalţ.3 % în zona montană (Staţia meteorologică de culme Roşia Montană) la 52. Totodată. reţelele electrice şi telefonice. Cea mai mare furtună sub aspectul pagubelor (vânt puternic.5 . Frecvenţa calmului atmosferic prezintă variaţii foarte largi de la 18.0%) şi cel de nord .82 % raportat la scara întregului judeţ. rezerva de apă din sol.5 %). Roşia de Secaş. grindină şi inundaţii locale). Zlatna.0 .4. Galda de Jos.5 m/s în zona montană. prezent pe versanţii estici ai Munţilor Apuseni şi spre Culoarul Mureşului a cărui manifestare se reflectă în regimul tuturor elementelor climatice.est (11.estică. Berghin. care determină mai întâi declanşarea fenomenului de uscăciune. umezeala şi temperatura aerului. peste 24.Umezeala relativã a aerului înregistreazã valori medii anuale cuprinse între 76 .5 m/s în zona de podiş şi între 5. Valea Lungă. Cugir. Blaj. Săliştea. cu formarea de vârtejuri care au antrenat în aer praf sau alte obiecte uşoare de pe sol. zonele afectate de furtuni sau vînturi puternice cu aspect de vijelie sunt pe teritoriul administrativ al localităţilor Alba Iulia. grădiniţe. cât şi în zona de podiş a judeţului. cinematograf) şi 12 clădiri ale unor agenţi economici. iar ulterior 22 . etc. Apariţia secetei este condiţionată de absenţa precipitaţiilor. Teiuş.000 ha terenuri agricole (cu un procent mediu de distrugere de 61 %). Aiud. Şpring.4. Miraslău. nebulozitatea influenţează la rândul ei regimul tuturor elementelor climatice şi prezintă valori medii multianuale care se situeazã între 5. Cîlnic. muzee.

3 km/km2 în zona colinară şi mai uscată din Podişul Târnavelor. este intervalul secetos (perioada de secetă propriu-zisă plus perioada cu precipitaţii deficitare).REŢEAUA HIDROGRAFICĂ 3.Alba km. până la valori de aproape 0. crt. Ponderea cea mai mare a scurgerii se realizează în lunile de primăvară şi începutul verii. SECŢIUNEA A 3-A . sudul Moldovei sau Dobrogea în anii 1987. Caracteristicile hidrografice ale celor mai importante cursuri de apă de pe teritoriul judeţului Alba sunt prezentate în tabelul de mai jos : Date privind cursul de apă Nr. 2000. Intensitatea fenomenelor de uscăciune şi secetă se pun în evidenţă prin determinarea indicelui de ariditate şi a deficitului de apă din sol. creşteri înregistrate – vîrfuri istorice Reţeaua hidrografică codificată aferentă judeţului Alba are o lungime totală de 2456 km.74 1. precum şi a celor subterane. Principalul curs de apă care tranzitează judeţul.43 20 26 Coef. 5. debite normale. 6. Datorită diversităţii formelor de relief (zonă montană şi colinară) acest parametru prezintă valori de la sub 0. stadiul de dezvoltare a vegetaţiei. Alba km2.40 % (uneori chiar 50 %) din volumul 23 . iar apoi afectează şi solul. 2007.7-1.69 1. Altitudine medie bazin m. Configuraţia reţelei hidrografice pentru majoritatea cursurilor de apă din judeţ este de tip rectangular. De asemenea. Cursurile de apă.0 7 1. Din momentul în care seceta a cuprins şi solul. Seceta meteorologică induce seceta hidrologică.45 6231 1678 616 547 1054 358 648 957 535 530 834 1007 Scurgerea apei este direct influenţată de caracteristicile fizico-geografice (relief.89 1. există un risc crescut de contaminare ori impurificare a resurselor de apă. conduce spre o densitate medie de 0. 2.51 1.0-1. 2. durata maximă a secetelor şi periodicitatea secetelor sunt parametrii la fel de importanţi pentru anlizarea secetelor şi efectelor lor. care raportată la suprafaţa judeţului de 6242 km2. Şi mai important. iar perioada de secetă este acea perioadă de minim 10 zile consecutive fără precipitaţii. Cursul de apă Mureş Arieş Târnava Mare Târnava Mică Sebeş Cugir Lungime în jud. 4. Perioada de uscăciune este considerată acea perioadă timp de cel puţin 5 zile consecutive în care nu a plouat deloc. care colectează întreaga reţea hidrografică de pe teritoriul judeţului pe o lungime de 140 km. Frecvenţa perioadelor de secetă. cauzate de precipitaţii mixte (lichide şi din topirea zăpezii) respectiv din precipitaţiile lichide de la începutul verii (luna VI şi luna VII) când se realizează 30 . fiind necesară impunerea de restricţii temporare în utilizarea apei anumitor consumatori. 1. 3. aferentă jud. Principalele caracteristici ale scurgerii sunt determinate de variaţiile altitudinale. Câmpia Română. anotimpuale şi de factorii azonali.de sinuoz. Panta medie ‰ Bazinul hidrografic Supraf. Judeţul Aba fiind situat în interiorul arcului carpatic beneficiază de un climat mai moderat cu influenţe oceanice şi prin urmare nu a fost afectat de secete la fel de severe ca cele din Oltenia. caracterizată prin diminuarea resurselor de apă din râuri. râul Sebeş şi râul Cugir. este râul Mureş. etc). în ansamblu.22 1. 2003. 140 113 40 51 96 67 Pe bazin 2 7 5 5 20 26 În judeţ 0. Târnavele (rezultat din unirea Târnavei Mici cu Târnava Mare). Ambele fenomene (uscăciunea şi seceta) se produc mai întâi în aer. În aceste condiţii pot apărea situaţii în care nu toţi utilizatorii de apă pot folosi cantităţile necesare.394 km/km2.1. rezerva de apă se reduce până la coeficientul de ofilire (când plantele se ofilesc şi mor). variaţia factorilor climatici. Principalii afluenţi ai Mureşului de pe teritoriul judeţului Alba sunt: Arieşul. în care trebuie analizate perioadele în care deficitul în precipitaţii a persistat timp îndelungat care se poate întinde pe durata mai multor ani.persistenţa acestuia generează seceta.5 km/km2 în zona superioară a bazinului hidrografic al Arieşului.2 1.

Târnava Mică Blaj 12.06.07.5 400 56. Târnava Mare Blaj 15. apărând viiturile de toamnă care se pot prelungi până în luna XII.07.6 260 275 12. Mureş Acmariu 119 2660 1716 21. Viiturile care se produc pe teritoriul judeţului sunt generate de ploi în intervalul mai . Târnave Mihalţ 28. Ca efect al ploilor torenţiale pot apărea şi viituri de vară care ating valori mari ale debitelor. r. Geoagiu Teiuş 1. Aiud Aiud 0. Secaşul Mare Cunţa 0. la 5 .1981 6. exemplificând prin zona superioară a râurilor Arieş.1975 12.07. caracterizată prin debite şi volume maxime.1975 8.5 660 268 19. ist. fenomen reflectat prin apariţia apelor mici de vară (luna VIII şi luna IX).06. Cugir şi altele.05. care s-au situat în jurul probabilităţilor anuale de depăşire de 1 % (de exemplu : r. Râul Staţia hidrometrică Q mediu Q 1% mc/s 24 . r.07. Mureş Alba Iulia 108 2600 2450 15. afluenţii Târnavelor.03. Arieş Baia de Arieş 19.1970 2.1975 17. Mureş Ocna Mureş 74 1850 1580 14. fiind legată de durata în ore (zile) a viiturilor.5 185 116 14.jud.8 190 90 12.1998 4.1981 7.noiembrie şi preponderent topirea zăpezilor în sezonul rece.1975 19. 8001100 l/mp/an. Sebeş. Arieş Cîmpeni 13. multianual Data mc/s mc/s 1.1998 13. Nr. Vara ca rezultat a creşterii evapotranspiraţiei şi a scăderii precipitaţiilor apare o epuizare a apelor subterane din stratul freatic. Ampoi Bărăbanţ 4.9 1100 950 3.8 245 143 2.2 954 851 3.5 330 244 1. deşi evaporaţia începe să scadă şi încep ploile de toamnă. Principalul indice al resurselor de apă din râuri este dat de scurgerea medie. În funcţie de ploile de toamnă care pot fi de lungă durată se pot înregistra creşteri ale scurgerii.1998 14. Cea mai importantă fază de regim hidrologic prin ponderea efectelor distructive ale apelor este scurgerea maximă.1999 Analizând datele observăm că în ultimii 30 ani s-au produs frecvente inundaţii de mare amploare. Secaşul Mic Colibi 0. luna X).5 470 189 8. Cluj 26.0 1360 1350 4. fiind legată de factorii climatici şi de caracteristicile bazinelor hidrografice (mărimea suprafeţei şi altitudinea medie).6 zile pe râul Mureş şi chiar 9-11 zile în punctul de confluenţă al Mureşului cu Târnavele din zona Mihalţ .1975 11. sau din suprapunerea celor două fenomene în perioada de iarnă . Râurile mici din zona de podiş a judeţului (afluenţii de stânga ai Mureşului.03.07. Târnave în 1975. durata acestora fiind variabilă de la 12-15 ore pe cursurile mici de apă. În decursul ultimilor ani cele mai mari debite maxime înregistrate pe principalele râuri din judeţul Alba se regăsesc în tabelul de mai jos: Debite maxime istorice Q max. În tabelul de mai jos se regăsesc şi valorile debitului mediu multianual pe principalele râuri din judeţ.9 685 860 12.).3 195 77. Secaşul Mare şi afluenţii săi) înregistrează valori mari ale scurgerii şi în perioada de iarnă (20 .3 inundaţii pe an.Sântimbru. ca efect al precipitaţiilor mai mari cantitativ.1975 10. îndeosebi pe râurile mici şi pe torenţi.07.1979 15.07.scurgerii medii anuale.2 22.2005 9.06. Arieş Turda . acesta fiind deosebit de util în dimensionarea planurilor de gospodărire a apelor. La începutul toamnei.07. Mureş în anul 1970.3 490 735 12.03.30 % din volumul scurgerii medii anuale ca urmare a topirii mai timpurii a zăpezilor şi gheţurilor).05. Ampoi Zlatna 1. Caracteristicile viiturilor şi amploarea lor variază în timp şi spaţiu.primăvară.1970 3. Sebeş Petreşti 10.2 285 114 9.8 215 83.6 19.1979 16. În zona montană scurgerea este mai bogată. Galda Benic 1. Arieş în anii 1981 şi 1995.07. etc.0 2.1975 18. Cugir Cugir 5.06. crt.07. Arieşul Mare Scărişoara 5. Frecvenţa medie de producere a inundaţiilor pe teritoriul judeţului Alba este de 2 . rezervele subterane nefiind refăcute se înregistrează valori mici ale scurgerii (luna IX.1981 5.

Direcţia de scurgere este NV – SE pe tronsonul cuprins între izvoare şi localitatea Pătrângeni. Se varsă în râul Mureş aval de localitatea Oarda de Jos.îşi adună apele din Munţii Trascău şi metaliferi şi se varsă în r. Cursurile de apă cu caracter semipermanent (torenţial). ori chiar din nisipuri fine. Spre zona de podiş şi de confluenţă (zona de luncă). sud-nord. Mureş la cca 15 km vest în zona localităţii Mihalţ. este cursul de apă care drenează reţeaua hidrografică din partea nordică şi nord-vestică a judeţului. cu aceeaşi structură geologică. Aceste cursuri împânzesc teritoriul studiat şi sunt tributare atât râului Mureş cât şi afluenţilor principali ai acestora. Se varsă în Mureş în zona Teiuş . fundul albiilor este preponderent format din pietrişuri grosiere cu dimensiuni variate (1-5 cm). văi cu caracter mai mult torenţial. etc. ambele străbat acelaşi podiş despădurit. Principalii afluenţi pe stânga ai râului Mureş: Râul Tîrnava format din cele două râuri principale ale regiunii: Tîrnava Mare şi Tîrnava Mică care confluează la cca 1 km aval de municipiul Blaj şi se varsă în r. Mureş la nord de Alba Iulia. cu numeroase schimbări de direcţie. majoritatea afluenţilor săi fiind pe partea stângă (Valea Morilor. râurile prezintă variate elemente ale naturii patului albiei. apar depunerile de mâl. apoi pe cursul mediu şi inferior direcţia NV – SE se varsă în r. Are un bazin hidrografic asimetric. Valea Buciumanilor. Datorită caracterului său tumultos. Oteşti. Pe unele porţiuni ale albiilor râurilor mari îndeosebi (Mureş. Acest râu se formează prin unirea Arieşului Mic cu Arieşul Mare. Primeşte la rândul său o serie de afluenţi (p. Gurghiu . lacurile de acumulare – suprafeţe. mai ales în perioadele cu ploi masive sau de topire a zăpezilor are o capacitate mare de transport a aluviunilor grosiere şi de eroziune a malurilor. Valea Mică. Valea lui Paul. Panta medie redusă favorizează şi inundarea unor suprafeţe mari de teren din zonele de luncă în perioadele de inundaţii.are un curs cu direcţia aproximativă sud – nord. Au un caracter torenţial (în special râul Mic). Valea Feneş. Principalii afluenţi pe dreapta sunt: Râul Arieş .Harghita.pe stânga. cu o direcţie de scurgere în amonte aproximativ vest . sau mai fine (0. Cele două Tîrnave au caractere comune: sunt originare din acelaşi masiv vulcanic.est. Ele sunt determinate de morfologia şi structura geologică a zonei şi sunt active.Coşlariu. Valea Bistrei. 3. Bazinele hidrografice.0 km. Pe dreapta amintim ca afluenţi: Valea Trâmpoiele. care pe cursul superior se mai numeşte şi Valea Mogoşului – are un curs meandrat. debitul său fiind reglat prin amenajările hidrotehnice executate pe cursul inferior şi mijlociu al acestuia. în general în perioada ploilor masive sau a topirii zăpezilor. la ploi torenţiale şi topirea zăpezilor dând naştere la viituri mari şi implicit la eroziuni de maluri şi inundaţii.5-2 cm). Pârâul Aiud (Aiudel) – are un caracter torenţial şi formează chei înguste în partea superioară a cursului iar pe cursul inferior ajunge la un oarecare echilibru lărgindu-şi valea până la 1. 25 .2. Valea Mare.5 . pârâul Geogel. p. formarea de meandre şi de plaje.2.). în zonele malurilor unde viteza apei este foarte mică. La rândul său acesta are o serie întreagă de afluenţi atât pe stânga cât şi pe dreapta sa: râul Abrud. volume Râul Mureş: Întreaga reţea hidrografică din teritoriul judeţului Alba este tributară râului Mureş care curge cu o direcţie generală NE . pârâul Sălcioara. Valea Caselor. Valea Petrei. Râul Ampoi . Valea Sohodol. etc. Râul Cugir format din cei doi afluenţi care confluează în zona oraşului Cugir (pârâul Cugir şi Râul Mic) izvorăşte tot din Carpaţii Meridionali şi are aceeaşi direcţie aproximativă. Primeşte ca afluenţi mai importanţi pârâul Cetii şi pârâul Găldiţa. pârâul Poşaga. Pârâul Galda care-şi are izvorul de sub Negrileasa Mogoşului. etc).SV prin mijlocul unor lunci care ating lăţimi mari. Târnave).principal afluent pe dreapta al râului Mureş. Râul Geoagiu. Panta medie de scurgere este redusă favorizând în acest fel erodarea malurilor. Astfel în zona montană predomină bolovanii de dimensiuni mari (5-50 cm) intercalaţi cu pietrişuri grosiere. cu văi asimetrice având versante repezi pe dreapta şi moderate . după care îşi schimbă cursul pe direcţia aproximativă vest – est. Căseşti.În funcţie de substratul litologic al reliefului pe care-l străbat. valea Barnii. Se varsă în Mureş în zona municipiului Aiud. Mureş în zona comunei Sîntimbru. Valea Zlatnei. Râul Sebeş .

81 70.Au o mare capacitate de transport formând acumulări de depozite grosiere la confluenţa cu râurile importante (conuri de dejecţie). referitor la lacurile de acumulare.0 6. b.30 mâl Obrejii de Căpâlna Sebeş 0.2. hidroenergetice. Irigaţii S = 2422 ha. Aşa cum se observă în tabelul de la punctul 3.82%. c. Desecare prin pompare S = 650 ha. ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului. Combaterea eroziunii solului S = 39830 ha. Raportat în procente. d. În judeţul Alba. în zonele malurilor unde viteza apei este foarte mică. Târnave).5-2 cm). Pe teritoriul judeţului Alba sunt 6 lacuri de acumulare.3. Desecare gravitaţională S = 7056 ha.5 0. sunt următoarele: a.0 136. sau mai fine (0.35 mâl Cugir (Canciu) 0.87 mil.35 30 3.99845 169.20 Tău Sebeş 0. ori chiar din nisipuri fine.) Amplasare Felul barajului arocamente cu mască de beton armat beton armat cu dublă curbură beton armat baraj stăvilar beton armat beton Natura fundului mâl Natura malului roci metamorfice roci metamorfice roci metamorfice aluvionar Oaşa Sebeş 4. natura fundului acestora este mâl iar natura malurilor este roci metamorfice cu excepţia lacului Petreşti la care este aluvionar.09845 6. 1 Râul Mare Cugir şi 1 pe Râul Arieş. 26 . Astfel în zona montană predomină bolovanii de dimensiuni mari (5-50 cm) intercalaţi cu pietrişuri grosiere. fundul albiilor este preponderent format din pietrişuri grosiere cu dimensiuni variate (1-5 cm).9984 km2 iar volumul de apă este de 169.92 mâl Petreşti Sebeş Cugir ( Râul Mare) Arieş (Mihoeşti) 0. râurile prezintă variate elemente ale naturii patului albiei.6 89.0 1.87 3. suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare.25 anrocamente mâl TOTAL 8. amplasarea acestora fiind: 4 pe Râul Sebeş. De remarcat că în zonele neîmpădurite sau fără vegetaţie sunt în formare o serie de râpe (vâlcele sau ravene) care dau naştere la spălări de sol vegetal şi eroziuni ale sedimentelor. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri şi cu documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. mc. silvice. Spre zona de podiş şi de confluenţă (zona de luncă).73 12. Pe unele porţiuni ale albiilor râurilor mari îndeosebi (Mureş. apar depunerile de mâl.mc.0 21.41 12. Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. Principalele caracteristici ale lacurilor de acumulare din judeţ sunt conform tabelului de mai jos: Denumirea lacului Suprafaţa (km 2) Adâncime (m) Volum la NNR (mil.85 mâl roci metamorfice roci metamorfice Mihoeşti 0. Caracteristicile pedologice În funcţie de substratul litologic al reliefului pe care-l străbat.68 % din suprafaţa ocupată la nivelul judeţului iar volumul de apă reprezintă 95. Suprafaţa totală a lacurilor de acumulare din judeţ este de 8. acumulările de pe Valea Sebeşului reprezintă 79.

A. construcţii hidrotehnice. corectarea torenţilor.0579 9. Aiud. 4 . cu evacuarea apei gravitaţional într-un emisar. în stare activă şi asigură condiţii de viaţă eutotrofe. 2 – agenţi economici. Cergău – Mănărade. întreţinerea şi reparaţiile infrastructurii temporare şi permanente astfel încât să se reducă sau să se oprească eroziunea şi degradarea solului. adâncimi Pe teritoriul judeţului Alba sunt 32 de lacuri şi iazuri.4. Vinerea – Cugir. Lacurile şi iazurile sunt cu apă dulce. Principala reţea hidro ce alimentează lacurile şi iazurile sunt apele de suprafaţă. regularizarea scurgerii apelor pe versanţi.Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva”. conducte care pot fi folosite pentru a preleva şi / sau a transporta apa. clădirile. necesare pentru a exploata. Sebeş – Săsciori şi cuprind formarea. de baraj natural prin alunecare. carstic şi de eroziune.) Felul barajului Natura fundului Natura malului Iezer Şurianu Ighiu Cugir 0. După tipul de baraj şi geneza acestora. precum şi construcţia. lacurile şi iazurile sunt glaciare. amenajări silvice de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului. echipamentul.a. acestea cuprinzând o reţea hidraulic distinctă de structuri. zona Partoş – Pâclişa. iazuri – suprafeţe. canale. Amenajările cuprind o reţea hidraulic distinctă de conducte. Alba Iulia. 3.N.0053 0. Amenajările de irigaţii sunt amplasate în lunca râului Mureş. construirea conform conturului.1 0 5 27 . Teiuş. Denumirea lacului Amplasament Suprafaţa (km 2) Adâncime (m) Volum la NNR (m. drumurile de acces şi infrastructura aferentă necesară pentru a exploata. Amenajările de desecare prin pompare. sunt amplasate la Gura Arieşului – Inoc. a întreţine şi a repara sistemul. 2 C. Lacuri. În momentul de faţă amenajările de irigaţii sunt scoase din utilitate publică şi se află în conservare. c. cuprinzând lucrările pentru protecţia solului.proprietate privată. Secaşul Mic. Amenajările de desecare gravitaţională.în administarerea consiliilor locale. întreţine şi repara sistemul. b. principale. a distribui şi a aplica apa pentru irigaţii pe o suprafaţă de teren definită şi care cuprinde terenul. canale. Acestea cuprind o reţea de drenaj.0526 0. Târnavelor (mal drept şi mal stâng) şi la Ocna Mureş.8 - 225000 16000 241000 natural natural - mâl mâl - aluvionar aluvionar - TOTAL Alte acumulări de apă (baltă / tău) pe teritoriul judeţului Alba Nume obiectiv BALTA RADESTI TAU PANADE BALTA CHERETEU BALTA LIMBA BALTA TAUSOR BALTA TURDAS (SECATA) TAUL MARE Nume Localitate RADESTI PANADE BLAJ CIUGUD ALBA IULIA HOPARTA BIIA Obs D. sunt amplasate în vecinătatea municipiului Alba Iulia. 12 . braţ părăsit.0 3.Asociaţia Judeţeană a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi.c. Amenajările de combaterea eroziunii solului sunt situate în bazinele hidrografice ale râurilor Secaşul Mic. d. Şard – Ighiu. Sebeş –Cunţa. Măgina – Aiud. în zonele Aiud – Rădeşti – Lunca Mureş şi Alba Iulia – Vinţu de Jos. drumurile de acces şi infrastructura aferentă. structurarea şi lucrările solului. clădirile. dintre acestea 6 sunt în administrarea Direcţiei Apelor Mureş. Cetatea de Baltă şi Şpring – Vingard. canale deschise secundare. 3 .R şi 3 .A. MURES AJVPS ALBA AJVPS ALBA CL CIUGUD CM ALBA IULIA CL HOPARTA PARTICULAR SAT Supraf luciu apa niv mediu (ha) 5 2 2 1 0. structuri şi pompe care pot fi folosite pentru a evacua apa în exces de pe o suprafaţă de teren definită şi a transporta acea apă la unul sau mai multe puncte specifice şi care cuprinde terenul. pompe. echipamentul fix sau mobil.

A.A.04 ha.5.G. crt. 6 Tîrnava.5 4.1 1.Unirea ambele maluri la Unirea Indiguire R.Mureş mal stâng la Ciugud Indiguire R. MURES D. Piscicolă Daia Daia SC.3 3. totalul acestora fiind de 89.Mureş mal stâng la Drâmbar Indiguire R. Regularizare şi îndiguire R.A.(BRAT MORT) BALTA CAPTALANI BALTA NOSLAC (SECATĂ) TAUL LUI VICA TAUL LUI GHIARMAZAU TAUL LUI BUTZI BALTA TARNAVA SEACA BALTA TARNAVA SEACA BALTA RAZBOIENI GARA (SECATA) BALTA UNIREA GARA (SECATA) Nume Localitate BIIA BLAJ RADESTI BLAJ OCNA MUREŞ SANCEL SANCEL SANMICLAUS Obs PRIMARIA ŞONA PRIMARIA ŞONA PRIMARIA RADESTI PRIMARIA BLAJ PRIMĂRIA OCNA MUREŞ CNAR ROMSILVA CNAR SC AGRA SC. Suprafaţă totală a acestor acumulări este de 175.A. 4.3 2.) Înălţime (m.8 3.0 2.08 milioane mc apă şi sunt în administrarea agenţilor economici. Acumulări piscicole pe teritoriul judeţului Alba: Denumirea Suprafaţa Cursul de apă Deţinătorul acumulării (ha.5 3. Principalele caracteristici ale lucrărilor de îndiguire în administrarea S. 6.5-6.) Probabilitate de depăşire Anul punerii în funcţiune 1. MADO CL LOPADEA NOUA PROPRIETATA PRIVATA D.4 4. Bioterra SRL Doştat 65. 3.4 2.5 2% 5% 10% 1% 1% 1% 1976 1984 1976 1980 1984 1984 . Denumirea construcţiei Lungime (km. AJVPS ALBA AJVPS ALBA Supraf luciu apa niv mediu (ha) 4 1 1 2 31 4 2 1 1 1 0. 2.51 km.Mureş mal stâng la Ocna Mureş Indiguire R. Din totalul lucrărilor executate 10 sunt pe Râul Mureş. MURES CL NOSLAC PRIMARIA SONA PRIMARIA SONA PRIMARIA SONA D. alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor În administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba sunt executate 21 de lucrări 8 construcţii) de îndiguire.6 9.37 28 2.Mureş ambele maluri la Alba Iulia 1. MURES D. 1 Arieş şi 3 remuu. 1 Râul Ampoi.A.Alba conform tabelului de mai jos: Nr. MURES D. 5. Acumulări piscicole – suprafeţe Principalele acumulări piscicole din judeţ sunt situate pe Valea Daia.018 0 27 2 15 0 1 1 1 4 1 0 0 OARDA OARDA BAGAU GABUD COPAND COPAND NOSLAC NOSLAC SONA SONA SONA SANCEL SANMICLAUS RAZBOIENI UNIREA 3.Nume obiectiv TAUL LUNG TAUL TILHARILOR BALTA RADESTI BALTA BLAJ LAC OCNA MUREŞ BALTA TIRNAVA SEACA BALTA SINCEL BALTA TIRNAVA SEACA BALTA OARDA LUNCA OARDA LAC TAUL FARA FUND BALTA GABUD (SECATA) BALTA COPAND CL 7 AB.54 Ac. Amenajări hidrotehnice – diguri.Mureş mal stâng la Cisteiul de Mureş Dig de remuu R.6 2.6. Delta Plus SRL Sebeş 109. acestea având un volum total de 3. Piscicolă Doştat Boz SC.) Ac. baraje.

Arieş la Lunca Arieşului TOTAL 10.5 2. 6. Sîntimbru C.5 2.5-5.1 0 0. 2.0 2.5 1% 1% 1% 5% 10% 10% 10% 5% 2% 5% 10% 10% 10% 10% 5% 1973 1984 1984 1977 1985 1975 1975 1981 1982 1978 1989 1989 1989 1989 1996 În administraraea terţilor.Mureş mal drept la Blandiana – Câmpul de Sus Indiguire R. Vintu Tip dig dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt 0 0 1. 11 sunt în administrarea consiliilor locale iar 2 la operatorilor economici ce desfăşoară activităţi în zonă.) Probabilitate de depăşire Anul punerii în funcţiune 7.2 89.L. 10 .7 1. Sîntimbru C.51 2.Târnava Mică mal drept la Şona Indiguire R. Rădeşti C.6 4.77 2.1 12.0 2.29 1.Mureş mal drept la Blandiana – Câmpul de Jos Indiguire R.9 0 0 0 1.3 0 3. 21 . 3. Vintu de Jos C.) Înălţime (m.0-6.0 2.Nr.7 2. 17 .5 2. lungimea digurilor de pământ totalizează 28. 4.5 2.5 2.6 2.Târnava Mare ambele maluri la Blaj Indiguire R.8 2. Denumirea lucrării Dig Ocna Mureş Dig Aiud Dig Leorinţ Dig Beldiu Dig Sântimbru Dig Totoi Dig Vinţu de Jos Dig Vinţ Localităţi aflate în zona inundabilă Denumire localitate Ocna Mures Aiud Leorint Beldiu SîntimbruTotoi Totoi sat Vintu de Jos Vintu de Deţinător S. 19 . 11 .L. Sebeş ambele maluri la Oarda Indiguire R.Mureş mal stâng la Şibot Indiguire R. 8.96 6.Târnave la Mihalţ Indiguire R.0-6. Bega UPSOM IMA Aiud C.8 0 29 0. 5. Denumirea construcţiei Lungime (km.L.C. 12 .L. 1. 16 .Târnava Mică mal stâng la Cetatea de Baltă Indiguire R.Târnava Mică mal stâng la Jidvei (aval) Indiguire R. 18 .9 2. din totalul de 13 lucrări de îndiguire.53 .8 0.83 8.0 2. 9.Mureş mal stâng la Mereteu Indiguire R. Oarda ambele maluri la Oarda Dig de remuu r. Teiuş C.Târnava Mică mal drept la Jidvei (amonte) Indiguire R.5 3. Indiguire R. crt. 13 . pe teritoriul judeţului. 14 . Denumire curs apă Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Date caracteristice Lungime dig (km) Pe malul stâng Pe malul drept Nr. 7.Ampoi ambele maluri la Alba Iulia – Bărăbanţ Dig de remuu pr.5 1.72 2.5 2. 15 .23 km.5 2.9 3. 8.L.Mureş ambele maluri la Vinţu de Jos Indiguire R.07 2. crt.5 2.2 1.9 4. 20 .L.

5 1.60 295 NOTĂ: .L.35 VNmax (mil m3) 147. în amonte de satul Căpâlna – comuna Săsciori. Datele caracteristice ale barajelor sunt prezentate în tabelul de mai jos: NNR (mdM) 1255 1007 790 409 294 Nivel maxim (mdM) 1257 Cotă Coronament talveg baraj (mdM) (mdM) 1170 971 734 383 284 1259 1013. Tău:1984. Cugir: 2003.Nr. Accesul în zonă se realizează prin calea ferată Bucureşti – Sebeş Alba sau drumul naţional DN 67C. m3) 136. 11.L. Blaj C.L. crt.03 dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt Amenajarea Oaşa este situată la cca.L. Amenajarea Obrejii de Căpâlna este situată pe valea râului Sebeş.L. 12. 15.50 795 411 296 Hbaraj (m) 91 48 78 46 22 Lcor (m) 300 120 176 145 27 VNNR (mil. Lcor – lungimea coronamentului.9 0 0 17. Accesul în zonă se realizează prin calea ferată Bucureşti – Sebeş Alba sau drumul naţional DN 67C. Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi. 13.2 0 1. 14. Blandiana C.985 21. astfel: Oaşa:1979.79 4. VNNR – volumul la NNR. Blaj C. la 18 km amonte de comuna Şugag. Denumirea lucrării Câmpu Goblii aval Denumire curs apă Date caracteristice Lungime dig (km) Pe malul stâng Pe malul drept Localităţi aflate în zona inundabilă Denumire localitate JosCâmpu Goblii aval Blandiana Blandiana Blandiana Săliştea Mănărade Mănărade Spătac Deţinător de Jos C. Blaj Tip dig 9. Salistea C. 30 .68 Baraj Tip Oaşa Cugir Tău Obrejii beton în arc de Căpâlna stăvilar Petreşti Anrocamente cu mască de beton armat beton în arc beton în arc 793 410. Amenajarea Petreşti este situată la aproximativ 1 km aval de podul de cale ferată Petreşti – Sebeş.770 23.L. Obrejii de Căpâlna: 1986.615 1.1 2. 75 km sud de oraşul Sebeş Alba pe valea râului Sebeş. Blandiana C.3 3. Amenajarea Tău este situată în aval de confluenţa râului Sebeş cu pârâul Bistra.Hbaraj . 10.2 0. Blandiana C.6 0 1. Dig Blandiana Dig Blandiana Dig Blandiana Dig Saliste Dig Manarade Dig Mănărade Dig Spătac TOTAL Mureş Mureş Mureş Mureş Tarnava Mare Tarnava Mare Tarnava Mare 0 0 0 3.92 1.înălţimea barajului peste talvegul albiei râului. Petreşti: 1983.46 1.8 3. VNmax – volumul la nivelul maxim.5 12.1 0. Accesul în zonă se realizează prin calea ferată Bucureşti – Sebeş Alba sau drumul naţional DN 67C.L. Amenajarea Cugir se situează în partea mediană a munţilor Sebeş pe râul Cugirul Mare în aval de confluenţa pârâului Boşorogul cu râul Cugir.

suprafaţa bazinului de recepţie.5% la nivelul judeţului Alba) s-au datorat în special scăderii natalităţii. Oaşa Sebeş 187 1570 22.2 Oaşa Cugir Tău Obrejii de Căpâlna Petreşti Clasele de importanţă ale acumulărilor (conform proiect): Clasa de importanţă a barajelor.50 1259. Cugir Cugirul Mare 92 1535 14. La nivelul unităţilor teritoriale (judeţ.70 1011. În perioada dintre recensământul populaţiei din 2002 şi data de 1 iulie 2010. sunt următoarele: Clasa de importanţă II II I III II Qc m3/s) ( 295 285 550 376 457 Qv 3 (m /s ) Baraj Oaşa Cugir Tău Obrejii de Căpâlna Petreşti p% 1 1 0.1 0. F Hm Acumularea Râul L (km) crt.6 ori mai mare decât media la nivelul ţării.00 410.1% +∆Q 420 510 760 613 790 Nivelul maxim (mdMB) la care se evacuează Qv 1257.1 2 1% p% 0.20 mal drept : 295. debitele de dimensionare şi verificare din proiectul de execuţie.0 2.919 locuitori în anul 1992 la 382.0 5. când valoarea indicatorului în judeţul Alba a fost de 1.1 Numărul populaţiei .747 locuitori în anul 2002 la 373.8÷296. precum şi nivelul maxim la care se evacuează debitul de verificare. Tău Sebeş 401 1495 41.172 locuitori de la 413.00 1013.F . Urmărind ritmurile medii anuale de creştere a populaţiei la nivelul întregii ţări comparativ cu cele din judeţul Alba. Numărului populaţiei judeţului Alba între ultimele două recensăminte efectuate în anii 1992 şi 2002. a scăzut cu 31. excepţie făcând perioada 1948-1956.00 Coronament diguri (mdM)) mal stâng : 296. Qv-debitul de verificare SECŢIUNEA A 4-A POPULAŢIA 4. Petreşti Sebeş 662 1290 72.9. Valorile mari ale descreşterii (.48 795 409 294 Legendă: Qc-debitul de calcul. observăm la nivelul judeţului valori mult mai mici.01 0.747 locuitori în anul 2002. oraşe.0 4.Date morfometrice în amplasamentul acumulărilor şi debitele medii multianuale lichide: Nr.0 NOTĂ: .5 3.5+∆Q 0. Nivelurile caracteristice ale acumulărilor şi barajelor din judeţ: Nivel Nivel minim Coronament NNR Acumularea maxim în exploatare baraj (mdM) (mdM) (mdM) (mdM) 1255 1007 790 409 294 1257 793 410 295 1210 760 403 285.50 795. Hm . municipii. 31 . comune) datele cu privire la populaţie se referă la populaţia stabilă.1 0. (kmp) (mdM) 1. Obrejii de Căpâlna Sebeş 619 1335 59. conform datelor furnizate de către direcţia de statistică Alba populaţia de pe teritoriul judeţului Alba a scăzut cu 9613 locuitori de la 382. creşterii mortalităţii dar şi fenomenului migrator.60 296.7% la nivelul ţării şi –7.altitudinea medie a bazinului de recepţie.134 locuitori în anul 2010.

0 Teiuş 2.0 5.7 Sebeş* 1.8 1.0 42.persoanele care la data de 1 iulie 2010. aveau reşedinţa temporară.6 Blaj* 7.2 Baia de Arieş 2.2 Zlatna 42. .3 2.0 100.municipii În procente faţă de total -%2004 2005 2006 2007 100.1 4.0 5.1 6.9 7.2 2.6 Abrud 1.0 2.7 2008 100.9 47.3 52.7 Total judeţ 100.0 5.0 2.6 1.0 2. Vârsta este exprimată în ani împliniţi (de exemplu.1 2.1 7.0 100.2 41.7 .0 2.0 17. Populaţia stabilă a unei localităţi nu cuprinde persoanele care la data de 1 iulie 2010 aveau reşedinţa temporară în alte localităţi.2 2.8 1.6 1.1 4.1 4.2 7.6 Alba Iulia* 7.5 1. aveau domiciliul permanent.1 Ocna Mureş 2.numărul populaţiei 2004 2005 2006 2007 2008 2009 373755 68161 26130 20761 29540 5805 4326 7764 26020 15119 7414 8204 Total judeţ. Baia de Arieş este oraş din anul 1998.0 7.0 2.6 7.9 4.2 1.1 Câmpeni 7.4 17.persoanele care la data de 1 iulie 2010. 382971 379189 378614 376086 373928 din care: 66537 66402 66747 66842 66846 Alba Iulia* 27121 26667 26595 26367 26111 Aiud* 21439 21068 21156 20910 20766 Blaj* 28871 28887 29055 29225 29301 Sebeş* 6067 5961 5909 5865 5809 Abrud (1 4740 4631 4589 4490 4402 Baia de Arieş 8242 8029 8022 7903 7805 Câmpeni 27408 26975 26949 26561 26216 Cugir 15729 15505 15399 15268 15206 Ocna Mureş 7469 7441 7446 7364 7384 Teiuş (1 8646 8510 8450 8335 8313 Zlatna (1 Teiuş este oraş din anul 1994.5 17.0 2.1 7.8 7.6 5.Populaţia stabilă a unei localităţi la 1 iulie 2010 cuprinde: .2 2.2 1. o persoană având vârsta de 24 ani şi 11 luni este considerată ca având vârsta de 24 ani).0 2.0 41. LA 1 IULIE (stabilă) Date absolute . 2009 100.3 44. POPULAŢIA PE LOCALITĂŢI URBANE.1 2.9 1.6 7.6 7.1 7.6 7.8 Rural *-municipii .Date furnizate de direcţia de statistică Alba.0 17.0 4.0 2.1 Cugir 4.7 55.0 17.0 Aiud* 5.5 7.6 1.3 Populaţia pe medii ( urban – rural ) Numărul locuitorilor DATA Total Urban Rural 1 iulie 1970 391686 149114 242572 1 iulie 1980 416697 197189 219508 1 iulie 1990 424258 234708 189550 32 În % faţă de total Urban Rural 38.2 41.2 2.1 7.5 1.1 61.2 41.6 5.0 18.1 7. * .

1 41.3 PRINCIPALII INDICATORI AI ÎMPĂRŢIRII ADMINISTRATIVE A JUDEŢULUI LA DATA DE 01.4 57.01.4 57.6 42.9 41.7 42.9 41.DATA 1 iulie 1995 1 iulie 1996 1 iulie 1997 1 iulie 1998 1 iulie 1999 1 iulie 2000 1 iulie 2001 1 iulie 2002 1 iulie 2003 1 iulie 2004 1 iulie 2005 1 iulie 2006 1 iulie 2007 1 iulie 2008 1 iulie 2009 Numărul locuitorilor Total Urban Rural 406234 234030 172204 403494 232278 171216 402097 231942 170155 400563 235684 164699 397713 234074 163639 395941 232829 163112 394959 232431 162528 385880 223365 162515 385514 224036 161478 382971 222269 160702 379189 220076 159113 378614 220317 158297 376086 219130 156956 373928 218159 155769 373755 219244 154511 În % faţă de total Urban Rural 57.3 41.8 58.3 58.2010 LOCALITATEA Total judeţ I Municipii si oraşe Alba Iulia Aiud Blaj Sebeş Abrud Baia de Arieş Câmpeni Cugir Ocna Mureş Teiuş Zlatna II Comune Albac Almaşu Mare Arieşeni Avram Iancu Berghin Bistra Blandiana Bucerdea Grânoasă Bucium Câlnic Cenade Suprafaţa .3 41.8 41.2 57.0 58.242 1374 104 143 99 116 32 80 87 346 68 45 254 4868 54 93 33 97 75 118 78 41 86 45 44 Numărul populaţiei 373.134 219150 68450 25995 20753 29586 5738 4300 7733 25910 15063 7458 8164 153984 2152 1357 1806 1677 2155 4933 1065 2369 1593 1774 954 Densitatea populaţiei (loc/kmp) 60 159 658 182 210 255 179 54 89 75 222 166 32 32 40 15 55 17 29 42 14 58 19 39 22 33 .7 41.1 58.0 42.9 58.1 58.6 42.0 42.2 58.9 42.2 41.7 58.0 58.8 41.1 58.km2 6.7 58.

LOCALITATEA Cergău Ceru Băcăinţi Cetatea de Baltă Ciugud Ciuruleasa Crăciunelu de Jos Cricău Cut Daia Română Doştat Fărău Galda de Jos Gârbova Gârda de Sus Hopârta Horea Ighiu Intregalde Jidvei Livezile Lopadea Nouă Lunca Mureşului Lupşa Meteş Mihalt Miraslău Mogoş Noşlac Ocoliş Ohaba Pianu Poiana Vadului Ponor Poşaga Rădeşti Râmeţ Râmetea Roşia de Secaş Roşia Montană Sălciua Săliştea Sâncel Sântimbru Suprafaţa .km2 48 49 65 44 56 26 51 30 42 40 82 102 59 83 61 60 128 83 105 66 94 31 103 142 65 67 81 48 86 41 115 69 62 136 30 79 57 52 42 75 60 51 44 Numărul populaţiei 1564 294 3036 2817 1194 2177 2190 1272 3098 992 1575 4567 2131 1714 1188 2213 6567 690 5263 1315 2852 2504 3559 2924 3429 2196 869 1808 679 756 3469 1177 520 1215 1311 564 1066 1584 3032 1629 2299 2607 2981 Densitatea populaţiei (loc/kmp) 33 6 47 64 21 84 43 42 74 25 19 45 36 21 19 37 51 8 50 20 30 81 35 21 53 33 11 38 8 18 30 17 8 9 44 7 19 30 72 22 38 51 68 34 .

cele două categorii formând împreună 43. Gârbova (22. se află în Baia de Arieş (20. 60. Populaţia de peste 60 de ani reprezenta peste o treime din populaţia totală în comunele: Ponor (41.8%).3%).9%). în cea mai mare parte caracterizate printr-o populaţie îmbătrânită.2%). Daia Română 60.4% din populaţia totală).8%). Analizând structura populaţiei stabile pe grupele mari de vârstă. Ocoliş 47.5%).3%). 35 . Avram Iancu (34. Persoanele adulte. Crăciunel de Jos 60.7%). Ocoliş (39. comuna Ohaba.5%).3%.5%). În mediul rural există mai mulţi copii sub 14 ani (proporţia fiind de 18.5%).7%.9%). Grupa 0-14 ani este slab reprezentată în populaţia comunelor Râmeţ (9.5%) are peste 60 de ani.5%).1% în populaţia totală). Bistra (18.4% (cele două grupe reprezentau împreună 32. apropriată de cea din mediul urban ( Şugag 63. Cugir (68.3%) şi Săsciori (18. Poate fi amintită astfel.2%). în mediul urban ponderea copiilor în vârstă de sub 14 ani este 17 %. Livezile (37. unde mai mult de jumătate din populaţie (53.6% din populaţia oraşelor.2%). Hopârta (35. Ighiu 60. Cenade (23. în vârstă de muncă (15-59 ani) reprezintă 67.2%). Aiud (70.1%.LOCALITATEA Săsciori Scărişoara Şibot Sohodol Şona Şpring Stremţ Şugag Unirea Vadu Moţilor Valea Lungă Vidra Vinţu de Jos Suprafaţa . Roşia Montană. Vinţu de Jos 61.km2 121 94 42 65 106 91 69 253 100 32 75 61 85 Numărul populaţiei 5973 1670 2476 1842 4463 2412 2583 2913 5186 1468 3118 1770 5388 Densitatea populaţiei (loc/kmp) 49 18 59 28 42 27 37 12 52 46 42 29 63 4.8% din populaţie. Dintre oraşe cei mai mulţi copii. Roşia de Secaş 46. Pe medii de locuit situaţia se prezintă diferit. Livezile (10.7%.2%).4%).2%) şi doar 56.2%).8% populaţia de 60 ani şi peste (deci copiii în vârstă de sub 14 ani şi populaţia vârstnică de peste 60 ani reprezintă împreună 37. Există comune unde populaţia de 15-59 ani are o pondere ridicată. Fărău (37.5%.7%). Între localităţile cu populaţie tânără (cu pondere însemnată a grupei de vârstă 0-14 ani) sunt: Săsciori (24. Astfel. Localităţile cu puţini copii sunt.2 Structura demografică.3% din populaţia judeţului ). Jidvei (17. Roşia de Secaş (34.8%).2% din cea care locuieşte în mediul rural.5% din populaţia judeţului o reprezintă copii în vârstă de până la 14 ani. Ceru Băcăinţi (11. Ponderea populaţiei de 60 de ani şi peste este scăzută în general în municipii şi oraşe (cea mai scăzută a fost 11. Dintre comune. rezultă că 17. Din municipii şi oraşe ponderea cea mai scăzută se înregistrează la Aiud (14.4%.4%). Mogoş (38%). iar a populaţiei vârstnice de 60 ani şi peste de 15. Rimetea (11.6%).8% în municipiul Alba Iulia). Ponor 45. Jidvei (23. Ohaba (10. Doştat (22.4%.4%) dar şi unele în care această grupă de vârstă are o pondere foarte mică în populaţia totală (Ohaba 36. Bistra 61. Râmeţ (38.1%).8%).0%. 62. sub 20% se înregistrează doar în Şugag (15. Berghin (34. ponderea lor fiind mai mare în oraşele mai dezvoltate din punct de vedere economic : Alba Iulia (72.7% populaţia în vârstă de 15-59 ani şi 19. raportaţi la populaţia totală.1%.4%).4%. Horea (22.1%) precum şi persoanele vârstnice de peste 60 ani (25.5%). Fărău 46.3%).

LA 1 IULIE (stabilă) -numărGrupa de 2004 2005 2006 2007 2008 2009 vârstă (ani) 382971 379189 378614 376086 373928 373755 TOTAL Total 189213 187343 187011 185740 184544 184466 M 193758 191846 191603 190346 189384 189289 F 17657 17275 17525 17520 17551 17628 0-4 Total 9132 8979 9139 9053 9055 9086 M 8525 8296 8386 8467 8496 8542 F 19380 19372 18935 18575 17945 17550 5-9 Total 10096 10058 9816 9642 9243 9067 M 9284 9314 9119 8933 8702 8483 F 23703 21547 20829 19937 19593 19276 10-14 Total 12213 11140 10828 10397 10248 10059 M 11490 10407 10001 9540 9345 9217 F 30373 29771 29032 26781 24852 23217 15-19 Total 15530 15271 14839 13726 12897 12142 M 14843 14500 14193 13055 11955 11075 F 28700 27171 26948 27302 27691 28789 20-24 Total 14736 13988 13859 14132 14296 14918 M 13964 13183 13089 13170 13395 13871 F 30262 30015 30189 29578 28601 27911 25-29 Total 15655 15633 15769 15392 14792 14408 M 14607 14382 14420 14186 13809 13503 F 29484 29356 29203 29135 29498 29602 30-34 Total 15184 15093 14988 15038 15252 15287 M 14300 14263 14215 14097 14246 14315 F 27534 29174 30534 31550 29530 28979 35-39 Total 14054 14887 15550 16038 15098 14904 M 13480 14287 14984 15512 14432 14075 F 24703 23853 23123 22947 25447 27087 40-44 Total M F Total M F Total M F Total M F Total M F Total M F Total M F 12448 12255 28731 14440 14291 26583 13247 13336 21071 10284 10787 17959 8392 9567 19204 8674 10530 16084 6878 9206 12001 11852 27545 13840 13705 27454 13676 13778 22186 10809 11377 17220 8045 9175 19159 8681 10478 16005 6797 9208 11714 11409 26814 13471 13343 27678 13656 14022 23229 11322 11907 17554 8246 9308 18185 8196 9989 16052 6847 9205 11707 11240 25685 12846 12839 28133 13914 14219 23796 11614 12182 17941 8371 9570 17720 8026 9694 16137 6849 9288 12965 12482 24767 12346 12421 28026 13850 14176 24746 12042 12704 18724 8823 9901 16842 7555 9287 16215 6921 9294 13785 13302 24072 11989 12083 27840 13776 14064 25317 12316 13001 19616 9256 10360 16198 7220 8978 16374 6972 9402 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 36 .POPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE.

Poiana Vadului.2%). Fărău (25. în şase din comunele judeţului (Arieşeni.Grupa de vârstă (ani) 75-79 2004 Total M F Total M F Total M F 12033 4837 7196 7079 2571 4508 2431 842 1589 2005 12090 4836 7254 7276 2672 4604 2720 937 1783 2006 12289 4917 7372 7479 2862 4617 3016 992 2024 2007 12262 4919 7343 7654 2917 4737 3433 1159 2274 2008 12362 4927 7435 7772 2928 4844 3766 1306 2460 2009 12419 4966 7453 7818 2911 4907 4062 1404 2658 80 -84 85 şi peste Populaţia pe grupe de vârstă din mediul rural. Cetatea 37 . altele 40 având o populaţia română în proporţie de peste 95%.4% în 2002 şi 90. Vadul Moţilor) populaţia era exclusiv de etnie română. a crescut uşor ponderea populaţia române (cu 0. Gârda de Sus.5%). Şona (26.1% în 1992). atât la ultimul recensământ.3%). cât şi la recensământul din 1992. Râmeţ.9% din populaţia judeţului. Rădeşti (20.6%) şi germană (cu 0. Lopadea Nouă (53. Populaţia de etnie maghiară avea ponderi însemnate în localităţile : Rîmetea ( 87.3%). Privind în profil teritorial.9%). Între cele două recensăminte.9%).1%). Miraslău (26. germană şi cea rromă formau împreună 99. Grupa de vârstă (ani) 2006 Ambele sexe Din care feminin 2007 Ambele sexe Din care feminin 2008 Ambele sexe Din care feminin 2009 Ambele sexe Din care feminin TOTAL 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 şi peste 158297 7604 8781 9357 11373 10111 11413 11744 11788 8621 9167 9481 9296 8360 9200 8870 7139 4328 1664 78348 3657 4204 4509 5398 4743 5146 5477 5366 3740 4127 4719 4807 4406 5067 5088 4214 2610 1070 156956 7341 8686 9163 10776 10312 11032 11486 12238 8793 8953 9597 9222 8297 8906 8789 7033 4463 1869 77585 3560 4168 4370 5078 4820 5028 5264 5642 3829 4029 4671 4743 4383 4901 5037 4166 2710 1186 155769 7191 8380 9029 10294 10480 10615 11436 11650 9717 8835 9585 9369 8493 8411 8701 6993 4543 2047 77063 3483 4049 4327 4793 4942 4870 5237 5399 4250 4001 4622 4810 4451 4627 5005 4156 2772 1269 15451 17 7038 8016 8934 9697 10810 10265 11259 11590 10317 8659 9613 9314 8609 8012 8651 6919 4563 2245 76415 3402 3885 4256 4506 5042 4740 5130 5398 4587 3882 4560 4755 4530 4420 4976 4140 2796 1410 Studiind structura etnică a populaţiei judeţului la ultimele două recensăminte se poate afirma că judeţul Alba este un judeţ cu o populaţie predominant de etnie română (90. Ciuruleasa. de remarcat că populaţia română. maghiară.3%) şi a scăzut cea maghiară ( cu 0.

Şugag şi Ceru Băcăinţi (-23.0%). ajungînd la 658 loc. 16.2%). Ocna Mureş (10. pe întreaga perioadă analizată.5%. a scăzut populaţia comunelor Mogoş (–27. Poşaga. Aiud (16. Scărişoara (12.3%). la nivelul ţării).3%). valorile cele mai mari înregistrîndu-se la comunele: Roşia Montană.8%). Sîntimbru. Ciugud (+ 3. iar în judeţ de 1.4 % din numărul ei de la recensământul din 1992 (şi 0. Râmeţ (-22. Zonele cele mai aglomerate de pe teritoriul judeţului se regăsesc la nivelul municipiilor. la nivelul ţării nivelul mediu al indicatorului a crescut de 1. Ponor (între 6 şi 9 loc / kmp).2% din populaţie la recensământ era de religie unitariană.4 %).3% din totalul populaţiei judeţului ) fiind distribuită mai ales în oraşe (Sebeş: 1. La polul opus se află comunele Ceru Băcăinţi. Lunca Mureşului. Daia Română.4% unitariană. în 273 populaţia era exclusiv de religie ortodoxă. Densitatea / concentrarea populaţiei pe zone este redată în tabelul cu principalii indicatori ai împărţirii administrative a judeţului de la cap.2%). Ponor (.de Baltă (19. Populaţia de origine germană reprezenta la recensământul din 2002 doar 40. Unirea (13. Întregalde (-19. 1. bine reprezentate religia catolică (19.6%).3%).2 % catolică.7% la populaţia judeţului dar limba rromă e vorbită doar de 1% din populaţia judeţului.3 Mişcarea naturală. în restul de 63 localităţi fiind sesizate scăderi semnificative.4%) şi reformată (în proporţie de 9. A treia etnie din punct de vedere al numărului era cea rromă. Vinţu de Jos (între 60 şi 92 loc / kmp). că în comunele ( şi satele) unde predomină populaţia de altă etnie decât cea română şi apartenenţa religioasă a majorităţii e alta decât la religia ortodoxă.0%).8% ortodoxă. peste 200 de locuitori / kmp. la recensământul din 2002. 25% în Miraslău.7 ori.5 % din populaţia oraşului.1%). Rîmeţ. În cazul judeţului Alba populaţia stabilă a scăzut cu 31. La Ocna Mureş pe lângă populaţia ortodoxă majoritară (76. Alba Iulia : 0. locuitori. mai există populaţie de religie catolică (10.6%).0%). La nivel de comune nu se depăşeşte numărul de 100 loc / kmp. Privind în profil teritorial. având o pondere însemnată în comunele : Cetatea de Baltă (26.9% reformată. Crăciunelu de Jos (16. Blaj (9. Sâncel (8. Almaşu Mare (-21.7 % pe total judeţ şi –1. / kmp. Noşlac (19.3%).172 locuitori cu un ritm mediu anual de – 0. La nivelul oraşelor numărul de locuitori pe kmp variază de la 32 loc / kmp (Zlatna) la 222 loc / kmp (Ocna Mureş) depăşind media municipiilor Aiud şi Blaj.4% în Şona. Religia reformată era declarată de 53% din populaţia stabilă în comuna Lopadea.2 ori ( doar 67. excepţie făcând Municipiul Alba Iulia ce depăşeşte această valoare. se constată că doar în 13 din cele 76 oraşe şi comune ale judeţului populaţia a înregistrat o uşoară creştere numerică.4%).5 %). se constată că. Vidra (-19. La Blaj erau. Cricău (+4.4%). Livezile (-22.9%) şi cea reformată (4.2%).1 % penticostală. din cele 667 localităţi (11 oraşe +656 sate).21.4% din valoarea indicatorului mediu. astfel la Râmetea 76.6%).0%). etc. Creşteri semnificative s-au înregistrat doar în comunele Doştat (+5.3 % din populaţia oraşului).2%) o pondere însemnată o are populaţia reformată (23. 11. Din punct de vedere al limbii materne structura populaţiei reproduce aproape identic ponderea din punct de vedere al etniei excepţie făcând populaţia rromă care contribuie cu 3. Ohaba (-20.1.8% din total ). II. Sântimbru (3. Crăciunelu de Jos. pe lângă religia ortodoxă majoritară (71.7%). înregistrând un ritm mediu anual de –0. Se poate observa de asemenea. 4.6%). În ceea ce priveşte densitatea teritorială a populaţiei. 7.4 Densitatea / concentrarea populaţiei pe zone – aglomerări. Ciugud.2%). La Fărău pe lângă populaţia majoritară ortodoxă (64. 4.8%).1 mil. Jidvei (14.7%). Urmărind evoluţia numărului populaţiei stabile a judeţului Alba între ultimele două recensăminte în profil teritorial.9%). Între ultimele două recensăminte populaţia României a scăzut cu 1. Unirea (12.2 % în mediu rural. La Aiud structura după religie a populaţiei arăta astfel : 75.1%). fenomen mai pregnant în zona montană. Astfel. 38 .5%).1%).

Sebeş .Limită jud. accesul către acestea fiind completat cu drumuri săteşti.Ciuruleasa .S -pe DN 1.Sebeş Lancrăm – Municipiul Alba Iulia Municipiul Alba Iulia – Limita Jud. DN 74. Sibiu . Drumurile naţionale ce străbat judeţul asigură legăturile cu judeţele învecinate.Albac DN 7 . drumului (km + m) (km + m) DRUMURI NAŢIONALE 1 2 3 4 DN 1 DN 1R DN 7 DN 14B Limită jud. DN 74 A.La nivelul ţării fenomenul de depopulare a satelor în perioada dintre ultimele două recensăminte a fost.limită jud. trecînd prin principalele municipii şi oraşe. Bihor . din care 321 km modernizate şi 32 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.Limită jud. Cîmpeni.Sebeş . Vâlcea .Şugag . Cluj DN 1R – Limita Jud. 36% sunt drumuri asfaltate. Sebeş.Limită jud.Valea Lungă .Limită jud. Căi de transport rutiere Judeţul Alba este străbătut de 2671 km de drumuri publice.Oaşa . Blaj -pe DN 1. dacă nu stopat. Sibiu Drumurile judeţene şi comunale asigură legăturile rutiere de la drumurile naţionale către majoritatea localităţilor din judeţ. desfăşurarea în teritoriu a acestora fiind: DN 1 .40 13. Sibiu DN 67C .Alba Iulia (DN 1) DN 74A – Abrud (DN 74) . Cluj – Matişesti – Horea . Drumurile judeţene şi comunale totalizează 2221 km.Limită jud. Blaj. DN 1 legătură între Arieşeni.Alba Iulia .limită jud. Denumirea Traseul drumului origine destinaţie reală (km) crt. DN 7 legătură între Sibiu.1.Limită jud.SE -pe DN 75.35 23. SECŢIUNEA A 5-A .Sebeş (DN 1) DN 74 . Zlatna.CĂILE DE TRANSPORT 5.84 7.Unirea .Limită jud. Orăştie Direcţia N . Cu excepţia unor sectoare de drum pe DN 1(între localităţile Sebeş şi limita cu judeţul Sibiu). Hunedoara Ţeiuş(DN 1) . Sibiu . Abrud. Cluj Centură ocolire Municipiu Alba Iulia Limita Jud. din care 122 km modernizate şi 444 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Alba Iulia. Datele privind categoria drumurilor naţionale. Sebeş. Alba Iulia.Limită jud. din care 513 km drumuri modernizate şi 476 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.831 21.Blaj . DN 1R legătură între Turda. Hunedoara . DN 1.Teiuş . Cluj Intersecţia drumurilor naţionale creează legături spre punctele extreme ale judeţului şi cu judeţele limitrofe. În acest context se poate aprecia că traficul este aglomerat.Câmpeni .Arieşeni . 35% sunt drumuri balastate iar 29% sunt drumuri de pământ. Drumurile naţionale totalizează 450 km. astfel: Direcţia E -V -pe DN 75 legătură între Turda şi Arieşeni -pe DN 14 B. desfăşurarea fizică a drumurilor este cu o singură bandă de circulaţie pe sens. Şugag Huedin . Hunedoara DN 14B – Ţeiuş (DN 1) . judeţene şi comunale.89 47.Limită jud. desfăşurarea şi lungimea acestora conform tabelului: Poziţia kilometrică Lungimea Nr. DN 67C. Aiud.Aiud .00 22. Din totalul drumurilor existente.Blaj . Sebeş. Cluj – Albac Sebeş .Albac .DN 75 (Câmpeni) DN 75 . Sibiu 350 + 000 370 + 000 385 + 160 0 + 000 58+550 329 + 000 0 + 000 26 + 300 362 + 800 375 + 930 433+000 7 + 800 79+900 352 + 525 22 + 400 39 + 527 12.227 39 .Valea Lungă . Sibiu .80 5.Sălciua de Jos . în timp ce în judeţul Alba el este tot mai intens.Zlatna .Meteş .Abrud . destul de mult temperat. în anumite sectoare creîndu-se în perioadele de vârf dificultăţi în trafic. Albac Direcţia NV . DN 74 legătură între Copşa Mică.

Vinţu de Jos .limită jud.000 13.107I(Bârleşti) Limita Jud.CJ D.Şugag DN 1(Camping Cut) .CricăuIghiu.Ciugud Dumbrava .Gârbova limită jud. drumului 5 6 7 8 DN 67C DN 74 DN 74A DN 75 Poziţia kilometrică Traseul drumului Limită jud.Galtiu .Ocna Mureş .675 32.Întregalde (DJ 107 K) DN 1 .540 12 DJ 107 C 13 DJ 107 D 14 15 DJ 107 E DJ 107 F 16 DJ 107 G 17 DJ 107 H 18 DJ 107 I 19 DJ 107 K 20 DJ 107 M 21 DJ 107 U 22 DJ 107 V 23 DJ 108 0 + 000 42 + 000 0 + 000 0 + 000 58 + 550 37 + 500 67 + 000 13 + 280 15 + 000 79 + 900 37.Ungurei .J.74(Cerbu) Galda de Jos de Jos de Jos (D.Dobra .Hăpria .Şugag .limită jud.Războieni Cetate .Oarda .Colibi Roşia de Secaş limită jud.Jidvei .J.limită jud.107D Limita Jud. Sibiu Ighiu (DJ 107 H) .Ciumbrud .Şard.Ighiel .Ciuruleasa .Ghirbom DJ 107 (Berghin) Sebeş (Dn 1) .Drâmbari .200 10.Straja .limită jud.Şona . Cluj origine (km + m) 67 + 400 29 + 000 0 + 000 29 + 000 destinaţie (km + m) 142 + 620 99 + 870 11 + 329 135 + 000 Lungimea reală (km) 75.1)-Aiudul de Sus-Râmeţi-brădeşti-GeogelMăcăreşti-Bârleşti CĂTUN-Cojocani-Valea BarniBârleşti-Mogoş-Valea Albă-Ciciuleşti-Bucium-IzbitaCojeşeni-Bucium Sat-D.107I) D.N.Reciu .000 23.J.375 9.593 31.00 LUNGIMEA TOTALĂ A REŢELEI DE DRUMURI NAŢIONALE 417.60) D.87 11.107-Alecuş-D.350 40 .Gara Şard Ighiu(DN 74) Aiud (D.925 22.107H)-Mesentea-Galda de Jos de Jos de Sus-Măgura-Poiana GaldeiModoleşti-Întregalde-Ivăniş-GhioncaniD.Cergăul Mare .Ohaba . MS Aiud(DN 1) .Zlatna Meteş .500 25.300 78.C.Abrud .Şpring .Secăşel . Sibiu DJ 107 (Teleac) .Sărăcşeu .Ighiu Limită jud.Draşov .757 DRUMURI JUDEŢENE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 DJ 103 G DJ 105 M DJ 106 E DJ 106 F DJ 106 H DJ 106 I DJ 106 K DJ 106 L DJ 107 Inoc (DN 1) .limită jud.Sebeş (DN 1) Limită jud.Lopadea Nouă Hopârta .Sântimbru .Blaj .210 76.N. Vâlcea .Mereteu .Oaşa . Bihor .300 16.Noşlac-Căptălan-CopandStâna de Mureş.000 21.Vingard .DN 7 Unirea II(DN 1) .320 22.Găbud.Băgău .Vurpăr .329 106.Albac .Cunţa .Vama Seacă(DJ 107 D) Unirea II(DN 1) .J. Sibiu .Vama Seacă .Mureş Coşlariu Nou.Cetatea de Baltă .Limită jud.Secăşel .000 21.Şeuşa . Cluj DN 1 .Blandiana .Teleac .000 10 DJ 107 A 11 DJ 107 B 29.Pârăul lui Mihai .Berghin Colibi .Daia Română .Lunca Mureşului .Câlnic .Nr. Cluj-Râmetea-Colţeşti-Vălişoara-Poiana Aiudului-Aiuul de Sus(D.929 16. Hunedoara DN 1 .J.107A-Băcăinţi-Ceru Băcăinţi-Dumbrăviţa-CucutaBolovăneşti-Valea Mare-Bulbuc(D.N.860 16.Coşlariu .Arieşeni .Câmpeni Sălciua de Jos .Sâncel Lunca Târnavei .775 18.Ciugudu de Jos .Roşia de Secaş Alba Iulia (DN 1) .Sântămărie . Hunedoara .J.Fărău Şilea .Negrileşti .Ciugudu de Sus limită jud.DN 75 (Câmpeni) Limită jud. Mureş Alba iulia .DJ 107 Şpring .Mihalţ .22 70.Galda de Jos de Jos de Jos.Oiejdea .Câmpu Goblii Dealu Ferului .280 15.107D(Uioara de Sus).Alba Iulia (DN 1) Abrud(DN 74) .526 29.190 4.Veza .J. Denumirea crt. Cluj-Mătişeşti-Horea-Albac(D.75) 0 + 000 0 + 000 47 + 865 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 13 + 200 10 + 190 52 + 165 16 + 675 32 + 000 21 + 526 29 + 929 16 + 300 78 + 000 29 + 925 22 + 000 23 + 593 31 + 320 22 + 375 9 + 860 16 + 775 18 + 210 76 + 540 13.

Cabana Prislop .Cîlnic DN 7 (Şibot) .000 3.Ocna Mureş DJ 107 D .Lunca de Jos .000 8.Valea Mănăstirii Geoagiu de Sus .Peţelca .Teiuş (DN 1) Arieşeni (dn 75) .Leorincţ Meşcreac .Căpud .Cheile Cibului .Ordîncuşa .320 21.350 30.000 19.Dumbrava .Vinerea .DJ 704 Gura Roşiei (DN 74 A) .Cetatea de Baltă Cetatea de Baltă .Rîmeţ .Ponor .Burzoneşti .Limita jud.Pianu de Sus .950 24.Ignăţeşti Balmoşeşti Roşia Montană Gîrda de Sus (DN 75) .Buciniş .Cib .Stremţ .900 2.240 6.Vîrtop DN 75 .Vinţu de Jos (DN 7) .Tărtăria . drumului 24 DJ 141 C 25 DJ 141 D 26 DJ142 B 27 DJ 142 K 28 DJ 142 L Poziţia kilometrică Traseul drumului DN 14 B (Lunca) . Sibiu .500 8.630 41 .300 4.530 2.Valea Maciului .Strungari . Hunedoara .Capu Dealului .Crăciunelu de Sus .Poiana Vadului Sălciua de Sus (DN 75) .000 53.Turdaş Fărău (DJ 107 D) .Nr.Mătăcina Inuri .Cugir (DJ 704) Limita jud Hunedoara .Cisteiu de Mureş .Vărtăneşti .Săliştea Deal Limita jud Hunedoara .Gura Podu Mureş (DN 14 B) Săsciori (DN 67 C) .Tăuni .700 75.Dealu Caselor .Cabana Şureanu .Cugir (DJ 704) Limita jud Hunedoara .Vidrişoara .Valea în Jos .Sat vacanţă .300 22.000 12.Cioara de Sus Lunca Mureşului .Tătîrlaua .Boz . Sibiu Limita jud.DN 67 C DN 7 (Sebeş) .750 21.Mărteşti .Prigoana Valea Mare .Pianu de Jos .000 4.Făget .415 25.465 5.000 5. Denumirea crt.000 23.Limita jud Hunedoara DN7 .limită jud.000 4.Săliştea .148 12.000 1057.Ocoliş Limita jud Hunedoara .Limita jud.Valea Vinţului .Cugir .Cenade .393 17. Hunedoara .112 0+000 0+000 11+612 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 30+500 0+000 0+000 7+700 0+000 29+100 15+900 61+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 40+600 13+000 12+400 14+962 30+750 21+350 6+700 75+950 24+393 48+128 12+148 12+000 33+100 7+320 50+100 19+900 69+000 19+415 25+000 3+500 8+000 53+760 12+900 2+000 3+000 4+000 63+900 29 DJ 670 C 30 DJ 704 31 DJ 704 A 32 33 DJ 705 DJ 705 B 34 DJ 705 C 35 DJ 705 D 36 37 DJ 705 E DJ 705 F 38 DJ 705 G 39 DJ 709 K 40 DJ 742 41 DJ 750 42 DJ 750 A 43 DJ 750 B 44 DJ 750 C 45 DJ 750 D 46 DJ 750 E 47 DJ 750 F 48 DJ 750 G 49 DJ 762 50 DJ 762 A 0 + 000 22 + 000 LUNGIMEA TOTALĂ A REŢELEI DE DRUMURI JUDEŢENE DRUMURI COMUNALE 1 2 3 4 5 6 7 DC 1 DC 2 DC 3 DC 4 DC 5 DC 6 DC 7 Baia de Arieş .Zlatna (DN 74) DN 7 (Tărtăria) .Almaşu Mare . Sibiu DJ 106 I (Draşov) .Silivaş DJ 107 D (Vama Secă) .760 12.Sîncrai .Valea Largă .Almaşu de Mijloc .Valea Lungă (DN 14 B) Ciumbrud (DJ 107 E) .400 7.DN 67 C (Sebeşel) Limita jud.Rădeşti .DN 75 DN 75 .Gheţar Gura Sohodol (DN 75) .(DJ 142 B) .Arieşeni .Şureanu .Burzeşti .Almaşu Mare .840 3.Şpălnaca Şpălnaca (DC 4) . Arad origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 13.Heria 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 3+000 5+240 6+300 4+530 2+465 5+840 3+630 3.Glod Nădăştia .Dealu Crişului .Zărieş .Stei .Sohodol Vadu Moţilor (DN 75) .628 12.Sibişeni (DJ 704 A) .Vidra .000 3.Poşaga de Jos DN 75 .Mihoeşti (DN 75) DJ 762 .Răchita .Releu de televiziune Limita jud.Vurpăr (DJ 107 A) DJ 107 A (Vinţu de Jos) .000 25.Doştat .Gura Arieşului Micoşlaca .400 3.Muntele Găina .350 6.Iacobeşti .

Răcătău DN 74 (Izvoru Ampoiului) .Lunca 42 .250 1.200 6.710 8.Biia DC 23 Şona (DJ 107) .Odverem .Purcăreţi DC 52 DN 7 .500 5.Deal DC 49 Gîrbova (DJ 106 F) .450 7.500 5.Pătrîngeni .000 5.Henig .Răhău .Feisa .Asinip DC 16 DN 1 (Teiuş) .000 DJ 107 D .150 5.Blandiana DC 55 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 7+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 2+510 2+710 8+500 5+832 11+000 7+500 5+000 5+500 2+500 2+500 2+000 5+600 2+150 2+250 1+500 3+200 6+000 12+200 5+400 2+510 5+150 5+000 1+000 4+000 4+000 1+300 2+400 2+500 3+600 4+450 7+960 7+831 2+460 9+150 2+850 5+000 6+700 21+000 4+000 3+540 3+150 5+180 5+000 10+950 2+990 2+730 14+000 DC 57 DC 60 DC 62 DC 63 DC 66 DC 67 DC 68 DN 7 (Halta Balomiru de Cîmp) .Valea Sasului DC 26 Jidvei (DJ 107) .150 5.Ciugud (DJ 107 C) DC 43 DJ 107 C .Loman .Veseuş DC 29 DN 14 B .Biia .000 10. Denumirea crt.Nr.Cheia Blandiana (DJ 107 A) .Pănade .Tiur DC 34 Mînărade .Petrisat DC 21 Sîncel (DJ 107) .000 3.Ampoiţa .Beldiu DC 17 Teiuş (DN 1) .Londroman DC 33 Veza (DJ 107) .Glogoveţ DC 31 DN 14 B .Iclod DC 22 DJ 107 (Lunca Tîrnavei) .Cergău Mic DC 36 DJ 107 (Cergău Mare) .200 5.Obreja DC 39 Hăpria (DJ 107) .Şoimuş DC 12 Limita jud Hunedoara .Vulcan DC 12 C Lopadea Nouă (DJ 107 E) .Ceru Băcăinţi (DJ 107 U) DJ 107 I .850 5.Deal DC 46 DN 1 (Halta Cut) .Pleşi .Trîmpoiele DN 74 (Suseni) .400 2.960 7.Berghin (DJ 107) DC 41 Alba Iulia (DN 1) .000 1.510 5.000 6.150 2.Cut DC 47 Cîlnic (DJ 106 F) .Ocnişoara DC 14 DJ 107 E (Lopadea Nouă) .Alecuş (DJ 107 V) DC 24 DJ 107 (Halta Bălcaciu)-Bălcaciu-Valea Lungă (DJ 142K) DC 25 Sînmiclăuş (DJ 107 V) .DJ 107 .Ciuguzel DC 15 DJ 107 E (Hopîrta) .Medveş DC 9 DC 10 Ciumbrud (DJ 107D) .990 2.000 12.Căpîlna de Jos .Sînbenedic DC 8 DJ 107 D .Căpud (DJ 142 L) DC 19 Crăciunelu de Jos (DN 14 B) .Balomiru de Cîmp Acmariu Bulbuc (DJ 107 U) .Beţa DC 13 DC 13 .600 2.Păgida .460 9.180 5.Gîmbaş .Bucerdea Grînoasă DC 20 Blaj (DJ 107) .Izvoarele .Lupu DC 37 Mihalţ (DJ 107 B) .510 2.Cărari DC 51 Strungari (DJ 704 A) .540 3.Aiud (DN1) Cistei (DN 14 B) .832 11.Oarda DC 44 DN 1 (Halta Răhău) .DJ 142 K DC 27 DJ 107 . drumului 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 Poziţia kilometrică Traseul drumului origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 2.600 4.500 2.După Deal .000 4.000 4.Remetea .950 2.150 2.500 3.300 2.500 2.Dumitra DC 40 Hăpria (DJ 107) .Valea Mică DN 74 .500 3.400 2.730 14.Halta Feisa .Gura Mihalţ DC 11A Meşcreac (DJ 142 L) .Lunca Ampoiţei .Curpeni .Sînmiclăuş (DJ 107 V) DC 28 DJ 107 .000 0.Cărpiniş DC 50 Săsciori (DN 67 C) .Viezuri .000 5.831 2.700 21.000 4.000 1.Spătac DC 35 DJ 107 (Cergău Mare) .500 2.

000 6.622 7.000 3.Certege Bistra (DN 75) Ciuldeşti .Gheduleşti DN 74 (Ciuruleasa) -Soharu Bucium(DJ 107 I)-Valea Şesii-Jurculeşti-MuntariRoşia Montană DC 99 (Lupşa-Muşca) 43 .Tecşeşti .800 5.000 12.500 4.Geomal DC 77 .000 3.Costeşti .Ţelna .000 7.000 2.Durăşti .400 6.Gîrbova (DJ 106F) Cricău (DJ 107 H) .Dumbrava DN 1 .Lunca Mureşului (DJ 107 F) Ighiu (DJ 107 H) .150 3.DN 74 (Miceşti) Stremţ (DJ 750 C) .Miraslău .Băleşti .Cicău DN 1 (Decea) .Stînişoara Sohodol (DJ 750 A) .Băzeşti .500 6.Gîrboviţa .Necrileşti (DJ 106 H) DJ 107 H (Cricău) . Cluj .000 2.800 3.250 6.935 5.Craiva .000 21.Ormeniş DN 1 .Dealu Geoagiului Ilieşti origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 8.300 4.Tîrsa Poiana Vadului (DJ 750 B) .600 8.000 3.Cetea .Gîrbova de Jos .000 2+270 0+000 0+000 2+900 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 10+270 21+800 6+640 7+200 4+750 4+955 6+580 23+622 7+250 8+000 1+600 8+250 6+000 3+500 3+000 4+800 3+000 6+000 9+500 6+400 6+000 7+000 12+000 7+000 8+800 5+200 7+000 3+935 5+150 3+000 8+000 7+000 11+000 2+000 2+500 4+000 4+000 3+000 3+000 3+000 6+500 6+000 7+000 2+000 Stremţ (DJ 750 C) .Lopadea Veche .Poiana DN 75-Muşca-Lazuri Lupşa (DN 75)-Hădădău-Pârâul Cărbunari-ŞasaGeamăna Dealul Geoagiului (DC 76)-Modoleşti (DJ 107K) Sântimbru (DJ 107B)-Totoi-DJ 107 (Teleac) Gârbova de Jos (DC 79)-Geomal DJ 107 I-Valea Inzelului-Valea Făgetului Brădesşti (DJ 107 I) -Valea Poienii-Dumeşti-Sălciua de Jos (DN 75) Geogel (DJ 107 I)-Ponor (DJ 750 C) DJ 107 A-Stăuini DC 66-Pirita DJ 108(Albac)-Bărăşti Hopârta (DJ 107E)-Turdaş (DC 6) Silivaş-Hopârta (DJ 107E) DN 74 (DC 66)-Dealu Roatei DN 75-Potionci DN 74-Buninginea.500 3.000 8.Izvoarele DN 1(Miraslău) .000 7.000 2.000 7.000 4.Poiana DJ 762 .Benic (DJ 107 K) Ţifra (DN 1) .800 6. Sibiu .000 11.Avram Iancu .580 23.Lăzeşti .000 7.Rachiş DN 1 .000 8.Leheşti .000 9.Negrileasa .Piatra Craivei Limita jud.640 4. drumului 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 DC 68 A DC 70 DC 72 DC 72 A DC 73 DC 74 DC 75 DC 76 DC 77 DC 79 DC 80 DC 81 DC 82 DC 83 DC 85 DC 86 DC 87 DC 88 DC 90 DC 91 DC 93 DC 94 DC 95 DC 96 DC 97 DC 98 DC 99 DC 100 DC 101 DC 102 DC 103 DC 104 DC 106 DC 107 DC 108 DC 109 DC 110 DC 112 DC 113 DC 114 DC 115 DC 116 DC 117 DC 118 Poziţia kilometrică Traseul drumului Meteşului Limita jud.500 6.200 7.250 8.Nr.DC 133 (Faţa) Ursoaia .000 6.Reicani .Gheţar Scărişoara Cîmpeni (DN 75) .Poiana Narciselor Lupuleşti (DJ 107 I) .Gîrbova de Sus DJ 107 M (Vălişoara) .Măhăceni Drum forestier .000 3.Stremţ .Deonceşti .Popeşti de Sus .000 3.000 4.000 1. Denumirea crt.Poieni .Tibru DN 1 (Gara Bărăbanţ) .955 6.Petelei Burzeşti (DJ 750 B) .750 4.

000 2.500 2.000 15. drumului 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 DC 119 DC 120 DC 121 DC 122 DC 123 DC 124 DC 125 DC 126 DC 127 DC 128 DC 130 DC 131 DC 132 DC 133 DC 134 DC 135 DC 136 DC 137 DC 138 DC 139 DC 140 DC 141 DC 142 DC 143 DC 144 DC 145 DC 146 DC 147 DC 148 DC 149 DC 150 DC 151 DC 152 DC 153 DC 154 DC 155 DC 156 DC 157 DC 158 DC 159 DC 160 DC 161 DC 162 DC 163 DC 164 Poziţia kilometrică Traseul drumului DJ 108 (Horea)-Trifeşti-Petroasa DN 75 (Albac)-Sohodol-Costeşti Sohodol(DJ 750A)-Lumineşti-Joldişeşti-Valea VerdeMedreşti Horea(DJ108)-Preluca-Pătruşeşti Vidra(DJ762)-Dosu Luncii-Hărăşti-Poieni-BăiHoanca-Bordeştii Poieni Mogoş(DJ 107I)-Mămăligani-Valea Geogeşti DJ 108-Mănceşti-Fericet Drum forestier .000 10.000 4.000 7.000 3.000 5.000 2.000 3.000 2.000 3.000 8.000 3.Nr.000 11.000 12.000 6.000 2.000 3.000 5.500 2.000 5.000 5.000 3.000 8.000 2.000 3.000 9.000 4.000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 12+000 12+000 13+000 9+000 10+000 9+000 2+000 4+000 3+000 2+000 5+000 15+000 3+000 3+000 2+000 10+000 4+000 8+000 3+000 3+000 3+000 5+000 3+000 6+000 11+000 7+000 5+000 4+000 9+000 8+000 2+000 3+000 3+000 5+000 3+000 2+000 6+000 2+500 2+000 3+000 4+000 2+000 5+000 3+500 2+000 44 .000 9.000 4.000 3.000 9.Bucuru DJ 107 I-(Gura Hornei)-Butna-Corna-Floreşti DJ 107 I-Valea Uzei Sălciua de Jos (DN 75)-Subpiatră Arieşeni (DN75)-Faţa Cristesei-Cobleş Izvoarele(DN75)-Dobreşti-Gârda Seacă-Pleşti-Gheţari DN 75 (Scărişoara)-Faţa Lăzeşti Dealul Ordâncuşii-Sfoartea DN 75-Runc-Negeşti-Negeşti DN 75-Stiuleşti-Lespezea Poiana Vadului (DJ 750B)-Făgetu de Sus-DuduieniPăsteşti DN 75-Dealu Frumos DN 75-Bodeşti Poaiana-Leheşti-Furduieşti-Bazeşti (DC-90) DN75(Bonceşti)-Valea Bistrei-Dealul Capsei DN 74 A(Câmpeni)-Poduri Bistra (DN 75)-Cudriceşti-Dâbureni Bistra(DN 75)-Dealul Muntelui-Ţărăneşti-TrişoreştiLogoceşti Bistra(DN 75)-Creţeşti-Vârşii Mici-Vârşii Mari Roşia Montană-Ţarina DJ 742(Bălmoşeşti)-Gârda-Bărbuleşti DN 74 A (Cărpiniş)-Vârtop-DC 147 DJ 107I (Bucium Sat)-Valea Abruzei-Bisericani DJ 107I-Ciuculeşti Mogoş (DC 124)-Cristeşti-Bogdăneşti DJ 107I (Valea Bamii)-Bărbeşti Cojocani (DJ 107I)-Boceşti-Bogdăneşti-Buteşti DJ 107 I(Mogoş)-Valea Ţupilor-Valea Mlacii Mogoş(DC 124)-Poenile Mogoş DN 74-Ciuruleasa-Bidigeşti-Bodreşti DN 74 (Ciuruleasa)-DC 156-Bidigeşti DN 74-Bogleşti Buninginea (DC 115)-Morăreşti DN 74-Boteşti DN 74-Vulcan Gârda de Sus (DN 75)-Biharia Drum Forestier-Ocoale Bârleşti Cătun (DJ 107 I)-Onceşti origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 12.000 2.000 3.000 2.000 10.000 3.000 3.000 4.000 3.000 5.000 13.000 6. Denumirea crt.

000 6.000 4.000 8.000 5.500 5.000 2.000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 2+000 1+000 2+000 1+000 3+000 8+000 5+000 4+000 35+000 4+000 4+500 3+500 12+000 2+000 14+500 6+500 5+000 10+000 3+000 4+000 8+000 8+000 5+000 2+000 2+000 2+000 6+000 6+000 6+000 3+000 3+500 13+100 7+000 3+000 6+000 10+000 2+500 12+000 10+500 5+000 9+400 5+000 7+000 5+000 3+000 2+000 45 .500 12.000 6.000 10.000 2.000 35.000 14.000 3. Denumirea crt.000 4.000 4.500 12.500 5. drumului 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 163 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 DC 165 DC 166 DC 167 DC 168 DC 169 DC 170 DC 171 DC 172 DC 173 DC 174 DC 175 DC 176 DC 177 DC 178 DC 179 DC 180 DC 181 DC 182 DC 183 DC 184 DC 185 DC 186 DC 187 DC 188 DC 189 DC 190 DC 191 DC 192 DC 193 DC 194 DC 195 DC 196 DC 197 DC 198 DC 199 DC 200 DC 201 DC 202 DC 203 DC 204 DC 205 DC 206 DC 207 DC 208 DC 209 DC 210 Poziţia kilometrică Traseul drumului Mămăligani(DC 124)-Valea Bârluţeşti Mămăligani(DC 124)-Valea Coceşti DN 175 (Mihoieşti)-Bobăreşti Vidra(DJ762)-Dealu Goieşti Jefleşti-Goieşti Strungari (DJ 704A)-Tonea Pianu de Sus (DJ 704A)-Teren de Golf Metereu (DJ 107A).Poiana Narciselor-NegrileasaLupuleşti(DJ 107I) Boteşti (DN 74)-Dobrot Zlatna-Dumbrava DN74-Ruşi Zlatna-Vâltori-Runc Almaşu Mare-Haneş Necrileşti (DJ 106H)-Sfârcea Dostat (DJ 141D)-Şpring(DJ 106L) Strungari-Valea Leii-Mănastirea Cioara Gârda Seacă-Pleşti DN 67C-Valea Beiului Ocoliş (DC 89)-Runc-Lunca Largă Ponorel (DJ 762)-Valea Morii-Pleşcuţa.000 1.400 5.000 6.500 6.000 10.000 2.500 13.000 2.000 1.000 3.000 3.000 9.000 7.000 3.000 8.100 7.000 2.000 2.000 10.Nr.000 4.000 2.500 3.000 5.Valea Globii Feneş(DN 74).000 8.Hoancă Nemeşi (DJ 762)-Dosul Luncii DJ 762-Segaj-Modoleşti-Jefleşti Goieşti (DJ 762)-Dealu Goieşti-Haiduceşti Oideşti(DJ 762)-Haiduceşti Vârtăneşti(DJ 762)-Urdeşti Lunca Veseşti(DN 762)-Culdeşti-Runc-Ponorel(DJ 762) Valea Morii-Vâlcănesa Bobăreşti-Piuleţeşti-Pitărceşti Turdaş (DC 110)-Şpălnaca (DC 4) DJ 107H-Bucerdea Vinoasă DJ 108-Budăieşti-Dealu Lamasoi Rogoz(DN 75)-După Pleşe DJ 108-Ruseşti DN 75-Pleşeşti DJ 108-Cioneşti-Valea Lomasoi DN 75-Galbena-Valea Galbenă DN 75-Costeşti-Horea(DJ 108) Blaj(DJ 107)-Fliteşti-Deleni Obârşie Horea(DJ 108)-Buteşti-Giurgiuţ-Zânzeşti Berghin(DJ 107)-Ohaba-Măgherat Şesuri-Almaşu Mare-Cătun Lazuri DJ 705-Plai-Cib Brădet-Brădet DC 156-Valea Tăului DC 156-Valea Budeşiţei origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 2.000 3.000 6.000 3.000 5.

227 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 40.jud.228 0.395 2.000 12. starea de viabilitate şi numărul benzilor de circulaţie pe drumurile naţionale.80 lim.93 370+000-375+930 5.35 mun. ciment Pamant Categoria si Poziţii kilometrice nr.nu avem 1.353 69+353-69+581 69+581-70+488 70+488-70+883 70+883-73+325 73+325-73+957 46 .907 0.Sebes B 351+140 351+600 351+600 353+200 353+200 353+500 353+500 354+000 354+000 362+800 DN1 DN1 DN1 5.00 329+000-352+000 23.000 3. HD Teiusmun.Aiud mun.Aiudlim.442 0.442 0.00 58+550-79+900 21.000 5.000 6.93 26.Blaj mun.000 15.jud.00 412+000-433+000 21.400 DN14B 22.227 26+300-39+527 13.Alba mun. drumului 190 191 192 193 194 195 196 197 Poziţia kilometrică Traseul drumului origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 4.353 0.Albamun.40 DN14B 13.907 0.632 Zlatna Zlatna Zlatna ZlatnaPatranjeni Patranjeni M M B M B B R M M M M M M 370+000 375+930 385+160 412+000 412+000 433+000 58+550 79+900 329+000 352+000 0+000 22+400 26+300 39+527 29+000 69+353 69+353 69+581 69+581 70+488 70+488 70+883 70+883 73+325 73+325 73+957 DN1R 21.3 Drumuri nationale europene (E) 350+000 351+140 350+120 351+140 DN1 12. ale sectorului de si lungime drum de la km la km totala in km De la km La km 1.000 1130.SBmun.Blajlim.nu avem 1.395 2.jud. drumului.HDZlatna 0.jud.Nr.00 0+000-22+400 22.Sebeslim.84 385+160-412+000 26.80 350+000-362+800 12.Sebesmun.2 Drumuri expres . Denumirea crt. conform tabelului: Lungimea sectoarelor pe tipuri de imbracaminti (km) Lungimea sectorului de drum avand (km): Localităti Starea de Doua benzi de între care este circulatie viabilicuprins tate a sectorul de drumului drum De la La km km Trei benzi de circulatie Asfalt tip beton Beton.jud.35 DN7 23.84 21.290 Ciuruleasa(DC 156)-Borzeşti 0+000 4+000 DC 211 Gârde(DN 75)-Poiu-Runcuri 0+000 6+000 DC 212 DN 75-Nămuş 0+000 4+000 DC 213 Şugag(DN 67C)-Bârsana 0+000 15+000 DC 214 DN 67C-Arţi 0+000 12+000 DC 215 DN 67C-Mărtinie 0+000 3+000 DC 216 Tău Bistra-Curmătura 0+000 8+000 DC 217 Vinerea(DJ 704)-Săliştea(DJ 705E) 0+000 5+000 DC 218 LUNGIMEA TOTALĂ A REŢELEI DE DRUMURI COMUNALE Situaţia privind tipul îmbrăcăminţii.000 4.1 Autostrazi .6 29+000-69+353 40.000 8.Cluj Lim Jud ClujAlbac mun.228 0.SB lim.

vale. drumului. Sibiu Cilnic Rahau Oarda Oarda Alba Iulia Alba Iulia Alba Iulia BP / B BP / B BP / B BP / B BA / B BP / B BA / B BP / B 1 1 1 1 2 2 2 1 8.057 Martinie MartinieCapalna MartinieCapalna Capalnamun.023 85+980-99+870 0+000-11+329 11.1 29+000-63+460 34.00 7.92 Oasa 0.jud.00 42.20 30. ciment Pamant Categoria si Poziţii kilometrice nr.46 12.2 2.90 8.746 128+874-142+620 13.89 DN74A 11.VL lim.9 2.1 9.8 6.2 10.460 63+460-76+450 76+450-78+550 2.465 12.00 7.HDAlbac AlbacCampeni Campeni CampeniBistra Bistra-Muncel Trei benzi de circulatie Asfalt tip beton Beton.50 61./ Infrastruct.393 Oasa-Tau Oasa-Tau Tau-Martinie 1.4 3.5 9.15 195.783 DN67C 13.15 171.70 19.023 73+957-85+980 12.00 14. ale sectorului de drum de la km la si lungime totala in km km De la km La km DN74 12. viaducte) existente pe drumurile naţionale din judeţ conform tabelului: Daca se poate trece prin vad Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.10 40.1 2.643 104+160-124+803 20.2 3.231 125+860-127+091 1. PODURI DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 352+110 353+371 358+938 373+569 375+254 375+688 375+769 385+949 scurgere Valea Calnic Paraul Caselor Raul Sebes brat Raul Sebes Raul Mures Raul Mures Paraul Iovului Mierc.329 13.80 7.00 75.80 62.9 B B B B B M R B E E I E I E E E DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA 47 . me (m) Deschideri Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr.0 6.890 M B M M M M B M M M R M B B B B B 73+957 85+980 85+980 99+870 0+000 11+329 29+000 63+460 63+460 76+450 76+450 78+550 78+550 85+015 85+015 100+000 100+000 135+000 67+400 99+315 99+315 99+767 99+767 104+160 104+160 124+803 124+803 125+860 125+860 127+091 127+091 128+874 128+874 142+620 DN74 13.00 7.985 35 100+000-135+000 35.80 7. Suprastruct.452 4.70 28.0 10.000 31.231 1.00 21.Lungimea sectoarelor pe tipuri de imbracaminti (km) Lungimea sectorului de drum avand (km): Localităti Doua benzi de Starea de între care este circulatie viabilicuprins tate a sectorul de drumului drum De la La km km PatranjeniPoiana Ampoiului Poiana Ampoiuluimun. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa de gime Parte mi (m) de totala caro .Alba AbrudCampeni lim.985 85+015-100+000 14.783 127+091-128+874 1.jud.393 99+767-104+160 Muncellim.1 8.746 Situaţia privind lucrările de artă ( poduri.465 78+550-85+015 14.20 11.4 10.8 10.Sebes DN67C 20.(m) etiaj ate care sabila Nr.92 67+400-99+315 0.Totala peste viabilit incarLungi.0 9.10 7.VL31.jud.0 10.057 124+803-125+860 1.100 6.0 4.452 99+315-99+767 4.80 7.990 6.329 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN67C DN67C DN67C 34.25 14. Pozitia km 1.95 10.643 DN67C DN67C DN67C 1.

0 11.90 4.3 6.00 18./ Infrastruct.00 18.00 8.0 10.0 2.0 4.00 8.(m) etiaj ate care sabila Nr. me (m) Deschideri DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN14B DN14B DN14B DN14B DN14B DN14B DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74A DN74A DN74A DN7 DN7 DN7 DN7 DN7 391+500 392+307 397+429 403+426 409+625 416+305 422+743 425+221 5+100 10+950 22+290 32+518 35+200 37+819 30+182 30+886 34+802 35+403 37+442 38+134 41+934 43+034 43+549 55+017 59+100 69+699 70+925 76+865 79+646 87+237 94+548 98+363 0+602 3+835 10+500 335+031 335+237 342+759 344+019 348+357 Valea Galzii Valea Galda Valea Geoagiu Valea Girbova Valea Aiudului Valea Miraslau Paraul Ciugudiu Valea Letunului Raul Mures Parau Dunarita Raul Tirnava Mica Valea Glogovat Valea Lunga Valea Lodroman Valea Catinii Valea Catinii Paraul Ciuruleasa Paraul Cernita Valea Soharului Valea Ciuruleasa Paraul Abrudel Paraul Abrudel Paraul Abrudel Raul Ampoi Valea Ruzi Valea Morilor Valea Rudelor Valea Fenes Valea Presacii Valea Metesului Valea Ampoitei Valea Ampoiului Paraul Abrudel Paraul Foies Raul Aries DC 53 Valea Pianu Scurgere Paraul Ciorii Raul Cugir Valea Tartarau Valea Tartarau Valea Sebes Lac Oasa POD Oiejdea Oiejdea Teius Girbova Aiud Miraslau Inoc Unirea Mihalt Cristei Blaj Valea Lunga Lunca Lunca Buninginea Buninginea Ciuruleasa Ciuruleasa Abrud Abrud Abrud 1 1 MET / B 1 BP / B 1 BP / B 1 BA / ZIDP BP / B BP / B 6.0 4.00 8.20 30.00 20.3 2.6 9.5 5.0 2.00 10.00 25.80 15.00 8.0 10.00 93.00 22.0 10.00 8.0 2.0 2.60 25 8.0 10.00 18.00 24.0 2.0 9.00 28.00 48.0 1.0 2.00 12.0 4.80 40.00 9.50 10.0 10.00 20.00 14.00 8.00 9.50 6.00 8.40 7.80 49.00 16.00 10.0 2.00 27.2 10.0 11.0 3.00 33.00 16.0 11.0 11.30 11.00 12.30 99.00 28.90 165.10 8.60 7.5 2.00 9.00 41.50 32.0 11.80 93.10 41.5 2.00 19.00 12.80 7. vale.10 8.00 8.2 10.0 2.4 3.5 10.60 14.3 10.2 3.2 9.Daca se poate trece prin vad Pozitia km Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.0 5.00 7.1 12.00 18.00 8.2 3.0 5.0 2.8 1.0 11.00 79.4 10.70 7.0 3.00 12.0 11.0 4.90 7.00 28.20 10.8 8.0 10.1 9.00 22.2 9.0 3.00 12.00 8.50 14.0 3.50 7.0 0.37 BP / B BA / B compoz / BA BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / BA 2 Bucium Cerbu BP / B BP / Bucium Cerbu ZIDP BA / Izv Ampoiul ZIDP Izv Ampoiul Zlatna Zlatna Fenes Presaca Metes Ampoita Sard Abrud Gura Rosiei Cimpeni Vintu de jos Sibiseni Salistea Balomir Sibot Tartarau Tartarau Tartarau Oasa Oasa BP / B BP / B BP / B BP / B BA / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BA / ZIDP BA / ZIDB BA / B BA / B BA / B DN 67C 74+704 DN67C DN67C DN67C DN67C 75+489 76+288 82+007 82+899 LEMET / 1 ZIDP BA / 1 ZIDP LEMET / 1 ZIDP 8.20 7.00 12.00 19.0 11.00 30.8 1.00 8.90 23.4 1.30 98.00 37.0 11.00 14.35 2.9 9.0 2.0 10.30 8.0 183.00 14. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa gime Parte mi (m) de de totala caro .0 10.0 4.50 19.00 7.00 12.90 8.00 43.50 9.00 13.80 26.0 3.50 8.50 12.0 11.0 4.0 11.0 11.00 8.40 7.00 8.00 17.00 8. Suprastruct.1 4.00 54.5 3.0 2.0 11.00 95.0 6.00 8.1 10.00 10.0 10.00 18.0 12.50 8.0 5.2 6.00 8.00 37.30 32.00 8.00 7.4 10.00 7.0 11.00 10.1 12.00 64.30 21.00 51.4 10.8 7.00 8.00 18.00 43.40 15.00 9.Totala peste viabilit incarLungi.20 8.00 8.00 18.8 B B B B M B B B B B B B B B B B B B B B B B B M B B B B B B B B B B B B B B B M R B B B B E E E E E E E I E E E E E E E E E E E E E E E I E E E E I E E E E E E E E E E E II I II E E DA DA DA DA NU DA NU NU NU NU NU NU NU NU DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU NU DA NU NU DA NU NU DA NU NU DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU DA DA DA NU NU NU DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU DA DA NU NU NU NU NU NU 1 1 1 3 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 3 1 1 3 1 3 1 1 3 15. .00 47.00 8.0 8.00 12.00 8.0 10.00 8.20 BP / B BP / B 3 3 48 Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr.0 2.0 4.4 5.00 24.0 10.00 19 12.50 8.00 12.

90 30.40 7.3 2.70 33.60 13.70 31.9 1.30 8.8 10.30 11.90 33.8 1.80 8.30 13.2 6.30 38.8 2.8 8.Totala peste viabilit incarLungi.60 4.20 33.40 8./ Infrastruct.80 53.80 8.2 3.00 26.9 9.0 10.1 3.00 9.1 3.4 2.5 9 6 6 6 6 6 6 6 11.2 2.8 11.6 3.2 4.5 1.8 3.8 9.3 9.30 16. Suprastruct. vale.60 17.2 4.30 7.20 32.30 16.0 4.0 9.80 BP / B 49 Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr.30 48.60 8.0 10.60 15.9 9.40 43.40 33.30 90.3 9.3 2.80 7.80 34.60 20.3 2.8 11.00 34.5 7 10 4.4 13.80 44.90 22.40 0.60 25.10 40.5 9 4.10 8.4 10.00 37.00 7.90 68.55 7.1 1.4 1.30 11.5 9.00 37.3 2.80 54. .3 11.10 8.7 9.00 16.30 16.40 7.80 30.60 32.3 9.9 9.8 5.8 9.40 47.6 10.6 10.40 8.50 8.30 106.54 11.00 41.4 9.95 8.70 7.6 10.10 20.60 18.7 3.20 7.6 6 6 6 6 6 6 6 9.6 9.80 36.5 3.50 13.4 3.40 34.2 2.4 11.10 7.8 9.3 3.5 7 10 4.20 8.8 9.00 12.80 17.70 24.2 4.60 19.00 43.6 2.70 43.00 58.30 7.3 10.10 9.00 39.9 2.0 4.3 1.00 51.9 3.60 17.3 9.60 17.4 10.8 3.40 26.00 7.30 7.00 7. me (m) Deschideri DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN1R DN1R DN1R DN1R DN1R DN1R DN1R DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 83+748 86+220 88+911 89+661 91+094 91+701 91+864 99+450 99+887 102+237 103+794 103+980 106+391 110+157 110+744 113+300 118+577 121+728 122+254 125+881 127+640 128+314 128+461 128+739 129+144 136+728 139+182 69+813 69+930 71+666 72+761 73+139 75+137 79+331 31+020 31+300 32+005 32+400 32+920 33+180 34+037 34+965 37+620 45+210 50+410 50+780 59+960 60+330 66+336 Descarcare Deversor Valea Sebesului Valea Ciban Valea Sebes Valea Prigoanei Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Scurgere Descarcare PARAU Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Paraul Grosasti Raul Sebes Valea Nedei Descarcare Lac Capalna VALE Valea Sebes Valea Sebes Raul Sebes Valea Sebes Valea Bulz Vale Vale Vale Valea Arada Valea Albac Valea Albac Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Cobles Paraul Girda Raul Aries Raul Aries Valea Arazii Raul Aries Raul Aries Oasa Oasa Oasa Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Sugag Sugag Sugag Sugag Sugag Sugag Nedeiu Capalna Capalna Capalna Capalna Capalna Laz Sebesel Horea Horea Horea Horea Horea Horea Albac Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Girda Scarisoara Scarisoara Albac Albac Vadu Motilor BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BA/B BA/B BA/B BA/B BA/B BA/B BA/B BA / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BA / BA 1 2 1 2 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 3 1 1 1 1 3 2 24.60 24.2 5.30 24.80 41.1 4.7 1.60 33.3 2.00 7.7 2.70 8.80 7.10 11.5 4.80 20.00 7.7 9.6 4. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa gime Parte mi (m) de de totala caro .20 8.9 1.00 33.00 7.60 25.2 4.60 8.2 3.2 4.60 39.2 3.5 1.Daca se poate trece prin vad Pozitia km Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.6 9.00 48.1 9.30 14.9 B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B M M M M M M M B B B B B B B B B B B B B B B E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E II II II II II II II E E E E E E E E E E E E E I E DA NU DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA NU NU DA NU DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU NU NU DA DA DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU NU NU DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU 34.2 7.60 28.0 10.9 9.9 9.20 47.10 7.5 4.(m) etiaj ate care sabila Nr.8 7.40 33.80 6.30 7.20 62.60 9.40 8.50 42.30 7.00 7.60 41.00 27.3 3.00 21.90 8.4 9.2 9.30 16.20 7.3 10.6 2.45 8.60 13.80 9.8 10.90 15.

20 7.0 12. Sibiu.84 Rutele de transport pentru materiale periculoase pe teritoriul judeţului se desfăşoară pe drumurile naţionale din judeţ. acestea nefiind prezente la nivelul localităţilor rurale.4 3.00 8. Abrud). Desfăşurarea fizică a drumurilor existente în judeţ nu a impus executarea de tuneluri.80 9.Zlatna * 42 307 Blaj .Războieni * * 67 206 Şibot .40 8.00 8.9 B B B B B B B B B B B B B B B E E E E E E E E E E E E E E E NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU NU NU NU DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU DA DA 2. Variantele ocolitoare (legături unidirecţionale) se regăsesc în parte la nivelul municipiilor şi oraşelor (Alba Iulia.6 10.60 27.7 2. Total 306 km. halte.8 10.20 7. Reţeaua căilor ferate din judeţ se desfăşoară în principal în zonele de şes şi podiş unde este relativ bine reprezentată.90 37.30 12.lungime (m) = 4208.82 7.9 18.2 2.2 10.2 220. Căi de transport feroviare – staţii.30 12.80 120.00 8. pentru asigurarea legăturilor spre principalele direcţii din ţară: Cluj Napoca.1 3.2 10.0 3.6 11.30 11.nr de poduri = 117 .00 120. Vîlcea. Datorită lipsei căilor de comunicaţie feroviare din zona montană.7 10.00 9. Pe teritoriul judeţului în zona Munţilor Apuseni şi a Munţilor Şureanu nu există reţea de cale ferată.4 0.00 8. DN 14B.90 20.Teiuş * * 29 300 Valea Lungă – Teiuş .9 9.A. tuneluri Administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice se realizează la nivel naţional prin compania naţională CFR S.30 13.30 50.20 9. Serviciul principal oferit de companie este transportul trenurilor operatorilor feroviari de marfă şi călători.80 41.00 9.10 43. acesta realizându-se prin intermediul CFR Marfă şi CFR Călători. Zlatna.5 10.9 11.50 20.2 3. La această dată nu se poate vorbi la nivelul localităţilor de o reţea ocolitoare a localităţilor de tip inelar.00 8.00 7.30 30.50 9. Rm.Cugir * 12 210 Alba Iulia . vale. accesul se poate realiza doar pe traseele rutiere existente. astfel: Linie Linie Lungime MAGISTRALA Electrificată simplă dublă (km) 69 Miercurea Băi – Simeria 200 Miercurea Băi – Vinţu de Jos 25 * Vinţu de Jos _ Simeria * * 44 200A Vinţu de Jos .8 10.60 8. triaje.60 28.8 9.30 12. VIADUCTE DN67C 79+194 DN67C 82+647 DN67C 85+226 DN67C 103+070 TOTAL: ./ Infrastruct.00 6. Linii de cale ferată în exploatare aflate pe teritoriul judeţului.(m) etiaj ate care sabila Nr.5 123.72 7.2.9 10. Reţeaua de rute ocolitoare / variante pentru localităţi este slab dezvoltată.80 9.90 11. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa gime Parte mi (m) de de totala caro .Jidvei * 18 TOTAL 107 140 140 306 50 Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr. me (m) Deschideri DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 70+600 78+200 81+439 83+250 83+495 86+090 95+965 103+680 117+590 124+090 130+620 IZVOR VALE Valea Bistrei Valea Bistrei Valea Mare Valea Dobrei Valea Lupsei Valea Caselor scurgere Valea Posaga Valea Ocolis Valea Curpat Lac Oasa Lac Oasa Valea Miraj Campeni Campeni Bistra Bistra Bistra Bistra V Lupsei Lupsa Salciua Lunca Aries Ocolis Curpat Oasa Oasa Tau BP / B BP / B BA / B BP / B BP / B BA / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 4 4 7 3 11. Hunedoara.7 11.8 9. Braşov.80 20.4 2.1 1.8 1. .Totala peste viabilit incarLungi.5 132.2 3. DN 7.40 211.40 10.30 10. în principal pe DN 1.4 9.30 30. 5.20 7. Suprastruct. gări.Daca se poate trece prin vad Pozitia km Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.8 10.

4. Simeria.legătură între Teiuş. Regionalele au în componenţă mai multe sectoare (formaţii operative de lucru) şi staţii de comprimare a gazelor. Balomiru de Cîmp. Cunţa continuare spre Sibiu. aerocluburi Judeţul Alba este tranzitat de rute ce asigură comunicaţiile aeriene între principalele aeroporturi din ţară: Bucureşti. P. Pe teritoriul judeţului se regăsesc două sectoare respectiv sectorul Alba Iulia şi sectorul Tîrnăveni. Blandiana Hm. Vinţu de Jos. 5.A. Mînărade hc. Blaj. Alba Iulia. Bălcaciu. Iaşi şi Târgu Mureş. Sebeş Glod hc. Gîrbova. Valea Lungă. Cîmpu Libertăţii.SV Desfăşurarea liniilor de cale ferată între staţii şi halte. Vinţu de Jos.Limita cu judeţul Hunedoara. Şona Hm. amplasarea acesteia în teritoriu având următoarele direcţii: Direcţia E -V . Ocna Mureş. Copşa Mică . Războieni cu legături spre Cîmpia Turzii respectiv Luduş. • Cîmpu Libertăţii. Decea hc.Teiuş – Alba Iulia – Vinţu de Jos . Sebeş Alba. Meteş. formele de relief şi dezvoltarea din ultima perioadă asigură premise pentru dezvoltarea căilor de transport aeriene în judeţ. Pătrînjeni. Miceşti. Tărtăria hc. Cluj Napoca.legătură între Cluj Napoca. Sîntimbru.o electrificate 140 km o linii cu ecartament normal cu o cale 107 km o linii cu ecartament normal cu două căi 140 km. Zlatna . 5. Vinţu de Jos. are în componenţă un număr de 9 regionale. Cugir h. Cut hc. Satu Mare. Reţele de conducte magistrale de gaz Transportul gazelor naturale prin conducte magistrale pe teritoriul judeţului se realizează de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S. Lancrăm. Sebeş. o Alba Iulia – Meteş – Zlatna. Cetatea de Baltă. • Alba Iulia. Podu Mureş. Alba Iulia. Sibiu. Miraslău hc. Aiud. Reţele de conducte magistrale 5. Răhău hc. Sîncel hc. Alba Iulia. Căi de transport aeriene – aeroporturi. Coşlariu. Jidvei. Direcţia NE .4. Tîrnăveni . Craiova.. Aiud. Reţeaua căilor ferate ce străbat judeţul asigură comunicaţia spre principalele noduri feroviare din ţară. Teiuş. Valea Lungă continuarea spre Copşa Mică. Vinerea. Pănade hc. fiecare dintre acestea desfăşurîndu-şi activitatea pe teritoriul mai multor judeţe. Văleni Meteş hc. hc – haltă afiliată deschisă pentru traficul de călători. Ampoi hc. Cugir (Simbolul prescurtărilor: Hm – haltă de mişcare afiliată unei staţii CFR. Şard Ighiu Hm.legătură între Sibiu. Bărăbanţ. Baia Mare. De asemenea judeţul poate fi tranzitat. Şibot. Orăştie . conform normelor în domeniu de aeronave militare şi civile altele decît cele ale companiei naţionale de transport aerian. • Coşlariu. Timişoara. Cetatea de Baltă Hm continuarea spre Praid. Sucursala de transport gaze naturale. • Şibot. Sîntimbru hc.legătură între Blaj. Zlatna. Tăuţ Ampoi hc. Unirea. Oradea. Prisaca hc.1. Constanţa. pe teritoriul judeţului cuprinde: • De la Simeria – Şibot. Poziţia judeţului. o Limita cu judeţul Cluj – Războieni – Ocna Mureş – Miraslău – Aiud.3. 51 .legătură între Alba Iulia. Jidvei. o Crăciunelu de Jos – Ciugud – Vinţu de Jos – Limita cu judeţul Hunedoara. Unirea hc. • Vinţu de Jos. Coşlariu. Reţeaua de conducte magistrale ce asigură alimentarea cu gaze naturale se desfăşoară pe traseele: o Limita cu judeţul Sibiu – Jidvei – Şona – Blaj – Crăciunelu de Jos. Feneş. h – haltă deschisă traficului de călători fără vînzare de bilete) Principalele staţii CFR existente în judeţ din care asigură direcţionarea spre diferite rute sunt Teiuş. Teiuş.

