P. 1
ACORD DE MEDIU

ACORD DE MEDIU

|Views: 175|Likes:
Published by Ana Bug

More info:

Published by: Ana Bug on Apr 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/08/2015

pdf

text

original

ACORD DE MEDIU (Proiect) Nr.1 din 17.06.2010 Ca urmare a cererii adresate de MAL PETRU, cu sediul in loclitatea Barateaz, str.

Unirii nr.1, inregistrata la APM Timis cu nr. 4777RP/22.09.2009, in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, a Hotararii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz, se emite: ACORD DE MEDIU pentru proiectul “ Amenajare pescarie, imprejmuire ” din localitatea Barateaz – extravilan neproduvtiv , judetul Timis, in scopul stabilirii conditiilor si a masurilor pentru protectia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede: I. Descrierea proiectului, lucrarile prevazute de proiect, inclusiv instalatiile si echipamentele: Proiectul presupune: - construirea unei pescarii extensive pentru uz familial, suprafata de teren cca. 5000 m2, din care 2150 m2 luciu de apa, in imediata vecinatate a unui brat mort al paraului Slatina; - imprejmuirea se realizeaza din plasa de sarma pe stalpi de beton fixati direct in sol si poarta de acces cu rame de otel si impletitura de sârma: o poartã mare pentru utilaje cu deschiderea de 3.0 m şi o poartã micã pentru accesul oamenilor cu deschiderea de 1 m ; - pentru a asigura condiţii optime de viaţă şi dezvoltare a populaţiei piscicole este necesar asigurarea unui debit permanent de primenire cu apă proaspata a bălţii de 0,25 l/s; - pentru a opri temporar fluxul de apa dinspre bratul mort al paraului, pe perioada de excavare se face un stavilar temporar din impletitura de crengi de

-

-

-

-

salcie si pamant batatorit in asa fel ca in cateva saptamani zona mlastinoasa in prezent sa se zvante si sa permita escavarea pentru amenajarea fundului baltii; pamantul inlaturat amestecat cu resturile vegetale de pe amplasament (max. 2000 – 2500 m3) se depoziteaza si imprastie pe terenurile agricole proprii, fiind un sol fertil de buna calitate, restul fiind folosit pentru suprainaltarea si consolidarea malurilor care ajuta la protectia impotriva inghetarii in profunzime a apei din balta, in anotimpul friguros; adancimea este de 1,3 m in amonte, in apropierea gurii de alimentare cu apa si de peste 1,5 m ( pana la 2,3 m ) in aval, la gura de evacuare a apei din bazin; malurile sunt cat mai abrupte pentru a impiedica inghetul sa afecteze prea mult din volumul de apa; speciile cu care se populeaza pescaria imediat dupa amenajare sunt : caras si caracuda; speciile cu care se face popularea sunt similare cu speciile care se regasesc si in zonele umede din apropiere pentru a nu influenta echilibrul ecologic, prin eventuala introducere a unor specii concurente care sa ajunga prin gura de evacuare spre mlastinile de la Satchinez; dupa prima primavara de la introducerea acestor specii, se populeaza cu specia principala, si anume crapul; fiind o pescarie extensiva, cantitatea maxima de peşte cu care se poate popula (capacitatea portanta) raportata la marimea luciului de apa si adancime, este cuprinsa intre 100 – 800 buc. peşte /ha ( in medie 200 kg/ha); fiind o crestere extensiva, pestele nu se furajeaza, acesta hranindu-se strict cu productivitatea naturala; conform programului de populare, populatia piscicola atinge maximul de 500 kg in cca. 3 ani si se mentine la aceasta valoare prin autoreglare si prin extragerea periodica a unor mici cantitati de peste; popularea baltii se face initial cu 40 kg de caras de peste 250 g si 50 kg de caracuda de peste 150 grame/ bucata in primul an de amenajare, apoi, in al doilea an se recomandă introducerea a 100 kg de crap de 2 veri cu masa corporală medie de 300-500 grame; popularile ulterioare se fac doar in urma unor pescuiri de control si dupa stabilirea efectivului piscicol din balta. Zona in care urmeaza sa se realizeze imprejmuirea si amenajarea baltii pentru

pescuit se afla la aprox. 2,5 km de perimetrul ariei naturale protejate “Mlastinile de la Satchinez” in amonte , cu statut de interes comunitar -situl ROSCI0115, respectiv a