În continuare sunt două conducte Dn 1200 mm care alimentează prin cădere liberă: .1.Front de captare prin drenuri-Bărăbanţ.H. În continuare.H. Captarea secundară este amplasată în canalul de fugă al U. Sistemul de captare apă brută din lacul Petreşti şi staţia de pompare apă brută – descrise anterior – sunt în rezervă. 28 ha. Reţele de conducte magistrale de apă. Front de captare prin puţuri – Bărăbanţ – rezervă. 5. Săsciori .638. Trecerea lor în rezervă se datorează faptului că cerinţa de apă în sistemul zonal a scăzut. Până la ieşirea din zona lacului sunt două conducte Dn 1200 mm care subtraversează digul de pe malul drept al lacului.E. cu caracteristicile: Q=175 l/s. . Priza este sub radierul galeriei de fugă şi are două sorburi.Lacul Petreşti – în corpul barajului şi pe galeria de fugă U.E.4.6 l/s . Staţia de pompare apă brută Petreşti alimentează staţia de tratare Petreşti.4.staţia de tratare Petreşti prin racordarea la conducta de refulare a staţiei de pompare apă brută.2.C. O conductă Dn 800 mm conduce apa brută captată spre oraşul Sebeş şi Fabrica de hârtie Petreşti.în conservare -dezafectat – apa nu corespunde calităţii de apă potabilă. 5.E. pe malul stâng. printr-un racord Dn 1200 mm prevăzut cu vană de închidere. Staţia de pompare apă brută este echipată cu 3 pompe BRATEŞ ( 2 pompe active + 1 rezervă). Săsciori . cu o 52 .2. Sisteme de captare a apei din lacul Petreşti. . Două conducte Dn 1000 mm alimentează staţia de pompare apă brută Petreşti pe malul stâng al lacului.E.228 = 527.Galerie forţată U. conducta de aducţiune a apei brute este în proprietatea beneficiarilor.E.H. iar captarea din galeria forţată a U.în conservare .H. Sistemul de captare a apei din galeria de fugă forţată a U. • Front de captare prin puţuri – Pâclişa. Captarea este amplasată în galeria de acces la camera vanelor. Săsciori • Galerie forţată U. Sistemul zonal de alimentare cu apă a judeţului Alba – Sursa Râul Sebeş. • Front de captare prin drenuri – Bărăbanţ. Capacităţile sistemelor de captare sunt: Capacităţi Capacităţi în funcţiune Captarea Proiectate (mc/an) (l/s) an 2004 . Amplasamentul frontului de captare este aval de localitatea Bărăbanţ. S.Front de captare prin puţuri -Bărăbanţ.H.E. direct din conducta forţată a U.staţia de tratare Săsciori .Front de captare prin puţuri-Pâclişa. Săsciori la debuşare în lacul Petreşti.E. Săsciori. APA CTTA SA Alba Iulia administratorul prizei.H. constă în: Captarea apei din sursele: • Lacul Petreşti – în corpul barajului şi pe galeria de fugă U. există o singură conductă Dn 1200 mm care trece pe sub risberma barajului şi apoi se intersectează cu una din conductele Dn 1000 mm care alimentează staţia de pompare apă brută Petreşti. La nivel judeţean în zona Munţilor Apuseni nu este dezvoltată reţeaua de transport a gazelor naturale prin conducte magistrale.H. Frontul de captare se întinde pe o suprafaţă de cca. 950 2000 60 40 40 16. H=17 mCA.Conductele magistrale prin care se realizează vehicularea gazelor naturale au diametre între 6 şi 48 de ţoli iar presiunea de până la 52 bar. Săsciori asigură alimentarea celor două staţii de tratare a apei prin cădere liberă.E. Săsciori • Front de captare prin puţuri – Bărăbanţ. Săsciori.H. care deţin propriile staţii de tratare a apei. Captarea principală este amplasată în corpul barajului amenajării Petreşti şi este compusă dintr-o cameră de priză cu trei compartimente din care apa este preluată prin trei conducte Dn 1000 mm.

Sebeş – Sebeş II – loc. Alba Iulia. Frontul de captare se întinde pe o suprafaţă de cca. Teiuş şi Ocna Mureş şi alţi consumatori aflaţi pe traseul de aducţiune se face gravitaţional. Pentru captarea apei au fost executate 28 de puţuri de control cu o adâncime de 5 m. Front de captare prin puţuri – Pâclişa – dezafectat.E. Săsciori către staţiile de tratare apă Petreşti şi Săsciori. Este posibilă repunerea în funcţiune în cazul solicitării de apă industrială în zonă. 2800 m. Blaj. Sebeş . Săsciori necodificat – afluent al r. H=50 mCA) . Frontul de captare este compus din 7 puţuri: două săpate şi cinci forate.loc. 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat.A. Apa este captată cu ajutorul pompelor din staţia de pompare şi au următoarele caracteristici: . Mureş.pompa nr.H. Frontul de captare prin drenuri se întinde pe o suprafaţă de 26 ha şi are o lungime de cca. Sebeşel r. n=3000 rot/min. 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat. Sebeş – Sebeş III – zona podului Răsturnata r. cu H=12 m.pompa nr. 1 Dn 1200 mm Transportul apei potabile: 1. Zona de regim sever este delimitată prin împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată pe stâlpi de beton. ( 2 conducte Dn 1200 mm) traversează următoarele cursuri de apă: Curs de apă traversat r. Zona de regim sever este delimitată prin împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată pe stâlpi de beton. 2. apa captată prin intermediul acestora este colectată într-un puţ colector din beton din care este pompată în rezervoarele de stocare ale oraşului Alba Iulia şi către S. 3 tip Lotru 100 ( Q=180 mc/h.pompa nr. trebuie pusă în funcţiune doar în condiţiile creşterii consumului de apă potabilă în sistem şi implicit funcţionarea la capacitate a staţiei de tratare Petreşti. 2 tip Lotru 100 ( Q=90 mc/h. 2 Dn 1200 mm aeriană . 2 Dn 1200 mm aeriană – pe masive solide. Aducţiunea de apă brută din captarea – canalul forţat al U. H=62 mCA. Săsciori r. H=50 mCA) La ora actuală nu se captează apa din această sursă. 1 Dn 1200 mm aeriană .. deoarece în două puţuri apa nu corespunde calităţii de apă potabilă. cu o lungime de 1200 m. Sebeş – Sebeş I – aval de colonie r. În incinta zonei cu regim sever sunt amplasate pe lângă puţurile de control şi puţul colector al drenului şi staţia de pompare. Sebeş – Sebeş III/I – amonte loc. 1 tip Lotru 125 ( Q=180 mc/h.lungime de 2400 m. de pe sistemul de transport al apei potabile (aflate în rezervă). 10. Caracteristicile pompelor sunt:Q=20 mc/h. 2 Dn 1200 mm aeriană .5 ha. 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat. Staţia de pompare Galda. Frontul de captare este compus din 20 de puţuri forate cu H=12 m. Practic apa este captată din 18 puţuri. deoarece aceasta nu corespunde calităţii de apă potabilă. STAŢIA DE ECHIPAMENT POMPARE staţia de pompare pentru 3 pompe tip 12 NDS ( 2 active + 1 rezervă) 53 . H=50 mCA) . echipate cu instalaţii hidraulice de captare a apei. Aducţiunea apei brute. P=10 kW. Amplasamentul frontului este aval de oraşul Alba Iulia pe malul drept al r. Sebeşel necodificat (viroagă) – pe ramificaţia spre staţia de tratare Săsciori Valea Răchita – pe ramificaţia spre staţia de tratare Petreşti Tipul traversării aeriană – cu pilă pe malul drept şi masiv solid pe malul stâng.C. Staţia de pompare este echipată cu şase pompe. Sebeş – Sebeş IV – aval loc. Aiud. Zona de regim sever este delimitată prin împrejmuire cu gard cu sârmă ghimpată pe stâlpi de beton. Transportul apei potabilă către oraşele: Alba Iulia. Front de captare prin drenuri – Bărăbanţ – rezervă. SATURN S.

V.L=1.V.subtraversare. pentru conducte format . . Gârbova.oţel.oţel şi tuburi PREMO. L=3.r. P=132 kW.r. . P=160 kW. L=17.5 km. Ramificaţie Alba Iulia staţia de pompare Galda Staţia de pompare Galda – rezervoare Blaj (din tratarea Petreşti/Săsciori) staţia de pompare Galda – rezervoare Aiud (din tratarea Petreşti/Săsciori) Staţia de pompare Galda – rezervoare Teiuş (din tratarea Petreşti/Săsciori) .r.supratraversare.5 km.supratraversare.braţ r.1 Dn 600 mm. P=18 kW. Ampoi.1 Dn 800 mm.1 Dn 300 mm.oţel şi tuburi PREMO.rezervă grup de pompe Aiud: 3 pompe 8 NDS ( 2 active + 1 rezervă) Q=340 mc/h. Dunăriţa. .supratraversare. .L=1. . . . . Galdei. . . . . . . . Sebeş. Reţeaua de transport a apei potabile se prezintă astfel: TRONSON staţia de tratare Petreşti – ramificaţia spre rezervoarele din zona de jos Alba Iulia Alimentare rezervoare de la ramificaţie – zona de jos Alba Iulia ( din tratarea Petreşti) Alimentare rezervoare zona de sus Alba Iulia ( din tratarea Petreşti / Săsciori) CARACTERISTICI -2 Dn 1000 mm.5 km. . din 3 deschideri de 95 m. . Aiudelului. Q=140 mc/h. . tebliere.4 km .5 km .V. .supratraversare la confluenţa T-va Mare cu T-va Mică.supratraversare.supratraversare. H=90 mCA.r.canale de irigaţii TRAVERSARE cursul de apă tipul traversării .oţel şi tuburi PREMO. H=90 mCA. H=45 mCA.supratraversare.V.oţel şi tuburi azbociment 54 .r. n=3000 rot/min staţia de pompare Ocna Mureş – rezervă staţia de pompare pentru intervenţii Petreşti 4 electropompe (3 active + 1 rezervă).pr.V. n=1500 rot/min ECHIPAMENT staţia de pompare Galda – rezervă grup de pompe Blaj: 3 pompe 8 NDS ( 2 active + 1 rezervă) Q=550 mc/h. Târnava. . Mureş. .pr.1 Dn 600 mm. .1 Dn 800 mm . L=17.supratraversare.STAŢIA DE POMPARE zona de sus a oraşului Alba Iulia .supratraversare pe pod . Giuagiului. Mureş. . L=23.oţel şi tuburi PREMO .2 km .supratraversare 2 Dn 800 mm. Galda . n=1500 rot/min grup de pompe Teiuş: 3 pompe Lotru ( 2 active + 1 rezervă) Q=120 mc/h. portale şi susţineri cu cable - . L=17. . . Oiejdea.supratraversare la Mihalţ.1 Dn 600 mm. . -1 Dn 800 mm.supratraversare . Sebeş. . . .supratraversare.H=40 mCA în curs de echipare – dă posibilitatea tratării apei din lacul Petreşti în staţia de tratare Săsciori.75 km .oţel şi tuburi PREMO. L=17.2 km .

principală de L=17. Diametrul conductei Dn 1000 mm : L = 17. . Blaj. portale şi susţineri cu cable – 2 Dn 1000 mm. . .Cămine speciale cu instalaţii de sectorizare pe tronsoane.oţel şi tuburi PREMO . Mureş.subtraversare.r.Traversare aeriană râu Mureş pe un pod special pentru conducte format din 3 deschideri de cca. 55 .Ocna PREMO Mureş Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile în oraşele Alba Iulia.V.1 Dn 400-600 mm. L=19.5 km Alba Iulia zona de jos . .r. Armeniş.5 km .oţel şi tuburi Teiuş – Blaj . 16 at. Ampoi.5 km. . .V. .supratraversare. . .supratraversare.1 Dn 600-800 mm.oţel şi tuburi PREMO . L=2. de golire a tronsoanelor şi de aerisire a conductei. Materialul conductei : tuburi de beton PREMO şi ţevi de oţel. Teiuş.oţel şi tuburi din staţia de tratare PREMO Săsciori Ramificaţie rezervoare – înţepare în conducta .Subtraversare DN 7 Sibiu – Deva în tub de protecţie din beton armat.Subtraversare DN 1 ocolire Alba Iulia.Aducţiunea generală a sistemului actual se prezintă astfel: a) Tronsonul de la Staţia de tratare Petreşti până la ramificaţia spre rezervoarele municipiului Alba Iulia. rezervoare şi repompare.Tronsonul s-a probat la 7 at.supratraversare. .Subtraversare braţ râu Sebeş. Staţia de pompare Ocna Mureş – rezervoare Ocna Mureş Staţia de tratare Săsciori – ramificaţie rezervoare zona de jos Alba Iulia .supratraversare. . pe o construcţie specială.Subtraversare DN 1 Sibiu – Alba Iulia în tub de protecţie din beton armat.. Sebeş ..Traversare aeriană râu Sebeş cu 2 Dn 1000 mm. Ramificaţie – . Aiud. .V.r.supratraversări. Lopedea. .supratraversare. Aducţiunea generală de apă potabilă a sistemului zonal actual .estacada în lungul batalului UPSOM. spre gospodăria de apă zona de jos Diametrul conductei Dn 800 mm. .1 Dn 1200 mm.Intersecţia spre rezervoare Aiud – staţia de pompare Ocna Mureş . . 10 at. Lucrările principale pe conductă sunt : .văi şi pâraie necodificate.Subtraversare CF Sibiu – Deva la km 77 + 360 în galerie dreptunghiulară din beton armat.Subtraversare aeriană pe sub podul CF liniile Coşlariu – Arad la km 419 ÷ 458.1 Dn 1200 mm. 95 m. tabliere. Giugudului. Materialul conductei – tuburi de beton PREMO şi ţevi de oţel. Miraslău.supratraversare. şi Ocna Mureş sunt în exploatarea filialelor locale. drum realizat ulterior montării conductei aceasta rămânând sub acest drum.1 Dn 400 mm. . .4 km . alimentare rezervoare L=2. .2 km . L=19. Lucrările speciale pe conductă sunt: . alimentare: Aiud – . b) Conductele de alimentare a municipiului Alba Iulia. .V. . Conducta de la ramificaţia din aducţiunea generală a sistemului zona Dn 1000 mm.56 km .oţel şi tuburi PREMO . .

Lucrările principale pe conductă sunt: . . . 56 . înglobat şi el în masiv de beton armat. . . . Materialul : ţevi de oţel.traversare aeriană râu Ampoi cu Dn 800 mm pe o construcţie specială. Materialul : ţevi de oţel şi tuburi de beton PREMO. Lucrările principale pe conductă sunt: .subtraversare drum spre Teleag. . . Oiejdea.Teiuş.Subtraversare pasaj DN 1 ( la balta Tăuşor) tot aeriană. la rezervoarele oraşului Teiuş Diametrul conductei Dn 300 mm. etc. . L = 23. . aerisiri. Giuagiului.subtraversare DN 14 B – Blaj .subtraversare CF Teiuş – Alba Iulia la km 411 + 600 în tub de protecţie din beton armat.5 km.cămin de vane ( sectorizare ). masive.Subtraversare drum Alba Iulia – Pâclişa.traversare aeriană V.traversare aeriană V. la intrarea în Alba Iulia.subtraversare CF Blaj – Târnăveni km 0+412. . . masive. Lucrările principale pe conductă sunt: . Dunăriţa. Tronsonul a fost probat la 12 at. . Galdei.subtraversare CF Blaj – Teiuş km 389+390. şi 10 at.subtraversare DN 1 – km 408+020. goliri şi aerisiri. .subtraversare CF Blaj – Teiuş km 392+541. Materialul : ţevi de oţel şi tuburi de azbociment. L = 3390 m.traversare aeriană Târnava la confluenţa Târnava Mică cu Târnava Mare.subtraversări de accese la diverse unităţi industriale. Tronsonul s-a probat la 16 at.traversare V. .traversare aeriană V. Materialul – ţevi de oţel.Cămine de vane ( sectorizare ). c) Tronsonul ( Aducţiune generală ) de la Alba Iulia la staţia de pompare Galda Diametrul conductei Dn 800 mm.subtraversare DN 1 – km 408+849. L = 17.Târnăveni.traversare râu Sebeş la Mihalţ. Tronsonul este probat la 16 at. .subtraversare DJ 107 G Sântimbru.5 km.cămin de vane ( sectorizare ).Subtraversare linii CF zona Coşlariu linii Teiuş – Vinţu de Jos km 402 – 604. .subtraversare drum Blaj .traversare aeriană pârâu Gârbova . . d) Tronson ( Aducţiune generală ): Staţie de pompare Galda până la rezervoarele oraşului Blaj Diametrul conductei Dn 600 mm. .subtraversare DN 1 – km 405+070.subtraversare CF Blaj – Teiuş km 378+310. . L = 17. . aerisiri. aerisiri. . . Tronsonul a fost probat la 12 at. .subtraversare DN 1 – Beldir km 399+885. şi 10 at. . goliri. . . e) Tronson ( Aducţiune generală ) Staţie de pompare Galda până la rezervoarele oraşului Aiud Diametrul conductei Dn 600 mm. masive.subtraversare drum spre Ciugud. f) Tronson ( conductă ) de la Staţia de pompare Galda.traversare aeriană pârâul Galda.subtraversare DJ 107 H. . şi 10 at.75 km.cămine de sectorizare ( vane ) goliri. goliri.traversare aeriană V. Aiudelului. etc. tuburi de beton PREMO. . ..

N = 18.E. b.H. Aducţiunea de apă brută. în aval. Este echipată cu : . n = 1500 rot/min.E. Staţia de pompare la Ocna Mureş – rezervă Este pe malul drept al râului Mureş la intrarea în Ocna Mureş. la aducţiunea de apă brută. Spre Teiuş 2+1 electropompe Lotru având: Q = 120 mc/h. N = 132 kW. 57 . Mirăslău. Este realizată în galeria de acces la camera vanelor. . N = 132 kW. În perspectivă această priză ( captare ) va asigura 3. b. Materialul conductei : ţevi de oţel Lucrări principale pe conductă: .33 m. Etapa a doua.estacada în lungul batalului CPS Ocna Mureş şi CF. . .5 kW. Materialul conductei : tuburi din PREMO şi ţevi de oţel c. ventilări. n = 1500 rot/min.0 – 3. Săsciori. Spre Aiud + Ocna Mureş având: 1 electropompă 8 NDS având: Q = 350 mc/h. Lopadea. N = 160 kW. H = 90 mCA. Armeniş. . .traversare V. c. Captarea de apă brută din galeria forţată a U.estacada pe versanţii dealurilor pe malul drept al râului Mureş. Cota axului pompelor = 255. Conducta de refulare de la Staţia de pompare Ocna Mureş la rezervorul 1 x 1000 mc Diametrul conductei Dn 400 mm. . După racord este un robinet ( vană ) tip fluture Dn 1200 mm. Giugudului. n = 1500 rot/min.traversare V. În această etapă se vor capta următoarele debite: . .1000 – 1050 l/s pentru staţia de tratare Săsciori .traversări aeriene de văi şi canale de irigaţie. Diametrul conductei Dn 400 mm şi unele porţiuni cu Dn 600 mm . H = 90 mCA.2 km.traversare V.Lucrările principale pe conductă sunt: .traversare văi.traversare râu Mureş.tronsonul a fost probat la 10 at. Spre Blaj cu: 2+1 electropompe 8 NDS având: Q = 340 mc/h. pâraie. h) Staţia de pompare Galda – în rezervă Asigură pompare apei direct din aducţiunea generală astfel: a.subtraversare V. H = 42-40 m H2O. H = 45 mCA.1000 l/s – pentru staţia de tratare actuală Petreşti.3 pompe având : Q = 120-140 mc/h. . 1 electropompă 8 NDS având: Q = 550 mc/h. g) Tronson ( Aducţiune ) la intersecţia spre rezervoarele oraşului Aiud la Staţia de pompare Ocna Mureş a. ce presupune o avarie. cu acţionare manuală pentru închiderea la nevoie a aducţiunii de apă brută. L = 19.subtraversare DN 1 la km 422+730. L = 2400 m. . direct din conducta forţată a U. n = 2930 rot/min. La staţia de pompare Galda există şi o instalaţie de clorare şi o instalaţie de măsurare a debitului pe fiecare aducţiune. Lucrările principale la conductă sunt: . P = 22 kW.H. Prima porţiune este 1 Dn 1200 mm oţel montată în galeria de acces la captare (priza) pe postamente fixaţi pe pardoseala trotuarului. goliri. . Săsciori. . H = 90 mCA.subtraversare CF Teiuş – Războieni km 428+010.cămine de sectorizare.5 mc/s fără alte modificări. printr-un racord Dn 1200 mm. blochează prin închidere automată golirea apei din galeria forţată. Urmează un sistem de doi robineţi ( vane ) speciale Dn 1200 mm acţionate hidraulice care în funcţie de viteza maximă a apei în conducta.subtraversare DN 1 în tub de protecţie Dn 500 mm.

Traseul în continuare este pe zona localităţii Sebeşel până la subtraversare DN 67C. În continuare conductele 2 DN 1200 mm sunt montate pe estacada. Subtraversarea DN 67 C este cu 2 Dn 1200 mm oţel în tuburi de beton armat Dn 1400 mm pentru protecţie. spre malul drept. . pn 16 at. care permite golirea de pe estacadă şi aceste traversări în râul Sebeş. sunt montate pe postamente din beton. În continuare conductele au traseul pe malul drept al râului Sebeş până în aval de Sebeşel. Imediat înaintea traversării Sebeş III este un cămin cu 2 vane de sectorizare şi golire în râul Sebeş. Amonte de subtraversarea DN 67 C este un cămin din care traseul se ramifică cu o conductă de apă brută 1 Dn 1200 mm spre staţia de tratare Săsciori şi 1 Dn 1200 mm spre Staţia de pompare de intervenţie respectiv spre staţia de tratare Petreşti. cu traversarea aeriană a iazului ramificat din râul Sebeş unde este un nou masiv solid.În continuare sunt 2 conducte Dn 1200 mm montate pe parapete.cămin de golire CG – în V. dar acoperite şi cu taluz periat cu bolovani spre luciul apei. Prin colonie cele 2 conducte Dn 1200 mm. Conducta spre staţia de pompe intervenţie are: . Urmează din nou o trecere aeriană a râului Sebeş II spre malul drept cu 2 Dn 1200 mm pe masive solide. După Pescărie traseul continuă pe malul drept al râului Sebeş – zona podului Răsturnata până la traversare Sebeş III spre malul stâng. . unde este o nouă traversare Sebeş IV spre malul stâng al joagărului. Răchita pe care are un ventil de aerisire – dezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm – pn 16 at. . pe versantul muntelui şi cu masive solide de susţinere. Răchita. zona stadionului şi zona târgului din Săsciori până la Pescăria comunei. În continuare conductele au traseul pe malul stâng al râului Sebeş până în amonte de Sebeşel.o traversare aeriană a V. până la coborârea în colonia Săsciori a Hidroconstrucţiei Sebeş. viroaga amenajată. . care permite golirea conductelor amonte până la captare. . Pe conductele traversării sunt 2 ventile aerisire – dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm – pn 16 at. între râu şi DN 67 C. este aeriană cu o pilă pe malul drept şi un solid pe malul stâng. cu masive la capete.un cămin de protecţie a instalaţiilor şi pompelor staţiei de intervenţie. pentru staţia de tratare Petreşti. Traversarea Sebeş IV este pe pile de beton armat cu masive la capete. . Traversarea este pe pereţi din beton şi masive la capete. Traversarea Sebeş III este pe pile de beton armat.un cămin cu instalaţii de protecţie a staţiei actuale de pompare de apă brută din lacul Petreşti. În continuare conductele sunt îngropate în pământ în zona pieţii.un cămin cu instalaţii de reglare debit şi rupere presiune şi protecţie. Traversarea este pe pile de beton armat cu masive de beton la capete. în caseta din beton armat şi traversarea unei văi afluent al râului Sebeş. în zona pieţii de alimente din Săsciori.o subtraversare de drum spre localitatea Răchita în tub de protecţie Dn 1400 mm din beton armat. Pe trecerea peste vale conductele au ventile de aerisire – dezaerisire tip DAD 6 – DN 150 mm – pn 16 at. până în apropierea Primăriei comunei Săsciori. Conducta spre staţia de tratare Săsciori traversează o viroagă la limita secţiei de tratare. iar în aval căminul CG 4. Traversarea râului Sebeş I este în aval de colonie.o subtraversare CF specială în tunel ( galerie ) de conducte. o subtraversare a unui drum al comunei. Între traversarea Sebeş II şi casetă este un cămin de golire CG 2. Pe cele 2 conducte ale traversării sunt 2 ventile de aerisire – dezaerisire tip DAD 3 – Dn 150 mm – pn 16 at. 58 . . În amontele traversării este căminul CG 3 – pentru golire în râul Sebeş. pe malul stâng a râului Sebeş. La limita aval a coloniei fiecare conductă are câte un cămin de golire. până la căminul special la intrarea în camera de amestec. Pe traversarea Sebeş IV conductele 2 Dn 1200 mm au ventile de aerisire – dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm.cămine de ventil – de aerisire – dezaerisire 2 buc. în punctele înalte. unde este o nouă traversare Sebeş III/1. În zona Pescăriei cele două conducte sunt montate în taluzul lacului.

.traversare aeriană râu Sebeş. cu tabliere susţinute de cabluri.. 16 at. .cămine cu ventil aerisire-dezaerisire (2 buc. Petreşti. pn 16 at. etc.subtraversarea DN 1 – ocolire Alba Iulia în tuburi de protecţie. .subtraversare braţ râu Sebeş.cămine de golire (6 buc.subtraversare drum acces la staţia de tratare Petreşti.subtraversare DN 1 Sibiu – Alba Iulia în tuburi de protecţie de beton armat. .traversare viroaga din zona staţiei de tratare Săsciori. Conductele aeriene de pe aducţiunea de apă brută sunt protejate anticorosiv la exterior şi vopsite. . cu portale de pile.subtraversarea drum spre Răchita în tub de protecţie din beton armat. Conducta de diametrul Dn 800 mm pe prima parte şi Dn 600 mm în majoritate.masive speciale de ancoraj din beton simplu şi armat.traversare V.subtraversare drum Oarda de Jos în tuburi de protecţie din beton armat. oraşul Sebeş. pe un pod special de conducte. robinete de sectorizare Dn 1000 mm. . pn = 25 at.).. Principalele lucrări aferente acestui tronson de aducţiune: . 3 goliri câte una în fiecare deschidere. Lancrăm. zona Sebeşel.. .căminul de reglare generală CG – imediat aval de drumul de mai sus. 59 . . Oarda de Jos. . Pe pantele mari la conducta îngropată sunt prevăzuţi parapete. iar aerian cu izolaţie termică. judeţene şi naţionale.subtraversare CF Sibiu – Deva în tunel – galerie – din beton armat. pn = 25 at. .. pn 25 at. . . . pe postamente şi masive din beton. .subtraversare CF specială în tunel – galerie de conducte din beton armat. Principalele lucrări aferente conducte sunt: . unde se leagă la cele 2 conducte de refulare ale pompelor actuale Dn 800 + Dn 600 mm. ventile de aerisire-dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm < pn 25 at. Răchita. Conducta montată în pământ este protejată anticorosiv la exterior cu o izolaţie din bitum. .560 km. cu 3 deschideri de 97 cm fiecare. pe pile din beton armat.conducta de legătură spre staţia Petreşti. Aducţiunea generală de apă potabilă a sistemului zonal a) Tronson: Staţie de tratare Săsciori până la ramificaţia spre rezervoarele municipiului Alba Iulia Conducta de aducţiune are Dn 1200 mm ţeavă din oţel. bandă PVC.. pe postamente din beton. Traseul străbate terenuri agricole aferene localităţilor: Săsciori. Sebeşel..subtraversare CF Alba Iulia – Vinţu de Jos în tunel (galerie) de conducte la balta Tăuşor. cu susţinerea pe postamenţi cu ventil DAD 6 – Dn 150 mm. Pe traversare conducta are ventil de aerisire-dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm. Alba Iulia. . Conducta are suplimentar 3 puncte de alimentare.traversare peste colectorul general de canalizare al municipiului Alba Iulia. Pe conductă este un ventil de aerisiredezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm. Este din ţevi de oţel L = 2665 m. . Traseul este în general în lungul unor drumuri comunale. în fiecare deschidere câte unu. L = 19. pn 25 at. care împiedică spălarea pământului de apele de şiroire. b) Conducta de legătură la rezervoarele zonei de sus a municipiului Alba Iulia Este o ramificaţie din aducţiunea generală Dn 1200 mm până la gospodăria zonei de jos a municipiului Alba Iulia..). .traversare aeriană râu Mureş. inserţie. Conducta pe trosoane a fost probată la 10 at. Şi 25 at. .parapete pe versantul muntelui contra spălării pământului de pe conducta de apele de şiroire. cu masive de ancoraj la capete. .traversare aeriană la nivelul terenului pe pasajul DN 1 de la intrarea în Alba Iulia unde are şi un ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm..subtraversare DN 7 – Sibiu – Deva în tuburi de protecţie din beton armat.cămine de sectorizare (10 buc.).

). .). este din ţevi de oţel L = 17.. . . unde s-au prevăzut măsurile de protecţie.). .Instalaţii de legătură la conductele spre Blaj şi Aiud în zona staţiei de pompare Galda. . . continuându-se lucrările la tronsonul Oiejdea – Galda L = 2. iar pe traversări şi cu izolaţie termică.).conducta este protejată anticorosiv la exterior. . inserţie şi bandă PVC. pn = 25 at.. unde conducta are ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – DN 150 mm. iar pe ultima parte Dn 800 mm. Conducta a fost prevăzută a fi probată la 25 at.traversare pe postamenţi pe sub pasajul liniei CF a fabricii Porţelanul Alba Iulia – cu ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – DN 150 mm.subtraversare drum Pâclişa în tuburi de protecţie din beton armat.conducta are zona dificilă sanitar în lungul colectorului de canalizare. .Traversare aeriană V. Avicola în tuburi de protecţie Dn 1400 mm din beton armat. c) Tronson : Alba Iulia . . . Gălzii pe stâlpi şi masive adiacente şi cu ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm. cu bitum. Traseul străbate terenuri agricole aferente loclalităţilor: Alba Iulia. .subtraversare drum DJ Teleac în tuburi de protecţie Dn 1400 mm. pe stâlpi cu masive adiacente şi cu ventil de aerisiredezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm. Galda şi este în general paralelă cu linia CF Alba Iulia – Teiuş până la km 411+600 şi apoi cu DN 1 până la Galda şi cu DJ 107 H până la staţia de pompare Galda. pn = 25 at. 60 - .. . . Sântimbru.conducta a fost probată la 25 at. Oiejdea. .parapeţi pe versanţi pentru împidicarea spălării pământului nde pe conducta de ape de şiroire.000 ml din aducţiunea generală. .subtraversare drum DJ 107 Berghin în tuburi de protecţie Dn 1400 mm.Cămine de golire ( 11 buc.Subtraversare CF Coşlariu – Arad la km 411+641 în tunel (galerie) de conducte din beton armat.Subtraversare DJ 107 H Coşlariu cu Dn 800 mm montat în tuburi de protecţie Dn 1200 mm din beton armat.C.cămin măsurare debit. . .Subtraversare acces la S.Traversare râu Ampoi pe pile.cămine desectorizare (4 buc. . Principalele lucrări aferente acestui traseu de conductă sunt: . inserţie şi bandă PVC.75 km. . iar pe zonele aeriene şi cu izolaţie termică. pn = 25 at.racordare la conductele existente. . . În prezent sunt puse în funcţiune 35. .Cămine de sectorizare (10 buc. . şi 14 at.). în pământ..subtraversare drum acces la staţia de epurare a oraşului Alba Iulia în tub de protecţie şi masiv de beton. . .Staţia de pompare Galda – în execuţie Conducta de aducţiune are Dn 1200 mm. .Traversarea zonei fabricii de cărămidă Sântimbru.Subtraversare acces la ISCIP cu tuburi de protecţie din beton armat Dn 1400 mm. .Traversare aeriană V.traversarea unei văi la fabrica de porţelan.Subtraversare drum ferma SUIMPROD în masiv de beton.. Conducta montată în pământ este protejată anticorosiv cu bitum.cămine de golire (2 buc.subtraversare drum Ciugud în masiv de beton. .Subtraversare DJ 107 C Sântimbru în tuburi de protecţie Dn 1400 mm din beton armat.Subtraversare DN 1 – ocolire Alba Iulia la km 3+528 şi 4+469 în tuburi de protecţie Dn 1400 mm. la Gopodăria zonei de jos.Subtraversare pârâul Gălzii şi canal în masive de beton.500 ml. Oiejdea. . cu tuburi de protecţie Dn 1400 mm din beton armat în zona drumurilor. pn = 25 at.Cămine ventil ( 8 buc.

A.2 km.5. jud. golire şi secţionare conform configuraţiei terenului precum şi a necesităţilor tehnologice. Este prevăzută cu robineţi de aerisire.55 iar oraşul Zlatna este amplasat pe o platformă la cota 410. Curs de apă : râul Ampoi pârâul Feneş. unde se distribuie într-o conductă Dn 200 care face alimentarea generală a oraşului Zlatna. Camera de încărcare a conductei preia apa din deznisipator şi o dirijează pe conducta de aducţiune Dn 600 . pe malul stâng al pârâului Feneş la 1. şi staţia de tratare. Producerea apei industriale la Staţia de tratare pompare apă industrială Zlatna 1. urmărind mai apoi traseul vechi al albiei râului Ampoi până la confluenţa râului Ampoi cu pârâul Valea morilor. cotă 407.74 Alba Iulia – Abrud. şi punctul de joncţiune.în apropriere D. Staţia de tratare este amplasată în oraşul Zlatna.4 km şi este formată din ţeavă de oţel Dn 600 mm. Captare pârâu Vâltori – debit maxim 330 l /s. Amplasament : localitatea Izvorul Ampoiului. Cursul de apă : Pârâul Feneş.C. Denumire : Staţia de tratare apă Zlatna 2. Alba Oraşul Zlatna. canalizare şi apă industrială până la DN 74. Pârâul Vâltori Descriere generală. An punere în folosinţă 1989 . Captare pârâu Feneş – debit maxim 330 l /s. cotă 407. an punere în folosinţă 1989 Se află amplasată la cota 520. Staţia de tratare –. cotă 486. Acesta este format din două camere de deznisipare (funcţionare alternantă).8 l/s pentru alimentarea cu apă potabilă a oraşului Zlatna şi 2. cota 407. Bazin hidrografic : Ampoi 4. are o lungime de 1 km şi este formată din ţeavă de oţel Dn 600 mm. An punere în folosinţă 1989 Conductă aducţiune apă brută – asigură transportul apei brute de la punctul de joncţiune. Ampelum S. Conducta de apă potabilă Dn 400 este amplasată pe traseul comun al conductelor de apă brută. an punere în folosinţă 1989 Se află amplasată la cota 483. În culeea mal stâng face corp comun cu barajul deznisipatorul. Denumire : Staţia de tratare – pompare apă industrială – Izvorul Ampoiului Staţia de tratare Zlatna 2. pârâul Vâltori 61 . Fiecare sursă este prevăzută pentru un debit de 330 l/s.2. astfel presiunea de serviciu în reţeaua de distribuţie este asigurată. Camera de încărcare a conductei preia apa din deznisipator şi o dirijează pe conducta de aducţiune Dn 600. An punere în folosinţă 1989.8 km amonte de localitatea Feneş. Conductă de aducţiune Feneş – asigură transportul apei între priza Feneş. în dreptul stadionului oraşului. Sursele de apă sunt: pârâul Feneş. An punere în folosinţă 1989 Conductă aducţiune Vâltori – asigură transportul apei între captarea Vâltori. Prelevarea apei se realizează cu o captare cu prag de fund şi priză de vară pe coronament având în culeea captării deznisipatorul. cotă 520.2.4. Transportul apei potabile se realizează gravitaţional. nefiind necesară amplasarea unui sistem de pompare a apei potabile deoarece cota de plecare din staţia de tratare este 456. în satul Vâltori la cca. 15 l/s în total. pârâul Vâltori şi râul Ampoi.75. Alba 3. jud.din care se folosesc. De la acest punct conducta Dn 400 continuă traseul până în dreptul S. din care 12.N. Prelevarea apei se realizează prin captare cu prag de fund şi priză pe coronament. are o lungime de 15. Este prevăzută cu robineţi de aerisire. Producerea apei potabile şi industriale zona Zlatna Producţia apei potabile 1. Acesta este format din două camere de deznisipare (cu funcţionare alternantă) şi asigură reţinerea particulelor cu diametrul mai mare de 20 mm. 130 m aval de biserică pe malul stâng al pârâului Vâltori. care asigură reţinerea particulelor mai mari de 20 mm. în dreptul km 69. Curgerea apei pe conducta de aducţiune realizându-se gravitaţional.3 km şi este formată din ţeavă oţel Dn 600 mm. are o lungime de 5. Curgerea apei pe conducta de aducţiune realizându-se gravitaţional. golire şi secţionare conform configuraţiei terenului precum şi a necesităţilor tehnologice.2 l/s apă pentru nevoile tehnologice ale staţiei. Transportul apei potabile. cota 464. şi punctul de joncţiune. Lungimea totală a conductei de transport apă potabilă este de 1. Populaţia deservită de sursele de apă Feneş şi Vâltori este de 2781 persoane . pe versantul vestic al dealului Măgura Zlatna. în prezent. Amplasament : Zlatna 3.este amplasată la cota 464.

1 .92 mm sudată elicoidal. Amplasament: Măgina – Livezile 3.92 mm sudată elicoidal. între Aiudul de Sus şi comuna Livezile. de la 6 – 8 km de centrul municipiului Aiud.6 *7. Denumire: Sursa de apă Măgina – Livezile – staţia de pompare 2. Producerea apei potabile sistemul public – Municipiul Aiud 1. este formată din tronsoane de ţeavă oţel 609.la sursa I captarea apei s-a executat în sistem cu dren orizontal.3. Captarea apei din râul Ampoi – debit maxim 330 l /s. între cota 462 şi cota 410. Transportul apei industriale Staţie tratare Izvorul Ampoiului – platforma industrială Zlatna – se realizează gravitaţional. Lungimea drenului este de 205 m având 5 puţuri de vizitare şi unul de colectare asigurând un debit de 18 – 20 l/s. Transportul apei potabile Sistemul de transport a apei potabile cuprinde: 62 . Puţurile au adâncime de 10 m. cu tuburi de beton cu barbacane având diametrul de Ø 500 mm aşezat în pânza freatică a pârâului Aiudel. Bazinul hidrografic: Mureş 4.5 km. Transportul apei industriale a. diametrul de 2 m şi sunt prevăzute cu barbacane pe o înălţime de 4 m.5 km şi este formată din tronsoane de ţeavă oţel 609. b. Conducta 1 apă industrială face legătura între Staţia de tratare şi intrarea pe platforma industrială de unde se distribuie în reţele de incintă şi tehnologice. în aproprierea DN 74 Zlatna –Abrud.4.sursa II este compusă din 6 puţuri forate (unul nu funcţionează). Uzina nouă de cupru. De asemenea pentru protejarea zonei captării împotriva inundaţiilor pe ambele maluri s-au executat diguri de apărare semicirculare cu o distanţă minimă între cele două diguri de 27 m la coronament şi 16 m la piciorul taluzului. la intrarea în localitatea Izvorul Ampoiului . Transportul apei industriale Staţie de tratare Zlatna – platforma industrială Zlatna – pleacă din căminul de vane amplasat între cele două rezervoare de apă industrială la nivelul radierului acestora . legate între ele cu o conductă de Ø 300 mm şi o lungime de 230 m. cotă 462. asigură alimentarea cu apă industrială a platformei industriale doar în caz de avarie a conductei 1. transversal pe acesta la o adâncime între 8 – 10 metri. Are o lungime de 2. 40 l/s pentru EM.Zlatna. prin tronsoane alternante de tub PREMO DN 400 în lungime totală de 4100 m şi tronsoane din ţeavă oţel sudată elicoidal 419 * 8 mm în lungime totală de 1658 m. 5. Puţurile au un diametru de 2 m şi adâncime de 10 m fiind prevăzute cu barbacane de pe o înălţime de 6 m.prin două conducte Dn 600. Lungimea conductei 1 apă industrială este de 1.2. pe malul stâng al râului Ampoi . . Sistemul de alimentare cu apă industrială a fost destinat alimentării platformei industriale a oraşului Zlatna. La nivelul anului 1990 cantitatea de apă industrială estimată a fi necesară era de 260 l/s. cantitate distribuită astfel: 70 l/s pentru IMMN-Zlatna. Apa de producţie proprie este asigurată din două surse de profunzime construite după cum urmează: . asigurând un debit de 10 – 12 l/s.Descriere generală.cotă plecare 463. aerisire şi golire funcţie de nevoile tehnologice şi configuraţia terenului. În zona captărilor s-a executat regularizarea şi îndiguirea contra inundaţiilor pe o lungime de 300 m din care 200 m în amonte şi 100 m în aval de dren.6 *7. Apa potabilă asigurată din sursa proprie se obţine din pânza freatică a pârâului Aiudel. Transportul apei pe conductă se realizează gravitaţional. pe o lungime totală de 5758 m. Cursul de apă: Valea Aiudului Descrierea generală. Transportul apei pe conductă se realizează gravitaţional. Staţia de pompare Măgina este amplasată pe cursul inferior al pârâului Aiudel. Conducta 2 apă industrială face legătura între Staţia de tratare şi capătul platformei industriale unde se distribuie în reţele de incintă şi tehnologice. Această cantitate se asigură în întregime de la staţia de tratare apă industrială aferentă captării Izvorul Ampoiului. 130 l/s. La nivelul anului 2004 în urma lichidării firmelor industriale din zonă necesarul de apă industrială a scăzut aproape în întregime rămânând la aproape 1 l/s. iar 20 l/s pierderi. Este prevăzută cu sisteme de secţionare. Această sursă a fost extinsă cu încă trei puţuri de captare unite printr-o conductă de Ø 300 mm şi lungă de 250 m asigurând un debit proiectat de 10 l/s. Sursa se apă Măgina – Livezile asigură o parte din necesarul de apă al municipiului Aiud restul fiind asigurat de sistemul microregional de alimentare cu apă al judeţului Alba.

Debitul maxim captat este de 0. microregional al judeţului Alba.R. N-E de acesta. 6. cu lungimea 5850 m e realizată din tuburi de azbociment. din tuburi de azbociment se întâlneşte cu conducta de Ø 250 mm prin pompare în centrul municipiului Aiud.000 mc/lună de la Apele Române. este de formă circulară şi amplasat suprateran. este din oţel şi această conductă magistrală furnizează apă din sistemul microregional al judeţului Alba.95) şi permite evacuarea apelor cu frecvenţa 1% si 0. 3 – conductă de aducţiune Ø 250 mm prin cădere liberă. Staţia de pompare amplasată pe sursa de apă Măgina – Livezile funcţionează 24 de ore din 24 de ore cu câte una din pompele prezentate mai sus. Bazin hidrografic: Râul Cugir 4.Mic 63 . Pentru alimentarea cartierului de locuinţe Gheorghe Doja din rezervoarele 2 x 2500 mc se pompează apă în rezervorul de 200 mc amplasat la o cotă superioară acestora printr-o conductă de polietilenă de Ø 150 mm. îngropate în pământ şi amplasate pe dealul de deasupra parcului municipal Aiud. Cursul de apă: Râul Mare Descriere generală. Acel rezervor este construit din beton. Rezervoarele 2 x 2500 mc + 200 mc. după cum urmează: Producerea apei potabile în staţia de tratare R. 30.R.5 la 1.8 Km amonte de Cugir 3.proiect). Debitul de apă intrat în rezervoare este măsurat cu un debitmetru Dn 300 cu turbină inserată tip DIT având Qn 600 mc/h. Rezervoarele de 2 x 2500 mc sunt din beton de formă circulară şi amplasate suprateran pe acelaşi aliniament cu rezervoarele de 2 x 1000 mc la distanţă de cca. Pe această conductă magistrală este furnizată apa din sistemul microregional al judeţului Alba. 500 m în amonte faţă de acestea.8 Km în amonte de confluenţa cu R. Deversorul barajului este la cota 386.Mare . la cca 5.apele de suprafaţă colectate în bazinul râului amintit.1 – staţia de pompare Măgina – Livezile. 6 – rezervoare 2 x 1000 mc. 4 – conductă de alimentare rezervoare Ø 600 mm. care functionează în timpul iernii. (conf.4. Mare 1. 1. Uzina de apă R.4. Barajul de priză este un baraj de greutate din beton simplu încastrat în malul stâng şi în malul drept este încastrat în drumul forestier modernizat.Mic (loc numit la "Podul Rosu" folosind ca sursă de apă brută .Mic 1.5. 2. 5 – conductă de alimentare rezervoare Ø 600 mm . Personalul monitorizează în mod continuu debitele de apă intrate în rezervoare. 3. Conducta de aducţiune Ø 250 mm prin pompare. Denumire: Uzina apă . Barajul este executat cu două prize şi anume: cu priza pe creasta barajului (sistemul tirolez) şi cu priza de mal. Rezervoarele 2 x 1000 mc sunt din beton de formă circulară.000 mc/lună de la APA CTTA SA Alba. Capacitatea uzinei este de 411 l/s din care 26 l/s consum tehnologic (conform proiect). 4. Producerea apei potabile pentru alimentarea cu apă a oraşului Cugir se realizează în două staţii de tratare apă. Conducta de alimentare de Ø 600 mm alimentează rezervoarele 2 x 2500 mc. Zona rezervoarelor este împrejmuită cu gard şi marcată cu tăbliţe indicatoare „Zonă de protecţie sanitară”. 7. 5. Mare 2.1%. Producerea apei potabile în staţia de tratare R. Alimentarea lor se face cu conductă de oţel Ø 600 mm pe care este montat un contor apă rece cu ultrasunete SONOCAL tip DANFOSS Dn 250 mm cu Q max 1000 mc/h pe conducta de alimentare din sistemul.Mare amplasată în extravilanul oraşului Cugir. Debitul de apă intrat în rezervor este de cca.42 mc/sec. Denumire: Uzina apă . Conducta de aducţiune Ø 250 mm prin cădere liberă are o lungime de 7750 m.60 m înalţime de talvegul Râului Mare Cugir (care are cota de 382. 2 – conductă de aducţiune Ø 250 mm prin pompare. 80. Amplasament: R.2. 5. alimentează rezervoarele de 2 x 1000 mc. Conducta de alimentare de Ø 600 mm alimentează rezervoarele 2 x 1000 mc şi este din oţel. 7 – rezervoare 2 x 2500 mc + 200 mc. În caz de necesitate sursa de apă asigură apă pentru o perioadă limitată pentru funcţionarea a celei de-a doua pompe în paralel.

Uzina de apă R Mic este amplasată în intravilanul oraşului Cugir. Pe acest tronson se distribuie apă oraşului Câmpeni. Din această conductă se alimentează locuitorii din Bistra. Cursul de apă: Râul Arieş Descriere generală.5. în cadrul Uzinei Mecanice Cugir şi foloseşte ca sursă de apă brută apele de suprafaţă colectate în bazinul Râului Mic. are Dn 400 mm. Pe acest traseu sunt două supratraversări prevăzute cu dispozitive de aerisire continuă a conductei.Mic. pe o lungime de 4000 m.8 km şi a fost executată din oţel Dn 600 mm. aducţiunea se bifurcă împărţindu-se în două tronsoane de conductă care transportă apa către SP Gârde.2. subtraversând firul văii pe malul stâng în apropierea staţiei de tratare. situat în zona de luncă a râului. Traseul conductei urmăreşte malul drept al râului Arieş.Mic Barajul se află pe Râul Mic la cca 6 km amonte de confluenţa celor două râuri şi este un baraj de greutate din beton având urmatoarele caracteristici: . Ea are o lungime de cca. Bazin hidrografic: Râul Cugir 4. Amplasament: UM Cugir II 3. lângă baraj.4. Cealaltă ramură care urcă pe valea Abrudelului către gospodăria de apă Gura Roşie. Staţia de tratare se află în incinta UMC II (la circa 3 km de lacul de acumulare) având o suprafaţă de 3000 mp şi are următoarele componente: Transportul apei • Transportul apei din staţia de tratare R. pe str. Producerea apei potabile . există o înţepătură a unei conducte Dn 100 mm către Muşca. Conducta coboară de la rezervor fiind executată din oţel Dn 600 mm. Pe acest tronson este prevăzută o supratraversare a râului Arieş. pe un teren aproximativ plan. 5. pe valea râului Arieş. este acumularea Mihoieşti realizată amonte de oraşul Câmpeni. prevăzut şi cu un deznisipator. Cursul de apa: Râul Mic Descriere generala. Sursa de apă aferentă sistemului. Aducţiune apă către consumatori care pleacă din rezervor către consumatori. iar în capătul de la barajul de la Gârde. Acumularea de apă Mihoieşti este un lac artificial rezultat din construirea barajului de greutate pe râul Arieş în amonte de oraşul Câmpeni. Denumire: Staţia de tratare – pompare apă potabilă Mihoieşti 2. Captarea propriu-zisă se face printr-un deversor lateral. Lungimea conductei este de 5 Km.cotă minimă exploatare 398 NMB . respectiv către gospodăria de apă Gura Roşie.Mic. primul consumator fiind oraşul Câmpeni.5 m NMB . Transportul apei la bazinele de înmagazinare se face prin două conducte din fontă Dn 200 si oţel Dn 300.000 mc. În apropierea podului peste Arieş de la ieşirea din Câmpeni. cu rolul de a opri depunerile ce apar în timp. Capacitatea uzinei este de 80 l/s. Sistemul de alimentare cu apă din acumularea Mihoieşti.înălţime baraj 9 m Volumul lacului de acumulare este de cca 100. Aducţiunea de apă brută. Traseul 64 .2. Transportul apei la bazinele de înmagazinare se face printr-o conductă Dn 600 din tuburi PREMO şi oţel şi o conductă Dn 300 din oţel.Mare.cotă maximă retenţie 397. • Transportul apei din staţia de tratare R.Cîmpeni 1. Conducta de aducţiune este realizată din ţeavă de oţel având Dn 600 mm şi o lungime de 1900 m. Aducţiunea de apă brută asigură transportul gravitaţional al apei de la captare până la staţia de tratare. Baraj R. 1. Urmăreşte malul stâng al râului Abrudel pe o lungime de 1900 m după care supratraversează rămânând pe malul drept până în rezervorul gospodăriei de apă. urmând malul stâng al râului Arieş pe o lungime de 10800 m. Bazin hidrografic: Mureş 4. Aducţiunea către SP Gârde este executată din ţeavă de oţel Dn 400 mm. lungimea totală fiind de 6500 m. Modul de captare este gravitaţional apa fiind adusă printr-o conductă metalică ramforsată în beton Ø 1000 mm de la barajul din beton la castelul de echilibru şi uzina de apă. Staţia de tratare Mihoieşti este amplasată în imediata apropiere a oraşului Câmpeni. Amplasament: Câmpeni – Mihoieşti 3.R. fiind executată din oţel.cotă terasament 398 m NMB . imediat după confluenţa râurilor Arieşul Mare şi Arieşul Mic.

precum şi lucrări de amenajare a malurilor pârâului Hărmăneasa. Aducţiunea de apă către consumatori pleacă din rezervor către consumatori.068 locuitori din care : . 4. Cealaltă ramură. Capacitatea maximă de tratare a staţiei Buninginea este de 55 mc/h.2.9 km după care subtraversează rămânând pe malul drept până în rezervorul gospodăriei de apă. 5. Conducta de aducţiune.5 km amonte de localitatea Baia de Arieş.4.conductei urmăreşte malul drept al râului Arieş supratraversând firul văii pe malul stâng în apropierea staţiei de tratare. Hărmănesei şi V. Producerea apei potabile – Oraş Baia de Arieş 1.P. Barajul de captare Ţarina. care urcă pe valea Abrudelului către Gospodăria de apă Gura Roşie.P. de la ieşirea din Câmpeni. respectiv 15 l/s. 3. funcţie de regimul precipitaţiilor. Localitatea este legată cu centrele Câmpeni şi Turda. 5. Producerea apei potabile – Oraş Abrud 1. aducţiunea se bifurcă împărţindu-se în 2 tronsoane de conducte care transportă apa către S. Este construit din beton . Aducţiunea către S. Clorinarea apei se face în staţie utilizând un aparat de clorinare şi butelii de clor având capacitatea de 500 l şi 40 l. Pentru o funcţionare cât mai normală a barajului în jurul lui s-a prevăzut împrejmuirea zonei de protecţie cu sârmă ghimpată pe stâlpi din beton. comuna Ciuruleasa 3. Populaţia totală a oraşului Baia de Arieş împreună cu satele aparţinătoare este de 5. Staţia de tratare a apei Buninginea se află în comuna Ciuruleasa la o distanţă de 12 km de oraşul Abrud.7 l/s – 20 l/s. 10. Capacitatea staţiei de tratare – 130 l/s. fiind situat la cca. Barajul de captare este prevăzut cu priză de iarnă este construit din beton şi beton armat .total populaţie branşată la reţelele de apă potabilă este de -2.5 km.4. Denumire : Staţiile de tratare Hărmăneasa şi Ţarina 2. 65 . are Dn 400 mm. Barajul de captare Hărmăneasa. pe şoseaua Turda-Câmpeni la o distanţă de 62 km. 300 m amonte de filtre. filtrare şi clorinare.8 km. Gârde. primul consumator fiind oraşul Câmpeni. fiind executată din oţel şi urmăreşte malul stâng al Abrudelului pe o lungime de cca. Din această conductă se alimentează locuitorii din Bistra.având o captare de fund sub forma de lamă deversată . Conducta coboară de la rezervor fiind executată din oţel cu Dn 600 mm.localitatea are un număr de 50 agenţi economici branşaţi la reţelele de apă potabilă şi canalizare. Denumire : Staţia de tratare apă Buninginea 2. Populaţia deservită de sursele de apă Vulcan şi Buninginea este de 4500 de persoane dintrun total de 6200 de persoane cât are oraşul Abrud. Alimentarea cu apă a oraşului Abrud se face din trei surse şi anume: • Sursa de suprafaţă Buninginea • Captare izvoare sursa Vulcan • Sursa de suprafaţă Cîmpeni . În apropierea podului peste râul Arieş. pe o lungime de cca. Cursul de apă : râul Cerniţa Descriere generală.7. 1. Gura Roşie.respectiv 24 km de localitatea Câmpeni. Captarea apei se face din barajul construit în acest scop. Cursul de apă : V. şi are o lungime de cca. lungimea totală fiind de cca. Amplasament : sat Buninginea. Ciorii Descriere generală. Sursa Buninginea este o sursă de suprafaţă şi tratarea apei se face pe 4 trepte prin coagulare.3 km.amplasată la cca. Bazin hidrografic : Mureş 4. Amplasament : V. Hărmănesei şi Ţarina 3. respectiv 2.2. 6. Datorită perioadelor secetoase debitul pârâului Cerniţa scade considerabil ajungând la circa 2 l/s.339 locuitori . Localitatea Baia de Arieş este situată în bazinul mijlociu al râului Arieş.P. respectiv către S.6. Întreaga localitate este aşezată pe malul drept al râului Arieş. Gârde este executată din oţel cu Dn 400 mm. decantare. într-o regiune cu o altitudine de 500-1000 m.Mihoieşti Sursa Vulcan este constituită din captarea a două izvoare din masivul Vulcan debitul fiind între 10 mc/h – 75 mc/h.

Asupra dezvoltării de noi zone industrializate îşi pun accentul şi unităţile de relief precum şi zonele împădurite. o Asociaţii familiale 6.majoritară de stat 2.5 km. Ocna Mureş. a fost realizat un rezervor de 100 mc. Teiuş. apa şi industria de automobile) 1.1x200 mc) de unde apa se distribuie gravitaţional prin reţele la consumatori. Principalele zone industrializate la nivel judeţean sunt axate în principal în perimetrele municipiilor şi oraşelor Alba Iulia.majoritară de stat 2. Rezervoarele de înmagazinare. Numărul de unităţi active repartizate pe ramuri conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Alba la nivelul anilor 2007 -2008 este următoarea: NR.majoritară privată 66 2007 7760 40 7720 1394 19 1375 18 11 7 637 4 633 2008 8408 54 8354 1415 33 1382 32 21 11 649 9 640 .majoritară de stat 2. Baia de Arieş. Sebeş.Pentru o funcţionare cât mai normală a barajului în jurul lui s-a prevăzut împrejmuirea zonei de protecţie cu sârmă ghimpată pe stâlpi din beton. zona Ţarina. Zonele industrializate / ramuri. nefolosit. în incinta staţiei de tratare Ţarina. forestier sau turistic. SECŢIUNEA A 6-A . precum şi lucrări de amenajare a malurilor pârâului V.DEZVOLTARE ECONOMICĂ 6. Conducta de aducţiune Hărmăneasa. DE UNITĂŢI ACTIVE TOTAL JUDEŢ 1.majoritară de stat 2 majoritară privată INDUSTRIE 1. Aiud.majoritară privată Industrii orientate în principal către producţia de bunuri intermediare (exclusiv energia. Ciorii.949 . Zonele rurale sunt slab reprezentate în domeniul activităţilor industriale principala ocupaţie fiind în sectorul agricol. Conducta de aducţiune Staţie Ţarina. Blaj. o Societăţi comerciale 9195. • conducta de aducţiune Staţie Ţarina.majoritară privată Industria de energie si apă 1. Sunt în număr de trei sunt amplasate în avalul staţiei de tratare (capacitatea 2x100 mc.5 km.1.574 . dar şi Cugir. Ciorii la staţia de tratare Ţarina are diametrul Dn 250 mm şi lungimea de 3. Zlatna. Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Alba la nivelul judeţului Alba situaţia cu numărul agenţilor economici activi din judeţul Alba era următoarea: o Agenţi economici activi 15. Conducta de aducţiune de la staţia de tratare Hărmăneasa până în localitatea Baia de Arieş are diametrul Dn 100 mm şi lungimea de 2. Transportul apei potabile. Conducta de aducţiune de la captarea V. Abrud chiar dacă în aceste localităţi au avut loc transformări semnificative privitor la reducerea / închiderea activităţii în anumite ramuri. Sistemul de transport al apei potabile cuprinde: • conducta de aducţiune Hărmăneasa. Cîmpeni. • rezervoarele de înmagazinare. În vederea asigurării apei potabile zonei a II-a de presiune. lângă rezervorul pentru înmagazinarea apei de spălare.

majoritară privată Industria de bunuri de consum de lungă durată (exclusiv industria de automobile) 1.majoritară privată TRANSPORTURI 1.majoritară de stat 2.NR.majoritară privată SERVICII DE PIAŢĂ PRESTATE PENTRU POPULAŢIE 1.majoritară de stat 67 .majoritară de stat 2. REPARAŢII DE ARTICOLE PERSONALE ŞI GOSPODĂREŞTI 1.majoritară privată COMERŢ CU RIDICATA 1.majoritară de stat 2. DE UNITĂŢI ACTIVE 2007 2008 11 11 139 3 139 117 117 217 217 250 250 1011 3 1008 720 5 715 64 1 63 151 2 149 314 314 727 727 1912 1912 776 1 Industria mijloacelor de transport rutier 1.majoritară privată COMERŢ CU AMĂNUNTUL.majoritară de stat 2.majoritară privată CONSTRUCŢII 5 5 137 4 133 119 119 219 219 259 259 805 3 802 614 3 611 63 1 62 150 2 148 294 294 707 707 1864 1864 597 1 1.majoritară de stat 2.majoritară privată Industrii agricole si alimentare (exclusiv producţia de morărit şi fabricarea produselor pentru animale) 1.majoritară privată TRANZACŢII IMOBILIARE 1.majoritară privată VÂNZAREA.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI A MOTOCICLETELOR.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2.majoritară privată Industria de bunuri şi echipamente 1.majoritară de stat 2.majoritară privată Industria bunurilor de consum de durată limitată (altele decât cele agricole şi alimentare) 1.COMERŢUL CU AMĂNUNTUL AL CARBURANŢILOR 1.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2.majoritară privată POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII 1.

0 8.1 4.5 1. Produs/sarcina 33500to 450to 10 to 812 mp 68 .8 4. asanare.3 1. capacităţi de stocare. întreţinerea si repararea autovehiculelor Comerţ cu ridicata Comerţ cu amănuntul.9 3.depozite Aiud.8 1.4 6.1 5.9 2.6 1.6 0.6 3.majoritară de stat 2.3 1.0 18. 2BIS Proprietar.3 1.0 50. Cuza Vodă.4 3. de unităţi active Cifra de afaceri Nr.majoritară de stat 2.7 4.4 100.majoritară privată PONDEREA RAMURILOR PRODUCTIEI MATERIALE ÎN TOTAL JUDEŢ 2007 Nr.5 11.5 12.3 3.6 9.7 0.8 5.8 9.2.9 100. utilizator (stat. 2A Aiud .majoritară privată ÎNCHIRIERI (LOCAŢIE) ŞI SERVICII FURNIZATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR.8 12.7 100. Str.0 10.4 4.0 100.9 0.1 7. de unităţi active Cifra Nr.1 5.5 7. SILVICULTURĂ.1 3.5 1.5 9.8 9.6 1. salubrizare şi gestion.majoritară privată ALTE ACTIVITĂŢI (AGRICULTURĂ.3 4.4 0.2 100.2 12. Gării.4 8.6 3.8 1.2 6.0 51. mediu Cheltuieli cu al salariile salariaţilor 2008 Nr.6 7. ASANAREA.6 23. DE UNITĂŢI ACTIVE 2.1 24.3 9.0 55. Horea.6 0. particular) SC Agro City Center SRL Federalcoop Sc Becom Impex SRL SC Mib Prod Com SRL Capacitatea de depozit.9 0.0 49.0 49.1 4.3 1.1 11.8 12.9 4.4 7.8 Alte activităţi 6.PISCICULTURĂ.8 0.0 3.6 2.8 6.9 6.0 8.7 11.8 3.0 57. tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Siloz cereale Depozite produse alimentare şi industriale Depozit produse alimentare şi industriale Depozit legume fructe Adresa (amplasarea) Alba Iulia.7 8. reparaţii de articole personale si gospodăreşti Servicii de piaţă prestate populaţiei Inchirieri (locaţie) şi servicii furnizate în principal întrepr.4 2.4 10.7 5. Denumire.13 Aiud.3 4.5 0.2 5.1 0.2 2.1 6.6 2. SALUBRIZAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR 2007 596 863 3 860 409 8 401 2008 775 1003 1 1002 281 8 273 1.NR.1 100. ETC) 1.2 5.0 16. deşeurilor 100.5 11.5 11.0 2. Depozite / rezervoare.3 100.4 1.9 0. mediu Cheltuieli al de cu salariile afaceri salariaţilor TOTAL JUDEŢ Industrie Construcţii Transporturi Poştă şi telecomunicaţii Tranzacţii imobiliare Vânzarea.

7 Blaj Blaj.Revoluţiei.9 Alba Iulia.499 to 0. 1 Decembrie 1918.Blaj SC Rivaly Ch SRL SC Simi SRL SC Ferometal SRL .Gării.1 Alba Iulia . 1292m 510to 75to 188.V.1 Alba Iulia.50 Alba Iulia. Clujului. Mihail Kogălniceanu nr. Ap. Depozitelor. 88 Alba Iulia.55mp 2to/mp 60to 2038to 106mp 27to 500t 10000T(1. nr. Izvor.3 Alba Iulia.Alba Iulia SC Flash Marketing SRL SC Transilvania Import Export SRL SC Vinalcool SA SC SATEX SRL SC Peco SA SC VINERSAR SRL SC Libris SA SC Assalpo SA .2 Blaj. 2640 mp 200mp 2to/mp 540to 2700t 18t 28.5 t) 590t 100to 69 . Moţilor. bl.72mp 20to 375to 100t 50to 98.4 Sebeş. Clujului. tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Depozit materiale construcţii Depozit materiale de construcţii Depozite produse alimentare şi industriale Depozit de mărfuri Depozite . Principală.2 Sebeş. C8.Ocna Mureş SC Peco SA SC Ama Impex SRL SC Bobo Com SRL Sebeş SC Montana Comerţ SA Zlatna SC Comcereal Aiud Unirea SA SC Comcereal Blaj SA SC P. utilizator (stat.Est Co SRL Capacitatea de depozit. I.Alecsandri. Gh. Muncii. 1Decembrie 1918.V. Olteniei.106 Alba Iulia.MV 2-6 Alba Iulia.2 Cîlnic.42 Blaj. Clujului Alba Iulia. papetărie Depozit produse industriale Depozit produse alimentare şi industriale Mărfuri industriale Depozit produse alimentare şi industriale Depozit produse laimentare şi industriale Depozit băuturi alcoolice şi răcoritoare Depozit produse metalice Depozit carburant Depozit produse alimentare Depozit produse alimentare Depozite produse alimentare şi industrilae Magazie cereale Cereale Magazii cereale Magazie piese şi materiale Adresa (amplasarea) Aiud.Bariţiu.lînă.3 Aiud. Morii. SC Zuo RO WEST. Produs/sarcina 20 to 2 to/mp 450 to 1 to/mp 0.8 Cîmpeni. Transilvaniei.379 Proprietar.24 Zlatna. Revoluţiei Cugir.nr.2b Blaj.cafea Depozit produse industriale Depozit carburant Produse alimentare şi industriale Depozit carte. Biruinţei. Alba Iulia.6to/mp 2 to/mp.Vînătorilor.Ferdinand I.3 Alba Iulia.89 Alba Iulia. bl. particular) Cluj SC Mon Blanc SRL AIUD SC Oancea SRL Federalcoop Alba SC Mado SRL SC Compil Bunea SA Alba Iulia SC SATEX SRL SC Ancău Company SRL SC BIER Trans SRL SC Transilvania Immobilien&Logistik SC Apro .10 Alba Iulia.bl. Axente Sever.5 Alba Iulia.Horea SA SC Gabinat SRL SC Comat SA . Republicii. Republicii. Maniu.33 Alba Iulia.fructe Depozit ţigări.103 ap.9 Alba Iulia.50 Alba Iulia. Transilvaniei.Denumire.53 Ocna Mureş. Bucureşti. Gheorghe Doja.2to/mp 4000to 20tone 1to/mp.46 Alba iulia.6-8 Alba Iulia.Clujului. piei Depozit produse industriale Depozit produse alimentare Depozit bere Depozit produse alimentare şi industriale Depozit materiale industriale Depozit materiale construcţii Depozit materiale Depozit mobilier Depozit legume. Republicii.Alba Iulia Federalcoop Alba SC Unirea SA SC Ardealul Com SA.76 Sebeş. Călăraşi.Clujului.

Ioan Raţiu nr. 80A Proprietar. Ferdinand FN 70 OMV Petrom Marketing SRL OMV Petrom SA OMV Petrom SA Rompetrol Downstream SRL Lukoil România SRL Mol Petroleum SRL Lukoil România SRL OMV Petrom SA OMV Petrom SA–st.114 Alba Iulia AI.2 All Oil SRL All Oil SRL SC Euro Ştefan SRL SC Nydawa Oil SRL SC Euroil SC Euroil SC Cris Trans SRL Lukoil România SRL fost Romcan Alba Iulia Lukoil România SRL OMV Petrom Teiuş OMV Petrom Blaj (SC Geo Iulia SRL) SC Florea Grup SC Florea Grup SC Arieşul SA Lukoil România SRL . Kogălniceanu nr. 66 Teiuş Decebal nr.1 Aiud Transilvania nr. nr.35 Blaj Clujului nr.Denumire.78 Oarda de Jos Alba Iulia Blv. 157 M. Ferdinand nr. Vladimirescu nr.46 Aiud T. Gării. Lt. Călăraşi. 54 CîmpeniCalea Turzii FN Cîmpeni Moţilor nr.Cuza nr. Produs/sarcina 15600t 9500t 80 to 11. particular) SC Comcereal SA Alba SC Comcereal Aiud Unirea SA SC BM Crişan SRL Abrud Capacitatea de depozit.5 t Mo 57 tB 57 t Mo 60t B 60 t Mo 15t B 90 t Mo 60t B 60t Mo 40t B 80t Mo 68t B 83t Mo 10t B 10t Mo 75t B 75t Mo 10t B 10t Mo 4t B 6t Mo 20t B 60t Mo 60t B 60t Mo 90t B 47t Mo 9t B 25t Mo 10t B 10t Mo 40t B 100t Mo 30t B 30t Mo 20t B 20t Mo 40t B 20t Mo 44t B 22t Mo 36t B 24t Mo 20t B 40t Mo 90t B 30t Mo Alba Iulia Calea Moţilor nr. utilizator (stat.109 CâmpeniValea Bistrei 1 Alba Iulia Blv. Bena Nr.4t B 76. 25 Blaj Clujului FN SebeşLucian Blaga 102 Alba Iulia (Apulum Prest srl) Revoluţiei nr.Anca Virgil.72a Unirea. 1 Cîmpeni Libertăţii 15 Clujului Km 384 Alba Iulia Republicii 37 (Rubi Oil SRL) Clujului nr.273 Abrud.8 Alba Iulia Biruinţei nr. 79 Alba Iulia Ferdinand 83 Alba Iulia Dr. tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Magazii pentru cereale Magazii cereale Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Rezervoare carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Adresa (amplasarea) Sebeş. 91 Sebeş Drumul Sibiului 45 Sebeş Aug.

Aug. Produs/sarcina 67t B 76t Mo 60t B 90t Mo 48t B 74t Mo 90t B 90t Mo 45t B 105t Mo 60t B 120t Mo 90t B 90t Mo 80t B 32t Mo 68t B 88t Mo 20t B 40t Mo 40t B 20t Mo 54t B 49t Mo 80t B 90t Mo 6t B 60t Mo 6. gaze. Zn. pietrişuri. Sîntimbru. Cîmpeni. Baia de Arieş) şi 3 comune (Almaşu Mare. Războieni Cetate. 2 Sebeş M. Roşia Poieni). Abrud. utilizator (stat.argile bentonitice şi bentonite la Ocna Mureş. Gazul metan exploatat aprovizionează localităţi ale judeţului precum şi judeţul Hunedoara şi Banatul.Baia de Arieş . Ag. Ciugud). Activitatea acestora în ultima perioadă a scăzut foarte mult ducând la închiderea de exploataţii şi obiective de prelucrare primară şi trecerea acestora în conservare. Doja FN Alba Iulia Moţilor 101 Zlatna P-ţa Unirii FN Lukoil România SRL Lukoil România SC Florea Grup Săntimbru Mol România PP SRL Mol România PP SRL Lukoil România SRL SC MP Petroleum Distribuţie SA Florea Grup SRL Transiviniş & Co SRL SC Benstar SRL Florea Grup SRL Florea Grup SRL SC Premium SRL Florea Grup SRL Capacitatea de depozit.axat pe prelucrarea primară în direcţia obţinerii de concentrate în staţiile de flotare (Zlatna. ţiglă (Blaj.17B Blaj 1 Gh. Exploatarea gazului metan se realizează în zona domului gazeifer Cetatea de Baltă. Baia de Arieş. Roşia Montană).Horea nr. Industria metalelor neferoase este una dintre cele mai vechi ramuri industriale ce datează din epoca dacă şi daco-romană. 71 . Roşia Poieni). etc).Denumire. Ciugud. particular) Sebeş-Lancrăm DN1 Km 270+700 Aiud Str. La nivelul judeţului se poate vorbi de o „regiune minieră” corespunzător perimetrului localităţilor Zlatna .Exploatări miniere.3. Industria extractivă şi producătoare de materiale de construcţii are la bază materii prime care se extrag în judeţ (calcar.61 Oiejdea Clujului nr. 4 Alba Iulia Drumul Sibiului FN Sebeş Str. Cetatea de Baltă. . roci vulcanice. 2 Ocna Mureş M. Eminescu nr. T. tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Adresa (amplasarea) Proprietar. Bucium. 55 Săntimbru DN1 KM 387 Alba Iulia AI Cuza nr. Hg a zonei Munţilor Metaliferi şi Trascăului în perimetrul localităţilor menţionate mai sus. Pb. nisipuri.Vladimirescu nr. Bena FN Alba Iulia (Rubi Oil) Ferdinand 76 Alba IuliaBd. Roşia Montană.axat pe extracţia minereurilor neferoase (în perimetrul Almaşu Mare.Roşia Montană ce include 4 oraşe (Zlatna. Baia de Arieş. Subramura extracţiei materialelor de construcţii: .argile pentru producţia de cărămizi. Kogălniceanu nr. În raport de activitatea desfăşurată se pot diferenţia două tipuri de perimetre: . . bentonită. Dezvoltarea acestei ramuri pe teritoriul judeţului a fost posibilă datorită resurselor de Cu. Roşia Montană.

lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări de teren. acide.amenajări pedoameliorative pe terenuri sărăturate.1 202.Răşinoase .4.66%.9 76. . .2 2007 206.7 116 355. .6 129. 6..0 130.amenajări de irigaţii.8 Fondul forestier-total Suprafaţa pădurilor . 2% vii şi pepiniere viticole şi 1% livezi şi pepiniere pomicole. în vederea utilizării în bune condiţii a terenurilor.M.9 201.fâneţe 73782 71470 71855 71855 . Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. suprafeţele împădurite şi volumul de lemn recoltat sunt următoarele: U.5 215 469.0 126.amenajări de desecare şi drenaj. Datele de evidenţă privind suprafeţele de fond forestier.livezi şi pepiniere pomicole 983 853 837 964 Pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia de Statistică Alba se poate aprecia că valoarea fondului forestier la nivel de judeţ se încadrează aproximativ în aceleaşi valori acesta fiind raportat la recoltarea de material lemnos şi suprafeţele împădurite anual.2 1294 321. Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultura Alba suprafaţa agricolă a judeţului se încadrează în general astfel: 40% teren arabil. sunt următoarele: a) Irigaţii S = 2422 ha. hidroenergetice. prin care se previn. ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului.păşuni 116510 119616 119010 119489 .2 72. 22% fâneţe.4 2006 206.1 132.calcarele (Poiana Aiudului) folosite ca fondanţi în industria produselor clorosodice şi la obţinerea varului.5 2009 206.îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă de interes local.5 2008 206.arabil 132442 132093 132101 132101 . care au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafaţa terenului şi din sol.9 193 413. 35% păşuni. prin care se asigură aprovizionarea controlată a solului şi plantelor cu cantităţile de apă necesare dezvoltării culturilor. Statistica suprafeţelor agricole în perioada 2007-2010.7 215 426.9 203.3 250 397.Foioase Suprafaţa împăduririi Volumul de lemn recoltat Amenajările de îmbunătăţiri funciare cuprind următoarele categorii de lucrări: . Fondul funciar – terenuri agricole.8 202. . Mii ha Mii ha Mii ha Mii ha Ha Mii mc 2004 206. pe terenuri poluate.4 130. este următoarea: 2007 2008 2009 2010 SUPRAFAŢA AGRICOLĂ – TOTAL 327878 328473 328453 328453 .6 128. Procentual suprafaţa împădurită cu răşinoase este de 34% . în acord cu interesele proprietarilor de terenuri şi cu documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. .3 202.3 70.1 72. suprafeţe împădurite.se diminuează.9 73.35% iar a pădurilor de foioase este de 65% .9 2005 206.perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului. sau se opresc procesele de degradare a terenurilor.marmură la Sohodol. . surse de apă şi emisari pentru scurgerea apei.vii şi pepiniere viticole 4161 4440 4512 4033 . silvice.5 72. prin care se asigură protecţia împotriva inundaţiilor a terenurilor şi construcţiilor. 72 . În judeţul Alba .1 202.

precum şi construcţia.Borza. corectarea torenţilor. conducte care pot fi folosite pentru a preleva şi / sau a transporta apa.. Amenajările de desecare gravitaţională. întreţine şi repara sistemul. S. echipamentul fix sau mobil. ovinelor.C.1 Sebes. 3. crt. 4. a. 3. c. drumurile de acces şi infrastructura aferentă.L. Creşterea animalelor şi păsărilor în gospodăriile populaţiei cuprinde creşterea bovinelor. Cetatea de Baltă şi Şpring – Vingard. c) Desecare gravitaţională S = 7056 ha. Acestea cuprind o reţea de drenaj.C. canale.Calarasi. creşterea bovinelor.Agro-Lact S. 4. construirea conform conturului. una privitoare la creşterea în ferme specializate şi cealaltă privitoare la creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei. 2.OVINE SC Ovinex Gligor srl Galda de Jos. Şard – Ighiu. cuprinzând lucrările pentru protecţia solului. amenajări silvice de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului. Teiuş. 6.2 Boz Ferma nr. d. în zonele Aiud – Rădeşti – Lunca Mureş şi Alba Iulia – Vinţu de Jos. Alba Iulia. Măgina – Aiud.Campului. 73 .425 FERME DE PASARI SC Avia Alba Iulia srl Santimbru.km.77 SC Transavia SA Oiejdea.Bioterra S. Târnavelor (mal drept şi mal stâng) şi la Ocna Mureş. Amenajările de combaterea eroziunii solului sunt situate în bazinele hidrografice ale râurilor Secaşul Mic. creşterea păsărilor dar şi a familiilor de albine. FN SC EURO OV EXIM srl Spring.FN Petresti. pompe. S. creşterea ovinelor şi de puţin timp creşterea melcilor. În ultima perioadă de timp se observă o creştere a numărului de animale din ferme şi o scădere a celor crescute în gospodăriile populaţiei. 5.R.Principala. b.Ferma 3. Sectorul de creştere în ferme cuprinde creşterea păsărilor.C.Clujului. Amenajările de irigaţii sunt amplasate în lunca râului Mureş. clădirile. Cergău – Mănărade. a întreţine şi a repara sistemul.b) Desecare prin pompare S = 650 ha. R.Ferma 2. 1. canale.Al. Situaţia exploataţiilor de animale din judeţ este următoarea: Nr. regularizarea scurgerii apelor pe versanţi.Bioterra S.strScarisoarei. 6. structurarea şi lucrările solului. drumurile de acces şi infrastructura aferentă necesară pentru a exploata. Sebeş – Săsciori şi cuprind formarea. Amenajările cuprind o reţea hidraulic distinctă de conducte.Ferma1. a distribui şi a aplica apa pentru irigaţii pe o suprafaţă de teren definită şi care cuprinde terenul. SC Agro Serv Com. Sebeş – Cunţa.str. d) Combaterea eroziunii solului S = 39830 ha. necesare pentru a exploata. În momentul de faţă amenajările de irigaţii sunt scoase din utilitate publică şi se află în conservare. sunt amplasate la Gura Arieşului – Inoc.L. 1.5. Denumirea exploataţiei S. Amenajările de desecare prin pompare. 1 Veza.45 FERME . 1.Sos. 2. principale.Ferma nr. acestea cuprinzând o reţea hidraulic distinctă de structuri. structuri şi pompe care pot fi folosite pentru a evacua apa în exces de pe o suprafaţă de teren definită şi a transporta acea apă la unul sau mai multe puncte specifice şi care cuprinde terenul.11 SC Transavia SA Santimbru. cu evacuarea apei gravitaţional într-un emisar. cabalinelor. construcţii hidrotehnice.Alba-Cluj.R. L. zona Partoş – Pâclişa.Tudor Vladimirescu 94 Boz. nr.FN SC Transavia SA Micesti. echipamentul. Creşterea animalelor Creşterea animalelor la nivelul judeţului cuprinde două componente. Aiud. 2. sunt amplasate în vecinătatea municipiului Alba Iulia. Secaşul Mic. srl SC Sanda&Dorin SRL SA Avram Iancu Adresa FERME DE BOVINE Aiud. Vinerea – Cugir. clădirile. întreţinerea şi reparaţiile infrastructurii temporare şi permanente astfel încât să se reducă sau să se oprească eroziunea şi degradarea solului. canale deschise secundare.

Catolică . 5. 14. 11. situaţia efectivelor de animale şi a producţiilor animaliere la 31.Cigas. Catedrala Romano . La Aiud principalele repere istorice sunt: Cetatea Aiudului.nr. 10. reunind în perimetrul său atât monumente istorice. 1 Lunca Mures.Blajului nr. Câmpu Libertăţii.741 romane.Obiectivele turistice de interes deosebit de pe teritoriul oraşului Alba Iulia sunt: Catedrala Ortodoxă .nr.str.A.Grindului.1E Galda de Jos.sat Sintamarie.570 Unirea .înfiinţată din iniţiativa episcopului Batthyani Ignac în 1792. fermele familiale deţin cea mai mare pondere: 91.Avia Alba Iulia S. lăcaşul este cel mai valoros monument arhitectural medieval din Transilvania.nr.Ferma 4.1 Unirea.7% la păsări. str.ridicată în două etape ( 1247-1291 şi 1320-1356 ) .413 Santimbru.102 dacice.Ferma 7. Adresa str. 98. ale populaţiei 61408 75749 274655 1271. Paclisa. 5.Clujului. 17. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul – sunt alte cîteva repere turistice ale municipiului Alba Iulia.Fn Com.000 piese: 7.str. Biblioteca “ Batthyaneum “ . Construcţia adăposteşte în sălile sale un patrimoniu însumând 165.C.5% la bovine.FN Santimbru. Colegiul Academic . 12. Turism / capacităţi de primire turistică. diverse manuscrise şi tipărituri româneşti de o incontestabilă valoare ştiinţifică. Principala.Slatina. castrul roman şi cariera romană de la Şard. 8.000 volume în biblioteca de specialitate ) Sala Unirii.Ferma5. 15.12. construcţia este cea mai reprezentativă de acest tip din ţara noastră. Alba Iulia se înscrie în rândul oraşelor cu puternice rezonanţe în istoria neamului românesc. conacul de la Şard. 16. de arhitectură şi artă. crt. la Sebeş: Biserica Evanghelică.Morii.1E Din datele furnizate de Direcţia Agricolă Alba.denumită şi “ Catedrala Încoronării “ sau a “Reîntregirii Neamului“. Catedrala “Sfânta Treime“ . Bisericuţa Grecilor.nr. 9. FN Câlnic.str.str. Judeţul Alba beneficiază de numeroase obiective de interes turistic. chei. capete capete capete mii capete Sector privat 67111 75998 278518 3121. Transavia S. 9.6% la ovine-caprine şi 40.Blajului.457 preistorice.254 numismatică. Cetatea Sebeşului. Palatul Princiar construcţia datează de cinci secole şi se estimează că a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIV începutul secolului al XV-lea.3 Gosp. Obeliscul “ Horea . 7.Nr. edificată după instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania ( 1714 – 1738 ). munţi şi văi etc. fortificaţia traco-dacică de la Teleac. Denumirea exploataţiei SC Transavia SA SC Transavia SA SC Transavia SA SC Transavia SA SC Solaris srl SC Solaris srl SC Albatros Gold SC Agrorot srl PF Belean Daniel SC Dragonul Câlnic srl S. 6.str. Muzeul de Istorie. precum şi elemente naturale aflate pe teritoriul său: rezervaţii.Ferma 6. 6.6.Garii.str. pentru a servi drept reşedinţă episcopală.2008 este următoarea: Specia de animale Bovine Porcine Ovine şi caprine Păsări U.273 Alba-Iulia.nr. Casa Zapolya. Muzeul Unirii .Blajului.Fn Craciunelu de Jos. 6.C. 48.str.1853 .8 În cadrul sectorului privat.989 feudale. La Blaj : Castelul Mitropolitan. 13. Palatul “ Apor “. 99. biserica 74 .1E Santimbru.Cetatea de Balta. 10. Centrul istoric şi cultural.construit între anii 1851 .573 istorie modernă. Cloşca şi Crişan “ .000 etnografie şi 42.M. Muzeul de Ştiinţe Naturale. Cetatea Alba Iulia bastionară de tip “ Vauban “. fostul edificiu “Babilon“ a fost transformat în muzeu în anul 1968.Coasta Curata. biblioteca posedă în prezent colecţii valoroase de artă şi de carte veche.7% la porcine.

transport. tranzacţii imobiliare şi servicii de piaţă prestate populaţiei.număr Total 29 27 41 46 50 62 Hoteluri şi hosteluri 7 7 10 10 10 12 Hanuri şi moteluri 1 1 1 1 1 1 Cabane 1 1 1 1 3 3 Campinguri Vile turistice 1 1 3 3 3 3 Pensiuni turistice urbane 3 3 3 3 3 5 Pensiuni turistice rurale 11 11 20 25 27 35 Tabere de elevi şi preşcolari 5 3 3 3 3 3 CAPACITĂŢI DE CAZARE TURISTICĂ Total Hoteluri şi hosteluri Hanuri şi moteluri Cabane Vile turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Tabere de elevi şi preşcolari 1276 559 21 30 14 75 147 430 1179 523 21 30 14 83 168 340 1544 636 16 68 78 79 313 354 1830 763 16 68 74 94 461 354 .locuri 1828 2137 753 814 16 16 55 55 86 86 94 148 520 714 304 304 6. 75 . 6. în municipiul Alba Iulia îşi desfăşoară activitatea o fabrică de cablaje.8. comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul respectiv creşteri în construcţii. Astfel. Analizând statistica privitoare la ponderea ramurilor producţiei materiale se observă scăderi ale valorilor în industrie. Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei În ultima perioadă în judeţ şi-au făcut apariţia o serie de activităţi noi care să înlocuiască agenţii economici nerentabili. ruinele cetăţii Zebernic de la Vinţu de Jos – sunt doar câteva obiective turistice ale judeţului Alba. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune ( exprimată în locuri –zile) reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. bazilica romanică de la Sântimbru. În conformitate cu statistica întocmită pentru perioada 2004– 2009. poştă şi telecomunicaţii. . Zonele montane pot dezvolta activităţi în domeniul exploatării masei lemnoase. acesta fiind influenţat în mare măsură şi de relief. În acceaşi măsură în principalele localităţi ale judeţului se poate constata a creştere a numărului agenţilor economici cu obiect de activitate în domeniul construcţiilor. a turismului. populaţia aptă de muncă a fost absorbită de alte sectoare de activitate printre care şi unele noi. Judeţul are un potenţial ridicat de dezvoltare. Mănăstirea de la Râmeţ.înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată .7. Având în vedere faptul că activitatea în minerit şi metalurgie este în scădere. capacitatea şi activitatea de cazare turistică se prezintă astfel: Unităţi de cazare turistică. în municipiul Sebeş s-a mărit numărul agenţilor economici în domeniul producerii mobilei iar în municipiul Alba Iulia s-a mărit numărul agenţilor economici cu profil de activitate articole de porţelan.fortificată de la Cricău. vânătoare şi vânat iar celelalte zone activităţi din industrie. Resurse naturale. Capacităţile de primire a turiştilor s-au dezvoltat dar la un nivel scăzut în principal în zonele turistice montane de regulă pentru un număr mic de turişti iar la nivel hotelier în oraşele şi municipiile judeţului dar în aceeaşi măsură o parte a capacităţilor de cazare existente şi-au încetat activitatea. omologare sau clasificare a unităţii de cazare turistică . creşterea animalelor. Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie.

o Districtul Baia de Arieş cuprinde: • câmpul cu mineralizaţii de mispichel aurifer Afiniş • câmpul cu concentraţii de sulfuri plumbo.861 Directia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala Alba Iulia Str.1.C.I. tel. Str.1. Minereurile neferoase răspândite în Munţii Apuseni.Motilor Nr. Al. • câmpul cu mineralizaţii aurifere.Boteş. Instituţii publice – judeţene.341 76 . tel. tel.000.000 ha.179. • câmpul cu mineralizaţii aurifere şi de sulfuri polimetalice aurifere Baba . I.24. cultură. Ciugud. Resurse naturale regenerabile.zincifere Ambru. 1 Cod 510118. care ocupă o suprafaţă de aproximativ 206. teluri şi sulfuri polimetalice aurifere Muncăceasca Vest Stănija. 10 tel.411 / 0258-810. după cum urmează: o Districtul metalogenetic Zlatna – Stănija cuprinde: • câmpul cinabrifer Izvorul Ampoiului. 0258-835.112 Cod. Frasin Conţu.1. Al.000 de tone. 0258-811.342 / fax 0258-835. ocrotirea sănătăţii. • câmpul cu mineralizaţii aurifere Mormântul.I. Alba-Iulia tel. Cel mai important zăcamânt nemetalifer este cel de sare gemă prezent în zona Ocna Mureş. Tăuni.Resurse naturale neregenerabile Resursele energetice neregenerabile sunt concretizate prin gazul metan acumulat în domurile din perimetrul Cetatea de Baltă.318 / 0258-810. Cuza Nr.510065. etc. Minereurile metalifere sunt slab reprezentate pe teritoriul judeţului Alba. 7.Almaş. Sălciua şi Runcu. • câmpul cu mineralizaţii aurifere. Bratianu Nr. o Districtul Roşia Montană – Bucium cuprinde: • câmpurile cu mineralizaţii aurifere Roşia Montană.525 Inspectoratul Judetean de Politie Alba Iulia. locale. precum şi resursele hidroenergetice aflate în exploatare în special pe Valea Sebeşului . Haneş Barza. Valea Tisa. • câmpul cu mineralizaţii de fier şi mineralizaţii polimetalice aurifere Runculeţe.161 / fax 0258-810. Sălciua şi Baia de Arieş iar la Războieni.382 Consiliul Judetean Alba Str. SECŢIUNEA A 7-A . Din categoria resuselor naturale regenerabile relevante din punct de vedere economic pentru judeţul Alba sunt pădurile. fax 0258-819.683 Inspectoratul Judeţean în Constructii Alba Bulevardul Ferdinand I Nr. 0258-819. Bărabanţ se găsesc zăcăminte de bentonită şi argilă comună.Corabia • câmpul cu mineralizaţii aurifere Vâlcoi. unde rezervele sunt estimate la 200.497 Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba Alba Iulia. Str I. sulfuri polimetalice aurifere şi cuprifere Amara. Alba Iulia tel. 0258-812.254 Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Unirea" al judeţului Alba Alba Iulia.1. 11. 0258-806.I. 0258-811. Str.INFRASTRUCTURI LOCALE 7.C. fax 0258-811. Bratianu Nr. Babuia.acumulările Oaşa şi Lacul Tău ce pun în mişcare turbinele hidrocentralelor de la Gâlceag (cu o putere instalată de 150MW) şi respectiv cea de la Şugag (cu aceeaşi putere instalată: 150MW). Zăcăminte de minereu de fier au fost exploatate la Rimetea-Colţeşti.C. • câmpul cupro-molibdinifer Roşia Poieni. Bratianu Nr. Cuza Nr. Sântimbru. învăţământ.860. mineralizaţii mai fiind depistate şi la Poşaga. 1. Instituţii de reprezentare judeţeană sau zonală Instituţia Prefectului Judeţul Alba Str. Cuarţul (cu SiO2 98%) se găseşte la Ocna Mureş. Ocna Mureş. 0258-810. I.

Lalelelor. 0258/811576. Cosbuc Nr. 0258/810293. 811511.510 / fax 0258-834. 110 Cod. 24. Regina Maria nr. 0258/771322. 0258-813. tel. G. 10.575 / fax 0258-818. F. tel. tel. 59 Cod. 811946 / 811946 Direcţia Generala de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iuliu Maniu Nr. Str T.475 Tribunalul Alba P-ţa Iuliu Maniu. Nr. 26.086 / fax 0258-810. Morii. 510077.025 fax 0258-810. 10b. Goga Nr. tef. tel.439 Agentia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba Iulia. 9 Cod. 835245 fax 834600 Garda Financiara Sectia Alba Alba Iulia. 0258-810. tel. Alba Iulia. 2. Nr. Alba Iulia. S. 61.663 Agentia de Protectie a Mediului Alba Iulia. 510217.I.Bratianu 1. Str. 0258-813. 6. tel. 3. 510129. 7a Cod. 826410 Oficiul Judeţean pentru Protectia Consumatorilor Alba Iulia. 510103. 0258-834.0258 /834510 fax. nr. Vladimirescu Nr.834 / fax 0258-830. 0258-818.240 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Alba Alba Iulia.20. Nr. Str. Str. 0258-817. tel. Dr. Str. Str.470 / fax 0258-819.037 Directia Regională pentru Statistică Alba Iulia. 0258-811. Str. Str. tel. Nr.246. 0258-813. 9. 34 .813510 fax 811184 Curtea de Apel Alba Iulia Str. 7b Cod. B-Dul Revolutiei 1989. O. Regina Maria Nr. 0258-817. 0258-835.940. Lalelelor Nr. Str. 7 Cod.Directia Sanitar Veterinară şi Pentru Siguranta Alimentelor Alba Iulia Str. 2500. str.. 2 Cod. tel. 0258-833.262 Directia Generala a Finantelor Publice Alba Iulia. 14.212 / fax 0258-813. Alba Iulia. 510128. Str N. Str. Str.472 Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Alba Alba Iulia. Lalelelor Nr. Ion Raţiu nr 34 tel. Casa Judeteană de Pensii. 510150. 20. Str.002 Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba Iulia. 0258-813.591 / fax 0258-811.Comisariatul Judetean Alba Alba Iulia. Titulescu Nr.119 Centrul de Cultură . 510110. 510217. Revolutiei Nr. Octavian Goga Nr. 0258/ 771920 77 . 0258/863153 Judecătoria Cîmpeni Str.014 Inspectoratul Teritorial Pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Alba Iulia. Familie şi Solidaritate Socială Alba Alba Iulia./fax 0258-811.C. fax 0258-817. 812736 fax 819846 Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba Iulia. Nr.083 Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba Iulia. nr. 7. Regina Maria. Tudor Vladimirescu Nr. 0358-818. tel. tel. 0258/813076 fax. 835243 .531 / fax 0258-819. Frederic Mistral Nr. 510217. Gabriel Bethlen Nr. 0258834511 Direcţia Judeteană pentru Cultura şi Patrimoniu Cultural National Alba Iulia. Augustin Bena” al judeţului Alba Alba Iulia.906 Garda Nationala de Mediu.336 Camera de Comerţ Industrie şi Agricultura Alba Str. 0258-819.511 Directia Judeţeană pentru Tineret Alba Alba Iulia.915 / fax 0258-806. Mistral Nr. tel. Str.235 Direcţia de Sănătate Publică Alba Iulia. 7-9.170 / fax 0258-813. 510096. tel. Meşteşugarilor.255 / fax 0258-817. Severus Nr. tel. fax 811771 Directia pentru Dialog. Calea Motilor Nr. 70 Cod. 0258/811772. Str.248 / fax 0258-813290 Directia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Alba Alba Iulia. Primăverii Nr. 0258/810289 Judecatoria Aiud Str. tel. Alba-Iulia. Str. Cod.813 / fax 0258-812. Ioan Ratiu. Str. 7b Cod. tel. Bd. 0258-811. tel. 0258-816. 23.

jud.209 7.1. str.517525 Primaria Ohaba . 517340 Primaria Ighiu . nr.cod 515300 Primaria Berghin .9.16. 47. cod. cod.517260 Primaria Cricau. cod.19. Al. nr.517235 Primaria Ciugud .2. cod. str.cod 517115 Primaria Blaj .1. Metes.1. nr.1.Ciuruleasa. nr. nr.cod. cod 517220 Primaria Cetatea de Balta . Cenade.15.Alba .517285 Primaria Garbova .326. Str. com.250. Primaria Aiud. str.Principala. Com. cod. nr. nr 5. cod 517335 Primaria Horea . Lupsa.cod.517470 Primaria Mogoş . Com. Str.90. nr.6 Martie. nr.70.126. sat Cocesti nr. str. nr. nr.303. nr.361.515700 Primaria Ocoliş . nr. 517395 Primaria Lunca Muresului .1. Dostat. 25. cod 517210 Primaria Cergau . Garda de sus. Mihalt. 510193. cod.283. Cergaul Mare. Calea Motilor. Avram Iancu. sat. Lucian Blaga. nr. str.169.517240 Primaria Ciuruleasa .100.Principala. Str. Livezile. tel.20. Principala.cod.517216 Primaria Ceru Bacainti .cod 517110 Primaria Bistra . cod 517280 Primaria Galda de Jos .Cuza Voda.nr. cod.70. 0258-816.1. nr. sat Arieseni.32.517365 Primaria Jidvei .27. Piaţa 1848.Farau. cod 517005 Primaria Alba-Iulia . Str. 58.59. nr. str. 461A.517445 Primaria Mihalţ .517065 Primaria Baia de Aries .517410 Primaria Meteş .Judecătoria Sebeş Str.372. Daia Romana .cod 515600 Primaria Cut . cod.157. Lopadea Noua. Piata Eroilor. cod. str. nr. 0258/730976 Direcţia Judeţeană de Dezinsecţie şi Ecologizare Mediu Alba Alba Iulia.Caragiale. nr. cod 510134 Primaria Almasu Mare .517465 Primaria Miraslau .Principala. cod. cod 517275 Primaria Farau . Nr.N. cod 517385 Primaria Livezile .517165 Primaria Calnic . Primaria Abrud.451.Vaii.517360 Primaria Intregalde .635.198 / fax. nr. cod.cod. Axente Sever nr. Localitatea Blandiana.Viilor. cod. str. cod 517030 Primaria Arieseni . cod. I. str.Closca.1.517305 Primaria Garda de Sus . nr. Str. Instituţii de reprezentare locală. nr. nr. Almasu Mare. Perilor. nr. Str.Piata Baii.Cetatii. cod.Principala.517270 Primaria Dostat .15. cod. nr. cod. nr.3A. str.Iorga. nr.517250 Primaria Craciunelul de Jos . cod 515500 Primaria Cenade . Daia Romana. Bucerdea Grânoasă nr. nr. cod. cod 517261 Primaria Bucium . str. nr. nr.135. cod. cod.517405 Primaria Lupsa .3.cod 517040 Primaria Avram Iancu .188. 0258-814. 6.L.517480 Primaria Noslac . nr. nr.517265 Primaria Cugir . Hoparta. nr. cod. cod. 0258/733146. str. nr.Mogos.cod. Lunca Muresului. 4 Cod. 5. nr.nr. str.cod.517390 Primaria Lopadea Noua . Str. 517206 Primaria . nr. Intregalde. nr.515200 Primaria Albac. str.517160 Primaria Bucerdea Grânoasă. nr.2.514400 Primaria Blandiana .517205 Primaria Cîmpeni . nr.Principala.nr. Berghin. cod. Ceru Bacainti.Valea Arazii. cod. str.Ocolis. cod 515100.517310 Primaria Hoparta .29. Ighiu.517515 Primaria Ocna Mures .Principala. cod.5517530 78 .Calea Turzii.Principala.I.43. P-ta Avram Iancu. cod. nr. nr. nr159. Str. Cuza Nr.369.5A.152.

517585 Primaria Rîmet . Str. cod. cod. 0258/856181 Biblioteca Orăşenească Teiuş. Bethlen Gabor nr. 1.517456 Primaria Rosia de Secas . nr. nr.517795 Primaria Valea Lunga . Bd.517765 Primaria Stremt . Str. Salciua. nr. nr.cod.Principală. 517537 Primaria Poiana Vadului. tel. cod. str. N. Parcul Avram Iancu.517815 Primaria Vidra. nr. M. Str.str. Pianu de Sus. 4. cod.205. 0258/769084 Colecţia Muzeală Rîmetea.853 Muzeul de Istorie Aiud. 7.1. 3. Mihai Viteazu. 880111 Biblioteca Naţională a României – Filiala Battyaneum.300. 0258/871110 Biblioteca Orăşenească Sava Albescu” Zlatna. M. nr. Com.153. nr. Spring.1. Rîmetea. Principală.2-4. Viteazu nr. cod.Principala. Com.Posaga. cod. 0258/861310 Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud.1. 811939 Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”. nr. 0258/851101 Teatrul de Păpuşi Prichindel Alba Iulia. 0258-811. 0258-813. Sat Inceşti.232. fax 0258811. Rimetea. 517785 Primaria Vadul Motilor .517750 Primaria Sohodol . Iorga nr. nr. Posaga de Jos. str. 2-4. nr. nr.str.47. 5.752 Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia. nr. 0258-811. 0258/768001 Muzeul Municipal Sebeş.1. str.Centru.517675 Primaria Săsciori .99.517775 Primaria Teiuş . Instituţii de Cultură Muzeul Naţional al Unirii. nr. tel.Centru. cod. Trandafirilor nr.Ponor. tel. 0258/861300 Biblioteca Municipală Şcoala Ardeleană”. Decebal nr.517745 Primaria Sugag . Avram Iancu.Piata Primariei. str. cod 517581 Primaria Rădesti . Lunga. nr. 0258/735240 Colecţia Muzeală a Mănăstirii Rîmeţ.260. Str. nr.str. Str.517565 Primaria Poşaga Com. str. nr. Blaj. Com. Centru.517755 Primaria Şpring . Stremt. Lupşa. cod. 0258/821692 79 . cod. 31. str.1.2. nr.12. Lucian Blaga nr.80. Alba Iulia Str. Str. Str Piaţa Eroilor nr. Str. Sugag. 0258/861748 Muzeul Memorial Casa Iancului.597. cod 517022 Primaria Şona .cod 517645 Primaria Saliştea . Str. nr. nr.517590 Primaria Rimetea . nr. com.1.517875 Primaria Zlatna. Piaţa Avram Iancu nr. str. cod. Transilvaniei nr. 0258/780557 Biblioteca Orăşenească Cîmpeni. 7.Calea Motilor. 24. Principala. sat. nr. nr. Str.517660 Primaria Scărisoara . 517680 Primaria Sebeş . 31. 45.517640 Primaria Rosia Montana .70.84. Viteazu nr. 0258/711714 Biblioteca Orăşenească Abrud. Roşia de Secaş.Victoriei. cod.22. sat Scarisoara. str. 1. nr.517640 Primaria Salciua . Principală nr. nr.27. cod. 0258/711714 Biblioteca Municipală Liviu Rebreanu” Aiud. cod. str.515800 Primaria Şibot str. nr. cod. str. Str.443 Biblioteca Documentară „Timotei Cipariu” Blaj. str.3.Muresului.515900 Primaria Unirea .516100 7.517670 Primaria Sântimbru . Str.Clujului.Scarisoara. Petru Pavel Aron nr. 40. Str. cod.517545 Primaria Ponor Com. cod. 1. Str. Petru Pavel Aron nr.str. Ardealului nr. Alba Iulia.328. 0258/710110 Muzeul Etnografic Lupşa. 1. Radesti.34.str. cod.2.7. Str.Blajului. nr.Lucian Blaga.184. Str.Primaria Pianu . Principala. nr 94.Drejman.363. Vadul Motilor. Com. Rîmeţ. 0258/771775 Biblioteca Municipală Lucian Blaga” Sebeş.187. cod. nr. nr. 0258/786065 Muzeul de Istorie Blaj.cod. nr.458. cod.517825 Primaria Vintu de Jos .62. 12 – 14.94.Poiana Vadului. 0258/815842 Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia. Str. nr. cod. str.Principala. cod. Com. Transilvaniei nr.447.cod.Mihai Eminescu. cod. Andrei Mureşanu nr.517655 Primaria Sâncel . Valea Moţilor nr. 0258/732939 Biblioteca Orăşenească Ocna Mureş. Bethlen Gabor. Alba Iulia.

Str. Sergent Haţegan bl. 7 Casa de tip Familial pt. 23 Spitalul Orăşenesc Abrud – Abrud. Ecaterina Varga. sat Stremţ Centrul de îngrijire de zi Valea Lungă str. Principală Centrul de îngrijire de zi "Sf. Avram Iancu. str. Dumbrăviţei nr. Str. 3 ap. 2 ap. 36. Bd.Şpring. Serviciul de Ambulanţă Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba – Alba Iulia. Ana" Alba Iulia . Şurianu. 310 Centrul de îngrijire de zi "Sf.6 Cîmpenii. 0258/871217 Casa de Cultură Sebeş. nr.1 Centrul de plasament Blaj. Str. Vancea Centrul de plasament nr. str. 0258/ 732939 Casa de Cultură Zlatna. D9 et. Primăverii nr. nr. sat Tîrsa nr. 24 Centrul de plasament de tip Familial Mănărade Blaj. str. Horea. Aiud. 1 Centrul de plasament de tip Familial "Buna Vestire" Almaşu Mare.2 Abrud.copilul cu dizabilităţi Sîncrai Aiud. 42 Serviciul de Ambulanţă a Judeţului Alba – Alba Iulia. 5 Spitalul Municipal Sebeş – Sebeş.Stremţ.1. 3 ap. Republicii. 42. 0258/780550 Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” Aiud.L. Andrei Mureşanu nr.Principală nr. 13 Spitalul Municipal Aiud . nr. Transilvaniei nr. Garoafelor nr. nr.Şpring. L sc. Str. Str.Prooroc Ilie Tesviteanul" Aiud. 5. 13 Casa de tip Familial nr. 48 Casa de tip Familial „Speranţa Copiilor” Cugir . str. Iorga nr. str. Abrud.64 Casa de tip Familial „Izvorul Tămăduirii” Oarda de Jos str. 102 Centrul de îngrijire de zi Roşia de Secaş str.33 Casa de tip Familial "Pro Familia" Teiuş str. 83 (are constituite staţii / substaţii în 10 puncte ale judeţului Alba : Alba Iulia.5 et. Vancea Casa de tip Familial nr.Unirea. 12 Casa de tip Familial nr. Zlatna ). Mihai Viteazu nr. str. Mitropolit I. Ocna Mureş. Republicii 80 .str. Nicolae Bălcescu. Revoluţiei 1989.Aiud. str.Veronica" Dumbrava com. Nicolae Iorga Centrul de îngrijire de zi Aiud.4. 8. Servicii publice Serviciu de zi centrul de îngrijire de zi "Sf. Vancea nr. str. str. Str.N sc.str. nr. Str. Principală nr. 1. nr. Str. Str.adresa: Blaj. Ierarh Nicolae" Roşia de Secaş.5 Aiud. I. Calea Moţilor. 3.Apostol Andrei" Vingard com. str. 0258/751001 Casa de Cultură Ocna Mureş. Str. Clujului nr. Principală nr.Nicolae" Tîrsa com.2 Abrud. Ierarh Nicolae" Valea Lungă Aşezămantul social"Sf. Valea Moţilor nr. P1 Ap. sat Sîncrai. Teiuş. str. 40. sat Vingard. 0258/11020 Casa de Cultură Cîmpeni. 0258/856181 Casa de Cultură Teiuş.3 Abrud. Republicii nr. 4 ap. 58 Casa de tip Familial „Maria Mirabela” Draşov com.Casa de Cultură „Ion Buteanu” Abrud. Str. 0258/851101 7. str. sat Dumbrava Casa de tip Familial „Adolescenţa” Alba Iulia. 12 Casa de tip Familial nr. 15 Casa de tip Familial nr. Mitropolit I.7 Baia de Arieş P-ţa Băii bl. str. Str. nr. str. 742 Centrul de plasament de tip Familial "Sf. Mitropolit I. 35. Blaj. str. 7 Centrul de plasament de tip Familial "Sf. Decebal nr. 63 Spitalul Orăşenesc Cugir – Cugir. N. Lucian Blaga nr. 25. Bd.Caragiale nr. Unirii nr. 50 Centrul de plasament de tip Familial "Sf.Aleea Parcului bl. Cîmpeni.Aleea Plopului bl. Instituţii medicale. 3 Aşezământul social "Sf.Unirii nr. Str. Bd. Victoriei nr.16 Casa de tip Familial Stremţ com. 3 bl. 0258/771208 Casa de Cultură Cugir. 6 Spitalul Municipal Blaj . Piaţa Eroilor nr. Cugir. str. sat Draşov nr. Mesteacănului nr. H1 et. 1 et.2 Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud – Aiud. Andrei Muresanu.Spitalului nr. Meşteşugarilor nr. 28 Casa de tip Familial în comunitate Blaj. Oarda de Jos. 16 Spitalul Orăşenesc Cîmpeni – Cîmpeni. Mucenic Ciprian" Ocna Mureş. Sebeş. 0258/861703 Casa de Cultură Blaj. Nicolae Grigorescu nr. str. de ocrotire a sănătăţii şi asistenţă socială Instituţii medicale. Vasile cel Mare" Alba Iulia. 141 Casa de tip Familial "Sf. nr.

Piaţa 1848 nr. str.copilul cu handicap Alba Iulia.10 bis Modul pentru copii cu dizabilităţi multiple Alba Iulia.Vasile Goldiş Centru de zi Cugir.5. Republicii Adapostul temporar "Casa din Munte"Strungari. Andrei Mureşanu Serviciul pt. str. sat Dumbrava Serviciul săptămânal Blaj. Mihai Viteazu Centrul de plasament Sîncrai. str. Aleea Parcului Centrul de tranzit Alba Iulia. copii si tineri cu handicap sever Alba Iulia. 1 Centrul săptămânal pt. str.TEHNIC"A. str.Martian" ALBA COL. şcoli generale. 9 Căminul pentru Persoane Vârstnice Gîrbova str. Mihai Viteazu Centrul de recuperare în regim de zi Alba Iulia. Memorandum Casa creştină pentru copii săraci Petreşti. Horea Casa 2 Ocna Mureş. George Coşbuc Casa 1 Ocna Mureş. 2 Căminul pentru Persoane Vârstnice Abrud str.Principală Adăpostul temporar Cugir. 11 Căminul pentru Persoane Vârstnice Sebeş str. jud. Mitropolit I.Ogor Nou nr. grupuri scolare. str. Ion Creangă nr. Tudor Vladimirescu Centrul de zi "Sf. str. sat Tiur.Alba Societatea de caritate "Uşa Speranţei "Tiur Blaj . Andrei Mureşanu Centrul de primire în regim de urgenţă Alba Iulia. 41 Casa 3 Ocna Mureş. Peneş Curcanul nr.Unirea. str. sat Silivaş. str. Regele Carol nr. str. str.Domsa" ALBA Mediu u u u Adresa B-dul 1 Decembrie 1918 nr. sat Dumbrava Servicii pt. 180 Centru de zi Alba Iulia. 18 Centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale Blaj. str.P. cartier Ampoi 2. P-ţa 1848 nr. str.adolescenţi Ciumbrud.Valea Lupului nr. Mucenic Ciprian" Ocna Mureş Centrul de zi "Sf.11 str. Griviţei Centru de zi pentru copii cu dizabilităţi Sebeş. Mihai Viteazu Centrul de terapie ocupaţională Aiud.Principală NR. com. Ampoiului Centrul de zi Sebeş Petreşti. Tudor Vladimirescu Şcoală după şcoală com.Centrul de plasament pt. Aiud.telefon 0258/835164 0258/811468 0258/816065 81 . sat Dumbrava Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică Galda de Jos nr. Hopârta.petreşti. str.Ciocârliei nr. str. Instituţii de învăţămînt Licee. str. Lucian Blaga Centru de zi pentru copii din familiile aflate în dificultate Sebeş. Tudor Vladimirescu Centrul de zi "Sf.Iosif" pt.54 7. Andrei Mureşanu Centrul de tranzit Abrud . 473 Servicii private Program de sprijin pentru familii şi persoane aflate în dificultate Blaj. Cuza Vodă nr. Sebeş. str. Horea nr. str. 17 Căminul pentru Persoane Vârstnice Blaj str.ECONOMIC"D. colegii. str. str. Ana" Alba Iulia. Crişan Casa "Ararat" Alba Iulia.458 Societatea Filantropică "Kristen Center" Aiud . str.Griviţei Căminul Steaua Speranţei Alba Iulia.Octavian Goga nr.Tudor Vladimirescu Nr. str.Unirea. Vancea Centrul maternal "Sf. 69 Centrul maternal „Speranţa” Alba Iulia.dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă Dumbrava. Lucian Blaga Centru de zi Zlatna. Partizanilor nr. Energiei Centrul de zi servicii alternative Scărişoara Centrul de zi "Sf. str. str. str.11 str. Denumirea unităţii COLEGIUL NATIONAL "HCC"ALBA COL. Principală nr. sat Sîncrai.Unirea.Veronica" Dumbrava com. 376 Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică Alba iulia str. Filofteia" Silivaş. sat Sîncrai. str. sat Sîncrai.Unirea. str. str. str. str. Mihai Viteazu Centrul de recuperare în regim rezidenţial "Arnsberg" Alba Iulia.Vasile Goldiş Centrul de zi Bunul Samaritean Ocna Mureş Fundaţia "Casa de tip familial Villa Kunterbunt Aiud.copii cu nevoi speciale Dumbrava com. str.1. str.