ariei Natura 2000 şi în apropierea ariei de protecţie specială avifaunistică- situl ROSPA0078. II. Motivele si considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele si in legatura cu calitatea si concluziile/recomandarile raportului privind impactul asupra mediului si ale participarii publicului: -terenul aferent investiţiei se afla in proprietatea privată a statului, în administrarea Consiliului Local Satchinez, CF nr.5159, CF nr. 20014, CF nr. 1401; suprafaţa concesionata pe o perioadă de 20 de ani este de 5000 m2 ( perimetrul zonei care urmeaza sa fie imprejmuita este de 330 m) din care suprafata luciului de apa 2150 m2; -in urma analizarii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se constata ca au fost abordate aspectele relevante privind impactul proiectului asupra biodiversitatii; -raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru componenta Biodiversitate concluzioneaza : prin uniformitatea biocenozelor, prin lipsa arborilor şi arbuştilor, prin lipsa apei de suprafaţă, sau prin inundarea bruscă a terenului, prin numărul redus de insecte, impactul amenajării piscicole va fi nesemnificativ asupra avifaunei, din punctul de vedere al cuibăritului; in faza de organizare de santier este un factor de deranj minimal, ceea ce nu perturba biodiversitatea; in faza de umplere cu apa a incintei amenajate, pericolul impactului iminent apare mult diminuat. Avantajele implementarii proiectului Realizarea pescăriei creaza o îmbunătăţire a aspectului, posibilităţii şi calităţii vecinatatilor zonei umede a rezervaţiei Mlaştinile Satchinez, prin: -crearea unei suprafeţe deschise de apă, într-o zonă semiaridă, de unde lipseşte apa cu desăvârşire, sau care este inundată ocazional; -oferirea unei posibilităţi suplimentare de staţionare, eventual hrănire, a păsărilor acvatice protejate în rezervaţie; -amenajarea unei baze de agrement, necesare zonei, pentru dirijarea şi controlarea pescuitului într-un loc amenajat şi prin oferirea unei posibilităţi generoase de petrecere a timpului liber; combaterea braconajului piscicol;

• cum raspunde/respecta obiectivele de protectia mediului din zona. -Legea nr. 655/2001. Acustica urbana“ – limitele admisibile ale nivelului de zgomot. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. -Legea nr. 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. 236/2001 privind regimul ariilor naturale protejate. -OUG. inclusiv deseurile periculoase. • respectarea cerintelor comunitare transpuse in legislatia nationala : . nr. 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin Legea nr. conservarea habitatelor naturale a florei si a faunei salbatice. -OUG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile. si anume: „schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. indiferent de regimul juridic al acestora”.-crearea unui model local. cu modificarile si completarile ulterioare. 426/2001. prin bunăvoinţă şi toleranţă faţă de fauna sălbatică. totodată reevaluarea concepţiei populaţiei locale faţă de valorile patrimoniului natural şi necesitatea protejării acestora . apa. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. 426/2001 pentru aprobarea OG nr. modificata prin Ord. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. sol: Utilitati: .G.OUG nr. 265/2006 privind Protectia Mediului. -OUG nr. 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006. nr.titularul are obligatia respectarii art. 465/2001 pentru aprobarea O. pe aer. -STAS 10009/1988 privind “Acustica in constructii. conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice -STAS 12574/1997 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate. . 71(1) din OUG nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr.U. cu modificarile si completarile ulterioare. 61/2006 aprobata prin Legea nr 27/2007. prin management adecvat. -HG nr.

reducerea si. -pescaria nu este generatoare de ape uzate.2500 m3) se încarcă într-o autobasculanta. 3000 m3).-alimentarea cu apa se face din bratul mort al paraului Slatina. umplerea cu apa se face la debit mic. după care partial este folosit la suprainaltarea. radiatii. exploatarea baltii este in sistem extensiv. dupa realizarea amenajarii se asigura un debit de primenire permanent al baltii de 0. restul (aprox. zgomot.25 l /h.) si efectul implementarii acestora: -sursele generatoare de zgomote . resurse naturale etc. 2000 . III. Masuri pentru prevenirea. subsol. -evitarea disipării de pământ şi materiale de construcţii pe carosabilul drumurilor de acces. -materialele de construcţii pulverulente se vor manipula în aşa fel încât să se reducă la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici. patrimoniu cultural si istoric. risc pentru sanatate. peisaj. apoi se lasa inca 5-6 luni pentru inceperea dezvoltarii plantelor acvatice de substrat. -solul vegetal zvantat si uscat care rezulta din amenajarea cuvetei baltii (max. dupa care incepe procesul de populare. in aproximativ 6 luni. datorita faptului ca s-a renuntat la alternativele cu hranire si fertilizare artificiala. biodiversitate/arii naturale. preluarea apei care strabate balta este tot in bratul mort al paraului Slatina. aer. -se interzice depozitarea de pământ excavat sau materiale de construcţii în afara amplasamentului obiectivelor şi în locuri neautorizate. -umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenării prafului. este îndepărtat cu ajutorul escavatorului. compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a)masuri in timpul realizarii proiectului (se vor preciza pentru: apa. vibratii. nu exista pericolul cresterii incarcarii apei la deversare . . taluzarea si consolidarea malurilor. identic cu fenomenele din baltile naturale neamenajate. sol. se transportă şi se utilizeaza ca sol fertil pe terenurile agricole ale beneficiarului proiectului. 1500 kg) se folosesc la incalzire de beneficiar. respectiv utilajele tehnologice ( excavator. deseuri. -deseurile vegetale uscate (apreciate la aprox. autobasculanta )trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune. pentru a limita cat mai mult posibil zgomotele si vibratiile. -imprastirea namolurilor provenite de la amenajarea baltii se face pe terenul beneficiarului investitiei. unde este posibil.