Liliacului nr.4 str.CLS.Pacii nr.Victoriei nr.Alexandru cel Bun nr.10 A str. "MITROPOLIT S.V-le Goldis nr.Moldovei nr.8 ALBA GPP NR.CLS.I-VIII "M. ORT.I-IV PÎCLISA LICEUL SPORTIV ALBA IULIA LICEUL DE MUZICA SI ARTE PLASTICE ALBA S.3A str.CLS.CLS.I-IV SEUSA GPN SEUSA SC.11 ALBA GPN OARDA DE JOS GPN OARDA DE SUS Mediu u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r Adresa nr.11 A str.I-VIII BARABANT SC.Principala nr.11 str.41 str.Margaretelor Bl.17 str.P-ta Unirii nr.5 str.2 str.33 0258/854113 82 . SC.Pop de Basesti nr.14 ALBA GPN BARABANT SC.MAJLATH GUSZTAV KAROLY"ALBA GPN ROMANO CATOLIC ALBA I CENTRUL SC.14 B str.4 str.2 str.T.2 str.Calarasi nr.V-le Goldis nr.G.Stefan cel Mare nr.31 str.STEFAN " ALBA IULIA LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC "GROF.I-VIII "I.36 Nr.Toporasilor nr.39 str.25 str.13 ALBA GPN NR.2 str.Principala nr.10 ALBA GPN " Dumbrava Minunata" ALBA (15) GPN MICESTI GPN NR.23 si Militari nr.Tribun Tudoran nr.18 str.TEHNIC"DORIN PAVEL" ALBA COLEGIUL TEHNIC " APULUM" ALBA-IULIA SC.Livezii nr.cls.I-VIII MICESTI SC.6 ALBA GPP NR.Lucian Blaga nr.2 str.127 str.cls.Biruintei nr.Cosbuc nr.Iancu" ALBA SC.Scarisoara nr.Decebal nr.I-VIII"V.Denumirea unităţii COL.I-VIII "A.I-VIII HAPRIA GPN HAPRIA GPN TELEAC GPN DRIMBAR SC.PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA ALBA PALATUL COPIILOR ALBA CLUBUL ELEVILOR AIUD CLUBUL ELEVILOR SEBES SC POSTLICEALA SANITARA ALBA I.2 ALBA GPN NR.Biruintei nr.Stefan cel Mare nr.CLS.7 str.1 ALBA GPP NR.27 str.Ampoiului nr.1 str.26 str.143 str.Goldis" ALBA SC.Tudor Vladimirescu nr.2 str.Agârbiceanu" ALBA SC.CLS.Ghe.133 str.7 str.Carpenului nr. Antonescu nr.Maresal I.I-VIII CIUGUD GPN CIUGUD SC.143 str.Traian nr.5 str.CLS.Tudor Vladimirescu nr.50 str.G1 si Bl.Calarasi nr.9 ALBA GPN PICLISA GPN PARTOS GPP NR.16 ALBA GPP NR.I-VIII OARDA SC.I-VIII BERGHIN GPN BERGHIN 0258/815596 0258/817807 0258/812004 0258/826076 0258/841383 0258/840388 str.1 str.CLS.Tudor Vladimirescu nr.39 str.Calarasi nr.12 Alba GPP " Scufita Rosie" ALBA (7) GPN NR.Primaverii nr.Vasile Goldis nr.Principala nr.Cabanei nr.A9 str.29 str.telefon 0258/816938 0258/834102 0258/812473 0258/834890 0258/819869 0258/819383 0258/811750 0258/812836 0258/811737 0258/811548 0258/811610 0258/821875 0258/835093 830879 811820 0258/819968 0258/834395 GPP NR.Eminescu" ALBA GPP NR.11 str.23 str.V-le Goldis nr.

I-VIII "DAVID PRODAN" SALISTEA GPN SALISTEA SC.I-IV TIBRU GPN TIBRU SC.I-VIII BLANDIANA GPN BLANDIANA SC.I-IV COSLARIU GPN COSLARIU GPN GALTIU SC.CLS.32 0258/844207 0258/844793 0258/843186 0258/844692 str.Scolii nr.CLS.CLS.I-IV BUCERDEA V.I-VIII IGHIEL GPN IGHIEL SC.CLS.de Hunedoara"SINTIMBRU GPN SINTIMBRU SC.I-IV SALISTEA DEAL GPN SALISTEA DEAL SC.CLS.CLS.Denumirea unităţii SC.CLS.I-VIII " Decebal" CRICAU GPN CRICAU GPN CRAIVA SC.CLS.CLS.I-IV VALEA VINTULUI GPN VALEA VINTULUI SC.CLS.CLS.I-VIII "Iuliu Maniu"VINTU DE JOS GPN VINTU DE JOS GPN MERETEU SC.CLS.2 0258/739118 83 .102 0258/842103 str.CLS.CLS.telefon 0258/760708 0258/845105 str.I-IV CISTEI GPN CISTEI SC.I-IV MARGINENI SC.I-VIII "I.CLS.I-IV OBREJA GPN OBREJA SC.Eminescu"IGHIU GPN IGHIU SC.I-VIII "Dionisie Popoviciu"TAUTI GPN TAUTI SC.338 0258/718031 0258/762138 str.David Prodan nr.190 str.Principala Nr.Principala nr.CLS.319 str.I-VIII METES GPN " Ion Creanga"METES SC.CLS.CLS.I-VIII TELNA GPN TELNA SC.Principala 0258/718108 nr.I-VIII SARD GPN SARD SC.I-IV GHIRBOM GPN GHIRBOM SC.CLS.CLS.I-IV ACMARIU SC.CLS.I-IV TOTOI GPN TOTOI SC.I-VIII " M. GPN BUCERDEA VINOASA SC.I-IV PRESACA AMP.I-IV VURPAR GPN VURPAR Mediu r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa str.CLS. GPN PRESACA AMPOIULUI SC.Principala 0258/849011 0258/849680 0258/849801 str.CLS.CLS.Blajului nr.I-VIII AMPOITA GPN AMPOITA SC.CLS.I-VIII "Ioan Breazu" MIHALT GPN MIHALT SC.I-IV SINTIMBRU FABRICA GPN SINTIMBRU FABRICA SC.CLS.CLS.CLS.Parcului nr.I-IV TARTARIA GPN TARTARIA SC.

CLS.Principala nr.nr.I-VIII INTREGALDE GPN INTREGALDE SC.telefon 0258/851157 0258/846123 0258/847002 str.Denumirea unităţii GPN SIBISENI LICEUL TEORETIC TEIUS SC.Principala nr.I-IV IZVORUL AMP.I-IV GEOMAL SC.I-IV DEALU GEOAGIULUI SC.CLS.I-VIII STREMT GPN STREMT SC.I-IV ALMAŞ NR.CLS.Muresan nr.97 0258/848123 0258/848218 str.I-IV CIB GPN CIB SC.Gabor"AIUD GPN NR.V-le Lucaciu nr.CLS.CLS.I-IV VALEA MICA GPN VALEA MICA SC.CLS.I-IV GALATI GPN GALATI GPN NR.CLS.2 COLEGIUL NATIONAL "T.T.CLS.1 ZLATNA GPN NR. 1 TRIMPOIELE GPN TRIMPOIELE SC.CLS.22 str.P-ta Unirii nr.4 AIUD COLEGIUL TEHNIC AIUD GSA "ALEXANDRU BORZA" CIUMBRUD GPN CIUMBRUD SC.CLS.I-IV GALDA DE SUS GPN GALDA DE SUS SC.2 str.I-IV OIEJDEA GPN OIEJDEA SC.2) GPN CAPUD SC.I-VIII " Sava Albescu"FENES GPN FENES SC.Ecaterina Varga nr.4 0258/856521 0258/856509 0258/856753 0258/859132 nr.I-IV CETEA GPN CETEA SC.CLS.Principala nr.CLS.CLS.A.CLS.I-VIII BENIC GPN BENIC SC.CLS.CLS.CLS.CLS.Decebal nr. SC.247 Nr.CLS.CLS.I-IV ALMASU DE MIJLOC GPN ALMASU DE MIJLOC SC.14 str.Decebal nr.Maiorescu" AIUD COLEGIUL NATIONAL "B.CLS.I-IV SINCRAI Mediu r u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r u u u u u u u Adresa str.I-VIII ALMASU MARE GPN ALMASU MARE SC.14 str.I-IV CAPUD GPN "PRIETENIA"TEIUS (fuz.42 str.CLS.2 ZLATNA SC.I-IV PIRITA GPN PIRITA SC.I-IV GHIONCANI SC.CLS.I-IV NR.CLS.I-IV PATRINGENI GPN PATRINGENI SC.CLS.CLS.10 Str.Vladimirescu nr.78 0258/850115 str.58 0258/861946 0258/861947 0258/861018 0258/866002 84 ."Corneliu Medrea" ZLATNA SC.Ion Creanga nr.1 str.V-le Lucaciu nr.6 0258/855005 str.Bethlen Gabor nr.I-VIII "Vasile Bologa"GEOAGIU DE SUS GPN GEOAGIU DE SUS GR.28 str.I-VIII "Avram Iancu"ZLATNA SC.I-VIII "Nicolae Dragan"GALDA DE JOS GPN GALDA DE JOS SC.SC.I-IV GLOD GPN GLOD SC.1.

CLS.I-IV UIOARA DE JOS GPN NR.95 str.Ghe.CLS.CLS.CLS.I-VIII"O.CLS.20 str.8 str.Hategan str. 3 OC MURES GPN NR.2 OC MURES GPP OCNA MURES GPN NR.Lazar nr.Lazar nr.CLS.I-VIII HOPIRTA GPN HOPIRTA SC.CLS.22 0258/875730 str.Ghe.CLS.CLS.telefon 0258/861427 0258/865564 0258/861727 str.CLS.186 nr.Stefan cel Mare nr.I-VIII PONOR GPN PONOR SC.4 "PENITENCIAR" AIUD SC.CLS.1 OCNA MURES GPN NR.I-IV GEOGEL SC.101 0258/875032 0258/875219 str.17 str.35 str. 5 OC MURES Mediu u u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u Adresa str.Lazar nr.60 0258/861585 0258/868122 0258/875200 nr.I-VIII"A.1 0258/880015 0258/870559 85 .Hulea" AIUD SC.8 AIUD GPN MAGINA SC.CLS.24 str.Principala nr.CLS.CLS.I-VIII " Radu Demetriu"RADESTI GPN RADESTI SC.9 str.I-VIII "LIVIU REBREANU" AIUD GPP " Primii Pasi" AIUD(nr.Principala nr.Ghe.I-VIII CIUGUZEL GPN CIUGUZEL SC.CLS.21 str. 6 AIUD SC.Axente Sever str.Vadului nr.I-IV BETA GPN BETA SC.I-VIII " Sebes Pal"RIMETEA GPN RIMETEA SC.CLS.CLS.I-IV GIMBAS SC.5) GPN NR 1 AIUD GPN GIMBAS GPN GIRBOVA DE JOS GPN NR.CLS.21 str.P-ta Unirii nr.I-VIII LIVEZILE GPN LIVEZILE SC.83 0258/867520 0258/879305 str.I-IV SILIVAS GPN SILIVAS SC.CLS.3 AIUD GPN NR.Sever" AIUD GPP NR.Ciocirliei nr.I-IV COLTESTI GPN COLTESTI SC.CLS.I-IV GIRBOVA de JOS SC.Principala nr.21 Nr.4 str.22 0258/879042 nr.22 str.I-IV DECEA GPN DECEA SC.Ghe.7 AIUD GPN NR.Ion Creanga nr.CLS.I-VIII LOPADEA NOUA GPN LOPADEA NOUA SC.I-VIII MIRASLAU GPN MIRASLAU SC.CLS.Sg.CLS.124 0258/768009 nr.I-VIII NR.2 AIUD GPN NR.Baba Novac nr.CLS.I-IV BAGAU GPN BAGAU SC.Principala nr.MAIOR" OCNA MURES SC.Principala nr.Denumirea unităţii GPN SINCRAI SC.Cuza Voda nr.I-VIII RIMET LIC TEORETIC"P.I-IV GIRBOVA DE SUS SC.I-IV LEORINT GPN LEORINT SC.I-IV MESCREAC GPN MESCREAC SC.Asachi nr.CLS.

2 UNIREA COLEGIUL NATIONAL "I.I-IV GURA ARIESULUI GPN LUNCA MURESULUI GPN GURA ARIES SC.Republicii nr.1 str.Maier" UNIREA GPN NR.M.Barnutiu"Blaj Mediu u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u Adresa str.I-VIII "I.I-VIII "Avram Iancu" UNIREA GPN NR.CLAIN" BLAJ G.Pacii nr.Garii nr.Scolii nr.MURES SC.I-IV HERIA GPN HERIA SC.CLS.Scolii nr.1 0258/871503 0258/877111 0258/867113 str.Denumirea unităţii GPN NR.1 0258/889109 nr.S.2 BLAJ GPN MANARADE GPP NR.I-IV PETRISAT GPN NR.I-VIII FARAU GPN FARAU SC.Dr.CLS.CLS.I-VIII UIOARA DE SUS GPN NR.CLS.CLS.72 str.CLS.I-IV SILEA GPN SILEA SC.I-VIII NOSLAC GPN NOSLAC SC.Scolii nr.CLS. TEOLOGIC GRECO-CATOLIC "VASILE CEL MARE" BLAJ GR.Cipariu"BLAJ C.2 str.7 UIOARA DE JOS GS CHIMIE INDUSTRIALA OCNA MURES SC.CLS.144 str.telefon 0258/870807 0258/871141 0258/879615 str.P-ta 1848 nr.24/A 0258/878134 str." ST.48 str.6 UIOARA DE SUS SC.392 str.Scolii nr.I-IV STINA DE MURES GPN STINA DE MURES GPN GABUD SC.Blaga"OC.CLS.AG.I-VIII CISTEIU DE M.CLS.3 0258/876231 0258/711208 0258/710655 0258/713630 0258/710427 0258/711933 str. 3 BLAJ GPN IZVOARELE BLAJ GPN TIUR SC.I-IV MAHACENI SC.I-IV CIUGUDU DE JOS GPN CIUGUDU DE JOS SC.Zorilor nr. BLAJ SC.CLS. GPN CISTEIU DE MURES SC.CLS.I-VIII"Toma Cocisiu" BLAJ SC.CLS.Micu Moldovan" BLAJ SC.Brazilor nr.Scolii nr.CLS.CLS.SCOLAR "T.9 str.69 0258/876108 str.CLS.Principala nr.CLS.Colonia peste Mures nr.I-IV SINBENEDIC GPN SINBENEDIC SC.I-IV MEDVES GPN MEDVES SC.9 str.Simion Barnutiu nr.S.S. 1 BLAJ GPN NR.25 str.I-IV MICOSLACA GPN MICOSLACA SC.I-VIII "S.CLS.I-VIII RAZBOIENI GPN RAZBOIENI-CETATE SC.Suciu nr.1 UNIREA SC.CLS.CLS.I-IV DUMBRAVA GPN DUMBRAVA SC.213 0258/711831 0258/713591 86 .I-VIII"L.V.CLS.CLS.I-VIII " Simion Lazar" LUNCA MURESULUI SC.81 Nr.MANCIULEA" BLAJ LIC.I-VIII " Ghe.CLS.

I-IV "T. GPN BUCERDEA GRINOASA SC.I-VIII "Ioan Maiorescu"BUCERDEA GRIN.56 str.CLS.191 str.22 0258/884106 0258/884026 str.CLS.I-VIII "Stefan cel Mare" CETATEA DE BALTĂ GPN CETATEA DE BALTA SC.CLS.I-IV LUNCA SC.I-VIII " Ion Pop Reteganul"SINCEL GPN SINCEL SC.NAT.Victoriei nr.I-VIII ROSIA DE SECAS GPN ROSIA DE SECAS SC.CLS.Sever" MANARADE SC.282 0258/883526 0258/883221 0258/765715 str.Scolii nr.I-VIII BIIA GPN BIIA SC.CLS.255 str.telefon 0258/717149 0258/711405 0258/789008 0258/719125 str.CLS.1 str.I-VIII " I.I-IV CAPILNA DE JOS GPN CAPILNA DE JOS SC.CLS.I-IV LUNCA TIRNAVEI GPN LUNCA TIRNAVEI SC.CLS.CLS.18 str.CLS.I-VIII SINMICLAUS GPP SINMICLAUS SC.I-VIII"I.I-IV ICLOD GPN ICLOD SC.CLS.CLS.I-IV TAU GPN TAU SC.19 0258/881124 0258/881901 str.Calugareni nr.Bianu" VALEA L.CLS.Principala nr.I-VIII CRACIUNELU DE JOS GPN CRACIUNELU DE JOS SC.Denumirea unităţii SC.Scolii nr.Agarbiceanu" CENADE GPN CENADE SC.CLS.CLS.principala nr.23 August nr.I-VIII BALCACIU GPP BALCACIU SC.CLS.I-VIII "A.Scolii nr."L.I-IV FEISA GPN FEISA SC.49 str. SC.50 Nr.Eminescu nr.102 0258/882501 0258/888126 str.CLS.I-IV GLOGOVET GPN VALEA L.CLS.M.CLS.Postei nr.I-VIII VESEUS GPN VESEUS SC.I-VIII " Aron Cotrus"CERGAU MARE GPN CERGAU MARE SC.I-IV LUPU SC.I-VIII SONA GPN SONA SC.CLS.1848 0258/881585 0258/886114 0258/881063 0258/731217 0258/731220 87 .I-IV CERGAU MIC GPN CERGAU MIC SC.Perilor nr.Pacii nr.CLS.CLS.CLS.53 str.I-VIII TATIRLAUA GPN TATIRLAUA COL.66 nr.6 Martie nr.I-IV UNGUREI GPN UNGUREI SC.CLS.BLAGA" SEBES LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SEBES Mediu u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u Adresa str.I-VIII "Petru Pavel Aron" BLAJ SC.Cipariu"PANADE GPN PANADE SC.CLS. GPN LUNCA GPN LODROMAN GRUP SCOLAR INDUSTRIAL JIDVEI GPP JIDVEI SC.27 0258/885151 str.CLS.CLS.

8 SEBES SC.65 str.I-IV CAPILNA GPN CAPILNA SC.2 SEBES GPN NR.Bena" PIANU DE JOS GPN PIANU DE JOS SC.Veche nr.1 SEBES SC.CLS.226 str.CLS.Denumirea unităţii GPN NR.Principala nr.Carpinisanu" SEBES GPP NR.79 0258/748114 0258/854507 str.I-VIII "Lucian Blaga"LANCRAM GPN LANCRAM SC.I-IV RECIU GPN GIRBOVA GPN CARPINIS GPN RECIU SC.I-VIII LOMAN GPN LOMAN SC.I-IV BOZ GPN BOZ SC.CLS.CLS.Kogalniceanu nr.CLS.Scolii nr.Libertatii nr.I-VIII "S.6 SEBES GRUP SCOLAR INDUSTRIAL SEBES SC.CLS.I-VIII DAIA ROMANA GPN DAIA ROMANA SC.I-VIII CILNIC SC.CLS.CLS.114 str.Stefan cel Mare nr.I-VIII STRUNGARI GPN STRUNGARI SC.Viteazu nr.I-IV LAZ GPN LAZ SC.2 str.CLS.CLS.3 SEBES GPN RAHAU SC.4 SEBES GPN NR.CLS.1 Nr. KOGALNICEANU" SEBES GPP NR.CLS.I-IV CARPINIS SC.3 str. 2 SEBES SC.235 0258/745256 0258/763183 0258/764601 str.7 SEBES GPN NR.I-VIII NR.CLS.172 0258/761113 761708 0258/761335 str.CLS.CLS.CLS.M.44 0258/741215 88 .CLS.CLS.I-VIII PETRESTI GPN PETRESTI GPP PETRESTI SC.Scolii nr.I-VIII RAHAU GPP NR.CLS.Principala nr.I-IV DEAL GPN CILNIC GPN DEAL SC.CLS.CLS.121 str.I-VIII " Septimiu Albini"CUT GPN CUT SC.380 0258/741213 0258/741359 str.I-VIII PIANU DE SUS GPN PIANU DE SUS SC.I-IV PURCARETI GPN PURCARETI SC.CLS.I-VIII "A.CLS.I-VIII SASCIORI GPN SASCIORI SC.I-VIII OHABA GPN OHABA SC.I-IV SEBESEL GPN SEBESEL SC.I-VIII GARBOVA SC.I-VIII "M.Principala nr.Principala nr.CLS.I-VIII DOSTAT GPN DOSTAT SC.1 str.I-IV PLESI Mediu u u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa str.CLS.CLS.649 nr.Dorin Pavel nr.M.Scolii nr.Principala str.telefon 0258/731010 0258/731923 0258/731922 0258/735867 0258/731506 0258/732871 0258/730436 0258/743112 0258/887232 0258/747116 str.

Centru nr.157 0258/751306 0258/751028 0258/752287 str.I-IV MUGESTI SC.HCC ABRUD SC.CLS.Agirbiceanu"BUCIUM SASA GPN BUCIUM SASA SC.Doinei nr.4) SC.13 str.CLS.D.telefon 0258/741007 0258/765125 766012 0258/764224 nr.I-IV BUCURU GPP NR 3 CUGIR GPN NR.CLS.9 str.CLS.CLS.1 CUGIR GPN NR.I-VIII "SINGIDAVA" CUGIR GPN " Voinicel" CUGIR (nr.I-VIII "I.I-VIII "I.I-VIII SUGAG GPN SUGAG SC.12 0258/780623 0258/780791 0258/784103 0258/780004 str.1 ABRUD GPN NR.I-IV TAU BISTRA COLEGIUL NATIONAL D.CLS.Iancu.I-VIII NR.Closca nr.Victoriei nr.I-IV BIRZANA 1 GPN DOBRA SC.CLS.SC.Pervain" CUGIR SC.16 str.Principala nr.I-IV MARTINIE GPN MARTINIE SC.1 A 0258/782166 89 .I-IV CERU BACAINTI GPN CERU BACAINTI SC.CLS.I-VIII VINGARD GPN VINGARD SC.CLS.CLS.2 CUGIR GPP " Prichindel' CUGIR (nr.I-IV BACAINTI SC.I-VIII "I.Ghe.Asachi nr.I-VIII"A.2 CUGIR SC.29 str.6) SC." ABRUD GPP NR.CLS.CLS.CLS.I-IV ARTI SC.CLS.3 CUGIR GPN NR.I-VIII " Iosif Sarbu"SIBOT GPN SIBOT SC.I-IV BUCIUM SAT GPN BUCIUM SAT SC.Principala nr.CLS.I-IV BALOMIR GPN BALOMIR SC.CLS.CLS. CUGIR COLEGIUL TEHNIC"I.Republicii nr.Lazarescu"CUGIR SC.Principala nr.CLS.151 0258/760115 str.Denumirea unităţii SC.Victoriei nr.3-5 si Republicii nr.2 ABRUD SC.230 0258/746105 str.CLS.Sahia nr.I-IV SARACSAU GR.21 Decembrie 1989 nr.CLS.Mihu"VINEREA GPN VINEREA SC.333 A Nr.Principala nr.CLS.CLS.I-IV TONEA SC.3 str.I-VIII CUNTA GPN CUNTA SC.CLS.I-VIII CIURULEASA Mediu r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r u u u u r r r r r r r r r Adresa str.CLS.5 CUGIR SC.I-VIII NR.I-IV DRASOV GPN DRASOV SC.CLS.178-180 0258/751091 0258/751075 0258/751727 0258/759103 0258/760001 str.I-IV BUCIUM CERBU GPN BUCIUM CERBU SC.18 str.CLS.15 str.I-VIII RACHITA GPN RACHITA SC.I-IV BUCIUM POIENI GPN POIENI SC.CLS.I-VIII SPRING GPN SPRING SC.CLS. A.CLS.P.

I-IV COBLES SC.CLS.I-VIII "N.I-IV SOHODOL DE ALBAC SC.CLS.CLS.CLS.I-IV DUPA PLESE GR.CLS.CLS.Petru Pavel Aron nr.Motilor nr.I-IV POTIONCI SC.I-IV CIONESTI 1 GPN CIONESTI SC.CLS.I-IV DEALU LAMASOAIA SC.I-IV CERTEGE GPN CERTEGE SC.Izvoarelor nr.Balint"ROSIA MONTANA GPN ROSIA MONTANA SC.I-VIII MOGOS GPN MOGOS SC.CLS.3 str.I-IV VIRTOP COL.I-VIII CIMPENI SC.CLS.CLS.Oituz nr.I-IV COSTESTI SC.I-VIII AV.Denumirea unităţii GPN CIURULEASA SC.I-IV CIULDESTI GPN CIULDESTI SC.I-VIII TIRSA GPN TIRSA SC. NATIONAL "A.CLS.I-IV GURA ROSIEI GPN GURA ROSIEI SC.AGROMONTAN"TARA MOTILOR" ALBAC GPN ALBAC-CENTRU SC.I-IV ROGOZ GPN ROGOZ SC CLS.CLS.SC.SC.CLS. GURA MINEI GPN GURA MINEI SC.I-IV ROSIA M.CLS. IANCU GPN AV IANCU GPN INCESTI SC.29 0258/771232 0258/771544 0258/771560 str.telefon 0258/855528 0258/783113 0258/771664 str.CLS.Closca nr.I-IV FLORESTI SC.DE TURISM ARIESENI GPN ARIESENI GPN BUBESTI SC.CLS.I-IV VIRSI GPN VIRSI SC.I-VIII "Closca"CARPINIS GPN CARPINIS SC.I-IV BALESTI Mediu r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa Nr.CLS.CLS.I-IV VALEA BISTREI GPN VALEA BISTRII GPN 2 CIMPENI GPP CIMPENI GPN 1 CIMPENI GR.2 str.CLS.CLS.CLS.CLS.I-IV DEALU CAPSEI GPN DEALU CAPSEI SC.CLS.I-IV MIHOIESTI GPN MIHOIESTI SC.CLS.6 0258/773106 90 .Ganea" BISTRA GPN BISTRA SC.CLS.5 0258/777109 0258/779066 0258/786063 0258/786158 str.Iancu".CLS.I-IV BUNINGINEA GPN BUNINGINEA SC. CIMPENI GS Forestier CIMPENI SC.I-VIII "S.

194 0258/777529 0258/778588 0258/787226 str.Lunca Bisericii str.Centru nr.CLS.CLS.SC.I-IV FATA LAZESTI SC.I-IV RUNC SC.CLS.CLS.Racovita"GIRDA DE SUS GPN GIRDA DE SUS SC.I-IV GIURGIUT SC.I-VIII VADU MOTILOR GPN V MOTILOR SC.I-VIII MATISESTI GPN MATISESTI SC.CLS.CLS.CLS.I-IV PRELUCA SC.I-VIII GIRDE GPN GIRDE SC.I-VIII GHETAR GPN GHETAR SC.I-IV BOBARASTI SC.I-IV NEGESTI SC.CLS.I-IV D FRUMOS SC.41 0258/775001 91 .CLS.22 Decembrie nr.CLS.CLS.I-IV SARTAS GPN BAIA DE ARIES Mediu r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u Adresa Nr.I-IV FAGETUL DE SUS GPN FAGETUL DE SUS SC.I-IV OCOALE SC.I-IV PELES SC.CLS.CLS.CLS.I-VIII VIDRA GPN VIDRA SC.CLS.N.CLS.I-IV BRAZESTI SC.CLS.2 0258/785016 0258/786583 0258/786538 str.I-IV TRIFESTI GPN TRIFESTI SC.Centru nr.Chirila" BAIA DE ARIES SC.I-IV SFOARTEA SC.CLS.CLS.I-IV VIRTANESTI GPN VIRTANESTI GR.CLS.CLS.Ursu nr.CLS.I-IV FERICET SC.V.CLS.CLS.CLS.CLS.CLS.CLS.CLS.I-VIII POIANA VADULUI GPN POIANA VADULUI SC.I-IV PATRUSESTI GPN PATRUSESTI SC.I-IV MORCANESTI SC.I-VIII " E.Denumirea unităţii GPN BALESTI SC.I-VIII " Horea"HOREA GPN HOREA SC.I-IV DEONCESTI SC."DR.CLS.CLS.I-IV COSTESTI GPN COSTESTI SC.CLS.CLS.I-IV PASTESTI SC.I-VIII SOHODOL GPN SOHODOL SC.I-VIII SCARISOARA GPN SCARISOARA SC.CLS.I-IV LUMINESTI SC.I-IV SUCESTI SC.telefon 0258/773021 str.50 A 0258/778123 0258/778166 str.I-IV DEALU GOIESTI SC.I-VIII PONOREL GPN PONOREL SC.I-IV VALEA MORII SC.Principala nr.CLS.CLS.L.22 0258/767005 0258/767009 0258/785654 str.I-VIII LAZESTI GPN LAZESTI SC.CLS.

Sistemul de distribuţie a apei potabile din municipiul Alba Iulia este alcătuit din: magistrale.str. telefonie mobilă. într-o stare bună. GPP . 92 .CLS.CLS. Reţele de utilităţi – apă.1.I-VIII " Simion Pantea"SALCIUA GPN SALCIUA DE SUS SC. Structura rezervoarelor este următoarea: a) Zona de jos a oraşului 2 buc x 5.1. astfel: .str. datorită exploatării corespunzătoare precum şi datorită reviziilor curente efectuate. canalizare. datorate reviziilor sau în cazul apariţiei unor defecţiuni.000 mc 1 buc x 100 mc b) Zona de sus a oraşului 1 buc x 10.2. I-IV SEGAGEA SC. Amplasarea rezervoarelor este în intravilanul municipiului Alba Iulia şi ocupă o suprafaţă totală de 30.CLS.I-VIII OCOLIS GPN OCOLIS SC.I-VIII POSAGA DE JOS GPN POSAGA DE JOS SC. unde presiunea este de 5 atm Magistralele sunt executate din tuburi de beton precomprimat PREMO. reţele termoficare.000 mc 2 buc x 1.Principala 0258/769107 0258/769271 0258/776416 0258/776025 0258/788603 Notă: GPN – Grădiniţa cu program normal.CLS. telefonie fixă. ce fac legătura între rezervoare şi reţelele stradale.I-VIII " Dr. împărţit pe doua zone de presiune: Zona oraş de jos. Acestea au rolul de a compensa variaţiile de debit. 7.2. agenţi economici şi instituţii publice. Sistemul de distribuţie este de tip inelar. unde presiunea este de 3 atm Zona oraş de sus.2. asigurarea rezervei de apă în caz de incendiu şi de a asigura o rezervă de apă în cazul opririi furnizării apei pe cele doua aducţiuni. reţele stradale care sunt inelare şi ramificate şi branşamente la consumatori casnici. Biruinţei – rezervoarele ce alimentează cartierul Oarda Rezervoarele se află.1. Distribuţia apei potabile. Grigorescu – rezervoarele ce alimentează zona de sus a oraşului .I-IV MANASTIRE SC.I-VIII MUSCA GPN MUSCA SC.000 mc c) Cartier Oarda 2 buc x 100 mc Toate rezervoarele sunt realizate din beton.CLS.CLS.CLS. 7. Lalelelor – rezervoarele ce alimentează zona de jos a oraşului .CLS.Petru Span"LUPSA GPN LUPSA SC. Apa potabilă este distribuită în municipiul Alba Iulia prin intermediul a 9 rezervoare.Grădiniţa cu program prelungit.I-IV HADARAU GPN HADARAU SC.000 mc 1 buc x 5.CLS.5 km. electrice. din punct de vedere tehnic.CLS.CLS. Reţele de apă 7.000 mp. N.I-IV VALEA LUPSII GPN VALEA LUPSII SC. sunt semiîngropate şi au fost puse în funcţiune între 1967 şi 1975. gaze.I-IV SALCIUA DE JOS GPN SALCIUA DE JOS Mediu u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa Nr.telefon str. au diametre cuprinse între 600 si 800 mm si au o lungime de 9.Denumirea unităţii GPN BRAZESTI GPN CIOARA GPN MUNCEL GPN SARTAS SC.str.I-IV POSAGA DE SUS SC .

7. menţinerea acestora în funcţiune presupunând intervenţii dese . amplasat la intersectia B-dul Transilvaniei şi str. respective 40-100 mm la agenţii economici şi instituţii publice. Înmagazinare total : 1000 mc. Goga. cămine de secţionare prevăzute cu vane de linie şi cămine de golire prevăzute cu robineţi de golire. Pentru Oraşul de Jos. de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de jos. datorită exploatării corespunzătoare precum şi datorită reviziilor curente efectuate. starea conductelor ( magistrale. Acestea au rolul de a compensa variaţiile de debit. Jderului. fiind recent înlocuite. din punct de vedere tehnic. branşamente ) se prezintă astfel: .000 mc (2 buc. iar structura lor este următoarea: Oţel 150 km cu diametre între 80 si 400 mm Polietilenă 3. distribuţia este realizată cu apa din rezervoarele de 5. circa 70% din totalul populaţiei oraşului.000 mp.5 km. diametrele sunt cuprinse între 80 si 400 mm. din care : 2 x 500 mc. Biruinţei – rezervoarele ce alimentează cartierul Oarda Rezervoarele se află. astfel: Pentru oraşul de sus.str.oţel 80 % . Alimentarea cu apă a consumatorilor din municipiul Alba Iulia se face gravitaţional prin intermediul celor 9 rezervoare. din care : . Două reţele magistrale ( 600 mm si 800 mm ) fac legătura între aceste rezervoare şi căminul CW1. asigurarea rezervei de apă în caz de incendiu şi de a asigura o rezervă de apă în cazul opririi furnizării apei pe cele doua aducţiuni.2 km cu diametre între 80 si 300 mm Azbociment 11.2.azbociment 20 % Consum mediu lunar: 26.000 mc. datorate reviziilor sau în cazul apariţiei unor defecţiuni. O. prevăzută cu staţie de pompare. . Apa potabilă este distribuită în municipiul Alba Iulia prin intermediul a 9 rezervoare.10% se află într-o stare foarte bună.8 km cu diametre între 80 si 300 mm Fontă 5 km cu diametru 80 mm Branşamentele sunt executate din oţel si polietilenă.50% se află într-o stare bună.000 mc si 100 mc. Reţele de distribuţie: 24. Lalelelor – rezervoarele ce alimentează zona de jos a oraşului . Atât pe reţelele magistrale cat şi pe cele stradale. menţinerea acestora în funcţiune. Distribuţia apei potabile în Oraşul Teiuş. există o serie de construcţii anexe cum ar fi: cămine de aerisire prevăzute cu robineţi de aerisire acţionaţi manual. amintite mai sus. distributia este realizată cu apa din rezervoarele de 10. pus în funcţiune 1988. restul folosind surse alternative: fântâni. sunt semiîngropate şi au fost puse în funcţiune între 1967 şi 1975.1. Aducţiunea: Dn 300 mm din azbociment şi o lungime de 5000 m. presupunând doar activităţi de mentenanţă.).000 mc şi 15.str. etc.str. Din punct de vedere tehnic. Pe reţelele stradale există hidranţi de incendiu subterani şi supraterani având diametre între 65 si 100 mm. O reţea magistrală ( 600 mm ) face legătura între rezervoare si căminul CW2 aflat la intersecţia B-dul Încoronării cu str. Grigorescu – rezervoarele ce alimentează zona de sus a oraşului . Toate rezervoarele sunt realizate din beton. Diametrele acestora sunt de 25-30 mm la consumatorii casnici ( individuali si colectivi ). Secţia Teiuş a filialei Alba Iulia deserveşte un număr de 4777 locuitori. Sursa de apă : de suprafaţă sistemul zonal Sebeş-Alba Iulia-Teiuş-Aiud-Ocna Mureş care are un debit de 100 l/s. Toate reţelele sunt pozate îngropat.2. stradale.000 mc/lună Număr total abonaţi 1649. astfel: . De aici apa este distribuită în reţelele stradale. 1. într-o stare bună.Reţelele stradale au o lungime de 170 km.40% se află într-o stare acceptabilă. Amplasarea rezervoarelor este în intravilanul municipiului Alba Iulia şi ocupă o suprafaţă totală de 30. De aici apa este distribuită în reţelele stradale. din care : 93 . N. de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de sus.Oraşul Teiuş deţine un sistem centralizat de alimentare cu apă.

3. Reţele de serviciu. pe console prinse de partea mecanică a podurilor. Reţelele sunt echipate cu cămine de vane şi golire în punctele de ramificaţie. Magistrală este executată din oţel cu diametrul de 200 mm.4 km. Reţelele sunt echipate cu cămine de vane şi golire în punctele de ramificaţie nodurile principale pe fiecare ramificaţie. . precum şi consumatorii stradali în sistem inelar sau ramificat. • Reţele principale care sunt ramificate. • azbociment cu diametre cuprinse între 100-150 mm . din care: oţel 8. Reţelele de apă sunt echipate cu hidranţi de incendiu Dn 65 mm marcate prin plăcuţe fixate în apropierea hidranţilor.76 km. polietilenă şi azbociment cu diametre cuprinse între 63 – 100 mm. Reţelele principale au legătură în magistrale şi alimentează cartierele de locuinţe împreună cu agenţii economici aferenţi în sistem inelar.1. marcate prin plăcuţe fixate pe repere fixe în apropierea hidranţilor. ţeavă de oţel Ø ¾ “ – 4 “. agenţi economici şi instituţii publice. ce fac legătura între rezervoare si reţelele stradale. 7. Conductele magistrale sunt echipate cu cămine de secţionare şi golire. conducte de polietilenă cu diametrele cuprinse între 25 – 63 mm. Lungimea reţelelor de distribuţie: 9.3.conducte PEHD cu diametre cuprinse între 63 – 125 mm.Magistralele sunt executate din conducte de azbociment cu diametre între 250 – 350 mm şi din fontă ductilă cu Ø 500 mm în lungime de 500 m. • Branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici. .conducte de oţel cu Ø 50 – 100 mm. Traversările peste văi se fac aeriene.5 km. Reţelele de apă sunt echipate cu hidranţi de incendiu cu diametre între 65 – 100 mm. .conducte de azbociment cu Ø 100 – 150 mm. Branşamente la consumatorii casnici şi agenţi economici.1.Reţele de serviciu sunt executate din conducte de oţel. 2. Magistrale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale. reţele stradale care sunt inelare şi ramificate şi branşamente la consumatori casnici. azbociment 0. Sistemul de distribuţie a apei potabile din Oraşul Ocna Mureş este alcătuit din: magistrale.- populaţie:1589 instituţii şi agenţi economici: 60 7.2. Pe reţelele principale sau evitat racordarea consumatorilor. Branşamentele agenţilor economici sunt contorizate integral în căminele de la limita de proprietate.33 km. .5.4. Reţelele principale sunt executate din : • conducte de oţel cu diametre cuprinse între 150-50 mm .Branşamentele sunt executate din ţeavă de plumb Ø 25 mm. Distribuţia apei potabile în Municipiul Aiud Sistemul de alimentare cu apă potabilă al municipiului este alcătuit din: 1. Lungimea reţelelor de distribuţie este de 53 km din care azbociment 36.74 km Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Zlatna se face gravitaţional. 7.1. 94 . .Reţelele principale sunt executate din: .27 km şi polietilenă 0.2. oţel 16. . Alimentarea consumatorilor de apă potabilă în municipiul Aiud se face gravitaţional în cele trei grupuri de rezervoare. Pe traseele conductelor s-au prevăzut vane de secţionare şi golire în punctele joase. Branşamentele blocurilor şi a unei mari părţi din locuinţele individuale sunt contorizate. Reţele principale care sunt inelare şi ramificate. Sistemul de alimentare cu apa potabilă a oraşului Zlatna este alcătuit din: • Magistrală care face legătura între staţia de tratare şi reţele stradale. 4.2. Distribuţia apei potabile în Oraşul Zlatna.

Eminescu cu N. respectiv 119 l/s . şi una cu Dn 300 mm pe str. astfel: Pentru cartierul Uioara de Sus şi satul Uioara din rezervoarele amplasate în Uioara de Sus de capacitate 2 x 750 mc şi 2 x 400 mc. A.5 km iar lungimea străzilor este de cca. În prezent pompele acestei staţii sunt în conservare. Cele 5 rezervoare. Diametrele acestora sunt de 25-30 mm la consumatorii casnici ( individuali si colectivi ).1 km cu diametre între 100 şi 200 mm Fonta 0. 95 . 7. iar pentru zona de centru din rezervorul 1000 mc din cartierul Ciunga (Uioara de Jos). Apa potabilă este folosită pentru alimentarea populaţiei şi a agenţilor economici sub formă de apă rece pentru consum alimentar. Alimentarea cu apă potabilă (din surse de suprafaţă)Municipiul Blaj Sursa de alimentare cu apă potabilă a municipiului Blaj este sistemul zonal râul Sebeş .zilnic maxim 10300 mc. Agenţii economici au în proporţie de 80% montate contoare pentru apa rece în timp ce la populaţie acest lucru este realizat doar în proporţie de cca. respectiv 4 amplasate în Uioara de Sus şi unul amplasat în Uioara de Jos sunt alimentate prin intermediul unei staţii de pompare situată la intrarea în oraş. de regulă cu Dn100 mm. Din acest nod apa este distribuită printr-o conductă de azbociment Dn 200 mm către zona de locuinţe individuale a oraşului. Necesarul total de apă (mediu nominal) este de 10600 mc/zi .6. respectiv 113 l/s . direct din reţeaua de distribuţie. iar structura lor este următoarea: Oţel 9. Volumele şi debitele de apă înregistrate la intrarea în oraşul Blaj sunt : . .Magistralele sunt executate din conducte de oţel şi au diametrele cuprinse între 100 şi 400 mm. Reţelele principale alimentează consumatorii oraşului precum şi agenţii economici în sistem inelar.9 km cu diametre între 100-125 mm Branşamentele sunt executate din oţel si polietilenă. şi sub formă de apă caldă menajeră şi agent termic pentru încălzire prin intermediul centralelor termice de cvartal . 7% . Transportul apei potabile din sursa Sebeş se face printr-o aducţiune din tuburi Premo şi oţel (pe unele porţiuni) având Dn 600 mm. Consumul de apă rece şi de apă caldă se calculează atât în regim pauşal cât şi prin contorizare . . respectiv 93 l/s . cu excepţia perioadelor de restricţii sau a unor defecţiuni la sistemul de aducţiune . Alimentarea cu apă se face în regim permanent (365 zile/an) cu un program zilnic de 24 ore. şi se realizează prin artere de distribuţie care pornesc de la rezervoare printr-o conductă cu Dn 500 mm. În ceea ce priveşte apa caldă produsă în centralele termice aceasta este contorizată la ieşirea din centrale .cantitatea anuală de apă intrată în Blaj este de cca. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie este de 76. diametrele sunt cuprinse între 90 si 200 mm.1. În paralel cu reţelele de distribuţie există conducte. Stejarului şi care apoi se ramifică pe străzi . Mureşianu. Iorga. la capete ramificată. Alimentarea cu apă a consumatorilor din oraşul Ocna Mureş se face gravitaţional prin intermediul celor 3 rezervoare. Reţelele stradale au o lungime de 41 km. Distribuţia apei potabile este de tip inelar. 3. pe str. Din rezervoarele situate în Uioara de Sus pleacă o conductă cu Dn 200 mm până în centrul de distribuţie situat în intersecţia străzii M. Din acest nod apa se distribuie spre zona de blocuri a oraşului printr-o conductă cu Dn 150 mm şi spre cartierul din zona podului nou printr-o conductă de OL cu Dn 200 mm. 40 km .3 km cu diametre între 100 şi 200 mm Polietilenă 4.7 km cu diametre între 90 şi 200 mm Azbociment 26.zilnic minim 8000 mc. respective 40-100 mm la agenţii economici şi instituţii publice. .zilnic mediu 9800 mc. respectiv zona pod nou. pe care sunt racordate branşamentele consumatorilor .2. Din rezervorul amplasat în Uioara de Jos coboară o conductă cu Dn 400 mm până la intersecţia străzii Haşdeu cu strada Memorandului.580 mii mc . presiunea fiind dată de Sistemul zonal Sebeşel – Galda – Aiud – Ocna Mureş.

. 24 h/zi). Dn 300 . 7.prin pompare şi / sau gravitational – prin conducta de transport Dn 250 şi Dn 300 / Dn 600. polietilenă de înaltă densitate.1.2.2. .Bazine Scăunel .2 buc. Zona A de presiune cuprinde reţelele de distribuţie aflate pe străzile din cartierele: Scăunel.branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici. Micro VII.zilnic maxim : 1200 mc 14 l/s . Zona B de presiune cuprinde reţelele de distribuţie din restul oraşului (cartierele Micro IV.C.Bazin de înmagazinare Scăunel .zilnic mediu: 800 mc 9 l/s . în zona de sud a perimetrului de protecţie la o distanţă de cca. 7.aducţiunea care face legătura între rezervor şi reţelele stradale. . Volumele de apă industrială prelevată sunt : .gravitaţional şi / sau prin pompare – prin conducta de transport Dn 600 .2 buc.1.Cerinţa totală de apă. Captarea apei tehnologice se face prin 7 puţuri săpate.1 rezervor de 5000 mc . Distribuţia apei de la rezervoarele de înmagazinare la consumatori se face prin intermediul unui sistem de reţele de distribuţie de tip inelar. rezervoare : 500 mc/rezervor TOTAL 3000 mc Total capacitate de înmagazinare: 19000 mc Total volum de incendiu: 9000 mc. oţel. Aducţiunea este executată din conductă de oţel cu diametre cuprinse între 600 şi 400 mm. Alimentarea cu apă tehnologică (din surse subterane) Blaj Alimentarea cu apă tehnologică se face din sursa subterană prin intermediul puţurilor amplasate în zona fabricii de bere S. Bergengier Interbrew S. rezervoare : 1000 mc/rezervor . Lungimea totala a reţelelor de distribuţie apă în oraşul Cugir este de 31 km fiind executată din: fontă.3000 mc .rezervoare: 2500 mc/rezervor TOTAL 5000 mc Volum rezervă de incendiu .Mic şi UMC II fiind alimentate cu apă din bazinele din dealul Scăunel.Bazine de înmagazinare Cetate .Bazine Cetate . dispuse liniar.anual : 292 mii mc . pe două zone de presiune: zona A şi zona B. azbociment. PREMO.Bazine Vii .7. 50 m între ele şi la 20 m de gardul ce împrejmuieşte perimetru în zona de Sud . .reţele principale care sunt inelare 70 % şi ramificate 30 %. Cindeni. Nu se recirculează apa intern întrucât aceasta este folosită în circuit deschis în scopuri potabile .prin pompare din conducta de Dn 600 prin conducta Dn 300 Distribuţia apei Cugir. Distribuirea apei potabile şi înmagazinarea apei în Oraşul Cugir Apa produsă în cele două staţii de tratare este depozitată şi înmagazinată în 3 baterii de rezervoare: .A.6000 mc .) alimentarea cu apă facându-se din bazinele Vii şi Cetate.conducte din oţel cu diametre cuprinse între 100 şi 400 mm. UMC I etc. R.8. este de 10600 mc/zi . Reţelele principale sunt executate din: .Bazine de înmagazinare Vii . Alimentarea cu apă a oraşului Cugir este o activitate permanentă (365 zile/ an.1 rezervor de 6000 mc TOTAL 11000 mc Volum rezervă de incendiu .2 buc. medie necesară. Distribuţia apei potabile în Oraşul Cîmpeni Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Câmpeni este alcătuit din: . 96 . Alimentarea cu apă a rezervoarelor se face astfel: .

reţele de canalizare.azbociment cu diametre de 100 mm.8 km polietilenă 1. Branşamentele sunt executate din oţel cu diametre între 20-63 mm. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Abrud este alcătuit din: Magistrale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale Reţele principale care sunt inelare şi ramificate Reţele de serviciu Branşamente la consumatorii casnici şi agenţii economici Magistralele sunt executate din conducte de oţel cuprinse între 100mm-300mm Reţelele principale sunt executate din oţel cu diametre între 100mm-160mm şi polietilenă cu D 90mm-110mm. colectoare principale. polietilenă cu diametre de 100 şi 300 mm. Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Baia de Arieş se face gravitaţional din cele trei rezervoare de înmagazinare Ţarina. fiind necesară înlocuirea acestora în proporţie de 80%.2. 97 . 3. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Baia de Arieş este alcătuit din: Reţele principale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale care sunt inelare şi ramificate.2.2. 7.10.azbociment cu diametrul de Dn 250 mm Reţelele de distribuţie în localitate a apei potabile sunt de cca.P. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi meteorice din municipiul Alba Iulia este un sistem centralizat unitar şi este realizat prin: 1. - • • • • • 7. Reţele de canalizare 7. Reţelele de apă sunt echipate cu hidranţi de incendiu Dn 80 mm marcate prin plăcuţe fixate în apropierea hidranţilor.6km.9.conducte din oţel cu diametre între Dn 250-100 mm .1. Reţelele principale sunt executate din: . fiind prevăzute să se înlocuiască prin programul SAMTID. polietilenă 1. În apropierea podului peste râul Arieş de la ieşirea din oraşul Câmpeni. colectoare secundare.1. Din această conductă se alimentează localitatea Bistra.5 km.1. Gârde este executată din ţeavă de oţel Dn 400 mm – 8. fontă 0. aducţiunea se bifurcă în două tronsoane de conductă care transportă apa către S.6km: oţel 13. azbociment 1 km. Reţelele de canalizare rezolvă în proporţie de 80% preluarea apelor uzate menajere şi meteorice de la toţi consumatorii amplasaţi pe aceste străzi şi sunt realizate din tuburi de beton. Branşamentele sunt executate din oţel şi polietilenă cu diametre cuprinse între 20-63 mm. Branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici. Distribuţia apei potabile în Oraşul Baia de Arieş.2. cu lungime de 4.2. 2. PVC si KGM cu diametre cuprinse între 200-400 m . Gârde respectiv către gospodăria de apă Gura Roşie. din care: oţel 15 km.P.2 km Sistemul de alimentare cu apă se supune periodic unor revizii şi reparaţii curente. Lungimea reţelelor de distribuţie este de 15. 6 km şi au o vechime de peste 25 de ani. Din rezervor pleacă o conductă de oţel cu diametru de 600 mm. Pe acest tronson se distribuie apă oraşului Câmpeni.8 km şi tub PREMO – 2 km.3 km. Lungimea reţelelor de distribuţie 17. Alimentarea consumatorilor cu apă potabilă în oraşul Câmpeni se face gravitaţional din rezervorul „Muncel” – 2500 m3.5 km. Aducţiunea către S. În municipiul Alba Iulia reţelele de canalizare s-au realizat progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe din oraş.2. 7.

colectează apele din zona centrala (Oraşul de Jos) şi zona aferentă străzii Calea Moţilor şi cartier Tolstoi.H=15 m . b) Staţia de pompare construită pe traseul reţelei de canalizare de pe strada Viilor este de acelaşi tip ca şi prima. Q= 250-300 l/s. având diametrul interior de 3m şi o adâncime de 6 m. care face joncţiunea cu colectoarele “A” şi “B” din oraşul de sus. c) Colectorul principal “D”.una este de tip CP3057 FLYGT. Q= 350-500 l/s .cealaltă de tip FLYGT tip 3127 LT cu un debit Qmax = 42 l/s. a) Staţia de pompare este construită pe traseul reţelei de canalizare de pe strada Primăverii şi este o construcţie de tip îngropat executată din beton armat similar cu un cămin.H= 8m şi funcţionează numai când apele meteorice au debite mari şi nu pot fi preluate de prima electropompă. are secţiune ovoidă de 1950 mm x 1400 mm din beton şi colectează apele uzate menajere şi meteorice din Oraşul de Sus (zona Cetate) b) Colectorul principal”B” are secţiune trapezoidală de 900 mm x 1200 mm din beton şi colectează apele uzate menajere şi meteorice din zona Cetate.5m şi funcţionează când apele menajere au un debit minim.1 este amplasat la capătul străzii Olteniei având o capacitate de 12.2. Q= 6. Traian cu B-dul 1 Decembrie. Q= 200-500 l/s . zona industrială.h=7. fiind dotată cu 3 pompe submersibile: .) şi are o capacitate de 5. .R.3 electropompe ACV 350.bazinul de retenţie nr. a) Colectorul principal “A”. pentru evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice este construită o staţie de pompare amplasată la capătul din aval al bazinului de retenţie nr.2 electropompe FLYCT NP 3300-181 LT .F. Colectoare principale. zona sportivă şi zona preuzinală. H=8-12 m . Apele pompate sunt dirijate spre canalul deschis care duce la staţia de epurare Colectoarele secundare de canalizare sunt amplasate pe principalele străzi ale municipiului rezolvând preluarea apelor uzate din reţelele stradale şi de la imobilele existente pe aceste străzi.000 mc Datorită cotei joase a canalizării oraşului de jos (colectorul principal “C”).bazinul de retenţie nr. II. Toate reţelele de canalizare în colectoarele secundare de pe raza municipiului Alba Iulia sunt preluate de patru colectoare principale. Q=71 l/s.celelalte 2 pompe sunt de tip NP 3153 F.Există situaţii ( Oraşul de Jos) când radierul reţelei de canalizare este sub nivelul cotei de intrare în colectorul în care deversează. . Pe traseul acestui colector sunt amplasate două bazine de retenţie (compensare) realizate din beton armat astfel: .5 l/s si H= 7. Apele sunt pompate la o înălţime corespunzătoare dirijării spre canalul colector din strada Republicii.2 electropompe ACV 250. H=6m când funcţionează în regim normal. Staţia de pompare este precedată de o cameră cu deznisipator şi un grătar mecanic. Colectoarele “A” si “B” se unesc în zona intersectiei str. Staţia este dotată cu 2 electropompe submersibile: .2 l/s. transportând apele gravitational până în emisar (râul Mures). III si Bărăbanţ. Acestea sunt realizate din tuburi de beton cu diametre cuprinse între 400-800 mm.5m şi funcţionează în cascadă când apele menajere şi meteorice au debite mari.H= 15m Apele colectate şi pompate de staţia amintită mai sus sunt dirijate în canalul colector general al oraşului cu secţiunea tip clopot 3200 mm x 2290mm.000 mc: . 98 .una este de tip FLYGT tip 3068 cu un debit Qmax=10. Staţia este echipată cu : .2 este amplasat in zona staţie de carburanţi Shell (zona Gării C. Colectorul “ D” deversează în colectorul principal “C” în zona gării(benzinăria Shell) d) Colectorul principal “C” cu secţiunea tip clopot de 2400 mm x 1500 mm colectează apele uzate menajere îi meteorice din Oraşul de Sus. problema rezolvându-se prin execuţia a două staţii de pompare. ansamblurile de locuinţe din cartierele Ampoi I. continuând cu o sectiune clopot de 2400 mm x 1520 mm.

2.768/1998 “Staţie de epurare şi reţea de canalizare oraş Teiuş” . Sistemul de epurare a apelor uzate menajere Alba Iulia.A.lungimea străzilor cu reţele de canal 90 km . Reţeaua de canalizare acoperă toată trama stradală fiind prevăzut cu tuburi de beton simplu cu mufă.6 km. Este situată în bazinul hidrografic Mureş la confluenta râului Mureş cu râul Ampoi. polietilenă sau tuburi PREMO declasate cu diametre cuprinse între Dn 200-500 mm. spaţii verzi.m=1/1m. pentru intervenţii care necesită săpături.populaţia racordată la canalul public 47549 loc. apele uzate sunt dirijate o parte în staţia de epurare. utilaje care se află în parcul auto al unităţii. Se compune din: decantor radial. deznisipator orizontal. Pe evacuarea apelor uzate nu există mijloace de măsurare.2. Grad de acoperire de 10 %.grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 70 % . O exploatare necorespunzătoare a reţelei de canalizare a condus la colmatări ale canalelor reducând capacitatea de transport a acestora. Datorită situaţiei existente în anul 1998 a fost elaborat proiectul nr. trotuare. Alba Iulia.3.D şi C). pe unele porţiuni separativ iar pe alte porţiuni unitar.2. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi parţial uzate în Oraşul Zlatna Reţeaua de colectare a apelor uzate menajere este realizată în sistem mixt. cu diametre cuprinse între 200. dotarea constă în buldoexcavator tractor cu remorca. Sistemul de canalizare în Oraşul Teiuş Populatia oraşului Teiuş este 7. din beton.lungime reţea de canalizare 150 km . 7. Colectorul final Dn 500 descarcă apele menajere în staţia de epurare a fabricii de zahăr. apele uzate deversând în şanţurile deschise ale drumurilor publice poluând mediul înconjurător. până la linia CF uzinală a S.2. Actuala soluţie de epurare are numai treapta mecanică de epurare cu o capacitate de cca. apele uzate colectate fiind descărcate în staţia de epurare a fabricii de zahăr.După unirea celor patru colectoare (A.staţia de epurare mecanica cu capacitate de 170 l /s . 170 l/s. motocompresor şi ifron. 300. Apulum S. La trecerea pe sub digul de apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Alba Iulia. zone agricole. .C.5 – 1. Sistemul de canalizare a apelor uzate menajere şi meteorice este dotat cu o autospecială tip Woma pentru desfundarea şi spălarea reţelelor de canalizare. colectorul general se continuă cu o secţiune casetată 2x1. Reţeaua de canalizare este compusă din tuburi de beton având diametrele cuprinse între 300 mm-500 mm şi cămine de vizitare executate din beton şi din 99 . S-a propus realizarea unui sistem de canalizare separativ în lungime de 25 km canalizare menajeră. apoi cu un canal deschis de formă trapezoidală parţial pereeat pe radier cu elementele constructive de b=2m . laborator chimic şi vestiar. În prezent oraşul Teiuş dispune de o reţea restrânsă de canalizare menajeră ce deserveşte blocurile de locuinţe amplasate în zona centrală şi parţial gaspodăriile amplasate pe traseul colectoarelor. hm=1. 7. 5. Statistic sistemul de canalizare se prezintă astfel: . 500 mm. Lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 2. În cazul în care cotele râului Mureş sunt ridicate evacuarea apelor uzate se face prin pompare cu agregate termice de pompare tip AP 12 de către altă unitate (Secţia de Gospodărire a Apelor Alba).4 km de rigole.grad de deservire a populaţiei cu serviciul de canalizare 70 % Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil. paturi de uscare nămol.2.B. iar altele sunt dirijate direct în emisar (râul Mureş).4 km canalizare pluvială şi 3. decantoare Inhoff.75x2m. iar cele din depresiunile locale băltesc până la infiltrarea în sol sau se evaporă. având ca emisar râul Mureş.8 m. Apele pluviale se scurg superficial şi prin intermediul şanţurilor deschise spre pârâul Valea Geoagiului. staţie pompare nămol. există o subtraversare echipată cu 4 stăvilare care închid accesul apelor râului Mureş (la cota de inundaţii) în canalul colector general şi inundarea incintei îndiguite a municipiului.469 din care sunt racordaţi la reţeaua de canalizare 683.

.25 km.populaţie racordată la canalizare 13. cămine de racord.2. Configuraţia terenului pe care s-au construit clădirile din oraşul Zlatna a permis construirea reţelei de canalizare cu panta naturala spre punctul de deversare. PE.4.7 %. trotuare.staţia de pompare. PVC. 100 . Reţeaua de canalizare subtraversează pârâul Aiudel de două ori calea ferată. . Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Municipiul Aiud. Oraşul Zlatna nu dispune de staţie de epurare a apelor uzate.aerotancuri monobloc. Staţia de epurare a municipiului Aiud este situată în bazinul hidrografic Mureş în aval de municipiul Aiud.staţie de epurare mecanică cu o capacitate de 65 l/s (se lucrează la extindere de până la 165 l/s). Sistemul de colectare a apelor uzate menajere din municipiul Aiud este realizat în sistem divizor. iar pe traseele rectilinii la distanţe cuprinse între 50 – 80 m cămine de vizitare. Treapta mecanică se compune din: . Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil.deznisipator.staţie de pompare nămol. . drept urmare s-a procedat la dublarea reţelei de canalizare montându-se tuburi cu diametre cuprinse între 300 – 500 mm din PVC.grătar. cămine de racord. .52 km lungimea străzilor cu reţele de canal 6. Pe traseul sistemului de c analizare sunt executate cămine de rupere de pantă. . . Sistemul de epurare a apelor uzate menajere în Oraşul Zlatna.lungimea străzilor cu reţele de canal de 27 km.zidărie de cărămidă amplasate la distanţe de 50-100 m. Reţeaua de canalizare transportă un debit mediu de 5. Pe traseul sistemului de canalizare sunt executate cămine pentru schimbarea direcţiei de curgere. cămine pentru schimbarea direcţiei de curgere.7 %. . . iar pe traseele rectilinii din 50 ÷ 100 m cămine de vizitare. 7. Sistemul de epurare al apelor uzate menajere în Municipiul Aiud. Oraşul nu are staţie de epurare. Reţeaua de canalizare.2. . La reţeaua de canalizare s-au folosit conducte din următoarele materiale: beton (circular şi ovoidal). 3.cămin cu stavilă. Diametrul maxim al conductelor din reţeaua de canalizare este de 600 – 800 mm. spaţii verzi. Statistic. În municipiul Aiud punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare s-a realizat progresiv odată cu extinderea cartierului de locuinţe din oraş.platformă uscare nămol.decantor primar INHOFF. executându-se cămine de rupere de pantă pentru a respecta vitezele de curgere normale ale apelor uzate. dar majoritatea conductelor au diametrul de 250 mm.separator de grăsimi. Este o staţie cu două trepte de epurare mecanică şi biologică. cămine de rupere de pantă. Statistic sistemul de canalizare se prezintă astfel: . Treapta biologică se compune din: .grad de deservire a populaţiei 50.9 l/s.grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 50. Reţeaua de canalizare este amplasată în carosabil.500 locuitori. . Configuraţia terenului în municipiul Aiud a permis construcţia de reţele de canalizare cu pantă naturală spre staţia de epurare.72 km grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 15 % populaţia racordată la canalul public 1850 locuitori grad de deservire a populaţiei cu serviciu de canalizare 42 % .lungime reţea de canalizare 27. deversarea apelor uzate făcându-se în râul Ampoi. trotuare. . . sistemul de canalizare se prezintă astfel: lungime reţea de canalizare. spatii verzi.

• PVC. este alcătuită din cămin de distribuţie. Colectarea apelor uzate este realizată în sistem unitar.iunie.2. 10 km. de pe raza oraşului Blaj sunt transportate prin intermediul reţelei de canalizare. spre staţia de epurare a apelor uzate. În cadrul staţiei de epurare există un laborator ce efectuează analizele la probele prelevate şi un atelier mecanic pentru reparaţii curente. cantităţile cele mai mari înregistrându-se în perioada martie . • populaţia racordată la canal 7. Colectarea apelor menajere se realizează printr-o reţea de canalizare ce se racordează la două canale colectoare magistrale care conduc apele uzate în staţia de epurare orăşenească. În oraşul Ocna Mureş reţeaua de canalizare s-a realizat în anul 1960 şi progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe.zilnic mediu 2223 mc . 7. • lungimea străzilor cu reţele de canal 12. . .6 km.. existentă la staţia de epurare. Prin finalizarea lucrărilor de execuţie a noii staţii de epurare. sistemul de canalizare se prezintă astfel: • lungime reţea de canalizare – 18 km. Configuraţia terenului a permis construirea reţelei cu pantă naturală către staţia de epurare. Staţia de epurare existentă a fost proiectată pentru o capacitate totala de 21 l/s şi în prezent este depăşită tehnologic . 13 km .debit orar maxim 110 mc/h . trotuare. . diferenţele dintre captare şi evacuare se vor reduce foarte mult.zilnic maxim 2400 mc .2. • ovoid. Diferenţa mare dintre valorile debitelor de apă captate şi cele ale apelor uzate evacuate se explică prin faptul că actuala staţie de epurare este cu mult depăşită . Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Oraşul Ocna Mureş. ale anului . Evacuarea apelor uzate se face în regim permanent.5. Valorile debitelor înregistrate sunt : .2. Statistic. amplasat la intrarea în staţia de epurare . . evacuat este : . • grad de deservire a populaţiei cu serviciul de canalizare 70%. staţie de preparare nămol (care în situaţia creşterii nivelului râului Târnava Mare peste cota normală. Sistemul de canalizare a apelor menajere este dotat cu o autospecială tip vidanjeză pentru desfundare şi spălarea reţelelor. 7. .Qmin = 22 l/s . Volumul total. • grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 70%. situată în zona de vest a localităţii .6 m) . calculată pentru un debit evacuat de 190 l/s. În prezent debitele de apă evacuate prin staţia de epurare existentă se măsoară cu ajutorul unui debitmetru cu mira.2. Reţeaua de canalizare este realizată din: • tuburi de beton. de ape uzate.649 locuitori. Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil. grătare.Qmed = 34 l/s . 101 . • tuburi gresie ceramică.stabilizatorul de nămol şi concentratorul de nămol. Lungimea totală a străzilor care au conducte de canalizare este de cca.6. Evacuarea apelor uzate menajere şi a apelor pluviale în Municipiul Blaj. iar lungimea totală simplă a conductelor de canalizare este de cca. două decantoare IMHOFF 2 x 2500 persoane. Instalaţia de epurare a apelor uzate. spaţii verzi. formată în general din tuburi de beton Dn 200 mm. Apele uzate menajere şi apele pluviale. • staţie de epurare cu o capacitate de 100 l/s.anual (în 1997) 811295 mc .Qmax = 41 l/s . are rolul de a evacua apele uzate epurate) şi platforma pentru uscarea nămolului (formată din 3 compartimente de 6 x 34 m şi înălţime de 0.

fiind condusă în râul Cugir.platformă uscare nămol .3 km. Canalizarea apelor uzate menajere se caracterizează prin preluarea acestora de la populaţie.staţia de epurare Reţele de canalizare stradale şi colectoare secundare preiau apele uzate menajere de la consumatori (populatie şi agenti economici) şi le deversează în colectoarele principale.grătar . Aceste reţele sunt executate din tuburi de beton cu diametrul cuprins între Dn 200 şi Dn 300. corespunzătoare unui canal deschis. Sistemul de canalizare din oraşul Cugir se compune din: . În zona cantonului CFR reţeaua de canalizare subtraversează calea ferată şi pârâul Gugului.8. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi parţial menajere şi parţial uzate industrial în oraşul Baia de Arieş. 163 l/sec debit maxim zilnic. Locurile de prelevare a probelor sunt: . Sistemul de canalizare în Oraşul Cugir.1 km dintr-un total de 17. Oraşul Cugir dispune de o reţea de canalizare realizată în sistem divizor (ape menajere şi ape pluviale).canal colector de aducţiune . 7. 58%.2.2.bazine de aerare . 7.2. Reţeaua de colectoare principale cuprinde 4 colectoare principale şi un colector general.deznisipator . dintre care 51 blocuri de locuinţe. Aceasta are două trepte: mecanică şi biologică având o capacitate proiectată de 176 l/sec debit maxim orar.tub beton Dn 600 .2. Colectarea apelor menajere se face printr-o reţea de canalizare cu o lungime 10. Aceste colectoare conduc (gravitaţional) apele uzate spre staţia de epurare. canalul colector fiind din tuburi de azbociment de Dn 500 mm. 7. iar de aici în Râul Cugir acesta fiind emisarul apelor epurate. Colectarea apelor menajere se face printr-o reţea de canalizare în sistem unitar executată din tuburi de azbociment cu o lungime totală de cca. Sistemul de canalizare al Oraşului Câmpeni. Staţia de epurare se compune din: . 2.bazine mineralizare .În aval de aceasta se află în construcţie o staţie nouă de epurare a apelor în două trepte (una mecanică şi una biologică) care a fost proiectată pentru un debit de 190 l/s .grup de exploatare şi laborator Apa uzată după ce este epurată este evacuată în colectorul principal . Intervenţiile pe sistemul de colectare a apelor uzate se face manual sau cu autospeciala tip WOMA. L= 500 m .2.intrare în dezinisipator . Populaţia racordată la canalizare este de 3100 locuitori.9.staţie pompe nămol .colectoare principale . Epurarea apelor în Oraşul Cugir.colectorul general .7.4 km lungimea străzii ceea ce reprezintă cca. agenţii economici şi instituţiile publice din oraş şi conducerea lor la staţia de epurare.reţele de canalizare stradale .canal general de colectare a apelor epurate. 102 .decantor radial .2. Apa uzată care intră în staţie este masurată pe baza unei chei hidrometrice. În oraşul Baia de Arieş punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare s-a realizat progresiv odată cu extinderea construcţiilor de blocuri de locuinţe în oraş.colectoare secundare . Staţia de epurare a oraşului Cugir este amplasată pe malul stâng al râului Cugir la aproximativ 650 m în aval de confluenţa acestuia cu pârâul Gugului. un număr de 536 case particulare şi un număr de 151 agenţi economici.

Reţele electrice Pe teritoriul judeţului Alba situaţia surselor de energie electrică este următoarea: Putere Putere Loc Linii prin care debitează Nr Denumirea instalata transf. 2x2.3. Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil.35 2x2. 110 KV Sebeş. crt amplasare în SEN MW MVA 1. Statia 110/20 kV Zlatna 12. Statia 110/20 kV Lupsa . CET UPSOM Ocna Mureş 14 6.lungime reţea de canalizare 2. 5.populaţia racordată la canal public 1. 220 KV Şugag-Alba Iulia 2x75 2x90 CHE ŞUGAG Şugag 2. cămine de racord iar pe trasee din 20-50 m cămine de vizitare. Tensiune P Telefon Gestiune STATIA crt KV/KV MVA 1. Configuraţia terenului pe care s-au construit cartierele cu blocuri de locuinţe a permis construirea reţelei de canalizare cu panta naturală spre staţia de epurare. 8. sistemul de canalizare se prezintă astfel: . Statia 110/20 kV Gura Rosiei 13.staţia de epurare mencanică nefuncţională . Statia 110/20/6 kV Barabant Statia 110/6 kV Turnatorie Statia 110/20 kV Teius Statia 110/20 kV Sebes Statia 110/20/6 kV Cugir Statia 110/6 kV Petresti Statia 110/20 kV Aiud Statia 110/20/6 kV Ocna Mures Statia 110/20/6 kV Blaj 110/20/6 110/6 110/20 110/20 110/20/6 110/6 110/20 110/20/6 110/20/6 110/6 110/20 110/20 110/20 110/20 103 60 50 41 45 50 32 56 50 20 20 35 41 45 32 811220 812242 851254 731444 751725 743830 862084 870922 711729 712885 856548 771837 771900 769131 SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba 10. 7. trotuare. cămine pentru schimbarea direcţiei de curgere.4 110 KV Sebeş-Petreşti CHE PETRESTI Petreşti 5. 2.5+0.376 locuitori . 9. 7.2+0.3 km .gradul de deservire a populaţiei cu serviciul de canalizare 27% Staţia de epurare este dezafectată şi nefuncţională fiind proiectată şi executată greşit din punct de vedere tehnic. 4. Statia 110/6 kV Tauni 11.Statistic.Săsciori 2x22 2x25 CHE SĂSCIORI Săsciori 4. prin staţiile de transformare alimentate prin liniile de transport de 220KV şi de distribuţie de 110 KV conform cu situaţia prezentată în următoarele tabele. 2x75 2x90 220 KV Gâlceag-Alba Iulia CHE GICEAG Gilceag 3. 6. Pe reţeaua de canalizare există o subtraversare de ape pentru valea Ciorii. spatii verzi. Statia 110/20 kV Cimpeni 14. Nr.2. Pe traseul sistemului de canalizare sunt executate cămine de rupere de pantă. executându-se numeroase cămine de rupere de pantă pentru a respecta vitezele de curgere normale a apelor uzate. 3. CET STRATUSMOB Blaj 4 Alimentarea cu energhie electrică a consumatorilor din judeţul Alba se face din sistemul energetic naţional (SEN).

6 10 Alba Iulia .7 16 Alba Iulia – Teiuş .Şibot 10.1 35.dublu Total crt.4 4.Lupşa 17.Cugir 20.5 30.M.4 10.4 34.5 13 Sebeş .5 9.7 13.3 20 Zlatna .5 21 Preparare . Liniile de transport de 220KV care traversează teritoriul judeţului însumează 132. Statia 110/20/6 kV Gilceag 21.Gâlceag 32.0 10.Zlatna 36. Statia 110/35/6 kV IMA Aiud Observaţie: Tensiunile din staţiile Teiuş CFR şi Şibot CFR sunt de 110 /27.6 5 Bărăbanţ . Denumire LEA 110 KV Simplu circuit (km). acestea fiind: • Iernut –Cluj • Cluj.IMA 1.Preparare 30.Bărăbanţ 40.0 15 Săsciori .9 11 Alba Iulia .IMA 35. ABRUD S.Lupşa 5. Statia 110/20/6 kV Baia de Aries 16.Petreşti 10.DC 1 17.7 32.Alba Iulia Mecanica 2.Săsciori 13.6 36.7 5. ABRUD AMPELUM HIDRO SEBES CFR MDF Sebeş CFR IMA Aiud 15.8 104 .1 1.Micăsasa 2 Micăsasa . Statia 110/6 kV Cariera 19.6 4 Blaj .8 17.SC circuit .Tăuni 1.3 6. crt STATIA Tensiune KV/KV 110/20/6 220/110/20 110/6 110/6 110/6 110/20/6 110/27 110/20 110/27 110/35/6 P MVA 20 425 80 32 50 32 32 50 32 100 Telefon 775014 816602 780711 812242 812242 812242 812242 801199 812242 861046 Gestiune SDFEE Alba TRANSELECTRICA S.Aiud 34. Statia 220/110/20 kV Alba Iulia 17.Alba Iulia • Şugag .5KV Pe teritoriul judeţului nu există nici o staţie de 400 KV.4 12 Sebeş .Blaj 10. Statia 110/20 kV MDF Sebes 23.5 9 Alba Iulia . .5 6 Sebeş .7 22 Cîmpeni . Statia 110/27 kV CFR Teius 24.Nr.8 km. Statia 110/6 kV Cupru Zlatna 20.8 7 Cugir .Petreşti 9.1 18 Aiud .4 17 Câmpia Turzii – Aiud . Statia 110/6 kV Preparare 18.5 17.0 40.Alba Iulia • Mintia –Alba Iulia • Gâlceag .5 19 Racord Ocna Mureş 6. Statia 110/27 kV CFR Sibot 22.7 14 Orlat .Aiud.5 18.Bărăbanţ 4.5 1.M.Sebeş 17.5 Târnăveni .4 8 Sebeş – Alba Iulia 18.5 17.9 2.8 20.1 3 Tăuni .Alba Iulia Lungimile liniilor de distribuţie de 110 KV simplu şi dublu circuit sunt prezentate în tabelul următor: Lungime (km) Lungime Nr.

2100 km lini de 20 kv .1451 posturi de transformare.6 8. din care 2089.Cupru Sebeş . 23 24 25 26 27 28 Denumire LEA 110 KV Lupşa – Baia de Arieş Brad – Gura Roşiei Gura Roşiei .6.2 km pe stâlpi de lemn şi prin reţele în cablu subteran în lungime de 459.9 199. 7.CPL TOTAL Lungime (km) Simplu circuit . crt. 2006 2007 2008 2009 Localităţi în care se distribuie 105 105 105 105 gaze naturale Lungimea simplă a conductelor 1197 1207 1224 1303 de distribuţie a gazelor (km) Volumul gazelor naturale 214632 287911 285051 240848 distribuite (mii mc) din care: pentru uz caznic 87483 85025 97181 82726 Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se realizează de către S. în general în localităţile urbane.0 4. a crescut numărului de localităţi cu reţea de distribuţie a gazelor naturale precum şi a lungimii reţelei de distribuţie dar în acelaşi timp a scăzut volumul de gaze naturale distribuite.SC 15. şi în sistem individual (centrale termice proprii). Prin staţiile de reglare – măsurare (SRM) se reduce presiunea şi se distribuie consumatorilor. Alba sunt cca.c. Reţele de termoficare La nivelul judeţului nu mai există reţea de termoficare.Câmpeni Preparare .4 kv . Reţele de gaze naturale Din datele furnizate de către S.m.A. Reţele de telefonie Romtelecom – în calitate de operator si furnizor de servicii de telecomunicatii fixe (servicii de voce.2. medii si modalitati diferite de transmitere a semnalelor electrice.C.0 208.6 Lungime (km).Nr. din staţiile de transformare la consumatori se realizează prin reţele de 20 KV.2 3. Distribuţia pe joasă tensiune se realizează prin reţele aeriene în lungime totală de 3393. Alimentarea cu căldură a locuinţelor individuale se face prin încălzire locală în sobe sau printr-o instalaţie de încălzire având o microcentrală termică.6 1.2009.6 8.2 3.2009.0 4.0 407.7 km.0 1.4 km pe stâlpi de beton şi 1304.2. În total în jud. E-oN Gaz Distribuţie. precum şi în zonele periferice ale localităţilor urbane şi prin cablu subteran. 7. gazele naturale fiind primite de la Regionala Trans Gaz Arad. transmisii de date si servicii de televiziune) utilizează.3600 km lini de 0. .0 15.6 km.C.5.2. în perioada 2006. alimentarea cu energie termică pentru încălzire şi a. Referitor la scăderea volumului de gaze naturale distribuite trebuie menţionat faptul că o influenţă mare a avut şi contorizarea individuală a tuturor consumatorilor şi în special a consumatorilor casnici. Alimentarea cu energie termică pentru încălzire şi necesităţi tehnologice în domeniul industrial şi prestări de servicii se face prin centrale termice proprii în funcţie de necesităţi la parametri ceruţi. E-On Gaz România S.4.DC 8.5 Distribuţia energiei electrice. a locuinţelor se realitează în sistem de cvartal (CT de bloc).Carieră Zlatna . În zonele geografice accesibile 105 . aeriene pe stâlpi de beton între localităţi şi în localităţile rurale. pentru asigurarea comunicatiilor.4 Total 8. Reţeaua si volumul gazelor naturale distribuite în judeţ în perioada 2006.dublu circuit . 7.

1. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă – tabere de sinistraţi Acţiunile de evacuare se organizează în funcţie de tipurile de risc existente la nivelul judeţului. avându-se în vedere parametrii specifici ce caracterizează evoluţia şi amploarea consecinţelor acestora şi constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate. 7. în care este ferită de efectele distrugătoare ale acestora. în baza planurilor proprii. asistenţă medicală. cu aplicarea normelor profilactice de igienă individuală şi colectivă. bunurilor materiale şi dispunerea lor în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie şi supravieţuire. Alba Iulia – Aiud – Unirea – Turda . aprovizionare cu alimente de bază şi apă potabilă. mijloace de comunicaţii. comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au în vedere ca acesta să se situeze în afara ariei afectate sau potenţial a fi afectată de dezastre. comunicatiile fiind asigurate cu prin intermediul undelor radio.cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru.suportul fizic utilizat ca mediu de transmisie preponderent pentru comunicatii este cel format din cabluri de telecomunicatii de cupru sau fibră optică iar în zonele geografice greu accesibile este utilizat ca suport eterul. în mod organizat. când capacităţile de cazare prevăzute în planurile de evacuare pentru primirea populaţiei. Comparativ cu alte judeţe din ţară gradul de acoperire este influenţat de relieful montan care nu permite un semnal corespunzător în toate perimetrele. Blaj – Jidvei – cabluri de fibră optică şi cablu interurban de cupru. 3. a populaţiei. o evacuarea planificată şi organizată – conform planurilor de evacuare. psihologică. religioasă şi veterinară. Cîmpeni – Albac – cabluri de fibră optică. în mod organizat. Alba Iulia – Sîntimbru – Blaj – Mediaş . hrănire. de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă stabilesc zonele din şi în care se planifica (execută) evacuarea.cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru. spre anumite locuri de refugiu dinainte stabilite. populaţia şi bunurile materiale care se evacuează. precum şi condiţii pentru desfăşurarea altor activităţi necesare. a instituţiilor publice. Raioanele de dispunere a taberelor de sinistraţi se stabilesc din timp de normalitate. Acţiunea de evacuare se poate realiza în următoarele modalităţi şi situaţii : o autoevacuarea – în cazul producerii unor situaţii de urgenţă cu efecte rapide. şi sunt avizate de serviciul de urgenţă profesionist fiind aprobate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Alba. În taberele de sinistraţi vor asigura condiţii de cazare. 8. reţeaua GSM – VODAFONE şi reţeaua ZAPP. o evacuarea populaţiei sinistrate – în cazul în care unele categorii de persoane au fost izolate ori sunt afectate de unele situaţii de urgenţă şi nu mai pot reveni în localităţile sau locuinţele proprii o perioadă de timp. astfel 106 . 2.3. Telefonia mobilă în judeţ este reprezentată prin reţelele de telefonie mobilă GSM – ORANGE şi reţeaua COSMOTE care au cea mai dezvoltata suprafata de acoperire în judet. supravegherea. 7. 6. Principalele reţele de telecomunicaţii sunt cele care fac legătura între următoarele localităţi. La stabilirea locului de amplasare a taberei. operarea şi administrarea acestora fiind asigurata de la distanţă din centrul de management Regional cât şi cel Naţional. în timpul sau după manifestarea factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. când populaţia este alarmată şi se deplasează. Alba Iulia – Sebeş – Orăştie . Taberele de sinistraţi se vor organiza înaintea. fiind amplasate subteran în lungul drumurilor de acces spre aceste localităţi. a bunurilor materiale şi a animalelor sunt insuficiente sau au fost afectate de dezastre. care conţin localităţile/zonele din şi în care se executa evacuarea. operatorilor economici.cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru.cabluri de fibră optică şi cablu interurban. Cîmpeni – Baia de Arieş . Echipamentele de telecomunicatii din cadrul judeţului Alba sunt interconectate între ele. Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Cîmpeni . Indiferent de tipurile de riscuri. localităţile judeţului sunt afectate parţial. 5. Sebeş – Sibiu .cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru. 4.cabluri de fibră optică. animalelor. în planurile de evacuare pentru situaţii de urgenţă. forţele şi mijloacele necesare.

astfel încât. în sud-est cu judeţul Sibiu. Informarea cetăţenilor se realizează prin transmiterea la posturile locale de radio şi de televiziune sau prin alte mijloace aflate la dispoziţie. Din punct de vedere al comunicaţiilor rutiere. SECŢIUNEA A 8-A SPECIFIC REGIONAL – VECINĂTĂŢI. la propunerea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. ori unde de poluare care se pot forma în amonte de judeţul Alba. de circulaţia generală a atmosferei iar pe de altă parte de structura suprafeţei. Clima judeţului Alba poate fi caracterizată ca fiind o climă temperat .vestică a ţării. judeţul Alba poate fi considerat la răscrucea de drumuri ce asigură comunicaţiile spre principalele zone ale ţării. Munţii ocupă cca 52 % din suprafaţa sa. la intervale scurte de timp. podişuri. determină ca supravegherea evoluţiei fenomenelor hidrometeorologice să fie organizată la nivel bazinal (b. circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile suprafeţei active). să fie monitorizate anticipat. estul şi sudul ţării: Cluj Napoca – Aiud .Şibot – Deva. Privit în ansamblu relieful judeţului Alba. se găsesc părţi din trei mari unităţi de relief şi anume : Munţii Apuseni. RISCURI TRANSFRONTALIERE Judeţul Alba este situat în partea central . Braşov – Sibiu – Sebeş . având în vedere interdependenţa factorilor genetici ai climei (radiaţia solară. Date fiind condiţiile naturale. în funcţie de amploarea dezastrului.continentală. înainte de a uda şi teritoriul judeţului Alba.încât să se asigure protecţia populaţiei. principalele cursuri de apă (Mureşul. Mureş). În nord teritoriul judeţului Alba se mărgineşte cu judeţul Cluj. la care se adaugă influenţele circulaţiei polare ori tropicale. o Coridorul de acces rutier spre şi dinspre zona de nord a Ardealului cu acces spre şi dinspre vestul şi estul ţării: 107 . depozitarea în siguranţă a bunurilor materiale şi adăpostirea animalelor. apare destul de variat fiind alcătuit din munţi. şi care prin propagarea înspre aval pot afecta şi teritoriul judeţului nostru. r. veterinară şi de ordine publică prevăzute în planurile de evacuare. acesta informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba în vederea transmiterii dispoziţiilor către structurile cu atribuţii de asigurare logistică. medicală. Decizia de instalare a taberei pentru sinistraţi este luată de primarul unităţii administrativteritoriale sau de prefect. cu un interval de timp suficient de mare pentru avertizarea factorilor locali şi luarea măsurilor de intrevenţie operativă. despărţite de zona depresionară reprezentată de Culoarul Mureşului. Prin poziţia sa geografică judeţul Alba se află sub influenţa preponderentă a circulaţiei vestice. posibilele unde de viitură.Alba Iulia – Sebeş – Şibot – Deva. Astfel apreciem zona Alba Iulia – Sebeş ca fiind punctul nodal al acestei răscruci diferenţiind: o Coridorul de acces rutier spre şi dinspre zona Banatului cu acces spre şi dinspre partea nordică a Ardealului. piemonturi şi depresiuni. ambele Târnave şi Arieşul) îşi au izvoarele ori tranzitează suprafeţele altor judeţe situate în amonte. Din punct de vedere hidrologic. în nord-est cu judeţul Mureş. Raportat la poziţia geografică. În cazul luării deciziei de către primarul unităţii administrativ-teritoriale. în sud-vest cu judeţul Hunedoara şi judeţul Arad şi în nord-vest cu judeţul Bihor. În cuprinsul judeţului Alba. Din punct de vedere climatic. Din punct de vedere al formelor de relief. ce se prelungeşte spre est pe Valea Secaşului. a comunicatelor din partea comitetului judeţean / comitetele locale pentru situaţii de urgenţă de la municipii / oraşe / comune.care generează şi influenţează permanent aceste forme ale circulaţiei aerului în straturile inferioare ale atmosferei).h. INFLUENŢE. iar zonele depresionare inclusiv luncile râurilor 22 % . zona de podiş şi dealuri 20 %. respectiv dacă acesta afectează una sau mai multe localităţi de pe raza judeţului Alba. Aceste particularităţi sunt determinate pe de o parte . în sud cu judeţul Vâlcea. Munţii Şureanu (Carpaţii Meridionali) şi Podişul Transilvaniei. cu uşoare nuanţe de excesivitate în regiunile de şes şi de podiş şi moderată cu uşoare nuanţe pluviale în regiunile montane. Acest fapt. în funcţie de poziţia şi de intensitatea principalelor sisteme barice (cicloni şi anticicloni .

se dezvoltă aproximativ paralel cu reţeaua de comunicaţii rutiere a drumurilor naţionale DN 1. Organizarea şi gestionarea Sistemului Energetic Naţional face ca în momentul în care apare o situaţie de avarie în cadrul teritoriului unui judeţ aceasta este controlată de: DEL -dispecer energetic local (DEL Alba în cazul judeţului Alba).râul Târnava Mică 43 km. 108 .Braşov – Sibiu – Sebeş – Alba Iulia – Aiud – Cluj Napoca. Din punct de vedere al protecţiei mediului. Râmnicu Vîlcea – Sibiu . Arad.A. Cluj.Sebeş .Şibot – Deva. nichel. de regulă există un minim de 2 căi de alimentare cu electricitate şi o metodologie de eliminare a zonelor cu defect şi realimentarea consumatorilor. Săliştea) cu acces la căile de comunicaţie rutieră. Bihor. alimentarea consumatorilor se face pe alte căi de alimentare de rezerva când acestea există. La nivel judeţean în zona Munţilor Apuseni nu este dezvoltată reţeaua de transport a gazelor naturale prin conducte magistrale. asigurând astfel aceleaşi legături pentru principalele direcţii din ţară. Decea. sud şi sud . dacă situatia o impune. cadmiu. Din punct de vedere al comunicaţiilor feroviare. DN 14B.Şibot – Deva. E-on Gaz România S. căile de comunicaţie rutieră şi feroviară asigurând accesul / tranzitarea spre toate punctele cardinale.– Alba Iulia – Aiud – Cluj Napoca. Din punct de vedere al fondului forestier. nefiind alimentări cu apă din exterior. nord – vest.dispecer energetic teritorial (DET Cluj pentru judeţul Alba) şi DEN dispecerul energetic national. gaze naturale şi apă.A. În cadrul reţelei de transport a gazelor naturale. Amplasarea fermelor de creştere a păsărilor şi animalelor este prepoderent în zona centrală şi de est a judeţului (loc. Densităţi mari a fondului forestier şi continuităţi între trupurile de pădure sunt în zonele de nord. sud –vest. Judeţul Sibiu: . DET . nord – vest. Lunca Mureş. fiind poluat cu metale grele (crom. pe teritoriul judeţului are o stare chimica proastă. vest.A. o Coridorul de acces rutier spre şi dinspre partea de sud a ţării cu acces spre şi dinspre estul. vestul şi sudul ţării: Râmnicu Vîlcea – Sibiu – Sebeş . Miraslău.est a judeţului. Sistemul de alimentare cu apă cuprinzând în principal localităţile urbane.C. sud şi sud – est. . Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale. sud – vest. Cetatea de Baltă. Din punct de vedere al asigurării cu energie electrică. DN 7. în judeţ sunt trei sectoare cu reţele magistrale de transport din cadrul Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S. cobalt. Reţeaua căilor ferate. ca de altfel şi a pădurilor de pe teritoriul judeţului. Sîntimbru. care implicit afectează şi judeţul Alba. Coridoarele menţionate se desfăşoară pe traseul drumurilor naţionale DN 1 ŞI DN 7. Judeţele limitrofe care prezinta risc major pentru apele de suprafaţă prin reducerea biodiversitatii naturale ale biocenozelor acvatice ( poluare permanenta cu metale grele. In cazul unui accident se pot deversa substanţe cu caracter eutrofizant în râul Mureş. Geografic. cobalt. Unirea. Pîclişa. In cazul aparitiei unei situaţii de urgenţă la o statie de transformare de 110 kv. Sursele de alimentare cu apă sunt poziţionate pe teritoriul judeţului. Pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri dar judeţul se învecinează cu judeţe pe teritoriul cărora sunt amplasate astfel de obiective şi care asigură comunicţii spre diferite direcţii. Din punct de vedere al alimentării cu energie electrica din Sistemul Energetic Naţional. Judetul Mures: . Cîlnic. este prezenţa trupurilor de pădure în totalitate de răşinoase (brad. molid) sau amestec de răşinoase şi foioase. Alimentarea populaţiei se realizează prin S. O caracteristică a acestora.C. Galda de Jos. Mureş. judeţul Alba este amplast la răscruce de drumuri. toxice prin acumulare îin biomasa şi biotop şi cu substante cu caracter eutrofizant – azot si fosfor) pentru judeţul Alba sunt: judeţul Mureş şi judeţul Sibiu. Judeţele vecine în care se găsesc aeroporturi / aerodromuri sunt: Sibiu. Din punct de vedere sanitar veterinar.riscul major de poluare îl prezintă combinatul S. aceasta staţie poate fi izolată. Fondul forestier în mod fizic îşi găseşte continuitatea în partea de nord. Din punct de vedere al alimentării cu apă. Din punct de vedere al comunicaţiilor aeriene. Braşov – Sibiu – Sebeş . plumb) de pe platforma industriala a oraşului Târnăveni. DN 74. Oiejdea.riscul major îl prezinta combinatul de producere a îngraşămintelor chimice cu azot. de la Copşa Mică ce deverseaza permanent în râul Târnava Mare metale grele – cupru. Sometra S. Crăciunelu de Jos. plumb.

etc. amenajare aflată în administrarea Sucursalei Hidrocentrale Sebeş.r. o gradul de umectare al solului.Îndig. Pe teritoriul judeţului au fost identificate 516 zone inundabile.Valea Căptălanului . iar albia minoră a râului Sebeş nu poate transporta mai mult de cca. În eventualiatea producerii unor fenomene hidro .Valea Ciuciului .1. Unirea.Valea Hajbodic .Valea Rea .pr. DN 67 C. cât şi din scurgerile de pe versanţi). În tabelul de mai jos este redată Situaţia localităţilor afectate de inundaţii (atât din revărsări ale cursurilor de apă. o albii ale cursurilor de apă neregularizate sau necurăţate. şi îndiguire pr. Oaşa. Mureş . Râul Sebeş. au fost proiectate şi executate la probabilităţi de depăşire de 10 %.Valea Ormeniş 109 . Inundaţii Gradul de amenajare a bazinelor hidrografice de pe teritoriul judeţului Alba este relativ scăzut.H.pr. care formează viituri. Ac. şi îndig. Râul Tîrnava (format din cele două râuri principale ale regiunii: Tîrnava Mare şi Tîrnava Mică). Ciunga .r. nu există un baraj pe cursul principal al râului Mureş.Valea Ocna Mureş .1. Ac. terenuri. îl constituie Amenajarea hidroenergetică Sebeş. torenţiale sau de lungă durată. Din totalul zonelor inundabile . o obstacole în calea viiturilor (poduri.Reg. Petreşti).210 se datorează revărsărilor naturale ale cursurilor de apă iar 306 se datorează scurgerilor de pe versanţi. Mureş .r. Râul Ampoi. Mureş mal stâng la Cistei - .r. Găbud . Râul Cugir (format din cei doi afluenţi pârâul Cugir şi Râul Mic ). o zestrea de zăpadă şi de gheaţă. cu cele patru acumulări în cascadă (Ac.). Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi . Cursurile de apă cu caracter permanent ce tranzitează judeţul sunt: Râul Mureş cu principalii săi afluenţi Râul Arieş (râu se formează prin unirea Arieşului Mic cu Arieşul Mare). care să atenueze undele de viitură şi să regularizeze debitele pe sectorul aval. corelată cu temperatura mediului. ambele maluri la Unirea . Unirea . Fenomene meteorologice periculoase. Sebeş nu poate utiliza golirile de fund la capacitatea maximă la niciunul din cele patru baraje. o capacitatea acumulărilor de apă.Valea Dumbravei Localitatea Lunca Mureşului Noşlac Unirea Ocna Mureş Mirăslău Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - . podeţe. Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea inundaţiilor sunt: o precipitaţii abundente. Obrejii de Căpâlna şi Ac.pr. 1.1. căi ferate etc. Râul Geoagiu. Pârâul Galda. iar multe dintre digurile existente. r.pr.Valea Papii . Arieş . terasamente. datorită faptului că sunt localităţi de-a lungul cursului de apă. Un alt aspect din cadrul judeţului care merită a fi reliefat. Măhăceni . Pârâul Aiud (Aiudel). 30 mc/s fără inundarea unor obiective (case.pr.CAPITOLUL III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ SECŢIUNEA 1 – ANALIZA RISCURILOR NATURALE 1. (Groapa) Feldioara . r. care impun condiţii speciale de exploatare (în ipoteza : lac plin şi debite afluente foarte mari ) S. Mureş . o baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate. Tău.). Mureş .Reg. drumuri.pr. Mureş . acest lucru datorîndu-se revărsărilor naturale ale cursurilor de apă precum şi din scurgerile de pe versanţi (torenţi).meteorologice deosebite. Mureş mal stâng la Ocna Mureş . precum şi situaţia existenţei lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. Ciugud .r.r.

Geoagiu .Îndig.r.r.Îndig.Îndig.Valea Feneşului .r.pr. Freman (Drejman) . Pianu) .pr.Valea Ticului .r. Cugir .Îndig.Valea Lisca .Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .pr. Rîtu (Lopezii) . Gîrda Seacă .Valea lui Stan . r.pr. r. Cepelor . Mureş .Valea Dogarului .r.Îndig.Valea Lăzeşti . Mureş mal stâng la Mereteu .Valea Frăgar . r.Îndig. Dizdiţu . Mureş mal stâng la Şibot - . Cioara .Valea Popaselor . Stînişoara (Acmariu) .r.Valea Sârbului . Mureş mal stâng la Rădeşti . Hăpria . Arieşul Mare - 110 . Mureş . Sebeş – SH Sebeş .Valea Archiş .Îndig.r. r.pr. Pîclişa (Stracila) . r. Băcăinţi (Cerului) .Valea Dobra .r. Mureş mal stâng la Totoi . Mureş mal drept la Aiud . Mureş .Îndig.Valea Glodului .Valea Boca .Valea Tocanului . Ordîncuşa Săliştea Şibot Arieşeni Gîrda de Sus - .Valea Dobrească - Scărişoara .Torent Dealul Viilor . r.pr.Valea Peţelcii .r. Aiudu de Sus . Galda . r.Valea Obîrşii . Mureş mal drept la Blandiana II Blandiana .pr. Arieşul Mare . Mureş mal drept la Vinţu de Jos (continuare dig SGA) . r.r.pr.Valea Pietroasa .Valea Stearpă .Valea Sărăcsău .Valea Şibot .pr.Îndig.pr. r.r. Târnave mal stâng la Mihalţ .pr. Arieşul Mare .Valea Dumitrei Alba Iulia .pr.Îndig r.Valea Coşului . Secaşul Mic .Îndig. Mureş .Valea Goblii .Valea Băieşilor . r.Valea Şeuşii . Mureş mal stâng la Vinţu de Jos . Tîrnave . Cobleş . Mureş .Valea Scorţăriţei .Valea Lupului .pr. Mureş .Valea Broasca . Valea Vinţului .Valea Botului . Mureş .pr. Pârâul Cel Mare (Sălişte) .Valea Mişului .Potenţiale avarii sau accidente la barajele de pe r.pr.Îndig.r.r.r.r. Mureş şi afuenţii ambele maluri la Alba Iulia Ciugud .pr.Îndig. Rachiş .Valea Crucii .Valea Iop .r.r. Mureş mal drept la Vinţu de Jos (Vurpăr) . Gîrbova . Blandiana . Lopadea .r.r. Mureş mal stâng la Vinţu de Jos (aval conf. Mureş mal stâng la Ciugud . r. Pianu -pr.r. Mureş mal stâng la Drâmbar . Ampoi . Mirăslău (Cicău) .Valea Lupului .Valea Vălăjiei Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Aiud Rădeşti Teiuş Mihalţ Sîntimbru .r.Valea Steiului Vinţu de Jos .Valea Sărădaş .Valea Lazului . Pleşu .Îndig r.Valea Trînceştilor . Mureş mal drept la Blandiana I . V.Valea Ciugudului . r. r. Mureş .Valea Stăuinilor .Valea lui Mihai .r. Mureş .Valea Bogdanului .pr. Şoimuş .r.Valea D. Mureş .pr. şi reg.Valea Hidescu .Valea Oarda .Îndig. Mureş .pr. Sebeş .Valea Vîlcea .

Valea Găinaru .Valea Bisericii .Valea Bordeiului .r.Valea Morii .Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .Valea Poienii .r.Valea Cioreştilor .Valea Dobrisori . Neagra .pr.Valea Băişesii .pr.pr.Valea Şesii .Valea Popeşti .Valea Halcilor . Arieşul Mic . Abrud .pr.pr.r.pr.pr.Valea Cionii . Cerniţa . Abrud . Arieş .Valea Drăgoieşti .pr.pr.r.Valea Henţa .pr. Valea Cerbului - Ciuruleasa .Valea Ştiurţ .Valea Vinţei .Valea Ficăreşti (Gyula) .Valea Furiilor - - Vidra .Valea Mică .Valea Vâlcea . Buciumanilor (Valea Alba) .Valea Dida . Ciurulesei . Buninginea .pr.Valea Nanului . Bistra .Valea Bării .Valea Păltiniş (Patacului) . Sohodol .r. Neagra . Albac .Valea Brătinesei Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - Albac Vadul Moţilor Sohodol Cîmpeni Horea Poiana Vadului Avram Iancu . Ploştini .Valea Hetei .pr.r. Roşia Montană . Arieşul Mare .pr.Valea Piatra Rară .pr. Valea Muşcanilor (Muşchii) .pr.pr.pr.pr.Valea Boholt .r. Abrud .Valea Lungă . Dobra . Dolii - Bucium . Arieşul Mare .pr. Valea Lupşii . Arieş .r.ValeaŢoha .pr.Valea Peştelui . Mihoeşti – r.Valea Izbicioara .r.Valea Utului .Valea Vidrişorii .r.pr. Abrud . Arieş .Valea Lipăii . Valea Şesii - Abrud Roşia Montană Bistra - - Lupşa - 111 .Valea Budeşiţei .Valea Scredoasa .r. Arieş .Valea Dogăreşti . Arieşul Mic .Valea Cionului .Valea Căruţelor .r. Arieş . Albac .Valea Vârtopului . Valea Caselor . Lămşoaia .pr. Valea Caselor .Valea Teiului .Valea Slatinii .Valea Abruzel .Valea Petresei .Valea lui Gomboş .Valea Lupilor .Torentul Vâlcea .Valea Bădăii .pr.Valea Protăşeşti .Valea Bozului . Arada .Valea Stâlnişoara .pr.pr. Cerniţa .Valea Pitarca . Măgura .Valea Oideşti . Valea Mare .Ac.

Valea Zapei (Zopeiului) .Valea Strîmbilor . Craca .Valea Pociovaliştei .Localitatea Baia de Arieş Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .Valea Babei .Valea Boului -.Valea Făget .pr.Valea Izvoarelor .Valea Şovar .pr. Fărău (Somoghi) .pr.Valea Rece . Ursu .r.pr.pr. Bucurului - Rîmeţ Stremţ .Valea Tăului Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - Sălciua - Poşaga .Valea Muntelui .pr. Rimetea .pr.Valea Cărămizilor . Odverem . Arieş .pr.pr. Inceşti .Paraul Crisaibei . Bedeleu .pr.pr.Valea Ponor .Valea Lucaciului .pr.Valea Şilea . Arieş mal drept la Lunca Arieşului Ocoliş Rimetea Livezile - - - Fărău . Tăuni - - Valea Lungă - 112 .pr.Valea Ciontasului . Ocoliş .r.pr.Valea Cânechele .Valea Silivaş .Valea Fordii . Fărău (Somoghi) - Hopîrta .Valea Văruşiu .Valea Băgăului .Valea Muşchiului .Valea Jimielului .Valea Oaşului . Valea Largă .Valea Matrii . Ocnişoara (Pănade) - Lopadea Nouă - Mogoş .Valea Seacă . Inzelu . Aiudu de Sus . Poşaga .Valea Jimietului (Nimetului) .Valea Fîneţii .pr.pr.Valea lui Vodă .Valea Cărbunarilor .Valea Negrileasa .Valea Căseşti . Geoagiu .pr.Valea Ciorii . Geoagel (Cheia) . Rachiş .Valea Sinbenedicului .pr.Valea Bocăii (Bochii) .Valea Craia . Şiloş . Geoagiu (Mogoş) - Ponor .r.Valea Cerbu .Părăul lui Indreş .pr.Valea Morilor . Tîrnava Mare . Arieş . Turdaş .r.Valea Asinipului .Valea Hueşti .pr. Lodroman .pr.pr. Sălciuţa .pr. Râtu .Valea Heria .pr.pr.Valea Pănteştilor .Valea Davideştilor .Valea Barnii .Valea Tisei . Inzel . Hărmăneasa .pr.Valea Beţa .Valea Sulăreşti .pr.Îndiguire r.r.pr.Valea Şpălnaca .pr. Sălciuţa .Valea Padurea Mare .Valea Belioara .Valea Săcărel (Secăşel) .Valea lui Mateiaş . Jgheburoasa .Valea Vaivoda . Arieş .pr. Rîtu (Hopîrta) .Valea Seacă .Valea Poienii .pr.Valea Cheile Runcului .Valea Belioarei .r. Geoagiu . Arieş .

Cetea (Tecşeşti) - Întregalde - Galda de Jos . Găldiţa .r.pr.Valea Primăverii .pr. T-va Mică mal stâng la Cetatea de Baltă . Tiur .pr.pr.Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi . Tîrnava Mică .Valea Răzoare . Cetea - Cricău .Torent Meledvechi . Tîrnava Mică .pr.Îndig.Îndig. Secaşul Mic . Secaşul Mic . T-va Mica mal drept la Şona Jidvei Şona Sîncel .Valea Tibrişorului . Bolânda . Ungurei . Galda .pr.Valea Chisveghi . Tîrnava Mică .Valea Porcarilor . Heveş . Grabăn (Bălcăci) . Balta (Boianului) .Valea Silimanului .pr.pr. Gîrbău . Târnave .Valea Chisregi . r. r. Valea lui Sînui . Broaga Crăciunelu de Jos Cenade Cergău -Torentul: De la Pădure .pr. Tibru .r.r.pr. r.Valea Lupului .Valea Bulzului . T-va Mare mal stâng la Mănărade II .Valea Mică .pr.Valea Păduricii .pr.pr.Valea Ciungariului . Spătac .Valea Între Fîneţe .Valea Feisa .Valea Bună . Gâlcer .Valea Dosului .pr.Valea Răchitei .Valea Dumbrăvii .pr. Tîrnava Mică .Valea Herţii .Valea Cailor .Valea Ghezuinii . r.Valea Hăţăgăneştilor . Corişului .pr. Tîrnava Mică . Tătârlaua .Valea Purcăriei . T-va Mare şi afluenţii ambele maluri la Blaj – Tiur .r.Valea Seacă . T-va Mică mal stâng la Jidvei I (aval) .Valea Vitelor . Corişului (Intrefânate) .Valea Râpău .Valea Rîtului . Craiva - 113 . r.Valea Măghieratului .pr. Galda .pr.r.Valea Doştina .Valea Turzii .Valea Tiopului . Spătac (Cergăului) .pr. Bălcaciu . Spinoasa . Gîrdan .Valea Valezer . Veseuş .pr. R T-va Mare mal stâng la Spătac - - Cetatea de Baltă .Valea Potecilor .r. T-va Mică mal drept la Jidvei II (amonte) . r.pr.Valea Lungă .Torent Mesentea - .pr.Îndig.Valea Podului . Tîrnava Mare .Îndig.Îndig.Valea Şipotului .pr Şoimuş .pr. T-va Mare mal drept la Mănărade I .Valea Griori Băltiri ape pluviale în zona gării Valea Lungă .pr.pr.Valea lui Bărc (Barău) .Valea Padina .Îndig.pr.r.pr. Valea Mare .Îndig şi reg.r. Cenade .pr.Valea Popilor .Valea Rîpău .pr. Tîrnave .Îndig. r.Valea Iclodului .Valea Gorganului .r.pr. Dunăriţa . Cricău .Valea Zapodie . Veza .Valea Murgului .Valea Groapa Popii . Valea Mare (Ohaba) - Bucerdea Grânoasă Roşia de Secaş - - Ohaba - Berghin .Valea Chipului .pr.r.pr.Valea Şoimana .Valea Cimitirului (Dealul Roabeş) -Valea Gura Lupului (Dealul Parva) Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Blaj .

Valea Pietrei (Bojin) .Valea lui Paul .pr.Valea Recii .Valea Dumbrăvii .pr.pr.potenţială avarie baraje cat.Valea Dosului . D – SC Bioterra SRL .Valea Rînelii .Valea Lihoii .Valea Doştat .Valea Satului .Torent Râpa Roşie .Valea Cornului .pr.Valea Brădăţel . Bucerdea - Şugag .Torentul Tăul Bistra . Feneş - Meteş .Valea Carpenilor .Valea Purcăreţi . Albinei .pr.Valea Groşilor .Valea Lungă .Potenţiale avarii sau accidente la barajele de pe r.Valea Cetăţii . Ampoi .Valea Muncelului .Valea Beiului .Valea Dobrot .pr.Valea Roşu . Secaşul Mare .pr.Valea Tole .Valea Sfredelaşu . Chipeşa .Valea Corbului . Sebeş Săsciori .r.Valea Albele .pr.Valea Stoicane .pr.Valea Iadului . Ţelna . Bolînda .Torenţi Podul lui Paul . Gîrbova . Mărtinie .Valea Saduri .r. Câlnic .Baraj Oaşa – r.Valea Ischii (Meteşului) .Valea Vlădişor .pr. Boz . Boz .Valea Naibii .Valea Donii .Valea Mică / Zlatna .Valea Dosu Viilor .Valea Gugurilor .Valea Mare . Dobra .r.pr. Secaşul Mare . Groseştilor .pr.pr.pr.Valea Varului .Valea Viilor . Secaşul Mare - Gîrbova Doştat - - Şpring - Câlnic Cut - - 114 .Valea Bîrşii .Valea Coţa .Valea Ciucurile . Sebeş – SH Sebeş - Sebeş .Valea Badii . Sebeş . Trîmpoiele . Sebeş – SH Sebeş .Valea Muşetoaia .pr.Valea Glodului .Valea Bîrcului Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Zlatna . Vîltori .pr.Valea Tălpii .pr. Ampoi .pr.r. Draşov .Valea Bobului .Valea Ursului .pr.pr.Baraj Tău – r. Sebeş . Şpring . Ighiu .pr.Valea Zlatii . Sebeş .Valea lui Galeş .r.Valea Remetea .Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .Valea Carpenilor . Răchita .Valea Cristianului .Valea Mică .Valea Livezii .Valea Slatina .pr.pr. Ampoiţa - Ighiu .Valea Roşioara . Vingard . Valea Mică . Ampoi .r. Galaţi .Valea Gruiului .Valea lui Lal .Potenţiale avarii sau accidente la barajele de pe r.r.Potenţiale avarii baraje r.Valea Bătăii .

2 pe Râul Ampoi.Valea de Sebeş .48 475.5 115 .7 165 110 320 455 100 164 121 82 85 100 940 962 984 53. acestea sunt tratate în mod detaliat în cele ce urmează la prezentul subpunct.pr.pr.Valea Leii .4 536 598 612 33.Râul Mic .Potenţiale avarii sau accidente la barajul Cugir .Valea Dealului .Valea Măcui . Datele privind posturile hidrometrice.00 580.pr.Valea Bolovăneştilor .pr. 2 pe rîurile Secaş. Referitor la elementele privitoare la baraje şi capacitatea acumulărilor de apă.82 601. zestrea de zăpadă şi gradul de umectare a solului.80 426.pr. Apariţia de noi zone inundabile este în strînsă legătură cu factorii de risc determinanţi pentru producerea inundaţiilor (enumeraţi în preambulul acestui subpunct). cotele de apărare şi debitele asigurate conform tabelului de mai jos. obstacolele în calea viiturilor.3 75 57 142 199 42.38 588.5 84 62 42 44 42. dintre aceştia în principal pe albiile cursurilor de apă neregularizate sau necurăţate.11 592.Valea Hotarului . COTE DE DEBITE ASIGURATE POSTUL RÂU L Sist.Valea Arinoasa .21 540.Valea Groşilor . Ardeu .Valea Pienel . Băcăinţi .Valea Viilor .57 214.Valea Dăii Cugir . Techereului (Brădet) .Localitatea Daia Română Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi . cantităţile de precipitaţii înregistrate. Cugir . Daia .pr.4 122 90 61 63 68. Curpeni .potenţială avarie baraje cat. Almăşel .75 585. 3 pe râurile Tîrnave.13 203.SH Sebeş . Monitorizarea principalelor cursuri de apă din judeţ se realizează prin 31 de posturi hidrometrice din care 3 pe Râul Mureş. “O” A P Ă R A R E HIDROMETRIC (Statie automata -* ref.00 692.9 29. 1 pe Râul Sebeş şi 14 pe alte cursuri de apă.94 751.Torent Mărăşeşti .pr.pr.Valea Babii Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - Pianu . 6 pe râurile Arieş.2 98. Atenuat -*) Mures Mures Mures Aries Aries Neagra Aries Albac Aries Aries Abrud Abrud Ariesul Mic Ocolis Valea Mare Posaga OCNA MURES * ALBA IULIA ACMARIU * ARIESENI ALBAC VADU MOTILOR SCARISOARA * ALBAC CAMPENI * BAIA DE ARIEŞ ABRUD CAMPENI PONOREL OCOLIS BISTRA POSAGA MN MB MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN 250.3 159 47.Valea Buşchii . Pianu - Cugir .Valea Dumbrăviţei . Previzibilitatea inundaţiilor.12 499.9 232 68. Cib - Ceru Băcăinţi - Almaşu Mare - Posibilitatea apariţiei de noi zone inundabile.1 130 82 240 375 68. MIRA CAZ CIZ CEZ 1% 2% 5% 10% 20% Q in reg.Valea Mireniu (Mirioanei) .Valea Lisca .95 563. Ca poziţionare geografică posibilităţi mai mari de apariţie a unor noi perimetre de producere a inundaţiilor sunt pe raza unităţilor administrativ teritoriale din zonele montane ale judeţului. D – SC Delta Plus SRL .56 542.r.20 430 235 350 240 180 150 120 150 300 250 150 180 150 170 80 200 530 425 500 270 250 200 170 220 350 300 200 250 200 220 120 270 600 480 550 310 300 250 250 270 400 400 300 350 250 270 140 320 1850 2600 2660 144 430 127 260 195 490 685 185 290 215 145 150 185 1570 2054 2100 114 340 101 220 158 410 575 146 235 174 117 122 146 1170 1404 1436 77.

RÂU L Aiud Geoagiu Geoagiu Geoagiu T-va Mare T-va Mare T-va Mica Secas Galda Ampoi Ampoi Sebes Secas Pianul Cugir

POSTUL HIDROMETRIC (Statie automata -* Q in reg. Atenuat -*) AIUD MOGOS TEIUS V. MANASTIRII BLAJ MIHALT * BLAJ COLIBI BENIC ZLATNA BARABANT PETRESTI * CUNTA VINTU DE JOS CUGIR AVAL *

COTE DE Sist. “O” A P Ă R A R E ref. MIRA
CAZ MN Conv MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MB 247.05 756.85 232.68 493.00 241.65 226.50 239.95 258.92 299.91 401.78 230.15 268.67 267.74 196.95 309.00 250 150 250 200 170 250 320 300 80 250 250 180 300 250 150 300 200 350 275 250 375 450 425 100 300 350 250 450 350 200

DEBITE ASIGURATE 1%
190 90 215 170 954 1360 660 400 195 185 330 470 245 170 285

CIZ CEZ 350 250 400 325 325 450 500 500 125 350 450 300 500 400 250

2%
154 75 175 138 745 1085 555 324 158 147 280 371 198 138 231

5%
107 51 120 96 515 775 365 226 110 100 220 254 138 96 161

10%
80 38 90 71 353 545 235 168 82 68.4 180 174 103 71 120

20%
55 26 62 49 219 313 191 116 56 42.5 96 108 71 49 83

Datele privind timpii de propagare între staţiile hidrometrice din reţeaua de bază (judeţul Alba şi judeţele limitrofe) sunt în conformitate cu tabelul de mai jos: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. STAŢII HIDROMETRICE Glodeni- Luduş Luduş - Ocna Mureş Glodeni - Ocna Mureş Ocna Mureş - Alba Iulia Alba Iulia - Acmariu Acmariu - Gelmar Alba Iulia - Gelmar Gelmar - Brănişca Alba Iulia - Brănişca Turda - Ocna Mureş Mihalţ - Alba Iulia Petreşti - Acmariu Cunţa - Acmariu Bistra - Glodeni Aiud - Alba Iulia Teiuş - Alba Iulia Benic - Alba Iulia Zlatna - Bărăbanţ Bărăbanţ - Alba Iulia Colibi - Mihalţ Vinţu de Jos - Acmariu Cugir - Gelmar Scărişoara - Albac Albac- Câmpeni Scărişoara - Câmpeni Câmpeni- Baia de Arieş Baia de Arieş - Buru Buru - Turda Turda - Gligoreşti 116 TIMPII DE PROPAGARE (ore ) 26 – 28 7-8 31 – 34 19 - 22 7-8 5-6 12 – 14 10 - 12 21 -25 7–8 6–8 10 – 12 11 – 12 10 – 12 16 – 17 8–9 6–8 5–6 2–3 4–5 4–5 6–7 1–2 3–4 4–5 4-5 5-6 2-3 6–7

Nr. crt. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

STAŢII HIDROMETRICE Turda - Ocna Mureş Abrud /Abrud - Câmpeni /Abrud Câmpeni /Abrud - Baia de Arieş Valea Ierii- Iara Iara - Buru Petreşti- Turda Viişoara - Gligoreşti Viişoara - Ocna Mureş Ponorel - Câmpeni Bistra- Baia de Arieş Poşaga - Buru Ocoliş - Buru Vadu Moţilor - Câmpeni Albac / Albac - Câmpeni Sighişoara - Mediaş Mediaş - Blaj Blaj - Mihalţ Şeica Mare - Blaj Colibi - Mihalţ Mihalţ - Alba Iulia Bălăuşeri - Târnăveni Târnăveni - Blaj Blaj - Mihalţ

TIMPII DE PROPAGARE (ore ) 7-8 1-2 4–5 3–4 1–2 3–4 4–5 5–6 1–2 3–4 3–4 2–3 2–3 3–4 13 – 15 11 - 13 4-6 10 – 13 4–5 6-8 22 - 26 22 - 30 4-6

Tabel cu probabilitatile de depăşire la statiile hidrometrice din judeţul Alba PROBABILITATI DE DEPASIRE STATIA (DEBITE ASIGURATE) RÂUL COD HIDROMETRICA mc/s. Mira locala = L Staţie automată * 1% 2% 5% 10% 20% Mures 610 Ocna Mureş * 1850 1570 1170 940 536 Mures 612 Alba Iulia 2600 2100 1520 1230 754 Mures 613 Acmariu * 2680 2200 1610 1310 777 Aries 670 Arieseni Aries 672 Albac Neagra L 674 Vadu Motilor Aries 675 Scarisoara * 260 220 165 130 75 Albac L 676 Albac 195 158 110 82 57 Aries 677 Cîmpeni * 490 410 320 240 142 Aries 679 Baia de Aries 685 575 455 375 199 Abrud 683 Abrud 185 150 104 78 54 Abrud 684 Campeni 290 235 164 122 84 Ariesul Mic 685 Ponorel 215 174 121 90 62 Ocolis L 687 Ocoliş 145 117 82 61 42 Valea Mare L 690 Bistra 122 85 63 44 150 Posaga L 692 Posaga 185 158 110 82 56 Aiud L 703 Aiud 190 154 107 80 55 Geoagiu 704 Mogos 90 75 51 38 26 Geoagiu L 705 Teius 215 175 120 90 62 Geoagiu 707 Valea Manastirii 170 138 96 71 49 T-va Mare 718 Blaj 1035 828 560 360 300 117

PROBABILITATI DE DEPASIRE (DEBITE ASIGURATE) mc/s.

720 761 769 772 776 779 790 800 801 808

T-va Mare T-va Mica Secas Galda L Ampoi Ampoi L Sebes Secas Pianul Cugir

Mihalt * Blaj Colibi Benic Zlatna Bărăbanţ Petresti * Cunta Vintu de Jos Cugir Aval *

1190 660 400 195 330 540 245 170 285

950 555 324 158 280 460 198 138 231

645 365 226 110 220 340 138 96 161

410 235 168 82 180 270 103 71 120

345 191 116 56 96 157 71 49 83

Un alt aspect important care merită a fi reliefat, îl constituie Amenajarea hidroenergetică Sebeş, cu cele patru acumulări în cascadă (Ac. Oaşa, Ac. Tău, Ac. Obrejii de Căpâlna şi Ac. Petreşti), amenajare aflată în administrarea Sucursalei Hidrocentrale Sebeş. Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi: - Oaşa:1979 - Cugir: 2003 - Tău:1984 - Obrejii de Căpâlna: 1986 - Petreşti: 1983

118

Barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeş şi Cugir se pot avaria din diferite motive: la depăşirea capacităţii de evacuare a deversorului; la solicitări excepţionale: seisme explozii acţiuni deliberate pierderea stabilităţii barajului: alunecări răsturnare cauze privind durabilitatea construcţiei: acţiuni interne ale apei (infiltraţii şi eroziuni) dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici deteriorarea barajului sau a etanşărilor îmbătrânirea materialului de construcţie cauze privind funcţionalitatea construcţiei capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari infiltraţii totale legătura defectuoasă a barajului cu fundaţia; lipsa prognozei viiturilor; vane sau stavile deschise necorespunzător; necurăţarea lacului de plutitori; defectarea evacuatorilor; defectarea echipamentului hidromecanic; depăşirea debitelor de calcul; instabilitatea fundaţiei: alunecări de adâncime alunecări pe suprafaţa de fundaţie tasări deformaţii plastice infiltraţii prin fundaţie sau dig creşterea sarcinilor fisurarea ruperea betonului la eforturi de compresiune; acţiunea mecanică a valurilor, curenţilor şi a gheţii; fenomene de voalare; umplerea lacului în rate prea mari; explozii în bieful aval; alunecări de versanţi în lac; calitatea materialului folosit la construcţia digurilor; zăpoarele produc creşteri şi descreşteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienţi măriţi în corpul barajului. La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălţimi între 15 ÷ 30 m (37.7%), urmate de cele cu înălţimi de 30 ÷ 50 m (25.5%) şi 50 ÷ 100 m (9.4%). Frecvenţa accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare. La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite şi cu contraforţi. Cedările şi accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilităţii şi nedurabilităţii construcţiei sau fundaţiei (80%), în timp ce defecţiunile de funcţionare reprezintă cauze cu frecvenţă redusă (14%). După Midlebroocks, care a studiat 210 baraje de pământ din SUA ce au suferit accidente, cauzele apariţiei acestora sunt: capacitatea insuficientă a descărcătorilor- 30% afuieri, sufozii- 23% 119

alunecări de taluzuri- 10% alte cauze- 37% NIVELURILE CARACTERISTICE ALE ACUMULĂRILOR ŞI BARAJELOR Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Acumularea Oaşa Cugir Tău Obrejii de Căpâlna Petreşti Nivel NNR maxim (mdM) (mdM) 1255 1257 1007 1008 790 793 409 294 410 295 Nivel minim în exploatare (mdM) 1210 983 760 403 285,50 Coronament baraj (mdM) 1259,00 1013,50 795,00 410,60 296,00 Coronament diguri (mdM)) mal stâng : 296,20 mal drept : 295,8÷296,2

Ipotezele luate în considerare la avarierea barajelor pe râurile studiate în prezentul studiu au fost următoarele: Nr. Locul Qavarie Acumularea Râul Mărimea breşei 3 crt. breşei (m /s) 100 % =200 m 114 629 1. Sebeş baraj Oaşa 50 % =145 m 60 566 100 % =130 m 74 049 2. Sebeş baraj Tău 50 %=65 m 44 955 100 %=80 m 13 648 Obrejii de 3. Sebeş baraj Căpâlna 50 %=40 m 8 286 B=50 m 2912 4. Sebeş dig Petreşti B=25 m 1 768 100 %=120 m 30 243 5. Cugir baraj Cugir 50 %=65 m 18 224 S-au efectuat calcule referitoare la nivelurile maxime ce pot apărea pe râurile Sebeş şi Cugir, în timpul viiturilor, în situaţia excepţională datorată avarierii parţiale sau totale a barajelor sau digurilor la acumulările: Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petreşti şi Cugir. Date topografice Calculele de inundabilitate s-au efectuat pe râul Sebeş (sector baraj Oaşa baraj Petreşti), pe o lungime de aproximativ 64 km şi pe râul Cugir (aval de barajul Cugir), sector ce se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 43 km. Date hidrologice Debitele maxime pe baza cărora s-au stabilit clasele de importanţă, atât pentru barajele de pe râul Sebeş cât şi pentru cel de pe râul Cugir, au fost determinate de ISPH şi INMH. Debitele maxime proiect şi reactualizate, în regim natural şi atenuat, pentru acumulările din bazinele hidrografice Sebeş şi Cugir sunt următoarele: Nr. Acumulare F (km2) crt. 1. Oaşa 187 R P 2. 3. Tău Obrejii de Căpâlna 401 R 619 P Debite maxime P Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten. 10 170 68 140 21 240 153 215 260 190 120 Debite maxime pentru p% 5 2 1 0.5 0.1 210 260 295 335 445 84 102 118 138 191 205 375 455 645 34 96 129 170 290 360 415 475 630 179 220 254 286 372 305 540 645 895 315 400 465 530 705 225 285 336 380 502

0.01 630 287 915 283 880 504 1250 1000 700

R P 4. Petreşti 662 R P 5. Cugir 92 R

Nat. Aten. Nat. Aten Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten.

250 280 211 254 145 145 -

350 340 253 354 245 245 -

440 325 -

605 510 388 608 285 285 -

720 600 457 723 325 325 -

985 800 607 990 425 425 -

1365 1140 859 1370 -

DATE MORFOMETRICE ÎN AMPLASAMENTUL ACUMULĂRILOR ŞI DEBITELE MEDII MULTIANUALE LICHIDE Nr. Acumularea Râul F (kmp) Hm (mdM) crt. 1 Oaşa Sebeş 187 1570 2 Cugir Cugirul Mare 92 1535 3 Tău Sebeş 401 1495 4 Obrejii de Căpâlna Sebeş 619 1335 5 Petreşti Sebeş 662 1290 Notă : - F - suprafaţa bazinului de recepţie - Hm - altitudinea medie a bazinului de recepţie. L (km) 22,0 14,5 41,0 59,0 72,0

Ipoteze de avarie În calculele de specialitate s-a ţinut seama de: HG 638/420 din 30.05.2005 privind „Ordin pentru aprobarea Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale”. Tema cadru pentru proiectarea şi realizarea sistemelor de alarmă în aval de acumulările de apă (tema cadru reactualizată). Regia Apele Române1995. Conform HGR 638-420/30.05.2005, anexa nr. 1g, ipotezele de calcul luate în considerare sunt următoarele: - lac plin şi rupere 100%; - avarie medie 50%. Din tema cadru, pentru barajele de pământ sau anrocamente cu mască de beton sau asfalt, ipoteza de avarie este distrugerea a 50- 70 % din lăţime într-un interval de timp de 15 - 120 minute, funcţie de caracteristicile barajului. Conform aceleaşi teme cadru, barajele în arc se distrug practic instantaneu, pe 75 – 100% din secţiune. La digurile din materiale locale, ipoteza de avarie presupune distrugerea lor pe o lungime de 10500 m, în porţiunea înălţimii maxime. Pe baza analizei efectuate asupra legislaţiei din alte ţări (Italia, Franţa, SUA, etc), considerăm că sunt mai apropiate de realitate ipotezele de avarie care ţin seama de materialele de construcţie din care sunt construite barajele şi de faptul că, digurile acumulărilor sunt din materiale locale, având cota coronamentul mai coborâtă decât cea a coronamentului barajului, fiind astfel primele expuse avariilor. În studiu s-a considerat că ruperea de 100%, reprezintă ruperea maximă care poate apărea în secţiunea de calcul, funcţie de tipul barajului (de greutate, de anrocamente, de beton în arc, stăvilare, de pământ).

121

Praguri critice şi efecte dinamice la amenajările hidrotehnice. Pragurile critice de apărare împotriva inundaţiilor stipulate în Ordinul 638/420/2005, art. 29, aliniatul 2, punctul D, sunt: atenţie, alertă şi pericol. Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată. Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare. Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei. Pragurile critice au fost determinate la proiectarea amenajărilor prin calcule de specialitate şi cu ajutorul urmăririi curente şi speciale. Pragurile critice ce pot apare datorită fenomenelor hidrometeorologice : Nr. Faza de Râul Acumularea Pragurile critice Mod de acţiune crt alarmă
Atenţie (A)

1.

Oaşa

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

2.

CugirCanciu

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

3.

Tău

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

4.

Obrejii de Căpâlna

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

5.

Petreşti

Alertă (AL) Pericol (P)

Nlac> NNR (1255 mdM), Qafluent > Qi = 40 m.c./s Nlac> 1255,5 mdM, Qafluent > Qc = 295 m.c/s Nlac>1256 mdM, Qafluent > Qv =420 m.c/s Nlac> NNR (1007 mdM), Qafluent > Qi = m.c./s Nlac> 1007,5 mdM, Qafluent > Qc = 289 m.c/s Nlac>1008 mdM, Qafluent > Qv =510 m.c/s Nlac> NNR (790 mdM), Qafluent > Qi = 55,60 m.c./s Nlac> 790,25 mdM, Qafluent > Qc = 590 m.c/s Nlac>791 mdM, Qafluent > Qv = 800 m.c/s Nlac> NNR (409 mdM), Qafluent > Qi = 54,40 m.c./s Nlac> 409,25 mdM, Qafluent > Qc = 376 m.c/s Nlac>410 mdM, Qafluent > Qv = 613 m.c/s Nlac> NNR (294 mdM), Qafluent > Qi = 52 m.c./s Nlac> 294,20 mdM, Qafluent > Qc = 450 m.c/s Nlac>295 mdM, Qafluent > Qv = 870 m.c/s

A: - se sporeşte frecvenţa de măsurare la AMC-uri; AL : - se informează proiectantul - se informează conducerea operativă, idem A. P: - se îndeplinesc măsurile stabilite de comisia pentru pragul de PERICOL

1. Amenajarea Oaşa. Praguri critice. Nr. PARAMETRII ATENŢIE crt. APARAT (A)
1. 2. Niveluri şi debite Măsurarea deplasărilor /Măsurători topogeodezice Observaţii vizuale Echipamente hidromecanice >NNR; >Qi= 40 m3/s (debitul instalat) Numai corelate cu restul măsurătorilor şi observaţiilor din întregul front de retenţie Apariţia oricărui fenomen care împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv. Apariţia de plutitori care nu pot fi evacuaţi;

Sebeş

Cugir

Sebeş

ALERTĂ (AL)
> 1 255 .50 >Q15=295 m3/s (debitul de calcul) Evoluţia fenomenelor menţionate în condiţii de solicitări exterioare constante Blocarea evacuatorilor de către plutitori;

PERICOL (P)
>1256.00 mdM; >Q0,1%=420 m3/s (debitul de verificare) Imposibilitatea stopării fenomenului Imposibiliatatea evacuăriii apei în caz

3. 4.

122

Nr. crt.

PARAMETRII APARAT

ATENŢIE (A)
Defecţiuni ale echipamentelor hidromecanice; Pod de gheaţă. Atingerea valorilor maxime din perioada de exploatarea pentru deversorul aval (35 l/s), deversorul stâng (68 l/s), pentru deversorul drept (52 l/s), necorelat cu nivelul şi precipitaţiile, dar confirmat de măsurătorile la tubaţiile SINCO, rocmetru, cleme şi bolţuri deformetrice. Atingerea valori maxime de tasare din exploatare (28 mm) necorelat cu nivelul, dar confirmat de măsurători de la clemele dilatometrice şi dispozitivele hidrometrice. Creşteri cu 1 m, faţă de nivelul maxim din toată perioada de exploatare, necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de obsrvaţiile vizuale ale zonei. Atingerea valorilor maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare (2,8 mm), necomfirmat de nivele, dar confirmat de subpresiune. Creşteri cu 1 m, faţă de nivelul maxim din toată perioada de exploatare, necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de obsrvaţiile vizuale ale zonei. Atingerea valori maxime din toată perioada de exploatare (235 mm), necorelat cu evoluţia nivelului şi corelat de debitele drenate, infiltrate, observaţiile vizuale şi măsurătorile topo.

ALERTĂ (AL)
Blocarea unei instalaţii de descărcare în timpul unei manevre sub sarcină.

PERICOL (P)
de viitură cu pericol iminent de deversare peste baraj.

5.

Infiltraţii/deversor tarat

Tendinţa de depăşire gradată a valorilor maxime din exploatare + idem Atenţie

Evoluţia rapidă a fenomenului cu antrenări de debite solide + idem alertă

6.

Tasarea terenului de fundare / rocmetru

Tendinţa de depăşire gradată a valori maxime din exploatare + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a valorilor maxime înregistrate până în prezent + idem atenţie Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + iedm Atenţie Tendinţa evidentă de depăşire a valorilor maxime din exploatare + idem Atenţie

7.

Nivelul piezometric în versanţi/foraje hidrogeologic

-

8.

Deplasările realtive măsurate pe trei direcţii / cleme dilatometrice,

-

9.

Nivel piezometric în galerie/ dispozitive hidrometrice

-

10.

Tasări pe masca de etanşare/înclinome-tru SINCO

Evoluţia rapidă a fenomenului + Alertă + apariţia de debite solide la drenaje şi deversoare

2. Amenajarea Tău. Praguri critice.
Nr. crt. 1. 2. PARAMETRII APARAT Niveluri şi debite Măsurarea deplasărilor verticale /Măsurători topogeodezice Observaţii vizuale ATENŢIE (A) >NNR = 790.00 mdM; >Qi= 55,60 m3/s (debitul instalat) Numai corelate cu restul măsurătorilor şi observaţiilor din întregul front de retenţie Apariţia oricărui fenomen care împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv. Apariţia de plutitori care nu pot fi evacuaţi; Defecţiuni ale echip. hidromecanice; Pod de gheaţă. Atingerea valorii maxime de tasare din exploatare ALERTĂ (AL) >NNR + 0,25 m >Q0,1%=590 m3/s (debitul de calcul) PERICOL (P) >NNR + 1 m; >Q0,01%=420 m3/s (debitul de verificare) -

3.

4.

Echipamente hidromecanice

Evoluţia fenomenelor Imposibilitatea menţionate în condiţii stopării fenomenului de solicitări exterioare constante Blocarea evacuatorilor Imposibilitatea de către plutitori; evacuării apei în caz Blocarea unei instalaţii de viitură cu de descărcare în timpul pericol iminent de unei manevre sub deversare peste baraj. sarcină. Tendinţa de depăşire gradată a valori maxime din exploatare + idem atenţie

5.

Tasarea terenului de fundare / rocmetru

- cota 782.00: R11=4 mm - cota 769.00: R32=1,3 mm - cota 752.00: R35=-4 mm - cota 731.50: R38=1,7 mm - cota 687.00: Rv11=-1 mm - cota 741.00: R315=2,5 mm

-

123

Nr. crt.

PARAMETRII APARAT
- cota 782.00:

ATENŢIE (A)
R118=-1 mm

ALERTĂ (AL)

PERICOL (P)

necorelat cu nivelul, dar confirmat de măsurători de la clemele dilatometrice şi dispozitivele hidrometrice. Nivelul piezometric în versanţi/foraje hidrogeologice Atingerea valorii maxime, necorelată cu evoluţia nivelurilor şi precipitaţiilor şi confirmate de debitele drenate Atingerea valorii maxime totale înregistrată în perioada de exploatare (35 l/min), necorelat cu nivelele şi temperatura, confirmat de celulele de presiune interstiţiale, bolţuri deformetrice, teledilatometre Atingerea valorii maxime totale înregistrată în perioada de exploatare (7 l/min), necorelat cu nivelele şi temperatura, confirmat de rocmetre, Atingerea valorii maxime măsurate în perioada de exploatare: - P6: spre aval = 6,2 mm (cota 781.00 mdM) şi spre versanţi = 5,4 mm (cota 781.00 mdM) - P11: spre aval = 11,5 mm (cota 769.00 mdM) şi spre versanţi = 3,4 mm (cota 769.00 mdM) - P14: spre aval = 9,4 mm (cota 791.00 mdM) şi spre versanţi = 5,2 mm (cota 791.00 mdM) Atingerea valorii maxime de deschidere înregistrată în perioada de exploatare pentru rostul central:
- cota 773 mdM: D110-11 am = 1,1 mm - cota 771 mdM: D210-11 am = 1,1 mm - cota 757 mdM: D210-11 av = 1,2 mm

6.

Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a valorilor maxime înregistrate până în prezent + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie

-

7.

Debite infiltrate şi drenate în galeria de drenaj / Deversor tarat

-

8.

Debit total drenat pe versanţi deasupra cotei 763.00 mdM

-

9.

Deplasări orizontale pe două direcţii ortogonale / pendule

Atingerea valorii de calcul + idem Atenţie

Accelerare rapidă a deplasărilor spre aval şi versanţi cu tendinţă evidentă de depăşire a valorilor de calcul + idem Atenţie

10.

Deschideri rosturi pe paramentul amonte / Teledilatometre (Discedimetre)

11.

Deschideri de rosturi pe paramentul aval / Bolţuri deformetrice

12.

Deformaţii în beton / Extensometre

13.

Temperatura în beton / Teletermetre

necorelat cu evoluţia nivelelor şi temperatura, dar confirmate de măsurătorile de la pendule, rocmetre, celule de presiune totale, debite drenate şi infiltrate Atingerea valorii maxime de deschidere înregistrată în perioada de exploatare pentru rostul central: - cota 742 mdM: P10-11=0,1 mm - cota 756 mdM: P10-11=0,1 mm - cota 770 mdM: P10-11=0,7 mm - cota 782 mdM: P10-11=3,4 mm necorelat cu evoluţia nivelelor şi temperatura, dar confirmate de măsurătorile de la pendule, rocmetre, celule de presiune totale, debite drente şi infiltrate Atingerea valorii maxime înregistrate în perioada de exploatare (536,4 µ/m), necorelată cu nivelele şi temperaturi, dar confirmată de măsurătorile de la pendule, celulele presiune totală, bolţuri deformetrice, rocmetre. Atingerea valorii maxime medii la nivelul unui câmp de teletermetre necorelat cu nivelele şi temperaturile, dar confirmat de evoluţia debitelor infiltrate pe

Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie

-

Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie

-

-

-

Tendinţă evidentă de depăşire gradată a valorii maxime din exploatare + idem Atenţie

-

124

>Q2% = 376 m /s (debit calculat) Depăşirea valorii maxime superioare şi inferioare dată de atenţie pentru două măsurători consecutive + idem ATENŢIE 3. extensometre. dar confirmat de măsurătorile la pendule. rocmetre. Nr.1 mm / .0.5%= 613 m3/s (debit de verificare) - RK1 = + 0.325 mm RK3 = +0. debite drenate. rocmetre Depăşirea măsurătorilor efectuate la coronament: amonte – aval : 8 mm mal drept – mal stâng: 2 mm necofirmat de evoluţia nivelului în lac şi temperatură. Nivel şi debite 3 3 2. dar confirmată de măsurătorile de la pendule. celule de presiune interstiţială ALERTĂ (AL) PERICOL (P) Atingerea valorii de calcul Tendinţă de depăşire a valorii de calcul + idem atenţie 3.125 mm / .25 mdM >NNR = 409. celule de presiune interstiţiale. PARAMETRII APARAT 14.725 mm RK2 = + 0. drenaje Depăşirea valorilor maxime măsurate la coronament: amonte – aval : 6 mm mal drept – mal stâng: 3 mm necofirmat de evoluţia nivelului în lac şi temperatură.1. neconfirmat de evoluţia nivelelor din acumulare şi precipitaţii. Deplasări orizontale absolute pe direcţii orizontale PENDULE INVERSE Plot 3 Plot 7 necorelat cu evoluţia nivelelor în acumulare şi a temperaturilor. bolţuri deformetrice. Criterii de avertizare pentru amenajarea Obrejii de Căpâlna. drenaje.5 mm. rocmetre şi de creşterea nivelului piezometric în drenajele care nu debitează Atingerea valorilor de calcul + idem ATENŢIE Accentuarea rapidă a deplasărilor spre aval şi mal drept cu tendinţă evidentă de depăşire a valorilor de calcul + idem AVERTIZARE 4.00 mdM >Q0. dar confirmat de măsurătorile la bolţuri deformetrice şi clinometrice. teledilatometre şi observaţii vizuale Atingerea valorii maxime înregistrată în toată perioada de exploatare (8 kg/cm2).0. ATENŢIE AVERTIZARE PARAMETRII APARAT crt (A) (Av) >409. capsule de presiune totală. crt. rocmetre * (vezi nota) Atingerea valorilor maxime totale înregistrate în perioada de exploatare (maximul înregistrat pe versînt stâng = 6 l/min).Nr. Deformaţii rocă ROCMETRE >Qi = 54. necorelată cu nivelele şi temperaturile. capsule de presiune totală. Plot 9 Debitul infiltrat FORAJE DE DRENAJ Depăşirea valorii maxime a debitului înregistrat în perioada de exploatare cu 2 l/min + idem ATENŢIE Idem AVERTIZARE + antrenare de debit solid 125 . dar confirmat de măsurătorile la bolţuri. drenaje. dar confirmat de măsurătorile la bolţuri. capsule de presiune totală.00 mdM 1.40 m /s (debit instalat) Atingerea valorii maxime superioare şi inferioare rezultate din modelarea cu metoda EDF ALARMĂ (ALA) >410.075 mm / . Presiune pe talpa barajului / Celule de presiune totală ATENŢIE (A) paramentul aval. celule de presiune totală. celule de presiune interstiţială.

bolţuri clinometrice.cc) AVERTIZARE (Av) Creşterea cu 2 m peste valorile maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare + idem ATENŢIE ALARMĂ (ALA) 6. dar confirmat de măsurătorile la drenaje.10 mdM: 2 mm cota 388.cc PLOT 9: amonte – aval: 2 (c. necorelat cu nivelul în acumulare şi temperatura.5 (c.00 mdM necorelat cu nivelul în acumulare şi temperatura. Nivelul pânzei freatice FORAJE HIDROGEOLOGICE ATENŢIE (A) Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: mal drept: FH1 = 3. bolţuri clinometrice şi deformetrice.4 m FH2 = 9.37 m mal stâng: FH5 = 1.5 m albie: FH3 = 4. mal stâng – mal drept PLOT 3: amonte – aval: 2 (c. pendule. drenaje. pe direcţiile amonte – aval.06 m FH7 = 4.cc) Depăşirea valorii medii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare la nivelul coronamentului pe direcţia amonte – aval şi mal stâng – mal drept date de ATENŢIE cu 1 c. Depăşirea valorii maxime înregistrate până în prezent cu 1 mm + idem ATENŢIE 8. Deplasări relative BOLŢURI DEFORMETRICE Deschideri de rost ce ating valoarea maximă înregistrată pe întreaga perioadă de exploatare pentru plotul central: cota 398.Nr. bolţuri deformetrice.00 mdM PLOT 6: amonte: 409.00 mdM aval: 386. Presiuni interstiţiale CELULE DE PRESIUNE INTERSTIŢIALĂ Tendinţa evidentă de depăşire a valorii de ATENŢIE rezultată din două măsurători consecutive + idem ATENŢIE 126 .00 mdM aval: 390. PARAMETRII APARAT crt 5.64 m necorelat cu nivelul în acumulare şi precipitaţii. rocmetre Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: PLOT 3: amonte: 382.10 mdM: 2 mm. Înclinări absolute BOLŢURI CLINOMETRICE PLOT 7: amonte – aval: 2 (c. pendule Atingerea valorii medii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare la nivelul coronamentului. rocmetre.47 m FH6 = 7.cc) mal stâng – mal drept: 2 (c.00 mdM aval: 389. dar confirmat de măsurătorile la drenaje. dar confirmat măsurătorile la pendule.cc) mal stâng – mal drept: 3 (c.25 m FH4 = 1. bolţuri clinometrice. pendule.00 mdM PLOT 9: amonte: 384. celule de presiune interstiţială. rocmetre şi capsule de presiune totală. rocmetre şi capsule de presiune totală 7.cc) necorelat cu nivelul şi temperatura.08 m FH8 = 3. dar confirmat de măsurătorile la drenaje.cc) mal stâng – mal drept: 2.

Deformaţii specifice în boltă EXTENSOMETRE 16. neconfirmat de temperatură. PARAMETRII APARAT crt 9. Echipamente hidromecanice Evoluţia fenomenelor menţionate la capitolul 6. bolţuri clinometrice. Presiuni totale la contactul rocă beton CAPSULE DE PRESIUNE TOTALĂ ATENŢIE (A) Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: PLOT3: amonte: -10.5 minute cuzinetul aval: 3.00 kgf/cmp aval: -2. confirmat de observaţiile vizuale. dar confirmat de măsurătorile la rocmetre. Înclinarea bolţii centralei ÎNCLINOMETRE Atingerea valorii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare: RK2 = + 1mm / -2 mm RK4 = + 0. Deformaţii rocă ROCMETRE 15. Numai corelat cu restul valorilor măsurate la punctele 2-9 (având în vedere caracterul redus al acestor măsurători) Apariţia oricărui fenomen menţionat la capitolul 6. neconfirmat de nivele şi temperatură. drenaje.2 dacă împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv Imposibilitatea manevrării pentru reglarea nivelului în acumulare AVERTIZARE (Av) Atingerea valorii de calcul +idem ATENŢIE ALARMĂ (ALA) Depăşirea valorii de calcul + idem AVERTIZARE 10.00 kgf/cmp.Nr. Temperatura în beton TELETERMETRE 11 ** 12. celule de presiune interstiţială Atingerea valorii maxime medii din exploatare pentru un câmp .00 µ/m cuzinet aval: -276. drenaje. dar confirmat de măsurătorile la pendule.00 kgf/cmp aval: -8.00 µ/m necorelat cu temperatura.00 µ/m cheia bolţii: -1241. neconfirmat de evoluţia temperaturii exterioare şi nivelelor. neconfirmat de temperatură.5 mm / . dar confirmat de măsurătorile la extensometre şi capsule de presiune totală Atingerea valorii maxime de la PIF până în prezent: cuzinet amonte: -808.2 în condiţii de solicitări exterioare constante Imposibilitatea manevrării echipamentului hidromecanic de la evacuator în condiţii de aport de debit ridicat în acumulare Depăşirea valorii maxime dată de atenţie pentru două măsurători consecutive + ATENŢIE Imposibilitatea stopării fenomenului Imposibilitatea manevrării echipamentului hidromecanic de la evacuator cu nivelul ridicat la nivelul de gardă 14. Măsurarea deplasărilor MĂSURĂTORI TOPOGEODEZICE Observaţii vizuale 13. dar confirmat de măsurătorile la rocmetre Atingerea valorii de calcul + idem ATENŢIE Tendinţa evidentă de depăşire a valorii de atenţie + idem ATENŢIE 127 .00 kgf/cmp PLOT9: amonte: -13.2 mm.00 kgf/cmp aval: -8.5 minute. capsule de presiune totală Atingerea valorii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare: cuzinetul amonte: 5.00 kgf/cmp PLOT7: amonte: -12. rocmetre.

dar confirmat de măsurătorile la FP. AVERTIZARE (Av) ALARMĂ (ALA) * Pentru pendulul invers din plot 9 limitele de atenţie se vor stabili după remedierea situaţiei actuale (blocarea tubaţiei datorată unui obiect căzut accidental în foraj) pe baza evoluţiei rezultate din măsurători. Praguri critice Nr Atenţie Parametri / Aparat crt (A) Măsurarea deplasărilor Numai corelate cu restul măsurătorilor şi 1.Nr.92 mm). Nivelul piezometric în umpluturi Foraje piezometrice - - 7. 6. Echipamente hidromecanice Imposibilitatea evacuării apei în caz de viitură cu pericol iminent de deversare peste baraj şi diguri 4. PARAMETRII APARAT crt 17 Presiuni totale la contactul rocă .5 kgf/cmp (compresiune) cuzinetul aval: -5 kgf/cmp (compresiune) . necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de observaţiile vizuale ale zonei Atingerea valorilor maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare (0. Alertă (AL) Evoluţia fenomenelor menţionate la cap. AP şi bolţuri clinometrice Creşteri de la o măsurătoare la alta de 1 m. Defecţiuni ale echipamentelor hidromecanice. 6. Pod de gheaţă 25. Blocarea unei instalaţii de descărcare în timpul unei manvre sub sarcină Pericol (P) - Imposibilitatea stopării fenomenului 3.beton CAPSULE DE PRESIUNE TOTALĂ ATENŢIE (A) Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: cuzinetul amonte: -3 kgf/cmp (compresiune) cheia bolţii: -6. Amenajarea Petreşti.00 l/s + idem atenţie 100. Observaţii vizuale Apariţia oricărui fenomen menţionat la cap. Depăşirea valorilor maxime înregistrate până în prezent cu 2 mm + idem atenţie - 128 .2 (din proiectul de urmărire specială) dacă împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv.00 l/s. Apariţia de plutitori care nu pot fi evacuaţi.00 l/s + idem atenţie 5. necorelat cu nivelul şi precipitaţiile.2. extensometre. verticale observaţiilor Măsurători topogeodezice 2. FH şi eventual de măsurătorile topo de nivelment şi observaţiile vizuale Tendinţa de depăşire a valorilor maxime din expolatare (1. necorelat cu nivelul şi temperatura. necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de observaţiile vizuale ale zonei şi măsurătorile de debit în contracanal Creşteri de la o măsurătoare la alta de 1 m. ** Caracterul frecvenţei acestor măsurători (redus) obligă la corelarea cu informaţiile de la restul de AMC şi cu observaţiile vizuale neputând fixa strict criterii valorice.9 mm). dar confirmat de măsurătorile la pendule. Novelul pânzei freatice Foraje hidrogeologice Deplasările relative pe trei direcţii Cleme dilatometrice - - 8. Tasarea terenului de fundare Rocmetru Depăşirea cu 2 mm a valorii maxime din exploatare + idem atenţie - 6. confirmat de măsurătorile la rocmetre. 4. (din proiectul de urmărire specială) în condiţii de solicitări exterioare constante Blocarea evacuatorilor de către plutitori. Infiltraţii la DMD-pe contracanal Deversor tarat 50.

5 – 7 daN/cm2 + idem atenţie > 295 mdM.06. Celule de presiune totală AP > 294.20 > Q1% =450 mc/s (debitul de calcul) Atingerea valorii limită medii convenţională de presiune pe roca de fundaţie 6. necorelat cu variaţia nivelelor şi a temperaturii. neconfirmat de nivelele din acumulare. cleme. > Q0. Tc=0. cleme. rocmetre şi DH Alertă (AL) Pericol (P) 9. Bolţuri clinometrice Tendinţa gradată de depăşire a valorilor maxime din exploatare + idem atenţie - ZONAREA SEISMICĂ A AMENAJĂRILOR Amenajarea Oaşa În conformitate cu STAS 11100-1/1993. Amenajarea Cugir În conformitate cu STAS 11100-1/1997. pendul şi cleme Creşterea subpresiunilor măsurate cu 2 m peste valorile maxime măsurate. rocmetre şi AP > NNR. IB=6 (MSK). dar confirmat de măsurătorile la pendule. dar confirmat de măsurătorile la rocmetre.84 l/min). dar confirmat de subpresiuni. DH şi CD Atingerea valorii maxime din perioada de exploatare necorelat cu evoluţia nivelului şi temperaturii.Nr crt Parametri / Aparat Atenţie (A) neconfirmat de nivele şi temperaturi. dar confirmat de subpresiuni. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „F” cu Ks = 0. pendul. > Qi= 52 mc/s (debitul instalat) Atingerea valorii maxime din exploatare neconfirmat de evoluţia nivelelor şi temperaturilor.08. rocmetru şi AP. barajul are gradul VI de seismicitate. neconfirmat de nivele şi temperatură. două direcţii Pendul invers Tendinţa gradată de depăşire a valorii maxime înregistrate de la PIF + idem atenţie Idem alertă + evoluţia rapidă a fenomenului în timp scurt 12. 129 .5 – 7 daN/ cm2 + idem atenţie Înclinări pe două direcţii 14.1% =870c/s (debitul de verificare) Depăşirea valorii limită medii de 6. Tc=0.7. Atingerea valorii maxime înregistrate în exploatare(6. Niveluri şi debite Presiuni pe talpa de fundaţie 13. Debitul infiltrat Foraje de drenaj Depăşirea valorilor maxime înregistrate în perioada de exploatare cu 2 l/min + idem atenţie - Subpresiuni pe talpa de fundaţie 10. debite drenate. subpresiune. barajul are gradul VI de seismicitate. dar confirmat de pendul. Dispozitive hidrometrice (DH) Idem atenţie + atingerea valorilor de calcul Depăşirea diagramelor de calcul şi a coeficienţilor de siguranţă luaţi în calcul Deplasări orizontale pe 11. cleme. Atingerea valorii maxime a coeficientului maxim de subpresiune atins pe întreaga perioadă de exploatare (0. pendul invers.7. dar confirmat de debitele drenate.60mm). rocmetru Atingerea valorilor maxime înregistrate în perioada de exploatare (0.70) Creşteri ale deplasărilor amonte – aval mai mari de 1 mm de la o citire la alta repetate în acelaşi sens la 5 măsurătorii consecutive. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „E” cu Ks = 0.

precum şi prin observaţii vizuale efectuate cu frecvenţa stabilită de proiectant. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „E” cu Ks = 0.1. barajul are gradul VI de seismicitate. IB=6 (MSK).C. 4. când acest lucru nu mai este posibil sistemul oferă informaţii pentru luarea deciziei de aplicare a prevederilor planului de alarmare – avertizare.L. crt. 6. Tc=0. ca efect al mişcării disjunctive care au avut loc după ciclul metamorfic şi prezenţa unui sistem de fisuri şi dislocaţii de mică amplitudine. Sebeş verifică măsurătorile primite şi efectuează prelucrarea primară. Roşia Montana C. interpretarea datelor şi întocmirea documentaţiilor de analiza comportării construcţiilor la obiectele la care a fost instituită urmărirea specială. precum şi ca efect al mişcărilor aplicative . Roşia Montana C.4 Roşia Montana/ IV. Urmărirea comportării în timp a construcţiilor hidrotehnice se realizează prin măsurători la aparate şi dispozitive de măsură şi control.06. DELTA PLUS Sebeş SC CUGIREANA SA CUGIR S.7. formate ca efect al fenomenelor de fortificare şi de contracţie. Conform SR 11100/1-1993 este situat în zona de intensitate macroseismică I = 6 (MSK) Amenajarea Petreşti În conformitate cu STAS 11100-1/1993.10.1. IB=6 (MSK).7.81. 8. 1. Personalul laboratoarelor UCC din cadrul S.C.C.1.7 Valea Daia / IV. Abrud C.81.L. Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice asigură punerea în evidenţă cu anticipaţie a unor fenomene a căror evoluţie ar putea pune în pericol stabilitatea construcţiilor.81. 5.L.102.4 Corna/IV.2 Aries/ IV-1. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „F” cu Ks = 0.7 Râul Mic/ IV-1. încadrarea acestora în domeniul de variaţie prescrise de proiectant. Elementele sistemului informaţional pentru supravegherea construcţiilor sunt următoarele: a) Măsurătorile sunt efectuate de agenţii hidrotehnici la obiectele de construcţii din amenajarea râurilor Sebeş şi Cugirul Mare şi transmise la laboratorul UCC. SITUAŢIA BARAJELOR DE CATEGORIA C şi D (lacurile cu folosinţă piscicolă. Cupru Min SA.81.81. Roşia Montana C C C D C D D D D SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND COMPORTAREA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice furnizează date permanente privind parametrii ce caracterizează comportarea construcţiilor. Amenajarea Obrejii de Căpâlna Tectonica amplasamentului se caracterizează prin prezenţa unor fracturi şi falii majore.10. DELTA PLUS Sebeş S. Nr. Roşia Montana Ci. Tc=0.2 Roşia Montana/ IV.10.H.1.Amenajarea Tău În conformitate cu STAS 11100-1/1993. 130 . barajul are gradul VI de seismicitate.15. Roşia Montana C.10.1. de agrement sau de interes local).L. care pot pune în pericol localităţi la ape mari.15. 7. 3. Depistarea în fază incipientă a fenomenelor cu evoluţie defavorabilă pentru construcţii asigură posibilitatea aplicării măsurilor de oprire a evoluţiei periculoase a acestor fenomene.10. 2. Denumirea Cursul de apa Deţinătorul Catg. VALEA DAIA SEBEŞ „RÂUL MIC" Baraj priză GARDE Tăul Mare Tăul Brazi Tăul Cornii Tăul Ţarina Tăul Anghel Valea Daia / IV. 9. iar în situaţii extreme.1. baraj 1.81 Roşia Montana/ IV.06.102.4 Roşia Montana/ IV. mai noi.4 S.108.

Îndig. starea tehnică a acestora. anul punerii în funcţiune. r.Îndig. Arieş mal drept la Lunca Arieşului .lucrarea necesită fonduri pentru punere în siguranţă bună bună Anul PIF 1976 1971 1977 1979 Corespunde sau nu clasei de importanţă da da da da Deţinător SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia C L Aiud SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia CL Sântimbru SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba I SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia C L Vinţu de Jos C L Vinţu de Jos SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia C L Blaj Gradul de asigurare normat / real 10% / 10% 2% / 2% 5% / 5% 5% / 5% Unirea Ocna Mureş Aiud Rădeşti Mihalţ Sîntimbru Alba Iulia 1981 1977 1982 1984 1980 1984 1982 1977 1985 1982 1981 1983 1984 1974 nu da da da Da da Da da da da da da da da 10% / 5% / 5% 10% / 10% 1% / 1% 1% / 1% 1% / 1% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 5% / 5% Ciugud Vinţu de Jos Blandiana Şibot . r. r.Ac.Îndig.Îndig. Mureş mal stâng la Drâmbar . Mureş mal stâng la Ocna Mureş .Îndig.Îndig. Mureş mal stâng la Ciugud . r. Arieş . Mureş mal drept la Vinţu de Jos . Mureş mal drept la Blandiana I . r. Mureş şi afuenţii ambele maluri la Alba Iulia . Târnave mal stâng la Mihalţ . r. T-va Mare şi afluenţii ambele maluri la Blaj – Tiur . Pianu) . Mihoeşti – r.Îndig şi reg.Îndiguire r.Îndig r.Îndig. clasa de importanţă şi gradul de asigurare al acestora sunt conform tabelului: Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Localitatea Denumirea construcţiei . r. r. Mureş mal drept la Blandiana II .Îndig.Îndig. Mureş mal drept la Aiud . r. r. Mureş mal stâng la Rădeşti . Unirea. Mureş mal stâng la Vinţu de Jos (aval conf. r. r. r. r.Îndig. r.Îndig. V. nep.lucrarea necesită complet. r. bună bună bună Bună bună bună bună bună bună bună bună bună bună .Îndig. de terasam. Mureş mal stâng la Totoi . Lucrările hidrotehnice existente în judeţul Alba. ambele maluri la Unirea . Mureş mal stâng la Vinţu de Jos .Îndig. Mureş mal stâng la Mereteu . Mureş mal drept la Vinţu de Jos (continuare dig SGA) Starea tehnică şi funcţională bună bună bună bună .Starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice. şi îndiguire pr.Reg.Îndig. Mureş mal stâng la Cistei . r. Mureş mal stâng la Şibot .Îndig r.Reg. T-va Mare Cîmpeni 1989 nu - Poşaga Blaj 1996 1981 da Da 5% / 5% 2% / 2% 10% / 10% bună 1983 da 131 . şi reg.Îndig. şi îndig.

Sebeş .1% /0. CONF. T-va Mică mal drept la Jidvei II (amonte) .lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii .Îndig. r.Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Localitatea Denumirea construcţiei mal drept la Mănărade I .Baraj Tău – r. NTLH-021 STAS 4273/83 Punctaj Categorie Baraj 75 A I Centrala 27 B II Priza Oaşa 15 C III Casa vanelor priză Oaşa 16 C III Galeria de aducţiune Oaşa + 17 C III debuşarea CHE Gâlceag Captarea Prigoana 9 C III Aducţiune Prigoana – Galerie 9 C III Oaşa Castel echilibru Gâlceag 16 C III Captarea Ruginosu 9 C III Captarea Marginea 9 C III Captarea Căşii 9 C III Captarea Hurdubeu 9 C III Captarea Muntelui 1 9 C III Captarea Muntelui 2 9 C III Aducţiunea Ruginosu .H. T-va Mica mal drept la Şona . exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. Sebeş 1989 1989 nu nu SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia 10 % / 10 % / - Jidvei 1989 nu Şona SGA Alba Iulia S.00 m.Îndig. r. grosimea la coronament este de 2.01% Şugag Barajul Oaşa realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru Amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Gâlceag. r. r. cota coronamentului este de 1013.Îndig. Sebeş 10 % / - 1987 1984 Da da 1% / 0. T-va Mare mal stâng la Mănărade II .Îndig.00 m .Oaşa 9 C III Barajul Cugir are o înăltime de 48.lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii .Îndig. gosimea la baza în 132 . şi o producţie anuală de 260 GWh). T-va Mică mal stâng la Cetatea de Baltă . r. T-va Mică mal stâng la Jidvei I (aval) .Îndig.lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii .1% 0.Baraj Oaşa – r. NNR este situat la cota 1007. Sebeş S.lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii bună bună 1982 1983 1989 da da nu C L Blaj C L Blaj SGA Alba Iulia Cetatea de Baltă .H. R T-va Mare mal stâng la Spătac Starea tehnică şi funcţională Anul PIF Corespunde sau nu clasei de importanţă Deţinător Gradul de asigurare normat / real 10% / 10% 10% / 10% 10 % / - bună bună .50 mdM.00 mdM. Încadrarea construcţiilor în clase şi categorii de importanţă se prezintă în tabelul de mai jos: CATEGORIA DE CLASA DE IMPORTANŢĂ OBIECT IMPORTANŢĂ CONF.

Clasa de importanţă.M. lăţimea coronament: 4. grosime etanşarea în profunzime: ecran din gel beton de 5. NTLH-021 Punctaj CB=76 RB= 0. lungimea: 830 m 113 m. situată la cota 296 mdM. Clasa de importanta.00 m.00 m. Barajul Cugir este de clasa a II a de importanţă. Încadrarea construcţiilor în clase şi categorii de importanţă. Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru Amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Şugag. Petreşti. conform tabelului : OBIECT Baraj Priza Obrejii de Căpâlna Casa vanelor priză Obrejii de Căpâlna Galeria de aducţiune Obrejii de Căpâlna – debuşare CHE Săsciori Castelul de echilibru Săsciori Derivaţia principală Obrejii de căpalna CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ CONF. 133 . Gradul de asigurare la neinundabilitate.7. Lacul este delimitat pe malul drept de un dig longitudinal iar pe malul stâng de un dig frontal de se închide în şoseaua DN 67.472 15 16 17 16 17 Categorie B C C C C C CLASA DE IMPORTANŢĂ CONF. Categoria de importanţă. În baza Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor hidrotehnice – NTLH – 021.Categoria de importanţă. şi o producţie anuală de 260 GWh). barajele se împart în 4 categorii de importanţă: Conform Metodologiei mai sus amintite.04. barajul şi centrala Petreşti se încadrează în categoria de importanţă deosebită B care impune o urmărire specială a construcţiei (indicele de risc asociat barajului RB=0. Barajul Obrejii de Căpâlna este un baraj de beton în arc cu dublă curbură şi are o înălţime constructivă de 42. Conform STAS 4273 / 83 barajul şi centrala Petreşti se încadrează în clasa a II-a de importanţă. Gradul de protectie antiseismica.H. CB = indicele de stare al barajului Lacul de acumulare Petreşti .secţiune maestră este 6. Tc 0. publicată în Monitorul Oficial nr. 296.80 – 296. 167 /19. lungimea desfaşurată a coronamentului este de 120.20 m. iar conform HGR 766/1997 se incadreaza în categoria B de importanta .1%=510 mc/s. exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW.se dezvoltă în albia râului Sebeş pe o distanţă de 1 Km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. raza medie la coronament este de 63. In conformitate cu STAS 11 100 – 1/ 1997 barajul are gradul VI de seismicitate. adâncime.00 m.d.E. la aproximativ 1 Km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. micacee) şi depozite acoperitoare (aluviuni şi deluvii). este amplasat către malul stâng al râului Sebeş. Încadrarea construcţiilor în clase şi categorii de importanţă. înclinarea taluzelor: 1:2 (spre lac şi spre exterior) etanşarea corpului digului: pereu din dale de beton de 15 cm.M. Cuveta lacului are roca de bază constituită dintr-un complex de roci metamorfice (gnaise feldspatice. cu mască de beton amonte cota coronamentului: 295. Conform STAS 4273/1983 uvrajele din clasa a II de importanta se dimensioneaza la debitul de calcul Q1%=285mc/s si se verifica la debitul Q0.08.70 m.d.20 m. amplasat în aval de confluenţa cu Nedeiul. STAS 4273/83 II III III III III III Centrală Notă: RB = indicele de risc asociat barajului. Barajul deversor – de tip stăvilar din beton. având spre malul drept C. Acumularea Obrejii de Căpâlna face parte din seria de amenajări de pe râul Sebeş. conform STAS 4273/1983.00 ÷ 6.00 m.419). Diguri mal drept mal stâng tipul constructiv: din balast.0 m. Lacul Obreji de Căpâlna.2000. iar conform P 100/1992 se incadrează în zona seismica “F” cu Ks=0.

0.0.Valea Ciuciului - - - - - - 134 .Camin cultural .Zonele planificate a fi inundate controlat.0.1 ferma agricolă . Găbud . gaz .15 km strazi .r. 400 cm F III. - 500 cm.m cm 500 cm 4-5 ore .r.20 case .12 ha teren agricol Lunca Mureşului : .157 ha teren agr.4 ha fanat Ciuci : .0. Găbud : .15 Case . .25 km retele tel.15 anexe gosp. . - 4-5 ore - - - . Timp propag.0. 300 cm.25 km cond.0.60 Case . Inventarierea construcţiilor şi a obiectivelor realizate în zone inundabile.60 ha terenuri agr.15 km retele tel.Valea Căptălanului .282 ha teren agr.0.15 km retele el. .15 km cond. Arieş . . 530 cm.canton CFR . F II.Valea Rea 300 cm.25 km retele el.1 statie balastiera .3 ha pasune comunala Gura Ariesului : .1 Camin cultural .magazin mixt .3 km strazi .pr.r. - 350 cm. 530 cm Localitatea Cursul de apă Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Gura Ariesului : .Valea Socşoara . Mureş Mureşului 5-7 ore - . gaz .40 ha terenuri agr. Mureş - - - - - - Noşlac 300 cm. Noşlac : .52 anexe gosp.130 ha pasune comunala Gura Ariesului : . .canton CFR . În judeţul Alba nu există zone care să poată fi utilizate pentru inundare dirijată în situaţii deosebite. 400 cm.4 ha fanat Căptălan : . 5-7 ore - - 300 350 cm.50 case . .2 ha pasune comunala Stîna de Mureş : .4 ha fanat Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Lunca .0.150 ha pasune comunala Lunca Mureşului : . .35 case . viituri Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.100 Case . .

Măhăceni : .Filip Viorel .25 km retele el.5 ha teren arabil - - 135 . 350 cm.Muresan Doru .3 buc.AF Gardus .15 ha teren arabil Ciugudul de Jos şi Ciugudul de Sus : . 300 cm.Scoala elem.Mag. 500 cm. 4 cls.0. 400 cm.3m.Moara .AF Cacovean . viituri Localitatea Cursul de apă .TV Cablu 2000 . F III. Poduri .15 gospodarii .Timp propag.10 gospodarii .40 ha teren agricol .Gara Unirea .Scoala .3 ha teren agricol .0.Valea Dumbravei - - - - Dumbrava : .18 ha terenuri agr. şi îndiguire r.Agromec .pr.SC Liviu Impex SRL Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Unirea 7-9 ore 6-8 ore - . Ciugud - - - - Unirea – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: .800 ha teren agr. Unirea = 55 mc/s - - - Inoc : .r.Spinis SRL .Reg. Măhăceni - - - - . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Unirea I+Unirea II: . Unirea - - - - .Halta Unirea .5 km strazi .pr.Sectia Drumuri .20 gospodarii . .1 pod . mixt – Coop .80 gospodarii .Szakely Service SRL . Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. H = 2. . Deţinătorul : SGA Alba - 10% / 10% Q 10% r.4 buc.Moara Nicut .Comcereal . .2 buc. 300 cm.pr. F II. 530 cm. Poduri .27 gospodarii .4 buc. Poduri .20 gospodarii . Unirea ambele maluri la Unirea L = 2000 m. poduri .

12 gospodării populaţie . Mureş = 1170 mc/s Cisteiu de Mureş : .6 m.6 anexe gosp.Suprafaţa batal = 74 ha .Valea Hajbodic - - - - Micoşlaca : .10 gospodării populaţie .Poduri – 4 buc 5% / 5% Q 5% r.215 ha teren agr.Staţia reglare gaz metan . .Îndig.Natura materialului depozitat : reziduuri calcaroase .Suprafaţa batal = 18 ha .107 ha teren agr.r.Grup şcolar de chimie .1 mil.r. 8 . 300 cm. Mureş = 1570 mc/s Ocna Mureş : 300 cm.Staţie oxigen UPSOM .5 + 6 rezidii calcaroase Uzina de Produse Sodice Ocna Mureş Ocna Mures : .Batale rezidii calcar UPSOM .6 poduri + 20 podeţe - - .Capacitate batal = 5. (Groapa) Feldioara .Staţia CFR Războieni . 300 cm. Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. . - - - - - - Ocna Mureş : . Mureş mal stâng la Ocna Mureş L = 1763 m.75 m.l pod şi 10 podeţe - - Ocna Mureş Batal de Urgenţă rezidii calcaroase Uzina de Produse Sodice Ocna Mures Batal Nr.Valea Papii - - - - Cisteiu de Mureş : .80 gospodării populaţie .Valea Ocna Mureş - - - - Războieni Cetate : .mc . r. r.Natura materialului depozitat : reziduuri calcaroase .poduri – 1 buc .220 ha teren agr.Grad de umplere = 95 % - - - - - Ocna Mures : . H = 2.15 ha teren agr.20 ha teren agr. Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Ocna Mureş 7-9 ore 2% / 2% Q 2% r.Capacitate batal = 0. viituri Localitatea Cursul de apă .Grad de umplere = 85 % . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Războieni Cetate : .Reg. Deţinătorul : SGA Alba .40 gospodării populaţie . Mureş 300 cm.Balastiera “Pod Nou” .98 ha teren agr.H proiectat= 7.Stadionul SODA .6 case .5 m.30 ha pasune . Mureş mal stâng la Cistei L = 3300 m. - Mirăslău .75 ha pasune şi teren agr.H proiectat= 9.0 m. . Mirăslău : . 500 cm. H = 2. 350 cm. 350 cm.15 gospodării populaţie . . .15 ha teren agr. 530 cm. .3 străzi .Secţia DPL Lucrări hidrotehnice de apărare existente . .pr. 6-8 ore . şi îndig.Staţia pompe apă potabilă .Staţia pompe SALINA .20 gospodării populaţie .poduri – 2 buc . 400 cm.Timp propag.10 ore 7-9 ore Decea : .Şantierul TCI Războieni . - - 136 . 400 cm. F III.9 mil. 530 cm.1 pod şi 10 podeţe - - . F II.mc . . 500 cm.

2 km drum comunal . . Mureş = 1210 mc/s Aiud . F III.25 anexe gosp.0. H = 2.300 ha teren agr.2 ha teren agricol Gâmbaş : . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Cicău : . Lopadea Veche : .0 km drum distrus .2 ha teren agricol Ciumbrud : .3 poduri . .20 gospodării .Valea Lazului .pr. .0.Valea Obîrşii .Valea Ormeniş .1 km reţele el.2 ha teren agricol Lopadea Veche : .20 case .4 grădini . . Mureş mal drept la Aiud L = 2300 m.pr.10 ha teren agr.1 km conducte gaz metan .20 anexe gosp.2 poduri Rachiş : . Aiudul de Sus . .84 gospodării . Mureş - - - - - - - - - - - - 430 cm.200 ha teren agr. 600 cm.0. Aiud : .1 pod . F II.pr.r. Rîtu (Lopezii) - - - - - - - - - - - - 137 . . 530 cm. Lopadea .25 case .4 anexe gosp.Valea Iop .1 km străzi . 4-6 ore Îndig. Rachiş .2.4 case.0.300 ha teren agr.4 gospodării .0. Deţinătorul : CL Aiud 5% / 5% Q 5% r.05 km retea gaz Lopadea Veche : . Sâncrai : . Ciumbrud : .Timp propag.15 km drum jud.pr.2 ha teren agricol Ormeniş : .05 km retea telefonica .20 anexe gosp.10 km drum com. .7 m.5 gospodării .0.3 ha teren agricol Lopadea Veche : .5 gospodării . Aiud : .0. viituri Localitatea Cursul de apă . Mirăslău (Cicău) Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.20 case . .1 podet Mirăslău : .r.900 ha teren agr.1 podeţ distrus Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Mirăslău - - . r.

30 ha teren arabil .r.r.3 ha teren agricol Rădeşti : .2 gospodării . 10 13 ore Teiuş . Mureş mal stâng la Rădeşti L = 2381 m. 250 cm. Teiuş : . Deţinătorul : SGA Alba 10% / 20% Q 10% r. 8 .0.0.Valea D. . 530 cm.16 ha fânaţ Meşcreac : .68 ha teren agricol Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Aiud - - . .2 km retele el.107 gospodarii . Gîrbova Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. H = 1.4 gospodării .1 podeţ .C.2 grădini Măgina : .Valea Bogdanului 430 cm. 600 cm. 600 cm.200 ha teren agr. .1 podeţ .Valea Sărădaş . F III.20 ha păşune Beldiu : . Aiud : .0. 200 cm. .5 case .2 ha păşune Peţelca : .Timp propag. viituri Localitatea Cursul de apă . 10 12 ore cca. F II.40 anexe gosp.2 anexe gosp. . Mureş = 948 mc/s Q 20% r. - Rădeşti . Mureş .1 gospodărie . 325 cm.16 ha grădini Teiuş : .5 km D.71 ha tern arabil . Teiuş : -105 gospodării .3 ha păşune - - - - - - - 138 .10 ore . Mureş = 544 mc/s . .C.40 case .Valea Lupului .2 case . . 275 cm.5 anexe gosp.r.Îndig r.21 ha fâneţe Leorinţ : .5 km D.2 ha teren agricol Sâncrai : .2 gospodării .64 ha teren arabil Leorinţ : .pr.10 anexe gosp.10 case . .1 km CF -1000 ha teren agr. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Gârbova de Sus : . 530 cm. Pleşu . Mureş - - - - - - 430 cm.Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi. Şoimuş - - - - . Geoagiu 150 cm. .Torent Dealul Viilor .01 km drum jud.pr.8 m. 4 ore - Şoimuş : .2 grădini Gârbova de Jos : .Valea Peţelcii 200 cm.

2.165 locuinţe .4 ha fânaţ .80 locuinţe .Îndig.C.1 balastieră pietriş (Zărieş) . 500 cm. 430 cm. 2 ore - - .8 m. r.S.1 km drum .440 ha teren agr. Deţinătorul : CL Sîntimbru .240 anexe gosp.Victoria .5 km DJ .Valea Vălăjiei . cca.Îndig.Valea Măticuţa . Deţinătorul : SGA Alba 5% / 5% Q 5% r. Totoi : . . 450 cm.55 gospodării pop.C.1 pod peste Secaş . 450 cm.5 m. 170 cm. Tîrnave Mihalţ : 320 cm. 250 cm. Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. 125 cm.pr. .r.0.conducte V1 şi V2 gaz .1 balastieră nisip Mihalţ . 4–6 ore . Mureş - - - - 430 cm 530 cm 600 cm 16-18 ore Obreja : .1 gospodărie .r.120 anexe gosp. r. Târnave mal stâng la Mihalţ L = 2555 m.1 staţie de carburanţi .475 ha teren agr. 5-7 ore .5 km DJ .165 locuinţe . Cistei : .444 ha teren agr. . Mureş mal stâng la Totoi L = 2200 m. . Galda 80 cm. viituri Localitatea Cursul de apă . 530 cm. F II.0. .Îndig.260 ha teren agricol Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Mihalţ 14 – 16 ore 4–6 ore - Mihalţ . 600 cm.260 ha teren agr. r.5 ha fânaţ - - . Mureş = 953 mc/s 10 % / 10% Q 10% r. Mureş 170 cm.210 ha teren agr. Deţinătorul : CL Sîntimbru 10 % / 10% Q 10% r. H = 2.S.340 ha teren agr. Galtiu : .0.25 gospodării populaţie .1 magazin alimentar .214 ha păşuni Sîntimbru : .Timp propag.130 anexe gosp. .3 km DC . . 250 cm. H = 1. .2 ha teren agricol . Mihalţ : . F III. Sîntimbru : .370 ha teren agr. H = 1.150 locuinţe . .5 km DJ . Târnave = 775 mc/s -r.r.250 anexe gosp. 100 cm. DMS SRL Mihalţ .1.361 ha teren agr.8 ha teren . Secaşul Mic . Mureş mal stâng la Totoi L = 2200 m.5 km DJ .r.1 punte pasarelă . 325 cm. 500 cm.Valea Sărăţii . Mureş = 953 mc/s Sîntimbru .80 locuinţe .240 anexe gosp. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Mihalţ : .1 balastieră nisip . 5-7 ore 320 cm.Valea Sărăţii - - - - - - 139 .8 m.3 ha fânaţ Coşlariu : . 325 cm.

116 ha.5 m.2 ha păşune . 250 cm. Ampoi.2 ha păşune Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate şi în zona dig–mal : . Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: . Mureş şi afuenţii.150 case . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . economice (balastiere) . Mureş = 2600 mc/s Q 1% r. Mureş = 2600 mc/s Alba Iulia Vălăjiei . Mureş şi afuenţii. r.5 km drum . r.0-6.5 ha teren agricol .2 ob. 6–8 ore .3 poduri .Valea Dumitre . . .4-6.102 ha terenuri agr. 3–4 ore .2585 case . Agra .S. viituri Localitatea Cursul de apă Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.5 m.Valea 19 – 22 ore 1% / 1% Q 1% r.Grădiniţa Bărăbanţ . şi reg. Mova . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sîntimbru . Mureş) L = 9379.1. ambele maluri la Alba Iulia” (numai sectorul aferent r. Sebeş 180 cm. Ampoi 250 cm.144 case .Staţia de pompe Bărăbanţ .3 m. F II. şi reg. Sebeş) L = 2833. 375 cm. H var.11 podeţe . Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: .52 ob. Ampoi înspre Teleac) L = 10837.r. = 2. teren agr. .C. = 4.. 5-6 ore . Sebeş = 517 mc/s 140 ..S.69 ha terenuri agr. H var. Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: .Şcoala gen Bărăbanţ . 350 cm. Mado . Oarda de Jos Lucrări hidrotehnice de apărare existente . Deţinătorul : SGA Alba 1% / 1% Q 1% r. 300 cm.Timp propag. ..1 km reţea telefon. 530 cm. Deţinătorul : SGA Alba 1% / 1% Q 1% r. F III. 450 cm. 300 cm. H var.1254 ha. ambele maluri la Alba Iulia” (dig de remuu pe ambele maluri ale r. teren agr.C.r. pe sectorul încastrare amonte – pod DJ peste r. Ampoi = 330 mc/s Alba Iulia . ambele maluri la Alba Iulia” (dig de remuu pe ambele maluri ale r. şi reg. 430 cm.Grup şcolar metalurgic .r.1 m.. Mureş 250 cm.Îndig.Grădiniţa Oarda de Jos .17..S. r.Îndig. Mureş = 2600 mc/s Q 1% r.2 km reţele el.Valea Largă .Îndig.1 m. 600 cm.5 m..1.5 km DJ . = 2.5-5.Şcoala gen. social-ec.2.C. Mureş şi afuenţii.

Îndig. 480 cm. Hăpria .2 ob.. r. - - 141 . Mureş = 2600 mc/s Ciugud 250 cm.4 ha teren agricol . 6–8 ore 3–4 ore Vinţu de Jos . H=1.Timp propag. F II. Mureş mal stâng la Drâmbar L = 1441 m. = 2. .69 ha terenuri agr.Îndig.2 ha grădini .0. Pîclişa .Valea Oarda Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.0-6.H =2.0m.5 anexe gosp. 425 cm. 375 cm. Mureş = 973 mc/s . r. Deţinătorul : CL Vinţu de Jos . teren agr.8 m. Deţinătorul : SGA Alba . 600 cm. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate .248 ha. .5 m. Lucrări hidrotehnice de apărare existente . r.3 km drum .150 case .1 ha teren agricol . r.9 m.S.0.S. Deţinătorul : SGA Alba 1% / 1% Q 1% r. H var.pr. Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală - 1% / 1% Q 1% r. . Mureş mal stâng la Ciugud L = 2611. r.r. r.Îndig.2 km retele electrice . Deţinătorul : SGA Alba .Pârâul Cel Mare .C.50 case .Valea Ciugudului .Torent Gruiu .Îndig. Deţinătorul : CL Vinţu de Jos 10% / 10% Q 10% r.5m.Îndig. şi reg.5 m.22 ha.7 anexe gosp. Mureş mal drept la Vinţu de Jos L=4598 m.r. .C. 530 cm. ambele maluri la Alba Iulia” (dig de remuu pe ambele maluri ale Văii Oarda) L = 719.H=1.5m.12 ha.Şcoala gen.4 km retele comunicatii . Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r. Mado .C. ..r. F III. Deţinătorul : SGA Alba .1 ha gradini Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: .0. hidrotehn. Mureş mal drept la Vinţu de Jos (continuare dig SGA) L=1530 m . Mureş mal stâng la Vinţu de Jos L=4302 m. r. . Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r. 19 – 22 ore .3 ha păşune Pîclişa : .5 m.H=2.Valea Şeuşii .1 ha teren agricol .2 ha teren agricol .Îndig.65 case . Oarda de Jos . Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r.Îndig. Agra . teren agr.H=2.1 km drum .pr.Grădiniţa Oarda de Jos . 450 cm. Mureş = 2600 mc/s . Mureş şi afuenţii. social-ec.1 constr. teren agr. . Mureş mal stâng la Vinţu de Jos (aval conf. Mureş mal stâng la Mereteu L=3747 m. Pianu - - - - . r.4 m. Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r. Mureş 235 cm. Pianu) L=1840 m. Mureş 430 cm.Îndig. Mureş = 2600 mc/s 1% / 1% Q 1% r. Mova . H = 3. V.S.9 m. Deţinătorul : SGA Alba . viituri Localitatea Cursul de apă . H = 4.

social-ec.5 km drum forest.5 ha fânaţ . .11 case si anexe .1 ha.1 ha terenuri agr.Valea Dogarului 235 cm.1 km retele electrice . 425 cm. teren agr 142 . teren agr . .1 ob.Valea Hidescu .H=2.1 km drum forest.1 constr. Stînişoara .Valea Acmariu .2 ha teren .1 ha terenuri agr. hidrotehn. 235 cm.Valea Feneşului . .28 case . .1 km DC .Valea Tocanu . Mureş .2 ha fânaţ .Valea Pietroasa . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .70 case si anexe .2 ha.Valea Ticului .pr.1 ha fânaţ .1 podeţ . .Valea lui Stan . terenuri agr.1 ha.terenuri agricole . . - 480 cm.Valea Glod Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.1 km drum forest. Mureş = 980 mc/s 10% / 10% Q 10% r. - 7-8 ore - .pr.5 ha fânaţ . terenuri agr.0. .3 km DJ .Valea Lisca . Deţinătorul : SGA Alba . .5 km drum forest. teren agr. terenuri agr.Valea lui Mihai .10 ha.8 km DJ107A Lucrări hidrotehnice de apărare existente .Valea Lupului .824 ha. . . Mureş mal drept la Blandiana II L=4961 m.1 ha păşune .1 ha păşune . F II. teren agr .0.5 km drum forest. Freman . .Valea Crucii . Cioara . .Valea Broasca .5m.1 podeţ .r. Mureş mal drept la Blandiana I L=1596 m.17 case si anexe .Valea Goblii . - 425 cm.5 m.H=2.5 ha teren arabil .Valea lui Nistor .Valea Boca . teren agr. F III.0.10 ha teren arabil . teren agr . - - Săliştea .Timp propag.0.0.pr. Mureş .180 ha. . 480 cm. Blandiana . Mureş = 980 mc/s Blandiana .Valea Băieşilor .20 ha.2 case . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Vinţu de Jos 7-8 ore 10% / 10% Q 10% r.Îndig r.1.Valea Botului ..Valea Stăuinilor .pr.5 ha.6 case si anexe .5 case .r.Îndig r.5 km drum comunal .5 ha.0.1.1 km DC . viituri Localitatea Cursul de apă .

2 podeţe .r.5 km retele electrice .Baraj Cugir – Suc.5 km DC .2 km DJ .4 punti pietonale .pr.5 km strazi .4 case si anexe .6.Potenţial accident la barajele de pe râul Cugir .păşuni si fâneţe . în conformitate cu Planul de avertizare alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti - - - - Arieşeni . - 250 cm.1.4. 235 cm.Îndig.195 case si anexe .1 km retele electrice . H=2. . - 1–2 ore - . r.1 ha păşuni si fâneţe .pr.1 ha păşuni si fâneţe - - - - - - Arieşeni 143 . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Săliştea Şibot 9 – 11 ore 5% / 5% Q 5 % r. terenuri agr.Valea Sărăcsău .1. Soc.5 km DN75 .2 ha păşuni şi fâneţe .Baraj Râul Mic – SC Cugireana SA - - - - .5 case şi anexe . F III.r.5 km DC . - 200 cm.2 ob.Timp propag.7 m.Valea Culdeşti .6 case si anexe . Mureş mal stâng la Şibot L=6136m.Valea Gojii .17 case . Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.815 ha. hidrotehn. . Ec. . social-ec.6.1.6 km retele telefonie Lucrări hidrotehnice de apărare existente . teren agr.5 ha teren agr. social-ec.85 ha teren agricol .Valea Vîrciorog .30 ha teren agricol Localitatea Şibot – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajelor de pe râul Cugir. Cepelor . Cobleş - - - - .Valea Archiş .10 ob.1 ha păşuni si fâneţe . Hidrocentrale Sebeş . .1 km retele telefonie .2 poduri . Cugir .Valea Cristese .Valea Ponoraşului - - - - .1 ha păşuni si fâneţe .3.1 ha păşuni si fâneţe . 480 cm.2 case si anexe .Valea Steiului .20 ha teren agricol . . Mureş = 1436 mc/s . Cerului Băcăinţi 150 cm.4 ob.1 ha păşuni si fâneţe .1 constr.2 poduri .2. 425 cm.pr.15 case si anexe . viituri Localitatea Cursul de apă .3. Arieşul Mare - - - . .3 case si anexe .1 km DC .5 ha. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . F II.5 km retele gaz . .r.

social-ec. Soc. F II.5 ha pădre Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Gîrda de Sus cca.5 ha fâneţe .2.00 ha fâneţe . Ordîncuşa .6 ha păşuni .Valea Popaselor . Arieşul Mare 120 cm.1 ha păşuni .Valea Trînceştilor .0.Valea Mişului .2.1 pod .2 km DN 75 .3.0.4. teren agr.57 case si anexe .Valea Scoartăriţi .4 km retea electrica .1 ob.22 case si anexe .050 ha păşuni . .8 ha fâneţe .5. .4 ha.3 ha păşune . 270 cm.17 case si anexe .0 km DN 75 .1 km reţele el. Arieşul Mare Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.r.80 ha pădure .Gheţar .70 ha pădure .1 km DC . 310 cm. .1 case si anexe .45 ha păşuni .0.Valea Lăzeşti .11 ha păşuni .2.1. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .pr. 170 cm.10 ob. Dizdiţu .26 case si anexe .80 ha păşuni .7 case si anexe .1 km retea electrica .3 ha păşuni .r. viituri Localitatea Cursul de apă . 2-3 ore - - Albac .5 km DN 75 .0. F III.1.5 km DJ Gârda de Sus . teren agr.30 ha pădure .pr. 310 cm. 270 cm.Valea Dobreasca 240 cm. 270 cm. . 1 –2 ore 144 .Valea Starpă . Gîrda Seacă . Arieşul Mare . 250 cm.2.0.30 ha păşuni .0.2 km DC162 .5.0 ha fâneţe .r.3.5 ha. 240 cm. Ec.40 ha pădure .3km retea apă .0. cca. 310 cm. 240 cm.55 ha păşuni .2 case si anexe .8 ha pădure . 1 oră 1-2 ore - Scărişoara .Valea Vîlcea .5 km DC .2.2.Timp propag.pr. .Valea Coşului .

.3.0.4 km retea energie electrica.7 ha teren agr.1 podet.00 ha fânete.1.1 podet. . .3 ob.2. .00 ha padure.Timp propag.0. . social-ec. F II. - - 145 . .9.28 gospodarii.Valea Teiului - - - - - - . 250 cm.2.2. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . .00 ha fanete.2. .r. teren agr. .00 ha fanete. . .1.5 ha arabil .7 gospodării.00 km drum comunal.1.pr.5.2 gospodarii.00 ha gradini.00 ha arabil.2. .1.Valea Patacului - - - - - - Vadul Moţilor .00 ha padure. . . . .200 m DJ 108.0.7 gospodarii.00 ha pasuni .pr.1. .00 ha pasuni . .0. 120 cm. Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Albac - - .30 km DJ 108.6 case si anexe .0.00 ha fanete.2 ha pădure . . . 2 ore cca.30 ha grădini. 300 cm.3 podete.Valea Boholt - - - - - - .5 podete. .Valea Cionului - - - - - - .0.0. 250 cm.1. . . .0.00 ha fanete.4 km DJ 108.5 ha.3 poduri. Arieşul Mare . - 3-4 ore cca. Neagra 240 cm. F III.3km retea alimentare cu apa. . . 180 cm. . .1.5 ha fanete. - 270 cm.00 ha pasuni. .1 pod. 170 cm. .00 ha padure.28.00 ha păşuni. Albac Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.00 ha pădure. viituri Localitatea Cursul de apă . . - 310 cm. .5.00 ha paduri.200 m DJ 108. . Lămşoaia - - - - - - .00 ha păşuni.1 pod .2 km DJ 108 .14 case .50 ha pasuni . .12 gospodarii.3 km reţea electrică .pr. .1.100 m DC. 1 oră - - - .10 ha gradini. .80 ha gradini. . . .5.1.

4 km reţele el. arabil) . 250 cm.5 km DN .scoală . . păşuni. . .3 ha păduri - - 146 .18 km străzi .1 pod . mc. 300 cm. 250 cm.11 km reţele el. corespunzători etapei I.2 ha păduri Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sohodol . livezi.11 km reţele alim.3 km drum forest.1 km DN .3 km reţele tel.scoli .6 gospodării ..pr.6 ha Teren agricol (gradini) .5 km DC . 2 ore .130 case . nep.10 podeţe şi punţi . Arieş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. 250 cm. 1 oră - - - - Cîmpeni 120 cm.pr. 300 cm. Valea Caselor - 200 cm. 170 cm.1 ob.= 10.r.3.Ac. (grădini.165 case .Lucrarea funcţionează actualmente ca acumulare nepermanentă şi necesită fonduri pentru punere în siguranţă şi aducere la parametrii proiectaţi.10 ob. livezi. arabil) . - cca.1 km reţele el.5 km DC . arabil) . Arieş cca.r. .13 km reţele tel. ..198 anexe gosp. 200 cm. – primărie. . ec. Cîmpeni : . Sohodol .24 gospodarii . F III.3 ob.2 sedii adm. apă .Timp propag. . cca. 3 ore cca.25 ha terenuri agr. soc.r. soc.. 120 cm.1 ob. Deţinătorul : SGA Alba 150 cm. . (grădini. livezi. apă .8 poduri . F II. 250 cm. 3 ore 180 cm. . păşuni. . 1 oră - 1% / Q 1%= 450 mc/s .scoală . ec. soc.28 case .5 km utilităţi . Abrud 150 cm.1 km reţele tel.pr. 170 cm.4 km DC .2 km DC . păşuni. . apă .18 ha terenuri agr.0. .25 mil. 1-2 ore Cîmpeni : .6 ha terenuri agr. . viituri Localitatea Cursul de apă . . . (grădini. 200 cm. Mihoeşti –r.3 km reţele tel.20 anexe gosp. - 250 cm.0.6 km utilităţi .1 km reţele alim.2 km străzi .22 podeţe . Arieş VNNR = 6.1 km DC . arabil) - - .6 mil.5 ha terenuri agr. Bistra - - - - Cîmpeni : .25 case . păşuni.25 anexe gosp.130 anexe gosp. livezi.1 km reţele alim. (grădini. . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .0.1 ha Teren agricol (gradini) Cîmpeni : . mc. cca.5 km reţele el.tot. 150 cm. politie .1 ob.1 ha păduri - - . V.

150 km zid de sprijin .pr. arabil) - - Horea .0.5 km reţele alim.teren agricol - - - - 147 .2 ha.0.pr.146 case si anexe . teren agr. . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Cîmpeni : .6 case si anexe .Valea Brătinesei Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.5 km zid de sprijin . .Valea Peştelui - - - - .0.r. teren agr. .3 ob.0.10 anexe gosp. Albac - - - - .6 podeţe . social-ec. (grădini.0. .12 case si anexe .0. - - - - Poiana Vadului .2 km retele electrice .3 km reţele electrice .1 pod . .6 podeţe .2 ob. apă . Neagra - - - - - - .2 ha terenuri agr. . Arieşul Mic .5 km străzi .900 km DC . F II.5 km drum com.29 case si anexe . .5 km zid de sprijin .20 case .1 ha terenuri .2 ha.1 km reţele el.Valea Dealului - - - - Cîmpeni : . social-ec.00km drum forestier .2 ha terenuri agr.0.0.15 anexe gosp.1 ha pădure .2 km drum forestier . .15 case si anexe . păşuni.6 km DC .5 km străzi .2 ha păduri Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cîmpeni - - . .0. teren agr.5 km reţele el.0.5 km retele electrice. .5 km reţele tel.3 km DJ .0.pr.9 ha.0. arabil) .pr. teren agr. .Timp propag. viituri Localitatea Cursul de apă . . (grădini.1.10 case .16 case şi anexe .1pod .5 ha. livezi.0.0.3 km drum .5 km reţele alim. teren agr. Măgura - - - - - - Avram Iancu .3 km DC . . F III.3 km DJ . gaz . păşuni.15 ha.6 case si anrxe .Valea lui Gomboş - - - - . .pr. livezi.5 km reţele alim.5 case si anexe .2 poduri .2.5 km reţele tel. apă . Ploştini . Arada - - - - .

2 km drum com.0.18 case si anexe . viituri Localitatea Cursul de apă . .1 ha pădure . .Valea Ciorasa - - - - - - . Buciumanilor .14 case si anexe .0.1 ha pădure .1.pr.r. Abrud - - - - - - . F III.1 km retele electrice. teren agr.1 case si anexe . .2 case . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .05 km retele electrice.7 case si anexe . .5 km DC149 .1 ha pădure .1 ha pădure .0.1 km drum vicinal . .1 ha pădure .0. .6 case si anexe . .Valea Băişesii .0.0. social-ec.5 km drum com.Valea Morii .1 ha terenuri . .25 km DJ107 I .5 km retele electrice.1 ha terenuri .0.5 km drum com.2 km DC 117 Bucium .pr.3 km drum com.0.1 ha pădure .5 ha pădure . .Valea Drăghiţii Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.Valea Utului - - - - - - .5 ha.6 km drum com.0. .3 case si anexe .16 case si anexe .0.1 km retele electrice. Dolii .4 case si anexe .1 ha terenuri . Arieşul Mic .Valea Izbicioara .1 ha terenuri .1 ob. .Valea lui Bălan - - - - - - . .60 case si anexe . social-ec.0.0. F II.0. teren agr.0.1. .r.1 ha terenuri .0.2 poduri .2 km retele electrice.2 case si anexe . .0.4 case si anexe .0.1 ha terenuri .Valea Păltinişului - - - - - - Vidra .Valea Vulturului - - - - - - .1 ha pădure .2 ha terenuri . .1 km drum com.8 km drum com. .Valea Călugăreşti - - - - - - .Valea Lungă .1 ha pădure .6 km retele electrice.15 km drum com.1 ha terenuri .Timp propag. .Valea Vidrişorii - - - - - - .1 ha teren agr. . Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Avram Iancu - - .16 case si anexe . .Valea Prisăcii - - - - - - .0.4 ob.1 ha terenuri .1 km retele electrice.6 ha. .1 pod (Rodu) .5 km retele electrice.Valea Şesii - 148 . . .01 km drum com.8 km retele electrice.0.

Valea Negrilesii .5 ha.6 case si anexe . .1 km DN 74 .1 km DC 159 .3 km retea electrica .15 case si anexe .2 km DC 87 . .60 case si anexe . - cca. teren agr.Valea Vârtopului .r.0.4 ha.Valea Budeşiţei .16. teren agr. - 200 cm. F II.2 km DN 74 . .0.0.r.3 km drum .0.pr. Ciurulesei .52 case si anexe .Valea Olteanului .5 ha.pr. . .0. - 300 cm.6 case si anexe .1 km DC 115 .3 case si anexe .0.2 km drum .Timp propag. . social-ec.Valea Bozului .pr.3 km DC 115 .0.Valea Cioreştilor . .4 case si anexe . Buninginea . Cerniţa - - - - - - .5 km drum .Valea Găinaru .2 km drum vicinal .5 km DC 156 .pr. Soc. Ec .1 ob. Abrud .Valea Muntarului . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . teren agr.37 ha. viituri Localitatea Cursul de apă .2 km DC 158 .4 ha.6 km DN 74 . teren agr.10 case si anexe . 1 oră - - - Roşia Montană .7 case si anexe .3 km retea electrica .15 ha. terenuri acoperite de pasune + arabile .0. .1 ob. teren agr.10 case si anexe . teren agr.1 km drum vicinal .62 case.8 km DC 156 . teren agr.3 km drum .0.Valea Poienii .Valea Todeştilor . Abrud - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . social-ec. .2 km retea electrica . . F III.3. Roşia Montană - - 149 .3 ha teren agricol .Valea Lupilor .0.2 ha Gradini - - Abrud .2 case si anexe . Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Bucium - - Ciuruleasa .2 case si anexe .Valea Şturţ 150 cm. Cerniţa Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.5 ha terenuri din lunca. teren agr.2 case si anexe .2 ha.6 ha.0.0.Valea Căruţei .pr.2 ob.5 km retea electrica .Valea Piatra Rară .0.20 case si anexe .5 case si anexe .

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Valea Cornei - Valea Coasta Henţii
Iazul de decantare Valea Săliştei, CNCAF Minvest Deva, Filiala Rosia Montană

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 1 ha Gradini - 1,25 ha Fanete - 1 ha păşuni şi fâneţe

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 15,7 ha - H proiectat= 87 m. -Volum proiectat = 11,6 mil.mc -Grad de umplere = 60 %

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Roşia Montană

-

Filiala Rosia Montana a fost închisă. Iazul este în conservare, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă.

-

-

-

-

-

Bistra

- r. Arieş

300 cm. 150 cm.

350 cm. 200 cm. -

400 cm. 300 cm. -

cca. 1 oră cca. 1 oră -

- 85 case si anexe - 0,2 km DN 75 - 8 km drum sătesc - 86,5 ha. teren agr. - 42 case si anexe - 4 km DC 97 - 25 ha. teren agr. - 16 case si anexe - 1 ob. Soc. Ec - 1 km DC 213 - 8,8 ha. teren agr. - 2 ha teren agricol - 1 ha teren agricol - 2 ha fânaţ - 1 ha fânaţ - 0,5 km DC 97 - 1 ha fânaţ - 1 ha fânaţ - 2 ha fânaţ - 41ase - 1 ob. social-ec. - 84 ha teren agr. - 0,03 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,01 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,01 ha teren agricol

-

-

- pr. Valea Mare - pr. Dobra

-

-

-

Lupşa

- pr. Bistrişoara - Valea Lipăii - Valea Runcului - Valea Poienii - Valea Petresei - Valea Roşu - Valea Scredoasa - r. Arieş

300 cm. -

350 cm. -

400 cm. -

cca. 2 –3 ore -

-

-

- pr. Valea Muşcanilor - pr. Valea Caselor - pr. Valea Lupşii - pr. Valea Şesii - Valea Mică - Valea Vinţei - Valea Furiilor

-

-

150

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
-

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 26 ha - H proiectat= 65 m. -Volum proiectat = 5,4 mil.mc -Grad de umplere = 40 % - Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 50 ha - H proiectat = 85 m. -Volum proiectat = 11,3 mil.mc -Grad de umplere = 10 % - Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 255 ha - H proiectat= 100 m. -Volum proiectat = 66 mil.mc -Grad de umplere = 40 %

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Lupşa

Iazul de decantare Ştefanca I, SC Cuprumin SA Abrud

-

Iazul este în procedură de autorizare pentru funcţionarea în siguranţă.

Iazul de decantare Ştefanca II, SC Cuprumin SA Abrud

-

-

-

-

-

Iazul este în procedură de autorizare pentru funcţionarea în siguranţă.

Iazul de decantare Valea Şesei, SC Cuprumin SA Abrud - r. Arieş

-

-

-

-

-

Iazul este în procedură de autorizare pentru funcţionarea în siguranţă.

Baia de Arieş

300 cm.

350 cm.

400 cm.

4-5 ore

- pr. Hărmăneasa - pr.Valea Ciorii

-

-

-

-

- Valea Jimelului
- Iazul de decantare Brăzeşti, CNCAF Minvest Deva, Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş - Iazul de decantare Valea Cuţii, CNCAF Minvest Deva, Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş

-

-

-

-

- 28 case si anexe - 14 blocuri - 8 ob. social-ec. - 1,2km CFI - 12 km DN - 13 ha. teren agr. - 10 case si anexe - 4 km drum forestier - 5 ha teren agr. - 8 case si anexe - 2 ob. soc.- ec. - 3 km DC Cioara de Sus - 5 km drum forest. - 5 ha teren agricol - 8 case si anexe - 2 ob. soc.- ec. - 5 km drum forestier

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

- Natura materialului depozitat : steril flotat şi cianurat - Suprafaţa iazului = 10,7 ha - H proiectat= 19,3 m. -Volum proiectat = 3,47 mil.mc -Grad de umplere = 100% - Natura materialului depozitat : steril flotat şi cianurat - Suprafaţa iazului = 3,8 ha - H proiectat= 74 m. -Volum proiectat = 1,62 mil.mc -Grad de umplere = 97%

Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş a fost închisă. Iazul este în supraveghere specială, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă. Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş a fost închisă. Iazul este în supraveghere specială, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă.

151

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Iazul de decantare Valea Sartăşului, CNCAF Minvest Deva, Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
-

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- Natura materialului depozitat : steril flotat şi cianurat - Suprafaţa iazului = 6,0 ha - H proiectat= 78 m. -Volum proiectat = 2,86 mil.mc -Grad de umplere = 38 %

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Baia de Arieş

-

Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş a fost închisă. Iazul este în supraveghere specială, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă.

Sălciua

- r. Arieş

300 cm. 250 cm. 300 cm. 250 cm.

350 cm. 300 cm. 350 cm. 300 cm. -

400 cm. 400 cm. 400 cm. 400 cm. -

5-6 ore 1-2 ore 6-7 ore 2-3 ore -

- 6 case - 150 ha. teren agr.

-

-

- pr. Valea Largă - pr. Sălciuţa - Valea Matrii
- Valea Cărbunarilor

- 10 ha. teren agr, - 5 km DJ750C - 2 km DC130 - 15 ha. teren agr - 13 ha. teren agr - 10 km DJ750C - 5 km DC104 - 5 ha. teren agr - 2 km DC130 - 20 ha. teren agr, - 2 km DC130 - 5 ha. teren agr, - 5 km DN75 - 10 km DJ750C - 5 ha. teren agr - 15 case - 0,5 km DN75 - 20 ha. teren agr. - 0,5 km reţele el.
- 20 case - 1 ob. soc. -ec. - 5 ha. teren agr. - 0,4 km reţele el. - 2 case si anexe - 1 ha teren agricol - 1,5 km drum forest. - 1 ha teren agricol - 1 km drum forest. - 0,5 ha padure - 6 case si anexe - 1 ob. Soc. Ec. - 10 case - 2 ha. teren agr. - 2,5 km drum sătesc - 1,5 km drum forest. - 1 ha padure - 0,8 km drum forestier - 0,5 ha padure

- Îndiguire r. Arieş mal drept la Lunca Arieşului L = 2200m. H = 2,5m. Deţinător : SGA Alba

5% / 5% Q 5% r. Arieş = 552 mc/s -

Poşaga

- Valea Muşchiului - Valea Morilor - Valea Bocăii (Bochii) - Valea Pănteştilor - Valea Lucaciu - r. Arieş

- pr. Poşaga

-

-

- pr. Inceşti - pr. Ursu - pr. Sălciuţa - Valea Izvoarelor - Valea Belioara - Valea Cerbu
- Valea Jimietului (Nimetului)

-

-

-

-

-

-

152

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- r. Arieş

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. 300 cm. 250 cm. F II. 350 cm. 300 cm. F III. 400 cm. 400 cm. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 20 case si anexe - 1 ob. social-ec. - 4 km DN 75 - 4 km reţele el. - 4 km retele telefonie - 5 ha. teren agr. - 93 case si anexe - 3 ob. social-ec. - 4 km DJ - 5 km DC - 20 poduri si podeţ - 5 km reţele el. - 2 km retele telefonie - 5,5 ha. teren agr. - 3 km drum forest. - 2 poduri - 3 podeţe - 10 ha teren agr. - 8 case si anexe - 2 km drum forest - 3 poduri - 4 podeţe - 0,5 ha teren agricol -1,5 km drum forest. - 2 poduri - 4 podeţe - 1 km drum forest. - 2 poduri - 3 podeţe - 1,5 km drum forest. - 1 pod - 2 podeţe

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Ocoliş

7-8 ore

-

- pr. Ocoliş

-

3-4 ore -

-

-

- pr. Jgheburoasa (Tisa)

-

-

-

-

-

-

- pr. Craca

-

-

-

-

-

-

- Valea Pociovaliştei

-

-

-

-

-

-

- Valea Belioarei - Valea Boului

-

-

-

-

-

-

Rîmetea

- pr. Rîmetea - pr. Şiloş - pr. Izvoarele
- Valea Guştiagului

- 2 case si anexe - 5 ha păşune - 10ha fânaţ - 3 ha teren agr. - 10 ha teren agr. - 15 ha păşune - 17 case si anexe - 2 km DJ107M - 5 ha teren agricol - 265 case si anexe - 1 km DJ 107M - 44 ha terenuri agr.

- Valea Albă - Torent Remete - Torent Pleşoare + Urdaşului

153

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- r. Aiudu de Sus

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
Livezile : - 22 case - 20 anexe gospod. - 1 gradinta - 1 km DJ 107M - 4 podete - 0,2 km strazi - 4 ha teren agricol Poiana Aiudului : - 12 case, - 12 anexe gospod. - 2 km DJ 107M - 7 podete - 1,0 km strazi - 11 ha teren agricol Vălişoara : - 3,5 ha teren agricol, - 0,3 km DJ 107M Sat Izvoarele: - 4,3 ha teren agricol -2 poduri -6 anexe gosp. - 3 praguri de fund - 2 km drum vicinal Sat Vălişoara : - 3 ha teren agricol - 2 case vacanţă - 1 anexă gospod. - 1 podeţ Sat Poiana Aiud. : - 2 ha teren agricol - 3 anexe gospod. - 16 case, - 20 gospodarii - 5 ha teren agricol - 5 km drum forest - 1,5 ha teren agricol - 2 case - 4 anex gosp. - 3 km drum vicinal - 2 ha pădure - 2 km drum forest. - 1 pod - 2 ha pdure - 3 ha păsune - 1 km drum forest. - 2 km drum forest. - 0,5 km drum vicinal - 1 anexă gosp. - 7 case - sediul Poliţiei - subsol bloc locuinţe - 1 spatiu comercial - 0,5 km DJ 107M - 40 case si anexe - 180 ha teren - 5 ob. Soc. Ec. - 4 poduri

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Livezile

-

-

- pr. Bedeleu

-

-

-

-

-

-

- pr. Inzelu

-

-

-

-

-

-

- pr. Rachiş

-

-

-

-

-

-

- pr. Izvoarele - pr. Neau - Valea Drăgoi - Valea Pietriş - Valea Şcoalei - Valea Sîngeorz

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Fărău

- pr. Somoghi (Fărău)

-

-

-

-

-

-

154

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Valea lui Vodă - Valea Heria - Valea Zapei (Zopeiului) - Valea Fîneţii - Valea Stînei - Valea lui Mateiaş - pr. Şomoghi (Fărău) - pr. Turdaş - pr. Rîtu Hopîrta - Valea Silivaş - pr. (Pusta) Băgău - pr. Râtu - pr. Odverem - Valea Cărămizilor - Valea Babei - Valea Văruşiu - Valea Ocnişoarei - pr. Geoagiu (Mogoş) - Valea Oaşului - Valea Barnii - Valea Căseşti - Valea Strîmbilor - Valea Negrileasa - Valea Sulăreşti

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 2 case si anexe - 15 ha teren agricol - 1 podet - 3 case si anexe - 20 ha teren agr. - 2 poduri

Lucrări hidrotehnice de apărare existente

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Fărău

-

-

- 35 ha teren agr. - 1 pod - 25 ha teren agricol - 30 ha teren agricol - 8 ha. teren agr. - 3 ha fânaţ - 2 ha. teren agr. - 2 ha. teren agr. - 5 ha. teren agr. - 100 case - 2 km DC -13 ha. teren agr. - 5 case si anexe - 10 ha teren agr. - 3 ha teren agr. - 3 ha păşune - 3 ha păşune - 3 case si anexe - 5 ha teren agr. - 3 case - 2 km drum - 1 podeţ - 11 ha teren agr. - 1 ha pasune - 2 podete - 1 ha fâ\nat - 1 ha pasune - 1 ha pasune - 2 ha pasune - 1 ha teren arabil

-

Hopîrta

Lopadea Nouă

Mogoş

-

-

-

-

-

-

155

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- pr. Geoagel (Cheia)

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 19 case si anexe - 3,6 ha teren arabil - 10 ha fănaţ - 1,5 km reţea electrică - 5,5 km drum communal - 6 podeţe - 11 case si anexe - 1,5 km reţea electrică - 1,3 km drum com - 2 ha păşune - 1,2 ha arabil - 5,2 ha fănaţ - 16 case si anexe - 10 ha fănaţ - 3 ha teren arabil - 4 km reţea electrică - 2,5 km drum com. - 6 podeţe - 1 şcoală I-IV - 8 gospodării - 0,2 km drum vicinalPonor-Valea Rece - 4 ha Păşune - 5,6 ha.fînaţ - 2,1 ha teren arabil - 1,5 km reţea electrică - 6 gospodării - 1,5 km drum vicinal Ponor- Valea Bucurului - 2 ha.păşune - 1,5 ha teren arabil - 2,7 ha fînaţ - 0,2 ha pădure - 0,5 km reţea electrică - 5 gospdării - 0,4 km drum forestier - 20 m drum comunal - 0,4 km reţea electrică - 1 podeţ - 0,5 ha.teren arabil - 2 ha fînaţ - 0,3 ha păşune

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Ponor

-

-

- pr. Bucurului

-

-

-

-

-

-

- Valea Ponor

-

-

-

-

-

-

- Valea Rece

-

-

-

-

-

-

- Valea Muntelui

-

-

-

-

-

-

- Valea Davideştilor

-

-

-

-

-

-

- Valea Şovar

-

-

-

-

- 2 gospodării - 1 pod - 0,2 km drum judeţean - 0,05 km drum com. - 0,01 km reţea electrică - 1,2 ha.teren fînaţ - 0,01 ha teren arabil - 0,5 ha păşune - 0,5 ha pădure
- 7 gospodării - 2 anexe gosp. - 2 podeţe - 1,5 km drum vicinal - 50 m drum comun - 1,2 km reţea electrică - 2 ha.teren fînaţ - 1,2 ha teren arabil - 0,5 ha teren arabil - 0,5 ha pădure

-

-

- Valea Hueşti

-

-

-

-

-

-

156

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Valea Fordii

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 9 gospodării - 50 m drum comun - 50 m drum vicinal - 1 podeţ - 1 km reţea electrică - 0,6 ha teren arabil - 2,5 ha teren fînaţ - 2 ha păşune

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Ponor

-

-

Rîmeţ

- pr. Geoagiu - pr. Inzelu

150 cm. -

200 cm. -

250 cm. -

6–7 ore -

- Valea Făgetului - Valea Steiului - Valea Poienii - pr. Geoagiu

-

-

-

-

Stremţ

150 cm. 200 cm.

200 cm. 275 cm. 400 cm. -

250 cm. 325 cm. 500 cm. -

8 – 10 ore cca. 2 -3 ore 7–9 ore -

- Valea Săcărel (Secăşel) - Valea Bîrlogului - Valea Gorniştii

280 cm. -

Valea Lungă

Valea Lungă

- r. Tîrnava Mare - pr. Lodroman - pr. Tăuni - pr. Bălcaciu - Valea Făget - Valea Cînichele - Valea Tăului - Valea Podului - Valea Zapodie - Valea Griori

- 136 gospodării - 5 km drum forestier - 18 ha terenuri agr. - 4 km reţele electrice - 34 gospodării - 0,5 km drum distrus -10 ha teren agricol - 2 podete - 2 gradini - 6 gospodării - 1 km retele electrice - 2 gospodării - 2 ha teren agricol - 9 gospodării - 2 grădini - 0,2 km drum comunal - 20 case - 10 ob. social-ec. - 2 km DJ 750C - 4 poduri - 8 podeţe - 2ha. teren agr. - 5 gospodării - 1 ha terenuri agricole -3 gospodării -1 ha terenuri agricole - 4 gospodării -1 ha terenuri agricole - 600 ha terenuri agr. - 20 de case - 140 ha terenuri agr. - 15 ha terenuri agr. - 20 ha terenuri agr. - 15 ha terenuri agr. - 12 ha terenuri agr. - 10 ha terenuri agr. - 5 ha terenuri agr. - 25 ha terenuri agr. - 7 ha terenuri agr.

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

157

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- r. Tîrnava Mare

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. 280 cm. F II. 400 cm. F III. 500 cm.

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
Blaj – mal drept :
- 157 gospodarii - 10 obiective economice - Baraj + statie pompe - Drumuri judetene - SC MOVA SRL - SCV sere si depozite - Depozit REMAT - SC Loreley Trans SRL - Piata agroalimentara - Moara cereale - Depozit mat constructie - Statia de epurare - 1 pod rutier - 1 punte pietonala - 1,5 km strazi - 0,5 km drum DN 14 B - 6 ha pepiniera Ocol Silvic - 37,81 ha Padure Misca - 52 ha teren agricol - 4,916 km dig aparare - 1,5 km netede canalizare - 1,5 retele apa potabila - 1,5 km retele gaz

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- ,,Îndig. şi reg. r. Târnava Mare şi afluenţii, ambele maluri la Blaj” – et. I L = 12074 m. H var. = 2,5 m. Deţinător : SGA Alba - Îndig. r. Târnava Mare mal drept la Mănărade (I) L = 1900 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Mănărade (II) L = 1500 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Spătac (III) L = 1800 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj
- ,,Îndig. şi reg. r. Târnava Mare şi afluenţii, ambele maluri la Blaj” – et. I L = 12074 m. H var. = 2,5 m. Deţinător : SGA Alba - Îndig. r. Târnava Mare mal drept la Mănărade (I) L = 1900 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Mănărade (II) L = 1500 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Spătac (III) L = 1800 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Blaj

11 – 13 ore

2% / 2% Q 2 % r. Târnava Mare = 745 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s
2% / 2% Q 2 % r. Târnava Mare = 745 mc/s

Blaj

- r. Tîrnava Mare

280 cm.

400 cm.

500 cm.

11 – 13 ore

Blaj – mal stâng :
- 607 gospodarii - 2 scoli generale - Obiective economice - Baza productie Primarie - SC Marcaiana SRL - Statie de pompe ape uzate - SC ACIM SRL - SC SIMOLACT SRL ( ferma animale) - 1 sala nunti - 1 stadion - 32 ha teren agricol - 5,0 km strazi - 5,0 km retele canalizare - 5,0 km retele apa potabila - 5,0 km retele gaz metan - retele electrice - 3,5 km dig

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

- r. Tîrnave

280 cm. 170 cm.

400 cm. 250 cm.

500 cm. 325 cm.

13 – 15 ore cca. 1 oră

- 300 ha teren agr. - 152 gospodarii - 2 obiective economice - SC APIS PROD SRL - Atelier reparatii - Moara cereale - 1 obiectiv social - Dispensar uman si veterinar - 8 ha gradini - 4,2 ha teren agricol - 2,5 km străzi şi drumuri

- ,,Îndig. şi reg. r. Târnava Mare şi afluenţii, ambele maluri la Blaj”– et.II (Tiur) L = 12074 m. H = 2,5 m. Deţinător : SGA Alba

2% / 2% Q 2 % r. Târnava Mare = 745 mc/s

- pr. Spătac

-

-

-

-

- 2 gospodarii - 2 podete rutiere - 60 ha teren agricol

-

-

158

.5 km retea gaz .1 Pod de lemn .4 km Retele alimentare gaz . 325 cm. 300 cm.Îndig..fabrica de caramida .4 km Retele electrice .r. pe sectorul încastrare amonte – conf. Târnava Mare şi afluenţii.4 km Retele alimentare apa .moara de cereale . 170 cm.5 ha gradini 2% / 2% Q 2 % r. Târnava Mare şi afluenţii.5 ha teren agricol .r. F II. Deţinător : SGA Alba .2 Obiective economice . pe sectorul încastrare amonte – conf. Tîrnava Mică 250 cm. Tiur - - - - . Deţinător : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Blaj - 2% / 2% Q 2 % r. r.0.1 pod CF .56 gospodarii .pr. Târnava Mare = 745 mc/s .156 Case .. 400 cm. 2 ore 24 – 32 ore cca.4 km Retele telefonie . Târnava Mare = 745 mc/s .2 obiective economice .Valea Rîpău .Timp propag. 320 cm. ambele maluri la Blaj” (dig de remuu pe ambele maluri ale pr. - 13 – 15 ore cca. viituri Localitatea Cursul de apă . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .5 ha gradini . H = 2. ambele maluri la Blaj” (dig de remu pe ambele maluri ale pr.1. r. Tîrnave de Jos 280 cm.5 retea apa potabila .5 m.. 400 cm. 250 cm.72 gospodarii .2 poduri rutiere ..Terenuri agr.6. r. Târnava Mare) L = 12074 m.Îndig. Târnava Mare) L = 12074 m.pr.10 ha teren agricol . H = 2. 300 cm. r.Valea Mare - - - 159 .3 poduri rutiere . 2 ore - . 250 cm. Şoimuş . 450 cm. 400 cm.pr. 22 – 30 ore Crăciunelu . 400 cm. Veza. F III.1 podet pietonal Lucrări hidrotehnice de apărare existente .0. şi reg.57. - 500 cm.5 m. : Arabil -300 ha Pasune -30 ha Teren agricol : -arabil-5 ha -finete-3 ha Teren agricol -arabil-2 ha -pasune-2 ha Teren agricol : Finete-20 ha Arabil-3 ha Podete.4 km Strazi . Tiur. şi reg.122 Anexe gosp.4 Drumuri-10 km - - - - . Veza Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.22 gospodarii .

Tătîrlaua - - - - - - -113 ha teren agricol -6 gospodarii -280 ml drum 160 . . . .1 anexa gosp.2 anexe gosp.90 ha grădini Gorgan : . 300 cm. -188 ha teren agricol -37 hectare teren agricol -5 gospodarii Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cenade - - Cergău .8 ha Păşune .Valea Între Fîneţe .4 ha.Valea Bună .pr.Valea Între Fîneţe .teren agr. H = 2. Heveş .1 podet .pr.5 ha Terenuri agricole . Cergăului (Spătac) . .2 ha.0. Corişului . F II.0.82 gospodarii -1 buc -moara -462 ha teren agricol -400 ml drum judetean -300 ml străzi -700 ml retele electrice -700 ml retele telefonice -700 ml conducte gaze naturale -1800 ml cale ferata -1 imobil scoala -piata agroalim.0.2 ha.2 podeţe . Deţinător : SGA Alba 10% / Q 10 % r.teren agr.Îndig. 4–5 ore .Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi.teren agr.Valea Lupului .r.0. .teren agr.1 km. Tîrnava Mică - - - - - - - - - - - - Cergău Cetatea de Baltă 250 cm. .3 km drum vicinal .pr. Târnava Mică mal stâng la Cetatea de Baltă L = 2500 m.3 ha.3 km strazi .Valea Potecilor . Balta (Boianului) .12 Case .0 m. F III.Valea Răchitei .6 anexe gosp.0.2 Anexe gosp.1 km drum vicinal .0.4 ha Terenuri agricole .5 km D.Valea Purcăriei . . .pr. DC .7 km drum vicinal . .1.teren agr. .3 ha Păşune .pr. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Cenade : . Pe perioada executării lucrărilor. funcţionarea construcţiei este suspendată.1 km strazi .teren agr.2 Case .1 pod .1 ha.Valea Silimanului . viituri Localitatea Cursul de apă .0. Gorganului (Cenade) Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. . Târnava Mică = 179 mc/s .C. 400 cm.pr.5 ha teren arabil .Valea Şoimana .2 ha. r.12 Anexe gosp.teren agr. . .3 km drum vicinal . .Timp propag.1 podeţ .1 ha.

Valea Groapa Popii - - - - -1 ha fanat -0. Târnava Mica mal drept la Jidvei II (amonte) L = 1900 m.Valea Şipotului .Valea Dumbrăvii . funcţionarea construcţiei este suspendat 10 % / Q 10 % r. -6 km DC 29-Veseus -0. Târnava Mica mal stâng la Jidvei I (aval) L = 3295 m. Grabăn Bălcăci . 400 cm. H = 2. funcţionarea construcţiei este suspendată.7 ha fanat -0.extravilan) -42 gospodarii. Pe perioada executării lucrărilor. 250 cm.3 km DC25 -48 gospodarii.0 m. -3Km Calea ferata.DJ 107.Valea Ciungariului . F II. Pe perioada executării lucrărilor. r.pr. 300 cm.Valea Rîtului . -4km. -5km DC. Deţinător : SGA Alba Jidvei .5ha teren arabil - - 161 . F III.Valea Feisa .Timp propag. -12 ha teren agricol (fanat . r. Deţinător : SGA Alba .r. . Spinoasa .pr. Târnava Mică = 186 mc/s Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi.Îndig.5 ha teren agricol -2 ha teren arabil -0.0 m. H = 2. Veseuş . Târnava Mică = 186 mc/s Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Lucrări hidrotehnice de apărare existente Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cetatea de Baltă 7-8 ore -11 ha teren agricol (fanat extravilan) 10 % / Q 10 % r.5 ha teren agricol -1.pr. viituri Localitatea Cursul de apă . -1 piata agro-alim.Valea Chisregi . Tîrnava Mică Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.Îndig.

5 km.Volum total 17. tot. (drumuri -.5 km.r.Valea Vălezăului . funcţionarea construcţiei este suspendată. teren agr. Terenuri agricole 10 % / Q 10 % r. F II. Căi de comunic. Reţele electrice . D . Deţinător : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şona 12 14 ore Şona : 5 km.0 m. 107 căi ferate. Terenuri agricole Biia : -nr. Tîrnava Mică Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.pr.1 km. Terenuri agricole . Reţele telefon. Reţele electrice150 -ha.r. viituri Localitatea Cursul de apă . Blaj-Praid . .Valea Feţei . Reţele de alimentare cu gaz . Broaga . Blaj-Praid . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Sînmiclăuş : 5 km. Valea Mare . luciu de apă = 1.82 case .Valea Rîpău . Căi de comunic.Acm. Piscicolă SC Vitis Augusta SRL Şona - - - - Terenuri agricole 15 ha 5 ha teren agr 5 ha teren agr Terenuri agricole 8 ha 5 ha teren agr Terenuri agricole 7 ha 5 ha teren agr terenuri agricole 50 ha - . Reţele electrice -1 km. 200 -ha. Târnava Mică = 204 mc/s . Utilităţi . Căi de comunic. 107 căi ferate. cat.325 ha.Valea Vitelor . Terenuri agricole Lucrări hidrotehnice de apărare existente . DJ.Timp propag.Valea Chisveghi . Case 30 -nr.8 km DJ l07 -25 ha terenuri agricole -2 ha terenuri agr.Valea Pietrelor . Reţele electrice . .Valea lui Moise .Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi.5 km. 400 cm.2 iazuri. Căi de comunic. Sîncel . Lunca Târnavei : 5 km. (drumuri 1-km. Reţele telefon. Târnava Mica mal drept la Şona L = 4775 m. 150 -ha. DJ.770 mc. Reţele telefon. Tîrnava Mică . Anexe gospod. căi ferate. -3 ha fineţe - - - - 162 . 300 cm.145 ha.1 km.Valea Strengoava . -în stare bună de funcţionare. (drumuri -.Îndig. (drumuri -. r. F III.pr.Valea Herţii 250 cm 300 cm 400 cm 15 17 ore - - - - - - - - .30 ha fânaţ -41 gospodării -18 ha fineţe -20 ha teren arabil -0.Supraf. 250 cm. H = 2. Pe perioada executării lucrărilor.5 km. 30 5 km.2 km. Blaj-Praid . 70 -ha.

Valea Păduricii .pr. F II.Valea Padina .2 poduri .5 km străzi -3 ha fineţe -3 ha.15 case si anexe . teren agr. Valea Mare (Ohaba) .Valea Mugului .Valea Seacă .1 ob.3 km Drum com.7 km reţele el.Valea Largă .Valea Mică .Alba .1.pr. Valea lui Sînui .7.5 ha. .Valea Iclodului .3 km drum . social-ec.pr.Valea Chipului .Valea Răzoare .r.teren arabil -3 ha fineţe Sîncel : -30 gospodarii -0.Valea Măghieratul ui . - - Ohaba Berghin - Întregalde 163 . Secaşul Mic .pr.Am. .Valea Turzii .Valea Popilor . Ungurei .Valea lui Barău . Gîrbău .teren arabil -3 ha fineţe -30 de gradini -3 ha.J. Gîrdan .8 km Drum com. viituri Localitatea Cursul de apă .107 -25 ha teren arabil Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sîncel - - Roşia de Secaş - - - -31 gospodării -0.8 km D. -20 Ha Teren arabil -200 Ha Fâneţe -15 ha teren arabil -0. -1 ha fanat -2 ha pasune -2 ha pasune .pr. Bolânda .pr.r. -150 Ha Fânaţ -50 ha Fâneţe -5 ha Teren arabil -13 case si anexe -78 ha Teren agricol -3 ha Teren agricol -10 Anexe gosp -6 ha Teren agricol -4 Anexe gosp -4 ha Teren agricol -2 ha Teren agricol -2 ha Teren agricol -3 ha Teren agricol -2 haTeren agricol -10 ha Teren agricol -2 ha teren agr.Valea Ghezuinilor . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -15 gospodarii -0. F III.Timp propag.pr.Valea Dosului . Piscicolă AJVPS Blaj . Galda Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Secaşul Mic .

1 casa si anexa .2 km reţele electrice . .2 km D J .1 ha fânaţ -0.0.0.37 case si anexe .5 tuburi podeţe .0.2 km D J .1 ha pădure .0.2 km DJ107K. Gâlcer - - - - - - .20 ha teren agricol Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Întregalde - - .1 ha teren agricol .10 case si anexe .0.1 pod. . viituri Localitatea Cursul de apă .0.61 case şi anexe gospodăreşti.48 fântâni .2 km.Cimitirul ortodox .pr.0.2 km reţele electrice .2 km reţele electrice . Tecşeşti (Cetea) - - - - - - .0. .2 km DC .Valea Tiopului - - - - - - . .5 km DJ107K .0.Valea Cailor .5 ha teren agricol .37 case si anexe .Torent Mesentea - - - - - - - - - - - - - - - - - - Cricău .9 km retele el.0.Valea Hăţăgăneştil or - - - - - - Galda de Jos . .2 ha fânaţ .Timp propag. F II.Valea Tibrişorului .2 gospodării.2 ha teren agricol.Valea Doştina . .Valea Porcarilor .1 km DJ107K . Galda (Cetea) - - - - - - . Drum forest.pr. . Găldiţa Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.5 km reţele electrice .2 gospodării . .5 km DJ .0.0.5 km drum vicinal .1 km DJ 107H .5 km DN1 .65 fântâni. .6.0. .pr.Valea Cheia Gălzii .1 km DJ107H .75 ha terenuri agricole .0.30 case şi anexe gospodăreşti.42 ha teren agricol şi grădini .0.5 ha teren agr.3 gospodării .0.1 km drum de exploatare . . .5 km drum forestier . . .Valea Bulzului .2.5 km drum forest.1 ha pădure .2 gospodării.1 km DJ107K . .2 podeţe.pr.3 km drum comunal. F III.2 ha teren agricol.3 podeţe.2 ha pădure .2 km drum de exploatare .403 ha teren agricol . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . .37 case si anexe .0. Tibru - - - - - - 164 .0.Valea Primăverii .pr.

pr. F III. -Cămin cultural sat -SC Vega Style SRL -Gospodării anexe : 35 -Teren agricol : 1. Valea Mică - - - - - - . -Podeţ – 4 buc. cl.120 gospodării . -Gospodării + anexe : 19 -DC 177 pe L= 1. Vîltori - - - - - - . -Podeţ – 4 buc. Trîmpoiele - - - - - - .2 km reţele electrice – stilpi . Zlatna -Pod – 8 buc. Poduri . -Reţele utilităţi : electrice. Cricău Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.Şc. Ampoi .pr.10 buc. -Podeţe – 8 buc. .pr.5 km -Gospodării + anexe : 10 -Teren agricol: 0. .5 km drum forestier.priza de mal Izvoru Ampoiului .2 biserici. . .8 ha Teren agr.1 Pod rutier peste Valea Trîmpoiele .60 ha teren agricol . I-VII Izvoru Ampoiului .5 Podeţe rutiere .7 km DN 74 (între Budeni . I-IV – Pătrîngeni . . .300 case şi anexe gospodăreşti.8 km reţele de gaz .( beton) -Podeţe .Şc. .0.20 Gospodării + anexe .6 buc. Gen.10 case si anexe gospodăreşti. gaz metan.Sediul Primăriei.5 ha -Podeţ acces locuinţă: 3 buc -Gospodării + anexe : 20 -DC 173 pe L=2.Drum comunal DC 66(108) .conductă aducţiune apă brută Feneşasa . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . .Pirita). . Feneş - - - - - - 165 . cl.6 ha -Drum comunal DC 173 -Pod rutier – 6 buc. Craiva - - - - - - Zlatna . telefonie -Strada Valea Mică: 1.Gen. .5 km -Pod rutier .18 ha teren agricol .pr.50 ha teren arabil .pr.pr.3 km drum comunal. F II.1 km -Pod rutier – 5 buc. Galaţi - - - - - - .Timp propag.18 buc podeţe .pr.0.Cămin Cultural .r.18 buc. Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cricău - - . viituri Localitatea Cursul de apă .

1 ha -Gospod + anexe : 20 -Drum comunal sat Suseni pe L=0. -Podeţe – 14 buc.Valea Slatina . viituri Localitatea Cursul de apă .Valea lui Paul .Valea Iadului .Valea Cristianului . electrice. F II.Valea Rînelii - - - - - - . -Teren agricol – 2.6 ha -Pod rutier – 1 buc -Gospod + anexe : 15 -Teren agricol : 0.8 km -Reţele utilităţi: gaz metan. anexe : 6 -Teren agricol: 0.2 ha -Gospod +anexe : 6 -Teren agricol: 0. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -Gospod.5ha -Cămin cultural sat -Gospodării + anexe : 6 -Teren agricol – 0.Valea Roşioara Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. -Gospod + anexe : 6 -Pod rutier peste DN 74 -Drum forestier L= 2 km -Teren agricol : 0. telefonie -Poduri rutiere – 6 buc.Valea Zlatii .5 km -Pod şi podeţ – 6 buc.3 ha -Pod rutier peste DN74 -Drum forestier -Gospodării + anexe : 5 -Drum forestier : 2 km -Suprafaţă agricolă: 0.Torenţi Suseni - - - - - - 166 .Valea Naibii . -Gospod + anexe : 35 -DC 67 pe L = 4.5 ha -Podeţ la DN 74 Confluenţa Pr. 2 buc.3 ha -DC 174 2 km -Gospod.Valea Gruiului - - - - - - .Valea Dobrot .Valea Groşilor .3 km -Reţele : gaz metan.3 ha -Gospod. + anexe : 1 -Teren agricol : 0. anexe : 8 -Teren agricol : 0. L=0.T. telefonie Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Zlatna - - - - - - - - - - - - - - .2 ha -Gospodării + anexe : 12 -Pod rutier la DN 74 -Reţele : gaz metan -Gospodării + anexe : 2 -Teren agricol: 0. F III.5 km -6Gospod + anexe -Pod rutier . Gruiului – rîu Ampoi -Reţele electrice / stîlpi Î.2 ha -Podeţe: 4 buc.1 -Podeţ – 1 -Gospodării + anexe : 30 -DC 67 pe L = 1. electrice.Valea lui Lal .Timp propag.3 ha -teren agricol : 0.Valea Donii .Valea Mică / Zlatna - - - - - - - - - - - - - - - - - - .

2 gospodarii. 0. Filiala Zlatna Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. . Meteş .Iazul de decantare nr.Teren agricol 18 ha . II. F II.20 ha Pasune -0. . .50 ha padure .Iazul de decantare nr. Iazul este în conservare. 2–3 ore Presaca Ampoiului: -1 pod comunal peste raul Ampoi. 300 cm. III.r.pr.1 km DC . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -Reţele utilităţi : reţea medie presiune gaz metan.3 km linia CFR . DN 74.Timp propag.5 km DN 74.10 ha teren agricol .15 ha -Padure 0.0.0. Iazul este în regim de supraveghere specială.pasune.3 ha .pr. LEA 20Kv Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Zlatna - - - - - - - .1 buc. - - - - - . -Pasune 0.3 gospodării. Filiala Zlatna .pr. pentru punere în siguranţă. CNCAF Minvest SA Deva. 0.2 km Linia CFR. Valea Mică.H proiectat= 43.20 ha . reţea de distribuţie joasă presiune. Albinei .15 ha . .6 % Filiala Zlatna a fost închisă. viituri Localitatea Cursul de apă . în procedură de expertizare.1 km.H proiectat= 47. «Gura Ursului«. -Volum proiectat = 1.0.Valea Ischii (Meteşului) 167 .15 km Linia CFR . - - Poiana Ampoiului : -1 buc. .70 ha -0.0. .mc -Grad de umplere = 16. în regim de supraveghere specială. Valea Sfîrci Galaţi. -Volum proiectat = 1. . 350 cm. Măgura (Lunca Meteşului) .1 podet Lunca Ampoitei -0. Tăuţi : -2 poduri peste raul Ampoi .Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 5.9 mil. pentru punere în siguranţă. .Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 10.0 mil.05 km DC -Pasune 0. -2 gospodari. în procedură de expertizare. -0. -4 gospodarii .mc -Grad de umplere = 100% Filiala Zlatna a fost închisă. .Valea Corbului - - - - - - - - - - - - Meteş .teren agricol – 15 ha .Valea Frasinului .teren agricol 18 ha. F III.4 m. Văleni : .15 km Drum forestier . pod peste râul Ampoi în pct.pod peste raul Ampoi . Ampoi 250 cm.Torenţi Podul lui Paul . CNCAF Minvest SA Deva.6 ha .15 ha Padure -0.5 m. Ampoiţa .

-10 gospodarii.Valea Bîrşii .Valea Pietrei (Bojin) . . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -Padure 0.Valea Ursului . Ampoi . Sebeş = 295 mc/s .pr.Q 0. mc. Bucerdea .Valea Tălpii .10 km reţea de alimentare cu apă -10 km reţele electrice -10 km reţele telefonice – 5 ha teren agricol .4 km DJ 106e .DJ.4 km reţea de alimentare cu apă -4km reţea electrică . Ighiu . Dobra - - - - - - 168 .15 ha -Pasune 0. Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş 1% / 0.15 ha -Drum vicinal 120 m -Drum forestier 200 m -Padure 0. viituri Localitatea Cursul de apă . 300 cm.100 case si anexe gospod.1% . Sebeş = 550 mc/s .r.Valea Păstăii .Valea Sfredelaşu .0 mil mc.pr.Valea Badii . Sebeş = 420 mc/s 0.6 obiective econ. F III.35 ha -Drum forestier 200 m -padure 0.r.3 km DC. .1% / 0.370 case si anexe .Timp propag.Valea Mică . 250 cm. Ţelna .pr.Valea Ciucurile .1 % r.DC .2KM -DJ 0.Q 0.Q 1 % r.1 % r. . Ec.Valea Gugurilor .3 ha teren agricol Baraj Oaşa. -5 ha teren -0.Valea Cornului .3KM -20 case -DC = 0.Valea Corbului . F II.5 km -Teren agricol=17ha -13 case -DC = 0.115 km Drum forestier Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală 3–4 ore - - Ighiu .pr. Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş Baraj Tău.r.Valea Purcăreţi .r. Sebeş = 760 mc/s Şugag .70 km DN.25 ob. Sebeş - - - 1–4 ore -Teren agricol=9ha -Păşune =12ha -Teren agricol=20ha -21 case si anexe -DC = 0.3 mil. Sebeş VNNR=21.Valea Bobu Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.01% .Q 0. .3 km reţea telef.01 % r. Soc.3 KM -Teren agricol=25ha -2 ha păşune -2 ha păşune -1 ha păşune -1 ha păşune -3 case -3 ha păşune -4 ha păşune -2 ha păşune -2 ha păşune . Sebeş VNNR=136. 350 cm.15 ha -0.

1 ha teren agricol . .0.5 km reţea de alimentare cu apă .5 km reţea telef.0.5 km reţea de alimentare cu apă .0.4 km DC şi DF . . .0.0.2 km reţea de alimentare cu apă .Barajul Oaşa – r.5 km reţea electrică . . Sebeş.5 case anexe gospod.0. Sebeş VNNR=136.Valea Bătăii - - - - - - .0.Valea Muşetoaia - - - - - - .5 km reţea de alimentare cu apă . .2km reţea electrică .0. Sebeş = 295 mc/s .5 km reţea electrică . F II.2 km reţea telef.5 km stradă .pr. .15 case anexe gospod.10 case anexe gospod.Q 0.5 km reţea electrică .5 ha teren agricol .4 ha teren agricol . viituri Localitatea Cursul de apă . Mărtinie - - - - - - .4 ha teren agricol .10 anexe gospod. în conformitate cu Planul de avertizare . .8 ha teren agricol .0.1% . din administrarea Suc.0.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şugag - - .10 case .0.2 ha păduri .5 km reţea telef.pr.Valea Stoicane - - - - - - .Valea Lihoii - - - - - - .0. .5 km stradă . Groseştilor Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.1 % r.Timp propag.Torentul Tăul Bistra - - - - - - .0.2 ha teren agricol .2 km reţea de alimentare cu apă .7 case anexe gospod.5 km stradă .5 km DN67c . Sebeş = 420 mc/s 169 .0 mil mc. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .r. Hidrocentrale Sebeş - - - - Baraj Oaşa.1 ha pădure Parţial localităţile situate pe cursul principal al r.5 km reţea electrică .0. Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Sebeş. .2 km reţea telef.5 km reţea de alimentare cu apă .5 km reţea telef.2 ha teren agricol .5 km reţea de alimentare cu apă .0.0.0.5 ha teren agricol . .Valea Tole - - - - - - . .10 case anexe gospod. .60 case anexe gospod. . F III.0.2km reţea electrică .4 km DC .20 case anexe gospod.1.5 km reţea electrică . Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş 1% / 0.0.Q 1 % r.

Barajul Obrejii de Căpâlna râul Sebeş.Valea Râmeţi . Sebeş = 760 mc/s Săsciori . Sebeş VNNR=3.01% . în conformitate cu Planul de avertizare .Baraj Tău– r.Valea Tonii . Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Sebeş.6 ha Teren agr. Sebeş = 550 mc/s .345 ha terenuri agricole -0. F II.64 case .pr.14 ha. mc. viituri Localitatea Cursul de apă Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Sebeş VNNR=21. din administrare a Suc.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Lucrări hidrotehnice de apărare existente Baraj Tău. Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şugag . .r.Timp propag.r. -4Case . Hidrocentral e Sebeş .01 % r.5 ha terenuri agricole BarajObrejii de Căpâlna .3 mil.4Case .5 Case . F III. Răchita . -15 Case . .1% / 0. Sebeş . în conformitate cu Planul de avertizare alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti . . Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş - Sebeş 300 cm. teren agr.r.1 ha Teren agr. Secaşul Mare .30 Case .Torent Rîpa Roşie . Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Sebeş. - 3–5 ore - - - 170 . - 500 cm.r.r.Q 0. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Parţial localităţile situate pe cursul principal al r. Sebeş . Parţial localităţile situate pe cursul principal al r. Hidrocentrale Sebeş - 0.6 ha Teren agr.Q 0.Valea Beiului - - - - . Sebeş.3 ha Teren agr.1 % r.83 mil mc.6 ha Teren agr.Valea Varului . - 450 cm. din administrarea Suc.

8 km -Reţele de alimentare cu gaz-25 km -Reţele electrice-15 km .Obiective sociale (şcoală-4. Obiective sociale (şcoală-11.Barajul Petreşti râul Sebeş. Drumuri vicinale 29.-7326 -nr.Locuinţe-9860 .2km.-1102 .4km -Reţele de alimentare cu apă-5. DC. Lucrări hidrotehnice de apărare existente Baraj Petresti . străzi 64.. (-DN 5 km. căi ferate 8 km.41 km.C.Anexe gospod.1 km -Reţele de alimentare cu gaz-60 km -Reţele electrice-108. DC .Reţele telefon-7km .. poliţie-1)Obiective economice mari-5 -Căi de comunic. ( -DN 4 km.5 km .Pehart Tec S. spital 1. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Petreşti : .1 km -Reţele de alimentare cu apă – 46.Reţele telefon-57km . DJ 1. Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sebeş - - Sebeş : . străzi 21.17 km. biserică-14. Sebeş VNNR=1.A. F II. viituri Localitatea Cursul de apă . căi ferate 9. din administrare a Suc. spital-7. biserică 4.5 km) -Utilităţi-canal 43.Terenuri agricole 3680 ha 171 .Locuinţe-1294 .cămin de bătrâni-1) .r.Timp propag. F III. cămin cultural-1) .casă de cultură1.Anexe gospod. Hidrocentral e Sebeş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Drumuri vicinale 87. ) -Utilităţi-canal-2.Sedii administrative (primărie-1.87 km. DJ.Terenuri agricole –800 ha -Surse de poluareS.Obiective economice-7 -Căi de comunic.37 km.35 mil mc.

biserică1.) . arabil) . Hidrocentral e Sebeş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Obiective sociale (şcoală-1. F II.0. teren agricol .Supraf. căi ferate 4 km.cămin cultural-1) .Terenuri agricole 3680 ha Gîrbova Doştat . -5 ha teren agricol - - - . Boz .5 km retele electrice .pr.Am.4 ob.3 Km DJ 141D .7 km -Reţele telefon-5 km .20 ha.475 -nr.5 ha teren arabil -10 ha păşune .Utilităţi-canal3. Chipeşa . Gîrbova .40 gospodarii . viituri Localitatea Cursul de apă . = 500.82.7 ha V.pr. teren agricol (gradini. -Surse de poluare-staţia de epurare . străzi 12.Barajul Petreşti râul Sebeş.Valea Vlădişoru . Secaşul Mare . .Valea Carpenilor .Timp propag.5 ha. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Lucrări hidrotehnice de apărare existente Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sebeş Lancrăm -Locuinţe.Valea Doştat . Drumuri vicinale 22. Piscicolă SC Bioterra SRL Doştat .3 km -Reţele de alimentare cu gaz-8 km -Reţele electrice-8. teren agricol - 172 .9.Păduri-10 ha.000 mc.475 Anexe gospod. Soc.Reţele telefon-57km . cat.2 obiective industriale ale SC Bioterra SRL Dostatfabrica lapte si carmangerie -10 gospodarii -1Km DJ 141 D .pr.12 ha.Valea Glodului . tot.0.1km . - . = 32.r. F III.5 km.pr. tot. Boz - - - - . din administrare a Suc. D. DJ. DC.în curs de autorizare Şpring - - - - .Reţele de alimentare cu apă –5.25 km. Bolînda - - - - -2 lacuri si 5 helesteie.pr.5 km retele telefonice . ( -DN 4.Obiective economice-3 -Căi de comunic.Valea Viilor . ec -10 ha teren arabil -5 ha teren arabil -10 ha teren arabil -0.Terenuri agricole –1190 ha .

25 ha.Valea Livezii . -1 complex comercial -40 ha fanate -20 ha teren arabil -20 ha păşune -10 ha fâneţe .75 km Drum forestier -0. - 450 cm. teren agricol . .79 ha. tot. teren agr. social-ec.2 ob.pr.Valea Hotarului .Supraf.4 ha fânaţe -1 km drum forestier -1 podeţ -4 case -118 anexe gosp.Valea Lisca .r.500km Drum forestier -11ha fanete -1km drum comunal -1 podeţ -0. Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şpring - - Cîlnic Cut . viituri Localitatea Cursul de apă . . mc. .Valea Leii . 2 ore - - - -25 de gospodării .Valea de Sebeş .V. F II.Valea Carpenilor . luciu apa= 74. teren agricol . D .54 mil.Acm. -2 poduri -2 scoli generale . Cugir 173 . Daia .2 case .5ha teren arabil -0.Valea Pienel 300 cm. cat.Valea Satului . DC. tot.Valea Dosului . - cca. Pianu .în stare bună de funcţionare Daia Română Pianu - - - - -6 case si anexe -7 ha teren arabil -2.Valea Dosu Viilor .Valea Măcui .2 ha.Valea Bîrcului . -1 pod comunal -3 km.r. -4 punţi -10 ha.70 ha.Timp propag.Valea Mireniu (Mirioanei) . - 500 cm. - - Cugir . -5 ha de păşune . Piscicolă SC Delta Plus SRL Sebeş . F III.pr. teren agricol -130 gospodarii .Valea Lungă .Valea Rece . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .20 ha.2 km drum .grădină -310 ha terenuri agr. Secaşul Mare . = 1. Cîlnic Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.2 iazuri şi 9 elesteie.pr.

. -2 ha teren intravilan -15 case . . .străzi asfaltate.străzi asfaltate .Valea Viilor - - - - - - - - - - - - . F III. - - - - - 174 . .3km. Suc.12 case.85 ha. Băcăinţi - - - - .=0.nr. .86 anexe gospod.1-local vechi . F II. . -2 ha teren pasune -10 case -5ha pasune -6 case . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .sediul Primăriei oraş Cugir .Valea Bîrlea .14 ha.54 anexe gospod.Valea Pivniţii . -6 km. -Stare tehnica : colmatat în proporţie de 7080% - .tot.66 anexe gospod.3km.2km.străzi asfaltate . -4ha fanete -3 case .167 mil.91 mil.gen .5 podeţe.0. . Hidrocentrale Sebeş .Valea Buşchii - - - - -Supraf.Timp propag.Valea Leucii .Valea Porcăreţ - - - - -33 case -Scoala cu clasele I-VIII Ceru -Băcăinti -Primarie -1 podet -14 case -6 km DC 60 -1 km Retele electrice .mc.Şc.Valea Dăii - - - - - - .5km drum pietruit Parţial localităţile Cugir şi Vinerea – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Cugir. -5 ha fanat -Supraf.Baraj Cugir (Canciu) – râul Cugir.3 anexe gospod.=0.45 case.Baraj Râul Mic – SC Apa CTTA - - - - - Ceru Băcăinţi . .NNR = 3.Torent Mărăşeşti . viituri Localitatea Cursul de apă .Valea Osoiului . în conformitate cu Planul de avertizare – alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cugir - - .5 ha Arabil -3 ha teren agricol si paduri -5 case .mc.pr.112 anexe gospod.Valea Dealului . -Stare tehnica : colmatat în proporţie de 70-80% - .În proces de schimbare a administrato ru-lui. -V.4 podeţe.Râul Mic Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.pr. . . .10 podeţe. . -V. .grădini.tot.6podeţe.străzi asfaltate . .3 case.NNR = 9. Curpeni - - - - .8ha.35 case.

-5 ha terenuri agricole -50 case si anexe -9 km drum judeţean -6 poduri. Almăşel Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.68 979.5 poduri.2 anexe gospod. .Valea Mare .96 1127.69 1097. -1 km drum vicinal -5 case anexe -1 km drum vicinal.86 1182.5 km drum judeţean. qavarie =114 629 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.02 54.30 case. -20 ha terenuri agr. .pr.6 podeţe.120 ha terenuri agricole Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Ceru Băcăinţi Almaşu Mare - - - - - - - - .90 60.00 1143.87 55.Valea Viezuri . .48 1013. -20 ha terenuri agricole.90 55. .43 23. -3 km drum jud.90 22. -1 pod.00 1197.89 23. -4 case si anexe gospodăreşti. F II.29 1073.16 1128.30 23. Cib - - - - - - .32 55. .14 1015.40 1162.pr. -10 podeţe. Ardeu - - - - - - . viituri Localitatea Cursul de apă . Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (R.Valea Arinoasa - - - - - - .15 55.67 1043.28 1104. -2 ha teren fanat -12 case -4 ha pasune -2 case. .58 988. -2 podeţe.29 1070. -100 ha terenuri agricole . .6 km drumuri vicinale. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 200m.39 22. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -3 case .Timp propag.2 km drum comunal.29 22.5 km drum vicinal . profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Oaşa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 - 0 625 1375 2250 3375 4375 5375 6375 7375 8375 0 0 1 2 2 3 4 5 5 6 175 0.33 23. .5 ha terenuri agricole -10 case.85 1046. .93 23.12 57.96 56. Techereului (Brădet) .00 23.36 923.27 57.Valea Babii - - - - - - Situaţia obiectivelor inundate în cazul avariilor la baraje este următoarea: 1.49 1199.19 1259.0.pr. -2 podeţe.pr.30 anexe gospod.52 957.59 . -10 anexe gospod. -1 pod. F III.00 53.

86 15.39 392.86 10.26 22.39 296.34 24.13 32.44 28.01 276.56 14.67 304.60 315.54 448.Parametrii estimaţi Nr.16 19.25 16.95 16.77 420.77 11.01 38.80 796.58 715.56 266.14 15.92 794.59 11.24 469.77 945.47 18.02 370.38 16.44 588.63 16.08 21.06 444.13 420.25 844.84 356.44 913.98 838.88 375.06 835.82 561.37 21.33 50.57 35.93 523.52 773.18 738.00 794.26 439.97 322.26 302.08 805.07 56.32 12.27 35.75 17.08 14.54 876.14 22.62 15.97 286.27 596.55 34.86 700. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 10 11 12 13 14 15 Baraj Tău 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dobra.47 556.45 9.02 890.98 39.21 14.06 23.21 825.37 857.31 677.00 17.48 31.80 484.80 345.01 624.09 20.80 441.99 766.32 38.03 37.37 14.67 446.40 361.89 336.83 24.84 18.28 333.94 16.39 15.24 533.54 33.61 426.63 30.90 456.12 19.33 51.29 15.46 454.55 17.14 27.80 794.67 26.24 22.80 794.48 326.16 382.66 343.76 310.61 498.08 23.03 306.19 20.49 15.28 316.55 677.95 11.26 14.58 18.87 422.78 836.18 43.04 292.81 846.80 22.45 35.81 51.57 281.51 734.23 21.07 18.38 14.53 656.75 364.35 18.94 24.61 19.92 415.08 13.58 515.25 15.76 21. Şugag 29 Şugag 30 Şugag 31 Mărtinie 32 Mărtinie 33 34 35 Baraj Căpâlna 36 37 38 39 Căpâlna 40 Căpâlna 41 Căpâlna 42 43 44 Laz 45 Săsciori 46 Sebeşel 47 48 Baraj Petreşti 49 Petreşti 50 Petreşti 51 Petreşti 52 Petreşti 53 Sebeş 9375 10375 11375 12375 13375 14505 15205 15530 16530 17480 18780 19455 20505 21430 22680 23930 24980 26030 27130 28230 29230 30230 31380 32630 33630 34830 35580 36130 36380 36980 37930 38930 39730 40780 41730 42730 43780 44730 45705 46955 47955 48325 48505 49105 50330 51255 52530 7 7 8 9 10 11 11 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 30 30 31 31 32 33 34 35 36 37 38 40 41 42 44 45 46 46 47 49 50 52 176 23.41 .31 24.37 19.35 9.80 14.67 641.76 428.30 402.22 301.39 538.54 25.31 411.11 275.94 573.26 40.98 468.47 11.12 419.61 55.46 13.10 483.11 501.03 10.03 17.64 36.74 13.21 290.47 18.86 12.41 379.32 19.37 14.75 317.34 29.65 401.60 445.23 388.95 20.37 11.65 354.26 620.28 19.09 39.

51 17.21 825.16 232.00 20.00 20.85 227.28 1104.40 249.91 16.03 1150.80 794.21 16.81 45.65 827.19 .38 7.05 249.30 830.58 1216.77 20.45 1085.22 27.58 988.38 20.35 7. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Oaşa 2.49 903.89 836.54 42. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 145 m.81 45.09 6.09 17.98 8.04 588.46 7.00 1143.44 243.86 700.77 20.00 1184.96 6.18 706.00 794.32 16. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (R.81 21.85 30.97 41.17 968.91 797.98 6.45 5.39 1034.69 268.34 235.46 1002.38 837.88 20.77 8.52 957.16 764.65 29. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Oaşa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Baraj Tău 16 17 18 19 20 21 22 23 24 - 0 625 1375 2250 3375 4375 5375 6375 7375 8375 9375 10375 11375 12375 13375 14505 15205 15530 16530 17480 18780 19455 20505 21430 22680 23930 0 1 1 2 3 4 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 177 0.85 6.78 42.31 5.75 46.20 237.12 46.64 43.67 641.81 16.29 1073.52 260.26 620.85 868.Parametrii estimaţi Nr.05 16.61 238.44 588.24 241.88 244.04 20.25 647.01 20.27 5.99 27.91 616.73 730.51 256.80 20.04 43.20 17.75 231.61 256.99 766.92 30.33 1117.01 45.94 44.82 226.14 1015.91 935.82 230.92 230.21 18.15 225.54 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Oaşa.60 43.97 263.82 561.18 27.85 669.09 827.77 4. qavarie = 60 566 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.15 4.87 29.50 35.64 7.00 40.29 32.56 6.36 923.19 7.92 794.96 1127.83 226.63 29.38 42.97 231.50 1170.97 7.57 16.99 4.67 1043.39 43.26 8.37 20. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 Notă: • • Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 53680 54655 55855 56855 57705 58605 59605 60605 61680 62705 63605 54 56 58 61 62 64 67 69 72 74 76 9.55 677.90 5.37 20.80 796.74 1059.80 794.47 27.37 857.51 734.15 19.77 20.90 890.17 1259.66 20.

28 4.13 236.77 420.97 13.87 12.03 19.76 428.98 248.98 26.46 20.83 6.81 9.89 336.04 406.30 402.61 12.57 281.02 370.70 4.66 343.80 441.56 526.02 18.85 227.93 523.29 7.34 235.46 450.85 274.63 9.11 501.13 231.61 260.50 387.48 326.15 17.03 15.60 16.02 254.15 225.56 396.05 14.39 6.21 290.33 330.47 25.67 301.82 226.97 565.Parametrii estimaţi Nr.56 438.04 240.60 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitul capacităţii maxime a deversorului barajului Oaşa.80 7.65 10.75 231.22 8.82 3.86 11.44 243.30 9.00 267.23 388.49 12.94 3.00 10.23 7.45 24.45 6.79 13.70 5.70 12.58 12.93 24.38 4.25 371.32 421.26 302.58 21.11 5.77 229.00 16.42 16.92 415.48 17.33 13.17 360.33 6.44 7.81 18.05 249.40 378.22 11.06 3.81 477.11 275.97 229.51 256.20 11.51 16.65 354.08 12.28 316.22 301.03 306.48 13.51 283.87 422.20 290.46 10.01 4.20 13.40 8.41 379.49 20.46 454.83 226.48 10.12 6.03 508.98 468.50 15.31 352.43 11.38 463.60 13.29 491.13 14.40 14.85 14.38 15.88 230. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Oaşa 178 .35 22.52 13.58 538.06 15.20 6.56 266.40 11.61 238.62 440.40 361. Şugag Şugag Şugag Mărtinie Mărtinie Căpâlna Căpâlna Căpâlna Laz Săsciori Sebeşel Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 24980 26030 27130 28230 29230 30230 31380 32630 33630 34830 35580 36130 36380 36980 37930 38930 39730 40780 41730 42730 43780 44730 45705 46955 47955 48325 48505 49105 50330 51255 52530 53680 54655 55855 56855 57705 58605 59605 60605 61680 62705 63605 22 23 25 26 27 28 29 31 32 33 34 35 35 36 37 38 39 41 42 43 45 46 48 49 51 51 52 53 55 56 59 61 63 66 68 70 73 75 78 81 84 86 16.33 442.99 12.10 483.54 5.42 312.39 296.91 439.79 307.51 341.21 262.24 319.40 548.44 19.31 23.14 19.12 419.13 420.21 12.60 6.25 314.70 21. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Baraj Căpâlna 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Baraj Petreşti 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 Notă : • • Dobra.80 15.95 434.59 14.68 8.62 243.97 5.

Şugag 14 Şugag 15 Şugag 16 Mărtinie 17 Mărtinie 18 19 20 Baraj Căpâlna 1 2 3 4 Căpâlna 5 Căpâlna 6 Căpâlna 7 8 9 Laz 10 Săsciori 11 Sebeşel 12 13 Baraj Petreşti 14 Petreşti 15 Petreşti 16 Petreşti 17 Petreşti 18 Sebeş 19 Sebeş 20 Sebeş 21 Sebeş 22 Lancrăm 0 325 1325 2275 3575 4250 5300 6225 7475 8725 9775 10825 11925 13025 14025 15025 16175 17425 18425 19625 20375 20925 21175 21775 22725 23725 24525 25575 26525 27525 28575 29525 30500 31750 32750 33120 33300 33900 35125 36050 37325 38475 39450 40650 41650 0 0 1 2 3 3 4 5 7 8 9 10 11 13 14 15 17 19 20 22 23 24 25 26 27 29 31 33 34 36 38 40 42 44 47 47 48 49 52 55 58 62 65 69 72 179 0.25 8.61 732.10 483.3.69 21.48 326.65 354.02 9.44 243.71 20.18 6.77 361.39 296.64 285.31 9.14 335.73 20.73 439.20 19.57 281.53 9.66 2.85 5.46 454.30 3. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (R.49 308.21 290.00 61.98 468.18 10.52 409.57 451.09 2.05 249.47 10.41 379.70 515.48 63.86 700.77 8.30 663.30 14.28 7.79 31.61 11.15 9.57 5.69 23.85 410.09 9.51 734.76 369.55 677.43 2.53 640.83 3.72 6.30 402.99 766.82 561.23 388.93 27.26 302.12 4.83 720.48 8.59 409.68 7.56 266.61 260.21 15.24 5.56 14.52 8.37 295.21 13.39 538.26 318.13 420.06 13.54 5.39 11.34 10.66 343.31 257.73 263.08 9.88 610.40 361.17 6.00 796.89 336.96 26.02 346.85 5.15 696.77 420.76 428.17 9.92 415.28 3.93 523.24 501.67 641.58 405.92 290.28 480.20 4.73 11.39 463.88 10.79 7.00 24.13 .38 7.02 11.07 17.11 501.27 16.51 256.09 7.83 18.06 378.58 409.61 353.68 795.27 10.22 328.79 8.39 247.34 415.22 301.13 30.67 8.22 10.13 589.00 392.42 13.83 20.63 8.90 9.28 316.54 10.01 241.51 560.82 16.94 4.76 9. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 130m.65 9.83 271.47 5. qavarie =74 049 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.80 441.16 46.83 296.30 10.43 5.11 275.45 276.42 253.85 299.26 620.42 22.59 428.86 534.03 306.56 37.73 15. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Tău 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Dobra.36 38.22 7.12 419.06 18.02 370.00 735.87 422.36 12.41 16.92 9.02 36.01 8.44 588.79 14.

34 415.31 353.83 .37 369.01 8.05 8.99 16.64 9.84 11.43 2.58 410.52 31.25 10. Parametrii estimaţi Nr profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza Cota maximă Nivel de bază apei de inundaţie (mdMB) (m/s) (mdMB) ∆h (m) Baraj Tău 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Baraj Căpâlna 21 22 23 24 25 26 27 28 Dobra.36 499. Şugag Şugag Şugag Mărtinie Mărtinie Căpâlna Căpâlna Căpâlna - 0 325 1325 2275 3575 4250 5300 6225 7475 8725 9775 10825 11925 13025 14025 15025 16175 17425 18425 19625 20375 20925 21175 21775 22725 23725 24525 25575 26525 27525 0 0 1 2 3 3 4 5 7 8 9 10 12 13 14 16 18 20 22 24 25 26 27 28 29 30 32 34 36 39 180 0.53 640.10 586.52 409.85 8.34 12.53 637.21 4.85 227.90 421.39 463.Parametrii estimaţi Nr.94 15.13 589.81 9.14 408.18 13.47 14.20 8.82 695.61 17.38 377.08 19.75 231.59 428.31 4.78 8.15 696.72 13.98 352.83 32.45 482.15 225.76 11.70 515.00 782.97 1.57 451.04 12.28 389.78 229.38 24.37 9.60 401.32 17.77 10.02 521.13 4.83 226.82 226.18 9.74 732.11 18.63 440.70 7.68 427.98 15.29 419.25 15.05 10.00 46.85 410.82 419.73 334. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (R.78 20.68 7.97 20.78 1.98 728.53 9.04 225.84 10.90 1.24 501.66 1.44 4.23 9.06 3.06 224.73 439.88 610.77 1.63 345.90 385.55 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Tău.12 1. qavarie =44 955 m3/s).86 534.63 9.04 8.91 14.34 235.64 16.84 32.46 21.21 7.06 18.27 27.00 22.29 368.14 453.54 7.86 377. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Tău 4.51 560.22 233.47 36.47 10.73 8.30 756. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 23 24 25 26 27 28 29 Notă: • • Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 42500 43400 44400 45400 46475 47500 48400 76 79 83 87 91 95 99 4.77 795.00 735.52 4.97 7.36 419.37 673.95 226.52 12.49 224.43 342.48 397.16 537.08 360.28 480.59 409.65 27.92 238.98 236.95 360.30 663.91 63.24 559. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 65 m.04 9.41 14.83 720.51 467.40 617.59 25.

87 2.39 234. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Căpâlna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Căpâlna Căpâlna Căpâlna Laz Săsciori Sebeşel - 0 250 850 1800 2800 3600 4650 5600 6600 7650 8600 9575 10825 0 0 1 3 5 6 9 11 13 15 18 20 24 181 0.16 10.99 230.45 254.10 7.12 1.73 8.06 3. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 80m.98 6.46 4.22 308.57 329.76 369.05 8.03 274.71 .19 304.68 296.70 322.68 224.85 294.49 308.97 1. qavarie =13 648 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.16 225.44 7.66 335.77 361.37 5.77 7.96 259.47 1.57 340.15 226.13 7.00 14.46 1.00 386.59 300.39 5.27 5.53 8.22 328.60 405.20 2.42 229.12 224.25 4.65 1.34 1.52 7.88 11.18 4.56 241.02 346.42 314.97 5.01 4.12 27.83 383.09 6.22 3.74 3.84 289.52 5.16 369.60 18.98 6.83 284.31 315.80 262.87 237. lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (R.97 7.14 4.00 392.86 252.10 7.26 318.59 2.14 335.13 6.74 233.87 1.56 288.85 299.57 1.02 318.94 12.00 264.45 5.33 3.58 279.24 328.79 4.53 2.28 7.98 297.31 5.84 246.22 295.91 6.65 301.68 7.46 225.12 380.78 7.15 1.10 305.73 4.14 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Tău.74 5.89 3.62 4.70 270.99 248.55 6.43 256.82 224.24 225.30 3.30 7.30 347.70 325.06 378.90 9.41 5.61 353.86 355.69 299.57 5.84 4.63 362.62 410.39 6.53 242.36 275.Parametrii estimaţi Nr profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza Cota maximă Nivel de bază apei de inundaţie (mdMB) (m/s) (mdMB) ∆h (m) 30 31 32 33 34 Baraj Petreşti 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Notă: • • Laz Săsciori Sebeşel Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 28575 29525 30500 31750 32750 33120 33300 33900 35125 36050 37325 38475 39450 40650 41650 42500 43400 44400 45400 46475 47500 48400 41 43 45 47 49 50 51 53 56 59 61 66 69 73 77 79 83 85 90 95 99 103 8.13 5.04 6. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Tău 5.00 235.92 227.

69 299.01 241.34 10.98 352.56 2.28 389.70 322.42 253.73 263.31 257.68 5.17 8.92 2.19 7.99 274.57 7.12 294.16 9.41 Notă: Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Obrejii de Căpâlna.43 294.06 224.14 1.60 401.22 295.81 6.41 225.61 0.19 7.79 0. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (R.24 2.22 1.68 296.77 2.39 247.36 275.80 275.00 386.48 236.64 285.06 3.00 288.08 360.37 0.23 2.00 7.58 283. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 13 Baraj Petreşti 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 11825 12195 12375 12975 14200 15125 16400 17550 18525 19725 20725 21575 22475 23475 24475 25550 26575 27485 27 29 29 32 37 41 48 54 60 68 75 81 87 95 102 111 119 127 4.12 380.52 3.09 224.02 318.60 4.08 1.70 383.46 2.02 0.74 6.59 262.83 .86 377.37 295.64 0.79 4.50 0.07 282.06 5.86 3.59 2.22 308.21 5.45 276.65 1.96 2.87 27.42 314.22 3.37 4.57 340.86 355. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Obrejii de Căpâlna 6.30 347.41 0.76 1.54 4.06 1.06 7.54 0.65 224.37 369.61 233.00 294.57 329.02 2.19 304.49 4.40 240.92 290.Parametrii estimaţi Nr.94 4.70 7.16 369.49 0.84 235.40 0.45 2.03 3.20 6.00 14.95 9.63 362.04 225.71 2. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Căpâlna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Baraj Petreşti 14 15 16 Căpâlna Căpâlna Căpâlna Laz Săsciori Sebeşel Petreşti Petreşti Petreşti 0 250 850 1800 2800 3600 4650 5600 6600 7650 8600 9575 10825 11825 12195 12375 12975 14200 0 0 1 3 6 8 9 12 13 16 18 22 26 29 31 31 34 39 182 0.84 2.98 296.00 294.00 287.28 229.98 297. qavarie = 8 286 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.16 5.22 5.61 0.44 1.91 328.60 246.10 5.22 233.83 284.55 224.25 4.63 345.42 4.84 289.22 2.78 229.73 334.31 2.60 15.75 410.83 271. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 40 m.81 0.95 226.39 270.97 1.37 1.49 224.29 256.61 252.

30 235.00 1.00 8.58 3.34 0.18 2.77 4.42 255.56 241.86 252.46 225.14 2.37 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Petreşti.34 225.52 233.50 0.12 224.23 269.98 225.42 2.98 1.97 1.43 256.42 229.88 2.69 261.68 224.40 240. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (R.82 224.94 296.29 2.68 223.17 229. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Obrejii de Căpâlna 7.40 2.40 240.39 270.09 224.29 274.55 2.02 283.61 252. qavarie = 2912 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.28 229.10 2.25 0.17 0.90 240.65 13.24 223.84 235. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (R.55 224.59 224.77 282.15 2.08 2. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Notă: • • • Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 15125 16400 17550 18525 19725 20725 21575 22475 23475 24475 25550 26575 27485 44 50 57 63 71 78 83 90 97 105 113 122 129 3.22 0.23 0.22 262.75 235.41 0.27 2.25 0.62 0.61 233.65 224.60 246.99 252.20 288.23 2.00 285.54 246.09 0.80 262.56 3.52 252.09 1.15 224.Parametrii estimaţi Nr.01 245.47 0.42 2.45 0.90 0.16 0. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 25 m.84 246. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Petreşti 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Notă: • • Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 0 180 780 2005 2930 4205 5355 6330 7530 8530 9380 10280 11280 12280 13355 14380 15280 0 0 3 8 13 20 28 34 43 50 57 64 72 80 90 98 106 0.81 1.74 233.80 275.20 2.00 235.41 0.40 0.12 0.29 256.03 223.68 2.10 270.03 256.16 232.30 0.40 0.92 2.58 0. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 50m.54 0.58 283.08 2.51 224.41 225.35 2.43 0.59 0. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Petreşti 8.59 262.74 2.87 0.16 0.99 270.23 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitul capacităţii maxime a deversorului barajului Obrejii de Căpâlna.81 228.37 3.87 0.51 1.13 2. qavarie = 1 768 m3/s) 183 .

95 600.36 0.45 0.16 232.90 16.50 965.97 734.36 0.53 0.37 689.00 657.30 0.33 9.14 6.00 285.35 0.52 233.45 972.39 2.03 3.24 223.18 5.04 8. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Petreşti 9.26 3.30 235.75 866.00 5.99 3.05 .50 0. qavarie = 30 243 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.03 578.57 2.93 6.99 252.95 7.99 274.98 1.75 965.54 246.80 888.53 0.42 255.29 3.20 287.87 283.00 808. Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 120 m.2 1.99 829.23 2.25 7.61 0.93 861.98 44.48 1010.45 7.86 1.99 5.36 0.52 252.34 225.77 282.15 224.87 1.07 282.93 5.36 2.53 0.07 6.00 856.29 274.23 269.66 5.Parametrii estimaţi Nr.40 5.98 225.73 6.35 2.00 933.69 261.12 943.40 1011.01 245.00 4.00 621.12 10. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 - 0 30 1030 2030 3030 4030 5030 6030 7030 8030 9030 10030 11030 12030 13030 14030 15030 16030 17030 18030 0 0 1 3 4 7 9 11 13 16 18 21 23 26 29 32 35 38 41 44 184 0.00 841.00 804.70 45.68 223.40 240.16 2.99 741.30 6.81 228. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (R.05 3.90 756.29 660.22 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Petreşti.03 223.00 686.94 5.62 4.16 759.85 1.95 7.75 235.52 5.47 6.36 0.70 0.00 575.22 262.00 824.56 10.95 12.64 0.96 871.90 240.44 4.50 960. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Petreşti 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Notă: • • Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 0 180 780 2005 2930 4205 5355 6330 7530 8530 9380 10280 11280 12280 13355 14380 15280 0 0 4 13 16 27 36 43 52 60 67 76 85 95 105 114 122 0.87 270.00 778.41 5.05 624.66 3.90 597.51 224.03 256.37 3.07 913.62 845.86 1.67 296.27 2.00 906.35 0.05 3.14 1.97 3.17 229.00 20.75 895.65 13.59 224.00 738.44 783.00 731.21 5.85 1.

25 6.13 965.91 4.29 2.50 965.97 3.00 402.13 .72 4.20 331.00 478.71 734.49 6.85 275.00 933.40 5.15 782.70 3.71 531.40 312.87 267.50 960.27 6.00 450.34 405.67 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Cugir.61 4.80 888.50 343.74 259.03 555. qavarie = 18 224 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.75 480.00 274.90 8.63 4.70 1.17 4.98 36.77 8.70 368. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Cugir 10.70 2.42 5.06 322.63 6.23 4.75 4.23 2.00 906.40 415.75 417.22 2.00 266.69 6.70 828.00 778.00 428.61 4.53 452.00 841.95 5.34 845. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 - 0 30 1030 2030 3030 4030 5030 6030 7030 8030 9030 10030 11030 12030 13030 0 0 1 3 5 7 9 11 14 16 19 21 24 27 30 185 0.49 2.73 1011.61 808.79 7.53 2.34 2.00 45.71 3.38 913.05 4.55 4.70 4.92 15.00 3.67 552.70 465.45 314.87 759.48 1002.13 9.43 895.70 247.70 741.80 388.42 4.70 871.00 354.38 6.85 1.74 1.70 242.04 9.00 246.80 320.75 866.00 241.10 4.22 356.00 19.90 756.50 499.09 391.01 4.00 258.94 6.07 4.Parametrii estimaţi Nr.08 7.68 4.87 1.75 2.34 4.00 463.05 2.00 824.97 5.49 430. lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (R.73 345.00 856.75 1.08 971.72 4.70 528.62 4.75 252. Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 60 m.19 2.83 4.61 501.00 251.00 283.67 5.01 284.31 4.26 2.01 1.58 11.00 738.00 804.12 5.70 1.34 2.35 2.04 370.67 861.04 942.31 5.00 731.39 334.01 3. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Notă: • • Cugir Cugir Vinerea Vinerea - 19030 20030 21030 22030 23030 24030 25030 26030 27030 28030 29030 30030 31030 32030 33030 34030 37030 38030 39030 40030 41030 42030 43030 47 50 53 57 60 63 67 70 74 77 81 84 88 92 95 99 111 115 119 123 127 131 135 5.15 3.07 5.11 2.

Parametrii estimaţi Nr. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m)

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42
Notă:
• •

Cugir Cugir Vinerea Vinerea -

14030 15030 16030 17030 18030 19030 20030 21030 22030 23030 24030 25030 26030 27030 28030 29030 30030 31030 32030 33030 34030 37030 38030 39030 40030 41030 42030 43030

33 36 39 42 46 49 52 55 59 62 66 69 73 77 80 84 88 91 95 99 103 115 119 123 128 132 136 140

5.44 5.30 5.20 5.20 5.20 5.20 5.22 5.10 4.94 4.83 4.74 4.65 4.57 4.55 4.53 4.51 4.45 4.42 4.43 4.37 4.25 4.07 4.01 3.97 3.94 3.93 3.91 3.89

689.02 659.82 624.71 599.81 578.51 555.51 531.36 501.55 480.53 465.32 452.34 430.56 417.19 404.91 390.86 370.08 356.54 345.22 333.87 322.31 313.84 284.69 275.66 267.62 259.62 252.60 247.58 242.57

686.00 657.00 621.90 597.00 575.70 552.70 528.50 499.00 478.00 463.00 450.00 428.40 415.00 402.80 388.70 368.00 354.50 343.20 331.80 320.40 312.00 283.00 274.00 266.00 258.00 251.00 246.00 241.00

3.02 2.82 2.81 2.81 2.81 2.81 2.86 2.55 2.53 2.32 2.34 2.16 2.19 2.11 2.16 2.08 2.04 2.02 2.07 1.91 1.84 1.69 1.66 1.62 1.62 1.60 1.58 1.57

Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Cugir; ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Cugir

1.1.2. Furtuni (vânt puternic, precipitaţii masive, căderi grindină) Vântul prezintă direcţii şi viteze ce diferă în funcţie de particularităţile circulaţiei generale ale atmosferei şi ale suprafeţei active (punându-se în evidenţă şi de aceastã dată rolul de baraj orografic al Munţilor Apuseni şi al Munţilor Şureanu). Astfel în lungul Culoarului Mureşului predominã vântul de sud - vest (19,0%) şi cel de nord - est (11,5 %). Tot sud - vestică este direcţia predominantã atât la nivelul crestelor din Munţii Apuseni, cât şi în zona de podiş a judeţului, urmată în ordinea frecvenţei de direcţia nord - estică. Viteza medie a vântului este cuprinsă între 1,5 - 2,5 m/s în zona Culoarului Mureşului, între 3,0 - 4,5 m/s în zona de podiş şi între 5,5 - 7,5 m/s în zona montanã. O altă caracteristică a vântului, o constituie viteza la rafala maximă, care în zonele colinare ale judeţului depăşeşte 20 m/s, iar în zonele montane chiar 30 m/s. Frecvenţa calmului atmosferic prezintã variaţii foarte largi de la 18,3 % în zona montanã (Staţia meteorologică de culme Roşia Montană ) la 52,1 % în zonele mai adăpostite ale culoarului Mureşului (Staţia meteorologicã Alba Iulia) şi până la 67,2 % în Depresiunea intramontanã a Ţării Moţilor ( Staţia meteorologicã Cîmpeni ).

186

O trăsătură aparte a climei judeţului Alba, o constituie existenţa topoclimatului cu efect de fohn, vânt local, cald şi uscat, prezent pe versanţii estici ai Munţilor Apuseni şi spre Culoarul Mureşului a cărui manifestare se reflectã în regimul tuturor elementelor climatice. Totodată, mai consemnăm faptul că la nivelul judeţului Alba s-au înregistrat de-a lungul timpului şi fenomene extreme aşa cum sunt furtunile, caracterizate prin vânt puternic cu schimbarea bruscă a direcţiei, cu formarea de vârtejuri care au antrenat în aer praf sau alte obiecte uşoare de pe sol, însoţite sau nu de averse de ploaie, descărcări electrice şi grindină. Aceste furtuni au afectat învelitorile unor construcţii, reţelele electrice şi telefonice, au produs doborâturi de vânt în fondul forestier, etc. De asemenea, fenomenele au produs (este adevărat mai rar) chiar decesul unor persoane, animale, incendierea unor unor locuinţe sau anexe gospodăreşti pe teritoriul judeţului Alba. Având în vedere regimul eolian, relieful şi factorii subiectivi (despăduriri, desfiinţarea barierelor de protecţie) existenţi zonele posibil a fi afectate de furtuni sau vânturi puternice cu aspect de vijelie cu o ritmicitate ridicată dar nu frecvente. Din evidenţele statistice cel mai frecvent afectate de vânturi puternice şi furtuni sunt zonele situate în principal în perimetrul localităţilor: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Sebeş, Teiuş, Berghin, Cenade, Cîlnic, Cricău, Crăciunelu de Jos, Galda de Jos, Ighiu, Lopadea Nouă, Meteş, Mihalţ, Miraslău, Ohaba, Pianu, Ponor, Rădeşti, Roşia de Secaş, Sîncel, Săliştea, Stremţ, Şpring, Valea Lungă. Posibilitatea producerii şi în alte zone decât cele menţionate nu este exclusă dar din date statistice asemenea fenomene au fost semnalate cu o ritmicitate scăzută. Analiza acestor fenomene din perioada 2007 – 2010, ne arată faptul că acestea se produc în marea majoritate a cazurilor într-un timp relativ scurt şi pe o perioadă scurtă de timp. Efectele acestora fiind, aşa cum am specificat şi mai sus în special afectarea reţelelor de telefonie şi a învelitorii acoperişurilor dar nu în ultimul rînd a fondului forestier. Tot analiza acestor fenomene ne arată că aceste fenomene nu s-au produs singulare, acestea în majoritatea cazurilor au fost însoţite de ploi însemnate cantitativ şi uneori de căderi de grindină. Dintre obiectivele cel mai des afectate pînă în prezent se numără gospodăriile cetăţenilor, reţelele de telefonie şi sediile unor instituţii (primării, şcoli, biserici) preponderent din rândul celor amplasate în mediul rural dar şi în mediul urban în special la construcţiile la care acoperişul a fost executat ulterior construcţiei. Căderile de grindină au afectat în principal terenurile agricole şi implicit culturile înfiinţate pe acestea. Zonele cel mai des afectate sunt situate în partea centrală şi estică a judeţului în care sunt şi cele mai mari suprafeţe agricole. Pînă în prezent producerea acestor fenomene nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio – economice fiind necesare măsuri pentru lichidarea efectelor acestor fenomene. 1.1.3. Tornade Până în prezent nu au fost înregistrate tornade pe teritoriul judeţului Alba. Posibilitatea producerii unor astfel de fenomene nu poate fi exclusă în special datorită faptului că este un fenomen nou apărut pe teritoriul ţării. În acest sens datele statistice nu furnizează informaţii la zone în care să existe posibilităţi de producere a tornadelor. 1.1.4. Secetă Regimul radiativ de care beneficiază teritoriul judeţului Alba (situat pe paralela 46°N) poate fi apreciat ca moderat şi cu unele diferenţieri altitudinale după cum urmeazã : în timp ce în zona colinarã a judeţului se înregistreazã valori medii anuale ale radiaţiei solare globale de peste 120 kcal/cmp, în zona montanã la peste 1500 m, valorile scad sub 110 kcal/cmp, cu un maxim vara şi un minim în anotimpul rece al anului. Umezeala relativă a aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între 76 - 82 % raportat la scara întregului judeţ. Direct dependentã de circulaţia generală a atmosferei, ca şi de cele ale suprafeţei active, nebulozitatea influenţeazã la rândul ei regimul tuturor elementelor climatice şi prezintã valori medii multianuale care se situeazã între 5,7 şi 6,9 zecimi. 187

Strâns legat de nebulozitate este un alt element meteorologic şi anume durata de strălucire a soarelui care pentru teritoriul judeţului Alba înregistreazã sume cuprinse între 1700 - 2000 ore pe an, cu diferenţierile spaţiale şi temporale specifice. O trăsătură aparte a climei judeţului Alba, o constituie existenţa topoclimatului cu efect de fohn, vânt local, cald şi uscat, prezent pe versanţii estici ai Munţilor Apuseni şi spre Culoarul Mureşului a cãrui manifestare se reflectã în regimul tuturor elementelor climatice. Fenomenul de secetă poate să apară pe teritoriul judeţului în perioadele de vară, avînd ca efecte scăderea nivelurilor şi debitelor cursurilor de apă permanente şi/sau secarea cursurilor de apă nepermanente. De asemenea fenomenul de secetă poate produce limitarea rezervelor de apă din pânza freatică precum şi uscarea vegetaţiei. Unităţile administrativ teritoriale ale judeţului în care pot fi semnalate fenomenele menţionate mai sus în mod pregnant sunt în perimetrul localităţilor din Podişul Secaşelor şi zona Tîrnavelor unde şi gradul de împădurire este redus în raport cu densitatea suprafeţelor de fond forestier de la nivel de judeţ. Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele menţionate sunt: Cenade, Roşia de Secaş, Cergău, Ohaba, Doştat, Şpring, Daia Română, Valea Lungă, Blaj, Sîncel, Şona, Crăciunelu de Jos. Nu pot fi excluse în totalitate şi alte zone. TEMPERATURILE MEDII ANUALE JUDEŢUL ALBA

În analiza previzibilităţii fenomenelor se ţine seama de predispoziţia zonei la producerea unor astfel de fenomene precum şi existenţa unei prognoze. Pe baza atenţionărilor, avertizărilor sau a prognozelor primite de la Agenţia Naţională de Meteorologie, prin structurile teritoriale, coroborat cu predispoziţia zonei la producerea fenomenului şi specificul anumitei zone se pot emite previziuni referitor la producerea unor astfel de fenomene. Având în vedere schimbările climatice precum şi rapiditatea producerii fenomenelor periculoase pot exista zone afectate pentru care să nu se poată emite previziuni privind producerea fenomenelor.

188

Referitor la temperaturile maxime istorice înregistrate la staţiile meteo din judeţ situaţia este următoarea:
ANUL 2007 2008 2009 2010 Tmedie °C 11,3 10,9 11,1 10,6 Tmax. °C 39,6 36,0 34,0 34,5 Data 24.07 15,16.08 03.08 12,13.06 16.08 Tmin. °C -11,0 -15,6 -15,4 -18,7 Data 19.12 17.12 21.12 25.01 Precipitaţii valori maxime l/mp 585,8 628,9 484,7 663,3

Principalele efecte ale fenomenului de secetă se răsfrâng asupra populaţiei, operatorilor economici mari consumatori de apă, a fondului forestier, a zonelor agricole şi a fermelor de creştere a păsărior şi animalelor. Potrivit datelor furnizate de S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba consumurile mari de apă se înregistrează la: Nr. Denumire consumator Cantitate - mii mc / an crt. Operatori economici 1. S.C. Kronospan S.A. Sebeş 1878 2. S.C. Holtzindustrie S.A. Sebeş 21 3. S.C. Saturn S.A. Alba Iulia 179 4. S.C. Manufactura IPEC 87 5. S.C. Record S.R.L. Alba Iulia 19 6. S.C. Transavia S.R.L. 261 7. S.C. Agras 147 L.a nivel de filială / secţie aparţinând S.C. APA CTTA SA Alba – livrare către mai mulţi consumatori 1. Filiala Alba Iulia 7489 2. Secţia Teiuş 293 3. Filiala Blaj 2432 4. Filiala Aiud 1106 5 Filiala Ocna Mureş 638 6 Filiala Cîmpeni 693 7 Filiala Abrud 747 8 Filiala Baia de Arieş 540 Din suprafata totală a judetului Alba, 330.771 ha. este teren agricol iar teren neagricol 293.386 ha. Suprafaţa agricola a judeţului Alba cuprinde: arabil- 135.367 ha, păşuni – 118.244 ha, fâneţe – 71.923 ha, vii – 3.545 ha, livezi – 1.692 ha. Culturile cu ponderea cea mai mare în judetul Alba sunt cerealele paioase (grâu, orz, orzoaică, ovăz) ce ocupa în anul 2007 suprafaţa de 23.527 ha. Zonele cu suprafetele mari de cereale păioase sunt: Sebes -1500 ha, Alba Iulia - 820 ha, Vinţu de Jos - 742 ha, Cricău - 630 ha, Aiud - 650 ha, Galda de Jos - 730 ha, Blaj - 586 ha, Teius - 550 ha. Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultura Judeţeană Alba suprafaţa agricolă a judeţului se încadrează în general astfel: 40% teren arabil, 35% păşuni, 35% fîneţe, 2% vii şi pepiniere viticole şi 1% livezi şi pepiniere pomicole. Statistica suprafeţelor agricole în perioada 2007-2010, este următoarea: SUPRAFAŢA AGRICOLĂ 2007 2008 2009 2010 TOTAL 327878 328473 328453 328453 - arabil 132442 132093 132101 132101 - păşuni 116510 119616 119010 119489 - fâneţe 73782 71470 71855 71855 - vii şi pepiniere viticole 4161 4440 4512 4033 - livezi şi pepiniere pomicole 983 853 837 964 189

SUPRAFAŢA AGRICOLĂ DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ 2006 328190 133744 117464 71671 3657 1654 2007 328593 132183 119646 71706 3878 1180 2008 328453 132101 119489 71855 4033 975 - ha 200200992 328164 131608 119562 71585 4493 916

SUPRAFAŢA AGRICOLĂ –TOTAL - arabil - păşuni - fâneţe - vii şi pepiniere viticole - livezi şi pepiniere pomicole

STRUCTURA SUPRAFEŢEI AGRICOLE DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ ÎN ANUL 2009
Arabil
21,8% 1,4% 0,3% 40,1%

Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole

36,4%

Livezi şi pepiniere pomicole

PRODUCŢIA AGRICOLĂ - milioane lei ROL (preţuri curente ) 2006* 2007* 2008* 2009* TOTALĂ, din care: 1188989 1249846 1615760 1482876 1128175 1182045 1563130 1445649 -sector privat 638381 694075 946556 747585 VEGETALĂ, din care: 582938 634775 902418 717358 -sector privat 544630 546984 660317 726908 ANIMALĂ, din care: 544444 546901 660278 726904 -sector privat SERVICII AGRICOLE 5978 8787 8887 8383 din care: 793 369 434 1387 -sector privat *mii lei Structura producţiei agricole
-%-

.
TOTALĂ - Vegetală - Animală - Servicii agricole

2006 100,0 53,7 45,8 0,5

2007 100,0 55,5 43,8 0,7

2008 100,0 58,5 40,9 0,6

2009 100,0 50,4 49,0 0,6

Dinamica producţiei agricole - în % faţă de anul anterior 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Total judeţ Total producţie, din care: 114,6 84,2 101,5 93,3 113,5 96,1 116,8 74,1 105,3 83,5 122,9 96,0 - Vegetală 190

- Animală Total producţie, din care: - Vegetală - Animală

111,5 112,1 112,3 111,6

100,1 83,5 72,2 100,1

97,2 104,4 Sector privat 101,7 93,5 106,8 83,3 97,3 104,4

102,0 116,0 128,1 102,0

96,3 96,5 96,5 96,3

Dinamica producţiei agricole
130 120 110 Totală Vegetală Animală

-%-

100 90 80 70 2004 2005 2006 2007 2008 2009

NOTĂ: Indicii producţiei agricole s-au calculat pe baza valorii exprimate în preţurile anului anterior de calcul. SUPRAFAŢA CULTIVATĂ CU PRINCIPALELE CULTURI -ha2004 2005 2006 2007 2008 2009 Cereale pentru boabe-total 86973 78201 68609 70756 62535 63664 din care: sector privat 86453 78162 68537 70711 62494 63144 Grâu şi secară-total 31621 27464 25086 19556 19426 19627 din care: sector privat 31367 27460 25055 19523 19393 19159 Orz şi orzoaică-total 8784 9596 6889 5255 6948 7118 din care: sector privat 8697 9596 6889 5255 6944 7108 Porumb – boabe 45294 38554 34603 43689 34133 34994 din care: sector privat 45117 38519 34562 43677 34129 34952 Leguminoase pentru boabe-total 60 178 96 210 88 83 din care: sector privat 60 178 96 199 88 83 Mazăre-total 38 83 33 79 19 din care: sector privat 38 83 33 79 19 Fasole-total 22 95 63 131 88 64 din care: sector privat 22 95 63 120 88 64 Plante uleioase –total 3057 3272 2984 3391 2637 5189 din care:sector privat 3036 3272 2954 3391 2637 5099 Floarea soarelui-total 1939 2430 1863 1490 1638 3062 din care:sector privat 1939 2430 1863 1490 1638 2972 Soia-total 489 647 1039 976 164 273 din care:sector privat 468 647 1009 976 164 273 Plante pentru alte industrializări735 824 1091 1087 287 438 total din care:sector privat 706 824 1055 1062 252 393 Sfeclă de zahăr-total 576 717 1050 1062 259 380 din care: sector privat 561 717 1014 1044 234 335 Tutun- total 59 107 41 25 28 58 din care:sector privat 59 107 41 18 28 58 191

Cartofi-total din care: sector privat Cartofi timpurii şi de vară -total din care: sector privat Cartofi de toamnă-total din care: sector privat Legume –total din care: sector privat Tomate-total din care: sector privat Ceapă uscată-total din care: sector privat Varză-total din care: sector privat Plante de nutreţ-total din care: sector privat Perene vechi si noi-total din care: sector privat Lucernă-total din care: sector privat Trifoi-total din care: sector privat Anuale pentru fân şi masă verde – total din care: sector privat Plante pentru însilozare-total din care: sector privat Rădăcinoase pentru nutreţ- total din care: sector privat

2004 7488 7467 287 287 7201 7180 3873 3870 934 933 426 424 610 610 8390 8167 6083 6015 4153 4087 872 872 2307 2152 886 768 971 971

2005 8480 8480 85 85 8395 8395 4385 4272 823 782 661 650 867 849 21320 21320 13870 13870 5397 5397 1757 1757 7450 7450 952 952 2048 2048

2006 7414 7408 76 70 7338 7338 4964 4715 686 669 921 921 848 701 19642 19611 14137 14126 5565 5556 2508 2508 5505 5485 898 898 1438 1435

2007 7219 7209 892 892 6327 6317 4770 4760 750 749 887 886 939 938 18308 18302 14128 14122 6253 6247 2179 2179 4180 4180 960 960 819 819

2008 6826 6818 68 68 6758 6750 4717 4708 989 988 783 782 780 777 21389 21381 17022 17014 7618 7610 2127 2127 4367 4367 1118 1118 1701 1701

2009 6704 6696 101 98 6603 6598 4450 4444 730 730 674 673 737 737 21944 21925 17187 17168 7872 7853 2161 2161 4754 4754 1508 1508 1542 1542

PRODUCŢIA AGRICOLĂ VEGETALĂ 2004 377042 375047 110333 109412 30055 29791 233199 232398 548 548 82 82 466 466 4656 4614 3437 2005 241633 241626 79600 79593 20090 20090 137397 137397 323 323 202 202 121 121 2309 2309 914 192 2006 225705 225498 60778 60702 15935 15935 145331 145200 126 126 42 42 84 84 5052 4977 2878 2007 203364 203181 50501 50390 10735 10735 134201 134129 500 488 68 68 432 420 4040 4040 1690 2008 207817 207661 59683 59560 18729 18715 126276 126257 72 72 72 72 4640 4640 2661 -tone2009 182212 180418 41039 39440 9621 9602 129045 128863 98 98 16 16 82 82 7026 6812 4617

Cereale boabe - total - din care: sector privat Grâu şi secară -total - din care: sector privat Orz si orzoaică - total - din care: sector privat Porumb boabe - total - din care: sector privat Leguminoase pentru boabe - total din care: sector privat Mazăre - total - din care: sector privat Fasole - total - din care: sector privat Plante uleioase - total - din care: sector privat Floarea soarelui - total

- din care: sector privat Soia - total - din care: sector privat Sfeclă de zahăr - total - din care: sector privat Tutun - total - din care: sector privat Cartofi - total - din care: sector privat Cartofi timpurii şi de vară total - din care: sector privat Cartofi de toamnă - total - din care: sector privat Legume – total - din care: sector privat Tomate - total - din care: sector privat Ceapă uscată - total - din care: sector privat Varză – total - din care: sector privat Perene vechi şi noi –total (masă verde ) - din care: sector privat Lucernă - total ( masă verde ) - din care: sector privat Trifoi -total ( masă verde ) - din care: sector privat Anuale pentru fân şi masă verde - total ( masă verde) - din care: sector privat Plante pentru însilozare – total - din care: sector privat Radacinoase pentru nutret total - din care: sector privat

2004 3437 813 771 20988 20189 84 84 128965 128603 4092 4092 124873 124511 70905 70874 19439 19427 7483 7466 17273 17272 122331 120153 99897 97765 12547 12547 35237 32061 17754 14792 21717 21717

2005 914 1279 1279 26553 26553 126 126 90188 90188 1481 1481 88707 88707 52898 52292 12760 12573 6060 6016 12012 11710 246762 246762 113137 113137 8403 8403 101964 101964 36040 36040 33737 33737

2006 2878 2018 1943 34433 33465 57 57 86918 86847 1031 960 85757 85757 62451 57104 9693 9552 10314 10312 17551 13331 235166 235030 125482 125372 23064 23064 70247 69934 17505 17505 58884 58789

2007 1690 1148 1148 31539 30808 38 33 81404 81206 8316 8316 73088 72890 62371 62230 10668 10663 9833 9822 19943 19913 176201 176109 102085 101993 24365 24365 54975 54975 22914 22914 17775 17775

2008 2661 326 326 10875 9892 36 36 98413 98339 1344 1344 97069 96995 66125 65995 14015 14014 7905 7895 16650 16604 272414 272255 142191 142032 33638 33648 56924 56924 21723 21723 74083 74083

2009 4403 239 239 15103 13446 66 66 89747 89658 1648 1615 88099 88043 65944 65870 10147 10145 9316 9307 14004 14002 280395 280155 151460 151220 34194 34194 66939 66939 30251 30251 44299 44299

Efectele fenomenului de secetă se pot răsfrânge asupra producţiilor culturilor înfiinţate dar pe fondul nerespectării măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor se pot produce incendii. Elemente privind producerea unor astfel de incendii conform punctului 1.2. din prezentul capitol.

1.1.5. Îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei). Datorită perioadei îndelungate cu temperaturi negative se pot dezvolta fenomenele de iarnă pe cursurile de apă (gheaţă la maluri, sloiuri, pod de gheaţă cu ochiuri sau compact) pe majoritatea râurilor din judeţ. Blocajele de gheţuri se produc de obicei odată cu încălzirea bruscă a vremii, încălzire însoţită de precipitaţii lichide, de dislocarea, transportul şi depunerea formaţiunilor de gheaţă în zone cu pante reduse, îngustări naturale sau în zone cu obstacole în albiile minore. 193

Zonele critice în care se pot produce blocaje de gheţuri sunt situate în perimetrele următoarelor cursuri de apă: o pe râul Arieş în zonele Scărişoara, Albac, Vadu Moţilor şi Bistra. o pe pârâul Cerniţa în zona comunei Ciuruleasa. o pe râul Abrud în zona oraşului Abrud. o pe râul Geoagiu în zona oraşului Teiuş. o pe râul Galda în zona comunei Galda de Jos. o pe râul Ampoi în zona oraşului Zlatna. o pe pârâul Răstoaca în zona municipiului Sebeş. Principalele zone unde s-au produs cele mai frecvente blocaje de gheţuri, pe teritoriul judeţului sunt: Nr. Râul Localitatea Zona Obs crt. 1 Arieşul Mare Albac Zugăi 2 Arieşul Mare Albac Limita Albac – Vadu Moţilor 3 Arieşul Mare Vadu Moţilor Limita Albac – Vadu Moţilor 4 Arieş Bistra Baraj Gârde 5 Arieş Lupşa Pod Valea Lupşii 6 Arieş Baia de Arieş Pod Brăzeşti 7 Abrud Abrud Intravilan Abrud 8 Valea Mare Bistra Intravilan Bistra 9 Geoagiu Stremţ şi Teiuş Stremţ şi Teiuş 10 Galda Galda de Jos Galda de Sus – Galda de Jos 11 Târnave Mihalţ Punte Cisteiu de Târnavă – Obreja 12 Pianu Pianu Pianul de Jos – Vinţu de Jos Fenomenul de îngheţ afectează în perioada de iarnă şi anumite sectoare de drum de pe teritoriul judeţului ceea ce impune luarea de măsuri pentru gestionarea situaţiilor generate de acest fenomen (poleiul). Din evidenţa statistică, sectoarele de drum naţional sau judeţean pe care sau executat cel mai frecvent acţiuni de combatere a poleiului sunt: Sectoare / zone de drum cu Nr. Denumirea Traseul drumului formare frecventă a crt. drumului poleiului Alba Iulia Limită jud. Sibiu - Sebeş - Alba Iulia - Teiuş 1 Sebeş DN 1 Aiud - Unirea - Limită jud. Cluj Unirea 2 Limita Jud. Cluj – Matisesti – Horea-Albac Matisesti, Horea, Albac DN1R Limită jud. Sibiu - Sebeş - Limită jud. 3 Sebeş – limită Hunedoara DN 7 Hunedoara Ţeiuş(DN 1) - Blaj - Valea Lungă - limită jud. Blaj 4 DN 14B Sibiu Teiuş Limită jud. Vâlcea - Oaşa - Şugag - Sebeş (DN Şugag – Petreşti 5 DN 67C 1) Şugag - Oaşa Alba Iulia - Zlatna Limită jud. Hunedoara - Ciuruleasa - Abrud Zlatna – Miceşti 6 DN 74 Zlatna - Meteş - Alba Iulia (DN 1) Zlatna – Dealul Mare Abrud – Dealul Mare 7 Abrud(DN 74) - DN 75 (Câmpeni) Abrud - Cîmpeni DN 74A Arieşeni – limită Bihor Limită jud. Bihor - Arieşeni - Albac - Câmpeni 8 Baia de Arieş DN 75 - Sălciua de Jos - Limită jud. Cluj Cîmpeni Sălciua Drumuri judeţene 194

Reciu .Ciugudu de Jos .Lunca Târnavei .Coşlariu .limită jud.Sântimbru .Draşov .Gîrbova Negrileşti Cunţa – Şpring Vingard Ghirbom Sebeş – Ohaba Secăşel Daia Română Şpring Ungurei Roşia de Secaş Blaj Colibi Berghin Cetatea de Baltă Straja Teleac Hăpria Jidvei Mereteu Vurpăr Sîntimbru Mihalţ Colibi Roşia de Secaş – limită Sibiu Vinţu de Jos Şilea Vama Seacă Unirea Lunca Mureşului Găbud Ighiu Cricău Geogel Mogoş Bucium Inoc (DN 1) .Ciumbrud .Ighiel .Oarda .limită DJ 107 G jud.Războieni Cetate .Ungurei .Ocna Mureş .Lunca DJ 107 F Mureşului .Câlnic .Ciugudu de Sus .Oiejdea .limită jud.Hăpria .Ciugud Dumbrava . Denumirea crt.Vingard Ghirbom .limită jud. Cluj DN 1 .Stâna de Mureş. Sibiu 9 DJ 107 A 10 11 12 13 14 15 16 DJ 107 B 17 DJ 107 (Teleac) .Vama Seacă DJ 107 D Fărău .limită jud.DN 7 Unirea II(DN 1) .1)-Aiudul de Sus-Râmeţi-brădeştiGeogel-Măcăreşti-Bârleşti cătun-CojocaniValea Barni-Bârleşti-Mogoş-Valea AlbăDJ 107 I Ciciuleşti-Bucium-Izbita-Cojeşeni-Bucium SatD.Şona Jidvei .Şilea .CJ D.Mereteu .N.Lopadea DJ 107 E Nouă .Gara Şard Ighiu(DN 74) Aiud (D.Daia Română .DJ 107 (Berghin) Sebeş (Dn 1) .Cetatea de Baltă .Sântămărie .Cricău.74(Cerbu) DJ 107 C 195 .Blandiana Sărăcşeu .Vama Seacă(DJ 107 D) Unirea II(DN 1) . MS Aiud(DN 1) .Secăşel . Mureş Alba iulia .Nr.Blaj .Cergăul Mare Veza . Sibiu Ighiu (DJ 107 H) .Şpring .Vinţu de Jos .Drâmbari .Vurpăr .Mihalţ Colibi .Dealu Ferului .Mureş Coşlariu Nou.Sâncel .Hopârta .Gârbova DJ 106 F .Şeuşa .107D(Uioara de Sus).Galtiu .Găbud.Ohaba .J.limită jud.Pârăul lui Mihai .IghiuDJ 107 H Şard.N.Colibi . drumului 1 2 3 4 5 6 7 DJ 103 G Traseul drumului Sectoare / zone de drum cu formare frecventă a poleiului Podeni Oiejdea Cîlnic .Teleac .Straja Berghin .Câmpu Goblii .Cunţa .Băgău .Ighiu DJ 105 M DN 1(Camping Cut) .limită jud.Roşia de Secaş limită jud.Negrileşti DJ 106 H Întregalde (DJ 107 K) DJ 106 I DN 1 .Secăşel DJ 107 Şpring .Roşia de Secaş DJ 106 K DJ 106 L 8 DJ 107 Alba Iulia (DN 1) .Noşlac-CăptălanCopand.Galda de Jos. Hunedoara DN 1 .

Zărieş Gura Podu Mureş (DN 14 B) DJ 670 C DJ 704 DJ 704 A Săsciori (DN 67 C) .Dumbrava .Nr.Sibişeni (DJ 704 A) .Iacobeşti .C.Teiuş (DN 1) DJ 750 D Arieşeni (dn 75) . Hunedoara .Dealu Caselor . drumului 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 DJ 107 K DJ 107 M DJ 107 U DJ 107 V DJ 108 DJ 141 D Traseul drumului Galda de Jos (D.J.Doştat .Cheile Cibului .Burzeşti .Ponor .Limita jud Hunedoara Gura Roşiei (DN 74 A) .Stei . Cluj-Râmetea-Colţeşti-VălişoaraPoiana Aiudului-Aiuul de Sus(D.Ignăţeşti Balmoşeşti Roşia Montană Gîrda de Sus (DN 75) .Şureanu Prigoana . Denumirea crt.Pianu de Sus Strungari .DN 67 C DN 7 (Sebeş) .Vinţu de Jos (DN 7) .J.(DJ 142 B) .107D Limita Jud.107A-Băcăinţi-Ceru Băcăinţi-DumbrăviţaCucuta-Bolovăneşti-Valea MareBulbuc(D.DN 67 C (Sebeşel) Limita jud.Zlatna (DN 74) DN 7 (Tărtăria) .Valea Mare .Almaşu de Mijloc Almaşu Mare .Sîncrai .60) D.Tăuni .Meşcreac .Cugir Pianu de Sus Răchita Strungari Zlatna – Almaşu Mare Almaşu Mare Cib Vinţu de Jos Sibişeni Vurpăr Cib Almaşu Mare Roşia Montană Gîrda de Sus Poiana Vadului Valea Mănăstirii Rîmeţ Arieşeni DJ 106 I (Draşov) .Rîmeţ .Stremţ .Limita jud.Rădeşti DJ 142 L Leorincţ .Nădăştia .107I) D.Valea DJ 142 K Lungă (DN 14 B) Ciumbrud (DJ 107 E) .107-Alecuş-D.DN 75 196 36 .Almaşu Mare . Sibiu Cetatea de Baltă .Ordîncuşa .J.75) Sectoare / zone de drum cu formare frecventă a poleiului Întregalde Galda de Jos Buru Ceru Băcăinţi Alecuş Horea Albac Mătişeşti Boz Doştat Tătîrlaua Ciumbrud Peţelca Rădeşti Dumbrava Şibot .Poiana Vadului DJ 705 DJ 705 B DJ 705 D DJ 742 DJ 750 DJ 750 B 35 Sălciua de Sus (DN 75) .Cib Glod .Boz .Valea DJ 750 C Mănăstirii .Vurpăr (DJ 107 A) Limita jud.Peţelca .Cugir .Răchita .Arieşeni .Cîlnic DN 7 (Şibot) .N.J.107I(Bârleşti) Limita Jud.J.Valea în Jos .Buciniş .Căpud . Hunedoara .Tătîrlaua Crăciunelu de Sus .Geoagiu de Sus . Cluj-Mătişeşti-HoreaAlbac(D.Gheţar Vadu Moţilor (DN 75) .107H)-Mesentea-Galda de Sus-Măgura-Poiana Galdei-ModoleştiÎntregalde-Ivăniş-Ghioncani-D.J.Valea Largă .Vinerea .Făget .Pianu de Jos .

Albac.Valea Maciului . 67 C Şugag – Oaşa Zlatna – Dealu Mare D. Denumirea crt. Vadu Moţilor. Bucium. Cricău.Lunca de Jos Vărtăneşti . Zlatna. drumului 37 38 39 40 DJ 750 E DJ 750 F DJ 750 G DJ 762 Traseul drumului DN 75 . Având în vedere schimbările climatice precum şi rapiditatea producerii fenomenelor periculoase pot exista zone afectate pentru care să nu se poată emite previziuni privind producerea fenomenelor.N.Ponor DC 132 Gîrda . Întregalde. Sălciua.Burzoneşti . În analiza previzibilităţii fenomenelor se ţine seama de predispoziţia zonei la producerea unor astfel de fenomene precum şi existenţa unei prognoze. Faţă de cele menţionate nu pot fi excluse şi alte zone. Cugir. polei sau poduri / blocaje de gheaţă. Mogoş. Analizând dispunerea localităţilor şi a drumurilor pot să apară zone izolate în special pe teritoriul administrativ al localităţilor: Arieşeni.N. avertizărilor sau a prognozelor primite de la Agenţia Naţională de Meteorologie prin structurile teritoriale coroborat cu predispoziţia zonei la producerea fenomenului şi specificul anumitei zone se pot emite previziuni referitor la producerea de înzăpeziri. Poşaga.Vidra .Nr. Livezile. Şugag. 74 Abrud – Dealu Mare D. Vidra. Sohodol. Baia de Arieş. Rîmeţ. Cîmpeni. inundaţie. Horea.Sat vacanţă .Vîrtop DN 75 .Dealu Crişului . • terenurile pot fi afectate în special de poduri / blocajele de gheaţă datorită consecinţelor acestor fenomene (eroziune. Săsciori. Prin producerea fenomenelor de înzăpezire. 107 I Aiud .Mărteşti . Roşia Montană. Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt următoarele sectoare de drum: D.Ocoliş Limita jud Hunedoara . Lipsa variantelor ocolitoare şi apariţia unor astfel de fenomene poate conduce la izolarea temporară a unor localităţi.Mihoeşti (DN 75) Sectoare / zone de drum cu formare frecventă a poleiului Vîrtop Poşaga Ocoliş Avram Iancu În acest context trebuie menţionat faptul că în aceeaşi măsură pot fi afectate şi drumurile săteşti şi comunale din zonele limitrofe categoriilor de drum menţionate în tabelul de mai sus. Apariţia fenomenelor analizate în zone noi în ideea celor menţionate mai sus nu poate fi exclusă. polei sau blocaje de gheaţă pe cursurile de apă pot fi afectate: • comunicaţiile rutiere pe drumurile naţionale datorită reducerii traficului sau a blocării acestuia precum şi drumurile judeţene / comunale / săteşti şi implicit localităţile din zonă în special cele montane unde se simte lipsa variantelor ocolitoare. 705 Almaşu Mare D.J. Gîrda de Sus. Galda de Jos. Stremţ. Almaşu Mare.Gheţari Referitor la acest punct de analiză trebuie menţionat faptul că producerea şi intensitatea acestor fenomene sunt strîns legate de temperaturile înregistrate. Ighiu. Săliştea. Fenomenul de înzăpezire pe teritoriul judeţului este prezent datorită depunerilor masive în zonele montane respectiv viscolirilor în zonele deschise de luncă sau podiş. Pianu. Avram Iancu. etc) 197 . Ponor. Scărişoara. Rîmetea. Abrud. Efecte negative pentru desfăşurarea activităţilor socio – economice prin perturbarea acestora de fenomenul de înzăpezire pot fi întîlnite în special pe sectoarele drumurilor naţionale ce tranzitează judeţul dar şi pe drumurile judeţene / comunale / săteşti ce asigură legăturile rutiere între diferite localităţi. Pe baza atenţionărilor.J. Ciuruleasa. Poiana Vadului. Lupşa. Ocoliş.Poşaga de Jos DN 75 . Bistra. Meteş.

Volumul de lemn recoltat reprezintă volumul brut ( pe picior ) recoltat până la sfârşitul anului. contra factorilor climatici sau ca păduri de agrement şi rezervaţii.1 206.1 206. fondul forestier ocupă un loc important datorită celor peste 206.9 203. 198 . a terenurilor destinate împăduririi.0 76. vegetaţie uscată.5 426. solului.5 202. pădurile sunt bine reprezentate în judeţ. Pe clase de vârste. În general. inundaţii).25 hectare.1 72.5 126.9 130.Răşinoase Mii ha 132. conform datelor Direcţiei de Statistică Alba este următoarea : 2006 2007 2008 2009 U.9 206.4 73. • 1. precum şi a terenurilor neproductive incluse în amenajările silvice.7 iar înălţimea medie este de 2.4 469. În prezent 60% din pădurile judeţului îndeplinesc funcţii speciale de protecţie a apelor. Pe teritoriul judeţului administrarea pădurilor se face prin Direcţia Silvică Alba (cu 7 ocoale silvice) şi 6 ocoale silvice private. circa 25% din teritoriul zonei de deal şi pînă la 5% din zona de câmpie şi coline.1 201. în procent de 45% a fost trecut în sectorul privat. Incendii de pădure (incendii la fondul forestier.7 128.6 72.9 Fondul forestier-total Mii ha 202. care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică.8 206. polei sau blocaje / poduri de gheaţă nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio – economice fiind necesare măsuri pentru diminuarea efectelor fenomenelor.2. producţie şi administraţie silvică.9 355.8 În judeţul Alba.7 130.0 72.5 397.3 202. ele ocupînd între 60 – 90% din teritoriul zonei montane.2 129. a celor care servesc nevoilor de cultură. Pînă în prezent producerea fenomenelor de înzăpezire. Evoluţia comparativă a fondului forestier în perioada 2004 – 2009. lipsa sau reducerea traficului rutier sau prin fenomenele indirecte ce se pot produce (eroziuea terenului. Fondul forestier se constituie din totalitatea pădurilor. cuprinzînd specii de foioase cît şi de răşinoase.obiectivele socio – economice pot fi afectate prin reducerea sau oprirea activităţii. 2004 2005 Mii ha 206.9 Suprafaţa pădurilor Mii ha 70.M.3 206. însemnând circa 35% din suprafaţa judeţului. Împăduririle reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează sau se însămânţează o suprafaţă de teren cu scopul de a crea noi arborete. Din suprafaţa totală a fondului forestier al judeţului Alba. Suprafaţa pădurilor cuprinde terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră constând din arbori şi arbuşti. având o suprafaţă mai mare de 0.000 ha pădure. culturi de cereale păioase).Foioase Ha 1294 116 215 193 215 250 Suprafaţa împăduririi Volumul de lemn recoltat Mii mc 321.2 413.092 hectare.3 .6 .5 m. faţă de 27% cât reprezintă media pe ţară. adică 94.2 202. pădurile judeţului Alba se împart astfel: CLASA DE % DIN SUPARFAŢA VÎRSTA VÂRSTĂ TOTALĂ Clasa I Până la 20 ani 16% Clasa II Până la 40 ani 20% Clasa III Până la 60 ani 22% Clasa IV Până la 80 ani 17% Clasa V Până la 100 ani 14% Clasa VI Până la 120 ani 11% Consistenţa medie a arboretelor este de 0. din partizile destinate operatorilor economici şi din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei.Rezultă că pădurile se întind pe suprafeţe mari.

Ocolul Silvic Alba Iulia 3.A. o numărul drumurilor de acces o eficienţa activităţii de prevenire. Ocolul Silvic Abrud R. sunt acele incendii care cuprind vegetaţia de pe solul pădurii o incendii de coronament. Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R. Ocolul Silvic Sebeş R. o gradul de monitorizare a suprafeţelor împădurite şi a vecinătăţilor. Ocolul Silvic Sebeş 6. Numărul incendiilor de pădure este influenţat de o serie de factori . În perioadele de primăvară şi toamnă. Păduri administrate prin ocoalele silvice private Incendiile de pădure. resturi lemnoase care au putrezit şi au format un strat de putregai. În perioadele caniculare sau secetoase sunt afectate în mod deosebit culturile agricole. Ocolul Silvic Valea Ampoiului 7. Ocolul Silvic Suprafaţa (ha) 10885 13414 16435 11223 15418 8173 8049 48384 8557. Ocolul Silvic Valea Sebeşului 4. o dotarea cu tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor o densitatea populaţiei o numărul agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în fondul forestier sau în apropiere După forma de manifestare. pe fondul unor temperaturi ridicate dar şi a neglijenţei unor persoane. din judeţ. păşunilor şi terenurilor agricole (pe timpul efectuării curăţirii / întreţinerii terenurilor de vegetaţia uscată) din imediata apropiere a pădurilor. izbucnesc în special în pădurile seculare pe solul cărora s-a depus de-a lungul anilor o pătură groasă de frunze uscate.9 5320 4075. Ocolul Silvic Horea Apuseni 6. Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea incendiilor de pădure sunt: o densitatea sarcinii termice de incendiu. crt. Ocolul Silvic Valea Arieşului Păduri proprietate privată administrate prin ocoalele silvice din cadrul Direcţiei Silvice Alba Ocoale Silvice Private 1. Ocolul Silvic Aiud 2. incendiile de pădure pot fi: o Incendii de litieră. 199 . Ocolul Silvic Valea Pianului 5. se manifestă la partea superioară a copacilor cînd ard ocronamentele şi au loc în deosebi la pădurile de răşinoase o Incendiile subterane. 3. o sursele de aprindere. incendiile de pădure se pot produce ca urmare a incendierii fîneţelor. cei mai importanţi fiind: o suprafaţa ocoalelor silvice . sub influenţa directă a razelor solare creşte gradul de uscăciune a plantelor şi materialelor combustibile. s-au produs cel mai adesea toamna şi primăvara. 2.Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului sunt: Nr. În perioadele caniculare sau secetoase.7 Ocoale Silvice din cadrul Direcţiei Silvice Alba 1. crengi. depozitele de furaje şi zonele cu vegetaţie forestieră.3 9785. fapt ce favorizează pe de o parte aprinderea acestora de la surse cu energie de aprindere mai mică decît în condiţii obişnuite şi în timp mai scurt iar pe de altă parte propagarea rapidă a focului.5 6161 8282 42181.A. Ocolul Silvic Gîrda 5.A. o împrejurări determinante. o indicele de severitate al secetei. Ocolul Silvic Cugir 4. Zonele turistice din apropierea pădurilor precum şi cele din apropierea cabanelor intră în categoria zonelor vulnerabile la incendiu în special datorită neglijenţei turiştilor.

nu sunt întreţinute şi nu ofera acces eficient pentru mijloacele auto ceea ce impune deplasarea forţelor de intervenţie pe jos pe distanţe mari. Balomireasa – Dameş. o În anul 2007 – 6 incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice : Baia de Arieş Aiud şi *. Fili. Vf. Pe teritoriul judeţului zonele foarte greu accesibile sunt: Susu – Grăsciori. terenurilor agricole şi zonelor turistice. Vf. fag. Ciocului. o Munţii Şureanu ( Goaşele – Dl. Pe raza ocoalelor silvice Aiud. vegetaţiei şi resturilor lemnoase. Păltiniei. Casa de Piatră. În acest context trebuie menţionat faptul că în majoritate pădurile existente în această zonă sunt de foioase (stejar. Muncelu Mic). în zonele: o Munţii Apuseni ( Dl. Deşi în zona montană suprafeţele de păşune nu sunt relativ mari. brad sau amestec în Munţii Şureanu. Piatra Neamţului. Cugir. Preluca Groşilor. Scîrna Grăsciori. astfel: o În anul 2006 – 5 incendii de litieră de pădure. Dîmbu Moţului. Muntele Mare – Segage. Media drumurilor forestiere existente în judeţ este de aproximativ 0. Vl. de litieră şi coronament. Dl. Baia de Arieş. Balomireasa. o Arboretele limitrofe fîneţelor. Salanelor. Ţîcului. M. Piatra Albă. Din evidenţa statistică (perioada 2002 – 2007) rezultă că majoritatea incendiilor produse în judeţ au fost de litieră de pădure urmate în mică măsură de incendiile de litieră şi coronament. De asemenea zone vulnerabile la incendiu sunt şi cele în care numărul mediu anual de zile cu furtuni depăşeşte 30 zile pe an. Stîna Canciului. o Arborete de răşinoase din afara arealului cu litieră densă şi continuă. carpen). Dîrninosul. Poiana Muierii. în funcţie de indicele de combustibilitate a speciilor de bază sunt: o Arboretele de pin în asociere cu specii arborescente şi litieră densă şi continuă.9 km la o suprafaţă de 1 kmp. Horea Apuseni şi a composesoratul Zlatna. Alba Iulia. Vf. Accesibilitatea în zonele împădurite.Tomnatecului. Coman – Stînişoara.Incendiile de doborâturi. o În Munţii Cugirului – Scîrna – Grăsciori. În acelaşi context trebuie menţionat faptul că drumurile comunale sau săteşti. Densitatea de drumuri forestiere este relativ bună dar trebuie menţionat faptul că sunt zone unde nu este acces. în special de pe raza localităţilor din zona de munte. Pe teritoriul judeţului sunt identificate zone cu potenţial de incendiu. Incendiile la vegetaţia uscată se produc de regulă primăvara şi toamna. Stîna Gotului. Geamăna. de litieră şi subterane ( apar la pădurile unde nu s-au luat măsuri de curăţire a crengilor. Curcubăta. Coastele – Bocşitura. în situaţia producerii unui incendiu există pericolul propagării acestuia la pădurile din apropiere. Preluchi. Valea Ampoiului( *. Vf. Goaşele – Bocşitura. Dl. datorat compoziţiei trupului de pădure în totalitate de răşinoase sau răşinoase în amestec cu foioase. Dîmbu Arsurilor). ( *. pe teritoriul judeţului fiind: o În Munţii Sebeşului – Valea Salanelor – Slimoi. Coliba Ungurului. Cărbunari. Vf. Muntele Mare – Segage. Mugeştilor. apar în unele masive păduroase unde pe suprafeţe mari arborii au fost culcaţi la pămînt de furtuni puternice. Curcubăta. Vf.ocol silvic reorganizat). În aceste zone specifiul este reprezentat de pădurile de brad şi amestec de brad cu foioase în Munţii Apuseni şi trupuri de pădure de molid. cînd se execută lucrări de curăţire / întreţinere a terenurilor agricole şi a pajiştilor / păşunilor precum şi în perioadele de secetă. în special la răşinoase) Zonele vulnerabile la incendii. Bătrîna – Mlaci. Creasta Stîncoasă. Vf. o În anul 2009 – 3 incendii de pădure pe raza ocoalului silvic : Aiud o În anul 2010 – 2 incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice : Blaj *. drumurile sunt nepracticabile iar distanţa pînă la localităţile învecinate variază între 2 şi 45 de km. o Arboretele de cvercinee cu specii arborescente şi litieră densă şi continuă. Scoarţa. o În Munţii Apuseni – Balomireasa. o 200 . Runcului. Bistra. o Incendiile combinate. o În anul 2008 – 4 incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice : Aiud.ocol silvic reorganizat) şi Valea Pianului. Astfel de evenimente pot să apară pe întreg teritoriul judeţului dar zonele cu cele mai întinse suprafeţe de păşune / pajişti sunt situate în partea estică şi nord estică a judeţului.

în sectorul Gîrda de Sus – Gheţari. peşteri.630 ha.550 ha. Din evidenţele statistice avalanşe de zăpadă s-au produs în perimetrul comunei Gîrda de Sus.Fenomenul de secetă poate fi la semnalat la un nivel mai accentuat pe teritoriul administrativ al localităţilor din Podişul Secaşelor şi zona Tîrnavelor. Aiud . Nu pot fi excluse alte zone pentru producerea unor astfel de fenomene în special cele montane. o condiţii hidrogeologice: apa. Un factor determinant în această analiză este şi fenomenul de secetă ce poate fi prezent pe teritoriul judeţului. Perioadele în care există posibilităţi ridicate de producere a incendiilor la astfel de culturi sunt în vara. acestea putând duce la blocarea căilor de acces. Avalanşe de zăpadă Sunt specifice zonelor montane ale judeţului şi pot fi facilitate de următoarele condiţii: o dezgheţurile timpurii şi într-un interval scurt de timp o cantităţi mari de zăpadă depusă o influenţarea straturilor instabile ale zăpezii de zgomotele cu intensitate ridicată o asocierea ploilor pe timpul topirii zăpezilor o acţiunea umană Zonele critice pentru producerea avalanşelor de zăpadă sunt în perimetrul localităţilor montane din judeţ. Şpring. Relieful carstic ocupă o bună parte din zona Apusenilor de Sud .2007.820 ha. orzoaică. Alba Iulia . Din punct de vedere al formelor.însăşi prezenţa rocilor (calcarele neojurasice şi eocretacice) reprezintă condiţia de bază a apariţiei şi dezvoltării fenomenelor carstice. Şona. o condiţii morfologice: morfologia reliefului influenţează în mod direct dezvoltarea fenomenului carstic prin staţionarea sau scurgerea rapidă a apelor de suprafaţă. Doştat. unde cerealele paioase sunt cultivate pe suprafete compacte. fitoclimatic şi antropic. Avalanşe 1. în aceste areale fiind cele mai multe cursuri de apă nepermanente din judeţ. mai numeroase fiind cele din Apusenii de Sud şi a zonelor carstice. grohotiş În urma sesizărilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi a observaţiilor din teren se constată că în zona geografică a Munţilor Apuseni. Roşia de Secaş. Exemplul cel mai recent este din 24. situate la altitudini mari.730 ha. Pe teritoriul administrativ al localităţilor menţionate mai sus îşi desfăşoară activitatea şi cel mai mare număr de societăţi agricole din judeţ. drumul de acces spre satul Gheţari a fost blocat pentru perioade însemnate de timp.650 ha. Apariţia fenomenelor carstice este urmarea acţiunii combinate a coroziunii.3. în urma ploilor abundente sau topirii zăpezii se declanşează fenomene de avalanşe de pietre şi grohotiş. abrupturi şi creste. 1. oraş Zlatna unde au avut loc dislocări de piatră care au afectat locuinţele cetăţenilor. orz. Pânze de grohotiş asociate cu căderi de pietre sunt caracteristice zonelor montane.în special unitatea Munţilor Trascău.01.1. din satul Valea Mică. 201 . o alte condiţii sunt legate de factorul pedologic (prezenţa sau absenţa solului). chei. de minim 3-5 ha şi unde există riscul producerii incendiilor. Vinţu de Jos . Din datele statistice reiese că nu au fost afectate de incendii culturi însemnate preponderent fiind incendii la mirişti şi vegetaţie uscată după recoltarea culturilor.3. doline. Blaj. Ohaba.3. Daia Română.550 ha. Sîncel. Galda de Jos .2. Avalanşe de pietre. în relieful carstic sunt puse în evidenţă două tipuri majore: carstul de tip platou şi carstul de tip klippă. Morfologic. Cricău . Cergău. mai ales în perioada recoltărilor. eroziunii şi alterării biochimice. devie agresivă transformând carbonaţii în bicarbonaţi. Producerea incendiilor în zonele de cultură cu cereale. încărcată cu bioxid de carbon. 1.742 ha. Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele menţionate sunt: Cenade. carstul este reprezentat prin: lapiezuri. Zonele cu suprafetele mari de cereale păioase sunt: Sebeş -1500 ha. acţiune facilitată de o serie de condiţii: o condiţii litologico-structurale . ovăz. Crăciunelu de Jos. Valea Lungă. Culturile de cereale păioase cu ponderea cea mai mare în judetul Alba sunt cele de grâu. Blaj . Teiuş . influenţând viteza de desfăşurare a acestui proces.

2. Ighiu. Lupşa. Sălciua. abundente. în funcţie de reglementările antiseismice aplicabile în perioada de executare. s-a constatat pericolul reactivării unei alunecări de teren ce s-a manifestat cu ani în urmă în zona respectivă. Pagube înregistrate din cauza alunecărilor de teren în cele 6 localităţi.2008. generate de: o focarele seismice din zona seismogenă. Întregalde. în urma topirii zăpezii şi a ploilor abundente s-a declanşat un fenomen de alunecare de teren de suprafaţă. În luna decembrie 2008. judeţul Alba este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică.06. Jidvei este situată în zona E(grad 7) de protecţie seismică. o alunecare de teren declanşată în toamna anului 2005. instalaţiilor şi amenajărilor. Noşlac. 1. s-a produs o alunecare de teren de aproximativ 50 m lungime şi 2 m lăţime producând fisuri în zidul bisericii din satul Reciu. Tot în luna martie 2008.precipitaţiile punctuale. pe fondul precipitaţiilor abundente şi a variaţiilor debitelor în bazinul hidrografic al râului Târnave. Galda de Jos.diminuarea fondului forestier în anumite zone. 1. înaintând în profunzime cu circa 2 m. Albac. Almaşu Mare. Rîmeţ. pe o porţiune de circa 20 ml. au fost estimate la circa 1. . comuna Gîrbova. Alunecări de teren . care a dislocat o suprafaţă de aproximativ 9000 mp de teren. 4. pe teritoriul comunei Crăciunelu de Jos. Cîmpeni. Klein în municipiul Blaj. Fenomene distructive de origine geologică 1. Livezile. nu au impus luarea unor măsuri deosebite şi au fost generate de: .2008 În anul 2008 s-au produs 6 alunecări de teren după cum urmează: 1. Scărişoara. Ciuruleasa. În luna decembrie 2008.M.structura geologică a terenurilor. Arieşeni. în urma scurgerii apelor pluviale şi a infiltrării apei în spatele zidului de sprijin de rambleu.lipsa lucrărilor specifice de eliminare a excesului de umiditate.4. rezultată prin evaluarea rezistenţei mecanice şi stabilităţii structurilor şi infrastructurilor. . 3. . Alunecări de teren . Bucium. s-a reactivat şi accentuat. s-a produs o alunecare de teren care a determinat dislocarea unui tronson de 7 m lungime din zidul de sprijin. Ocoliş. Zlatna. Blandiana. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă a dispus executarea cu prioritate a lucrărilor de consolidare prevăzute în proiectul de execuţie şi monitorizează evoluţia fenomenului.privind calculul seismic al construcţiilor.1 milioane lei. 5.06. Meteş. Tot în această perioadă s-a reactivat o alunecare de teren în satul Răchita. Zona Blaj. Rimetea. În urma precipitaţiilor căzute în perioada 05 . în urma ploilor abundente s-a declanşat un fenomen de alunecare de teren. Săsciori. o terenul construit sau amenajat. 6. Stremţ. Mogoş. Cugir. pe un drum comunal de pe teritoriul administrativ al localităţii Roşia Montană.4. În luna septembrie 2008. pe teritoriul judeţului se pot datora în principal hazardului natural şi particularităţile acestuia. Alunecările de teren produse în judeţul Alba. în zona Dealul Banţa. Horea. pe raza oraşului Ocna Mureş. Poşaga. Roşia Montană. Riscurile generate de cutremure. în urma demarării lucrărilor la Campusul Şcolar I. Pe teritoriul judeţului Alba nu au fost înregistrate activităţi seismice care să afecteze construcţiile. o vulnerabilitatea construcţiilor. 202 . comuna Săsciori afectând o grădină pe aproximativ 1500 mp. ce a pus în pericol un releu de telefonie mobilă. Bistra.Zonele critice pentru producerea avalanşelor prin căderi de pietre (din evidenţa statistică) sunt situate în perimetrul localităţilor: Baia de Arieş. Ocna Mureş.4.1. această activitate fiind controlată şi de Inspectoratul Judeţean în Construcţii Alba. În luna martie 2008. 2. Proiectarea construcţiilor se face şi în funcţie de clasificarea pe zone seismice. Şugag. Ponor. situat pe strada Colinei din oraşul Cugir. Cutremure În conformitate cu prevederile Normativului P100/2006. Gîrda de Sus. Avram Iancu.

Pe fondul precipitaţiilor abundente. după cum urmează: 1. Stremţ) s-a produs o alunecare de teren. fiind în pericol a fi afectate anexe ale unei gospodării care se află la o distanţă de aproximativ 5m faţă de fisură.2009 precipitaţiile abundente au dus la infiltrarea în sol a unei cantităţi însemnate de apă. 3. între localităţile Valea Mănăstirii (com. întreruperea alimentării cu gaze naturale. Comitetul Local Roşia Montană. s-a produs o alunecare de teren pe o lungime de 250 m care a afectat drumul de acces la gospodării cetăţeneşti şi malul drept al râului Ampoi. (în satele Geoagiul de Sus şi Geomal). saturând argila şi determinând gonflarea straturilor de argilă precum şi slăbirea rezistenţei suprafeţelor de strat dintre argilă şi alte straturi de rocă. În luna aprilie. în amonte de o casă locuită ridicată fără proiect tehnic sau autorizaţie de construcţie. parapeţilor metalici şi pe circa 100 ml a părţii carosabile a DC 90 Sohodol – Poiana Sohodol. apă şi afectarea a 15 case de locuit. comuna Şona a fost reactivată o alunecare de teren din 2003. Din cauza crăpăturilor produse la pereţii locuinţei şi întrucât proprietarul deţinea o a doua locuinţă la 300 m distanţă de locul producerii evenimentului sa dispus evacuarea familiei şi bunurilor acestora. afectând o anexă gospodărească (bucătărie de vară). Din cauza pantei abrupte a terenului. În localitatea Biia. Alunecări de teren . A fost avariat 150 ml din drumul de acces spre terenurile agricole şi pădurile localităţii Mănărade. zonelor defrişate şi topirea zăpezii pe lângă fenomenele de eroziune la suprafaţă s-a produs şi o alunecare de teren.2010 În anul 2010 s-au produs 9 alunecări de teren. în urma topirii zăpezii şi a ploilor abundente s-a declanşat un fenomen de alunecare de teren. sunt puse în pericol construcţii din incinta şcolii. În luna februarie. Ca urmare a acesteia s-a produs ruperea drumului de acces. pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha de fâneaţă. În luna iulie. pe malul stâng al râului Târnava.03. Tot în luna aprilie. Blaj). 6. pe un versant a dealului Dărăoaia din comuna Roşia Montană. Valea Lungă (satul Lodroman). în locul numit Rupturi s-a produs o alunecare de teren pe versantul de S-E al dealului. pe raza comunei Roşia Montană. Poliţia Stremţ a acţionat pentru semnalizarea zonei. Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă a analizat în teren situaţia creată împreună cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu şi a stabilit măsuri pentru protejarea populaţiei. în zona Unghi din localitatea Tiur (mun. Râmeţ) şi Geoagiu de Sus (com. 6. În data de 21 mai 2009. care a provocat blocarea pe un sens de mers a DJ 750C pe o distanţă de 6m. Klein în municipiul Blaj. s-a produs o fisură în sol cu o lungime de 8-10 şi lăţime de 2 m în vecinătatea fostei exploatări de argilă a fabricii de cărămidă. În data de 09. pe dealul Banţa. iar echipe de la Drumuri Judeţene Alba au acţionat pentru eliberarea carosabilului. 4. Din cauza instabilităţii terenului şi a precipitaţiilor abundente. în urma lucrărilor de turnare a fundaţiei la un zid de sprijin la Campusul Şcolar I.M. 5.Alunecări de teren . 2. 2. 4. Tot în această perioadă s-a reactivat o alunecare de teren în satul Răchita. 5. refacerea a reţelelor de alimentare cu apă şi gaze precum şi urgentarea lucrărilor de consolidare. pe teritoriul localităţii Izvorul Ampoiului (Zlatna). s-a produs o eroziune a malului pe o lungime de 20 m şi o adâncime de 7-8 m care a afectat un drum vicinal din zonă. În luna ianuarie 2010.2009 În anul 2009 s-au produs 7 alunecări de teren: 6 în luna martie şi 1 în luna mai. În oraşul Ocna Mureş. Au avut loc prăbuşiri de mică amploare din taluzul drumului. 203 . topirii zăpezii şi scurgerilor de pe versanţi. 7. o unitate de alimentaţie publică. s-a produs o alunecare de teren pe o suprafaţă de 400 mp. s-a produs o alunecare de teren pe strada Axente Sever. comuna Săsciori afectând o grădină cu pomi fructiferi pe aproximativ 1800 mp. pe aproximativ 10 ml. blocând scurgerea apelor prin rigolele existente şi mai apoi deteriorarea pe o porţiune de 25 ml a acostamentelor. pe fondul precipitaţiilor abundente şi a infiltrării apei s-au produs alunecări de teren în oraşul Ocna Mureş şi în comunele Stremţ. a dispus măsuri pentru îndepărtarea pământului acumulat în apropierea unei gospodării (gospodăria nu a fost afectată) şi monitorizarea fenomenului. după cum urmează: 1. o linie de alimentare cu energie electrică şi un drum de acces în zonă. 3. în municipiul Blaj.

mediu în 35 de localităţi. Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. cu sau fără autorizaţie de construire pentru care se impune intrarea în legalitate sau măsuri de protejare.nu sunt întocmite studii de inundabilitate şi hărţi de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii conform HGR nr. care pune în pericol 2 gospodării. comuna Stremţ.Ridicat Mediu Mediu Scăzut . .Mediu Scăzut . sucursala teritorială Mureş . comuna Stremţ. În satul Geoagiu de Sus.există obiective în zonele de risc la inundaţii şi alunecări de teren construite atât înainte cât şi după anul 1991.reactualizarea Planurilor Urbanistice Generale (PUG) şi a Regulamentelor Locale de Urbanism . motivarea inexistenţei acestora fiind lipsa de fonduri. 8. Instituţia Prefectului şi comitetele locale unde s-a produs evenimentul. 8. În satul Lodroman.Ridicat Scăzut . gaze. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional . comuna Valea Lungă s-a produs o alunecare de teren care a afectat 50m din DC 33. o blocarea parţială sau totală a unui râu şi crearea unei acumulări de apă cu pericol de inundaţie. 10.Secţiunea a V-a . Raportat la potenţialul de producere al alunecărilor acesta este ridicat pe teritoriul a 14 localităţi.Ridicat Mediu Mediu Mediu Mediu Denumirea localităţii ALBA IULIA AIUD BLAJ SEBES CIMPENI BAIA DE ARIES OCNA MURES CUGIR TEIUS ZLATNA ABRUD ALBAC ALMASU MARE 204 . 12. 9. Inspectoratul Teritorial în Construcţii Alba. care a afectat 9 gospodării şi Biserica Ortodoxă Geomal.). 6.Olt Mijlociu. 7. Consiliul Judeţean Alba.7. 9. . 5. s-a produs o alunecare de teren pe o suprafaţă de 1.elaborarea hărţilor de risc natural conform prevederilor HGR nr.).Mediu Scăzut . canalizare etc. 2. 3. în cadrul şedinţelor extraordinare organizate cât şi al comisiilor comune formate din specialişti de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al Judeţului Alba. 11.zonele de risc natural la alunecări de teren nu sunt evidenţiate în Planurile Urbanistice Generale ale localităţilor. În satul Geomal. feroviare etc. 13. scăzut – mediu în 7 localităţi şi scăzut în 2 localităţi. 1.6 ha. o blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţie (rutiere. o distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă.Zone de risc natural sunt: Nr. pe o suprafaţă de 750 mp. Rangul unităţii administrativ teritoriale Municipiu reşedinţă de judeţ Municipiu Municipiu Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Comună Comună Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut . crt.477/2003 Unităţile administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren primare conform legii nr.447/2003. În urma controalelor efectuate au fost dispuse măsuri privind: . 4. mediu – ridicat pe teritoriul a 2 localităţi. scăzut – ridicat pe teritoriul a 11 localităţi.Ridicat Mediu Scăzut . Efectele alunecărilor de teren şi măsurile necesar a fi întreprinse au fost analizate atât la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. s-a produs o alunecare de teren pe versanţii văii Bâşca. Alunecările şi prăbuşirile pot genera următoarele efecte: o distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel. În urma controalelor efectuate în teren şi a studierii materialelor puse la dispoziţie de autorităţile publice locale au fost constatate neconformităţi privind: .

19. 18. 47. 30. 17.Ridicat Mediu Mediu Mediu Ridicat 205 . 43.Ridicat Mediu Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Scăzut . 25. 23. 37. 22. 52. 41. 49.Ridicat Mediu Ridicat Mediu Ridicat Scăzut . 32. 58. 35. 50. 24. 53. 27. 20. 42. 48. 14. 16. 39.Mediu Mediu Scăzut . 44. 51.Mediu Mediu .Ridicat Scăzut Ridicat Mediu Scăzut . 57. 26. 45. Denumirea localităţii ARIESENI AVRAM IANCU BERGHIN BISTRA BLANDIANA BUCIUM CENADE CERGAU CERU-BACAINTI CETATEA DE BALTA CILNIC CIUGUD CIURULEASA CRACIUNELU DE JOS CRICAU CUT DAIA ROMANA DOSTAT FARAU GALDA DE JOS GIRBOVA GIRDA DE SUS HOPIRTA HOREA IGHIU INTREGALDE JIDVEI LIVEZILE LOPADEA NOUA LUNCA MURESULUI LUPSA METES MIHALT MIRASLAU MOGOS NOSLAC OCOLIS OHABA PIANU PONOR POSAGA RADESTI RIMET RIMETEA ROSIA DE SECAS ROSIA MONTANA Rangul unităţii administrativ teritoriale Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Mediu Ridicat Mediu Scăzut Mediu Ridicat Ridicat Mediu Scăzut . 46. 28. 36.Nr. 21. crt. 29. 15. 38. 56. 33. 34. 59. 55. 54.Mediu Mediu Mediu Scăzut .Ridicat Mediu Ridicat Scăzut Mediu Mediu Scăzut Mediu . 31.Ridicat Mediu Ridicat Mediu Scăzut . 40.

00 la martorii instalaţi pentru monitorizarea fenomenului nu s-au mai observat modificări. 75.Ridicat Ridicat Mediu Mediu Ridicat Scăzut .00 suprafaţa craterului a fost de aproximativ 10.Mediu În data de 22. operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.Nr. reţele de alimentare cu gaz metan. reţele de alimentare cu apă. 61.30 suprafaţa craterului a fost de aproximativ 1800mp. nr. reţele de alimentare cu energie electrică. 65. 70. 6 obiective social-economice afectate. nu s-au înregistrat victime. 63. s-a produs un con de surpare plin cu apă.12. 67. având un diametru de aproximativ 7-8m din care iese apă cu presiune. 68. 804 din 206 .G.C. La ora 14. care se supun prevederilor H. 66. crt. 62. 2 locuinţe avariate în pericol de prăbuşire locuinţe. 60. În urma prăbuşirii terenului au fost distruse/avariate 3 locuinţe. Au fost observate fisuri la structura de rezistenţă a Magazinului PLUS. la ora 05. 64.2010.1. 72. 92/2003. 69. Începând cu ora 18. Denumirea localităţii SALCIUA SALISTEA SASCIORI SCARISOARA SIBOT SINCEL SINTIMBRU SOHODOL SONA SPRING STREMT SUGAG UNIREA VALEA LUNGA VIDRA VINTU DE JOS Rangul unităţii administrativ teritoriale Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Scăzut . nr. Clădirea Magazinului PLUS a fost distrusă 100% şi 80% din parcare. Magazinul Plus a fost surpat în proporţie de 80% şi parcarea pe aproximativ 50% tendinţa de mărire a craterului fiind observată în principal spre sonda 123. 73. SECŢIUNEA A 2. clădirea administraţiei financiare Ocna Mureş şi pe străzile Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. Un număr de 9 operatori economici desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. Salina. 804 din 2007. La ora 17.30 în oraşul Ocna Mureş. 804 / 2007 şi a Legii nr. au fost evacuate 18 persoane. Efectele dezastrului: a fost afectată o singură localitate (Ocna Mureş).500 mp. 74. 71. în “Câmpul de sonde” al S. La ora 09. la o distanţă de 10m de magazinul PLUS. în parcarea magazinului şi la structura de rezistenţă a casei parohiale a Bisericii Ortodoxe.Mediu Mediu Mediu Scăzut Scăzut . care se supun prevederilor HG nr.Ridicat Scăzut Mediu Scăzut . Au mai fost afectate străzi şi drumuri.00 craterul s-a mărit ajungând la o suprafaţă de aproximativ 200mp cu tendinţă vizibilă de mărire. Au apărut fisuri în structura de rezistenţă la 2 case parohiale.Ridicat Mediu Scăzut .G.A ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE 2. care spală marginile craterului şi îl măreşte. Riscuri industriale Pe teritoriul judeţului Alba îşi desfăşoară activitatea două categorii de operatori economici şi anume: operatorii economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa H.

Bucureşti .C. Sebeş • S. Ocna Mureş • S.C.N.R.A.2007. 804 din 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase este prezentată în tabelul de mai jos: 207 .L. care se supun prevederilor H.N.Cuprumin S.C.A.A. Alba Aluminiu S.L. Unicom Holding S.C.G.A. Cugir • S.R.A. Zlatna • SC. Prima Gas România S. Zlatna • S.C.Punct de Lucru Teiuş • S. Uzina Mecanică Cugir S.R. Crimbogaz S.C.L.C. privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase astfel: • S. Abrud • S. GHCL Upsom România S. Kronospan S. Romgaz S. Zlatna • S.Sucursala de înmagazinare a gazelor Cetatea de Baltă Situaţia cu operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.A.G. nr.

59 Producerea rasinilor ureoformaldehi dice/Fabricarea placilor MDF RM 1 Metanol Acid formic 20% Acid clorhidric Hidroxid de sodiu 30% Acid acetic 50% Acid citric Hexametilentetraamină Motorină 4 1x 50. rm) Rezervoare Capacitate proiectata rezervor (mc) Nr.015 0. Atm. R 10. crt. instalatii relevante pentru securitate Frazele de risc asociate Alte moduri de stocare (t) Denumirea substantei Stare de agregare Adresa amplasament Nr. Garii nr. pres. Garii nr.Numele si adresa agentului economic Cantitatea totala de substanta in instalaţie (t) Mat. intermed.06 0.5 2 10 50+27 solid solid gaz lichefiat gaz lichefiat lichid lichid lichid lichid lichid lichid lichid solid lichid / / 5x95. prod. R 35 R 35 R 23. M. pres. de rezervoare Presiune (atm) Nr.018 0.10 Zlatna str. 14/15 . M. Atm.1 din OUG 152/2005) Clasificarea operatorului (RM.R 23/24 R 11. pres.N. Atm. Zlatna sat Patrangeni F. pres. Atm. 0 1 2 3 4 5 6 Pulbere atomizata (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu solvent nafta (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu white spirt (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu xilen (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu dietilenglicol(produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu apa (produs pe fluxul de fabricatie Pulberi atomizate . 59 Sebes str. 65 R11. 16 . 14/15.02 0.N. Atm.7 100 800 1500 20 35 20 In instalatie si Butoaie metalice / 210 / 40 15 0. 20/21. Proiectata) (t) Domeniu de activitate (cf. 12 barri 8 barri pres. 22 8 5 20 20 10 9 solid solid solid solid solid 10 pres.prime. Atm. Atm. finite. prod. 3x9 208 Obs. R10 R 14/15 . 51/53 . 38 R10.04 0. pres. 65 R 11. 11 / / / / / / / 5 1 8 2 1 1 12 / / / / / 13 5t 20 20 10 14 In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice 1 SC ALBA ALUMINIU srl Zlatna str. Productia si distributia gazelor (exclusiv extractia) GPL AUTO RM 1 Propan Formaldehidă 45% 3 SC KRONOSPAN SEBES SA Sebes str. Kogalniceanu nr. pres. Atm. Kogalniceanu nr. 22 R10 R14/15 R12 R12 R 40.ANEXEI nr.7 15 30 1. daca se pierde controlul procesului Obiectiv care poate genere accidente majore cu alte state (da/nu) 15 nu nu nu Cantitatea totala de substanta posibil a fi prezenta pe amplasament (cap.PAP (produs import Rusia ) 7 R14/15. depozitare in butoaie metalice 2 SC CRIMBO GAS SRL ZLATNA sat Patrangeni F.3 / containere containere containere si saci / containere Depozit ..R 23/24 R 35 R 23.R 35 R 11 R 10 300 210 40 6400 2500 4.2 0. Produse generate.10 Fabricarea pulberilor si pastelor de aluminiu Rm 3 20 R10 14/15. 14/15.

Atm. Rosia Montana Taul Mare Extracti pietrei pentru constructii Extracti pietrei calcaroase Fitil detonant Rm 1 Dinamita Gel exploziv (Rovex.5 solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozite tuburi de oxigen 5 0.7 gaz 20 atm pres.A. rm) Rezervoare Capacitate proiectata rezervor (mc) Nr.074 0. prod. pres. pres.Emines cu nr. Atm. pres. 21 Decembrie 1989 nr. intermed. cupru .05 0. Atm. 1 Fabricarea armamentu-lui si munitiei Rm Cianura de sodiu .. instalatii relevante pentru securitate Frazele de risc asociate Alte moduri de stocare (t) Denumirea substantei Stare de agregare Adresa amplasament Nr.Numele si adresa agentului economic Cantitatea totala de substanta in instalaţie (t) Mat.M. Atm. atm. Eminescu nr. pres.1 din OUG 152/2005) Clasificarea operatorului (RM. M.Rioger) Nitramon Boostere Azotat de amoniu poros 6 SC UZINA MECANICA CUGIR SA Cugir str. pres. pres. 1 Cugir str. pres. Atm. pres. Atm.7 cisterna Amorse electrice Fitil Bickford Sistem Nonel SC CUPRUMIN SA ABRUD Abrud str. 16 . finite. pres. Dobra nr. Atm.31 11 0. 1 2 Ocna Mures str. 21 Decembrie 1989 nr. daca se pierde controlul procesului Obiectiv care poate genere accidente majore cu alte state (da/nu) 15 nu nu nu Cantitatea totala de substanta posibil a fi prezenta pe amplasament (cap. pres. atm.0075 2.5 gaz 209 Obs. pres. trasoare si de aprindere Tuburi de oxigen R2 R2 R2 R2 R2 R2 R2 R2 R2 R /27/2826 R 26/27/28 R 23/R35 R10-23-34 R2 R8 0. Atm. 1 loc. Proiectata) (t) Domeniu de activitate (cf. zinc Deseuri slamuri galvanice cu continut de cianuri Trietanolamina Amoniac Compozitii incendiare . Atm. prod. Atm. 0 1 SC GHCL Upsom Romania S. 8 barri 1 45 57.ANEXEI nr. crt.86 39 15 14 10 550 1. Atm. pres. Ocna Mures str. Atm. de rezervoare Presiune (atm) Nr.5 6. pres. Produse generate. 1 3 Fabricarea sodei si a derivatilor sodei 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 4 Rm 2 Amoniac R10-23-34 102.prime.

16 .Sucursala de Inmagazinare Subterana a Gazelor Naturale Ploiesti. intermed. atm. pres. rm) Rezervoare Capacitate proiectata rezervor (mc) Nr. Produse generate.ANEXEI nr. Grigore Cantacuzino nr. str. pres. atm. lichizi si gazosi si al produselor derivate Productia si distributia gazelor (exclusiv extractia) Benzina Rm 2 Motorina diesel pres. 184 Ploiesti jud. daca se pierde controlul procesului Obiectiv care poate genere accidente majore cu alte state (da/nu) 15 nu nu nu Cantitatea totala de substanta posibil a fi prezenta pe amplasament (cap. pres. / / / / / 2 R45/R65 4032 lichid 3 / / Rm 1 Butan R12 82 gaz lichefia t 16 barri 2 100/82. Alba Depozitarea gazelor naturale in subteran prin intermediul sondelor RM 1 Gaz natural R12 140. Atm pres Atm.5 1 1 1 2 2 1596 9 gaz lichid lichid lichid lichid lichid lichid 10 11 / 12 / / / / / / 2x1500 2x1500 1x3000 13 / / / / / / / 14 tuburi cu acetilena bidoane bidoane bidoane bidoane bidoane / 7 S. Prahova loc. Atm. R35 R23.C. instalatii relevante pentru securitate Frazele de risc asociate Alte moduri de stocare (t) Denumirea substantei Stare de agregare Adresa amplasament Nr.000 140. BUCURESTI Sector 1 str. G.1 din OUG 152/2005) Clasificarea operatorului (RM.5 82 / 9 com. crt. Teius zona Teius Onduroaie acces la DN14B km 2+ 850 Zlatna sat Patrangeni F. 8 Comert cu ridicata al combustibililor solizi. Rm= risc mic 210 Obs.000 gaz 1 140.prime.. R35 R11 R35 / R53 R40 8 0. prod. atm. atm. Cetatea de Balta jud. 63A SC PRIMA GAS ROMÂNIA SRL ZLATNA SNGN ROMGAZ SA.A. prod. pres. Proiectata) (t) Domeniu de activitate (cf. Nicolae Caranfil.Numele si adresa agentului economic Cantitatea totala de substanta in instalaţie (t) Mat. de rezervoare Presiune (atm) Nr. 0 1 2 3 4 5 6 Tuburi cu acetilena Benzina Acid clorhidric tehnic Acid azotic tehnic Diluanti Uleiuri industriale 7 R2 R10 R23.000 / Notă: Clasificarea operatorului RM= risc mare. UNICOM HOLDING S. finite. pres.N. nr. Gh.

Livezii nr.36 BLAJ Clor Clor Amoniac Amoniac Amoniac Amoniac Răşină ureicălacuri şi solvenţi 0.T.4 0. Metalurgica Transilvana S. Alba Iulia SC Albacher SA Transavia SA Albalact SA S.4 15 2."Apa Mare" C. MUN. 804 / 2007 sau a Legii nr.2 0.7 0. SEBEŞ sat Sebeşel com Săsciori Lancram fn.4 0.Vulcan nr.media lunara (t) REZERVOARE Starea de agregare capacitate rezervor (mc) Denumirea operatorului economic Raza de pericol (m) de intoxicare/ vatamari 4000 8000 50 50 50 1120 500 350 mortalitate ridicata 750 1500 0.T. prelucrari mecanice Sat Petreşti.2-10 AIUD Oxigen 58.T.7 0.3 4.9 0. nr.S. Alba Iulia S.2 Lichid 1420 2 1150 211 .A.BLAJ 40 80 Lichid 1 80 Aiud S. de rezervoare 3 6 1 1 1 4 2 butoaie Presiune (atm) Adresa 0.5 0.4 0."Apa Mare" C.9 2.4 0.2 1 25 25 25 500 250 200 In instalatie Denumirea substantei Profilul activitatii Localitatea Petreşti Sebeşel Lancram Oiejdea Oiejdea Alba Iulia S.T. Pomarom SRL captate.capacitate de proiect (t) Cantitatea de substanta detinuta .4 0.C.S. TOXICE Cantitatea de substanta posibil a fi detinuta .Situaţia cu operatorii economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa H.C.9 0.AIUD str. tratare.A. mun Sebeş Oiejdea FN Oiejdea FN Str. Stratusmob S.C.5 Blaj S.Baritiu nr.A. 92/2003 A.G. forjare.A.4 15 Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid 8 8 8 8 8 8 nr.2 0. transport apă captate.37 Alba Iulia str. transport apă fabricarea berii prelucrare carne de pasara prelucrarea laptelui prelucrare carne de melci Fabricarea produselor finite si stratificate din lemn Fabricarea utilajelor mecanice prin turnare.G. tratare.7 5.A.6 3.C.A.C.

str. 5 mc 212 ./Fax. 91 SC Euro Ştefan SRL Sebeş Drumul Sibiului 45 SC Nydawa Oil SRL Sebeş. 66 Lukoil România SRL Teiuş.2 Alba Iulia.B. 816181 0788352424 0788352424 Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL Butelii GPL 1. Ioan Raţiu nr. 3. 828731 Fax. OMV Petrom Marketing SRL. 732057 0745770502 Tel/fax. Blv.114 OMV Petrom SA Alba Iulia AI. INFLAMABILE Tip combustibil Nr. 11. 732607 0744572600 Tel/fax. 5. 9. Revoluţiei nr. str.Cuza nr.8 OMV Petrom SA Alba Iulia Biruinţei nr. Bena. 10. 102 OMV Petrom SA– st. 814173. 2. 14. 711800 0748124918 Tel/fax 731517 0735557510 Tel/fax. 851468. 12. Ferdinand nr.78 Oarda de Jos Rompetrol Downstream SRL Alba Iulia. 828733. 0748124919 Fax. 851039 Fax. Nr.1 Mol Petroleum SRL Aiud Str. 7. 79 SC Euroil Alba Iulia Ferdinand 83 SC Euroil Alba Iulia Dr. Alba Iulia Calea Moţilor nr. 0726709489 Tel/fax 815852 0742148085 Tel. 0723184623 Tel. 6. Transilvaniei. 13. 771030 0763652794 Tel/fax. Decebal nr. 54 All Oil SRL Cîmpeni Calea Turzii FN All Oil SRL Cîmpeni Moţilor nr. Aug. 831004 0728324095 0763651892 Tel. 814171 Fax. crt Denumire/adresa Contact Tel/fax 830228 0722604311 Tel. nr. 15. bicomp. 1 F F F F F F F F F F F F F F F 3 rezervoare 2 rezervoare 114000 litri 76500 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 57000 litri 57000 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 60000 litri 60000 litri 4 rezervoare 2 rezervoare 150000 litri 90000 litri 2 rezervoare 2 rezervoare 60000 litri 60000 litri 2 rezervoare 3 rezervoare 40000 litri 80000 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 68094 litri 83176 litri 2 rezervoare 2 rezervoare 10000 litri 10000 litri 3 rezerv.5 kg 5000 60 40 buc 1 rezerv. 8. 75000 litri 75000 litri 1 rezervor 1 rezervor 10282 litri 10871 litri 1 rezervor 1 rezervor 4157 litri 5673 litri 1 rezervor 2 rezervoare 20000 litri 60000 litri 2 rezervoare 2 rezervoare 60000 litri 60000 litri 1 rezervor 1 rezervor 90000 litri 47000 litri 1 rezervor 1 rezervor 9000 litri 25000 litri 20 buc 230kg 25 buc 40 buc 397. 4. 25 Lukoil România SRL Blaj Clujului FN OMV Petrom SA Sebeş Lucian Blaga nr. 860013 0740181716 Tel/Fax.

Tip combustibil Nr. Blv. 27.35 SC Florea Grup Blaj Clujului nr. 28. 20. 851568 Fax.46 SC Florea Grup Aiud T. crt Denumire/adresa Contact Tel. 55 SC Florea Grup Săntimbru Săntimbru DN1 K M 387 Mol România PP SRL Alba Iulia AI Cuza nr./Fax. 21. 711774 0727372693 0728999914 Tel. nr. 1 Lukoil România SRL Alba Iulia. 20000 litri 1 rezervor 22000 litri 1 rezervor 24000 litri 2 rezervoare 40000 litri 1 rezervor 30000 litri 2 rezervoare 76075 litri 2 rezervoare 90000 litri 2 rezervoare 74000 litri 2 rezervoare 1 rezervo r 1 rezervo r 5 mc 24. 711400 0728999916 Tel. 771252. SC Cris Trans SRL Cîmpeni Libertăţii 15 Lukoil România SRL Alba Iulia Clujului Km 384 F F F F F F F F Lukoil România SRL Alba Iulia Republicii 37 OMV Petrom Teiuş (Rubi Oil SRL) Clujului nr. 860114 0728967769 Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL Butelii GPL 16. 887067 0748124916 Tel. Ferdinand FN Lukoil România SRL Sebeş-Lancrăm DN1 Km 270+700 Lukoil România SRLAiud Str. 851282 0723637405 Tel./Fax 811324 0749203091 Tel. 18. 771355 0744697128 Tel. 23. 771968 Fax. 26./Fax 815588 0747855448 Tel. 4 2 rezervoare 10000 litri 2 rezervoare 40000 litri 2 rezervoare 30000 litri 2 rezervoare 20000 litri 40000 litri 2 rezervoare 44000 litri 3 rezervoare 36000 litri 1 rezervor 20000 litri 3 rezervoare 90000 litri 2 rezervoare 67050 litri 2 rezervoare 60000 litri 2 rezervoare 48000 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 10000 litri 2 rezervoare 100000 litri 2 rezervoare 30000 litri 1 rezervor 20000 litri 48 buc 10 buc 1 rezerv 5 mc 20 buc 40 buc 20 buc 40 buc 1 rez. T. 19. Kogălniceanu nr. 842275 Fax. 22. F F F F F 213 420kg . 157 OMV Petrom Blaj (SC Geo Iulia SRL) M. 810993 0744342588 Tel/Fax.109 SC Arieşul SA Câmpeni Valea Bistrei nr. 17. Vladimirescu nr. 842295 0728999950 Tel. bicomp./Fax. 860261 0749203089 Tel./Fax. 0744790417 Tel. Vladimirescu nr. 25./Fax.

33. Doja FN SC Premium SRL Alba Iulia Moţilor nr. 35./Fax. 38. F F F F F F F T 1000kg 40 kg 60 buc X 214 . Kogălniceanu nr. Eminescu nr. 2 Florea Grup SRL Ocna Mureş M. 30. Mol România PP SRL Alba Iulia Drumul Sibiului FN Lukoil România SRL Sebeş Str. 846855 0747402041 0728999915 Tel. 730007 0752262230 Tel. 810295 Fax.17B Florea Grup SRL Blaj 1 Gh. 815944 0745778580 Tel. 36. Aug. 2 Transiviniş & Co SRL Sebeş M.61 SC Benstar SRL Oiejdea Clujului nr. 0358401520 Fax.101 Florea Grup SRL Zlatna P-ţa Unirii FN Tel./Fax. 32. Bena FN SC MP Petroleum Distribuţie SA Alba Iulia (Rubi Oil) Ferdinand 76 Florea Grup SRL Alba Iulia Bd. crt Denumire/adresa Contact Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL Butelii GPL 90000 litri 29. 812213 0729087401 Tel. 5000 litri 31. 34./Fax. 37. 833749 0728999906 Tel. 0258713418 Tel. Horea nr.Tip combustibil Nr. 827285 0358401521 0728999915 90000 litri 4 rezervoare 105000 litri 3 rezervoare 120000 litri 2 rezervoare 90000 litri 3 rezervoare 32000 litri 2 rezervoare 88000 litri 1 rezervor 40000 litri 1 rezervor 20000 litri 2 rezervoare 49000 litri 2 rezervoare 90000 litri 1 rezervor 6000 litri 5000 litri F F 2 rezervoare 45000 litri 2 rezervoare 60000 litri 2 rezervoare 90000 litri 3 rezervoare 81000 litri 2 rezervoare 68000 litri 1 rezervor 20000 litri 2 rezervoare 40000 litri 3 rezervoare 54000 litri 2 rezervoare 80000 litri 1 rezervor 6000 litri 1 rezerv 5000 litri 400 kg 40 kg 1 rezerv. 731267 0749065863 Tel./Fax.

0.8 km 9 Valea Negoiu 10 Râul Arieş 11 Nu 12 Închidere şi conservare Baia de Arieş Iazul de decantare Valea Cuţii Ape cu cianuri.067 8 Cămin Cultural Brăzeşti. ARIEŞMIN S. material în suspensie. BAIA DE ARIEŞ) şi SC Gavella Com SRL Oradea (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Ministerul Economiei.A. Comerţului şi Mediului de Afaceri . BATALELE DE STOCARE PRODUSE CHIMICE DIN OBIECTIVE Populaţia existentă în zona de risc (nr.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare. metale grele. halda de steril. ARIEŞMIN S. 245 800 000 t 5 Baia de Arieş. steril.C. HALDELE DE STERIL. sat Sărtaş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş 215 22 0 0 0 0 0. 03 0. material în suspensie.03 Sala de sport Baia de Arieş 1 km - Valea Sărtaşului Pârâul Feredeu Valea Ambrului Valea Ambrului Valea Ambrului Rîul Arieş Valea Ambrul ui Valea Băilor Valea Băilor Valea Băilor Nu Nu Nu Nu Nu În conservare Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % - - Obs .045 Sala de sport Baia de Arieş 2 km Valea Cuţii Hărmăn easa Nu Închidere şi conservare Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Iazul de decantare Valea Sărtaşului Halda Progresul Halda Puţ Nr.DGRM CNCAF Minvest SA Deva (fosta S. steril 4 575 000 t Steril 8 559 000 t Steril 78 000 000 t Steril 594 000 t Steril 7 150 000 t Baia de Arieş. metale grele.0155 0.p. sat Brezeşti 6 20 7 0.SITUAŢIA CU PRINCIPALELE EFECTE POSIBIL A SE PRODUCE LA IAZURILE DE DECANTARE. Comerţului şi Mediului de Afaceri .A. 6 Halda galeriei Ştefania de Sus Halda galeriei Sigismund Ape cu cianuri.007 0. steril 15 460 000 t Baia de Arieş 14 0.C. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea 1 Baia de Arieş 2 Iazul de decantare Brăzeşti 3 Ministerul Economiei. BAIA DE ARIEŞ) şi SC Gavella Com SRL Oradea(contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) 4 Material în suspensie. 05 0. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.DGRM CNCAF Minvest SA Deva (fosta S.

sat Ştefanca Lupşa.A.A.005 0. Cuprumin S. 7 km Şcoala generală 2 km Cămin Cultural Roşia Montană 4 km S.p.2 0.5 0 0.C.A. Abrud S.A.07 0.1 Pârâul Abrudel Nu În conservare/ecologi zare Obs - . Cuprumin S. Cuprumin S.A. sat Geamăna Bucium Lupşa Roşia Montană. Comerţului şi Mediului de Afaceri . Cuprumin S. 2 şi 3 Steril 182 000 000 t Steril 14 500 000 t Steril 120 000 000 t Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Lupşa.05 0.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – Filiala Steril cuprifer cu conţinut de metale grele 60 000 000 t Steril cuprifer 3 300 000 t Steril cuprifer 1 100 000 t Steril de carieră 20 000 000 t Steril de carieră 30 000 000 t Steril de carieră 70 000 000 t Steril aurifer 9 000 000 t Bistra Bistra Lupşa Bucium Lupşa Gura Roşiei 24 0 0 0 0 0.27 0.Populaţia existentă în zona de risc (nr. Abrud Ministerul Economiei.C. Abrud S. Abrud S.A.C.C. halda de steril. sat Valea Şesei Bistra.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.C. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Lupşa Halda galeriei Binecuvântar ea Domnului Halda galeriei Buturoasa Halda galeriei Norocul Iazul de decantare Valea Şesei Iazul de decantare Valea Ştefancei I Iazul de decantare Ştefancei II Halda de steril Geamăna Halda de steril Obârşia Muntari Halda de steril Valea Cuibarului Iazul de decantare Gura Roşiei nr. sat Dăroaia 216 0 0 0 20 0.C. Cuprumin S.61 Nu Nu Nu Nu Nu 42 1. Abrud S.1.7 - Valea Băilor Pârâul Feredeu Valea Băilor Valea Şesei Valea Ştefanca Valea Ştefanca Valea Şesii - Valea Ciorii Valea Ambrului Valea Ambrului Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Nu Nu Nu Nu Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70% în funcţiune Cămin Cultural Valea Lupşii. Abrud S. Cuprumin S.

batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Valea Săliştei Corna Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Iazul de decantare Valea Săliştei Halda de steril Valea Verde Halda de steril Hop Găuri Halda de steril Verkeş Roşiamin Roşia Montană SA Şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Steril aurifer 8 500 000 t Steril aurifer 6 500 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 171 000 000 t Mat.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – Filiala Roşiamin Roşia Montană SA Şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Roşia Montană 0 0.005 - Pârâul Abrudel Nu Închisă Halda de steril Rakoşi Roşia Montană Halda de steril Iuliana Roşia Montană Halda de steril Afiniş Ministerul Economiei. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.004 - Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană 12 0. sat Valea Săliştei Roşia Montană.7 km Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană Halda de steril Aurora Roşia Montană 217 0 0. sat Corna 12 45 0.07 - Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Obs .p. în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 53 800 000 Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 26 850 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 19 380 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 21 580 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 8 000 000 t Abrud.Cult Roşia Montană.9 Internat Şcolar Abrud 3 km Căm. Comerţului şi Mediului de Afaceri .08 0. 4 km Pârâul Abrudel Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Rîul Arieş Pârâul Abrudel Pârâul Abrudel Nu Nu În conservare/ecologizare În conservare/ecologizare Închisă Roşia Montană 0 0.Populaţia existentă în zona de risc (nr.002 - Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană 0 0.17 - Nu Roşia Montană 0 0.001 Cămin Cultural Roşia Montană 4. halda de steril.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.

+ 938 m Roşia Montană 0 0.06 - Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Zlatna Iazul de decantare nr.DGRM CNCAF Minvest SA Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 13 600 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 69 000 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 95 820 000 t Mat.03 - Nu Închisă Roşia Montană Halda de steril Gal.004 Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă 0 0.06 Cămin Cultural Roşia Montană 2.02 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Obs .026 Pârâul Roşia Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Pârâul Abrudel Nu Închisă 0 0.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.05 Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană 4 0. Comerţului şi Mediului de Afaceri . halda de steril. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Roşia Montană Halda de steril Găuri Roşia Montană Halda de steril 23 August Halda de steril Gal. Cîrnicel + 910 m Halda de steril Napoleon + 959 m Halda steril Măneşti + 795 m Ministerul Economiei. în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 8 600 000 t Mat. în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 28 750 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 20 140 000 t Sterilul în suspensie cu conţinut de metale şi reactivi de flotaţie 3 000 000 t Roşia Montană 4 0. Comerţului şi Mediului de Afaceri .1 Zlatna Zlatna 218 0 0. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.Populaţia existentă în zona de risc (nr.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – Filiala Roşiamin Roşia Montană SA şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Ministerul Economiei.p.5 km Cămin Cultural Roşia Montană 6 km - Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană 0 0.

3 Galaţi Halda de steril Haneş Deva – punct de lucru Zlatna (fosta S SC Zlatmin SA Zlatna) şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Zlatna Zlatna Halda de steril Runc Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Halda de steril Cheneş – Larga Halda de steril 23 August Halda de steril 1 Mai Halda de steril Vl. sat Almaşu Mare 0 0. Babei Ministerul Economiei. sat Almaşu Mare Zlatna. sat Almaşu Mare 219 0 0.8 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna. sat Almaşu Mare Zlatna. cu conţinut de metale grele 350 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. cu conţinut de metale grele 275 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – punct de lucru Zlatna (fosta S SC Zlatmin SA Zlatna) şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul Sterilul în suspensie cu conţinut de metale şi reactivi de flotaţie 2 000 000 t Sterilul în suspensie cu conţinut de metale şi reactivi de flotaţie 300 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. Comerţului şi Mediului de Afaceri . cu conţinut de metale grele 125 000 t Rocă sterilă rez.2 Valea Mică Iazul de decantare nr. sat Valea Mică Zlatna.02 - Nu 0 1 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna.p. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Valea Mică Galaţi Iazul de decantare nr. sat Almaşu Mare 0 0. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.02 - Râul Ampoi Râul Ampoi Râul Mureş Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare În curs de ecologi-zare 0 0. din lucrările miniere 350 000 t Rocă sterilă rezultată din lucrări miniere 450 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. sat Almaşu Mare Zlatna.4 - Râul Ampoi Râul Ampoi Râul Ampoi Râul Mureş Râul Mureş Râul Mureş Nu Nu În curs de ecologi-zare În curs de ecologi-zare În curs de ecologi-zare - 0 0.Populaţia existentă în zona de risc (nr.4 - Nu Obs . sat Galaţi Zlatna. halda de steril.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.6 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare 0 0 0.5 0. cu conţinut de metale grele 250 000 t Zlatna.

5 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna. ec.02 - Râul Mureş Râul Mureş Râul Mureş Valea Rea - Nu Nu Nu Nu - Râul Mureş - 220 Obs . cu conţinut de metale grele 225 000 t Reduuri calcaroase 900 000 000 t Reduuri calcaroase 500 000 000 t Reduuri calcaroase 300 000 000 t Reduuri calcaroase 2 511 000 t Zlatna. cu conţinut de metale grele 350 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. sat Almaşu Mare 0 0.2 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Oprită activita-tea op. sat Almaşu Mare 0 0. ec. Oprită activita-tea op. Oprită activitatea op. 5 reziduuri calcaroase Batal nr.06 0. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.3 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna. sat Almaşu Mare 0 0.p. Oprită activitatea op. cu conţinut de metale grele 475 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. ec. cu conţinut de metale grele 175 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere.2 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna.018 0. 6 reziduuri calcaroase Iaz de decantare Valea Socşoara SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA Ocna Mureş SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA Ocna Mureş SC GHCL UPSOM ROMÂNIA Ocna Mureş SC GHCL UPSOM ROMÂNIA Ocna Mureş Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. halda de steril. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Almaşu Mare Halda de steril Petru şi Pavel Halda de steril Dumitru lucrărilor de închidere şi ecologizare) Almaşu Mare Almaşu Mare Halda de steril Preluca Almaşu Mare Ocna Mureş Ocna Mureş Ocna Mureş Ocna Mureş – Războieni Halda de steril Victoria Batalul de urgenţă reziduuri calcaroase Batal nr.Populaţia existentă în zona de risc (nr. Ocna Mureş Ocna Mureş Ocna Mureş Războieni 0 0 0 0 0.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare. ec. sat Almaşu Mare 0 0.08 0.

N.Salopete de proteţie=25 buc.SITUAŢIA CU PRINCIPALELE MIJLOACE ŞI ECHIPAMENTE SPECIFICE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE ACCIDENT LA IAZURILE DE DECANTARE. BATALELE DE STOCARE PRODUSE CHIMICE Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare. 6 Halda galeriei Ştefania de Sus Halda galeriei Sigismund Halda galeriei Binecuvântarea Domnului Halda galeriei Buturoasa Halda galeriei Norocul Iazul de decantare Valea Şesei Iazul de decantare 3 4 5 6 7 8 9 Avertizare şi alarmare. mijl. HALDELE DE STERIL. Protecţie C. Avertizare şi interzicerea 2.B.Var=2t Chimice Turda SA Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele şi ape contaminate cu conţinut de ceanuri.autobasculantă=1 accesului 5. 2.N.Grup generator accesului sudură=2 buc.N. Evacuare.R.Autogreder = 2 Interzicerea consumului de apă buc. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.. batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr. Evacuare. Protecţie C.unelte genistice Avertizare şi interzicerea diverse=40 buc.(Garda de intervenţie Câmpeni) Măşti contra gazelor=20 buc.B. accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare.Hipocl România SA orid de Ocna Mureş sodiu=2t SC Uzinele 2.mortalitate piscicolă vehicule offroad=2. 1. Avertizare şi interzicerea 4. tractoare=2. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.R. Evacuare. Protecţie C. Avertizare şi interzicerea 3.) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea 1 Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Lupşa Bistra 2 Iazul de decantare Brăzeşti Iazul de decantare Valea Cuţii Iazul de decantare Valea Sărtaşului Halda Progresul Halda Puţ Nr. Autospec ială de pompieri 1. Var=30 t SC GHCL UPSOM România SA Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând 221 Obs 10 .R. 1.Buldoexcavator= accesului 3 buc.Motopo mpe=3 buc. . SC GHCL UPSOM 1. Evacuare. camion=1. Evacuare... halda de steril.B. Completul de protecţie individuală=20 cpl.N.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare. Protecţie C.Autosp ecială de pompieri =1 buc. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr.B..R.

Interzicerea consumului de apă Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului 1.R.Buldozer=1 buc.B.B.Grup generator sudură=2 buc.. 4. 1.R. consumului de apă Avertizare şi alarmare.B. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare. Protecţie C.N..autobasculantă =2 buc. 3.R. 2.Buldoexcavator= 3 buc.Autospe cială de pompieri= 2 buc. 2. Protecţie C.R.Salopete de proteţie=15 buc. 3.. batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr.R.) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea Valea Ştefancei I Bistra Lupşa Bucium Iazul de decantare Ştefancei II Halda de steril Geamăna Halda de steril Obârşia Muntari Halda de steril Valea Cuibarului Iazul de decantare Gura Roşiei nr.B.B.autobasculantă 35mc=2 buc..N.Grup generator sudură=2 buc. autobasculantă 18mc=2 buc.Cizme=15 perechi Var=3t SC GHCL UPSOM România SA Ocna Mureş SC Uzinele Chimice Turda SA SC GHCL UPSOM România SA Ocna Mureş SC Uzinele Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele.mortalitate piscicolă Lupşa Gura Roşiei Valea Săliştei Corna Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană 1.Salopete de proteţie=15 buc.N.1.R. Protecţie autobasculante de 16-18 tone=10.B.Cizme=15 perechi 3. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.N.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr. 5. Interzicerea buldozere=14 excavatoare=2.Motopo mpe=4 buc..Cizme=25 perechi 3. mijl.Motopo mpe=4 buc. 2. C.Buldoexcavator= 3 buc... 2.Autospe cială de pompieri= 2 buc. mortalitate 222 Obs .N. 2.N. Interzicerea autobasculante consumului de apă tehnologice de Avertizare şi alarmare.unelte genistice diverse=40 buc 7.R. 4.R. Ocna Mureş SC Uzinele Chimice Turda SA metale grele şi ape acide.B.(garda de interventie Câmpeni) 2. 1. Protecţie C. halda de steril.(garda 1. 2.Buldozer=1 buc.Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare. mortalitate piscicolă Var=3t Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele.excavator=2 buc. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare. Protecţie C. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr.mănuşi de protecţie=25 buc. Protecţie mare capacitate=10 C. 2 şi 3 Iazul de decantare Valea Săliştei Halda de steril Valea Verde Halda de steril Hop Găuri Halda de steril Verkeş Halda de steril Rakoşi Halda de steril Iuliana Protecţie C.N. Protecţie C. 1.mănuşi de protecţie=15 buc. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.B. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare. 6..N.

B.. Protecţie buc. mortalitate piscicolă.(SVSU Zlatna) 2. Grup generator consumului de apă sudură=1 buc Avertizare şi alarmare.B..Completul de protecţie individuală=5 cpl. de interventie Câmpeni) 2.(Detaşamentul Alba Iulia) Var=1t SC GHCL UPSOM România SA Ocna Mureş SC Uzinele Chimice Turda SA Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele.R. 4. 6.Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare. Chimice Turda SA piscicolă Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare.3 Galaţi Halda de steril Haneş Halda de steril Runc Halda de steril Cheneş .Completul de protecţie individuală=20 cpl.Larga Halda de steril 23 August Avertizare şi alarmare.mănuşi de protecţie=15 buc. evacuare 35mc=2 buc. evacuare Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare. 5.Salopete de proteţie=10 buc. Protecţie 3. batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr. Protecţie 1.Motopo mpe=4 buc.alunecări de teren in zona haldelor de steril 223 Obs . consumului de apă 4. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr.N.Autobasculantă=3 Avertizare şi alarmare.1 Zlatna Iazul de decantare nr. Interzicerea 2.mănuşi de protecţie=10 buc.Buldoexcavator=1 buc.B. 3.R.R.Autospec ială de pompieri=1 buc.Cizme=10 perechi 3. 2. C. halda de steril.2 Valea Mică Iazul de decantare nr. evacuare Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare.) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Zlatna Valea Mică Galaţi Zlatna Zlatna Almaşu Mare Almaşu Mare Halda de steril Afiniş Halda de steril Aurora Halda de steril Găuri Halda de steril 23 August Halda de steril Gal. C. Cîrnicel + 910 m Halda de steril Napoleon + 959 m Halda steril Măneşti + 959 m Halda de steril Gal.Motopom pe=2 buc. + 938 m Iazul de decantare nr.unelte genistice diverse=40 buc 7.. Interzicerea buc.(SVSU Zlatna) 5.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr.(SVSU Zlatna şi Almaşu Mare) 1.N. mijl. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului 1.excavator=2 buc. autobasculantă 18mc=2 buc.Încărcător frontal=1 C.N.

batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr. 2.mănuşi de protecţie=25 buc. 4.(SPS U operator economic şi SVSU Ocna Mureş) 2. halda de steril. 1.Jidvei Poluarea râului Mureş cu substanţe având caracter bazic.(SVSU Ocna Mureş) Acid Acetic= 1t SC JIDVEI SACom. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr. 5 reziduuri calcaroase Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea consumului de apă Avertizare şi interzicerea consumului de apă Ocna Mureş Batal nr. 2. 3.Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare.Motopo mpe=1 buc. 6 reziduuri calcaroase Avertizare şi interzicerea consumului de apă 1.Completul de protecţie individuală=5 cpl.Salopete de proteţie=25 buc.(SVS U Ocna Mureş) 1. Babei Halda de steril Petru şi Pavel Halda de steril Dumitru Halda de steril Preluca Halda de steril Victoria Batalul de urgenţă reziduuri calcaroase Batal nr.Autobasculantă= 4 buc.) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Ocna Mureş Ocna Mureş Halda de steril 1 Mai Halda de steril Vl.Autospe cială de pompieri= 2 buc.Cizme=25 perechi 3. Mortalitatea piscicolă 224 Obs .Buldoexcavator =1 buc. mijl.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr.Încărcător frontal=1 buc.

. In caz de deversare al produsului in sistemul de canalizare sau in cursurile de apa se anunta imediat autoritatile care pot interveni in acest caz.sat.Analiza riscurilor industriale din punct de vedere al poluării mediului. spontan Fraze de securitate: . putand genera detonatii. peliculizata cu stearina • white-spirit • dietilenglicol • metoxipropanol • pasta de aluminiu In cazul patrunderii apei in utilajele tehnologice. SC Crimbo Gas SRL Zlatna Amplasament: .6: in caz de incendiu se va utiliza nisip.\ Dietilenglicol: Fraze de risc .R15: la contactul cu apa degaja gaze extrem de inflamabile .C3 propan: F+ : extrem de inflamabil . nu se foloseste apa.R22: nociv in caz de inghitire Reprezinta pericol pentru mediu ca potential poluant al apei. Fraze de risc la substanţele componente ale GPL-ului . Patrânjeni.R17: inflamabil in aer.3: in caz de incendiu se vor utiliza extinctoare cu praf.extrem de inflamabil şi cangerigen de categoria II. substantele si produsele utilizate. . oraş Zlatna Activitatea principală a obiectivului consta în stocarea GPL-ului aragaz. Pe platforma SC Alba Aluminiu SRL Zlatna.3 butadiena( în carburanţi pentru automobile): F+T: .S 43.1. stocate si vehiculate care pot avea impact asupra mediului in cazul unor accidente sunt: • pulbere de aluminiu atomizata • pulbere de aluminiu macinata. in conditii favorabile se formeaza hidrogen. SC Alba Aluminiu SRL Zlatna. 225 . îmbutelierea acestuia şi transportul lui la beneficiar. fabricate. Pentru estimarea efectelor posibile ale unui accident major trebuie sa se ia in considerare eventualele efecte: • flăcări • radiaţii termice • unde de presiune • degajări periculoase de materiale • degajări de vapori inflamabili şi toxici Aluminiu: Fraze de risc . nu se va folosi apa. Identificarea instalatiilor care ar putea prezenta potenţiale accidente majore: • descărcarea gazului din vagonul cisternă şi transportul lui până la stocător • la depozitul de stocare • la transportul gazului din stocător la instalatia de îmbuteliere • la îmbutelierea gazului • la manipularea şi încarcarea buteliilor • la încarcarea cisternelor cu GPL Accidente majore cu impact asupra mediului sunt exploziile. substanta deosebit de periculoasa.S 43.Foarte inflamabil .

mucoasele. Obiectul de activitate: producerea plăcilor stratificate din lemn şi a răşinilor ureoformaldehidice. arde la 65oC .R-43C-Corosiv T-toxic Xn.de 800 mc fiecare toxic prin inhalare. Atenţie specială trebuie acordată organismelor acvatice.S. fazele de risc. Kronospan Sebes S. iar arderea duce la formarea de compusi iritanti si toxici ca Metanol Formaldehida Necesita atentie speciala Se va evita contaminarea canalizărilor şi cursurilor de apă.nociv Fe si Mo Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. modul de depozitare şi riscuri asociate: Natura Impact asupra Materii prime chimica/compozitie Mod de depozitare şi riscuri asociate mediului Fraze de risc CH3OH F. iar arderea duce la formarea de compusi iritanti si toxici. limita de explozie in aer vol% 5. este miscibil in apa. natura chimică /compoziţie. La contactul cu pielea. de 252 g/mc si o temperatura min. La contactul cu pielea. 8 rezervoare. în hală Se descompune la incalzire. inhalare si ingestie produce reactii grave organismului uman.inhalare si ingestie provoaca reactii grave. da amestecuri explozive cu aerul . Doua rezervoare 1550 mc fiecare Este inflamabil şi toxic . în hală Este o substanta puternic coroziva si inflamabila . de 950oC. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. în hală Se descompune la încălzire. În tabelul de mai jos sunt prezentate substanţele periculoase folosite în procesul de producţie. reactionează violent cu substante oxidante prezentand risc de incendiu şi explozie. arde la 69oC. Containere etanse. impactul asupra mediului. R23/25 R 23/24/25. în contact cu pielea şi prin înghitire provoacă arsuri suspect de efect cancerigen poate cauza o iritare prin contact cu pielea. Se va evita contaminarea canalizarilor şi cursurilor de apă. contactul cu apa este exoterm putand genera caldura suficienta pentru ardere.R 34 – R 40. Insuspensie cu aerul poate genera explozii. La ardere duce la formarea de compusi toxici. solubil in apa. Containere etanse.000 t Produce reactii grave la inhalare si ingestie . Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Containere etanse.A. Containere etanse. Se va evita contaminarea canalizarilor şi cursurilor de apă. Containere etanse. T R11. mucoasele. Este un agent puternic corosiv. Este prezent doar in instalatie. în hală Se descompune la incalzire. deversarile accidentale pot avea un impact 226 Catalizator feromolbidenic Uree CO(NH2)2 Soda 100% NaOH (C) R35 Acid formic HCOOH (C) R35 Melamina tehnica C3H6N6 Sulfat de amoniu 100% Uran (azotat de amoniu) NH4SO3 amestec de : CO(NH2)2 NH4NO3 . hala depozitare inchisa-depozit de ureecapacitate de stocare 10.5-44. daca cumulativ se atinge o concentratie min. iar arderea duce la formarea de compusi iritanti si toxici.C. Nu sunt disponibile date referitoare la riscul de accident. peste 69oC poate forma amestecuri explozive cu aerul .

Se produc gaze toxice la ardere. mucoasele.în hală Solubil în apă . 227 . care da reactii grave la contactul cu pielea. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Produsul sublimează la încălzire. Containere etanse. R41 Metabisulfit de sodiu Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Containere etanse. a freaticului si apelor curgatoare. ingestie si inhalare. R36 Na2S2O5 Xn R22. limita de explozie în aer 5. F R10. ingestie şi inhalare. Peste această temperatură formeaza amestecuri explozive cu aerul. Containere etanşe. prin contaminarea terenurilor. R35 Acid citric C6H8O7 Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. gazele de ardere sunt toxice.Dă reactii violente cu oxidanti şi baze puternice. acid cianhidric si oxizi de azot. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. în hală Este un produs nociv. Clorura de amoniu NH4Cl Xn R22. punct de aprindere 39°C . în hală Este un produs nociv. Este usor inflamabila . ingestie şi inhalare. mucoasele. ingestie si inhalare Borax (borat de sodiu) B4O7Na2. R42/43. efectul negativ al produsului este dat de formaldehida si de amoniac rezultate prin hidroliza acestuia. mucoasele. arde la 16. în hală Este un produs nociv. Limita de explozie în amestec cu aerul vol% 0. Containere etanşe. care da reactii grave la contactul cu pielea. formaldehida. Este puternic corosiv (ataca metalele) si inflamabil. ingestie şi inhalare. Containere etanse. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Din descompunere rezulta produse periculoase ca : vapori de amoniac. La contactul cu acizii eliberează gaze toxice. mucoasele.Materii prime Natura chimica/compozitie Fraze de risc si H2O Impact asupra mediului negativ asupra mediului. mucoasele. Xn R11. R31. Dă reactii grave la contactul cu pielea. Vaporii si praful antrenati de aer sunt inflamabili sau pot forma amestecuri explozive.29. da reactii la contactul cu pielea. ingestie şi inhalare.28-2. mucoasele. Dă reacţii grave la contactul cu pielea.5H2O Acid acetic CH3COOH C. care da reactii grave la contactul cu pielea. Prezinta risc serios pentru ochi.arde in conditii normale de temperatura si presiune.7°C . in hala Este puternic corosiv si inflamabil . Containere etanse. în hala de depozitare materiale auxiliare.4-16. Mod de depozitare şi riscuri asociate NOx si NH4. Hexamina (CH2)6N4 F. arde la 75 °C .

Materii prime Natura chimica/compozitie Fraze de risc Impact asupra mediului substanta este periculoasa pentru organismele acvatice. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. ½H2O Siloz etans. R 35 R 36/37 Formaldehida 0. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. limita de explozie la 20°C .R-43C-Corosiv T-toxic In saci de plastic. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Nu se fac depozitari in spatii deschise si direct pe sol. Argila caolinoasa H2Al2Si2O8 H2O siloz etans. în hală Se va evita inhalarea si ingestia. mucoasele . Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Sulfat de calciu CaSO4. 228 .1-1 % R 23/24/25. Particulele fine in amestec cu aerul dau amestecuri explozive . in hala de depozitare materiale Se va evita inhalarea si ingestia. duce la formarea de gaze iritante si toxice in timpul arderii. La expunere de luga durata poate aparea fibroza. în hală Este combustibil. Lichidele reziduale si deseurile sunt periculoase Mod de depozitare şi riscuri asociate Stearat de zinc Zn(C18H35O2)2 Containere etanse. Prezinta pericol la dispersia particulelor fine in aerul atmosferic. Se emit gaze iritante si toxice la ardere. Rezervor de 20 mc amplasat în hala de apa demineralizata. Acid clorhidric 30% Rasini ureoformaldehidice si melaminoforma ldehidice HCl C . Nu se fac depozitari in spatii deschise si direct pe sol. Este iritant pentru tractul respiratoriu si irita ochii. în hala de depozitare materiale. ingestie si inhalare.R 34 – R 40. Expunerea repetată poate cauza sensibilitatea pielii. Nu se fac depozitari in spatii deschise si direct pe sol. Fosfat disodic Na2HPO4 Siloz etans. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Substantele chimice cu ris potential asupra mediului detinute sunt: • acid clorhidric • amoniac Substante neutralizatoare pentru amoniac – solutii de acid clorhidric sau acetic in diverse concentratii. Este puternic coroziv Dă reactii grave la contactul cu pielea. Prezinta pericol la dispersia particulelor fine in aerul atmosferic. Este iritant pentru tractul respirator si ochi. arde si se descompune la 75oC. La expunere de luga durata poate aparea fibroza. Este coroziv pentru ochi. piele si tractul respirator. SC GHCL Upsom Romania SA Activitatea principala a obiectivului este : producerea substantelor chimice anorganice de baza.

2. Războieni. o microclimatul.2. o Municipiile şi oraşele judeţului pe teritoriul cărora nu sunt amenajate pentru toate direcţiile. feroviară pentru transportul materialelor periculoase. Riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase – posibile accidente ce se pot produce pe reţeaua rutieră.comunicaţia dinspre Zlatna spre Cîmpeni) nu are o dispunere circulară astfel încît să asigure comunicaţia spre diferite direcţii. o punctele vitale cu vulnerabilitate mărită sau punctele negre sau înguste.1. Drumurile naţionale ce străbat judeţul şi desfăşurarea lor. Judeţul Alba este străbătut de 2671 km de drumuri publice. Coşlariu. Vinţu de Jos). Drumurile naţionale totalizează 450 km. avariilor. De-a lungul drumurilor naţionale sunt amplasate municipiile şi oraşele din judeţ. o condiţii meteorologice nefavorabile. Transport rutier. Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pe timpul transportului şi depozitării substanţelor periculoase sunt: Incendii o combustibilitatea şi periculozitatea materialelor şi a substanţelor. o În zonele de amplasare a operatorilor economici surse potenţiale de risc tehnologic şi risc exploziv incendiar. o gradul de uzură a mijloacelor tehnice. compunerea transporturilor şi destinaţia acestora. o densitatea sarcinii termice de incendiu.2. Avarii o monitorizarea pericolelor. o fiabilitatea sistemelor. o împrejurări determinante. o sursele sau condiţiile de amorsare a exploziilor. o indicele de severitate al secetei. din care 513 km drumuri modernizate şi 476 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. o neglijenţă sau nesupraveghere. Explozii o natura şi cantitatea substanţelor şi a amestecurilor explozive. Zonele cu potenţial de producere a accidentelor. Traficul cu intensitatea cea mai mare este întîlnit pe drumurile naţionale DN 1 (relaţia dinspre Sibiu spre Cluj Napoca) şi DN 7 (relaţia Sebeş spre Deva). natura şi particularităţile materialelor periculoase. din care 122 km modernizate şi 444 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. o intervenţii neadmise în sistem. o sursele de aprindere. este: 229 . o rezistenţa şi etanşeitatea sistemelor de vehiculare şi stocare. Accidente o cantităţile. Drumurile judeţene şi comunale totalizează 2221 km. din care 321 km modernizate şi 32 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. o abateri de la parametrii de funcţionare sau utilizare. În acest context trebuie menţionat faptul că reţeaua şoselelor de centură ale localităţilor şi în special ale municipiilor şi oraşelor este foarte slab dezvoltată iar acolo unde există (Municipiul Alba Iulia – comunicaţia dinspre Sebeş spre Cluj Napoca şi Oraşul Abrud . incendiilor şi exploziilor pe timpul transportului şi depozitării substanţelor periculoase pe teritoriul judeţului sunt în principal: o Pe căile de comunicaţie rutieră (drumurile naţionale şi judeţene). şosele de centură o Nodurile de cale ferată şi punctele de triaj (Teiuş. 2. feroviară şi aeriană.

Situaţia statistică a accidentelor rutiere pe teritoriul Judeţului Alba. 21 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare. 60. . de la km. Cel mai vulnerabil tronson rutier este pe D. unde au loc frecvent alunecări de teren şi căderi de stânci.290 km.Blaj . În zona de munte desfăşurarea acestora se face şi în sectoare cu serpentine sau curbe deosebit de periculoase.Zlatna .612 km. .pe D.-Limită jud. Din totalul accidentelor.N. Zone periculoase pentru circulaţia rutieră sunt: . 35 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare. mâzgă şi polei. rănirea gravă a 186 de persoane şi rănirea uşoară a 233 de persoane. 152 răniţi grav şi 243 răniţi uşor. datorită ninsorilor abundente. Cluj pe o DN 75 porţiune de 107 km.Ciuruleasa .1. în apropiere de mun. o În anul 2010.527 km.Aiud . media fiind de 25.Sălciua de Jos .Alba Iulia (DN 1) pe o DN 74 porţiune de 74 km. Hunedoara .6 km.Sebeş . pe raza judeţului situaţia accidentelor rutiere produse este următoarea : o În cursul anului 2007 au avut loc un număr de 301 accidente rutiere soldate cu 35 de morţi.Arieşeni . unde se înregistrează una dintre cele mai mari valori de trafic. în perioada 2007 – 2010.Albac . între mun. 74. -Limită jud.N.Meteş . Conform datelor statistice ale Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba.limită jud.Abrud . . 106. 43 la km. 67 C.Limită jud. 47 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare.Alba Iulia . Sibiu pe o porţiune de 39.Şugag . -Limită jud. DN 74A -Abrud(DN 74) .Drumuri comunale: 197 drumuri comunale totalizând un număr de 1130.Sebeş – Lancrăm .Valea Lungă . DN 1R -Limita Jud.pe D.N. . DN 67 C şi DN1R. Din totalul accidentelor. în sezonul rece pe Dealul Mare.Oaşa . 197 răniţi grav şi 273 răniţi uşor.Limită jud. Bihor .N.Câmpeni . Din totalul accidentelor. Vâlcea . În majoritatea cazurilor drumurile naţionale din judeţ sunt cu două sensuri de circulaţie (câte o bandă pentru fiecare sens). de la km. pe raza judeţului Alba s-au produs 303 accidente rutiere din care. DN 67C -Limită jud. DN 1 Principalele cauze ale producerii accidentelor grave de circulaţie sunt: Accidente Morţi Răniţi grav Viteza neadaptată la conditiile de drum 45 13 50 Traversare neregulamentară 28 5 23 Depăşire neregulamentară 19 11 20 Conducere imprudentă 16 3 19 Neacordare prioritate auto 13 0 14 230 .Sebeş (DN 1) pe o porţiune de 80. o În cursul anului 2009 pe raza judeţului Alba s-au produs un număr de 384 accidente rutiere din care 205 accidente grave soldate cu 49 de morţi. Cluj – Mătişesti – Horea – Albac. o În cursul anului 2008 au avut loc un număr de 365 accidente rutiere soldate cu 48 de morţi. iar configuraţia drumului este formată dintr-o succesiune de rampepante şi curbe periculoase.pe D. acestea fiind caracteristice drumurilor naţionale DN 74.300 km. DN 14B -Teiuş (DN 1) . DN 7 . DN 75. soldate cu decesul a 41 de persoane. Hunedoara pe o porţiune de 24 km.Unirea . Alba Iulia şi comuna Unirea unde în perioada de toamnă – primăvară se produce ceaţă densă. 192 răniţi grav şi 299 răniţi uşor.Limită jud. .Aiud există o porţiune inundabilă de drum în anotimpurile ploioase. între limita cu judeţul Sibiu şi municipiul Sebeş.Teiuş . 174 de accidente grave. Din totalul accidentelor. 67 + 400 m la km.pe D. 38 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare. Cluj pe o porţiune de 83 km.1. Sibiu .Drumuri judeţene: 50 drumuri judeţene totalizând un număr de 1044.1.N.000 de autovehicule în 24 de ore.DN 75 (Câmpeni) pe o porţiune de 10.

DN74A – 3.00 – 18.Alba Iulia .Limită jud.În mediul urban s-au produs 79 accidente. Hunedoara DN 7 Analizând cauzele comiterii accidentelor grave.14.00 = 37 acccidente Cele mai multe accidente grave s-au produs în intervalul orar 12. 54 răniţi grav şi 23 răniţi uşor.Prioritate pietoni Alte cauze Accidente 12 41 Morţi 1 - Răniţi grav 11 - . Transporturi Periculoase În perioada 2007. soldate cu decesul a 16 persoane. soldate cu 15 morţi.Teiuş .Sebeş . În funcţie de categoria drumurilor situaţia accidentelor grave.Unirea . DC-uri – 8.00 = 25 acccidente 06.Sebeş . se prezintă astfel: DN1-24.a Pentru tranzitarea judeţului rutele de transport s-au desfăşurat pe drumurile naţionale DN 1. iar pe DN1 şi DN7 s-au produs 38 accidente. DJuri – 22. rănirea gravă a 56 de persoane şi rănirea uşoară a 34 de persoane. DN67C -7. DN7. Sibiu . DN 7.00 – 12. DN 14 B. DN75. Cluj DN 1 . 231 . se constată că acestea sunt : • viteza neadaptată sau nelegală 45 • traversare neregulamentară pietoni 28 • depăşire neregulamentară 19 • conducere imprudentă 16 • neacordare prioritate auto 13 • neacordare prioritate pietoni 12 • neasigurare la schimbarea direcţiei de mers 9 • nepăstrare distanţă în mers 9 • adormire la volan 6 • circulaţie pe sens opus 5 • neasigurare mers înapoi 3 • pietoni pe partea carosabilă 2 Având în vedere intervalul orar accidentele grave de circulaţie s-au produs între orele: 00.2010. 76 răniţi grav şi 13 răniţi uşor. în mediul rural s-au produs 57 accidente. DN14B. după numărul acestora. pe teritoriul judeţului au tranzitat 5787 transporturi de mărfuri periculoase care au constat în principal în : transporturi deşeuri transporuri deşeuri – ulei uzat. din anul 2010. transporturi deşeuri adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici. străzi – 79. transporturi explozivi transporturi materiale explozive ş.3. transporturi clor lichid. soldate cu 10 morţi.10.4. DN74.00 = 48 acccidente 12.00 – 18. DN 75.00 = 64 acccidente 18. transporturi deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de substanţe periculoase transporturi ambalaje pesticide.00 – 24. transporturi de clor lichefiat transporturi deşeuri din activităţi medicale.00 – 06. Urban Rural DN1 şi DN7 Total Accidente 79 57 38 174 Morţi 10 15 16 41 Răniţi grav 76 54 56 186 Răniţi uşor 13 23 34 70 Sectoarele de drum pe care se produc cel mai frecvent accidente de circulaţie grave sunt pe: -Limită jud. DN 74.Limită jud.00.Aiud .

Pe ani situaţia privind numărul de transporturi periculoase este următoarea: 2007 2008 2009 Nr.transporturi deşeuri şi mărfuri periculoase 273 780 746 Nr.transporturi speciale (secrete) explozivi 472 786 925 materiale explozive Nr.total transporturi 745 1566 1671

2010 812 993 1805

Conform datelor furnizate de Autoritătatea Rutieră Română, lista operatorilor de transport rutier de deşeuri, mărfuri şi deşeuri periculoase cuprinde 36 de agenţi economici. • S.C. Agromec Sebes SA - Str.Calaraşi ;Nr.41 Sebeş – Telefon 0258/731918 • S.C. Agrotransport SA - Str.Livezii Nr.35 A Alba Iulia - Telefon 0258817476 • S.C. Alba Aluminiu SRL - Str. Gării nr. 10 Zlatna – Telefon 0258856556 • S.C. ALL OIL SRL - Simoceşti FN Comuna Sohodol- Telefon 0761686159 • S.C. Apa CTTA Alba SA - Vasile Goldis Nr. 3 Alba Iulia – Telefon 0258834501 • S.C. Apostu IMPEXSRL - Str. Aviator Olteanu nr. 8 – Telefon 0258733492 • S.C. Cindrelul SRL - Str.Cantarului Nr.11a Sebes – Telefon 0258735653 • S.C. Coly – Liviu SRL - Str. Cameliei nr. 1 Bl. J2 Ap. 6 Alba Iulia - Telefon 0744535803 • S.C. Comcereal SA – Str. vasile Alecsandri nr. 40 Alba Iulia - Telefon 0258810486 • S.C.Crinul Arieş SRL - Str. Piaţa Băii nr. 9 Baia de Arieş – Telefon 0258771075 • S.C. Cris Trans - Str. Mesteacănului Bl. C3 Ap 16 - Telefon 0258771355 • S.C. Cupru-Sind SA - Str.Petru Dobra Nr.1 Abrud – Telefon 0258780432 • S.C. Drumuri şi Poduri Locale Alba SA - Str. Frederic Mistral nr.3 Alba Iulia – Telefon 0258811399 • S.C. Europexpres SRL - Str. Tudor Vladimirescu nr. 48 Alba Iulia – Telefon 0258815855 • S.C. Florea Grup SRL - B-ul Horea nr.2 Alba Iulia – Telefon 0258842275 • S.C. FM Internaţional Transport SRL – Str. Măceşului FN. Alba Iulia – Telefon 035888101770 • S.C. Nydawa Oil SRL - Str. Augustin Bena 79 Sebes – Telefon 0258732057 • S.C. Salprest SA - Str.T.Vladimirescu nr.48 Alba Iulia – Telefon 0258815520 • S.C. Saturn SA - Str.Cabanei Nr.57 Alba Iulia – Telefon 0258812764 • S.C. Savini Due Str.Industriilor nr. 1A Sebeş – Telefon 0258735555 • S.C. Transavia SA Sos.Alba Iulia-Cluj; Km 11 Oiejdea – Telefon 0258814466 • S.C. Valea Sermagului S.A. Valea Sermagului nr.284 Sasciori – Telefon 0258731109 • S.C. Voltrans SA Str.M.Kogalniceanu nr.48 Sebeş- Telefon 0258732587 • S.C. Weld Engeneering SRL Oiejdea nr. 371 com. Galda de Jos- Telefon 0748201352 2.2.2. Transport feroviar Reţeaua căilor ferate ce străbat judeţul asigură comunicaţia spre principalele noduri feroviare din ţară, amplasarea acesteia în teritoriu având următoarele direcţii: Reţeaua căilor ferate din judeţ De la limita cu judeţul Hunedoara pe ruta Şibot- Vinţu de Jos până la limita cu jud. Sibiu pe o lungime de 41 km. De la limita cu judeţul Hunedoara pe ruta Şibot- Vinţu de Jos- Alba Iulia - Blaj până la limita cu jud. Sibiu pe o lungime de 91 km. De la limita cu judeţul Cluj pe ruta Războieni – Aiud- Teiuş – Blaj până la limita cu judeţul Sibiu pe o lungime de 69 km De la limita cu judeţul Cluj pe ruta Războieni– Aiud- Teiuş- Alba Iulia – Şibot până la limita cu judeţul Hunedoara pe o lungime de 118 km. Ruta Teiuş – Alba Iulia – Cugir pe o lungime de 46 km. Ruta Alba Iulia – Zlatna pe o lungime de 42 km. Ruta Blaj – Cetatea de Baltă, pînă la limita cu jud. Mureş, pe o lungime de 23 km. Ruta Războieni – Gligoreşti pînă la limita cu jud. Mureş, pe o lungime de 10 km. 232

Reţeaua căilor ferate din judeţ

Având în vedere datele enumerate mai sus se poate concluziona că judeţul poate fi tranzitat pe reţeaua de cale ferată de transporturi de materiale şi substanţe periculoase. În contextul acestei analize trebuie amintit faptul că pe reţeaua feroviară se transportă vagoane conţinând diferite substanţe pe prezintă riscuri explozive şi incendiare (carburanţi, etc). 2.2.3. Transport aerian Pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri, dar acesta este tranzitat de rute ce asigură comunicaţiile aeriene între principalele aeroporturi din ţară precum şi tranzitarea de către aeronave militare şi civile altele decît ale companiei naţionale de transpot aerian. Din acest punct de vedere, riscul producerii unui accident se poate datora ca urmare a prăbuşirii aeronavelor. Zonele critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele locuite ale municipiilor, oraşelor şi comunelor dar în special cele cu aglomerări ale populaţiei (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud, Baia de Arieş, Cîmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Zlatna, Teiuş). o Zonele de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud, Baia de Arieş, Cîmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Zlatna, Teiuş) o Zonele situate pe amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac. Oaşa, Ac. Tău, Ac. Obrejii de Căpâlna şi Ac. Petreşti – pe R. Sebeş, Ac. Mihoieşti – pe R. Arieş şi Ac. R. Mic). o Zonele situate pe traseul reţelelor magistrale de transport a energiei electrice, gazelor naturale, apei potabile. o Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă. Pe teritoriul judeţelor limitrofe se găsesc aeroporturi la Cluj Napoca, Sibiu, Tg. Mureş, Arad. Oradea iar aerodrom la Luna (jud. Cluj). 2.2.4. Transport prin reţele magistrale Transportul şi distribuţia energiei electrice în jud. Alba se face prin diferite categorii de instalaţii. • instalaţii de înaltă tensiune • un grup de 15 staţii de 110 KV Cele 15 staţii de transformare şi obiectivele alimentate sunt următoarele: • Staţia 110/20/6 kv Bărăbanţ Str. Al. I. Cuza nr. 21 Alba Iulia - din această staţie se alimenteaza partea de jos a oraşului Alba Iulia cu principalele institutii publice de administratie locala . Toate acestea au cel putin doua căi de alimentare cu energie electrică unele au şi grupuri electrogene proprii. • Staţia 110/20 KV Turnatorie str. Cabanei nr.59 Alba Iulia - staţie ce alimenta turnatoria. • Saţia 110/20 KV Sebes - alimenteaza orasul Sebes - alimentează SC Konospan SA Sebeş. • Staţia 110 /6 KV Petresti str. Energiei nr. 738 Petresti - statia de epurare apa Petresti • Saţia 110 /20/6 KV Cugir str,Victoriei nr.8, Cugir – alimentează oraşul Cugir şi zona industrială din oraş. • Staţia 110/20 KV Teiuş str. T. Vladimirescu nr. 5 Teius - alimenteaza Teiuşul şi staţia de transformare electrică Teiuş. • Staţia 110/20 KV Aiud str.I. Creangă, Aiud - alimentează oraşul Aiud • Staţia 110/20/6 KV Ocna - Mures str. Fabricilor nr. 14, Ocna –Mures- alimenteaza oraşul şi zona industrială. • Staţia 110/20/6 KV Blaj str. Gheorghe Baritiu nr.37, Blaj • Staţia 110/20 KV Zlatna str. Calea Motilor nr. 135 , Zlatna • Staţia 110/20 KV Gura Rosie str. Minei , Gura Rosie • Staţia 110/20 KV Campeni str. Motilor nr. 81, Campeni • Staţia 110/20 KV Lupsa sat Hadarau nr. 75a, Lupsa • Staţia 110/20 KV Baia de Aries • Staţia 110/6 KV Tauni loc. Lunca 233

Tot pe teritoriul judeţului sunt un număr de 9 staţii de transformare aflate în administrarea terţilor, astfel: Tensiune P STAŢIA Gestiune KV/KV MVA Statia 220/110/20 kV Alba Iulia Statia 110/6 kV Preparare Statia 110/6 kV Cariera Statia 110/6 kV Cupru Zlatna Statia 110/20/6 kV Gîlceag Statia 110/27 kV CFR Sibot Statia 110/20 kV Kronospan Sebeş Statia 110/27 kV CFR Teiuş Statia 110/35/6 kV IMA Aiud 220/110/20 110/6 110/6 110/6 110/20/6 110/27 110/20 110/27 110/35/6 425 80 32 50 32 32 50 32 100 Transelectrica S.M. Abrud S.M. Abrud Ampelum Zlatna Hidro Sebes CFR SC Kronospan Sebeş CFR IMA Aiud

Conform datelor de la SDEFEE Alba, pe teritoriul judeţului sunt înregistraţi 36 de obiective în categoria principalilor consumatori de energie electrică din judeţ, astfel:
Nr. crt. Nume consumator Punct de consum
SC KRONOSPAN SEBEŞ SA PREPARARE SC METALURGICA SA SEDIU SC STRATUSMOB SA SEDIU ST. TRACTIUNE SM ROSIA MONTANA SM BAIA DE ARIES SC PEHART SA ST. TRACTIUNE SEDIU ST.POMPE 2 ST.POMPE 1 SC AMPELUM SA SC MONTANA SA SEDIU CARIERA SC UPSOM SA F-CA DE PORTELAN CISEROM STAR TRANSMISSION FERMA SEDIU CAMP SONDE PREBET SC IAMU SA REKORD COMPLEX SUCURSALA SC POMAROM SRL

SC KRONOSPAN SEBEŞ SA 1. SM ABRUD 2. SC METALURGICA SA 3. SC SATURN SA 4. SC STRATUSMOB SA 5. SC CUGIR SA 6. SNCFR - REGIONALA CFR 7. SM ROSIA MONTANA 8. SM BAIA DE ARIES 9. SC PEHART SA 10. CNCFR - REGIONALA CFR 11. SC APULUM SA 12. SM ABRUD 13. SM ABRUD 14. SC AMPELUM SA 15. SC MONTANA SA 16. SC INCOV SA 17. SM ABRUD 18. SC UPSOM SA 19. 20. SC MANUF. DE PORTELAN SC CISEROM SA 21. 22. SC STAR TRANSMISSION SRL SC TRANSAVIA SA 23. 24. SNS-SALINA OCNA MURES 25. SNS-SALINA OCNA MURES SC PREBET SA 26. SC IAMU SA 27. SC REKORD SRL 28. SC TRANSAVIA SA 29. 30. SC ARTEFERRO ROM SRL SC POMAROM SRL 31.

Timp P abs. realim. MW ore SEBES 15,510 120 ROSIA POIENI 18 6,100 AIUD 3,080 8 ALBA IULIA 59 2,500 BLAJ 2,000 59 CUGIR 1,940 48 TEIUS 1,830 45 ROSIA MONTANA 1,730 55 BAIA DE ARIES 1,520 40 PETRESTI 0,910 53 SIBOT 0,880 45 ALBA IULIA 72 0,860 ROSIA POIENI 0,770 48 ROSIA POIENI 48 0,730 ZLATNA 0,720 16 CAMPENI 0,640 62 ALBA IULIA 0,610 66 ROSIA POIENI 0,480 18 OCNA MURES 0,430 56 ALBA IULIA 0,422 66 SEBES 0,340 72 CUGIR 0,280 53 SÎNTIMBRU 0,260 76 OCNA MURES 0,260 59 OCNA MURES 0,250 59 AIUD 0,230 72 BLAJ 0,210 59 ALBA IULIA 0,200 65 OIEJDEA 0,200 cf. aviz AIUD 0,188 55 ALBA IULIA 0,180 54

Localitate punct consum

Pmin. tehn. MW 0,000 4,900 2,300 1,100 0,825 2,500 0,000 0,480 2,000 0,700 0,000 0,600 0,500 0,500 0,000 0,400 0,150 1,100 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

234

Nr. crt. 32. 33. 34.

Nume consumator
SM ZLATNA SC LORELEI TRANS SRL SCCA METALUL

Punct de consum
PREPARARE FABRICA DE BINALE UNITATE TAMPLARIE

Localitate punct consum
ZLATNA BLAJ CUGIR

Timp P abs. realim. MW ore 56 0,170 0,150 54 0,140 71

Pmin. tehn. MW 0,405 0,000 0,000

Transportul şi dispecerarea transportului gazelor naturale prin conducte magistrale pe teritoriul judeţului se realizează de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A.. Unitatea este organizată pe o structură teritorială, având în componenţă două sucursale, una de transport gaze naturale şi una de cercetare proiectare pentru transport gaze naturale. Sucursala de transport gaze naturale, la rândul ei, are în componenţă un număr de 9 regionale, fiecare dintre acestea desfăşurându-şi activitatea pe teritoriul mai multor judeţe. Regionalele au în componenţă mai multe sectoare (formaţii operative de lucru) şi staţii de comprimare a gazelor.Reţelele de distribuţie existente, asigură necesarul de gaze naturale la consumatori. Pe teritoriul judeţului se regăsesc două sectoare respectiv sectorul Alba Iulia şi sectorul Tîrnăveni. Judeţul Alba este străbătut de trei conducte magistrale de gaze naturale magistrale: VEST 1, VEST 2 şi VEST 3, cu diametrele de 20’’ şi 25’’, aparţinând Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale. Traseul acestora străbate judeţul din direcţia nord-est spre sud-vest urmărind Valea Târnavei Mici şi apoi Valea Mureşului până la ieşirea din judeţul Alba. Din cele trei conducte de transport V1, V2 şi V3 interconectate între ele sunt alimentate toate localităţile consumatoare de gaze din judeţul Alba cu excepţia oraşelor Aiud şi Ocna Mureş care sunt alimentate prin două conducte de transport din magistralele judeţului Cluj. Lungimea celor 3 conducte magistrale de transport a gazelor naturale este LV1 = 66 km; LV2 = 66 km; LV3 = 60 km. Din localitatea Vinţul de Jos se ramifică o conductă magistrală, cu diametrul de 16’’, care alimentează cu gaze municipiul Sibiu. Din conductele de transport menţionate mai sus prin racord şi staţie de predare sunt alimentate localităţile consumatoare de gaz ale judeţului Alba. În judeţul Alba, sunt alimentate cu gaze naturale, total sau parţial, următoarele unităţi teritorial administrative: - municipii şi oraşe: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş şi Zlatna. - comune: Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cetatea de Baltă, Ciugud, Crăciunelu de Jos, Galda de Jos, Ighiu, Jidvei, Lunca Mureş, Mirăslău, Mihalţ, Rădeşti, Săliştea, Săsciori, Sâncel, Sântimbru, Şibot, Stremţ, Şibot, Şona, Unirea, Valea Lungă şi Vinţul de Jos. Conductele magistrale prin care se realizează vehicularea gazelor naturale au diametre între 6 şi 48 de ţoli iar presiunea de până la 52 bar. La nivel judeţean în zona Munţilor Apuseni nu este dezvoltată reţeaua de gaze, localităţile dispuse în acest areal fiind în afara riscurilor generate de accidente, avarii, explozii şi incendii generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale. Riscurile în domeniul transportului gazelor naturale prin conducte magistrale şi urbane se pot datora în principal: o stării ecorespunzătoare a reţelelor de transport şi distribuţie o eroare umană şi nerespectarea normelor de securitate o starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelei de transport a gazelor naturale o acţiunea negativă asupra reţelei de transport şi distribuţie a fenomenelor meteorologice periculoase (inundaţii, îngheţ, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren, avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor o acţiuni cu caracter terorist Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea de accidente sau avarii la reţeaua de conducte magistrale pentru transportul gazelor naturale sunt: Accidente o fiabilitatea sistemelor; o gradul de uzură a mijloacelor tehnice; o abateri de la parametrii de funcţionare sau utilizare; 235

o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. Avarii o neglijenţă sau nesupraveghere; o intervenţii neadmise în sistem; o punctele vitale cu vulnerabilitate mărită; o condiţii meteorologice nefavorabile sau efectele acestora o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. Transporturi de apă prin reţele magistrale Riscurile în domeniul transportului apei prin conducte magistrale se pot datora în principal: o stării ecorespunzătoare a reţelelor de transport şi distribuţie o eroare umană şi nerespectarea normelor de securitate o starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelei de transport a a apei o acţiunea negativă asupra reţelei de transport şi distribuţie a fenomenelor meteorologice periculoase (inundaţii, îngheţ, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren; avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor o acţiuni cu caracter terorist Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea de accidente sau avarii la reţeaua de conducte magistrale pentru transportul apei potabile sunt: Accidente o fiabilitatea sistemelor; o gradul de uzură a mijloacelor tehnice; o abateri de la parametrii de funcţionare sau utilizare; o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. Avarii o neglijenţă sau nesupraveghere; o intervenţii neadmise în sistem; o punctele vitale cu vulnerabilitate mărită sau punctele negre sau înguste; o condiţii meteorologice nefavorabile sau efectele acestora o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. În cadrul sistemului zonal de alimentare cu apă există sectoare şi amenajări în care riscurile menţionate au probabilitate mai mare de producere. În acest context se încadrează zonele cu desfăşurare fizică a magistralelor aerian / supratraversări. Aducţiunea de apă brută din captarea – canalul forţat al U.H.E. Săsciori către staţiile de tratare apă Petreşti şi Săsciori, ( 2 conducte Dn 1200 mm) traversează următoarele cursuri de apă: Curs de apă traversat Tipul traversării R. Sebeş – Sebeş I – aval de colonie aeriană – cu pilă pe malul drept şi masiv solid pe malul stâng; 2 Dn 1200 mm R. Sebeş – Sebeş II – loc. Săsciori aeriană – pe masive solide; 2 Dn 1200 mm necodificat – afluent al r. Sebeş - loc. Săsciori R. Sebeş – Sebeş III – zona podului Răsturnata R. Sebeş – Sebeş III/I – amonte loc. Sebeşel R. Sebeş – Sebeş IV – aval loc. Sebeşel aeriană ; 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat; 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat; 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat; 2 Dn 1200 mm

necodificat (viroagă) – pe ramificaţia spre staţia aeriană ; 1 Dn 1200 mm de tratare Săsciori Valea Răchita – pe ramificaţia spre staţia de aeriană ; 1 Dn 1200 mm tratare Petreşti 236

Reţeaua de transport a apei potabile ce include traversări de obstacole se prezintă astfel: TRONSON Staţia de tratare Petreşti – ramificaţia spre rezervoarele din zona de jos Alba Iulia CARACTERISTICI -2 Dn 1000 mm; - oţel şi tuburi PREMO, L=17,5 km. - 1 Dn 800 mm; - oţel; L=17,5 km TRAVERSARE cursul de apă tipul traversării - subtraversare; - supratraversare; - braţ r. Sebeş; - supratraversare pe pod - r. Sebeş; pentru conducte format din 3 deschideri de 95 m, - r. Mureş; tebliere, portale şi susţineri cu cable - supratraversare 2 Dn - r. Ampoi; 800 mm; - V. Oiejdea; - supratraversare; - V. Galdei; - supratraversare; - pr. Galda - supratraversare; - supratraversare la Mihalţ; - r. Mureş; - supratraversare - V. Dunăriţa; -supratraversare la - r. Târnava; confluenţa T-va Mare cu T-va Mică; - V. Giuagiului; - supratraversare; - pr. Gârbova; - supratraversare; - V. Aiudelului; - supratraversare; -canale de irigaţii - V. Lopedea; - V. Miraslău; - V. Armeniş; -V. Giugudului; - estacada în lungul batalului UPSOM; - r. Mureş; - văi şi pâraie necodificate; - r. Sebeş - supratraversare;

Ramificaţie Alba Iulia staţia de pompare Galda

Staţia de pompare Galda – rezervoare Blaj (din tratarea Petreşti/Săsciori) staţia de pompare Galda – rezervoare Aiud (din tratarea Petreşti/Săsciori) Staţia de pompare Galda – rezervoare Teiuş (din tratarea Petreşti/Săsciori)

- 1 Dn 600 mm; L=23,5 km; - oţel şi tuburi PREMO; - 1 Dn 600 mm; L=17,75 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 300 mm; L=3,4 km - oţel şi tuburi azbociment - 1 Dn 400-600 mm; L=19,2 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 400 mm; L=2,4 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 1200 mm; L=19,56 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 1200 mm; L=17,5 km - oţel şi tuburi PREMO

Intersecţia spre rezervoare Aiud – staţia de pompare Ocna Mureş

- supratraversare; - subtraversare; - supratraversare; - supratraversare;

Staţia de pompare Ocna Mureş – rezervoare Ocna Mureş Staţia de tratare Săsciori – ramificaţie rezervoare zona de jos Alba Iulia Ramificaţie rezervoare – înţepare în conducta principală de alimentare: Aiud – Teiuş – Blaj - Ocna Mureş

- supratraversare; - supratraversări; - supratraversare;

- r. Ampoi;

- supratraversare;

237

Aducţiune apă către consumatori din Sistemul de alimentare cu apă a acumulării Mihoieşti în tronsonul ce asigură transportul apei de la rezervor către Oraşul Cîmpeni există o supratraversare a Râului Arieş. 2.2.5. Riscuri nucleare Pe teritoriul judeţului Alba nu sunt amplasate obiective generatoare de riscuri nucleare, dar acesta se află, în măsurare directă, la 400 km de Centrala nucleară de la Cernavodă, la 260 km de Centrala nucleară de la Kozlodui, 275 km de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Inginerie şi Fizică Nucleară „Horia Hulubei” – Bucureşti – Măgurele şi 165 km de SNC Piteşti - Mioveni. Astfel, din acest punct de vedere, se apreciază că la nivel judeţean se pot înregistra doar evenimente generate de efectele indirecte ale unor accidente, avarii, explozii, incendii la obiectivele menţionate. 2.2.6. Riscuri de poluare a apelor La nivelul judeţului Alba sunt 9 operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase care se supun prevederilor H.G. 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase astfel : 1. S.C. ALBA ALUMINIU S.R.L. ZLATNA 2. S.C. CRIMBO GAS S.R.L. ZLATNA 3. S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. 4. S.C. G.H.C.L. UPSOM ROMANIA S.A.OCNA MUREŞ - este oprită tehnologic din data de 25.01.2010. 5. S.C. CUPRUMIN S.A. ABRUD 6. UZINA MECANICĂ CUGIR S.A. 7. S.C. UNICOM HOLDING S.A. BUCUREŞTI- punct de lucru Teiuş 8. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. PLOIEŞTI – Punct de lucru Cetatea de Baltă 9. S.C. PRIMA GAZ ROMÂNIA S.R.L. ZLATNA Aceasta prevedere are ca scop prevenirea accidentelor grele cu materiale periculoase şi limitarea urmărilor accidentelor pentru oameni şi mediul înconjurător, pentru a asigura într-un mod prestabilit şi eficient un nivel ridicat de protecţie în cadrul comunităţilor. Principalele surse de poluare majoră (toxică) a apelor de suprafaţă din judeţul Alba sunt iazurile de decantare şi haldele de steril. În tabelul de mai jos este prezentata lista cu zone de risc de poluare a apelor de suprafaţă din zona exploatarilor miniere din muntii Apuseni. Nr. crt Exploatari miniere, amplasare Depozite de deseuri, halde de steril Zona Apuseni Iazuri de decantare - iaz Brazesti - conservare - iaz Valea Cutii - închis şi ecologizat - iaz Valea Sartasului închis şi ecologizat - iaz V.Ariesului(depozit pirite)- închis şi ecologizat Halde de steril - 23 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare Iazuri de decantare - iaz de decantare Gura Rosiei, în curs de închidere ecologizare - iaz de decantare Valea Salistei – în conservare 238 Suprafaţa

10,7 ha 4,8 ha 6 ha 35,5 ha

1.

CNCAF MINVEST S.A. DEVA (fosta S.C. ARIEŞMIN S.A. BAIA DE ARIEŞ

23 ha 18,5 ha

2.

Filiala Roşiamin - Roşia Montana

Nr. crt

Exploatari miniere, amplasare

3.

SC Cuprumin - Abrud

4.

C.N.U. SA Sucursala Măgurele -Arieşeni

5.

Zona Bucium

1.

Filiala Zlatmin - Zlatna

Depozite de deseuri, halde de steril Halde de steril - 26 halde de steril din care 2 halde (Valea Verde si Hop) sunt active. Iazuri de decantare - Valea Stefanca nr.I- iaz în conservare - Valea Sesii -iaz activ - Valea Ştefanca nr.II - iaz de avarie Halde de steril - Halda steril Geamănaactiva - Halda steril Valea Cuibarului activa - Halda steril Muntari activa - Halda steril Hadarau in conservare Halde de steril rezultate din prospectiunile geologice pt.evaluarea cant. si calit.a mineralizatiei uranifere. - Varciorog - halda inchisa - Valea Galbena nr.1- halda inchisa - Valea Galbena nr.2- halda inchisa - Valea Galbena nr.4- halda inchisa Iazuri de decantare - Valea Izbita Halde de steril - Valea Izbicioara Zona Zlatna Iazuri de decantare - Iaz nr.1 Zlatna - în curs de închidere ecologizare situat în localitatea Podul lui Paul . - Iaz nr.2 Valea Mica – în curs de închidere ecologizare situat in localitatea Valea Mica - Iaz nr.3 Sfarci-Galati situat in localitatea Valea Mica in conservare Halde de steril - 35 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare in conservare si inchise

Suprafaţa 22 ha

26,1 ha 330,8 ha 50,7 ha 96,3 ha 116,9 ha 46,4 ha 5 ha

11,5 ha

cca. 15 ha

1,73 ha

5,6 ha

10.2 ha

53 ha

Filiala Zlatmin SA Zlatna şi Filiala Arieşmin Baia de Arieş şi-au încetat activităţile în anul 2004, în baza Hotărârii de Guvern nr. 1846/2004. Pentru cele doua unitati au fost întocmite 239

documentatiile necesare şi Bilanţurile de nivel I şi II pentru conservarea, închiderea, monitorizarea factorilor de mediu şi ecologizarea zonelor. Toate documentaţiile se află depuse la Agenţia de Protecţia Mediului Alba pentru obţinerea actelor de reglementare. Până în prezent au fost emise avizele de mediu pentru închiderea obiectivelor. Filiala Roşiamin Roşia Montană a întocmit şi înaintat la APM Alba, Bilanturile de nivel I şi II în vederea obţinerii actelor de reglementare pentru închiderea şi ecologizarea iazurilor de decantare Gura Roşie si Valea Săliştei. SC Cuprumin S.A. Abrud are întocmite documentatiile necesare pentru evaluarea stabilităţii haldelor de steril şi a obtinut fonduri de la Banca Mondială pentru executarea lucrărilor necesare. Nu este rezolvată staţia de neutralizare ape acide şi ape cu încarcare mare de metale grele care sunt evacuate de pe haldele de steril pe care s-a declansat fenomenul de lixifiere bacteriană în iazul de decantare Valea Şesii. Pentru realizarea acestor proiecte este nevoie de alocarea fondurilor necesare. În zona Bucium probleme mari de poluare ridică apele de mină, care se scurg din toate galeriile de mina parasite şi care au un pH foarte acid (între 4-5 ) şi încărcare mare de metale grele ( Fe, Cu, Zn, Pb ). La ora actuală aceste obiective nu sunt supravegheate şi nu sunt luate în administrare. Aceste exploatări au fost ale Statului Roman şi au fost în functiune până în anul 1960. Pentru zona Bucium nu sunt întocmite documentaţii de închidere şi ecologizare. S.C. CNU S.A. Sucursala Măgurele a depus la A.P.M. Alba documentatii pentru conservare - închidere şi a fost emis un punct de vedere care va sta la baza obţinerii actelor de reglementare. Alte obiective industriale care detin deşeuri şi halde de steril care pot avea impact major asupra mediului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Nr. crt 1. 2. Obiective industriale, amplasare S.C. Saturn SA Alba Iulia S.C. Metalurgica SA Aiud Depozite de deseuri, halde de steril Halda nisipuri uzate rezultate de la turnatorie si zguri Situata in Barabant - in conservare Halda nisipuri uzate rezultate din turnatorie situata în Păgida Bataluri: - 3 bataluri în conservare situate în Unirea II pe râul Mureş. - 1 batal trecut în administrarea primăriei Ocna Mures şi transformat în depozit de deşeuri menajere. - 2 bataluri +1 batal de avarie situate în Unirea II pe râul Mureş, în conservare Suprafata 4,5 ha

3,9 ha 60,7 ha

3.

S.C. BEGA UPSOM SA Ocna Mureş

92,2 ha

SC GHCL UPSOM SA este oprită tehnologic din data de 25.01.2010. Lista principalelor folosinţe de apă care pot fi afectate în caz de poluări accidentale : Cursul de apă Nr Denumirea Cod / Nr. telefon Adresa crt folosinţei cadastral Poz . hectom. a fax captării Uzina de apă FA - 137 Moldoveneşti; 0264/311537 1. Arieş / 1193 Moldoveneşti CJ jud. Cluj 240

Cupru Zinc.A.74 AB FA.2010 FA . Cupru Zinc Suspensii. Mangan. Cupru. 4.1 HD FA. Fier. Cupru.ROSIAMIN SA Rosia Montana SC CUPRUMIN SA ABRUD (Rosia Poieni) CNCAF MINVEST SA Deva Platforma Baia de Aries CNCAF MINVEST SA Deva (Zlatmin Zlatna) Pehart Tec Petresti Apa CTTA Suc Alba Iulia (Apa Canal) Apa CTTA Suc Aiud Apa CTTA Suc Ocna Mures Apa CTTA Suc Cugir Apa CTTA Suc Blaj SC Kronospan Sebes SC APA CTTA Suc.Galda V. Mangan suspensii. Blaj S.C.C. 3.Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale : Nr crt 1.amoniu Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval Lichidata din data de 05.137 CJ FA. 6. Fier. Sebes Hidroelectrica SA Sebes SC Crimbo Gas Patringeni* SC Alba Aluminiu Srl Zlatna SC IAMU SA Blaj Fabrica de Arme Cugir SA SC MERCADO SA Vintu de Jos** SC ALBA LACT SA Alba Iulia** SC TRANSAVIA SA Abator Oiejdea** Cod cadastral RA -10 AB Cursul de apă / poz. UPSOM S.C. de impact Târnava Mare 3222/ d Târnava Mare RA .l Blaj* S..Galda Poluanţi periculoşi posibil a fi scăpaţi de sub control suspensii . 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Denumirea utilizatorului de apă S.A.fenoli Suspensii.13 AB RA – 45 AB RA – 124 AB RA – 64 AB RA – 63 AB RA – 95 AB RA – 8 AB RA – 151 AB RA – 28 AB Mureş Roşia Montana Arieş Arieş Ampoi 220 / d Sebeş 755/ d Mureş 3990/ d Mureş 3400/ d Mureş 3120/ s Cugir 530/ s Târnava Mare 2220/ d Sebeş 775/ s Sebeş 870/ s Sebes RA – 91 AB RA RARARAAmpoi Ampoi Târnava Mare 2175/ d Cugir Mures V. Fier .materie organica.substanţe organice . Zinc.Zinc CN-.35 AB RA .182 AB RA.STRATUSMOB S. crom Suspensii.56 AB RA .74 AB FA-137 CJ FA-137 CJ - *Unităţi închise **Unităţi noi 241 . 2.amoniu. substanţe organice cloruri . Ocna Mureş* Fil. 5. Fe . INTERBREW ROMANIA SA-p.07.77 AB RA . 7. amoniu suspensii.azotiti Materie organica. Hidrometrică a evac.fo sfor Azotati. Suspensii suspensii.

7 13.7 ArieşArieş 3 Arieş Buru 113 2000 24. Multianual.3 ÷ 0.76 2.70 1.8 3.Timpul de propagare al undei de poluare în cazul viiturilor şi apelor mici Râul Mureş Sector Ocna Mureş – Alba Iulia (L=88 Km ) T max =54-80 ore T min =19-22 ore Sector Alba –Iulia –Acmariu ( L=21 Km ) T max =15-24 ore T min =7-8 ore T min = 20-23 ore Râul Arieş Sector Câmpeni –Baia de Arieş ( L=25 Km ) Tmax =11-15 ore Tmin = 4-5 ore Sector Baia de Arieş – Buru ( L =40 Km ) T max =16-24 ore T min =5-6 ore Sector Buru – Turda ( L = 20 Km ) T max =11-23 ore T min = 2-3 ore Sector Turda – Gligoreşti ( L =36 Km ) T max =18-20 ore T min =6-10 ore Râul Târnava Mare Sector Blaj – Mihalţ ( L = 20 Km ) T max = 13-17 ore T min =4-6 ore Râul Târnava Mică Sector Târnăveni – Blaj ( L = 59 Km ) T max = 40 -62ore T min = 22-30 ore Nota : -T min .5 Q med.15 2.0 10. corespunde pentru Q= Q la viituri .6 3.95 0. Ampoi 15 63 0. med. hidrom.8 1.4 2. Valorile suprafeţelor şi distanţelor au fost luate din tabelul transmis de INHGA Bucureşti.84 4 Arieş Turda 133 2403 25.7 0.9 3.4 1.5 242 .25 9. ecol.6 12 Sebeş Gâlceag 40 313 1.53 13 Sebeş Oarda 96 1280 3. după repoziţionarea staţiilor hidrometrice conform Atlasului cadastral al apelor din România – Bucureşti. Debitele caracteristice la principalele staţii hidrometrice unde sunt secţiuni de control de ord.035 0.1133 10 Ampoi Bărăbanţ 56 556 4 0.25 Mureş 6 T-va Mare Blaj 217 3653 15.5 7 T-va Mică 1. Staţia a b.2 1.18 2.5 0.25 3.679 0. 1992 .7 19 15.013 0.48 8 Târnave Mihalţ 237 6247 26. I şi II ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba.6 2.2 11 Mureş Alba-Iulia 397 18055 104.5 13. Râul pe râu (mc/s lunar) crt.6 2 Baia de Arieş 73 1189 19.020 0.8 4. An. al 80% 90% 95% 1 Arieş Scărişoara 29 203 5.9 2.1 0.16 333 0.15 9.58 Blaj 191 2067 11. Suprafaţ Debitul Poziţia Debitul cu asig. Nr. Deb.1 9 Ampoi Izv. aferent multianu (mc/s) -kmsecţ.43 1.5 3 3.27 0.53 0.63 5 4 3. -T max.9 2.8 4.74 2.35 5 Ocna Mureş 309 9961 68.3 2.5 13. corespunde pentru Q=0.5 1.h.

uzate neepurate in Poluare -Sancţionarea Oarda 18.05.05.SC AGRA’S Oarda deJos. Alba al G.000 1. Cursul Localitate/ ora ( unitate.2008 r. Efecte Masuri crt. Societatea a fost amenfată contravenţional cu amendă în valoare de 80000 lei. în judeţ râurile se încadrează în următoarele categorii: 40 % sunt râuri de categoria I. Razboieni 06. Groapa -Sancţionarea Mortalitate Socsoara. Poluarea s-a datorat evacuarilor de ape menajere prin canalul deschis aparţinător Peniteciarului Aiud.M r.SC GHCL MURES UPSOM OCNA MURES.Ighiel 07.2008 4 cu Valea decantare sondei inverse cu Şesei aparţinind SC un inel pentru 243 . contravenţională Feldioara. C. în zona localităţii Aiud. Au fost recoltate probe de apa de catre SGA Alba şi pesti morţi ce au fost duşi la DSV Alba pentru analiza.02. Conform tabelului de mai jos în anul 2008 s-au înregistrat 5 poluări accidentale : 2 în sem. În anul 2008: În anul 2008 au fost două poluări accidentale produse de SC Kronoşpan Sebeş SA Sebeş: în 19. s-a produs o poluare a Pârâului Aiudel.03. formaldehidă ceea ce a dus la creşterea concentraţiei de formaldehidă în aerul ambiental peste limitele admise.Alba confluenţă acide din iazul de piscicolă supraînălţarea 17. În 29. Conform datelor prezentate de Agenţiei de Protecţie a Mediului. afluent r.2008 s-a produs o defecţiune tehnică la filtrul ce filtrează soluţia de formaldehidă înainte de depozitarea în rezervor. I şi 3 în sem. SC AGRA Oarda cu suma de 35. 2. Din evaluarile făcute. Evacuare ape uzate din bazinul SGA Alba a vidanjabil la Mortalitate amendat societatea Ighiel curatare si spalare piscicolă cu amendă Paraul.2008 3 de la SC TRANS contravenţională in (mică) EURO SRL valoare de 40000lei IGHIU. conform STAS 4706/88.000 de Jos. Conform analizelor de laborator şi a constatărilor din teren.07. decantare p. II astfel : Data si Cauze Nr.05.02.Mureş UPSOM OCNA lei . poluarea a fost sistată în ziua producerii respectiv 28. lei .Analiza poluărilor accidentale a apelor în judeţul Alba în perioada 2007 – 2010.Arieş aval Deversare ape a impus Mortalitate Jud.J.2007. 39 % sunt râuri de categoria a doua .07. În 18. -Recoltat probe apă şi efectuat analize Evacuare ape de laborator. nu a depăşit 1kg şi au fost de dimensiuni mici. În anul 2007: În data de 28 mai 2007.2008 s-a produs o explozie în instalaţia de producere a formnaldehidei ceea ce a dus la depăşirea concentraţiei de acest poluant în aerul ambiental pe întreg cursul lunii mai până în 5 iunie 2008.Sebeş raul Sebes de la contravenţională râu Ora 16 2.2007 nu s-a mai înregistrat prezenta cianurilor în proba recoltată din pârâul Aiudel. 20 % sunt râuri în afara categoriilor de calitate. au fost deversate accidental 800 kg.2008 piscicolă Ora 12 SC GHCL cu suma de 40. de apa judet producerii poluant) -Recoltat probe apă Scurgeri limpede şi efectuat analize din iazul de de laborator. cantitatea de peşti morti.N. În urma efectuării analizelor de laborator s-a înregistrat prezenta cianurilor în proba recoltată din pârâul Aiudel.

L.Nr.in persoanei malul apei) limitele responsabile de admise producerea evenimentului Cauze ( unitate.Poluări accidentale 2009 Factorii de mediu afectaţi Poluant / Poluanţi monitor izat / monitor izaţi Valoarea măsurată (UM) Nr crt Data/ ora Localizare fenomen Cauza Poluator Măsuri aplicate 1. în cursul anului 2009 s-au produs 4 poluări accidentale conform tabelului de mai jos: FI A JUDEŢULUI ALBA . Alba -S. Aries. poluant) ENERGOMINERAL SA Efecte Masuri În anul 2009: Conform datelor prezentate de APM Alba.H. crt.R.C. 13.A. şi a amendat societatea cu o amenda în valoare de 50. Nu s-au aplicat amenzi.000 RON Nu s-au luat măsuri Mortalitate contravenţionale. Apa Fara afectarea florei si faunei Produse petrolie re (irizatii usoare) Nu s-au facut determin ari Poluarea sistata in aceeasi zi ora 18:00S.Ariesamt.09. Roşia Montanădetinatoru l platforme i si al canalului pluvial.G.Brăde t Import Export S.de Statia Hido-Meteo Campeni Evacuare produse petroliere in r.Aries S. Cursul de apa Localitate/ judet Data si ora producerii 5 parau Galda afluent de dreapta al râului Mureş Galda diluţia apei acide . Autorităţile piscicolă(m competente au Posibil ica) impurificare cu făcut cercetări Indicatori 03. 244 . Turda a intervenit imediat cu material absorbant in amonte de evacuarea din canalul pluvial in r.2008 solutie pentru raie analizaţi din pentru identificarea (s-a gasit pe apă.Aries datorita unei manevre gresite la descarcare din cisterna in rezervorul aflat in apropierea canalului pluvial de pe platforma si care are evacuare in r. 500 m.03 2009 ora 16:30 R.

NU S-A DECLARAT CA FIIND POLUARE ACCIDENT ALA 3.Muresaval iaz Socşoara Evacuare de tulbureală sterilă cu conţinut de cloruri . cloruri. t = 22. din autorizatie la rez.Seb es.tot. Alba I. Amoniuin limitele admise cu evidentie rea deficitul ui de oxigen. cf. 29. =114 mg/l. calciu= 24000 mg/ l.66 unit.04 2009 ora 16:00 R.012 mg/ mc CMA STAS 12574/ 87 -Anunţat MM si ANPM.r .08 2009 ora 16 R.met eo: temperatu ri ridicate si debit scazut a R. în cantitate de cca 4000 mc datorita unei defecţiuni la sistemul de evacuare limpede din iazul de decantare (sonda inversă ) GHCL UPSOM Ocna Mureş .pod cale ferata Deficit oxigen Cond. 4. amoniac = 95. amoniu/ amonia c. magnez< LOD. conducti vitate=17 6100 uSi/cm. S.cf. amoniac si calciu) FARĂ MASURI. Alba a efectuat determi nari din evacuar e limpede din iazul Socşoar a: pH. 08. calciu .030 mg/ mc fata de 0.Alba al GNMfara raspuns.10 2009 Sebeslimita cartier M. calciu.Mures Apa Fauna: mortalita te piscicola f.Muresraza mun.0 mgNH3/ l. amoniu< LOD.E.. aval evac. Susp. amt.fix.G.Mures Formal dehidaimisii pH.5 oC CJ Alba al GNM a sanctionat contraventio nal societatea GHCL UPSOM Ocna Mures cu 40. -Solicitat 245 . ARPM Sibiu -Transmis Nota informativa la C.r. tempera tura pH= 11.Mures -zona evac. cloruri= 64927 mg/l.mica-45 buc.J. reziduu fix. amoniu. sodiu şi pH ridicat.amt. Oxigen. Statie Epurare . rez. conduct ivitate.pH.Kogalnic eanu-punct monitorizar e manuala HCHO Nedeclarata neidentificata - Aerimisii SGA Albamonitor izare r. CCOMn.fix=1 14450 mg/l. de 4-5 cm. 14.2. Suspens ii totale. magnez iu. 0.Sebesamt. r.A.000 RON pentru evacuarea de ape uzate si descarcarea de reziduuri in ape de suprafata prin incalcarea prevederilor Autorizatiei de Gospodarie a Apelor (sau depasit conc. Apa mortalita te piscicola mica: cca 10 peşti de dimensiu ni mici S.

0822 mg/ l Nitrati NO3.sulfati. 04. Ni) Concentr aţii< CMA/ Concentr aţii<VL 2. SO2) Precipitatii (pH. cloruri. Mures substanţe care ar fi putut produce nu se cunoaste apapesti morti in nu s-au recoltat probe de apa nu a fost vorba de o poluare accidentalain zona exista poluare naturalaistoricadatorita apelor de mina (mine parasite). Pb.437 mg/ l Aer (TSP.> CMA nu s-au luat masuri.Izbicioar a.Cu. 05. 4230 mg/ l Nitriti NO2. PM10.617 Oxigen dizolvat= 12.= 0. Cd. 18. 17. 2010 Pod DN1raul Sebesamonte coonfluenta cu r.Zn.nu a fost considerata poluare accidentala intrucat coloratia nu e toxica (societatea este autorizata sa foloseasca acest colorant in procesul de productie) trecerea norului de cenuşă vulcanică nu a afectat calitatea aerului în judeţul Alba 3.53 mg/ l (exprimat in O2) Amoniu NH4+= 0.Fisa in caz de poluare acc. 1626. Sebeş de ape tehnologi ce colorate in slab roz SC Pehart Tec SA Petresti care utilizeaza in procesul de productie coloranti alimentarinetoxici pentru mediu apa pH= 7.= 6. 04. conductivitate. 2010 Nor cenuşă pe teritoriul României Poluare naturală erupţie vulcan activ de sub gheţarul Eyjafjalla jokull din sudul Islandei evacuari vechi apa de mina (acide) de la galeriile parasite Pulberi şi gaze (SO2) aer Concentr aţii< CMA/ Concentr aţii<VL Nu s-au inregistr at precipita ţii acide pH acid metale cu conc. În anul 2010: Conform datelor prezentate de APM Alba. 2010 Valea Aiuduluiafluent al r. 02. nu s-a considerat poluare accidentala- 246 .afluent al raului Abrud EM Rosia Montanasector minier Bucium si IPEG apa metale (Fe.87 mg/ l Substane organice CCOMn= 5. la SC Kronospan Sebes SAdeclara –nu au avut incidente. aciditate. Mures deversare în r.Mn) 4. 05. 2010 V. în cursul anului 2010 s-au produs 6 poluări accidentale conform tabelului de mai jos: FI A JUDEŢULUI ALBA Poluări accidentale 2010 Nr crt Data/ ora Localizare fenomen Cauza Poluator Facto ri de mediu afecta ţi Poluant / Poluanţi monitorizat / monitorizaţi Valoarea măsurată (UM) Măsuri aplicate 1. calciu.

afluent de dreapta al raului Aries. 12. Nu este exclusă. Azotati Recoltare de probe de către SGA Alba. activităţi cu specific minier şi activităţi agricole) pot conduce la poluări şi pe râuri mici. CBO5. Tîrnava Mare. Azotiti.Cr peste valorile limita concentr aţii foarte mari la MTS Societatea a fost sancţionată contravenţio nal de catre S. indicatori măsuraţi: pH. Tîrnava. la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Alba.R.G.C. CBO5.2. 07. indicatori măsuraţi: pH. Azotati concentr aţii foarte mari la NH4+ si CCO. 2010 Valea Ighieluluiafluent de stânga a râului Ampoi mortalita piscicolă (s-au spalat oile cu o astfel de subst. o Construcţiile părăsite şi / sau intrate în stare de degradare Conform prevederilor Legii nr. Tîrnava Mică. Cugir. în termen de 24 ore de la producerea lor. 04. având în vedere dezvoltarea economică a judeţului. 2010 Valea Muscanilor . Prăbuşirea (colapsul) unor construcţii şi instalaţii poate fi semnalată pe / la: o Traseul reţelelor de telefonie şi alimentare cu energie electrică– în zonele rurale unde firele sunt amplaste pe stîlpi din lemn. Prăbuşiri de construcţii.Legea calităţii în construcţii .L. Sebeş.A. Din datele furnizate de către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Alba. accidentele tehnice la construcţii se anunţă de către administratorii sau utilizatorii acestora. Azotiti. 2. viscole. MTS. CCO-Cr. o vibraţii şi şocuri dinamice frecvente. o supraîncărcare cu zăpadă. reţeaua este amplasată în zonă cu riscuri de producere a fenomenelor meteorologice periculoase sau a alunecărilor şi prăbuşirilor de teren. o elemente portante nerezistente la înmuiere. o vânt puternic.profil de activitate prelucrarea cărnii apafara morta litate piscic ola 6.. Alba cu suma de 40000. o structuri de rezistenţă avariate şi neconsolidate. Amoniu. Amoniu. o modificări defavorabile efectuate în structura de rezistenţă. grindină).5.26. MTS. Transeuro S. se monitorizează pentru urmărirea comportării în exploatare următoarele obiective de construcţii: 247 .7.) evacuare de ape cu conţinut de sânge cantit ate foarte mica nu s-au luat masuri S.10/1995. 10. instalaţii sau amenajări Factorii determinanţi sau favorizanţi pentru producerea prăbuşirii (colaps) ale unor construcţii şi instalaţii sunt: o furtuni puternice (tornade. În principal poluarea apelor de suprafaţă se axează pe râurile mari din judeţ ( de-a lungul cărora sunt situate localităţile urbane) – râurile Mureş. În acest context trebuie menţionat faptul că activităţile economice desfăşurate în zona Munţilor Apuseni (prelucrarea materialului lemnos.art.00 lei poluare naturala pe fondul precipitatiilor abundente cazute in ultima vreme Nu s-au dat sanctiuni Posibilităţi de apariţie a poluarilor în zone noi. Arieş. rezultă că în judeţul Alba. CCO-Cr. o depuneri de gheaţă (chiciură).in dreptul localitatii Musca poluarea apei cu steril – coloratie apa alburie halda fostului IPEG la care s-au adaugat ape din galeriile IPEG din zona apafara morta litate piscic ola Recoltare de probe de către SGA Alba.

1 Zlatna SA Iazul nr. Zlat Min CNCAF Minvest Deva Inazul nr. 6 SC GHCL Bega SC GHCL Bega UPSOM România Upsom SA Ocna Mureş Batal de urgenţă SC SC GHCL Bega UPSOM România GHCL Bega Upsom SA Ocna Mureş 2. 16. Roşia Min Gura Roşiei Fil.2. 2. 10. 14. 3. 18. 24. 17. la reţelele de apă. Obiectiv Administrator Cursul de apă Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Valea Daia Râul Mic Cugir Râul Arieş Râul Tîrnava Baraje SC Hidroelectrica S. 15. 20.8. 6. 23. Pe raza judeţului s-au produs asemenea evenimente. 9.Nr. Eşecul utilităţilor publice Probabilitatea de eşec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu şi de ceilalţi factori de risc dar şi de starea tehnică a reţelelor. Zlat Min CNCAF Minvest Deva Iazul nr. de mică amploare. 13. 12. 11. Stratus Mob Blaj SC Cugireana SA SC Cuprumin SA Abrud Iazuri de decantare Valea Şesei SC Cuprumin SA Abrud Ştefanca 1 SC Cuprumin SA Abrud Ştefanca 2 SC Cuprumin SA Abrud CNCAF MINVEST Deva SA fostă Valea Cuţii SC Arieşmin Baia de Arieş CNCAF MINVEST Deva SA fostă Sărtaş SC Arieşmin Baia de Arieş CNCAF MINVEST Deva SA SC Brăzeşti fostă Arieşmin Baia de Arieş Valea Săliştei Fil. prize.A Sucursala Baraj Tău Sebeş SC Hidroelectrica S. Roşia Min Fil. 4. 21.A Sucursala Baraj Petreşti Sebeş SC Hidroelectrica S. 5 SC GHCL Bega SC GHCL Bega UPSOM România Upsom SA Ocna Mureş Batal nr. captări Daia SC Delta Plus SRL Râul Mic Gîrde S C. 2 Valea Mică Fil. 7. 5. Zlat Min CNCAF Minvest Deva Zlatna SA Fil. electricitate.A Sucursala Baraj Oaşa Sebeş SC Hidroelectrica S. 3 Sfîrci Zlatna SA Batal nr. 8. 19.A Sucursala Baraj Cugirul Mic Sebeş SC Hidroelectrica S.A Sucursala Baraj Obrejii de Căpîlna Sebeş SC Hidroelectrica S. gaz şi telefonie fixă. Factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt: o starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor o exploatarea necorespunzătoare a reţelelor 248 . crt 1. 22.A Sucursala Baraj Mihoieşti Sebeş Amenajări piscicole.

îngheţ.000 mc.o o eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni.1 buc x 10. în perioada 2004.000 mc c) Cartier Oarda .000 mc si 100 mc. branşamente ) se prezintă astfel: 40% se află într-o stare acceptabilă. principalele elemente ce pot conduce la întreruperea alimentării cu apă potabilă a populaţiei sunt: rezervoarele de înmagazinare a apei. căminele de golire /aerisire. menţinerea acestora în funcţiune presupunând intervenţii dese 50% se află într-o stare bună. 2 buc x 1. alunecări de teren. 1 buc x 100 mc b) Zona de sus a oraşului .pentru uz casnic În funcţie de sistemul constructiv al fiecărei reţele de alimentare şi distribuţie a apei potabile. datorită exploatării corespunzătoare precum şi datorită reviziilor curente efectuate.000 mc (2 buc.). 1 buc x 5.1. 1.000 mc. starea conductelor ( magistrale. de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de sus. Din punct de vedere tehnic. staţiile de pompare. inundaţii. presupunând doar activităţi de mentenanţă.2 buc x 5.2010 : 2007 2008 2009 2010 Localităţi cu reţea de distribuţie a apei potabile 87 87 92 92 Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km) 761 768 780 790 Volumul apei potabile distribuite (mii mc) din care: 46672 40448 36425 33170 16106 12761 11039 10206 .2 buc x 100 mc Rezervoarele se află. inundaţii. O reţea magistrală ( 600 mm ) face legătura între rezervoare si căminul CW2 aflat la intersecţia B-dul Încoronării cu str. cutremure. distribuţia este realizată cu apa din rezervoarele de 5. acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni. astfel: Pentru oraşul de sus. de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de jos. accidente. Două reţele magistrale ( 600 mm si 800 mm ) fac legătura între aceste rezervoare şi căminul CW1. De aici apa este distribuită în reţelele stradale. din punct de vedere tehnic.8.000 mc. Alimentarea cu apă a consumatorilor din municipiul Alba Iulia se face gravitaţional prin intermediul celor 9 rezervoare. alunecări de teren. temperaturi ridicate). explozii la obiective situate în apropierea reţelelor o acţiuni cu caracter terorist Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvente cauze ce au generat eşecul utilităţilor publice au fost: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor. Pentru oraşul de jos. stradale. distributia este realizată cu apa din rezervoarele de 10.Jderului.2. temperaturi ridicate). 249 .000 mc. O. Structura rezervoarelor este următoarea: a) Zona de jos a oraşului . Goga. într-o stare bună. 2. îngheţ. menţinerea acestora în funcţiune. amintite mai sus. o avarii.000 mc şi 15. înzăpeziri.2010 se observă creşterea numărului de localităţi cu reţea de distribuţie a apei potabile precum şi a lungimii reţelei de distribuţie dar în acelaşi timp a scăzut volumul de apă distribuită şi menţinerea la valori aproximativ constante. Referitor la scăderea volumului de apă trebuie menţionat faptul că o influenţă mare a avut şi contorizarea individuală a consumatorilor şi în special a consumatorilor casnici. Elementele reţelei de distruibuţie a apei potabile în judeţ sunt: În municipiul Alba Iulia prin intermediul a 9 rezervoare. Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite în perioada 2007. Alimentarea cu apă Din datele furnizate de către Direcţia de Statistică Alba. amplasat la intersectia B-dul Transilvaniei şi str. De aici apa este distribuită în reţelele stradale. reţelele stradale.

Bazine de înmagazinare Cetate (2 buc.Captarea pârâu Feneş are debit maxim 330 l /s iar anul punerii în folosinţă este1989. respectiv zona pod nou. Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Zlatna se face gravitaţional. Secţia Teiuş a filialei Alba Iulia deserveşte un număr de 4777 locuitori. fiind recent înlocuite. Camera de încărcare a conductei preia apa din deznisipator şi o dirijează pe conducta de aducţiune Dn 600. Zona A de presiune cuprinde reţelele de distrbuţie aflate pe străzile din cartierele: Scăunel. . . Alimentarea cu apă se face din captările Pîrîul Feneş şi Pîrîul Vîltori . circa 70% din totalul populaţiei oraşului. Alimentarea cu apă tehnologică (din surse subterane) în Municipiul Blaj. Alimentarea cu apă a consumatorilor din oraşul Ocna Mureş se face gravitaţional prin intermediul celor 5 rezervoare. Micro VII.8 km amonte de localitatea Feneş. respectiv 4 amplasate în Uioara de Sus şi unul amplasat în Uioara de Jos sunt alimentate prin intermediul unei staţii de pompare situată la intrarea în oraş. R. pentru cartierul Uioara de Sus şi satul Uioara din rezervoarele amplasate în Uioara de Sus de capacitate 2 x 750 mc şi 2 x 400 mc.Mic. Alimentarea cu apă tehnologică se face din sursa subterană prin intermediul puţurilor amplasate în zona fabricii de bere S. Zona B de presiune cuprinde reţelele de distribuţie din restul oraşului (cartierele Micro IV. Cindeni. pe două zone de presiune: zona A şi zona B. precum şi consumatorii stradali în sistem inelar sau ramificat. rezervoare: 500 mc/rezervor). În Oraşul Zlatna. Sistemul de alimentare cu apă potabilă al municipiului este alcătuit din: Alimentarea consumatorilor de apă potabilă în municipiul Aiud se face gravitaţional în cele trei grupuri de rezervoare. Apa produsă în cele două staţii de tratare este depozitată şi înmagazinată în 3 baterii de rezervoare: Bazine de înmagazinare Vii (1 rezervor de 5000 mc. iar pentru zona de centru din rezervorul 1000 mc din cartierul Ciunga (Uioara de Jos). si UMC II fiind alimentate cu apă din bazinele din dealul Scăunel. în zona de sud a perimetrului de protecţie la o distanţă de cca. Reţelele principale alimentează consumatorii oraşului precum şi agenţii economici în sistem inelar. În culeea mal stâng face corp comun cu barajul deznisipatorul. etc. Bergengier Interbrew S. Prelevarea apei se realizează prin captare cu prag de fund şi priză pe coronament. restul folosind surse alternative: fântâni. pe malul stâng al pârâului Feneş la 1. dispuse liniar.A.C.) alimentarea cu apă facându-se din bazinele Vii şi Cetate. UMC I etc. Acesta este format din două camere de deznisipare (cu funcţionare alternantă) şi asigură reţinerea particulelor cu diametrul mai mare de 20 mm.gravitaţional şi / sau prin pompare – prin conducta de transport. În Oraşul Cîmpeni. În prezent pompele acestei staţii sunt în conservare. 50 m între ele şi la 20 m de gardul ce împrejmuieşte perimetru în zona de Sud . rezervoare: 1000 mc/rezervor. Distribuţia apei de la rezervoarele de înmagazinare la consumatori se face prin intermediul unui sistem de reţele de distribuţie de tip inelar.aducţiunea care face legătura între rezervor şi reţelele stradale. Oraşul Teiuş deţine un sistem centralizat de alimentare cu apă. În Oraşul Ocna Mureş. În Municipiul Blaj (surse de suprafaţă). Sursa de alimentare cu apă potabilă a municipiului Blaj este sistemul zonal râul Sebeş.10% se află într-o stare foarte bună.Curgerea apei pe conducta de aducţiune realizându-se gravitaţional. Cele 5 rezervoare. Traversările peste văi se fac aeriene. Distribuţia apei potabile este de tip inelar. În Oraşul Teiuş. Captarea apei tehnologice se face prin 7 puţuri săpate. 1 rezervor de 6000 mc). Sursa de apă : de suprafaţă sistemul zonal Sebeş-Alba Iulia-Teiuş-Aiud-Ocna Mureş care are un debit de 100 l/s. la capete ramificată.Bazine Cetate .Bazine Scăunel . În Municipiul Aiud. Pe traseele conductelor s-au prevăzut vane de secţionare şi golire în punctele joase. Se află amplasată la cota 520.prin pompare şi / sau gravitational – prin conducta de transport . În Orasul Cugir. Alimentarea cu apă a rezervoarelor se face astfel: . Captare pârâu Vâltori debitul maxim asigurat este de 330 l /s iar anul punerii în folosinţă este 1989. presiunea fiind dată de Sistemul zonal Sebeşel – Galda – Aiud – Ocna Mureş. Bazin de înmagazinare Scăunel ( 2 buc. prevăzută cu staţie de pompare.prin pompare din conductă.rezervoare: 2500 mc/rezervor). Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Câmpeni este alcătuit din: . 250 . 2 buc.Bazine Vii . pe console prinse de partea mecanică a podurilor. pus în funcţiune 1988.reţele principale care sunt inelare 70 % şi ramificate 30 %. Reţelele principale au legătură în magistrale şi alimentează cartierele de locuinţe împreună cu agenţii economici aferenţi în sistem inelar.

6 km şi au o vechime de peste 25 de ani.8.remedierea defectelor se face tot de echipele de intervenţie. avarii sau accidente. – Gaze naturale Din datele furnizate de către S. singurul consumator afectat va fi SC Apulum SA. şi SRM Miceşti (debit maxim 5. Dacă într-un accident de circulaţie . Celelalte localităţi.000 mc / h ). în perioada 2006. ON Energie România S.pînă la remedierea defectului.A.000 mc / h ). Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în judeţ în perioada 2006. sunt alimentate dintr-un singur SRM. Alimentarea consumatorilor cu apă potabilă în oraşul Câmpeni se face gravitaţional din rezervorul „Muncel” – 2500 m3.mai multe străzi sau cartier. Reţelele de distribuţie în localitate a apei potabile sunt de cca.2. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Baia de Arieş este alcătuit din: reţele principale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale care sunt inelare şi ramificate. Centrul operaţional Alba alimentează abonaţii prin 16 staţii de reglare măsurare. Branşamente le consumatori casnici şi agenţi economici. E. a fost ruptă sau fisurată conducta de distribuţie se deplasează echipa de intervenţie şi întrerupe furnizarea gazelor naturale din vanele de sectorizare . ceilalti consumatori fiind alimentati prin cele doua SRM-uri.SRM Resial (debit maxim 10. Elemente din cadrul sistemului de distribuţie a gazelor în responsabilitatea Centrului Operaţional Alba.respectiv SRM Porţelanul (debit maxim 10. În Oraşul Abrud.000 mc / h ). sau SC Resial SA Alba Iulia. a crescut numărului de localităţi cu reţea de distribuţie a gazelor naturale precum şi a lungimii reţelei de distribuţie dar în acelaşi timp a scăzut volumul de gaze naturale distribuite. pot fi afectaţi un abonat sau abonaţii unui bloc de locuinţe.2.Reţele principale care sunt inelare şi ramificate . dintre acestea 3 alimentând abonaţii din municipiul Alba Iulia.În cazul ruperii accidentale a unui branşament sau defectarea regulatoarelor de gaze. fiind necesară înlocuirea acestora în marea majoritate. gazele naturale fiind primite de la Regionala Trans Gaz Arad. Prin staţiile de reglare – măsurare (SRM) se reduce presiunea şi se distribuie consumatorilor. În acest caz se intrerupe furnizarea gazelor naturale. localitatea sau localităţile vor rămîne fără gaze naturale.Magistrale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale . iar în cazul producerii unor defecţiuni.Branşamente la consumatorii casnici şi agenţii economici În Oraşul Baia de Arieş. În caz de incendiu la unul din SRM-uri vor fi afectate SC Apulum SA Alba Iulia.Reţele de serviciu .2009 2006 2007 2008 2009 Localităţi în care se distribuie gaze 105 105 105 105 naturale Lungimea simplă a conductelor de 1197 1207 1224 1303 distribuţie a gazelor (km) Volumul gazelor naturale distribuite 21463 287911 285051 240848 (mii mc) 2 din care:pentru uz caznic 87483 85025 97181 82726 Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se realizează de către SC. Referitor la scăderea volumului de gaze naturale distribuite trebuie menţionat faptul că o influenţă mare a avut şi contorizarea individuală a tuturor consumatorilor şi în special a consumatorilor casnici. E-oN Gaz Distribuţie.conform tabelului de mai jos. Pot fi afectaţi consumatorii de pe o stradă.branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici.C.2009. 251 - . 2. În cazul unor inundaţii ar putea fi afectat SRM Porţelanul. Municipiul Alba Iulia este alimentat prin 3 staţii de reglare măsurare ( SRM-uri ). Sistemul de alimentare cu apă potabilă este alcătuit din: . Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Baia de Arieş se face gravitaţional din cele trei rezervoare de înmagazinare Ţarina.

R.R.M.M.R. În cazul ruperii accidentale a unui branşament sau defectarea regulatoarelor de gaze. pot fi afectaţi un abonat sau abonaţii unui bloc de locuinţe. localitatea sau localităţile vor rămâne fără gaze naturale. Blaj Blaj Tiur Petrisat Manarade SRM Valea Lunga Valea Lunga SRM Tauni Tauni SRM Cenade Cenade SRM Lunca Lunca Lodroman SRM CRAMA BLAJ SRM Balcaciu Balcaciu SRM Lunca Tarnavei Lunca Tarnavei SRM Sona Sona Biia SRM Sancel Sancel Iclod Panade SRM Craciunel Craciunelul de Jos SRM Bucerdea Bucerdea Granoasa 252 .M. iar în cazul unor inundaţii sau incendii.M. Dumitra Dumitra Totoi S.R.M. Petresti Petresti Sasciori Sebesel Laz S. remedierea defectelor se face tot de catre echipele de intervenţie. Petrisat. Districtul 5 Blaj alimentează abonaţii prin 15 staţii de reglare măsurare.M. RAPEL S. Sebes Sebes Lancram S.R. S.R. Săliştea Săliştea Tărtăria S.R. Alba Iulia 1+2+3 Alba Iulia Barabant Micesti Paclisa Oarda S. Zlatna Zlatna Patrangeni Galati Valea Mica S. Horea Elemente din cadrul sistemului de distribuţie a gazelor în responsabilitatea Districtului 5 Blaj.R.R. Sard Sard Ighiu Ighiel Bucerdea Vinoasa Telna S. Sibot Sibot Balomir S. Teleac Teleac Hapria S.M.R. Cugir Cugir Vinerea S. conform tabelului de mai jos.M. Dacă în urma unor accidente ce au condus la ruperea sau fisurarea conductei de distribuţie se deplasează echipa de intervenţie şi întrerupe furnizarea gazelor naturale din vanele de sectorizare.R.R. Vint S. pînă la remedierea defectului. Mînărade.M.M.M.R. Ciugud Ciugud Limba Seusa Drambar S.M. dintre acestea 1 alimentând abonaţii din municipiul Blaj şi localităţile Tiur.R.R. Celelalte localităţi.S.M.M. sunt alimentate dintr-un singur SRM.M. Pot fi afectaţi consumatorii de pe o stradă. mai multe străzi sau cartier.

conductă alimentare Oarda. -conductă alimentare Partoş aparenţă. AIUD S. a fost ruptă sau fisurată conducta de distribuţie se deplasează echipa de intervenţie şi întrerupe furnizarea gazelor naturale din vanele de sectorizare Pot fi afectaţi consumatorii de pe o stradă.M. partea dreaptă direcţia de mers Alba-Sebeş în caz de avarii este afectat cartierul Partoş.CERAM RAZBOIENI Aiud S. direcţia de mers Alba-Sebeş în caz de avarii este afectat cartierul Oarda. partea stângă a podului peste râul Mureş.000 mc/h ) În cazul unor inundaţii ar putea fi afectat SRM Aiud (Transgaz). În acest caz se intrerupe furnizarea gazelor naturale.R. partea stângă a şoselei. MIRASLAU Miraslau Stana de Mures Găbud S.M.M. RAZBOIENI Războieni Zone cu risc care pot afecta cartiere sau localităţi mai mari există în următoarele locuri : • Din zona de competenţă a Centrului Operaţional Alba -conductă str. Bujorului şi Margaretelor.R. OCNA-MURES Ocna-Mures Măhăceni Uioara de Jos S. până la remedierea defectului.R. .LUNCA MURES Ciumbrud Lunca Mures Sancrai Gura Ariesului Gambas S.R. COPAND(NOSLAC) Radesti Copand Leorint Captalan Noslac S. aparentă.R.R. direcţia de mers Alba-Pîclişa în caz de avarii este afectat cartierul Pîclişa.R. aparenţă. remedierea defectelor se face tot de echipele de intervenţie. CIUGUDU DE JOS Inoc Ciugudu de Jos Dumbrava S. Dacă într-un accident de circulaţie .SÎNTIMBRU Uioara de Sus Sîntimbru Unirea l + ll Galtiu Cisteiu de Mures Coslariu Micoslaca S.M.(conform tabelului de mai jos). S. pot fi afectaţi un abonat sau abonaţii unui bloc de locuinţe.Crama Blaj SRM Jidvei Jidvei Capalna de Jos Sinmiclaus SRM Cetatea de Balta Cetatea de balta Feisa Veseus Sintamarie SRM Mihalt Mihalt Obreja Cistei Elemente din cadrul sistemului de distribuţie a gazelor în responsabilitatea Districtul 4 Aiud Municipiul Aiud este alimentat prin 1 staţie de reglare măsurare( SRM-uri ). aparenţă.M. .conductă alimentare Pîclişa.R.R. TEIUS Teiuş S.M. mai multe străzi sau cartier.M. DECEA Decea S.(debit maxim 10.R.consumatorii afectati fiind intreg municipiul Aiud cu localitatile care mai sînt alimentate din acest SRM.M. 253 .R. în caz de avarii este afectat cartier Zona Industrială.M.M.În cazul ruperii accidentale a unui branşament sau defectarea regulatoarelor de gaze.M.

aparentă.conductă alimentare oraş Cugir.Aleia Independentei. Leorinţ. Bricesti LEA 5 Cergau Mic LEA 5 Mesentea LEA 2 P.conducta alimentare . partea dreaptă pod în direcţia de mers Deva –Sibiu.Kogălniceanu şi Lancrăm. în caz de avarii este afectat în totalitate Municipiul Sebeş.2. -conductă traversare râul Sebeş.. aparenţă. în caz de avarii este afectat cartier Zona Gostat -conductă alimentare Ciumbrud aparenţă. 2. partea dreaptă direcţia de mers Aiud-Ciumbrud în caz de avarii sunt afectate urmatoarele localitati:Ciumbrud. alunecări de teren. aparenţă. accidente. în caz de avarii este afectat cartierul M. direcţia de mers Alba-Cugir în caz de avarii este afectat oraşul Cugir . . -conductă str. partea dreaptă a şoselei.conductă alimentareOcna-Mures-Cisteiu de Mures.Orizontului. – Energie electrică Privitor la reţeaua de alimentare cu energie electrică principalii factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului acestor utilităţi sunt: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor .conductă alimentare str. Rădesti. de Sus LEA 7 254 . avarii. exploatarea necorespunzătoare a reţelelor.conductă alimentare Municipiul Sebeş şi cartier Lancrăm. aparenta . Din evidenţele statistice rezultă că factorii întâlniţi cel mai frecvent sunt avariile. direcţia de mers Ocna-Mureş-Cisteiu de Mureş. eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate. str. îngheţ.3. aparenţă. • Din zona de competenţă a Ditrictului 5 Blaj -conductă str.Tudor Vladimirescu aparentă. direcţia de mers Alba-Sebeş.Gheorghe Bariţiu şi Tudor Vladimirescu . In caz de avarii afecteaza Catierul Eroilor (blocuri locuinţă) • Din zona de competenţă a Districtului 4 Aiud -conductă str. aparenţă. în caz de avarii afecteaza Cartierul Barbu Lautaru . .conductă alimentare cartier Vinerea. inundaţii. temperaturi ridicate). în caz de avarii este afectat cartierul Ampoi II. partea dreapta a soselei . . acţiunea fenomenelor meteorologice periculoase şi alunecările de teren. Tabel cu reţelele de 04 KV din judeţ. direcţia de mers AlbaCugir.conductă alimentare cartier Ampoi II aparenţă. aparenţă. Eroilor .Barbu Lautaru . Sâncrai. partea stângă a şoselei. poziţionarea şi lungimea acestora: Tp Tp Tp Km Poziţionare Km Poziţionare Km Poziţionare linie linie linie Aiud LEA 71 Dumitra LEA 2 Lupsa LEA 9 Alecus LEA 4 Galda de Sus LEA 4 Mamaligani LEA 9 Asinip LEA 6 Galtiu LEA 3 Matei LEA 2 Băgau LEA 6 Geoagiu de Jos LEA 5 Matisesti LEA 20 Bălcaciu LEA 7 Ghioncani LEA 6 Mecea LEA 3 Beldiu LEA 2 Grosi LEA 3 Mihoesti LEA 1 Beţa LEA 8 Hapria LEA 5 Mogos Poieni LEA 13 Biia LEA 12 Ighiel LEA 7 Motorasti LEA 2 Blaj LEA 43 Ighiu LEA 8 Muncel LEA 6 Brădesti LEA 9 Intregalde LEA 2 Musca 1 LEA 9 Bucerdea Grinoasa LEA 14 Isca LEA 6 Musca LEA 6 Căpîlna de Jos LEA 4 Ivanis LEA 5 Nadastie LEA 5 Captalan LEA 3 Lunca Ampoitei LEA 3 Necresti LEA 5 Capud LEA 4 Lunca Metes LEA 3 Nicoresti LEA 6 Cenade LEA 8 Lupseni LEA 1 Ocolis LEA 11 Cergau LEA 5 Mereteu LEA 2 P. acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni. direcţia de mers Ocna-Mureş –Uioara de Sus în caz de avarii este afectat întreg cartierul de blocuri Uioara de Sus. .8. în caz de avarii sunt afectate localităţile Cisteiu de Mureş şi Micoşlaca. partea dreaptă str. în caz de avarii este afectat cartier Vinerea. înzăpeziri. partea stângă a şoselei. aparentă. în caz de avarii este afectată Zona Industrială. partea dreaptă a şoselei.

Valea Bistrei LEA Slanesti LEA Soharu LEA Sohodol LEA Sorlita LEA Sorten LEA Teiu LEA Tirsa LEA Tomutesti LEA Trimpoiele LEA Valea Ciurulesii LEA Valea Mici LEA Vadul Motilor LEA Valea Barnei LEA Valea Bistrei LEA Valea Larga LEA Valea Lupsii LEA Valea Mica LEA Valea Morii LEA Valea Tupilor LEA Valea Utului LEA Valea Verde LEA Vidolm LEA Vidra LEA Vidrisoara LEA Viltori LEA Vinta LEA Virtanesti LEA Virtop LEA Zinzesti LEA Poziţionare Km 7 6 7 7 3 9 19 8 8 4 3 34 7 8 10 8 26 6 7 2 7 8 7 2 5 4 7 5 13 6 10 30 7 9 7 10 6 6 9 6 4 4 4 4 8 3 7 10 5 . Ampoiului LEA Ratitis LEA Rogoz LEA Rosia Montana LEA Runc LEA Salciua de Jos LEA Salciua de Sus LEA Salciua Piatra LEA Scarisoara LEA Sebisesti LEA Seliste LEA Sia .Tp linie Cetatea de Balta LEA Cicau LEA Cistei LEA Ciugudul de Jos LEA Ciugudul de Sus LEA Ciuguzel LEA Coltesti LEA Copan LEA Craciunel LEA Craciunelul de Jos LEA Decea LEA Dumbrava LEA Faget LEA Farau LEA Feisa LEA Gabud LEA Geoagiu de Sus LEA Geogel LEA Gimbas LEA Geomal LEA Girbova de Jos LEA Girbova de Sus LEA Girbovita LEA Glogovat LEA Gura Arieşului LEA Heria LEA Hopîrta LEA Iclod LEA Inoc LEA Izvoarele LEA Jidvei LEA Leorint LEA Livezile LEA Lodroman LEA Lopadea Noua LEA Lopadea Veche LEA Lunca LEA Lunca Muresului LEA Lunca Tirnavei LEA Lupu LEA Magina LEA Mahaceni LEA Manarade LEA Medves LEA Mescreac LEA Micoslaca LEA Miraslau LEA Noslac LEA Obreja LEA Poziţionare Km 11 6 12 2 4 8 6 2 3 11 4 8 3 8 5 5 15 15 4 5 14 5 3 3 4 9 8 3 2 5 9 5 7 4 7 5 4 10 3 5 8 5 4 4 4 3 12 7 4 Tp linie Metes LEA Micesti LEA Modolesti LEA Necrilesti LEA Oarda de Jos LEA Oarda de Sus LEA Oiejdea LEA Padurea LEA Partos LEA Pîclisa LEA Poiana Ampoiului LEA Poiana Galzii LEA Rosia LEA Saliste LEA Saliste Deal LEA Saracsau LEA Sard LEA Seusa LEA Sibot LEA Sintimbru LEA Talna LEA Tartaria LEA Taut LEA Teleac LEA Tibru LEA Totoi LEA Valea Mare LEA Valeni LEA Vinerea LEA Abrud LEA Albac LEA Almasu Mare LEA Arieseni LEA Avram Iancu LEA Baba LEA Baciia LEA Baia de Aries LEA Balesti LEA Barbesti LEA Bazesti LEA Birdesti LEA Birlesti LEA Birzani LEA Bistra LEA Bobaresti LEA Bobesti LEA Bodresti LEA Bogdanesti LEA Boglesti LEA Poziţionare 255 Km 8 9 2 6 7 10 5 5 6 5 8 5 1 7 2 3 8 3 9 5 7 5 6 2 6 5 6 7 10 31 7 15 30 10 5 4 14 4 3 6 2 6 3 14 7 8 8 7 6 Tp linie Paduresti LEA Paltinis LEA Patrinjeni LEA Peles LEA Pirita LEA Poiana LEA Poiana Vadului LEA Posaga LEA Pr.

Tp Km Poziţionare linie Ocna Mures LEA 23 Botesti Ocnisoara LEA 3 Bradeana Odveren LEA 3 Bradet Ormenis LEA 5 Brazesti Pagida LEA 2 Bucium Biserica Panade LEA 6 Bucium Cerbu Petelca LEA 4 Bucium Coleseni Petrisat LEA 2 Bucium Izbita Poiana LEA 5 Bucium Muntari Ponor LEA 20 Bucium Poiana Rachis LEA 3 Bucium Poieni Radesti LEA 7 Bucium Sasa Razboieni LEA 7 Bucium Sat Bucium Valea Rimetea LEA 7 Poieni Rimet LEA 19 Buninginea Silea LEA 6 Burzonesti Silivas LEA 4 Casa Iancului Sinbenedic LEA 7 Certeje Sincel LEA 8 Cheile Cibului Sincrai LEA 5 Cib Sinmiclaus LEA 9 Cirtulesti Sintamaria LEA 2 Ciuruleasa Soimus LEA 3 Cojocani Sona LEA 7 Corna Spalnaca LEA 4 Costesti Spatac LEA 3 Cristea Stina de Mures LEA 1 Cristesti Stremt LEA 13 Curmatura Tatirlaua LEA 3 Dealul Capsei Tauni LEA 5 Dandut Teius LEA 28 Deal Muntelui Tiur LEA 10 Dealul Caselor Turdas LEA 5 Dealul Frumos Uioara de Sus LEA 7 Dealul Roatei Uioara de Sus LEA 8 Dimbureni Unirea 1 LEA 11 Dirlesti Unirea 2 LEA 7 Dupa Plese Valea Bucurului LEA 6 F. Abrudului Valea Captalan LEA 4 Fagetul de Jos Valea Fagetului LEA 2 Fagetul de Sus Valea Izelului LEA 8 Fenes Valea Lunca LEA 9 Feulet Valea Manastirii LEA 6 Furduiesti Valea Sasului LEA 2 Galati Valisoara LEA 5 Galbena Vama Seaca LEA 4 Geamana Veseus LEA 9 Girda Zaries LEA 1 Girde Poziţionare 256 Tp Km linie LEA 13 LEA 5 LEA 2 LEA 6 LEA 7 LEA 7 LEA 2 LEA 1 LEA 1 LEA 4 LEA 9 LEA 9 LEA 3 LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA 1 16 2 4 16 4 7 5 8 4 7 12 3 4 4 5 8 5 3 9 5 2 7 11 5 4 8 13 6 6 8 6 3 28 8 Poziţionare Zlatna Arti Berghin Boz Capilna Carpinis Cilnic Cimpul Goblii Colibi Cunta Cut Daia Romana Deal Dealul Dostad Dealul Florilor Dobra de Jos Dobra de Sus Dostad Drasov Dumbrava Ghirbom Girbova Hening Inuri Lancram Laz Loman Margineni Martinie Mugesti Ohaba Petresti Pianu de Sus Pianu de Jos Piriul Mihai Plaiuri Purcaret Rachita Rahau Reciu Rosia de Secas Sasciori Sebes Sebesel Secasel Sibiseni Spring Stauni Tp linie LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA Km 35 6 7 5 8 3 8 4 1 3 7 13 4 LEA 3 LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA 2 2 1 6 5 1 7 7 4 4 5 4 20 4 6 6 7 17 13 6 5 6 19 5 7 3 7 4 41 3 4 3 8 7 .

Tp linie Acmariu LEA Alba Iulia LEA Ampoita LEA Bacainti LEA Balomir LEA Benic LEA Blandiana LEA Bolovanesti LEA Bucerdea Vinoasa LEA Bulbuc LEA Ceru Bacainti LEA Cetea LEA Ciugud LEA Coslariu LEA Craiva Noua LEA Cricau LEA Cucuta LEA Cugir LEA Curpeni LEA Dealu Geoagiu LEA Drimbar LEA Poziţionare Km 8 83 9 7 4 5 10 3 6 4 3 5 3 4 2 11 3 37 2 5 2 Tp Km linie Giurgiut LEA 3 Glod LEA 6 Goesti LEA 5 Gura Sohodol LEA 4 Hadarau LEA 7 Hanasesti LEA 4 Harmaneasa LEA 3 Hodisesti LEA 7 Horea LEA 7 Hudricesti LEA 7 Izvorul Ampoiului LEA 9 Livada Larga LEA 9 Livada Merilor LEA 2 Lazesti LEA 9 Lazuri LEA 2 Lazuri Vai LEA 10 Lehesti LEA 10 Lespezea LEA 7 Luminesti LEA 6 Lunca Ariesului LEA 5 Dumbravita LEA 3 Poziţionare Poziţionare Straja Strungari Sugag Tau Ungurei Valea lui Mihai Valea Vintului Vingard Vintu de Jos Vurpar Cimpeni Baia de Aries Abrud Zlatna Sebes Blaj Aiud Ocna Mures Cugir Alba Iulia Dumbrava Tp linie LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LES LES LES LES LES LES LES LES LES LES LEA Km 7 5 6 8 6 6 4 8 12 6 6 4 7 9 53 30 59 30 46 213 2 Tabel cu posturile de transformare. numeric pe localităţi şi numărul de persoane ce pot fi afectate de avarii la acestea: Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Alba Iulia Abrud Aiud Blaj Cimpeni Cugir Ocna Mures Sebeş Teiuş Zlatna Ciugud Albac Almaşu Mare 90 61570 15 6476 72 31949 44 14239 35 5533 46 14763 32 8189 44 16423 23 5793 34 9381 6 11 9 1050 818 676 Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Salciua Saliste Sasciori Scărisoara Sîncel Sintimbru Sohodol Stremţ Sibot Sona Spring Sugag Unirea 7 7 11 6 5 12 11 10 13 7 5 7 16 656 600 752 360 463 2063 500 1353 1466 880 403 970 2262 257 .

Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de Arieşeni Avram Iancu Baia de Arieş Berghin Bistra Blandiana Bucium Cenade Cergau Mare Ceru Bacainti 7 696 13 1000 15 3016 7 626 20 1286 5 380 15 1167 2 4 9 350 513 443 1140 600 400 426 563 400 389 Cetatea de Balta 9 Ciuruleasa Cilnic Cricau Craciunelu de Jos Daia Romana Dostat Fărău Galda de Jos Girbova Girda de Sus Hopirta Horea Ighiu Intregalde Jidvei Livezile Lopadea Noua 10 4 5 6 4 5 11 1439 13 2200 5 10 7 10 673 896 573 753 10 2190 9 6 5 9 455 900 583 1246 Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de 258 Vadu Motilor Valea Lunga Vidra Vintu de Jos Alba Iulia Aiud Arieşeni Costesti Lunca Larga Mărgineni Negeşti Oncăsesti Plesi Ruşi Runc Runcuri Scărişoara Sfoartea Tomusesti Cionesti Boglesti Unirea I Fata Albac Avramesti Orasti Dealul Geoagiului Dealul Plesi Birzana 6 10 8 14 1 1 5 2 1 2 2 1 2 2 1 1 1 2 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 300 1460 1098 1116 25 400 205 65 63 80 80 40 126 80 40 63 40 40 120 100 100 160 100 100 63 25 160 63 .

1. 2.000 1. Arieseni Valea Uzei Sebes-Drumuri Tonea 3 Plai şi SNIDE Răchita 2 Rosia de Secas 1 3 1 1 0 2 1 1 1 1 1 1 1 3 2 1 3 40 120 100 0 1 40 40 40 126 250 40 40 63 120 80 63 360 Principalii consumatori de energie electrică din judeţul Alba sunt: Nr. crt. 6. 3. 9. 10.REGIONALA Braşov ST.940 1. 7.100 3.REGIONALA CFR Petreşti Braşov SC PEHART SA ST.500 2.830 1. 8. ore 15. TRACTIUNE Petresti Sibot 0. Nume consumator Localitate Consumator Punct de consum Localitate Timp Punct P abs. 4. reali Consum MW m.910 0.520 18 8 59 59 48 45 55 40 SC KRONOSPAN SEBEŞ SC KRONOSPAN SEBEŞ Sebeş Sebeş SA SA SM ABRUD Abrud PREPARARE Roşia Poieni SC METALURGICA SA Aiud SC METALURGICA SA Aiud SC SATURN SA Alba Iulia SEDIU Alba Iulia SC STRATUSMOB SA Blaj SC STRATUSMOB SA Blaj SC CUGIR SA Cugir SEDIU Cugir CNCFR .730 1.080 2. 11.510 120 6.880 53 45 259 .transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Lunca Muresului Lupsa Metes Mihalt Miraslau Mogos Noslac Ocoliş Ohaba Pianu 2 140 17 1213 11 7 583 1090 10 1183 10 10 4 3 9 575 882 220 180 1080 423 120 183 553 263 352 Poiana Vadului 10 Ponor Posaga Rădeşti Rimetea Rîmeţ 3 4 4 3 5 Roşia Montană 11 1353 transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Ocoale Cobles Budaesti Feteni Buninginea Hordobana Plistisihuzaresti Tonea II Pleşi II Petresti-Sebes Pontesti. 5. TRACTIUNE Teiuş CFR SM ROSIA MONTANA Roşia Montana SM ROSIA MONTANA Rosia Montana SM BAIA DE ARIES Baia De Arieş SM BAIA DE ARIES Baia De Arieş SC PEHART SA CNCFR .

200 0.188 0. Nu există sisteme de termoficare (CTE) în cadrul judeţului. 260 .260 0. crt. 31. Riscurile privind eşecul utilităţilor publice. 17.730 0.610 0. reali Consum MW m. 18. Nume consumator SC APULUM SA SM ABRUD SM ABRUD SC AMPELUM SA SC MONTANA SA SC INCOV SA SM ABRUD SC UPSOM SA SC MANUF. depozit de tip suprateran prevăzute cu gospodăria de combustibil specifică pentru descărcare din mijloace auto sau vagoane de cale ferată. 22. în strinsă concordanţă cu factorii determinanţi prezentaţi la punctul 2. Eşecul utilităţilor publice pentru sistemele de încălzire ce folosesc combustibili lichizi este în strînsă legătură cu elementele specifice ale acestuia (transport. DE PORTELAN SC CISEROM SA SC STAR TRANSMISSION SRL SC TRANSAVIA SA SC PREBET SA SC IAMU SA SC REKORD SRL SC TRANSAVIA SA SC ARTEFERRO ROM SRL SC POMAROM SRL SM ZLATNA SC LORELEI TRANS SRL SCCA METALUL Localitate Consumator Alba Iulia Abrud Abrud Zlatna Campeni Alba Iulia Abrud Ocna Mures Alba Iulia Sebes Cugir Oiejdea Aiud Blaj Alba Iulia Oiejdea Aiud Alba Iulia Zlatna Tiur Cugir Punct de consum SEDIU ST.140 72 48 48 16 62 66 18 56 66 72 53 76 72 59 65 cf. 27.720 0. 15. 24. 33.8.8 din prezentul capitol.422 0.Nr.POMPE 1 SC AMPELUM SA SC MONTANA SA SEDIU CARIERA SC UPSOM SA F-CA DE PORTELAN CISEROM STAR TRANSMISSION FERMA 7 PREBET SC IAMU SA REKORD COMPLEX SUCURSALA SC POMAROM SRL PREPARARE FABRICA DE BINALE UNITATE TAMPLARIE Localitate Timp Punct P abs.150 0. 30.210 0.640 0. • Alimentarea cu combustibil de funcţionare . În ultima perioadă de timp a crescut tot mai mult numărul centralelor termice proprii.340 0. 12.430 0. Raportat la numărul total de sisteme de încălzire existente în mediul urban. aviz 55 54 56 54 71 2. • Alimentarea cu combustibil .POMPE 2 ST.2.860 0. ore Alba Iulia Rosia Poieni Rosia Poieni Zlatna Campeni Alba Iulia Rosia Poieni Ocna Mures Alba Iulia Sebes Cugir Sîntimbru Aiud Blaj Alba Iulia Oiejdea Aiud Alba Iulia Zlatna Blaj Cugir 0.230 0.200 0. care nu dispun de instalaţii de încălzire şi încălzirea se face local prin sobe. majoritatea acestora o constituie cele ce folosesc ca şi combustibil gazele naturale.gaz metan . în acest caz. 16.480 0. este specifică locuinţelor individuale. 13.2.8 din prezentul capitol. instituţii publice. 19.4. cărbune.180 0. 29. 21.2. în special a CTz şi a CT din industrie de capacităţi mari se face prin depozitul centralei.170 0. 23. alimentare) şi în strinsă concordanţă cu factorii determinanţi prezentaţi la punctul 2. 14.păcură. 28.280 0. 34.a CT se face din reţeaua de distribuţie existentă prin branşamente şi staţie de reglare şi măsurare (SRM) sau post de reglare şi măsurare (PRM). Sistemele de încălzire existente pe teritoriul judeţului Alba sunt : • Alimentarea cu combustibil de funcţionare . – Energie termică. sunt strîns legate de riscurile prezentate de transportul gazelor naturale prin conducte magistrale şi cele specifice reţelei de distribuţie la consumatori. 35. depozitare. Sistemele de încălzire mai sus enunţate sunt existente în cadrul judeţului.770 0. în consecinţă scăzând numărul centralelor cu sistem de producere şi distribuţie centralizat. 32.lemne.

• Proasta întreţinere a conductelor de canalizare şi a căminelor (blocare. Privitor la reţelele de canalizare şi epurare factorii determinanţi ce pot conduce la eşecul acestor utilităţi sunt: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor. exploatarea necorespunzătoare a reţelelor. Marea majoritate a reţelelor de canalizare sunt vechi şi altele în stare proastă. Câmpeni. Localităţile din mediul rural. Ciugud.000 de locuitori. înfundare). 2. Cugir. Doar 37% din populaţie beneficiază de servicii de eliminare a apei uzate comparat cu o medie de 52% in Romania. îngheţ. Arieşeni. Bucerdea Grânoasă.000 de locuitori conectaţi la reţeaua publică de canalizare. In total sunt în jur de 150. pot afecta locuinţele individuale şi instituţii publice. eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate. care este nouă) nu au fost reabilitate recent. Baia de Arieş deşi aceste aglomerări au terminat parţial sistemele de canalizare. Ocna Mureş. apa uzata şi sistemele de apa de ploaie (meteorică) nu sunt separate. Sebeş. sistemele de încălzire ce utilizează combustibil solid.000 (PE).8. care este cerut pentru toate staţiile de epurare care deservesc mai mult de o populaţie echivalenta de 10. inundaţii. • Cele mai multe sisteme de colectare sunt combinate. Staţiile operaţionale sunt în Alba Iulia.5. 261 . Motivele pentru aceasta situaţie nesatisfăcătoare sunt: • staţii de epurare exista doar pentru 7 din oraşe. şi una este în curs de construcţie. Nu sunt staţii de tratare operaţionale a apei uzate în oraşele Zlatna. 80% in Sebeş. Sunt necesare lucrări ample de reabilitare a reţelelor de canalizare existente. Lunca Mureşului. Nici una dintre staţiile de epurare din judeţul Alba nu este echipata pentru înlăturarea nitrogenului şi a fosforului (tratament terţiar). Şugag şi Vinţul de Jos . Reţeaua de canalizare are o lungime totala de aproximativ 280 de km.Conform celor prezentate anterior. infiltrarea nu a fost corect măsurată. Şase staţii din judeţul Alba sunt în aceasta categorie. Teiuş (în curs de construcţie). din care aproximativ 150 km sunt în Alba Iulia. 37% in Zlatna şi doar 13% in Teiuş. În prezent. – Canalizare şi epurare În prezent toate localităţile judeţului Alba nu realizează tratarea apei uzate în mod adecvat. Ca rezultat a condiţiilor proaste. Blaj. Abrud. Populaţia beneficiază de servicii de canalizare (rata de conectare) care sunt neuniform distribuite variind de la 65% in Alba Iulia. nu dispun de sisteme centralizate de canalizare şi epurare a apelor uzate. iar lungimea simplă a conductelor de canalizare a crescut de la 321 km în anul 2004 la 435 km în anul 2009. infiltrarea afectează operarea facilităţilor staţiilor de epurare. în comunele: Albac. Aiud şi Ighiu.2. deservesc în jur de 110. Nici una dintre aceste staţii (cu excepţia celei din comuna Ighiu. • Condiţia proastă a conductelor de canalizare (rata mare de infiltrare). localitatea cu gradul cel mai mare al reţelelor de canalizare este Municipiul Alba Iulia. datorita lipsei înregistrării debitului. În judeţul Alba cele 7 staţii de epurare care funcţionează actual. • Sistemele de colectare a apei uzate exista fără staţii de epurare la final cauzând o canalizare complet netratata înainte de a fi vărsată direct în cursul unor ape. Daia Română. sunt în derulare investiţii privind realizarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare. Din datele furnizate de Direcţia de Statistică Alba rezultă că numărul localităţilor cu reţea de canalizare publică a crescut de la 16 localităţi în anul 2004 la 19 localităţi în anul 2009. Jidvei. care nu dispun de instalaţii de încălzire şi încălzirea se face local prin sobe. Cricău. în toate localităţile urbane din judeţ. REŢEAUA DE CANALIZARE ÎN JUDEŢUL ALBA 2004 Localităţi cu canalizare publică Lungimea simplă a conductelor de canalizare (km) 16 321 2005 16 333 2006 17 364 2007 17 378 2008 18 399 2009 19 435 Reţeaua de canalizare în judeţul Alba este prezentă în toate localităţile urbane. acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni. În zonele principale urbane.

Evacuarea apelor uzate menajere şi a apelor pluviale în Municipiul Blaj. aerotancuri monobloc. În oraşul Ocna Mureş reţeaua de canalizare s-a realizat în anul 1960 şi progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Municipiul Aiud. PVC si KGM cu diametre cuprinse între 200 . staţie de pompare nămol. Treapta biologică se compune din: staţia de pompare. Reţeaua de canalizare subtraversează pârâul Aiudel şi de două ori calea ferată. deversarea apelor uzate făcându-se în râul Ampoi. În cazul în care cotele râului Mureş sunt ridicate evacuarea apelor uzate se face prin pompare cu agregate termice de pompare tip AP 12 de către altă unitate (Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba). platformă uscare nămol. Reţeaua de colectare a apelor uzate menajere este realizată în sistem mixt. Gradul de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 68. de pe raza oraşului Blaj sunt transportate prin intermediul reţelei de 262 . Apele pluviale se scurg superficial şi prin intermediul şanţurilor deschise spre pârâul Valea Geoagiului. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere din municipiul Aiud este realizat în sistem divizor. Sistemul de canalizare în Oraşul Teiuş. iar cele din depresiunile locale băltesc până la infiltrarea în sol sau se evaporă. separator de grăsimi.înzăpeziri. Pe evacuarea apelor uzate nu există mijloace de măsurare. explozii la obiective situate în apropierea reţelelor. apele uzate colectate fiind descărcate în staţia de epurare a fabricii de zahăr. Colectarea apelor menajere se realizează printr-o reţea de canalizare ce se racordează la două canale colectoare magistrale care conduc apele uzate în staţia de epurare orăşenească.400mm . Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi parţial uzate în Oraşul Zlatna. alunecări de teren. În municipiul Alba Iulia reţelele de canalizare s-au realizat progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe din oraş. deznisipator. Colectarea apelor uzate este realizată în sistem unitar. Există situaţii ( Oraşul de Jos) când radierul reţelei de canalizare este sub nivelul cotei de intrare în colectorul în care deversează. colectoare principale. avarii. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Oraşul Ocna Mureş. grătar. Reţelele de canalizare rezolvă în proporţie de 80% preluarea apelor uzate menajere şi meteorice de la toţi consumatorii amplasaţi pe aceste străzi şi sunt realizate din tuburi de beton. există o subtraversare echipată cu 4 stăvilare care închid accesul apelor râului Mureş (la cota de inundaţii) în canalul colector general şi inundarea incintei îndiguite a municipiului. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi meteorice din municipiul Alba Iulia este un sistem centralizat unitar şi este realizat prin: reţele de canalizare. temperaturi ridicate). Staţia de epurare a municipiului Aiud este situată în bazinul hidrografic Mureş în aval de municipiul Aiud. În cadrul staţiei de epurare există un laborator ce efectuează analizele la probele prelevate şi un atelier mecanic pentru reparaţii curente. decantor primar INHOFF. Gradul de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 70%. Sistemul de epurare al apelor uzate menajere în Municipiul Aiud. accidente. La trecerea pe sub digul de apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Alba Iulia. 10 %. pe unele porţiuni separativ iar pe alte porţiuni unitar. Reţeaua de canalizare. problema rezolvându-se prin execuţia a două staţii de pompare.7 %. În municipiul Aiud punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare s-a realizat progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe din oraş. În prezent oraşul Teiuş dispune de o reţea restrânsă de canalizare menajeră ce deserveşte blocurile de locuinţe amplasate în zona centrală şi parţial gaspodăriile amplasate pe traseul colectoarelor. Oraşul nu are staţie de epurare a apelor uzate menajere. O exploatare necorespunzătoare a reţelei de canalizare a condus la colmatări ale canalelor reducând capacitatea de transport a acestora. colectoare secundare. cutremure. Treapta mecanică se compune din: cămin cu stavilă. stabilizatorul de nămol şi concentratorul de nămol. acţiuni cu caracter terorist.Gradul de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare este de 15 %. Gradul de acoperire este de aprox. Apele uzate menajere şi apele pluviale. apele uzate deversând în şanţurile deschise ale drumurilor publice poluând mediul înconjurător. Este o staţie cu două trepte de epurare mecanică şi biologică.

Cergău .Mediaş . Evacuarea apelor uzate se face în regim permanent. DISFUNCŢIONALITĂŢI În judeţul Alba există zone montane cu densitate mică de populaţie şi cu gospodării foarte dispersate ceea ce conduce la costuri mari pentru instalarea de posturi telefonice noi.Unirea .Cunţa .canalizare.Lopadea Nouă . cablu interurban coaxial şi cabluri interurbane de cupru.Ocoliş .Orăştie .Turda .Ocna Mureş . grătare.cablu interurban de cupru. Alba Iulia .cabluri interurbane de cupru.Hopîrta .2. care dispune de o infrastructură complexă care acoperă întreg teritoriul judeţului. Blaj . Judeţul Alba beneficiază. Canalizarea apelor uzate menajere se caracterizează prin preluarea acestora de la populaţie. are rolul de a evacua apele uzate epurate) şi platforma pentru uscarea nămolului (formată din 3 compartimente de 6 x 34 m şi înălţime de 0. Instalaţia de epurare a apelor uzate. cantităţile cele mai mari înregistrându-se în perioada martie . existentă la staţia de epurare.Roşia de Secaş . Oraşul Cugir dispune de o reţea de canalizare realizată în sistem divizor (ape menajere şi ape pluviale).Zlatna . Cîmpeni . 2. Prin programele de modernizare şi de dezvoltare implementate de către ROMTELECOM au fost instalate centrale telefonice digitale în principalele localităţi din judeţ.Blaj . staţie de preparare nămol (care în situaţia creşterii nivelului râului Târnava Mare peste cota normală.Abrud .Ighiu . Alba Iulia .cablu interurban coaxial.Sibiu . – Telefonie fixă.Cetea . precum şi costuri mari de întreţinere. din punct de vedere al infrastructurii reţelei de telecomunicaţii. este alcătuită din cămin de distribuţie.Baia de Arieş -Sălciua . de o reţea de cabluri telefonice. Principalul operator de telefonie fixă din judeţul Alba este ROMTELECOM. compusă din cabluri de fibră optică. 263 . de capacităţi care asigură satisfacerea tuturor cererilor de abonament telefonic din toate localităţile judeţului.Crăciunelu de Jos -Căpud Rădeşti . Alba Iulia . Alba Iulia .Buru -Rimetea .cabluri interurbane de cupru.cablu de fibră optică.Stremţ -Teiuş. mobilă şi comunicaţii. două decantoare IMHOFF 2 x 2500 persoane.cabluri telefonice de fibră optică.Albac .Jidvei .Blaj . agenţii economici şi instituţiile publice din oraş şi conducerea lor la staţia de epurare. În aval de aceasta se află în construcţie o staţie nouă de epurare a apelor în două trepte (una mecanică şi una biologică) care a fost proiectată pentru un debit de 190 l/s .Sebeş . ale anului .Baia de Arieş .Aiud .cablu de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru. iar de aici în Râul Cugir acesta fiind emisarul apelor epurate. Staţia de epurare existentă a fost proiectată pentru o capacitate totala de 21 l/s şi în prezent este depăşită tehnologic.cablu interurban de cupru.Aiud. Sistemul de canalizare în Oraşul Cugir.Sîntimbru . În afara ROMTELECOM mai există şi alţi operatori de telefonie fixă.Şard . fiind amplasate subteran în lungul drumurilor de acces spre localităţile respective. Telefonie fixă.Aiud.6. judeţul Alba fiind situat în centrul ţării.Şpring .cabluri telefonice de fibră optică.6 m) . cabluri de cupru şi cabluri cu fir blanc din fier care fac legătura între centralele telefonice din judeţ şi asigură traficul telefonic de tranzit.Cîmpeni .Abrud . Aiud .8. Alba Iulia .cabluri telefonice de fibră optică Sebeş .Zlatna . Cîmpeni .Cricău Galda de Jos .Benic .cabluri telefonice de fibră optică. Diferenţa mare dintre valorile debitelor de apă captate şi cele ale apelor uzate evacuate se explică prin faptul că actuala staţie de epurare este cu mult depăşită .cablu de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru.iunie. Meteş .Meteş .Cîmpeni . oficiile telefonice din localităţile rurale fiind dezafectate. Sebeş . Principalele reţele de telecomunicaţii sunt cele care fac legătura între următoarele localităţi.Unirea .

în localitatile în care sunt amplasate echipamente de telecomunicatii şi pe o durata mai mare de 10-12 ore. medii şi modalităti diferite de transmitere a semnalelor electrice. Staţie Radio Localitate deservită Abrud Gura Cornei Soharu Bidigesti Bodresti Boglesti Borzesti Buninginea Ciuruleasa Ghedulesti Matisesti Moraresti Seliste Vulcan Statie Radio SOHODOL Localitate deservită Sohodol Bazesti Bilanesti Bobaresti Bradeana Burzonesti Deoncesti Dilimani Furduiesti Gura Sohodol Hoanca Joldisesti Lazuri Lehesti ABRUD 264 . căderi de arbori. etc. conform tabelului de mai jos.) . în principal cablurile aeriene şi subterane de cupru şi fibra optică şi care ar avea drept urmare izolarea temporara din punct de vedere al comunicatiilor sau al alimentarii cu energie electrica a unor localitati din zonele rurale şi în special din zonele montane. sau care pot cauza întreruperea locala a suportului fizic utilizat pentru supravegherea. Pentru reducerea posibilitatilor de întrerupere a functionării echipamentelor în cazul unor evenimente neprevazute accidentale sau provocate intenţionat. zăpada abundentă. în cazul în care sunt blocate şi caile de acces devine imposibilă interventia echipelor Romtelecom pentru asigurarea alimentarii echipamentelor cu ajutorul grupurilor electrogene. dotari şi solutii de backup ce le permite functionarea pe o anumita durata de timp astfel încât sa fie asigurata o rezerva de timp suficienta pentru interventia echipelor de specialisti şi pentru înlaturarea cauzelor şi efectelor produse de factorii perturbatori. operarea şi administrarea acestora fiind asigurată de la distanta atât din centrul de management judetean Alba cât şi din centrele Zonale şi Nationale. În zonele geografice accesibile suportul fizic utilizat ca mediu de transmisie preponderent pentru comunicaţii este cel format din cabluri de telecomunicatii de cupru sau fibra optică iar în zonele geografice greu accesibile este utilizat ca suport eterul. aceasta ducând la neasigurarea serviciilor de telecomunicatii pe zone teritoriale restranse si formate dintr-un numar limitat de localitati. ploi torentiale.Telefonie mobilă. transmisii de date şi servicii de televiziune) utilizează. comunicaţiile fiind asigurate prin intermediul undelor radio. Intreruperile alimentarii cu energie electrica furnizate din sistemul de distributie cu energie electrică în zonele montane. grindina. poate duce la oprirea comunicatiilor în mai multe localitati. operarea şi administrarea unor locatii/echipamente ce nu au asigurate solutii de backup. Echipamentele de telecomunicatii din cadrul judeţului Alba sunt interconectate între ele. Factorii care pot sa ducă la oprirea funcţionarii echipamentelor de telecomunicaţii sunt în special cei care pot sa ducă la neasigurarea alimentarii cu energie electrica pe o perioada de timp îndelungat. Romtelecom – în calitate de operator şi furnizor de servicii de telecomunicatii fixe (servicii de voce. Printre aceşti factori se numară cei naturali ca urmare a unor fenomenele meteo (vânt puternic. pentru asigurarea comunicatiilor. supravegherea. alunecările de teren sau inundatiile precum şi incendiile majore accidentale sau provocate ce pot afecta local infrastructura Romtelecom sau infrastructura furnizorului de energie electrică. echipamentele sunt prevazute cu sisteme. Pe teritoriul judeţului operează mai multe reţele de telefonie mobilă care asigură un grad de acoperire aleatoriu.

Staţie Radio ROSIA MONTANA VADU MOTILOR Localitate deservită Rosia Montana Balmosesti Blidesti Bunta Carpinis Coasta Hentii Corna Curaturi Daroaia Girda Barbulesti Gura Rosiei Iacobesti Ignatesti Soal Tarina Virtop Vadu Motilor Bodesti Burzesti Dealu Frumos Lazesti Necsesti Poduri Bricesti Popestii de Jos Popestii de Sus Tomutesti Totesti Viltori Poiana Vadului Costesti Duduieni Fagetu de Sus+Jos Hanasesti Lupaiesti Morcanesti Pastesti Petelei Stanesti Vidra Bai Bobaresti Bogdanesti Bordestii Poieni Culdesti Dealu Goiesti Dos POIANA VADULUI VIDRA Localitate deservită Luminesti Medresti Moraresti Munesti Napaiesti Nelegesti Nicoresti Peles Poiana Robesti Sebisesti Sicoiesti Simocesti Surdesti Toci Valea Verde Vladosesti Boncesti Certege Furduiesti Mihoesti Poduri Baia de Aries Salciua de Jos Dealu Caselor SALCIUA DE Dumesti JOS Salciua de Sus Sub Piatra Valea Larga+Matrii+Morilor AVRAM Avram Iancu IANCU Achimetesti Avramesti Badai Boldesti Calugaresti Casoaia Cindesti Cirasti Cirtulesti Cocesti Cocosesti Coroiesti Dealu Crisului Dolesti Dumacesti Gojeiesti Heleresti 265 Statie Radio .

Dobranei) Lunca Gotesti Verdesti Lunca Vasesti Vidrisoara Modolesti Botesti Nemesi Budeni Oidesti Dealu Roatei Pitarcesti Dobrot Plescuta Dumbrava Poieni Izvorul Ampoiului Ponorel Piriul Gruiului Puiuletesti Pirita IZVORUL AMPOIULUI Runc Runc Segaj Trimpoiele Urdes Patranjeni Valea Morii Podu lui Paul Vasesti Rusi Vilcaneasa Suseni Vilcesti Valea Mica Virtanesti Zlatna Albac Horea Barasti Baba Budaiesti Butesti Cionesti Dirlesti Costesti Fericet Dealu Lamasoi (Paltinis) Giurgiut Deve Mancesti HOREA Dupa Plese Matisesti Fata Niculesti Plesesti Patrusesti Potionci Petreasa Rogoz Preluca Rosesti Teiu Rusesti Trifesti Sohodol Zinzesti 266 .Staţie Radio ALBAC Localitate deservită Statie Radio Localitate deservită Dosu Luncii Incesti Dosu Vasesti Jojei Dragoiesti Lunca Martesti Ficaresti Orgesti Gligoresti Patrutesti Gotesti Plai Haiducesti Puselesti Harasti Stoicesti Hoanca Stertesti Jeflesti Tirsa (+Valea Pestelui) Lunca Tirsa Plai Lunca Bisericii Valea Maciului Lunca de Jos Valea Utului (+V.

Localitate deservită Tamboresti Scarisoara (+Purcelesti) Birlesti Botesti Fata Lazesti Floresti Lazesti Lespezea SCARISOARA Matei Negesti Preluca Runc Sfoartea Stiuleti Trincesti Girda de Sus Biharia Dealu Frumos Dealu Ordincusi Dobresti Ghetari Girda Seaca Hanasesti Huzaresti GIRDA DE SUS Izvoarele Mununa Ocoale Plai Plisti Scoarta Snide Sucesti Staţie Radio Statie Radio BISTRA ARIESENI Arieseni Avramesti Bubesti Casa de Piatra Cobles Dealu Bajului Fata Cristesei Fata Lapusului Galbena Hodobana Izlaz BUCIUM Localitate deservită Bistra (+Valea Mare) Aronesti Balesti Balesti Catun Birlesti Cheleteni Ciurdesti Cretesti Dealu Muntelui Dimbureni Durasti Ganesti Girde Hodisesesti Hudricesti Lipaia Lunca Larga Lunca Merilor Mihaiesti Namas Novacesti Perjesti Poiana Poiu Ratitis Runcuri Salagesti Stefanca Taranesti Tolacesti Tomnatec Trisoresti Virsii Rontu Virsii Mari Virsii Mici Bucium Anghelesti Bisericani Bucium Cerbu Bucium Poieni Bucium Sasa Bucium sat Ciuculesti Coleseni Dogaresti Feresti 267 .

Staţie Radio LUPSA COLTESTI MOGOS Localitate deservită Pantesti Patrahaitesti Poienita Ravicesti Stei Arieseni Sturu Vanvucesti Lupsa Birdesti Birzan Curmatura Dupa Deal Geamana Hadarau Holobani Lazuri Lunca Manastire Margaia Musca Piriu Carbunari Pitiga Posogani Sasa Trifesti Vai Valea Holmorii Valea Lupsii Valea Sesii Vinta Coltesti Izvoarele Leorint Livezile Valisoara Rimetea Mogos Barbesti Birlesti Catun Birzogani Bocesti Bogdanesti Butesti Cojocani Cristesti Mamaligani Statie Radio POSAGA DE JOS Zlatna Localitate deservită Floresti Gura Izbitei Helesti Izbicioara Izbita Jurguiesti Lupulesti Magura Muntari Petreni Poiana Valea Abruzel Valea Alba Valea Cerbului Valea Negrilesii Valea Poienii Valea Sesii Valeni Vilcea Posaga de Jos Lunca Aries Cortesti Incesti Orasti Posaga de Sus Sagagea Ocolis Vidolm Lunca Larga Runc Sugag Almasu Mare Cib Glod OARDA de SUS Barabant Alba Iulia Seusa Micesti Ciugud Drambar Oarda Paclisa Partos Teleac 268 .

Staţie Radio OASA Localitate deservită Negresti Poienile Mogos Tomesti Oncesti Valea Barnii Valea Birtulesti Valea Cocesti Valea Georgesti Valea Mlacii Valea Tupilor Oasa Arti Barsana Jidostina Martinie Plesi Sugag Tau Bistra Luncile Prigoanei Curmaturi Fetita Gura Curpatului Prigoana Salane Tartarau Tetu Sugag Tole Turni Valea Mare Vartoape Valea Frumoasei Ponor Bradesti Statie Radio Localitate deservită Coslar Galtiu Oiejdea Sîntimbru Totoi Blandiana Galda de Jos Margineni (de Pian) Pianu de Sus Plaiuri Purcareti Balomiru de Camp Bacainti Sibot Lancram Sebes Tartaria Ciocasu Criseni Dealu Ferului Gura Cutului Hategana Inuri Laz Matacina Piriu lui Mihai Poienita Stauini Valea Goblii Valea lui Mihai Valea Vintului Vintu de Jos Vurpar Mereteu PONOR Dupa Deal Geogel Macaresti Vale in Jos Valea Bucurului Rimet Boteni Bradesti Cheia Cotorasti+Pleasa Floresti Olteni OARDA de SUS CERU BACAINTI Ceru Bacainti Bolovanesti Bulbuc Cucuta Curpeni Dumbravita Fintinele RÎMET 269 .

este avaria / accidentul la barajele din zona Sebeş 270 .Staţie Radio INTREGALDE Localitate deservită Valea Fagetului Valea Inzelului Valea Manastirii Valea Poienii Valea Uzei Vladesti Girbova de Jos Girbova de Sus Girbovita Tifra Magura Geoagiu de Sus Geomal Fata Pietrii Poiana Galdei Raicani Petelca Vale in Jos (Ponor) Bagau Ciumbrud Gambas Albesti Leorint Mescreac Miraslau Radesti Sancrai Pagida Jidvei Cetatea de Balta Tatarlau Sanmiclaus Intregalde Dealu Geoagiului Ghioncani Ivanis Iliesti Marinesti Modolesti Necrilesti Popesti Sfircea Tecsesti Valea Mlacii Statie Radio CIMPENI Localitate deservită Grosi Valea Mare Viezuri Acmariu Ibru Poieni Racatau Saracsau Sibot Bacainti Bocsitura Bucuru Calene Cugir Feteni Guasele Mugesti Vinerea Boncesti Borlesti Botesti Certege Cimpeni Coasta Vistului Dandut Dealu Bistrii Dealu Capsei (+Valea Capsei) Dric Fata Abrudului Floresti Furduiesti Mihoiesti Motorasti Peste valea Bistrii Poduri Sorlita Tomusesti Valea Bistrii Valea Caselor Virsi Un accident major care poate duce la caderea si esecul intregului sistem de comunicatii asigurat de Romtelecom in judetul Alba.

Blaj. Există riscul producerii în oricare zonă a judeţului prin căderea / prăbuşirea unor meteoriţi. Programelor televiziunilor naţionale private se recepţionează numai prin satelit. 2. gazelor naturale. în principal. care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5 mSv/an (500 mrem/an). Cugir – pe R. televiziune. Eşecul acestor utilităţi este în strânsă legătură cu specificul transmisiei acestor servicii. fenomenele meteo periculoase (în special pentru cablurile suspendate). 271 . 2. o Zonele situate pe traseul reţelelor magistrale de transport a energiei electrice.Oaşa. mai există un număr însemnat de abonaţi ai unor societăţi de televiziune prin cablu. Aiud. În afara abonaţilor TV care recepţioneaza prin antene individuale diverse programme de televiziune. factorul uman. Teiuş). oraşelor şi comunelor dar în special cele cu aglomerări ale populaţiei (Alba Iulia.783 în mediul rural) şi 63.8. Distribuţia emisiunilor de televiziune şi radio ale posturilor locale se realizează prin emiţătoare proprii cu rază mică de acoperire. Zlatna. întrucât toţi consumatorii de energie electrică . Ac. Tău.persoane fizice – care au contract cu furnizorul de energie electrică sunt obligaţi la plata abonamentelor de radio şi televiziune pentru programele naţionale. sateliţi sau componente spaţiale. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Pe teritoriul judeţului nu au fost semnalate căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos dar riscul producerii unor astfel de fenomene nu poate fi exclus. Arieş şi Ac. Accesul la internet este asigurat. numărul acestor abonaţi fiind în creştere şi în mediul rural.807 abonaţi TV.612 în mediul urban şi 27. Sebeş. o Zonele de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia. o Zonele situate pe amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac. De asemenea există o serie de societăţi care oferă servicii de recepţie a programelor de televiziune prin satelit. Zonele critice în cazul căderilor de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt: o Zonele locuite ale municipiilor. R. Cîmpeni. o Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă. distrugeri şi incendii. Zlatna. Oaşa. Abrud. Ac.395 abonaţi radio ( 35. Pentru transmisiile efectuate prin cablu principalii factori determinanţi sunt: exploatarea necorespunzătoare a sistemului. Baia de Arieş.9. Mihoieşti – pe R. Ocna Mureş. Ocna Mureş. în cazul emisiunilor necodate. Cugir.7.Obrejii de Căpâlna. Ac. aeronave avariate.2. Reţeaua de telefonie mobilă poate fi afectată prin avariile produse la releele existente pe teritoriul judeţului sau la cele existente pe teritoriul judeţelor limitrofe dar care asigură rază de acoperire pentru anumite perimetre din judeţ. Petreşti şi Ac. Ac. Reţeaua radio – tv Radio. fie prin intermediul societăţilor de televiziune prin cablu care au licenţă de transmisie. Abrud. fie prin antene parabolice individuale. rachete sau alţi vectori purtători spre ţintă. acestea fiind preferate în zonele unde nu există televiziune prin cablu sau în zonele mai izolate. în continuă extindere. Sebeş. Acest accident poate cauza oprirea din functionare a centrul de management amplasat in municipiul Alba Iulia. Blaj. Cugir. Aiud. internet. prin intreruperea furnizarii de energie si prin inundarea sistemelor proprii ale Romtelecom de producere si asigurarea cu energie electrica (bateriii de acumulatoare de mare capacitate si grupuri electrogene fixe de mare putere. Conform datelor furnizate de Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Alba în judeţul Alba sunt 63. actiunile cu caracter terorist. Mic). Aceste date nu pot fi considerate reale. Baia de Arieş.Sebeş. de către operatorii de telefonie fixă şi de operatorii de televiziune prin cablu prin reţelele proprii. în special în localităţile urbane.2. Teiuş). apei potabile. Cîmpeni.

10 Alba Iulia. 57 C Ocna Mures. Sos. Gorunului. str. nr. La nivelul judeţului situaţia cu agenţii economici care colectează deşeuri metalice de la populaţie este următoarea: Adresa sediu Adresa punct Activitate Tip deseu colectat Nume Operator social de lucru (CAEN) 2007 SC Axum Recycling SRL Cluj Napoca. nr3 Barabanţ. Cricău. 13 Ocna Mures. FN Aiud. nr. Mihail Sadovenu. Poiana Vadului. 62 5157. ap. Lt. Sos. carton Mase plastice Metalice feroaase Metalice neferoase Acumulatori uzati Hartie. str. str.2. Miceşti. Şibot. 3720 3720 3710. nr. 1 Sebes. 24. str. Lucian Blaga. 272 . Aiud. Vinţu de Jos. Ocna Mureş. 3720. Cugir. Sălişte.10. 5157. 47 5157. bl 69. str. Muresului. nr. Zlatna. 1 Alba Iulia. str. Muniţie neexplodată . Cetatea de Baltă. Baia de Aries.existenţa fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniţie neexplodată. Stanii. nr. nr. nr 33 Lupşa. Fabricii. Livezile. 2811. Petreşti. nr. str. Ciugud. Alte localităţi în care au fost executate misiuni de asanare sunt: Albac. Codrului. str. nr 2 Cugir. 2852. str. de Centura. Calarasi. de Centura. La nivel naţional au fost semnalată predărea de către cetăţeni la agenţii economici cu obiect de activitate colectarea fierului vechi şi a unor muniţii sau elemente de muniţie rămase neexplodate în urma conflictelor militare. str. Sebeş. 3720 SC Genax SRL 3720 SC Remat Campeni Sebes SA SC Soni Klau SRL SC Soni Klau SRL 3710 3710 3710. nr. Cenade. Ciugud.2010. str. nr. 3710. carton Metalice feroase Metalice neferoase Acumulatori uzati Metalice feroase Metalice neferoase Metalice feroase SC Axum Recycling SRL Cluj Napoca. str. Garii. Cele mai multe misiuni s-au desfăşurat pe teritoriul administrativ al localităţilor: • Alba Iulia = 31 misiuni de asanare • Aiud = 13 misiuni de asanare • Vinerea = 13 misiuni de asanare • Cugir = 7 misiuni de asanare • Ocna Mureş = 6 misiuni de asanare Cantităţile cele mai mari de muniţie şi elemente de muniţie au fost asanate de pe teritoriul administrativ al localităţilor: Alba Iulia. Anca Virgil. Ostaşilor. 3710 Metalice feroaase Metalice neferoase Acumulatori uzati Hartie. Victoriei. 10 Sebes. str. 3710 SC Ana Hata SRL SC Aloref SRL SC Klaus Service SRL SC Dragoner Star SRL SC Nero Grup SRL 5157. str. 1 Abrud. nr 33 Barabant. Campeni. str. FN Aiud. Mihalţ. Garii nr 2 Barabant. carton Mase plastice Metalice feroase Metalice feroaase Metalice neferoase Acumulatori uzati Metalice feroaase Acumulatori uzati Mase plastice Mase plastice Metalice Acumulatori uzati Hartie. str. Olteniei. nr. Câlnic. bl O2A. Mureşului. Decea. date statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică. str. Blaj. Fărău. Şilea Unirea. 21 Campenim. Fabricii. la nivelul judeţului sunt înregistrate 33 localităţi pe teritoriul cărora s-au executat misiuni pentru asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate. nr 2 Aiudu de Sus.Vinerea. Cîmpeni. ap. 2873 3710.2. bd. Jidvei. nr 92 Alba Iulia. 3710 5157. 3 Alba Iulia. carton Mase plastice Hartie. str. În perioada 2007. nr 23 A Cugir. Henri Conada. Stanii.

68 Zlatna. Dorin Pavel. 54 5157. A2 ap. 5157 3720 Metalice neferoase Mase plastice Acumulatori uzati Mase plastice Deseuri din material lemons (rumegus) Fabricare brichete din rumegus Desuri metalice Hartie Carton Deseuri plastice Acumulatori uzati Deseuri metalice Desuri metalice Deseuri nemetalice Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase Hartie. nr. 20 Alba Iulia. . 88 Barabanţ. de Centura. 3720 5157 3710. 1A ap. str.3710. nr 52 Alba Iulia. nr. str. 3720 SC REMAT ALBA SA Alba Iulia. str. Tudor Vladimirescu. 88A Alba Iulia. Garii.I. str. str. 18 5157. str. 14 Blaj. 5157. Garii. str. str. str.3710. A2 ap. 3720. nr. Stefan cel Mare. str. Mureşului. nr.3710. nr. nr. Horea. str. str. Câmpului. str. nr. 12 Alba Iulia. Avram Iancu. nr 2 Alba Iulia. Stefan cel Mare. str. bl. nr. Vasile Goldis. nr 33 Craciunelul de Jos. 54 Alba Iulia. nr. 9002 5157 3710. Axente Sever. Horea.Muresului. str. nr.3 Teiuş. 200 Pâclişa. Carpenului. Cuza. nr.3710. nr. 3720 SC REMAT ALBA SA Alba Iulia. Plopilor. A2 ap. Sos. str. str. Livezii. 20 Alba Iulia. Carpenului. nr. Morii. str. 95 5157 SC Soni Klau SRL SC Biomasse Europa SRL 3720. FN Sebeş. str. str. Vasile Goldis. 3720. Gării. 142 Alba Iulia. nr. str. 54 5157. 35 Sebeş. str. Muresului. Craivei. nr 33 Alba Iulia. nr. 8 Abrud. 8 Sebes. 88 Cugir. nr. 2122 3710 3710. 75 Unirea. bl. 88 Teiuş. str. bl. 3720 SC REMAT ALBA SA SC REMAT ALBA SA Alba Iulia. str. Vasile Goldis. nr 194 Paclisa. Str. str. nr. Bucuresti. nr. Bucuresti. 48 Alba Iulia. 142 Alba Iulia. Decebal. nr 5 Campeni. 5157 5157 5157 5157 5157 3710 3710. nr 22 Sebeş. str. Oituz. 51 Sebes. nr. 81 Sebes. str. carton Mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Hartie. 3720. nr. str. nr. str. Doinei. nr 33 Barabant. BD-ul Victoriei. FN Sebeş. nr. nr. str. 3720 AF BODO SERV SC CERAMAR ALBA SRL 273 . 20 Alba Iulia. str. Locotenent Anca Virgil. Oituz. Bucuresti. Mihai Eminescu. 5157 5157. carton Mase Plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Dezmembare VSU Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati SC Recimat SA SC AVP LOGISTIC COMP SRL SC INTER TRANS MARIA SRL SC REMJAT URSU SRL SC REMJAT URSU SRL SC REMJAT URSU SRL SC LOGO RAUL SRL SC STYL BIANCA SRL SC MONDRAGON SRL SC REMAT CAMPENI SEBES SA SC MIREL & DANY SRL 5157. nr. 62 Teiuş. str. str. nr. 9 Cluj Napoca. A. Craivei. 88 Unirea. str. nr. str. Bucuresti. Călăraşi. 3710.

nr. bd-ul Revolutiei. Bucuresti. 88 Alba-Iulia. 5157 5157 3710. 3720. str. str. FN Sebes. 10 Abrud. nr 60 3710. str. str. 3811. ap 6 Alba-Iulia. Valea Frumoasei. str. 1 Lunca Tarnavei. 4677 SC REMAT ALBA SA Alba-Iulia. 3720 274 . str. str. str. sc A. 153 Alba Iulia. str. 153 Alba Iulia. Stefan cel Mare. anvelope uzate. 57 C Aiud. 10 Sebes. nr. nr. 48 Aiud. Nationala. str. nr. 199 Sebes. Tribun Tudoran. str. str. Victoriei. 34 Ocna-Mures. str. nr. 10 Cugir. 3720. nr. 1D Lunca Tarnavei. 10 Sebes. 1 Sebes. nr. 4677 SC REMAT ALBA SA 3832. nr. 2-10 Aiud. nr. nr. Depozitelor. Gemina. 30 3710. Hartie Carton Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati. Bucuresti. Garii. str. 95 Sebes. ap 13 Teius. 7 Sebes. Anca Virgil. 10 Aiud. nr. 6A Blaj. 3720 SC TRANS IMPEX SRL SC LIVIU SI ALEXANDRA SRL SC CHETAN SRL SC REMAT ALBA SA 4677. bl AC 14. nr. Ostasilor. Dorin Pavel. Bucuresti. nr. Mihai Eminescu. 5157 2008 SC UPRUC SERV SA SC REMAT SEBES SRL Sebes. Fabricii. str. 1B Jud. 2-10 Sebes. str. nr. 2742 5157 3720 Desuri metalice neferoase Dezmembare VSU Acumulatori uzati Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie Carton Materiale plastice DEEE Desuri metalice feroase si neferoase Comert cu deseuri metalice feroase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Desuri metalice feroase Desuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice PET -uri Acumulatori uzati Deşeuri metalice feroase Deşeuri metalice feroase şi neferoase Deşeuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati.Hartie Carton SC ALBA ALUMINIU SRL SC HIDROCONSTRUCTIA SA AF GRUIA LIVIA Zlatna. Vulcan. nr. 3831. Baritiu. Garii. sc B Teius. str. str. nr. str. 88 Cugir. Helesteului. nr. str. folie plastic Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati. nr. nr. 5157 3710. 10 Cugir. Hartie Carton. nr. Stefan cel Mare. 48 Aiud. nr. str. nr. Hartie Carton Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati. Depozitelor. str. sc B. nr. 88 Zlatna. Mihai Eminescu. Hartie Carton. nr. 8. str. str. str. str. Gh. nr. Bucuresti. 88 Alba-Iulia. 57 C Aiud. str. nr. bl AC 14. Ltn. 4 Abrud. 3720. Unirii. 88 Alba-Iulia. 17 Alba Iulia. Ovidiu. nr. str. str. Lucian Blaga. nr. str. Octavian Goga. 17 3832. 18 Alba Iulia. 3812. 3831 3710. 17 Alba-Iulia. Depozitelor. str. 3822. bl. nr. str. Vulcan. nr. 3811 3710 4677 3832. str. 5157 3710. Bucuresti. vehicule scoase din uz Deseuri metalice Desuri metalice feroase si neferoase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati SC CLAU & SIM SRL 3710. Victoriei. Gemina. 4677 SC REMAT ALBA SA 3832. Victoriei. 3 Fagaras. 8. Dorului. Cosbuc. 3710 (3832) SC CESENA SRL SC H&H COMPANY SRL SC REMAT CAMPENI SEBES SA 3832. 5157 SC FERO CIOAZA SRL SC BMX METAL COLECT SRL SC METALEX PROD SRL SC DUDU COMP SRL 3710. str. nr. 4677. str. Constanta. nr. loc. nr. Alunului. nr. G. nr. nr. nr.57. Negoiu. str. 3720.

str. 53-55 Cugir. fn Com Sasciori. 3831 3832. 10 Ocna-Mures. Capalna. Drambar. Stefan cel Mare. nr. Stefan cel Mare. 284 Blaj. 3831 3832. nr. carton. 2453. nr. Principala. str. str. Berghin. Stefan cel Mare. Deseuri metalice feroase si neferoase. Dealului. 128 Sebes. 4677. str. nr. Sebes. str. nr. 4677. nr. str. str. 2444. Avram Iancu. 3811 3832. nr. nr. deseuri nemetalice. str. 3811. str. 33 Com. Sincai. nr. Gh. str. Spicului. Stefan cel Mare. str. hartie carton Deseuri metalice Deseuri metalice Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase si neferoase.57 Santimbru. nr. nr. Aviator Olteanu. 4619 3832. nr. nr. str. Olteniei. nr. Deseuri metalice feroase si neferoase. 35. 4 Alba-Iulia. nr. Mihail Kogalniceanu. 17 Sebes. 176 Sebes. 4677 3832. nr. str. 4677 3811. 4 Sebes. str. fn Com Sasciori. Depozitelor. Iuliu Maniu. 8 Alba-Iulia. 4677. 5 Unirea. 4677 3832. str. nr. nr. 155 Lancram. 4677 3832 3811. Blajului. str. fn Com Sasciori. 3811. 156 Alba-Iulia. str. 6 Sebes. deseuri mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori SC EXINTO SRL SC GEKING SRL SC GRAND ALIS SRL SC MONDRAGON SRL SC LOŢI SRL SC METEOR STAR SRL SC MISTRAL SERVICE SRL SC MIRIAM GRUP SRL SC VALEA SERMAGULUI SRL SC DARCLEE SRL SC MARIO & BENI SRL SC MARIO & BENI SRL SC RMC BENZ SRL SC ROBI-VLADUT TITAN SRL SC MARIA CONSTRUCT SRL SC ADI&MARIUS TOP SC MARAND SRL SC SILURUS GLANIS SRL SC ROBTIC ELECTRONIC COMPUTERS SRL SC SATEX SRL SC PAUL ION SRL 275 . metalice feroase si neferoase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deseuri de hartie. ap. str. deseuri de mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase. str. str. 3832. str. Stefan cel Mare. loc. Cosbuc. nr. Costache Negri. Valea Sermagului. 12 Alba-Iulia. 4677 4677 3832. nr. Axente Sever. str. nr. str. str. 113 Sebes. bl 70. 3831 3811. nr. str. fn Blaj. Luncii. str. carton. 1722 3811. Lancram. Clujului. Alba-Iulia. 2454. 4677 3831. 4677 3832 3811. 50B Sebes. nr. 284 Blaj.57 Alba-Iulia. 2511. str. str. nr. 3831. Morii. str. Mihail Kogalniceanu. 4 Sebes. nr. nr. Raul Mic. Lancram. str. str. loc. 28 Com Sasciori. fn Mun. nr. Principala. plastic. Raul Mic. Capalna. Deseuri metalice feroase si neferoase. Mihai Eminescu. 3720 2442. str. 3831 3832. str. metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. acumulatori uzati. nr. 53-55 Cugir. 114 Sebes. nr. 3832. 32 Mun. str. nr.3832. Stefan cel Mare. Veche. 36 Alba-Iulia. 3831 Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deşuri metalice feroase si neferoase Desuri metalice Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deseuri de hartie. nr. Deseuri metalice. acumulatori si baterii uzate. 25 Alba-Iulia. Victoriei. 4677 4677 4677. 65 Vinerea.SC REMAT CAMPENI SEBES SA Sebes. 156 Loc. sat Straja. 3710. Valea Sermagului. G. 3821. 4677. nr. 4677. 3832. 2 Sebes. 1 Oiejdea. loc. nr. nr. 63 Valea Lunga. nr. Veche. Craivei. 329 Alba-Iulia. 32A Com Almasu Mare. loc. loc. plastic. 2443. 114 Alba-Iulia. 2 Sebes. Sebes. sat Cib. str. Deseuri metalice feroase si neferoase. Rachitei. nr. nr. loc. Clujului. 3832. Clujului. str. zona industriala Drambar. nr. str. Principala. 3832. str. 32A Ighiu. Livezile. Livezile. 35 Sebes. nr. 4677. str.

Principala Aiud. 1A Sebes. str. 57C Sebes-Petresti. str. nr. nr. ap. Victoriei. 26 Cluj-Napoca. 5 Barabant. 3832. 1 Alba-Iulia. nr. Gorunului. 51 Drambar. str. nr. 51 Barabant. nr. nr. nr. Andrei Muresanu. bl. FN Abrud. str. jud. 4677 3831. 54C Craciunelul de Jos. 10 Aiud. 4677. ap. str. sat Valea Nandrului. 4677 3811. str. 13 Aiud. et 1. nr. Toporasilor. Kogalniceanu. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. 4 Zlatna. nr. 92 Zlatna. str. 3811. nr. textile Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. Gorunului. 6 Martie. nr. nr. 1A Sebes. 249. 11A Aiud. ap 6 Com Galda de Jos. 4 Sona. sat Vingard. str. Ciocarliei. mase plastice. 30B Com. nr. Principala Aiud. nr. G. str. loc. deseuri hartiecarton. hartie-carton. nr. 16 Sebes. acumulatori auto uzati Deseuri metalice feroase si 2009 SC MIHAI & GABY SRL SC FERO MAGIC SRL SC ELI&ANDALUS SRL SC IEZERUL MIC SRL SC REMAT PLUS SRL SC ARMIS GLOBAL SRL SC FERO CIOAZA SRL SC SKY KONECT SERL Teius. 6 Martie. nr. 169 Loc. 3832. Ardealului. Closca. Spring. 3831. nr. Livezii. 3832 3811. 12 Ighiu. 3 Alba-Iulia. str. 13 Aiud. str. 3831. 4677 4677. str. str. hartie-carton. 34 Vinerea. com. 3832 3811 3811. 4677 3832. nr. nr.SC PACURAR CONSTRUCT SRL SC ALCAZAR SRL Ocna-Mures. nr. ambalaje plastic. str. hartie-carton Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. str. 95 3832 3832. str. nr. 3811 SC CASITO TRANSIMPEX SRL SC REMAT PLUS SRL SC CINDRELUL SRL SC CLAUS SERVICE SRL SC FERO CIOAZA SRL SC DEMENIC COMPANY SRL SC CLAU & SIM SRL 3832 3832. 10. 4677 4677. mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. Calarasi. nr. 3811 3832 3831. str. Cugir. Podul. hartie. Cosbuc. nr. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. str Rozelor. str. nr. 4677. 3832. str. nr. Rozelor. str. 4677. Benic. str. sc A. George Cosbuc. nr. nr. str. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. str. str. 69A Vintu de Jos. 4677 uzati Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati. 3811. bl. 8 Vintu de Jos. 54 Craciunelul de Jos. Devei. M. 4 Blaj. 1A Aiud. str. nr. str. 26 Ocna-Mures. Cantarului. 113 Sebes-Petresti. str. Petresti. Ciugud. str. Ciocarliei. str. str. 6 Maertie. Calarasi. bl. 159 Sebes. peturi. str. nr. nr. 12 Ighiu. 4677. deseuri mase plastice. 4677 4677 3832. VSU(colectate) Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati. str. nr. nr. 13 Barabant. Hunedoara Drambar. Dorului. 3832. Tudor Vladimirescu. 3832. 3832. 4677 3832. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. hartie-carton Deseuri metalice feroase si neferoase. Closca. nr. Ocna-Mures. 159 Alba-Iulia. str. 1A Aiud. nr. 3821. 6. 276 . str. 10A. Garii. 3811 3811. str. sticla. str. 3821. plastic. 3832 3832 3832. Livezii. Codrului. Ostasilor. str. nr. Dorului. nr. str. 77 Pestisu Mic. 186. nr. Calea Popii. 44 Zlatna. 1. 34 Cugir. str. str. Podul lui Paul. nr. 4677 SC FLORIMIR SRL SC NICOLETA STYL SRL SC LOBII FIER SRL SC MARIO & BENI SRL SC ROLLO INTERNATIONAL SRL SC RECIMAT SA 3832. Dorului. nr. Principala. Ioan Slavici Drambar. hartie Deseuri metalice feroase si neferoase.

Fantanele. 3831. Zone pe teritoriul judeţului cu riscuri de epidemii: o Zone locuite paupere: . 23 Sebes. nr. str. compartimentelor şi laboratoarelor de bacteorologie din judeţ: Tipul (secţie. nr. crt. Vlad Tepes. 27 Zlatna. –Epidemii Factorii de risc determinanţi şi favorizanţi pentru producerea îmbolnăvirilor în masă / epidemiilor sunt: o viruşi.Abrud risc de epidemie hidrica (populatie expusa 5757 locuitori). mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase. 4677 neferoase. 2 Mihai-Eminescu. 4677 3811. inclusiv TBC (634 persoane expuse) şi laboratoare de analize microbiologice (182 persoane expuse): risc de epidemii. secţiunea 6. bacterii şi alţi agenţi biologici. nr. Tabelul cuprinzând locaţia sanatoriilor. Podu lui Paul. 164 Sebes. 4677 3832. str. Nr. ap. 8. Laborator de bacteriologie Laborator Voievod nr. nr. . str. Cluj Sebes. 55A Sartas. fn (fost CAP) Sebes. hartie-carton. 3832 4677 3832. Stefan cel Mare. Kogalniceanu. M. 4677 3811. 2 277 . str. o temperaturi extreme. 27 Zlatna. nr. accidente prin intepare-taiere cu material biologic infectat. M. 3832. o emisiile de noxe chimice şi radioactive. mase plastice. Localitatea Denumirea instituţiei Locaţia compartiment. str. Valea Frumoasei. str. o apa infestată.2. bl. o Fermele zootehnice (avicole): risc epizootic (expuse 1250 persoane) – Se au în vedere şi precizările de la capitolul II. o lipsa medicamentelor şi a mijloacelor de protecţie. nr. SC NICU PLESA SERVIS SRL SC TITI IMPEX SRL SC MANDRA DOINA SRL SC RALUMARK SOLUTION SRL SC TRANSANDONE SRL Horea.F. 3832. 2. secţiilor.cartierele populatiei de etnie rroma din judet: risc de epidemie prin condiţii precare de igiena (populatie expusa 14306). jud. o animale bolnave sau infectate – boli transmisibile la om. 231. CB2. str. str. Kogalniceanu. str. Macilor. acumulatori auto uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. 8B. nr. 55A Sartas. str. Podu lui Paul. Aurel Vlaicu. 206 4677 3811. hartie-carton.A. hartie-carton Deseuri metalice feroase si neferoase SC PET COMPANY DISTRIBUTION SRL 3832 SECŢIUNEA A 3-A – ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE 3. punctul 6. 28 Alba-Iulia. 4677 3811. str. A. nr. ap. o Spitale de boli contagioase . str. nr. nr. Al. Str. o igiena publică şi sanitar veterinară. Dorin Pavel. infectii nosocomiale. 164 Sebes. o colectivitate şi aglomerări de persoane. str. infestate sau provenite din resurse infectate ori bolnave. 23 Sebes. 3832. 1 Ocna-Mures. Fantanele. o alimente alterate. 13 Sebes.1. nr. Aurel Vlaicu. nr. şi din prezentul capitol secţiunea 3 punctul 3. nr. bl.5. laborator) Spitalul de Urgenţă Judeţean Secţie boli 1. nr. Stefan cel Mare. Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. nr. Decebal ALBA Alba infecţioase IULIA Str. str. 17 Sebes. 93 Ocna-Mures.SC ION & SORIN PREST SRL GALDEAN NICOLAE P. 13 Sebes. nr.

compartiment. 11. o emisiile de noxe chimice şi radioactive. Gîrda. o CÎMPENI CUGIR SEBEŞ ABRUD Denumirea instituţiei Spitalul Municipal Aiud Sanatoriul T. Tot în subordinea Direcţiei pentru Tineret Alba este şi Centrul de Agrement Roica cu o capacitate de 120 de locuri.6 Str. Aiud Spitalul Municipal Blaj Compartimentul Teritorial de Sănătate Publică Blaj Spitalul Municipal Sebeş Spitalul Orăşenesc Abrud Sanatoriul T.B. bacterii şi alţi agenţi biologici. al celor transmisibile de la animale la om. o temperaturi extreme. Pe teritoriul judeţului sunt 5 tabere şcolare ( în conservare). BLAJ 6.B.C. Şurianu nr.C. o animale bolnave sau infectate. 3.2.L. Şugag. Albac.R. – Epizootii Factorii de risc determinanti si favorizanti pentru producerea îmbolnăvirilor în masă şi/sau epizootiilor sunt reprezentate de boli ale animalelor care sunt supravegheate în conformitate cu Programul acţiunilor de supraveghere. o colectivitate şi aglomerări. Factorii de risc determinanţi şi favorizanţi pentru producerea îmbolnăvirilor în masă / epizotiilor sunt: o viruşi. Spitalului nr.2.2.Nr. 8. Crişan nr. 2 Str. AIUD 4. Populaţia din zonele inundabile pe timpul producerii unor astfel de fenomene. o apa infestată. Cîmpeni Compartimentul Teritorial de Sănătate Publică Cîmpeni Spitalul Orăşenesc Cugir Locaţia Str. 10. secţiunea 1. 9. Mureşanu nr. A.L. Boz.R. Tăuţ. referitor la exploataţiile de animale.Bioterra S.6. 7 Tipul (secţie. Republicii nr. 2 278 .1. astfel. în administrarea consiliilor locale. 21 Str.C. Zone cu potenţial de poluare a apelor – conform prevederilor punctului 2. infestate sau provenite din resurse infectate ori bolnave. 7. 3. Abrud. 5.Agro-Lact S. Nicolae Bălcescu nr. 11 Str..tabere şcolare). Zonele în care se cresc animale şi păsări în exploataţii / ferme pe teritoriul judeţului sunt: o Bovine S. Localitatea crt. Se au în vedere şi precizările din prezentul capitol. prevenire şi control al bolilor la animale. Ferma nr. În prezent este în activitate Centrul de Agrement Arieşeni cu o capacitate de 100 de locuri. o lipsa medicamentelor şi a mijloacelor de protecţie. 16 Str. riscuri de poluare a apelor / secţiunea 2 din prezentul capitol precum şi zonele specificate la punctul 3. protecţia animalelor şi protecţia mediului şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor . Ecaterina Varga nr. Tudor Vladimirescu 94 S.C. laborator) Compartiment de boli infecţioase Sanatoriu Secţie boli infecţioase Compartiment Compartiment de boli infecţioase Secţie boli infecţioase Sanatoriu Compartiment Compartiment de boli infecţioase o o Zonele Centre de Agrement (taberelor şcolare) şi din imediata apropiere a acestora: risc epidemic ( pe teritoriul judeţului sunt 7 Centre de Agrement . o furaje alterate. 13 Str. o igiena sanitar veterinară. Aiud.

62 În perioada 2007 -2010 la nivelul judeţului Alba nu au fost înregistrate epizootii majore doar focare izolate de rabie la vulpe în mediu silvatic în Alba Iulia. focare de rabie la carnasiere în gospodăriile populaţiei din localităţile Sebeş.Slatina. Bucium.Fn Sălciua Sălciua.413 o Melci SC Helitex srl Miraslau. Ponor. Şugag . Câmpeni.str.str.SC Agro Serv Com. 2006 capete 83509 74111 capete 83445 74069 capete 51508 48156 capete 51489 48136 capete 178812 164038 capete 178593 163958 279 2008 69230 69221 45385 45384 146164 146158 2009 68362 68358 44564 44564 138729 138711 .Prund Fn Jidvei Jidvei.Targului.289 SC Aspersa srl Decea.din care: sector privat Porcine .str.str.M. str.Centru.1 focar de tuberculoza bovină la SC Horea CH Sănmiclăuş.Lunca. Ciugud. srl Veza. Garda.nr.total .273 SC Albatros Gold Alba-Iulia.din care: sector privat Vaci. Bovine .DN 75 Ponor Ponor. Războieni. Petreşti.str.Fn Gârda de Sus Gârda de Sus.C.Valea Arazii.str.nr. Ciugud. În toate cazurile inspectorii DSVSA Alba au intervenit cu promtitudine pentru lichidarea cât mai rapidă a acestor focare de boală. str.337 S.str.Principala. Fn PF Belean Daniel Com.Principală nr. Lupşa. nr.2 Mogoş Mogos. sat Sintamarie.nr.Morii. Lupşa. FN SC EURO OV EXIM srl Spring.Fn Lupşa Lupsa.str.FN SC Sanda&Dorin SRL Petresti.Drejmar.1 SA Avram Iancu Sebes.total .str.str. De asemenea în localităţile Alba Iulia.Principala. Garda. Cugir. Galda de Jos. Mihalţ. În urma măsurilor întreprinse majoritatea focarelor au fost stinse. în prezent pe raza judeţului Alba mai sunt active un focar de rabie la Cîmpeni şi un focar de leucoza enzootică bovină în localitatea Doştat. Pâclişa-Alba. bivolite şi juninci .R.Morii Fn Albac Albac.45 SC Horea CH Sănmiclăuş Principală o Ovine SC Ovinex Gligor srl Galda de Jos.Borza. 4 focare de leucoza enzootică bovină în localităţile Dostat.nr. Cîmpeni. târguri de animale funcţionează în localităţile şi în locaţiile: Horea Horea.1 SC Solaris srl Unirea str.425 SC Solaris srl Lunca Mures.sat Izvorel Ocolis Ocoliş.Principala.Fn SC Agrorot srl Craciunelu de Jos.Cigas.Principală. nr. Al. Sânmiclăuş. Principala.183 SC Cabro Grup srl Sat Vama Seaca. Campului. Săliştea şi 68 focare de anemie infectioasă ecvina.Happy Snail S. Crăciunel.nr.str.din care: sector privat NUMĂRUL ANIMALELOR 2007 U.Cetatea de Balta.Gării.str.str.L. Calarasi.Principală Fn Unirea Unirea.63 PF Stupar Ioan STUPY Saliştea.nr.Grindului.str.Closca. Berghin. Pe teritoriul judeţului ( conform datelor Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor). Sîntimbru FN.FN SC Dragonul Calnic srl Calnic.Morii. str. Şibot au existat focare de trichineloza la porc domestic sacrificat în gospodăriile populaţiei . astfel încât să se elimine riscul extinderii acestora în teritoriu atât la om cât şi la alte specii de animale receptive.str.1 Şibot Şibot.

biblioteci. o jocul copiilor cu focul. centrale termice. respectiv categoria D de pericol de incendiu. precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare. la clădirile civile.total .din care: sector privat capete 5515 5885 5846 7557 14719 12332 12091 capete 13630 Cabaline – total . o risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/mp < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/mp. SECŢIUNEA A 4-A ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a nivelurilor de risc de incendiu. respectiv categorii de pericol de incendiu: o risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu. o folosirea de scule. multiplicare. manipulate sau depozitate. dispozitive. o proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate. dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu sunt: o instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate. parcaje pentru autoturisme etc. fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire.din care: sector privat capete 236197 270632 263284 276465 capete 200786 241875 228252 238948 Oi şi mioare . utilaje şi echipamente de lucru neadecvate. spaţii pentru arhive. şlefuire etc. o sisteme şi mijloace de încălzire defecte.din care: sector privat capete 200786 241875 228252 238948 5885 5846 7557 capete 5515 Caprine – total .). o cenuşa. 280 . natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice. Grupele de încadrare a condiţiilor (împrejurărilor) care pot determina şi/sau favoriza iniţierea. o fumatul în locuri cu pericol de incendiu.total . asociat pericolului de explozie. pentru construcţiile de producţie şi depozitare. respectiv categoria C de pericol de incendiu (densitatea sarcinii termice > 105 Mj/mp).total . În raport de aceşti parametrii există. respectiv categoriile A şi B de pericol de incendiu.din care: sector privat Capete 928063 1063207 1044591 1123665 Familii 26013 31154 30845 31745 Albine .din care: sector privat Familii 26013 31154 30845 31745 Notă: Începând din anul 2004 efectivele de animale se înregistrează la data de 01 decembrie. o sudarea şi alte lucrări cu foc deschis.capete 8323 6108 6807 6082 Scroafe de prăsilă . respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru construcţii de producţie şi depozitare) şi se au în vedere următorii parametri: o densitatea sarcinii termice şi destinaţia/funcţiunea. o risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/mp.din care: sector privat capete 13622 14714 12323 12088 capete 2597762 2932762 3133620 3637168 Păsări . o risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/mp). rectificare. respectiv categoria E de pericol de incendiu. urmate de incendiu. oficii pentru prepararea mâncărurilor calde etc. prelucrate. improvizate sau nesupravegheate. următoarele niveluri de risc de incendiu. o reacţii chimice necontrolate.din care: sector privat capete 8310 6108 6807 6082 capete 236197 270632 263284 276465 Ovine . nesupravegheaţi. o sursele potenţiale de aprindere existente.) în medii periculoase. o receptori electrici lăsaţi sub tensiune.).din care: sector privat capete 2597697 2932762 3133620 3637143 capete 928128 1063207 1044591 1123687 Păsări ouătoare adulte . bucătării.

prestabilite sau concentrate efectiv pentru : o evacuare . o numărul animalelor : moarte . o valoarea piederilor materiale . o explozie urmată de incendiu. a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare. evacuate sau salvate . situaţia incendiilor se prezintă astfel: RAMURA ANUL Gospodării ale populaţiei Agricultură şi servicii auxiliare Silvicultură Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică. evaluat conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi ţinând cont de prevederile Normativului de siguranţă la foc a constrcţiilor Indicativ P118-99. factorii implicati evaluează efectele agenţilor care pot interveni în caz de incendiu asupra construcţiilor. o înlăturarea operativă a urmărilor incendiului . o acţiune intenţionată ("arson"). Funcţie de rezultatele obţinute se stabilesc forţele şi mijloacele specializate de răspuns. o costurile recuperării şi reabilitării . periclitate . pe baza riscului. evacuate sau salvate . EFECTUL TERMIC AL UNOR SUBSTANTE INCENDIARE APRINSE TRĂSNET ALTE SURSE 4 2 47 34 37 23 3 2 1 3 1 157 6 3 57 47 43 30 2 4 1 4 2 199 3 62 71 40 39 1 5 1 1 3 1 227 4 45 36 21 39 1 1 3 6 156 TOTAL Numeric pe ramuri de activitate. o defecţiuni tehnice de exploatare. termică. salvare şi protecţie . o efectele negative asupra unor factori de mediu .neexecutarea. o scurgeri (scăpări) de produse inflamabile. o trăsnet şi alte fenomene naturale. instalaţiilor şi utilizatorilor precum şi asupra factorilor de mediu şi estimează impactul direct al incendiilor prin următoarele consecinţe : o numărul persoanelor : victime periclitate . gaze. o nereguli organizatorice. o limitarea şi stingerea incendiului . Statistica anilor anteriori din punct de vedere al sursei care a dus la izbucnirea incendiilor este : o 2007 2008 2009 2010 SURSA PROBABILĂ DE INCENDIU NUMERIC ARC SCÂNTEIE ELECTRICĂ EFECTUL TERMIC AL CURENTULUI ELECTRIC SCURTCIRCUIT ELECTRIC FLACĂRĂ (FOC ÎN AER LIBER) JAR SAU SCÎNTEI (ŢIGARĂ) EFECT TERMIC (căldură prin contact sau radiaţie) FRECARE SCÎNTEI MECANICE AUTOAPRINDERE EXPLOZIE. conform graficelor stabilite. Intervenţia. apă Construcţii 281 2007 102 5 6 10 6 INCENDII 2008 129 1 5 1 14 5 0 2009 2010 164 3 0 0 13 5 3 118 1 2 1 11 0 0 . o defecţiuni tehnice de construcţii-montaj.

282 .78 Oarda de Jos Rompetrol 2. nr.C. str. Datele privind obiectivele cu risc de incendiu care au ca profil de activitate depozitarea şi comercializarea produselor petroliere sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tip combustibil Nr. Mihail Kogălniceanu 801100. – Blaj Secţii cu risc ridicat de incendiu Depozitul de metanol Hala fabricare plăci MDF Secţia maşini gris Secţia mobilă – sector lăcuire Timp de intrare în dispozitiv 30 min 30 min 15 min 20 min Nr. 814173 0723184623 Tel. Stratusmob S. Kronoşpan SebeşSa. 828731 Fax.C. Gheorghe Bariţiu.Cuza nr.8 OMV Petrom SA Alba Iulia Biruinţei nr. 815540 Municipiul Blaj. Adresa. 828733 0726709489 Tel/fax 815852 3. crt. crt Denumire Contact Tip benzinărie Benzină 3 Tel/fax 830228 F 0722604311 114000 litri 3 F 57000 litri 3 F F 60000 litri 4 76500 litri 2 57000 litri 2 60000 litri 2 40 buc 397. Tel. 710679 2.RAMURA Comerţ şi reparaţii bunuri Hoteluri şi restaurante Transport şi depozitare Poştă şi telecomunicaţii Activităţi financiare Imobiliare.Sebeş S. 814171 Fax. de telefon Municipiul Sebeş. Bălcescu Alba Iulia S. str. Albapam S.5 kg 230kg 25 buc Motorină 2 Skid GPL Butelii GPL 20 buc 1. 36 710162. închirieri.114Iulia OMV Petrom SA Alba Iulia AI. 1. nr. 3. 1 decembrie 1918. – Moara N.5 811645. nr. str.A.A.C. prestări servicii Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi de servicii colective sociale şi personale 6 14 1 4 2 1 157 INCENDII 9 4 14 1 0 1 8 1 0 6 199 7 4 12 1 1 0 5 0 1 8 227 4 3 3 0 1 3 2 0 0 7 156 TOTAL Obiective importante cu risc de incendiu pe teritoriul judeţului: Denumirea obiectivului S. OMV Petrom Marketing SRL Alba Calea Moţilor nr. 801199 Municipiul Alba Iulia.

732057 SRL Sebeş 0745770502 Aug. 17. 6./Fax. 13./Fax F F F 283 . 91 SC Euro Ştefan Tel/fax. All Oil SRL Tel. 15.1 Mol Petroleum SRL Aiud Transilvania nr./Fax 815588 fost Romcan Alba 0747855448 Iulia Clujului Km 384 Lukoil România Tel. Ioan Raţiu nr. 66 Lukoil România SRL Teiuş Decebal nr. 12. 771252 Libertăţii 15 0744790417 Lukoil România SRL Tel. 711800 F 0748124918 40000 litri 3 68094 litri 2 60 7. Ferdinand nr. bicomp. Alba Iulia 816181 Ferdinand 83 0788352424 SC Euroil Alba Iulia 0788352424 Dr. 851039 Fax. 732607 SRL Sebeş Drumul 0744572600 Sibiului 45 SC Nydawa Oil Tel/fax. 25 Lukoil România SRL Blaj Clujului FN OMV Petrom SA Sebeş Lucian Blaga nr. crt 4. 10. 771968 Cîmpeni Fax. 11. 102 OMV Petrom SA– st. 54 All Oil SRL Cîmpeni Calea Turzii FN Contact Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL 5000 Butelii GPL 0742148085 150000 litri 2 F 60000 litri 2 90000 litri 2 60000 litri 3 80000 litri 2 83176 litri 2 10000 litri Tel. 79 SC Euroil Tel/fax.2 Alba Iulia (Apulum Prest srl) Revoluţiei nr.1 SC Cris Trans SRL Tel. 771030 Cîmpeni 0763652794 Moţilor nr. 16. 851468 0748124919 Fax. F 0740181716 Tel/Fax. 8. Bena Nr. Tel/fax. 860013 5.Tip combustibil Nr. 18. Denumire Downstream SRL Alba Iulia Blv. 14. 831004 F 0728324095 75000 litri 1 0763651892 F 10282 litri 1 4157 litri 1 20000 litri 2 F F 60000 litri 1 90000 litri 1 F 9000 litri 2 F 10000 litri 2 F 40000 litri 2 75000 litri 1 10871 litri 1 5673 litri 2 60000 litri 2 60000 litri 1 47000 litri 1 25000 litri 2 10000 litri 2 100000 litri 2 1 10 buc 48 buc 1 5 mc 40 buc 9. Tel/fax 731517 0735557510 F 10000 litri 3 rezerv.

109 SC Arieşul SA Câmpeni Valea Bistrei nr 1 Contact 811324 0749203091 Tel. 27. T. 833749 0728999906 Tel. SRL Alba Iulia 860114 AI Cuza nr. Kogălniceanu nr. crt Denumire SRL Alba Iulia Republicii 37 OMV Petrom Teiuş (Rubi Oil SRL) Clujului nr./Fax. F 1000kg 284 . 22. 842275 Săntimbru Fax. 810295 Fax. nr. Ferdinand FN Lukoil România Tel/Fax. 851282 0723637405 Tel. 810993 SRL Alba Iulia 0744342588 Blv./Fax. SRL 731267 Sebeş 0749065863 Str. 812213 0729087401 F 90000 litri 90000 litri 20000 litri 1 22000 litri 1 24000 litri 2 40000 litri 1 30000 litri 2 76075 litri 2 90000 litri 2 74000 litri 2 90000 litri 4 105000 litri 3 120000 litri 2 1 5000 litri 400 kg 1 5000 litri 420kg 1 5 mc 40 buc 20 buc Motorină 30000 litri 1 20000 litri 40 buc Skid GPL 5 mc 20 buc Butelii GPL 19. 842295 Săntimbru DN1 K 0728999950 M 387 Mol România PP Tel. 40000 litri 2 44000 litri 3 36000 litri 1 20000 litri 3 90000 litri 2 F 67050 litri 2 F 60000 litri 2 F 48000 litri 3 F F 90000 litri 2 45000 litri 2 F 60000 litri 2 Tel./Fax.46 SC Florea Grup Aiud T.Tip combustibil Nr. 24. 31. 711774 F 0727372693 0728999914 Tel. 771355 0744697128 F F Tip benzinărie Benzină 30000 litri 2 20000 litri 1 rez./Fax. 887067 SRL Sebeş-Lancrăm 0748124916 DN1 Km 270+700 Lukoil România Tel. 26. F 20. 3 32. Lukoil România Tel. 860261 SRLAiud Str. 23. SRL Alba Iulia 730007 Drumul Sibiului FN 0752262230 Lukoil România Tel./Fax./Fax. F 81000 litri 2 3 32000 litri 2 1 40 kg 33./Fax.Horea nr./Fax. 4 0728967769 Mol România PP Tel. Vladimirescu nr. 157 OMV Petrom Blaj (SC Geo Iulia SRL) M. 851568 Fax. 29. Bena FN SC MP Petroleum Distribuţie SA Alba Iulia (Rubi Oil) Ferdinand 76 F 25. Florea Grup SRL Alba Iulia Bd. 55 SC Florea Grup Tel. 30. 2 Transiviniş & Co Tel. 21. Aug. 711400 F 0728999916 Tel. 28. bicomp.35 SC Florea Grup Blaj Clujului nr. 0749203089 Vladimirescu nr.

6 5469. 0358401520 Fax.8 71.4 2462 2465 2431 2430 2486 2478 69.1 139810 139959 140113 140436 141064 141581 5437.101 Florea Grup SRL Zlatna P-ţa Unirii FN SC Carisma Plus Zlatna str.17B Contact 815944 0745778580 Tel. SC Premium SRL Alba Iulia Moţilor nr. F Având în vedere că în statistica intervenţiilor. 2 Florea Grup SRL Ocna Mureş M. incendiile la gospodăriile populaţiei ocupă primul loc. Florea Grup SRL Tel.3 5537. este conform tabelului de mai jos : TOTAL JUDEŢ ANI 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Locuinţe la 31 decembrie .Tip combustibil Nr.mii mp - Proprietate majoritar de stat Locuinţe la 31decembrie . 827285 0358401521 0728999915 F 54000 litri 2 F 80000 litri 1 T 6000 litri 88000 litri 1 40000 litri 1 20000 litri 2 49000 litri 2 90000 litri 1 6000 litri 60 buc X 40 kg Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL 5000 litri Butelii GPL 35. instalaţiile existente şi materialele de construcţie folosite. Kogălniceanu nr. Eminescu nr. 1 B 38. Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Alba fondul de locuinţe al judeţului Alba.mii mp - Proprietate majoritar privată Locuinţe la 31 decembrie .9 5523. 0258713418 Blaj 1 Gh.6 5453. este importantă analiza fondului de locuinţe la nivelul judeţului. SC Benstar SRL Oiejdea Clujului nr.număr Suprafaţa locuibilă . 846855 F 0747402041 68000 litri 1 20000 litri 2 0728999915 F 40000 litri 3 36.3 68.3 69.2 5500.număr Suprafaţa locuibilă . crt Denumire SRL Sebeş M.5 5568. Doja FN Tel.61 34. Tudor Vladimirescu nr.3 LOCUINŢE TERMINATE PE SURSE DE FINANŢARE ( exclusiv lărgiri) 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Locuinţe terminate –total 363 233 215 443 739 558 din care: 133 35 28 75 -din fonduri publice -din fonduri private 558 230 198 215 415 664 (fondurile populaţiei) 285 .8 5622.mii mp - 142272 142424 142544 142866 143550 144059 5506. 37.5 71.5 5666. înregistrat la nivelul anilor 2004 – 2009.0 5595.7 68.0 5551. 39.număr Suprafaţa locuibilă .

prin calendarul anual se desfăşoară târguri şi pieţe cu participare mare de persoane în 51 de localităţi cuprinzând municipiile şi oraşele şi 40 de comune. mai iun. Baia de Arieş. III. I trim.tîrg mărfuri. I 80 62 18 2007 trim. iul. dec. TC duminică respectiv Zilnic marţi Albac TM Stabilite anual 286 . feb. oct. TM Stabilite anual Luni Aiud TA.N. Localitatea Date privind tîrg săptămînal TM .III 50 143 42 92 8 51 trim. apr. metalurgie şi construcţii de maşini (Cugir. III 1) 122 67 261 79 24 193 43 43 68 Locuinţe terminate mediul urban mediul rural Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în trim. – Direcţia Regională de Statistică ALBA .S. desfăşurarea TC – tîrg cereale Abrud TA. mar. nov. TM În fiecare zi de joi Zilnic În fiecare zi de Alba Iulia Talcioc. În judeţul Alba. aug. În judeţul Alba zonele cu un grad de ocupare al forţei de muncă redus. competiţii sportive şi alte manifestări cu afluenţă mare de public. ian. 61 64 76 134 97 107 104 82 107 116 74 73 54 Sursa de date : I.Târguri şi pieţe din judeţul Alba: Tip târg Zile de piaţă şi TA – târg animale. sunt pe teritoriul unităţilor cărora şi-au desfăşurat activitatea operatori economici din domeniul minier. 170 126 44 2008 trim.Buletinul statistic LOCUINŢE TERMINATE număr trim. festivaluri. sep. tîrguri. LOCUINŢE TERMINATE DUPĂ NUMĂRUL CAMERELOR DE LOCUIT 2004 2005 2006 2007 2008 2009 739 558 363 233 215 443 Locuinţe terminate-total din care: 32 10 57 34 6 cu 1 cameră 132 57 101 49 44 89 cu 2 camere 212 191 89 57 60 94 cu 3 camere 227 185 cu 4 camere 71 51 55 142 136 115 45 42 56 112 cu 5 camere şi peste SECŢIUNEA A 5-A ANALIZA RISCURILOR SOCIALE Posibilitatea apariţiei riscurilor sociale este determinată de nemulţumiri în rândul populaţiei precum şi de situaţia forţei de muncă din zonă.AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE număr 2007 2008 dec. II trim. Abrud. Zlatna. II trim. Cîmpeni) Riscurile sociale raportate la politica socială pot apare în special pe timpul desfăşurării de adunări.

TM .Tărtăria Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM În fiecare zi de vineri TA.Vingard Stabilite anual Piaţă Stabilite anual TA.Tarcău Stabilite anual TA.Văleni Stabilite anual TM Stabilite anual TA.tîrg mărfuri. TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM Stabilite anual TM . TM TM TM TM TA. TM Stabilite anual TM . TM În fiecare zi de sîmbătă TA. TM Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM Stabilite anual TA. TM Stabilite anual TM . TM Stabilite anual TM Stabilite anual TA. desfăşurarea TC – tîrg cereale TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM.Localitatea Almaşu Mare Arieşeni Avram Iancu Baia de Arieş Blaj Cenade Cetatea de Baltă Cîlnic Cîmpeni Ciugud Cugir Cut Daia Romana Dostat Gîrda de Sus Horea Ighiu Intregalde Jidvei Lunca Muresului Lupsa Metes Mihalt Mogos Ocna Mures Ocolis Ohaba Pianu Poiana Vadului Ponor Rîmeţ Rimetea Roşia de Secaş Sălciua Saliştea Sîncel Săsciori Sebeş Şibot Şpring Şugag Teiuş Unirea Vadu Moţilor Valea Lunga Vintu de Jos Tip târg TA – târg animale. TM 287 Stabilite anual Stabilite anual Stabilite anual Stabilite anual Stabilite anual Zile de piaţă şi tîrg săptămînal Vineri şi sâmbătă Miercuri Luni Vineri şi sîmbătă Sâmbătă Zilnic Duminică Duminică Vineri Duminică Duminică Sîmbătă Zilnic Luni Duminică Miercuri şi duminică Duminică Miercuri şi .Drîmbar fiecărei luni În fiecare zi de TM duminică TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM În fiecare duminică TA. Stabilite anual Cîlnic Deal TM Stabilite anual Prima sîmbătă a TA. Date privind TM . TM Stabilite anual TM . TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual Piaţă Stabilite anual TA.Cîlnic Sat.

5 Rata şomajului % 9.7 7.3 7. sărbători religioase precum şi zile pentru sărbătorirea unei meserii / ocupaţii.Primar. Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Alba situaţia privind şomajul în judeţul Alba se prezintă astfel: ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI ( la sfârşitul anului ) UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009 18597 15264 13011 10509 12827 22767 Şomeri .1 12.8 5.Universitar 288 18597 10099 7473 2121 505 2005 15264 10039 7229 2285 525 2006 2007 2008 13011 7261 5006 1842 413 10509 5891 3994 1542 355 12827 7448 4566 2233 649 2009 22767 16617 10053 5217 1347 .0 8. DUPĂ NIVELUL DE PREGĂTIRE (la sfârşitul anului) -persoane 2004 TOTAL Beneficiari de indemnizaţie de şomaj * .Jidvei Hramul Mănăstirilor Rîmeţ şi Dumbrava Sărbătoarea Paştelui Sărbătoarea Crăciunului Sărbătorirea anului nou Festivalul Lucian Blaga .Liceal şi profesional .7 6. Din categoria riscurilor sociale nu pot fi excluse adunările spontane acestea putând să apară pe întreg teritoriul judeţului. TM Stabilite anual Zile de piaţă şi tîrg săptămînal duminică Sâmbătă Zlatna Dintre manifestările cu caracter de anualitate şi la care participă un număr mare de persoane sunt cele legate de sărbătorirea zilelor localităţii sau ziua naţională.total număr 7825 6728 6068 5105 6043 9957 din care: femei număr 10. Baia de Arieş Festivalul Strugurele de Aur . Abrud.Horea Ziua Minerului – Roşia Montană.1 5. desfăşurarea TC – tîrg cereale TA.1 din care: femei % ŞOMERII PE CATEGORII. gimnazial.8 7. profesional . Manifestări cu afluenţă mare de public la nivelul judeţului: Denumirea manifestării Ziua Naţională a României Zilele Municipiului Alba Iulia Zilele Sebeşului Zilele Aiudului Zilele Blajului Serbările Lemnarului .Sebeş Târgul de Fete – Muntele Găina Desfăşurare 1 Decembrie Mai August Iulie August Iulie Iun – iul Septembrie August conform calendarului religios 24 –27 decembrie 31 decembrie / 1 ianuarie Iunie Iulie În categoria riscurilor sociale pot fi incluse şi obiectivele economice cu un număr ridicat de angajaţi precum şi instituţiile de detenţie ( Penitenciarul Aiud ). la nivel rural acestea fiind amplasate de regulă în centrul comunei.1 7.0 11.Localitatea Tip târg TA – târg animale. În categoria obiectivelor ce organizează acţiuni cu afluenţă mare de public intră casele de cultură şi căminele culturale. Date privind TM .tîrg mărfuri. zile cu specific regional sau local.

în perioada 2007 – 2010. profesional 1584 579 700 616 374 429 . Din situaţia statistică. persoane căzute în locuinţele proprii.Universitar *-inclusiv beneficiarii de ajutor de integrare profesională Structura după nivelul de instruire arată că 44. până în prezent au fost încheiate 97 de convenţii de finanţare. Blaj.5 % în luna decembrie 2009 (faţă de 7. pentru asistarea şi / sau transportarea persoanelor cu diferite afecţiuni la spital. Aiud . Situatia accidentelor de munca produse şi înregistrate de agentii economici ce activează pe raza judeţului Alba pentru perioada 2007-2010. În rândul femeilor. accidentele de muncă la operatorii economici mari. este următoarea : Cu Indice Total invaliditate Indice de Indice de de Anul accidente de Mortale temporară de frecvenţă gravitate durată muncă muncă medie 289 . gimnazial şi profesional. cu primării din judeţ prin care s-au încadrat în muncă 1.6% în luna decembrie 2007). SECŢIUNEA A 6-A ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI În perioada 2007 – 2010. Ampoi. Astfel statistica intervenţiilor modulelor de descarcerare şi SMURD pentru perioada menţionată este următoarea : Tipuri de intervenţie 2007 2008 2009 2010 ajutor medical de urgenţă 114 1142 la accidente de circulaţie SMURD 32 66 descarcerare 21 47 38 35 accident de muncă 2 intervenţii la înec 1 4 3 asistenţa persoanelor 16 37 55 90 persoane asistate şi/ sau 44 90 287 871 transportate la spital alte intervenţii 2 2 6 TOTAL 40 92 245 1336 Din evidenţele statistice rezultă că accidentele de circulaţie ce au impus acţiuni de descarcerare sau numai intervenţia echipajelor SMURD.0 % în luna decembrie 2008 (faţă de 6.8498 5225 5750 4618 5379 6150 Şomeri neindemnizati 6909 4513 4841 3836 4848 5537 . gimnazial. 22.91 % sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 0. acţiuni în urma blocării persoanelor în diferite spaţii. intervenţiile desfăşurate de modulele de descarcerare şi echipajele SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba. Cel mai mare număr de şomeri s-a înregistrat în oraşele: Cugir. pentru intervenţii la înec. etc. Tîrnave) iar acţiunile de asistare şi/sau transportare a unor persoane la spital au fost de regulă persoane cu diverse afecţiuni.8 % persoane cu studii superioare. DN 7). Alba Iulia.1% în luna decembrie 2008 şi 5.Primar. iar în rândul bărbaţilor de 7. rata şomajului a fost de 12. intervenţiile la înec în zonele principalelor cursuri de apă ( râurile Mureş.1% în luna noiembrie 2008 şi 5. s-au produs pe drumurile naţionale din judeţ (în special DN 1. pentru accidente de muncă şi alte tipuri de intervenţii. În vederea derulării programului de ocupare temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru dezvoltarea comunităţilor locale.340 de şomeri pentru lucrări comunitare.15 % din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar. pe teritoriul judeţului nu s-au produs accidente de muncă ce au impus acţiuni de descarcerare.Liceal şi profesional 5 133 209 166 157 184 . au fost pentru descarcerarea persoanelor încarcerate în urma accidentelor de circulaţie.7% în luna decembrie 2007).

42 0.5 41.r. Ampoi .5 în anul2007 la o valoare de 37. II Consultaţii la domiciliu TOTAL 2008 16333 16231 1499 34063 2009 15621 12566 2137 30324 2010 9216 17206 1729 28151 SECŢIUNEA A 7-A ZONE DE RISC CRESCUT 7.45 0. Mureş Localitatea în care sunt obiective aflate în zone de risc la inundaţii Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate şi în zona dig–mal Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor .2 Analizând situaţia accidentelor de muncă înregistrate şi prezentate numeric în tabelul de mai sus.r.62 0. Unitatea administrativ teritorială Alba Iulia Cursul de apă . pe ani.Total Anul accidente de muncă 2007 2008 2009 2010 131 105 79 75 Mortale 8 10 8 7 Cu invaliditate temporară de muncă 123 95 71 68 Indice de frecvenţă 0.3 în anul 2010.40 Indice de gravitate 39. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Alba a efectuat 92. . se pot desprinde următoarele considerente: . (Detalii privind numărul şi amplasarea acestora conform tabelului de la secţiunea 1.Valea Oarda 290 . În cursul anilor 2008 – 2010.1.indicele de durata medie şi numărul de zile incapacitate acordate accidentaţilor au de asemenea evoluţii descrescatoare.2 64. în perioada analizată. din prezentul capitol). de la o valoare de 39.indicele de gravitate are o tendinţă descrescatoare. numeric situaţia este următoarea: Tip urgenţă Urgenţe majore Urgenţe gr.r. Zone de risc urbane 7. de la 131 accidente în anul 2007 la 75 accidente în anul 2010. Zone urbane cu risc de inundaţii în care sunt amplasate construcţii de locuinţe. .79% pentru consultaţii la domiciliu.1.6 56. Sebeş . obiective socio-economice sau căi de comunicaţii rutiere sau feroviare. 49.1.48% pentru urgenţe majore. . Pe categorii de urgenţe. punctul 1.numărul accidentelor de muncă prezintă o scădere în perioada 2007.538 intervenţii din care 44.1.1 53.71% pentru urgenţe de gradul 2 iar 5.1.4 37.numărul accidentelor de muncă mortale a scăzut de la 8 accidente în anul 2007 la 7 accidente în anul 2010.2 35.2010.3 Indice de durată medie 58.

Spătac .pr.râul Sebeş.pr. din administrarea Suc. Pîclişa . Tîrnava Mică .pr.Valea Jimelului . CNCAF Minvest Deva.r. Hărmăneasa .pr.. CNCAF Minvest Deva..r. Hidrocentrale Sebeş .Arieşmin” Baia de Arieş . Gîrbova .pr. Aiudu de Sus . Arieş .pr.Valea Piatra Rară .Valea D.Valea Buşchii 291 Aiud Pîclişa Gâmbaş Aiud Ciumbrud Sâncrai Aiud Ciumbrud Gârbova de Sus Gârbova de Jos Sâncrai Măgina Aiud Blaj Blaj Sebeş Sebeş Petreşti Sebeş Lancrăm Abrud Abrud Baia de Arieş Baia de Arieş Cugir Cugir .Râul Mic .pr. Filiala . Filiala . Pleşu . Tîrnava .Iazul de decantare Valea Sartăşului. Veza .r.r.Iazul de decantare Valea Cuţii..r..r.Iazul de decantare Brăzeşti.Valea Şturţ .Valea Lupului .Valea Ciorii . Sebeş .r. Tiur .pr. Filiala .r.Torent Mărăşeşti . Abrud .Barajul Petreşti .Valea Sărădaş . CNCAF Minvest Deva.Valea Dăii .r. Mureş .Arieşmin” Baia de Arieş . Tîrnava Mare .pr. Cerniţa .Arieşmin” Baia de Arieş . Cugir .Valea Viilor . Rîtu (Lopezii) .

Torent Dealul Viilor .Torenţi Podul lui Paul 292 Cîmpeni Cîmpeni Ocna Mureş Războieni Cetate Ocna Mureş Cisteiu de Mureş Războieni Cetate Ocna Mureş Cisteiu de Mureş Micoşlaca Ocna Mures Ocna Mureş Beldiu Teiuş Teiuş Teiuş Peţelca Zlatna Zlatna .Valea Rînelii . Abrud .Valea Cristianului . Mureş Teiuş .Valea Gruiului . Valea Caselor .pr.Valea lui Paul .pr.r.r.r.r. Trîmpoiele .r.Valea Dealului .Valea Brătinesei .Valea Papii .Valea Slatina .Valea Iadului .Valea Ocna Mureş .Valea Groşilor .Baraj Cugir (Canciu) – râul obiective potenţial afectabile în cazul cedării Cugir.Valea Roşioara .Valea lui Lal . Hidrocentrale Sebeş .pr.pr. (Groapa) Feldioara .Valea Donii .Valea Peţelcii .Torenţi Suseni .Parţial localităţile Cugir şi Vinerea – .pr. Feneş .pr. Ampoi . în conformitate cu Planul de avertizare – alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Suc.Valea Naibii .pr. Galaţi .5 + 6 rezidii calcaroase SC Bega UPSOM Ocna Mureş .Valea Mică / Zlatna .pr. Geoagiu .Valea Dobrot . Bistra .Valea Hajbodic Batal de Urgenţă rezidii calcaroase SC Bega UPSOM Ocna Mureş Batal Nr. Arieş .r. Mureş . barajului de pe râul Cugir. Vîltori . Valea Mică .

CNCAF Minvest SA Deva.1. Cricău . Rangul unităţii administrativ Denumirea localităţii producere al crt.Zone de risc natural. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional .5.742 ha. 7.C.1.630 ha.Galaţi. Râul Arieş Abrud Localitatea Baia de Arieş Abrud Zona Pod Brăzeşti Intravilan Abrud 7. 7. din prezentul capitol. Valea Sfîrci .730 ha.1.4. teritoriale alunecărilor 1 ALBA IULIA Municipiu reşedinţă de judeţ Scăzut . sunt: Potenţialul de Nr.. Localitatea Denumire consumator Cantitate (consum) mii mc / an Operatori economici SC Kronospan SA Sebeş Sebeş 1878 SC Holtzindustrie SA Sebeş Sebeş 21 SC Manufactura IPEC Alba Iulia 87 SC Record SRL Alba Iulia Alba Iulia 19 SC Argos Sebeş Sebeş 147 Localităţi alimentate prin filiale / secţii aparţinând S.1. crt. Zonele urbane cu riscuri privind producerea de polei pe sectoare de drum ale drumurilor din judeţ sunt în conformitate cu tabelul de la secţiunea 1.3.Secţiunea a V-a .5.Iazul de decantare nr. Filiala Zlatna . Prin afectarea zonelor cu suprafetele mari de cereale paioase: Sebeş -1500 ha. 2. II. Filiala Zlatna 7.Mediu 3 BLAJ Municipiu Scăzut .Iazul de decantare nr. Aiud . APA CTTA S. Alba Iulia . Teiuş . Alba – livrare către mai mulţi consumatori Cantitate (consum) Localitatea Populaţia mii mc / an Alba Iulia 66406 7489 Teiuş 7284 293 Blaj 20765 2432 Aiud 28934 1106 Ocna Mureş 15503 638 Cîmpeni 8080 693 Abrud 6195 747 Baia de Arieş 4669 540 Zone de culturi agricole. III. Blaj . 1. Galda de Jos .Ridicat 293 .2.820 ha.550 ha. Zone urbane cu riscuri în perioadele de secetă şi caniculare Prin afectarea marilor consumatori de apă. punctul 1. pe teritoriul judeţului sunt: Nr. Zone urbane cu risc de blocaje de gheţuri.A.650 ha. Valea Mică.550 ha. Vinţu de Jos . CNCAF Minvest SA Deva.1.Mediu 2 AIUD Municipiu Scăzut . Unităţile administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren primare conform legii nr.

Pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri. Ac.2. natura chimică /compoziţia. 7. Cîmpeni.9. Zona perimetrală a localităţilor Blaj.Ridicat Mediu Scăzut . Arieş şi Ac. Petreşti – pe R. Ac. dar acesta este tranzitat de rute ce asigură comunicaţiile aeriene între principalele aeroporturi din ţară precum şi tranzitarea de către aeronave militare şi civile altele decît ale companiei naţionale de transpot aerian. Abrud. din prezentul capitol). Cîmpeni.1. 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea localităţii SEBES CIMPENI BAIA DE ARIEŞ OCNA MUREŞ CUGIR TEIUŞ ZLATNA Rangul unităţii administrativ teritoriale Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut .1. Cîmpeni. Sebeş.Nr. Cugir. Aiud. Pe teritoriul jud. Tău. Blaj.1. Zone urbane cu riscuri asociate transportului şi depozitării de produse periculoase. Zonele incluse în această categorie sunt cele de desfăşurare fizică a drumurilor naţionale şi zonele adiacente ale acestora.Ridicat Mediu 7. nr.10. R. oraşelor şi comunelor dar în special cele cu aglomerări ale populaţiei (Alba Iulia.privind calculul seismic al construcţiilor. 92/2003 şi operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. (Detalii conform precizărilor de la punctul 1. Zlatna. Teiuş). Cugir. substanţele periculoase folosite în procesul de producţie. Aiud. modul de depozitare şi riscuri asociate sunt prezentate în tabelele de la secţiunea a 2-a analiza riscurilor tehnologice.1. Sebeş.1. Abrud. Cugir. Raportat la riscurile industriale. Mic). Ocna Mureş.G.7. Abrud. Zlatna.G. Pentru această categorie se au în vedere detaliile prezentate la punctul 2. crt. nr. Baia de Arieş. Privind producerea cutremurelor. din prezentul capitol. judeţul Alba este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică. 7. Mihoieşti – pe R. Ac.1.6. incluzînd şi zonele periurbane aferente acestor localităţi. 804 din 2007. 294 . Sebeş. În conformitate cu prevederile Normativului P100/2006. Baia de Arieş. 7. se pot încadra următoarele localităţi urbane: Alba Iulia. Zonele urbane critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele locuite ale municipiilor. Ocna Mureş. Zlatna. Jidvei este situată în zona E(grad 7) de protecţie seismică. Ocna Mureş. Teiuş). Obrejii de Căpâlna şi Ac.Alba nu au fost înregistrate activităţi seismice care să afecteze construcţiile. Teiuş. Privind prăbuşirea de aeronave. o Zonele situate în aval de amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice şi care pot fi afectate de accidente la acestea (Ac. care se supun prevederilor H. 804 / 2007 şi a Legii nr. Ocna Mureş. frazele de risc. Pe teritoriul judeţului Alba îşi desfăşoară activitatea cu risc chimic care nu intră sub incidenţa H. o Zonele de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia.Ridicat Mediu Mediu Scăzut .1. Blaj. Având în vedere prevederile referitoare la comunicaţiile rutiere şi feroviare prezentate la punctele specifice acestui domeniu (în special lipsa variantelor ocolitoare pentru localităţi şi desfăşurarea transporturilor de substanţe periculoase). Situaţia operatori economici sursă de risc. Aiud. Sebeş. Blaj. Oaşa. Baia de Arieş. impactul asupra mediului.

Zinc. 17. Kronospan Sebeş S. de impact Târnava Mare 3222/ d Târnava Mare Poluanţi periculoşi posibil a fi scăpaţi de sub control suspensii . 11. Arieş Ampoi 220 / d Sebeş 755/ d Mureş 3990/ d Mureş 3400/ d Mureş 3120/ s Cugir 530/ s Târnava Mare 2220/ d Sebeş 775/ s Sebeş 870/ s Sebes - - Ampoi Ampoi 295 .A. 4. (Detalii conform prevederilor din prezentul punct – riscuri industriale).A. 4. Sebeş S.substanţe organice . Sebes Hidroelectrica S.Zinc CN-.2010. Hidrometrică a evac. Zn Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval Lichidata din data de 05.l Blaj* S. La nivelul judeţului Alba sunt 9 agenţi economici ce intră sub incidenta H. S. ABRUD (Rosia Poieni) CNCAF MINVEST SA Deva Platforma Baia de Arieş CNCAF MINVEST SA Deva (Zlatmin Zlatna) Pehart Tec Petreşti Apa CTTA Suc Alba Iulia (Apa Canal) Apa CTTA Suc Aiud Apa CTTA Suc Ocna Mures Apa CTTA Suc Cugir Apa CTTA Suc Blaj S.804/2007. 1.74 AB FA-137 CJ FA-137 CJ Mureş Roşia Montana 5.C. Cupru. Aiud Alte obiective industriale care deţin deşeuri şi halde de steril care pot avea impact major asupra mediului sunt prezentate în tabelul de mai jos.182 AB RA. Cupru Zinc. 1.01. Crimbo Gas Patringeni* S.35 AB RA . APA CTTA Suc. Rosia Montana S. Mangan.1 HD FA. Suspensii suspensii.ROSIAMIN S. Alba Aluminiu S.2010 FA . Cupru. 2.C.A.C. Fier. 18. 16.A.A.C. 12.137 CJ FA. S. Alba Aluminiu Srl RA . Mangan suspensii. 8.C. 15. Zlatna 2. Metalurgica S.74 AB FA.C.C. substanţe organice cloruri .C.C. GHCL Upsom Romania S.. Fe .A.fenoli Suspensii.7.STRATUSMOB S. Blaj S. Ocna Mureş* Fil. Fier .este oprită tehnologic din data de 25.13 AB RA – 45 AB RA – 124 AB RA – 64 AB RA – 63 AB RA – 95 AB RA – 8 AB RA – 151 AB RA – 28 AB Cod cadastral RA -10 AB Cursul de apă / poz.C. Denumirea utilizatorului de apă S. S.R. 7. 14.C. Cupru. S. Privind poluarea apelor .C.11. 9.1.L.77 AB RA . Kronospan Sebeş SA 3. Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: Nr crt. 13. INTERBREW ROMANIA SA-p.07. Fier. Arieş 6. UPSOM S. 3. 10. CUPRUMIN S.56 AB RA . amoniu suspensii.G.A.

azotiti Materie organica. Aiud Sanatoriu Varga nr.12.C. Sanatoriul T. laborator) Spitalul de Urgenţă Judeţean Secţie boli 1.14. S. Compartiment Sănătate Publică Cîmpeni Str. MERCADO S.C. IAMU SA Blaj Fabrica de Arme Cugir S. Zone urbane cu riscuri de incendiu. S. ALBA LACT S. crom Suspensii. Laborator de bacteriologie Laborator Voievod nr. Şurianu nr.fo sfor Azotati. str.1.amoniu. nr. Crişan nr. CÎMPENI Compartimentul Teritorial de 11 10.amoniu Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval - 19.B. Republicii Secţie boli 8.A.A. de telefon ridicat de intrare în Crt.A. SEBEŞ Spitalul Municipal Sebeş 21 boli infecţioase Str.Galda V.1. 7 boli infecţioase 7. Nicolae Compartiment de 11.C. Nr. compartimentelor şi laboratoarelor de bacteorologie din judeţ: Tipul (secţie. 22.6 Secţie boli 5. 21. Sanatoriul T. TRANSAVIA S.1.Nr crt. Alba Iulia** S. A. Compartiment de 7. Decebal Alba infecţioase ALBA IULIA Str. de impact Târnava Mare 2175/ d Cugir Mures V. Abator Oiejdea** *Unităţi închise **Unităţi noi 7. 20. 13 infecţioase 9. Conform precizărilor de la punctul 2.C. Spitalul Municipal Blaj Str. Compartimentul Teritorial de 16 6. obiectivului incendiu dispozitiv 1 S.materie organica. Localitatea Denumirea instituţiei Locaţia compartiment. 23. Cîmpeni Sanatoriu Str. Al.C. Vintu de Jos** S. crt.2. 2. Spitalul Municipal Aiud nr. Secţia mobilă – 20 min 296 . Stratusmob S. Spitalului Compartiment de 3. Municipiul Blaj. 2 boli infecţioase AIUD Str. Hidrometrică a evac.A.C. Str. din prezentul capitol.C. secţiilor.B. Se încadrează zonele de amplasare şi cele din imediata apropiere ale sanatoriilor. Zonele urbane cu riscuri privind eşecul utilităţilor publice.8. Denumirea Adresa. Compartiment Sănătate Publică Blaj Str.A. Obiective importante cu risc de incendiu pe teritoriul judeţului: Secţii cu risc Timp de Nr. ABRUD Spitalul Orăşenesc Abrud nr. Zone urbane cu incidenţe datorate riscurilor biologice / epidemii. CUGIR Spitalul Orăşenesc Cugir Bălcescu nr. A. Denumirea utilizatorului de apă Zlatna Cod cadastral RA – 91 AB RA RARARA- Cursul de apă / poz. 7.13. 2 Str.Galda Poluanţi periculoşi posibil a fi scăpaţi de sub control Suspensii. infecţioase BLAJ Mureşanu nr. Ecaterina 4.

5. 7.C. 74 Zlatna – loc. Zonele periurbane cu riscuri privind producerea de polei pe sectoare de drum ale drumurilor din judeţ sunt în conformitate cu tabelul de la secţiunea 1.Nr.1.650 ha.2.Sebeş S.la N .820 ha. Suprafaţa : 5 000 mp Vecini : . Kronoşpan SebeşSa. Zonele periurbane cel mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt pe următoarele sectoare de drum în următoarele localităţi: Localitatea pe teritoriul căreia se Drumul Sectorul de drum preponderent afectat produce Zlatna – Dealu Mare D. 801199 Municipiul Alba Iulia. str.1. nr. Budeni. nr.550 ha. 7. Pânze de grohotiş asociate cu căderi de pietre sunt caracteristice zonelor montane şi submontane. 36 710162. nr. datorat compoziţiei trupului de pădure în totalitate de răşinoase sau răşinoase în amestec cu foioase. 1 Decembrie 1918. 7. Prin afectarea zonelor cu suprafetele mari de cereale păioase: Sebeş (localităţi aparţinătoare) 1500 ha. Aiud (localităţi aparţinătoare) . Pe teritoriul judeţului sunt identificate zone cu potenţial de incendiu.2. Alba Iulia (localităţi aparţinătoare) . Crt.5 811645. Sat Pătrângeni Adresa : Sat Pătrângeni F. Mihail Kogălniceanu 801100.N.C.A. din prezentul capitol.L.C. str.2. Albapam S.N.2.R.teren viran 297 . Bălcescu Alba Iulia Adresa.2. 7.CRIMBOGAZ S. Privind producerea unor incendii de pădure. Blaj (localităţi aparţinătoare) .2. Cugir. Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : depozitare şi comercializare produse petroliere Amplasarea : ZLATNA. în zonele periurbane ale oraşelor Baia de Arieş (Munţii Apuseni) şi Cugir (Munţii Şureanu). punctul 1. Zlatna.4. Din punct de vedere al produceri de avalanşe / căderi de pietre sau grohotiş. 710679 Municiupiul Sebeş. – Moara N. acestea putând duce la blocarea căilor de acces. De asemenea aceste zone sunt vulnerabile la incendiu de pădure datorită faptului că în aceste perimetre numărul mediu anual de zile cu furtuni depăşeşte 30 zile pe an.2. Zone de risc periurbane 7. Zone periurbane – raportate la riscurile industriale. Denumirea obiectivului Blaj S. mai numeroase fiind cele din Munţii Apusenii şi zonele carstice. Denumirea agentului economic : S. Zone de culturi agricole. Zonele periurbane critice pentru producerea avalanşelor prin căderi de pietre (din evidenţa statistică) sunt situate în perimetrul localităţilor: Baia de Arieş.2. 815540 Secţii cu risc ridicat de incendiu sector lăcuire Depozitul de metanol Hala fabricare plăci MDF Secţia maşini gris Timp de intrare în dispozitiv 30 min 30 min 15 min 2 3 Obiectivele cu risc de incendiu şi care au ca profil de activitate depozitarea şi comercializarea produselor petroliere sunt prezentate la secţiunea a 4-a în tabelul cu obiectivele surse de risc care au ca obiect de activitate comercializarea şi depozitarea produselor petroliere. 7.3.6. Ruşi Abrud – Dealu Mare 7.550 ha. Zone urbane cu riscuri în perioadele de secetă şi caniculare. Teiuş (localităţi aparţinătoare) . Cîmpeni. de telefon Gheorghe Bariţiu.5.

1 .T. BAIA DE ARIEŞ Telefon .L. S. BAIA DE ARIEŞ .” APA MARE” C. e-mail : 0258-775601. fax . e-mail : 0258-775601.T. BAIA DE ARIEŞ .A. fax .C. REPUBLICII Nr. sat PETREŞTI Suprafaţa : 3 648 mp Vecini : la nord – localitatea SEBEŞEL.A. FAX 0258-775595 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale în conservare Denumirea agentului economic : S. IAZUL DE DECANTARE BRĂZEŞTI Localitatea : BAIA DE ARIEŞ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR.2.A. BAIA DE ARIEŞ Telefon . SEBEŞ.C.teren viran Substanţa periculoasă : G. REPUBLICII Nr. ARIEŞMIN S. tratare şi transport apă Amplasarea : sat PETREŞTI Adresa : mun. Raza de pericol : 200-250 m Denumirea agentului economic: S. IAZUL DE DECANTARE VALEA SARTĂŞULUI Localitatea : BAIA DE ARIEŞ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. ARIEŞMIN S. BAIA DE ARIEŞ Telefon . 1 . BAIA DE ARIEŞ .la S – Gara Zlatna la E – SC NACROS SRL la V .C.P. ARIEŞMIN S. IAZUL DE DECANTARE VALEA CUŢII Localitatea : BAIA DE ARIEŞ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. e-mail : 0258-775601.A. REPUBLICII Nr.localitatea PETREŞTI. Localitatea : ALBA IULIA – sediu central al agentului economic ( staţia PETREŞTI – Municipiul Sebeş) Profilul producţiei : captare. 1 . fax .A.C.5 Km la vest – teren agricol la sud . FAX 0258-775595 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de coastă în conservare 298 .0.5 Km la est – teren agricol Substanţa toxică : CLOR Raza de intoxicare ( m ) : 4 000 Raza letală ( m ) : 750 EVALUAREA ZONELOR DE RISC ZONA LETALĂ Număr localităţi: 2 Număr agenţi economici : 2 Populaţie posibil a fi afectată : 500 ZONA DE INTOXICARE Număr localităţi : 6 Număr agenţi economici : 4 Populaţie posibil a fi afectată : 4 500 Denumirea agentului economic : S. FAX 0258-775595 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale tip 1 în conservare Denumirea agentului economic : S.

FAX 0258-780296 Denumire deşeu : STERIL CUPRIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S. ABRUD Telefon .A. e-mail : 0258-780712. CUPRUMIN S. Privind poluarea mediului. IAZUL DE DECANTARE VALEA ŞTEFĂNCII 2 Localitatea : ABRUD Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului cuprifer sărac Adresa : STR.Denumirea agentului economic : S. ZLATNA Telefon . ZLATMIN S. FAX 0258-856142 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de şes în conservare 7.C.C. IAZUL DE DECANTARE NR. ABRUD .A.7. ABRUD Telefon . ABRUD Telefon . ZLATNA Telefon . ABRUD . 1 . ZLATMIN S. CUPRUMIN S. PETRU DOBRA Nr. IAZUL DE DECANTARE SFÂRCI Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. e-mail : 0258-856226. PETRU DOBRA Nr. IAZUL DE DECANTARE VALEA MICĂ Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. 2 . e-mail : 0258-780712.A. 299 . ZLATNA .A.C. 1 .C.2.A. FAX 0258-780296 Denumire deşeu : STERIL CUPRIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S. 2 . PETRU DOBRA Nr.A. e-mail : 0258-856226. 1 . e-mail : 0258-780712. FAX 0258-856142 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale în conservare Denumirea agentului economic : S. ZLATNA .C. fax .1 Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. CUPRUMIN S. IAZUL DE DECANTARE VALEA ŞESII Localitatea : ABRUD Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului cuprifer sărac Adresa : STR. HOREA Nr. fax . ZLATNA .C. 2 . e-mail : 0258-856226. fax . HOREA Nr. ZLATNA Telefon . IAZUL DE DECANTARE VALEA ŞTEFĂNCII 1 Localitatea : ABRUD Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului cuprifer sărac Adresa : STR. FAX 0258-856142 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale în conservare Denumirea agentului economic : S. HOREA Nr. fax . ABRUD . ZLATMIN S. FAX 0258-780296 Denumire deşeu : STERIL CUPRIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S. fax . fax .

7. Arieş şi Ac. Identificarea instalatiilor care ar putea prezenta potenţiale accidente majore: descărcarea gazului din vagonul cisterna şi transportul lui până la stocător. Patrânjeni. Zonele periurbane critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele periurbane de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia. 804/2007. Zlatna. Mic).conservare Baia de Aries . (Conform precizărilor de la punctul 1.1. Sebeş. îmbutelierea acestuia şi transportul lui la beneficiar. Zone periurbane cu riscuri cauzate de căderea aeronavelor. În zonele periurbane se încadrează S. oraş Zlatna Activitatea principala a obiectivului consta în stocarea GPL-ului aragaz. o Zonele periurbane situate în aval de amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac. Mihoieşti – pe R.Valea Şesii -iaz activ .5 ha 1.23 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare Iazuri de decantare .iaz în conservare .1 ha 330. Oaşa.Halda steril Hădărău în conservare Zona Zlatna Iazuri de decantare: .2. Zone periurbane cu riscuri cauzate de poluarea apelor.1 Zlatna in conservare situat in localitatea Podul lui Paul in conservare .iaz Valea Cutii .conservare Deva Platforma .iaz Brăzeşti . Crimbo Gas SRL Zlatna.C. la depozitul de stocare. halde de steril Suprafata crt. Cugir.3 ha 116. Abrud. (Detalii conform prevederilor din prezentul punct – riscuri industriale). Accidente majore cu impact asupra mediului sunt exploziile.activă .sat.8.T: . La nivelul judetului Alba sunt 9 agenti economici ce intra sub incidenta H. Petreşti – pe R.2.7 ha 96. SC Cuprumin Abrud 26. Teiuş). 7.I.9 ha 46. la manipularea şi încărcarea buteliilor.Halda steril Geamana. În tabelul de mai jos este prezentata lista cu zone de risc de poluare a apelor de suprafaţa din zona exploatărilor miniere din munţii Apuseni.Iaz nr. la încărcarea cisternelor cu GPL. R.SC Crimbo Gas SRL Zlatna Amplasament: .Iaz nr. din prezentul capitol). Filiala Zlatmin Zlatna . Aiud. Cîmpeni. la transportul gazului din stocator la instalatia de îmbuteliere. Blaj. Exploatari Nr. amplasare Zona Apuseni CNCAF Iazuri de decantare: MINVEST SA .Halda steril Muntari -activă .8 ha 6 ha 35.3 butadiena(în carburanţi pentru automobile): F+. Ocna Mureş.73 ha 5. Ac. 2.4 ha 5 ha 1. miniere. Baia de Arieş. la îmbutelierea gazului. Ac.1. Ac.Valea Stefanca nr.2 Valea Mica situat in localitatea Valea Mica in conservare 300 10. Sebeş. Tău. Obrejii de Căpâlna şi Ac.extrem de inflamabil şi cancerigen de categoria II.II .8 ha 50.Valea Stefanca nr.G.Halda steril Valea Cuibarului activă . Fraze de risc la substantele componente ale GPL-ului : .1.iaz de avarie Halde de steril: .6 ha 3. Depozite de deseuri.7 ha 4.iaz Valea Sărtaşului închis fostă Arieşmin Halde de steril: Baia de Arieş .9.C3 propan: F+ : extrem de inflamabil .

2. 4.2.11.1 S.Iaz nr.R. Cupru. Zonele periurbane cu riscuri privind eşecul utilităţilor publice. Cupru Zinc Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval FA-137 CJ - Nr crt Denumirea utilizatorului de apă CNCAF MINVEST SA Deva Platforma Baia de Aries CNCAF MINVEST SA Deva (Zlatmin Zlatna) Pehart Tec Petresti Cod cadastral RA. Câmpului nr. Călăraşi nr. str. Zinc. Zone periurbane raportate la riscurile biologice / epizotii.L. Patringeni *Unităţi închise **Unităţi noi 7.C. 301 . Blaj Hidroelectrica SA 9. Aiud Apa CTTA Filiala 6. Tudor Vladimirescu nr. Conform precizărilor de la punctul 2. Albatros Gold Alba-Iulia. Suspensii suspensii. Aiud.2. Apa CTTA Filiala Alba Iulia (Apa Canal) Apa CTTA Filiala 5. Hidromea fi scăpaţi de trică a evac. Zonele periurbane în care se cresc animale şi păsări în exploataţii / ferme pe teritoriul judeţului sunt: o Bovine S.C.13 AB RA – 45 AB RA – 124 AB RA – 64 AB RA – 63 AB RA – 95 AB RA – 8 AB 1.45 S. Fn 7.Agro-Lact S.2 ha 53 ha Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: Cursul de apă Poluanţi / periculoşi posibil poz. sub control de impact Arieş Ampoi 220 / d Sebeş 755/ d Mureş 3990/ d Mureş 3400/ d Mureş 3120/ s Cugir 530/ s Târnava Mare 2220/ d Sebes Ampoi CN-.35 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare in conservare si inchise - 10..8.. Sanda&Dorin SRL Petreşti. din prezentul capitol. Avram Iancu Sebeş.94 S. Ocna Mures Apa CTTA Filiala 7. 2.A.3 Sfarci-Galati situat in localitatea Valea Mica inchis Halde de steril: . Cugir Apa CTTA Filiala 8. 3. Fier.Cigaş.77 AB RA .C. Fier. Sebes SC Crimbo Gas 10.10.

punctul 1.pr. Ardeu . Albac Albac .Valea Poienii . Dobra .Valea Peştelui . Blandiana .pr.r.Valea Drăghiţii .Valea Arinoasa . Buciumanilor . Arieş Bistra .Valea Poienii . Zone de risc rurale 7.r.pr. Abrud .Valea Cionului .pr.Valea Acmariu . Techereului (Brădet) . căi de comunicaţii sau construcţii: Unitatea administrativ Localitatea în care sunt obiective aflate Cursul de apă teritorială în zone de risc la inundaţii .Valea Babii .7.3. (Detalii privind numărul şi amplasarea acestora conform tabelului de la secţiunea 1. Arieşul Mic .Valea lui Bălan . Lămşoaia .Valea Boholt .pr.Valea Todeştilor Blandiana Bistra Avram Iancu Arieşeni Brădet Albac 302 .Valea Vidrişorii . Mureş Blandiana .pr.pr.pr.3.Valea Steiului . Arieşul Mare Arieşeni Avram Iancu . Arieşul Mare .r.r. Almăşel Almaşu Mare . din prezentul capitol).Valea Teiului .Valea Şesii Bucium .pr. Zonele rurale pe teritoriul cărora sunt obiective economice.Valea Bozului .Valea Utului .r.Valea Ciorasa .Valea Patacului .r. Cib .1.Valea Călugăreşti .Valea Păltinişului . Valea Mare .Valea Negrilesii .1. Cobleş .pr. obiective socio-economice sau căi de comunicaţii rutiere sau feroviare.Valea Prisăcii .Valea lui Gomboş . Zone rurale cu risc de inundaţii în care sunt amplasate construcţii de locuinţe.Valea Vulturului .pr.1.

Cerniţa .Valea Cailor .Valea lui Vodă .r. Gîrbova .pr.pr. Gîrda Seacă .Valea Pivniţii .pr. Tibru .Valea Găinaru .Valea Budeşiţei . Gorganului (Cenade) .Valea Tibrişorului . Curpeni . Cîlnic .Valea Cheia Gălzii . Tîrnave .pr.pr.r.pr.Valea Doştat .Valea Viezuri . Somoghi (Fărău) Cîlnic Crăciunelu de Jos Cricău Cut Doştat Fărău Fărău .Valea Căruţei .Valea Porcăreţ .Valea Osoiului Cenade Gorgan Ceru Băcăinţi Ceru Băcăinţi .r.pr.pr.pr. Boz . Băcăinţi .pr.r. Ciurulesei Ciugud Ciuruleasa Ciugud Ciuruleasa . Tîrnava Mică Cetatea de Baltă Cetatea de Baltă . Craiva .pr.Valea Porcarilor . Cricău .Valea Lupilor .pr.pr.pr. Mureş . Buninginea .pr.Cenade .pr.Valea Heria . Tătîrlaua . Ordîncuşa .pr.Valea Leucii . Balta (Boianului) . Dizdiţu . Arieşul Mare .Torent Mesentea Gîrbova .r.pr.pr. Secaşul Mare . Albac Gîrbova Gîrda de Sus Gîrda de Sus Horea Horea 303 . Daia . Galda (Cetea) .pr.Valea Mare .Valea Cioreştilor Cîlnic Crăciunelu de Jos Cricău Cut Daia Română Doştat .Valea Doştina Galda de Jos Galda de Jos .Valea Bîrlea .pr.

Ighiu Ighiu . Arada .r. Ţelna .pr.r.r.pr.pr. Tîrnava Mică .pr.pr.r. Râtu Lopadea Nouă . Găldiţa . Mureş . Galda Întregalde . SC Cuprumin SA Abrud . Gâlcer Jidvei . Veseuş .pr. Secaşul Mic Mirăslău .r. Ploştini . Inzelu .r.r.pr. Lunca Ampoiţei Mihalţ Cistei Mihalţ Obreja Mihalţ Decea Mirăslău Cicău Mirăslău Lopadea Veche Gura Ariesului Lunca Mureşului Gura Ariesului Lunca Mureşului Gura Ariesului Lupşa Livezile Poiana Aiudului Vălişoara Sat Izvoarele Sat Vălişoara Sat Poiana Aiudului Lopadea Nouă Jidvei Întregalde Ighiu Livezile Meteş 304 .Valea Socşoara . Mirăslău (Cicău) .pr.pr.pr. Arieş Iazul de decantare Ştefanca I. Tîrnave Mihalţ . Ampoiţa .r.r. Mureş . SC Cuprumin SA Abrud Iazul de decantare Ştefanca II. Aiudu de Sus .pr.Valea Mică .pr.pr. Mureş Lunca Mureşului . Lopadea Tăuţi Ampoiţa Isca.pr. Bucerdea .Valea Pietrei (Bojin) . Lupşa SC Cuprumin SA Abrud Iazul de decantare Valea Şesei.. Ampoi Presaca Ampoiului Poiana Ampoiului Văleni .pr. Bedeleu .Valea Ocnişoarei . Odverem .r. Arieş .pr.Valea Rea .

Valea Ponor .Valea Muntelui .pr. Inzelu Rîmeţ .r. Geoagiu (Mogoş) . Rachiş .r. Ocoliş .r. Găbud .r.Valea Poienii Roşia de Secaş .pr.r.Valea Hueşti .pr.pr.Valea Iop .pr. Geoagiu . Abrud Iazul de decantare Valea Săliştei.Torent Pleşoare + Urdaşului .Valea Belioara .r. Poşaga Poşaga .Valea Ciuciului . Măgura .Valea Bogdanului .pr.Torent Remete .Valea Izvoarelor .pr.pr.pr. CNCAF Minvest Deva.pr.r. Geoagel (Cheia) . Pianu .pr. Craca Ohaba Pianu Poiana Vadului . Rîmetea Rîmetea .Valea Davideştilor . Arieş .pr. Arieş .Valea Căptălanului . Bucurului .Valea Obîrşii . Filiala Rosia Montană Rachiş Lopadea Veche Lopadea Veche Lopadea Veche Mogoş Stîna de Mureş -Noşlac Găbud Căptălan Ciuci Ocoliş Ocoliş Ohaba Pianu Poiana Vadului Ponor Poşaga Rădeşti Leorinţ Meşcreac Şoimuş Leorinţ Rîmetea Rîmeţ Roşia de Secaş Roşia Montană Roşia Montană 305 . Mureş Noşlac .pr. Inceşti .pr.Valea Făgetului . Secaşul Mic . Neagra . Mureş Rădeşti .Valea Şovar .Valea Rece Ponor .pr. Secaşul Mic .Valea Fordii .Valea Steiului .Valea Lazului Mogoş . Şoimuş .pr..

pr. în conformitate cu Planul de avertizare .pr. Sălciuţa . Arieş .r.Valea Râmeţi .Potenţial accident la barajele de pe râul Cugir : .Valea Pănteştilor .r. Săsciori Scărişoara Sîncel Coşlariu Galtiu Sîntimbru Totoi Sîntimbru .Valea Muşchiului .Valea Lăzeşti . Tîrnava Mică .pr. Arieşul Mare Scărişoara .r.Valea Tonii .alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti . din administrarea Suc. Mureş Sălciua .Baraj Cugir – Suc.r.r.Valea Săcărel (Secăşel) .Valea Lucaciu .Valea Bocăii (Bochii) . Valea Largă . Sebeş . Baraj Râul Mic – SC Cugireana 306 . Galda .. Geoagiu .r. Valea Mare Sîncel .r.pr.Valea Gorniştii .Valea Bîrlogului . Cugir Şibot .Valea Sărăcsău . Mureş Sohodol Sîntimbru Sohodol Stremţ Stremţ Şibot Localitatea Şibot – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajelor de pe râul Cugir.5 ha teren agr. Băcăinţi (Cerului) .Valea Dobreasca .pr. Hidrocentrale Sebeş .Barajul Obrejii de Căpâlna râul Sebeş.15 case si anexe .pr.pr. Răchita . Arieş .r. Piscicolă AJVPS Blaj Alba .4 punti pietonale . Hidrocentrale Sebeş.Valea Morilor . Sohodol .Valea Turzii .Am.Valea Archiş Săliştea .Valea Cărbunarilor Sălciua .Valea Varului Săsciori .pr.Valea Beiului .

Mărtinie .r.r.2. Tîrnava Mică Şona Sînmiclăuş Şona Biia Lunca Târnavei .pr.Torentul Tăul Bistra Şugag Parţial localităţile situate pe cursul principal al r. .Valea lui Mihai .r. Hidrocentrale cedării barajului de pe râul Sebeş.C. Groseştilor . Kronospan S.r. Hidrocentrale cedării barajului de pe râul Sebeş. Zone rurale cu riscuri în perioadele de secetă şi caniculare.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Parţial localităţile situate pe cursul principal al r.Valea Bătăii .pr.Valea Băişesii .Valea Glod Vinţu de Jos Unirea I+Unirea II Unirea – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Măhăceni Ciugudul de Jos şi Ciugudul de Sus Inoc Dumbrava Vadu Moţilor Valea Lungă Vidra 7.pr. Sebeş. Sebeş .Baraj Tău– r.SA . Sebeş Sebeş 307 . Lodroman . Ciugud . în conformitate Sebeş cu Planul de avertizare . Mureş Vinţu de Jos . Mureş .Valea Muşetoaia .pr.Valea Dumbravei Vadul Moţilor Valea Lungă Vidra .mii mc / an 1878 Operatori economici S. Sebeş.r.r.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti .Valea Morii .pr. Prin afectarea marilor consumatori de apă : Denumire consumator Localitatea Cantitate (consum) . Neagra . din administrarea Suc. Arieşul Mare . Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul .Valea Lihoii .pr.Barajul Oaşa – r. Arieşul Mic .Valea Stoicane Şugag . în conformitate Sebeş cu Planul de avertizare . din Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul administrarea Suc.A.pr.Valea Goblii . Unirea Unirea . Măhăceni .3.Valea Tole . Dobra .pr.

Dîmbu Moţului. Horea. Sîncel. Ciuruleasa.6. Bucium. Vadu Moţilor. Şpring. Bistra.730 ha.N. Cergău. Zone rurale cu risc de blocaje de gheţuri. Râul Arieşul Mare Arieşul Mare Arieşul Mare Arieş Arieş Valea Mare Geoagiu Galda Târnave Pianu Localitatea Albac Albac Vadu Moţilor Bistra Lupşa Bistra Stremţ şi Teiuş Galda de Jos Mihalţ Pianu Zona Zugăi Limita Albac – Vadu Moţilor Limita Albac – Vadu Moţilor Baraj Gârde Pod Valea Lupşii Intravilan Bistra Stremţ şi Teiuş Galda de Sus – Galda de Jos Punte Cisteiu de Târnavă – Obreja Pianul de Jos – Vinţu de Jos Obs 7.Gheţari Gîrda . datorat compoziţiei trupului de pădure în totalitate de răşinoase sau răşinoase în amestec cu foioase. 7. Vf.L. Transavia S. Prin afectarea zonelor cu suprafetele mari de cereale păioase sunt: Vinţu de Jos . Piatra Neamţului. punctul 1. Vl. în aceste areale fiind cele mai multe cursuri de apă nepermanente din judeţ. în special zona Munţilor Apuseni (Arieşeni. 1. Poiana Vadului. 3. Roşia Montană. Fili. 6.742 ha. Avram Iancu. Sohodol. 308 .Tomnatecului. Fenomenul de secetă poate fi la semnalat la un nivel mai accentuat şi pe teritoriul administrativ al localităţilor din Podişul Secaşelor şi zona Tîrnavelor.Oiejdea Alba Iulia Cantitate (consum) . din prezentul capitol. 2. Preluchi. crt. Zone rurale cu riscuri privind producerea incendiilor de pădure. S. 10.5. Dîrninosul.1. Ciocului. M.R. Cricău .4. Agras Localitatea Sîntimbru Galda de Jos . Roşia de Secaş. Scărişoara.mii mc / an 261 147 Zone de culturi agricole. Vf. Zonele rurale cu riscuri privind producerea de polei pe sectoare de drum ale drumurilor din judeţ sunt în conformitate cu tabelul de la secţiunea1. Albac. Daia Română.3. Glod. 5. 9. Galda de Jos . în zonele: o Munţii Apuseni ( Dl. Scoarţa.Ponor Rîmeţ. 7. 8.3.3. Lupşa). Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele menţionate sunt: Cenade. 74 Bucium – sat Valea Poienii Abrud – Dealu Mare Almaşu Mare – satele Nădăştie. Şona. 67 C Şugag – Oaşa Şugag – cu localităţile aparţinătoare Zlatna – Dealu Mare D. Ohaba. 7.J. Doştat. Pe teritoriul judeţului sunt identificate zone cu potenţial de incendiu.Gheţari Alte zone cu riscuri de producere a înzăpezirilor sunt pe teritoriul comunelor situate în zonele montane. Cărbunari. Vidra. 107 I Aiud . Valea Lungă.C. Balomireasa.3. pe teritoriul judeţului sunt: Nr. Zonele rurale cel mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt pe următoarele sectoare de drum. Ponor DC 132 Gîrda .630 ha. Vf. Crăciunelu de Jos. 7. 4. Runcului.Denumire consumator S.C.3. în următoarele localităţi: Localitatea pe teritoriul căreia se Drumul Sectorul de drum preponderent afectat produce D.N. Almaşu D.5.J. Cib D. 705 Almaşu Mare de Mijloc.

Mugeştilor.Mediu Mediu Scăzut .Ridicat Scăzut Ridicat Mediu Scăzut .Mediu Mediu . pe teritoriul judeţului fiind: o În Munţii Sebeşului – Valea Salanelor – Slimoi. În aceste zone specifiul este reprezentat de pădurile de brad şi amestec de brad cu foioase în Munţii Apuseni şi trupuri de pădure de molid. pe teritoriul comunei Şugag şi a teritoriului aparţinînd oraşului Cugir.Dl. Păltiniei. Mogoş. Bucium precum şi pe teritoriul oraşului Baia de Arieş. o În Munţii Cugirului – Scîrna – Grăsciori. Vf. Muntele Mare – Segage.Zone de risc natural. Ponor.Ridicat Mediu Ridicat Denumirea localităţii LUPSA METES MIHALT MIRASLAU MOGOS NOSLAC OCOLIS OHABA PIANU PONOR POSAGA RADESTI RIMET RIMETEA ROSIA DE SECAS ROSIA MONTANA SALCIUA SALISTEA SASCIORI SCARISOARA SIBOT SINCEL SINTIMBRU SOHODOL SONA SPRING STREMT SUGAG UNIREA VALEA LUNGA VIDRA Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Mediu Scăzut Mediu . Muncelu Mic). Stîna Gotului. Bistra.Ridicat Scăzut Mediu Scăzut . Unităţile administrativ-teritoriale din zonele rurale afectate de alunecări de teren primare conform legii nr. Sălciua. Coliba Ungurului. o În Munţii Apuseni – Balomireasa.Ridicat Ridicat Mediu Mediu Ridicat Scăzut . Geamăna. Creasta Stîncoasă.Mediu Mediu Mediu Scăzut . Ţîcului. De asemenea zone vulnerabile la incendiu sunt şi cele în care numărul mediu anual de zile cu furtuni depăşeşte 30 zile pe an. Localităţile în zona cărora se regăsesc aceste perimetre sunt cele menţionate mai sus. Stîna Canciului.7.Ridicat Mediu Mediu Mediu Ridicat Mediu Scăzut .Ridicat Mediu Ridicat Mediu Scăzut .Secţiunea a V-a .3. Ocoliş. 7. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional . brad sau amestec în Munţii Şureanu. Goaşele – Bocşitura.Mediu Mediu Mediu Scăzut Scăzut . sunt: Denumirea localităţii ALBAC ALMASU MARE ARIESENI AVRAM IANCU BERGHIN BISTRA BLANDIANA BUCIUM CENADE CERGAU CERU-BACAINTI CETATEA DE BALTA CILNIC CIUGUD CIURULEASA CRACIUNELU DE JOS CRICAU CUT DAIA ROMANA DOSTAT FARAU GALDA DE JOS GIRBOVA GIRDA DE SUS HOPIRTA HOREA IGHIU INTREGALDE JIDVEI LIVEZILE LOPADEA NOUA Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Mediu Mediu Mediu Ridicat Mediu Scăzut Mediu Ridicat Ridicat Mediu Scăzut . o Munţii Şureanu ( Goaşele – Dl. Preluca Groşilor. Casa de Piatră. Dîmbu Arsurilor). Vf. pe teritoriul comunelor Avram Iancu.Ridicat Mediu Ridicat Mediu Ridicat Scăzut . Poşaga. Curcubăta.Ridicat Mediu 309 . Piatra Albă.Ridicat Mediu Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Scăzut . Lupşa. Dl.

SĂSCIORI. Zonele critice pentru producerea avalanşelor prin căderi de pietre (din evidenţa statistică) sunt situate în perimetrul localităţilor: Albac. Ighiu. Arieşeni. Bucium.A.A. S. sat SEBEŞEL Suprafaţa : 20. Rimetea. Ocna Mureş. 1 . Zone rurale cu riscuri privind producerea de avalanşe / căderi de pietre sau grohotiş. Horea.Denumirea localităţii LUNCA MURESULUI Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut Denumirea localităţii VINTU DE JOS Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut .C. ROŞIA MONTANĂ Telefon .teren agricol la est – teren agricol Substanţa toxică : CLOR Raza de intoxicare ( m ) : 8000 Raza letală ( m ) : 1500 EVALUAREA ZONELOR DE RISC ZONA LETALĂ Număr localităţi: 3 Număr agenţi economici : 0 Populaţie posibil a fi afectată : 1500 ZONA DE INTOXICARE Număr localităţi : 6 Număr agenţi economici : 4 Populaţie posibil a fi afectată : 6500 Denumirea agentului economic : S.Alba nu au fost înregistrate activităţi seismice care să afecteze construcţiile. tratare şi transport apă Amplasarea : sat SEBEŞEL Adresa : com. 7.A. Zone rurale cu riscuri industriale. Stremţ.3. Avram Iancu. ROŞIA MONTANĂ . mai numeroase fiind cele din Apusenii de Sud şi a zonelor carstice.” APA MARE” C. Galda de Jos. fax . Noşlac. Pânze de grohotiş asociate cu căderi de pietre sunt caracteristice zonelor montane. Valea Lungă. Almaşu Mare. Roşia Montană. Pe teritoriul jud. ROŞIA MONTANĂ . În această zonă se găsesc localităţile Lunca Mureşului. FAX 0258-783225 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S.T.privind calculul seismic al construcţiilor.Mediu 7. Jidvei. Şugag. Întregalde. Livezile. Săsciori.8.3. Ocoliş.C. Poşaga. Cetatea de Baltă. Ponor. Zona perimetrală a localităţilor Blaj. acestea putând duce la blocarea căilor de acces. Lupşa. Scărişoara. Blandiana. Denumirea agentului economic: S. Noşlac. Localitatea : ALBA IULIA – sediul agentului economic ( staţia SEBEŞEL – Comuna Săsciori) Profilul producţiei : captare.9.950 mp Vecini : la nord – teren agricol la vest – teren agricol la sud . 7. Ciuruleasa. Sîncel. Sălciua. IAZUL DE DECANTARE VALEA SĂLIŞTEI Localitatea : ROŞIA MONTANĂ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. Bistra. Meteş. MINEI Nr. Jidvei este situată în zona E(grad 7) de protecţie seismică. Privind producerea cutremurelor În conformitate cu prevederile Normativului P100/2006. ROŞIAMIN S. Şona. IAZUL DE DECANTARE GURA ROŞIEI Localitatea : ROŞIA MONTANĂ 310 .C.A. Mogoş. ROŞIAMIN S. Hopîrta. Gîrda de Sus.10.T. Fărău. judeţul Alba este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică.3. Rîmeţ. e-mail : 0258-783167.

SA Sucursala Măgurele -Arieşeni 11.5 ha 3.3.U. R. Fil. C. Mihoieşti – pe R. 7. fax .N. Zona Bucium cca. DN 74A. Albac. 1 .1 . MINEI Nr. Jidvei. Şona.evaluarea cant.2 .Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. Bucium.1. Privind poluarea apelor . Pentru această categorie se au în vedere precizările de la punctul 2. Zonele rurale critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele rurale situate în aval de amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac. Halde de steril rezultate din prospecţiunile geologice pt. Săliştea. Scărişoara. Vinţu de Jos. Sebeş. Fe . Mic).Valea Galbena nr.13. din prezentul capitol). Cupru Zinc.3. Sîntimbru.2. Ocoliş (pe DN 74. Oaşa. .4 . şi calit.56 AB Roşia Montană suspensii. Obrejii de Căpâlna şi Ac. 15 ha Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: Cursul de apă Poluanţi Codul Denumirea / Nr Cod periculoşi posibil cadastral al utilizatorului de poz. Sîncel.iaz de decantare Gura Roşie în conservare . Filiala Roşiamin Roşia Montană 23 ha 18. Ac. Zonele incluse în această categorie sunt cele de desfăşurare fizică a drumurilor naţionale şi zonele adiacente ale acestora. Galda de Jos. Arieşeni.26 halde de steril din care 2 halde (Valea Verde şi Hop) sunt active. Sohodol. se încadrează următoarele localităţi rurale: Cut.5 ha 22 ha 2.12. 7. crt Exploatări miniere. Ac. Gîrda. ROŞIA MONTANĂ Telefon . Hidromecrt cadastral a fi scăpaţi de folosinţelor de apă trică a evac. Mangan FA. FAX 0258-783225 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de coastă în conservare 7. Bistra. (Detalii conform precizărilor de la punctul 1. Poşaga. Privind căderea aeronavelor. Cetatea de Baltă.iaz activ Halde de steril: .11.ROŞIAMIN SA Roşia Montană RA . DN 14 B).3. e-mail : 0258-783167. Zone rurale cu riscuri asociate transportului şi depozitării de produse periculoase. amplasare Depozite de deşeuri.1. din prezentul capitol.halda închisă . Valea Lungă. Nr.Valea Izbicioara Suprafaţa 1. Tău. Miraslău (trafic ridicat pe DN 1 şi DN 7) dar şi localităţile: Crăciunelu de Jos. Vadu Moţilor. sub control apă din aval de impact 1. Lupşa.Valea Izbita Halde de steril .halda închisă Iazuri de decantare .halda închisă . Meteş.a mineralizatiei uranifere. Sălciua. halde de steril Zona Apuseni Iazuri de decantare: .. Arieş şi Ac. o Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă.Valea Galbena nr.74 AB FA.Varciorog .1. Şibot. (Conform precizărilor specifice din prezentul capitol).Valea Galbena nr. Petreşti – pe R.halda închisă .zone rurale În tabelul de mai jos este prezentata lista cu zone de risc de poluare a apelor de suprafaţă din zona exploatărilor miniere din muntii Apuseni. Ac.137 CJ 311 .iaz de decantare Valea Saliştei . Având în vedere prevederile referitoare la comunicaţiile rutiere şi feroviare prezentate la punctele specifice acestui domeniu (în special lipsa variantelor ocolitoare pentru localităţi şi desfăşurarea transporturilor de substanţe periculoase).

63 PF Stupar Ioan STUPY Săliştea. SÂNTIMBRU 3.R. FN SC Dragonul Câlnic S. Ferma nr. Miraslău.L. Sat Vama Seacă.Happy Snail S.L.L. Lunca Mures.R. de rezervoare – 4 Substanţa: benzină.R. Drumul SIBIULUI FN Mol România SC Benstar SRL Clujului nr.R. sat Sîntămărie.14.L.Borza. Unirea. Fn PF Beldean Daniel Com. de rezervoare – 5 Substanţa: benzină. Boz. Zone rurale raportate la riscurile biologice / epizotii Zonele rurale în care se cresc animale şi păsări în exploataţii / ferme pe teritoriul judeţului sunt: o Bovine S. 425 SC Solaris S.15.FN o Ovine SC Ovinex Gligor srl Galda de Jos.R. motorină Cantitate totală – 60 to Nr.Principală. 2 4.L. Localitatea Denumirea operatorului economic Lukoil România SRL Lancrăm DN1 Km 270+700 SC Florea Grup Săntimbru DN1 K M 387 Tipul de activitate Comercializare produse petroliere Comercializare produse petroliere Comercializare produse petroliere Comercializare produse petroliere Depozite. motorină Cantitate totală – 122 to Nr. S.7.L. nr.337 S. Principală.Cetatea de Baltă.R. Al. crt 1. Principală. substanţe periculoase Cantitate totală – 143 to Nr.str. Crăciunelu de Jos.3. str.3. str.Morii.R.L. 7.Bioterra S.nr. nr.R. motorină Cantitate totală – 150 to Nr. str. nr.str.nr.C.1. motorină LANCRĂM 2. rezervoare.Principală. 2 SC Agro Serv Com. Veza.R. Zone rurale cu riscuri de incendiu Obiectivele cu risc de incendiu şi care au ca profil de activitate depozitarea şi comercializarea produselor petroliere conform tabelului: Nr.Slatina. de rezervoare – 4 Substanţa: benzină.C. Câlnic.Grindului. OIEJDEA 312 .R. Decea.289 SC Aspersa S.L.183 SC Cabro Grup S.413 o Melci SC Helitex S. nr.1 SC Solaris S.Drejmar. de rezervoare – 2 Substanţa: benzină. FN SC EURO OVEXIM srl Spring. Sîntimbru FN.L.L. 273 SC Agrorot S. str. str.Principală.Gării nr. str.

după caz. măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare. h) operativitatea.intervenţie vor fi principiile managementului situaţiilor de urgenţă astfel: a) previziunea şi prevenirea. c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi. cu respectarea prevederilor art. după caz. i) alte măsuri prevăzute de lege. Principiile acţiunilor de intervenţie: • Pregătirea şi conducerea acţiunilor se execută într-o concepţie unitară. acţiuni şi măsuri pentru: a) avertizarea populaţiei. e) cooperarea la nivel naţional. de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale. amploarea şi evoluţia situaţiei şi în concordanţă cu principiile managementului integrat. astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse. Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi vor fi proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.2288 din 9 decembrie 2004. b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor. republicată.CAPITOLUL IV ACOPERIREA RISCURILOR SECŢIUNEA 1. La baza acţiunilor de protecţie . republicată. d) intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite. în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora. h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice. interzicerea muncii forţate. 3 din Hotărârea Guvernului nr. Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă sunt în conformitate cu prevederile anexei nr. după caz. inviolabilitatea domiciliului. e) acordarea de ajutoare de urgenţă. g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă. d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice. g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională. pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele. conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. în condiţiile legii. celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE Acţiunile de protecţie . pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative. pe baza planurilor şi 313 . în funcţie de situaţie. f) instituirea regimului stării de urgenţă. dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii. instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol. f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind.intervenţie la nivel judeţean se desfăşoară pe principiul gradualităţii în funcţie de locul. la libera circulaţie. 93 din Constituţia României. aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. în condiţiile prevăzute de art. regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare. 53 din Constituţia României. Pe timpul stării de alertă se pot dispune. natura. b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă. hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată.

• Economia de forţe şi mijloace se realizează prin întrebuinţarea eficientă a acestora. Acţiunile de protecţie intervenţie se realizează pe baza activităţilor stabilite pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la nivel local / judeţean / naţional după caz sau prin organe şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă (Bază : Hotărîrea Guvernului nr. amploarea situaţiei de urgenţă. se desfăşoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute pentru fiecare în parte raportat la specificitatea acestuia. natura şi amploarea situaţiei de urgenţă. de natura.procedurilor întocmite din timp de normalitate. fermă suplă şi operativă a acţiunilor de intervenţie. acestea vor coopera pentru elaborarea alternativelor de acţiune raportat la specificul situaţiei. pe urgenţe şi pe schimburi. amploarea şi locul evenimentului produs. riscuri tehnologice. punct de lucru) în altul pe timpul intervenţiei. 2288 din 9 decembrie 2004. în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi măsurile detaliate cuprinse în planurile de acţiune întocmite se stabilesc alternativele de acţiune. decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă situaţia impune” revine comandantului acţiunii. În raport de tipul măsurii / acţiunii. natura. executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc. • Asigurarea acţiunilor de intervenţie. În cazul în care situaţia de urgenţă produsă conţine componente specifice mai multor tipuri de riscuri şi care impun analiza şi stabilirea alternativelor în cadrul mai multor grupuri de suport tehnic. revine şefului grupului de suport tehnic care gestionează situaţia de urgenţă cu premise de producere a victimelor sau care poate produce pagube mai mari în situaţia în care nu sunt premise de pierderi de vieţi omeneşti. În funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă. În această situaţie coordonarea activităţilor de stabilire a alternativelor. • Efortul principal va fi concentrat în principal pentru salvarea oamenilor şi valorilor materiale importante. analizează situaţia concretă creată şi după caz fac propuneri privind acţiunile de protecţie – intervenţie ce urmează a se desfăşura. destinaţiei şi misiunilor specifice. două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăşurate indiferent de natura. comitetului local / judeţean pentru situaţii de urgenţă ( după caz). Pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc. Gradualitatea managementului situaţiilor de urgenţă constă în aplicarea măsurilor pentru îndeplinirea acţiunilor de protecţie şi intervenţie de la nivel local la nivel judeţean. completate şi actualizate la specificul situaţiilor create. celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă). în funcţie de tipurile de riscuri (riscuri naturale. va fi asigurată 314 . pe categorii de tipuri de riscuri. pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele. Alternativele de acţiune vor fi stabilite de grupul de suport tehnic constituit la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi cu atribuţii specifice situaţiei de urgenţă create. La nivel judeţean. de la nivelul forţelor nespecializate la nivelul forţelor specializate şi de la nivelul serviciilor voluntare la nivelul serviciilor profesioniste. pentru fiecare subcategorie în parte conform secţiunii 4 din prezentul capitol. prioritare fiind actiunile de protecţie şi salvare a vieţilor. potrivit scopului. Prima intervenţie. în funcţie de locul. Grupurile de suport tehnic stabilite la nivelul Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă. • Organizarea oportună a manevrei de forţe şi mijloace în scopul concentrării efortului principal dintr-un raion (obiectiv. • Realizarea şi menţinerea cooperării neîntrerupte între forţele care participă la acţiunile de intervenţie. locul şi amploarea evenimentului. precum şi cu alte categorii de forţe existente în zonă. • Conducerea continuă. locul şi amploarea evenimentului produs şi b) desfăşurate dacă situaţia impune. natura. de competenţele factorilor şi structurilor implicate. Dacă evenimentul cumulează evenimente aparţinând a cel puţin două subcategorii de riscuri. riscuri biologice). • Menţinerea unei capacităţi permanente de intervenţie şi constituirea unei rezerve operative de forţe şi mijloace. Selectarea cursului optim de acţiune şi a dispozitivelor de intervenţie vor fi în concordanţă cu locul.

informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior. administrator. SECŢIUNEA A 2-A. . serviciile private pentru situaţii de urgenţă. animalelor şi bunurilor. d) asistenţa tehnică de specialitate.serviciile profesioniste Desfăşurarea intervenţiei serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă cuprinde următoarele operaţiuni principale: . . c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol.informarea personalului de conducere asupra situaţiei create. c) acordul. f) pregătirea populaţiei.evacuarea.regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii.alertarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie. pe domenii de competenţă. salvarea şi/sau protejarea persoanelor. .înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului. . 2.alte structuri. .informarea personalului de conducere (primar. Serviciile voluntare / private pentru situaţii de urgenţă .analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare. Etapele de realizare a acţiunilor . ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR 2. b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă. . hidrografici etc. adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă. luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie. . conducătorul instituţiei.intrarea în acţiune a forţelor.întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie. . analiza situaţiei.deplasarea la locul intervenţiei. Etapele de realizare a acţiunilor . organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale şi inspecţii de prevenire. . . serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă. .localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. Activităţile preventive planificate. şeful SVSU/SPSU – după caz) asupra situaţiei create. h) alte forme.transmiterea dispoziţiilor preliminare. personalul de pe locul de muncă şi alte forţe şi mijloace prevăzute pentru acţiunile de cooperare. . . g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale. şi transmiterea datelor la autorităţile competente. amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie.stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia. de mediu. Evitarea manifestării riscurilor.alertarea forţelor pentru intervenţie. . d) exerciţii şi aplicaţii. .manevra de forţe. 315 .1. Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăşura pe etape de realizare a acţiunilor şi pe faze de urgenţă a acţiunilor în raport de specificul fiecărei structuri implicate.2. b) activităţi preventive ale autorităţilor.realizarea.(după caz) de: forţele şi mijloacele prevăzute de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.restabilirea capacităţii de intervenţie. e) informarea preventivă.retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă. . . seismici. reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo. .recunoaşterea.

. 823/1427 din 2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a avertizărilor hidrometeorologice. manifestarea fenomenului. Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba o Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea legislaţiei în domeniu (Legea nr.U.1996 . pentru aprobarea Metodologieicadru de elaborare a planurilor şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare.A.M.107 din 25.retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă. privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române“ cu modificările şi completările ulterioare. analiza situaţiei. . .localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. pe cale ierarhică se vor anunţa şi celelalte structuri. de agrement sau locală. amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie.nr. O.realizarea. localizare – locul de producere. descrierea fenomenului. accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.restabilirea capacităţii de intervenţie. unităţile militare din judeţul Alba .primirea anunţului despre evenimentul produs.transmiterea dispoziţiilor preliminare.recunoaşterea. Ordinul comun nr. . şi al M.regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii. natura.deplasarea la locul intervenţiei.Echipa de comisari ai Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Alba.A. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Alba Acţiunea se declanşeaza imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări.deplasarea forţelor de intervenţie la locul evenimentului .P.107/2002.G.) .anunţarea forţelor cu care se cooperează şi prevăzute în cadrul planurilor întocmite în acest sens .A. Ordinul M.manevra de forţe.2010. .A. adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă. .M. data. 223 din 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România). Ordinul comun nr. . . nr.. 316 .U. . .M. diminuarea sau eliminarea efectelor majore asupra factorilor de mediu şi la stabilirea cauzelor acestora. dacă se cunoaşte. .evacuarea. 278 din 1997.Legea apelor.informarea serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă.P.G.întocmirea documentelor de intervenţie. salvarea şi/sau protejarea persoanelor. luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs . efectele observate. se deplasează la locul producerii fenomenului pentru a participa la constatarea. .G. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba.informarea structurilor cu care se cooperează. din categoriile de importanta C şi D. . . pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. 13 din 2006 pentru aprobarea Ordonanţei privind exploatarea în siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicola.G. fenomene meteorologice periculoase. . Ordinul M.Se anunţă Comisarul Şef pentru coordonarea şi gestionarea acţiunii.înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului. nr. Legea nr. 638/420 din 2005 al M.I. . amplasarea.02. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba. cauza.alertarea forţelor destinate pentru intervenţie (conform procedurilor interne sau conform prevederilor planurilor de cooperare) .intrarea în acţiune a forţelor.înregistrarea evenimentului .3 din data de 05.Se solicită date despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat fenomenul.îndeplinirea misiunilor specifice structurii sau prevăzute în planurile de cooperare Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente şi / sau despre normele ce trebuie respectate raportat la situaţia concretă existentă.09. ora producerii. modificată şi completată cu O. .nr. animalelor şi bunurilor.

.P. natura. limitarea.Depăşirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ.Echipa de specialişti (A.Comisarii GNM participă alaturi de celelate institutii la evaluarea. cauza.) .. efectele observate.C. pentru coordonarea acţiunilor de monitorizare şi gestionare a acţiunii.La sediul APM ramân specialişti ce desfăşoară următoarele activităţi: centralizarea. Directorul executiv anunţă Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile. masuri de interventie luate şi cele necesare pentru a se evita producerea lui in viitor.Depăsirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ (mass-media). măsuri de interventie luate şi cele necesare pentru a se evita producerea lui în viitor. S. E-on Gaz România S.Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile. . . dacă se cunoaşte.La sediul Comisariatului Judeţean Alba rămân specialişti care vor centraliza. .Se anunţă conducerea A. şi a Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Alba ) se deplasează la locul producerii fenomenului pentru recoltarea de probe şi de a efectua analize fizico-chimice. efect. înlăturarea pagubelor produse.Rezultatele analizelor sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor de urgenţă. . . data. cauze. manifestarea fenomenului.M. Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat. localizare – locul de producere. evaluarea şi transmiterea informărilor coordonarea activităţii de analiză a probelor recoltate interpretarea rezultatelor şi efectuarea rapoartelor . .Acţiunea se declansează imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări . Agenţia Natională pentru Protectia Mediului despre situaţia de urgenţă. Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat. ora producerii.M.M. limitarea. descrierea fenomenului. Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba (poluari accidentale): . . .Se anunţă institutiile (autorităţile) relevante pentru intervenţie (dacă este cazul).Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile. . cuprinde următoarele acţiuni: . .Directorul executiv sau înlocuitorul informeaza Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile despre situaţia respectivă. amplasarea.primirea anunţului de către dispecerul de serviciu despre evenimentul produs . .A : Desfăşurarea intervenţiei în cazul unor accidente tehnice. cauze.P. efect. evalua şi transmite informări. înlaturarea pagubelor produse.P. participă alături de celelate instituţii la evaluarea.Specialiştii A.Se anunţă institutiile (autoritatile) relevante pentru interventie (dacă este cazul).Rezultatele controlului sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor de urgenţă.Se solicita datele despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat fenomenul.dispecerul de serviciu va anunţa imediat telefonic Directorul Tehnic Regiune Şeful Centrului Operaţional Judeţean Şefulde district pe raza căruia s-a produs evenimentul Responsabil HSE Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul Responsabil ATA Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul Responsabil HSE regiune Responsabil ATA regiune Dispecerarul central -anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte -deplasarea la locul evenimentului a formaţiunilor destinate remedierii defectului 317 .înregistrarea defectelor în registrul de reclamaţii a defectelor .

130/2006. modificată şi completată cu H.G. Între SDFEE Alba şi AISEE Alba exista un contract permanent de colaborare.anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte .D. 738 din 14 iulie 2005. nr.A. O. .remedierea defectului Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente. 1/2008.anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte .înregistrarea defectului produs . nr.P.primirea la dispecerat a anunţului despre evenimentul produs. privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia.E. .primirea anunţului despre evenimentul produs.înregistrarea datelor despre eveniment .anunţarea societăţii de distribuţie a gazelor naturale . 42 din 29 ianuarie 2004.primirea anunţului despre evenimentul produs. 73/2009 Legea nr.G.deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului . privind Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă) Structurile cu atribuţii privind gestionarea drumurilor şi podurilor (Secţia Drumuri Naţionale Alba. S.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs . .C.înregistrarea defectelor .U. Hotărârea nr. . nr.G.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs . Regionala Trans Gaz Arad . Sucursala Alba : In cazul în care apar incidente în instalatiile de distributie energie electrică eliminarea zonelor cu defectiuni este făcută de turele de intervenţie operativă din cadrul centrelor de distribuţie. mijloace de transport şi utilaje specializate. 880/2006 privind Regulamentul de organizare şi functionare şi legislaţia conexă).215 din 27 mai 2004.-remedierea defectului Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente.U.E. F. Electrica Transilvania Sud S. 238/2007. modificată şi completată cu Legea nr. Şefii de centre şi puncte de exploatare ţin legatura permanentă cu conducerea unităţii reparaţiile de echipamente şi instalatii defecte se fac pe baza de comenzi de către AISEE Alba care dispune de materiale.G.C. 374/2009 H. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba: Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea legislaţiei în domeniu ( Ordonanţa Guvernului nr.G. Ordinul nr.primirea anunţului despre evenimentul produs.deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului . NR. Legea nr. 1415/2009.remedierea defectului Direcţia de Sănătate Publică Alba: Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea legislaţiei în domeniu (Ordinul M. Drumuri şi Poduri Locale Alba): . Legea nr. privind organizarea activităţii veterinare.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul . Activităţile desfăşurate sunt: .F.deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului .anunţarea turelor de intervenţie operativă din cadrul centrelor de distribuţie . O.pentru aprobarea O. Legea nr.sector Alba : .27/2009.1094 din 13 octombrie 2005. 180/2008.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs .înregistrarea defectelor .S.remedierea defectului S.42/2004 privind organizarea activităţii veterinare.anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie 318 . Centrul de Telecomunicaţii Alba – Romtelecom: . nr.

Structurile aparţinând Serviciului de Ambulanţă Judeţean Alba : . . SECŢIUNEA A 3-A.la primirea unui apel de urgenţă majoră de gr.deplasarea la locul intervenţiei. d) urgenţa a IV-a . amploarea şi de evoluţia evenimentului.efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei şi stabilirea după caz a variantelor ocolitoare şi a restricţiilor în zona afectată.1. natura.intrarea în acţiune a forţelor.efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei şi stabilirea după caz a restricţiilor în zona afectată Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente. . în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată. c) urgenţa a III-a . amploarea şi de evoluţia evenimentului. FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR În funcţie de locul.deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului . Alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă : Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba. Celelalte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă în funcţie de locul.2. pentru rezolvarea cazului .. .asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean. şi a zonelor de responsabilitate precum şi a prevederilor cuprinse în „Planul comun de intervenţie şi cooperare a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Alba”. b) urgenţa a II-a . fazele acţiunilor de urgenţă se diferenţiază pentru serviciile de urgenţă profesioniste şi alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.informarea personalului de conducere asupra situaţiei create.la primirea apelului de urgenta de la Dispeceratul 112. Serviciile profesioniste : Intervenţia pe faze de urgenţă a serviciilor profesioniste se realizează în funcţie de locul. . a numărului de evenimente sau de unităţi administrativ teritoriale afectate precum şi de specificul structurii cu atribuţii în monitorizarea / gestionarea situaţiilor de urgenţă.asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat. dispecerul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Alba comunică solictarea substaţiei responsabile – asistentului medical coordonator. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba. . natura. amploarea şi de evoluţia evenimentului vor dispune acţiunea forţelor de intervenţie din zona de responsabilitate unde s-a produs evenimentul şi după caz completarea acestora cu forţe aparţinând structurii judeţene sau regionale conform dispoziţiilor interne ale fiecărei structuri. . 319 .asigurată prin grupări operative.informarea forţelor cu care se cooperează. 3.A : .conform procedurilor interne specifice fiecărei structuri. Structurile aparţinând Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” S.asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe. Unităţile militare din judeţul Alba . natura.1-0 dispecerul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Alba comunică cazul medicului coordonator care dispune masurile necesare şi stabileşte competenţa echipajelor. . astfel: a) urgenţa I .în cazul situaţiilor de urgenţe civile majore sau dezastre prin numărul unic de urgenţă se anunţă dispeceratul SAJ Alba care anunţă medicul director şi medicul coordonator care decid cursul optim de acţiune şi stabilesc echipajul / echipajele de intervenţie. Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente. dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 3.alertarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie.

clădiri care conţin gaze toxice. c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice. f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Acţiunile de protecţie – intervenţie se realizează prin activităţile specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin. SECŢIUNEA A 4-A. precum şi participarea la evacuarea populaţiei. înştiinţarea şi avertizarea Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor Comunicaţii şi informatică Căutarea. Activităţile specifice în cadrul funcţiilor de sprijin se realizează de către 320 . Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă. cazarea sinistraţilor. clădiri pentru învăţământ. animalelor şi bunurilor materiale. ACŢIUNILE DE PROTECŢIE . evacuarea şi transportul victimelor. instalaţiile şi amenajările afectate Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate Asigurarea energiei pentru iluminat.INTERVENŢIE Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăşura pe baza activităţilor stabilite pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la nivel local / judeţean / naţional după caz sau prin organe şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. descarcerarea. clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă. aprovizionarea cu alimente.Structurile care au doar reprezentare la nivel judeţean intervin cu forţele şi mijloacele la dispoziţie şi după caz completate de elementele de la nivel regional sau naţional (după caz) şi care au atribuţii în domeniu sau cu care sunt încheiate contracte de cooperare / cooperare. Principalele activităţi specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin constau în: Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. medicamente şi materiale de primă necesitate. spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă. populaţiei sau bunurilor periclitate Acordarea asistenţei medicale de urgenţă Prevenirea îmbolnăvirilor în masă Localizarea şi stingerea incendiilor Neutralizarea efectelor materialelor periculoase Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. salvarea persoanelor Evacuarea persoanelor. în apărarea şi securitatea naţională. a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei. instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi. pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor. încălzire şi alte utilităţi Efectuarea depoluării şi decontaminării Menţinerea şi restabilirea ordinii publice Logistica intervenţiei Reabilitarea zonei afectate Acordarea de ajutoare de primă necesitate. d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile. precum şi pentru căi de transport. e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale. staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă. garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii. b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic. precum şi a efectelor negative ale acestora Informarea. persoanelor evacuate şi altor resurse Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă. explozivi şi alte substanţe periculoase.

semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. B.structurile de reprezentare a ministerelor în teritoriu sau structurile de la nivel naţional. d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. r) monitorizarea pericolelor nucleare în instalaţiile speciale de cercetare-dezvoltare: Ministerul Educaţiei. c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . C. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. o) monitorizarea obiectivelor militare. Ministerul Administraţiei şi Internelor. i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. Administraţia Naţională "Apele Române". Administraţia Naţională de Meteorologie. în raport de specificul activităţii şi constau în: 1. la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe. j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. organe şi organizaţii neguvernamentale. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Cercetării Tineretului şi Sportului. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor.INCERC – Bucureşti. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor 321 . alte structuri cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. precum şi a efectelor negative ale acestora A.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară. t) monitorizarea siguranţei alimentelor .INCDFP . Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice.

Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. a unor resurse materiale şi umane: Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale. societăţi de presă şi internet. după caz. conform legii. C. Ministerul Sănătăţii Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. înştiinţarea şi avertizarea A. b) Ministerul Educaţiei. b) pentru punerea la dispoziţie. 4. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. d) Mass-media. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. D. Societatea Română de Radiodifuziune. Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. 3. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi mediului de Afaceri. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. Ministerul Apărării.informatică pentru managementul 322 . c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. administratorii proprietăţilor afectate. Informarea. Societatea Română de Televiziune. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii . B. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. ministerele de resort şi patronatele. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. 2. Ministerul Finanţelor Publice. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. Ministerul Administraţiei şi Internelor. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor a) pentru intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice: Ministerul Finanţelor Publice. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau. c) Ministerul Sănătăţii . societăţi private de radioteleviziune. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii . i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ministerul Mediului şi Pădurilor. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale.

d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / fiecare unitate administrativ-teritorială locală. /Inspectoratul General al Poliţiei Române / Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii.situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române. Căutarea. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. j) evacuarea penitenciarelor. 6. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor. 5. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. 323 . Evacuarea persoanelor. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul Finanţelor Publica. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. 7. spitalelor. k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. Banca Naţională a României. /autoritatea administraţiei publice locale. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. după caz. f) supravegherea. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. 9. Inspecţia Sanitară de Stat. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază. /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei.8. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. după caz. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică. c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 11. Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Apărării 324 . d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Apărării Naţionale. în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. limitarea propagării. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. 10. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . astfel de agenţi. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Finanţelor Publice. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Apărării. i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor . Ministerul Mediului şi Pădurilor şi 325 .în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului Mediului de Afaceri . . Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii.la obiectivele din subordine/coordonare. prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. 15. 13. 16. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ministerul Educaţiei. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei comerţului şi Mediului de Afaceri. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi.ulterior primelor 72 ore. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . Asigurarea energiei pentru iluminat.Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 12. Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. 14.Administraţia Naţională "Apele Române". Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: . Ministerul Transporturilor şi Infrastrtucturii pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. c) verificarea şi asigurarea apei potabile. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Cercetării Tineretului şi Sportului . Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală.

cu materialele necesare. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. 17. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori.000 victime prin Mişcarea 326 . pe domeniile de competenţă. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării. Ministerul Mediului şi Pădurilor. cu materialele necesare. precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia.Ministerul Sănătăţii . căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acordarea de ajutoare de primă necesitate. prin resursele şi infrastructura proprie. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor. g) supravegherea gradului de contaminare. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Apărării.000 victime. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. şi peste 10. n) supravegherea gradului de contaminare. Ministerul Justiţiei / Administraţia Naţională a Penitenciarelor. 19. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii. b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10. potrivit competenţelor. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. d) stabilirea. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. 20. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. 18. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. vegetaţie uscată. e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii. A. executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc în continuare în funcţie de tipurile de riscuri (riscuri naturale. comitetului local / judeţean pentru situaţii de urgenţă ( după caz). La nivel judeţean. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie. Pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc. Familiei şi Protecţiei Sociale. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.sau culture de cereale păioase h) avalanşe de zăpadă i) avalanşe de pietre grohotiş j) cutremur k) alunecări de teren Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. vânt puternic c) căderi de grindină d) tornade e) secetă f) îngheţ g) incendii de pădure. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B. Familiei şi Protecţiei Sociale. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă situaţia impune” revine comandantului acţiunii. precum şi a efectelor negative ale acestora. organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Patrimoniului naţional. pe categorii de tipuri de riscuri. locul şi amploarea evenimentului produs ( marcate în continuare „*”) şi b) desfăşurate dacă situaţia impune (marcate în continuare – „**”). locul şi amploarea evenimentului. riscuri biologice). 327 a b c d e f g h i j k * * * * * * * * * * * ** * * * ** * * * ** * ** ** * * ** ** * * ** . de competenţele factorilor şi structurilor implicate. pentru fiecare subcategorie în parte. se desfăşoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute pentru fiecare în parte raportat la specificitatea acestuia. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. RISCURI NATURALE DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE : a) inundaţii b) furtuni. 1. Familiei şi Protecţiei Sociale. instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii. riscuri tehnologice. b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Dacă evenimentul acumulează evenimente aparţinând a cel puţin două subcategorii de riscuri. cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. de natura. două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăşurate indiferent de natura. În raport de tipul măsurii / acţiunii. agenţi economici.

m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.INCERC – Bucureşti. Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice.c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear.Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei. o) monitorizarea obiectivelor militare. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. Ministerul Administraţiei şi Internelor. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri. Administraţia Naţională de Meteorologie. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe.INCDFP . n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. Administraţia Naţională "Apele Române". k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Finanţelor Publice. * * * * * ** ** ** * * * * ** ** * ** * * ** * * ** * * ** * * ** * * ** * * * * * ** ** * ** ** * * ** ** ** * ** ** ** ** ** * ** ** * * ** ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** ** * * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * * ** ** ** * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** 328 . prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ.

c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Sănătăţii. D.q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. Evaluarea efectelor negative: * * * * ** * ** * ** * * ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** ** ** * ** * ** * ** ** ** * * * ** * ** ** ** * * * ** ** ** * ** ** * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * ** 329 . Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Apărării. C. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. t) monitorizarea siguranţei alimentelor . Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri.

c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. administratorii proprietăţilor afectate. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii informatică pentru managementul situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. înştiinţarea şi avertizarea A. Societatea Română de Radiodifuziune. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. Societatea Română de Televiziune. d) Mass-media. 330 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * */** */** */** */** */** */** */** */** */** */** */** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * * * * * * * * * * * * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * . Informarea. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. B. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. societăţi private de radioteleviziune. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. Căutarea. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. b) Ministerul Educaţiei. c) Ministerul Sănătăţii . societăţi de presă şi internet. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. după caz. C.

Banca Naţională a României. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală. e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române . b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . Ministerul Finanţelor Publice. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul EconomieiComerţului şi Mediului de Afaceri. spitalelor. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. 331 ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** * ** * ** * * ** ** ** * ** * * ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei.d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. j) evacuarea penitenciarelor. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. Evacuarea persoanelor. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române.

Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat.c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. limitarea propagării. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. 332 * * * * * * * * * * * * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ministerul Apărării Naţionale. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale.

Ministerul Administraţiei şi Internelor . Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. astfel de agenţi. f) supravegherea. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate.Administraţia Naţională "Apele Române". după caz. în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. instalaţiile şi amenajările afectate ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** 333 . după caz. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor .c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

la obiectivele din subordine/coordonare. Ministerul Educaţiei. b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: . b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile.ulterior primelor 72 ore. . după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Asigurarea energiei pentru iluminat. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. c) verificarea şi asigurarea apei potabile. Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. Ministerul Finanţelor Publice. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Cercetării Tineretului şi Sportului. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Apărării.în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. 334 ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * . Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică.

Ministerul Transporturilor pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei.c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. g) supravegherea gradului de contaminare. d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Finanţelor Publice. 335 ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. cu materialele necesare. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. cu materialele necesare. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii . Ministerul Finanţelor Publice.

precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării. Ministerul Apărării. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. Reabilitarea zonei afectate * * * * * * ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * * ** * ** ** * * * * * * * * * * * 336 . d) stabilirea. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor . j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor.i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. n) supravegherea gradului de contaminare. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. potrivit competenţelor.

cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora. OBREJII DE CĂPÂLNA. pentru analiza 337 . -se execută – dacă este posibil. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. şi peste 10. prin resursele şi infrastructura proprie. -se verifică funcţional DISPOZITIVELE DE ACŢIONARE ale vanelor şi stavilelor la baraje şi centrale şi a instalaţiilor de alimentare cu energie electrică. -se convoacă “Celula de urgenta pentru situaţii de urgenţă ” a sucursalei. precum şi pentru executarea de manevre. -se urmăreşte continuu regimul precipitaţiilor la staţiile meteorologice din bazin (dacă creşterea debitelor este datorată precipitaţiilor). d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. pentru urmărirea permanentă a nivelelor şi debitelor afluente şi evacuate la fiecare acumulare. Familiei şi Protecţiei Sociale e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii. CUGIR Pragul de “ATENŢIE” Pentru cazul apariţiei de debite: -se instituie supravegherea barajelor cu personalul de exploatare din obiectivele hidroenergetice. pe domeniile de competenţă. agenţi economici.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Familiei şi Protecţiei Sociale. organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie. Acordarea de ajutoare de primă necesitate. Familiei şi Protecţiei Sociale. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. precum şi cu personalul cu responsabilităţi în activitatea de urmărirea comportării construcţiilor. PETREŞTI. TĂU. b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10. pregătirea unor acumulări din aval pentru crearea unor volume de atenuare a undelor de viitură. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.000 victime.restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii. * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** MĂSURI CE SE IAU LA ATINGEREA PRAGURILOR CRITICE – LA ACUMULĂRILE: OAŞA.

Legat de punerea în funcţiune a sistemului de avertizare – alarmare. Pentru pragul de “alertă” nu se impune alarmarea populaţiei decât dacă acest lucru este hotărât de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba. Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă “Unirea” al judeţului Alba. Pragul de “ALERTĂ” Pentru cazul apariţiei de debite: -se aplică măsurile stabilite pentru situaţia de “atenţie”.se pregăteşte sistemul de avertizare – alarmare al S.Sebeş pentru punerea în funcţiune de către personalul de exploatare . b) Atunci când pragul de PERICOL se impune a fi introdus intempestiv fără a trece prin pragurile de ATENŢIE sau ALERTĂ.H. -se anunţă imediat Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba. se anunţă DEN asupra modificărilor apărute în regimurile de funcţionare ale amenajărilor. .H.Sebeş.se aplică măsurile stabilite pentru situaţia de ATENŢIE.A. . -dacă se confirmă depăşirea unor praguri de atenţie.se anunţă Administraţia Bazinală de Apă Mureş. Sebeş.se pune în funcţiune sistemul de avertizare – alarmare al S. care stabilesc măsuri legate de avertizarea agenţilor economici şi a populaţiei în conformitate cu planurile de apărare întocmite la nivelul fiecărui obiectiv sau localitate. Pentru cazul depăşirii unor “praguri de atenţie” la aparatura de măsură şi control: -se reface setul de măsurători la întreaga aparatură de personalul laboratorului UCC şi se prelucrează şi interpretează imediat datele obţinute. cât şi pentru cazul depăşirii pragurilor de “pericol” la aparatura de măsură şi control. .H. prin convenţie de colaborare) pentru eventuale intervenţii în zonele construcţiilor hidrotehnice ce pot fi afectate. sau locală prin personalul de exploatare din CHE la dispoziţia conducerii SH. Pentru cazul depăşirii unor praguri de alertă la aparatura de măsură şi control: . prin grija Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba.situaţiei create şi stabilirea de măsuri. după consultarea factorilor interesaţi şi se execută de către S.Sebeş prin acţionare centralizată de la dispeceratul hidroenergetic din cadrul SH Sebeş în funcţie de situaţia de pericol existentă.se pregătesc mijloacele de avertizare – alarmare unităţilor economice şi localităţilor. care analizează situaţia şi stabilesc măsuri în consecinţă.se anunţă imediat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba. se informează conducerea sucursalei . Sebeş. Sebeş. este redată în volumul II. -se trece la aplicarea programului special de supraveghere a construcţiei în cauză. . . pentru analiza situaţiei şi stabilirea de măsuri.se pregăteşte sistemul de avertizare – alarmare pentru punerea în funcţiune de către personalul de exploatare al S. . Administraţia Bazinală de Apă Mureş. Sebeş.H. situaţie ce poate interveni la apariţia pericolului iminent de cedare a unui baraj cu avarierea la 50% sau la 338 .H. -se pregătesc mijloacele de avertizare – alarmare ale unităţilor economice şi localităţilor. Lista materialelor existente pentru reparaţii şi închiderea breşelor în cadrul S. Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă ”Unirea” al judeţului Alba. prin grija Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă Alba.se mobilizează mijloacele de intervenţie şi mijloacele materiale ale sucursalei (proprii sau ale altor agenţi economici. . pentru a se stabili măsuri tehnice de remediere. se deosebesc două situaţii: a) Atunci când pragul de PERICOL se introduce după trecerea prin pragurile de ATENŢIE sau ALERTĂ dispoziţia de punere în funcţiune se primeşte de la Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă. Pragul de “PERICOL” Pentru cazul apariţiei unor debite catartrofale pe albie. . Bucuresti şi proiectantul de specialitate ISPH Bucureşti. compartimentul UCCH din SC HIDROELECTRICA S.se convoacă “Celula de urgenta pentru situaţii de urgenţă ” a S.H.

5 0.2 Et. Et.1 0.1 0. Petreşti ce pot fi afectate în cazul avarierii barajelor.04 0.4 0. PLAN PRELIMINAR DE RESTRICŢII (Program de secetă) Debite caracteristice (mc/s) Situaţia de vară Situaţia de iarnă Sector / curs de apă / folosinţe Debit Debit Debit Debit Debit Debit Debit de consumatoare importante Debit de restricţii de at.2 0.amonte prelev.5 0.14 0.35 0.2 0.04 0.Debit în secţiune 0.44 0.3 0.2 0. Amonte confl. de at.1 0.3 0.14 0.05 0.62 0.2 0.77 0.3 0.3 Et.25 0.3 . pe baza informaţiilor primite de la personalul de exploatare cu informarea ulterioară a conducerii S.24 0.2 0.1 Et.05 0.1 0.04 0.04 0.04 0.25 0. Mureş .08 3.amonte capt.09 0.1 2.3 0.44 0. PCA nec Et.2 0.25 0.producerea avariei totale a acestuia.1 0.04 0.3 0.51 1. Viişoara .25 0.3 0. Amonte confl.1 0.Platf.Debit salubru .44 0.44 0.04 0.03 0.5 0.04 0.4 0.44 0.2 0.05 0. pentru cazul cel mai defavorabil.4 0.1 1 0.2 0.25 0.3 0. Tău.8 0.77 0.05 0.4 0.3 0.05 0.25 0.SC "UCT" SA Turda .ind.14 1. PCA nec.3 0.05 0.9 0. Obrejii de Căpâlna.RAGCL Mediaş . Copşa Mică . deci când consultarea organelor de decizie ar însemna pierderi de timp. SB-AB .04 0.4 0.44 0.3 0.68 1.SC "CIMENTUL" SA Turda .1 1.SC TEXROMED SA+ 0.4 0.2 0. min.3 0. Zonele protejate sunt cele ale căror cote topografice depăşesc nivelurile maxime ale undei de inundaţie specificate şi în profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere aferentă barajului afectat.14 0. decizia se ia de către dispecerul hidrocentrului Sebeş.2 Et. Cugir.35 0.4 0.09 0.62 1.4 0.3 0.21 2.Sist.77 1.4 0.44 0.05 0. M.4 0.Debit în secţiune . min.3 0.14 0.02 SECTOR VI.05 0.SCAI Poiana-Turda .3 0.09 0.25 0.3 0.64 1.15 0.55 0.14 0.3 0.04 0. T-va Mică .08 0.4 0.72 0. restricţii avert. min.4 3.05 0.4 0.SC STRATUSMOB SA Blaj .SÂRMEI" Câmpia Turzii .Debit în secţiune 0. platf.3 0. RAGCL Mediaş T-va Mare . SB-AB T-va Mare 0.05 0.4 SECTOR VIII.3 0.5 0.05 0.Viteazu . Limita jud.Debit salubru .ind.44 0.4 0.05 0.Debit salubru 0.45 0.1 Et.04 0.25 0.45 1.05 0.25 0.1 0.4 0.4 0.25 0.14 0.21 2.2 0.14 0. Copşa 0.SC "IND.4 0.05 339 .05 0.4 avert.05 0.f.24 0.55 0.amonte Corneşti Arieş . Amonte prelev.3 SECTOR V.15 0.44 3.2 0. sunt prezentate în capitolul III din prezentul plan. Copşa Mică .77 0.03 0.1 Mică .14 0.05 0.irig.14 T-va Mare SECTOR VII.2 0. min.limita jud.SC CÂMPIA SER Câmpia Turzii .RATAC Turda .2 0. Sebeş.H.Idem .05 0. a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba şi a Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă « Unirea » al judeţului Alba Listele localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajele Oaşa.25 0.3 1.

35 0.92 1. Laslea 0.7 0.12 0.3 0.3 1.4 1.95 1.2 0.05 0.13 0.3 0.Debit în secţiune SECTOR T-va Mare Debite caracteristice (mc/s) Situaţia de vară Situaţia de iarnă Debit Debit Debit Debit Debit Debit Debit de Debit de restricţii de at.2 Et.3 1.4 0.3 0.23 0.2 1.15 1. Et. min.3 0.75 0. Mediaş . explozii şi incendii în transporturi d) poluarea accidentală a apelor e) prăbuşiri de construcţii instalaţii sau amenajări f) eşecul utilităţilor publice g) căderi de obiecte din atmosferă şsau din cosmos h) muniţii neexplodate sau nedezactivate rămase din timpul conflictelor militare Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. explozii şi incendii în industrie b) accidente. 340 a b c d e f g h * * * * * * * * * * ** ** ** * .3 0. SB-MS .03 0.03 0.23 Observaţii: .08 0.Sist.Sist. A.15 0.75 0.1 Et.7 0. Vâltori. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor.03 0.2 0. Amonte capt.4 1.Sector / curs de apă / folosinţe consumatoare importante SC MEDIMPACT SA Mediaş .63 0.23 0.3 0. PCA nec.2 0. explozii şi incendii transport şi depozitare produse periculoase c) accidente.03 0.95 0.4 0.03 0.limita jud.23 0.2 0.15 1. RISCURI TEHNOLOGICE DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE : a) accidente.15 0.3 0.1 0.1 0.05 VI+VII+VIII 1. de at.4 0. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B.78 0.1 Et. avarii.61 1. precum şi a efectelor negative ale acestora.2 Et. avarii.14 0.95 0. restricţii avert.3 Et. În caz de debite reduse pe râuri se aplică planurile de restricţii proprii.Debit salubru .Sist.03 0.25 0. PCA nec Et. min.05 1.irig.2 0.03 0.3 0.Debit în secţiune 1.2 0.32 1.irig.7 0. avarii.25 0.irig. 2.2 0.3 0.72 0.4 avert.2 0. min.irig.4 0.09 0. RAGCL Mediaş .65 1.2 0.15 1.15 1.Debit salubru .2 0.61 0. Dârlos .65 SECTOR IX.SC "DUSER" SA Dumbrăveni . Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.Unităţile de pe platforma oraşului Zlatna captează din sursele locale (râul Ampoi.75 0.05 0.03 0.3 0.2 0.09 0.03 .1 0.3 0. min.78 0.3 0. Feneş) în regim natural şi până la realizarea acumulării Feneş funcţionează în regim neasigurat.75 0."DUSER" Dumbrăveni .Sist.

Administraţia Naţională de Meteorologie. i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Administraţia Naţională "Apele Române". Ministerul Administraţiei şi Internelor. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară. 341 * * ** * ** * * ** * * * ** * ** ** * ** ** ** ** * ** * * * ** ** * * * * ** * * ** ** ** * ** * * ** * ** ** * * ** ** ** ** * * ** * * ** ** * ** * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** * * . la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe. n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor.INCDFP Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. o) monitorizarea obiectivelor militare. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.INCERC – Bucureşti. Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor.b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu. Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri.

h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Apărării. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. 342 ** ** ** ** ** ** * ** * ** * * * ** * ** * ** * * * ** * * * * ** ** * * * * ** * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * . b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. înştiinţarea şi avertizarea A. b) Ministerul Educaţiei. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. C. t) monitorizarea siguranţei alimentelor .Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Sănătăţii.s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. D. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Informarea. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Mediului şi Pădurilor. c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale.

administratorii proprietăţilor afectate. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.c) Ministerul Sănătăţii . după caz. societăţi de presă şi internet. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare */** */** publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. C. societăţi private de radioteleviziune. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. * * d) Mass-media. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii . Căutarea. Evacuarea persoanelor.informatică * * pentru managementul situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. * ** Societatea Română de Televiziune. Societatea Română de Radiodifuziune. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: ** ** operatorii de telefonie fixă şi mobilă. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii * * obiectivelor sursă de risc sau. 343 * * * * * * * * * * * * * * * * ** * * * * * ** */** */** */** */** */** */** ** ** ** ** * ** * * ** * * ** * * ** * * * * * ** * * ** * * * ** * * * ** * * * ** ** ** ** ** * * * ** ** ** ** ** * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu * * responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: * * Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. * * B. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică.

spitalelor. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. j) evacuarea penitenciarelor. 344 ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** * * ** * * ** * ** ** * * ** * ** ** * * ** * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul EconomieiComerţului şi Mediului de Afaceri. Banca Naţională a României. f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române . Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Finanţelor Publice. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române.d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii.

Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. după caz. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. astfel de agenţi. Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării. Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Administraţiei şi Internelor . 345 ** ** ** ** ** ** ** * * * ** ** * ** * * ** ** ** * ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * ** ** ** ** ** * * * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ministerul Apărării Naţionale. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. limitarea propagării. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. după caz. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază.

Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală.la obiectivele din subordine/coordonare. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. f) supravegherea. b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice .Administraţia Naţională "Apele Române".ulterior primelor 72 ore. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: . Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. . c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. c) verificarea şi asigurarea apei potabile. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor .în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. 346 ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * * * * * * * ** ** * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** . h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Educaţiei. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. cu materialele necesare. b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei.b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice. căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Apărării. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. Cercetării Tineretului şi Sportului. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * * * * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * ** ** * ** * ** ** * ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** * ** 347 . Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Transporturilor pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii . e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Asigurarea energiei pentru iluminat. b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri .

b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. Ministerul Mediului şi Pădurilor. h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. Ministerul Apărării. cu materialele necesare. m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. n) supravegherea gradului de contaminare. evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor .g) supravegherea gradului de contaminare. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. potrivit competenţelor. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. d) stabilirea. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia. 348 * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** * ** * * * * * * * ** ** * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** * ** * * * ** ** * ** ** ** ** ** ** * ** * * ** * * ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * * * * * * * * .

** c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi * riscurilor specifice. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. cu ** sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora. Familiei şi Protecţiei Sociale. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. organizaţiile religioase ** legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor. Familiei şi Protecţiei Sociale.INCERC – Bucureşti. RISCURI BIOLOGICE DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE a) epidemii b) epizotii / zoonoze Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.000 victime.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. instituţii şi unităţi administrativteritoriale afectate: Ministerul Muncii. prin resursele şi infrastructura proprie. Familiei şi Protecţiei Sociale * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii.Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. Acordarea de ajutoare de primă necesitate. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie. agenţi economici.Bucureşti şi Institutul Naţional de CercetareDezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor .INCDFP . precum şi a efectelor negative a ale acestora. ** b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. A. b * ** ** 349 . Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. şi peste 10. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** 3. b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10. pe domeniile de competenţă.

m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea ** Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor * Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Apărării. j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Administraţia Naţională "Apele Române". precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Ministerul Administraţiei şi Internelor. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. 350 ** * . ** * ** ** * C. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. Administraţia Naţională de Meteorologie. i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. * * * * ** n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri. Ministerul Finanţelor Publice. g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. o) monitorizarea obiectivelor militare. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. la nivel internaţional: ** Ministerul Afacerilor Externe. t) monitorizarea siguranţei alimentelor . Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu. s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.

Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. 351 * * * * . Societatea Română de Radiodifuziune. societăţi de presă şi internet. * ** * * * * * * * * * * * * * * */** */** b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. * * * h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi * Pădurilor. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. Ministerul ** Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii . Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. B. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau. înştiinţarea şi avertizarea A. Ministerul Sănătăţii. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. d) Mass-media. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.informatică pentru managementul * situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. c) Ministerul Sănătăţii . c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. Societatea Română de Televiziune. Ministerul Mediului şi Pădurilor. după caz. D. administratorii proprietăţilor afectate. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. Informarea. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. societăţi * private de radioteleviziune. C. b) Ministerul Educaţiei.d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor * /autoritatea administraţiei publice locale. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală.

b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române . 352 * ** * * * * ** . Ministerul Finanţelor Publice. spitalelor.Căutarea. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Banca Naţională a României. c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. j) evacuarea penitenciarelor. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. Evacuarea persoanelor. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul EconomieiComerţului şi Mediului de Afaceri. k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective.

Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi * Inspecţia Sanitară de Stat.f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. Ministerul Administraţiei şi Internelor . c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. după caz. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. limitarea propagării. astfel de agenţi. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. * 353 . cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ministerul Apărării Naţionale. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază. în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. după caz. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. * * ** * ** c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Educaţiei.Administraţia Naţională "Apele Române". Asigurarea energiei pentru iluminat. instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.la obiectivele din subordine/coordonare. c) verificarea şi asigurarea apei potabile. Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. ** * * ** ** ** * ** b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării ** Rurale. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: ** . încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă.e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. 354 . c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.ulterior primelor 72 ore. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . prepararea şi distribuirea hranei pentru * persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. . instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . Cercetării Tineretului şi Sportului. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Apărării. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. f) supravegherea. după caz: ** Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor .

Ministerul Transporturilor pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Finanţelor Publice. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Mediului şi Pădurilor. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Finanţelor Publice. Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii . c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . evaluarea * efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ministerul Apărării. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. cu materialele necesare. 355 ** * * * * . l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. Ministerul Finanţelor Publice. * * * * * * ** ** * * * ** * ** h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor . b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. personalul din unităţile specializate ale Ministerului * Apărării Naţionale. j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. g) supravegherea gradului de contaminare. Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. cu materialele necesare.

prin resursele şi infrastructura proprie. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării. * * ** ** * ** ** * ** ** * * * * Acordarea de ajutoare de primă necesitate. Familiei şi Protecţiei Sociale ** ** ** ** e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.000 victime. b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10. organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. Familiei şi Protecţiei ** Sociale. şi peste 10. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. agenţi economici. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară ** şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia.m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. d) stabilirea. cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii ** profesionale ale acestora. Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. pe domeniile de competenţă. 356 . n) supravegherea gradului de contaminare. Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor. evaluarea efectelor asupra mediului şi * depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. Familiei şi Protecţiei Sociale.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. potrivit competenţelor. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie. instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru ** Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

Ministerul Administraţiei şi Internelor. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. t) monitorizarea siguranţei alimentelor .INCDFP . f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Evaluarea riscurilor specifice: 357 a * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** . c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor. Administraţia Naţională "Apele Române". Administraţia Naţională de Meteorologie. prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. ALTE CATEGORII DE RISCURI DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZUL: a)incendiilor altele decît cele la fondul forestier.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu. o) monitorizarea obiectivelor militare. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Finanţelor Publice.4. precum şi a efectelor negative ale acestora A. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afacerişi Ministerul Finanţelor Publice. C. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B. vegetaţie uscată sau culturi de cereale păioase Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.INCERC – Bucureşti. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Finanţelor Public. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii . Ministerul Apărării. Informarea. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Finanţelor Public şi administratorii exploatărilor geologice. c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. c) Ministerul Sănătăţii. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. administratorii proprietăţilor afectate. ** ** ** ** * * * * * * * * C. b) Ministerul Educaţiei. Societatea Română de Radiodifuziune. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau. d) Mass-media. societăţi private de radioteleviziune. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi */** Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Sănătăţii. D. societăţi de presă şi internet. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. B. Societatea Română de Televiziune. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. înştiinţarea şi avertizarea A. Comunicaţii şi informatică 358 ** . Ministerul Finanţelor Public. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. după caz. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română.

Căutarea. 359 * ** ** * * . * * ** * * * ** ** ** c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al ** Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. j) evacuarea penitenciarelor. b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. Evacuarea persoanelor. Banca Naţională a României. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. ** e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General ** pentru Situaţii de Urgenţă.informatică pentru managementul situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale . c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române/ . b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. spitalelor. ** ** ** ** ** k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul ** Naţional al Jandarmeriei Române. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor.a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii . precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale.

b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor . c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. Ministerul Apărării. după caz. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de afaceri Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării ** Rurale. după caz. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi ** Pază. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. Ministerul Administraţiei şi Internelor . ** c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. 360 . Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. ** * ** ** * ** ** ** ** ** ** Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. limitarea propagării. în termen de 2 ** ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. astfel de agenţi. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea ** evacuării.e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Finanţelor. f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi mediului de Afaceri. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.

Ministerul Apărării. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. Ministerul Educaţiei. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă.la obiectivele din subordine/coordonare. până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Asigurarea energiei pentru iluminat. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. Comerţului şi Mediului de Afaceri. d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: ** Ministerul Economiei . * Ministerul Finanţelor Publice. Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. ** Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. 361 . * ** * i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a ** apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor .Administraţia Naţională "Apele Române". instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Cercetării Tineretului şi Sportului. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. * ** ** ** ** b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei.f) supravegherea. ** c) verificarea şi asigurarea apei potabile. ** b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Societatea Naţională de Cruce Roşie ** din România. Ministerul Finanţelor Publice. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei ** electrice: Ministerul Economiei . Comerţului şi Mediului de Afaceri. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române.ulterior primelor 72 ore. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. Societatea Naţională ** de Cruce Roşie din România. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . . prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică.în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. Comerţului şi Mediului de Afaceri. * b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: . Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Economiei .

Ministerul Finanţelor Publice. m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. g) supravegherea gradului de contaminare. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. . k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor. 362 ** * * ** ** ** * ** * ** .Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Economiei . Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării Naţionale. Comerţului şi Mediului de Afaceri. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea * stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . n) supravegherea gradului de contaminare. cu materialele necesare. j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor.I. Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii . Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor.A. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei . puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor . Comerţului şi Mediului de Afaceri. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administreaţiei şi Internelor. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. * ** ** ** ** f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. Ministeru