. daca zona nu va mai fi frecventata la acea data de oameni si animale domestice. c)masuri pentru inchidere/demolare/dezafectare si reabilitarea terenului in vederea utilizarii ulterioare. pentru proiectele pentru care s-a luat decizia ca pot avea impact semnificativ asupra integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar. deoarece. vor fi atrase de locatie. • masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. -daca se doreste si incetarea existentei baltii. se acopera scurgerile de carburanţi cu material absorbant biodegradabil. fiind un loc populat cu peste in conditii naturale serveste ca un ochi de apa suplimentar pentru hrana pasarilor acvatice care cuibaresc in zona mlastinilor de la Satchinez si care. in afara celor mentionate in studiul de impact se face numai dupa consultarea unor specialisti in domeniu care sa garanteze ca in aval nu se produc disfunctionalitati in biocenoza raului. luarea de măsuri de precauţie în caz de scăpări accidentale de combustibil pe sol. se stavileste temporar sau definitiv alimentarea ei si se realizeaza inchiderea cu umplutura de pamant din zona adiacenta. promovand dezvoltarea durabilă şi se realizeaza într-un mod care să nu afecteze speciile rare şi habitatele reprezentive. De asemenea. în vederea diminuării şi chiar a eliminării impactului asupra solului. conditiile si modul/calendarul de implementare a acestora: -realizarea pescăriei se face in sistem extensiv. -luarea de măsuri de reducere a nivelului încărcării atmosferice cu pulberi în suspensie /sedimentabile. precum si efectul implementarii acestora. b)masuri in timpul exploatarii si efectul implementarii acestora: -introducerea altor specii. -in cazuri accidentale.-se interzice alimentarea utilajelor cu combustibil in perimetrul amenajarii pentru a evita orice posibilitate de poluare accidentala a apei sau panzei freatice. luciul de apa se mentine probabil mentinut si in continuare. se precizeaza masuri corespunzatoare cel putin uneia dintre urmatoarele situatii ( in functie de stadiul in care s-a finalizat evaluarea adecvata ): -dezafectarea imprejmuirii se poate face in cateva ore prin inlaturarea gardului de sarma si a stalpilor de sustinere.

„inexplicabile” se anunţa şi se cere părerea unui specialist. cu exploatarea raţională a fondului piscicol propriu. in contacte directe cu fenomene biologice curioase. nu se căuta voit speciile de animale. In cursul lucrărilor de renaturare. iar habitatele din imediata vecinătate a pescăriei vor fi reconfortate prin plantarea de zone verzi. In timpul realizarii proiectului: a) conditii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (romanesti sau comunitare). nemaiîntâlnite.a. -realizarea amenajarii să urmareasca obţinerea unui echilibru cât mai firesc cu natura şi cu speciile autohtone din zonă. sub nici un fel şi nici un pretext. sperietori şi alte mijloace nepermise de lege pentru alungarea păsărilor. nu se deranjeaza. zona se curata. nu se omoara şerpii întâlniţi. Conditii care trebuie respectate: 1.-introducerea în incinta pescăriei amenajate doar a speciilor de peşti autohtoni. -după terminarea lucrărilor. IV. solul decopertat va fi acoperit cu fân cosit tâziu (sfârsit de august la maturitatea pajiştilor) din apropierea arealului in care se fac lucrarile.. principala specie să fie crapul si alti pesti din familia ciprinidelor. -să nu se recurgă la capcane. cu lucrări de întreţinere periodică. copaci ş. -popularea cu peşti să fie executată în prezenţa unui specialist in acvacultura si cu anuntarea reprezentantilor de la APM Timiş sau a custodelui rezervaţiei. cerintele tehnice legale de construire a unui depozit de deseuri):- . nu se distrug ponte sau puii. -in timpul lucrărilor nu se practica vânătoarea fără autorizaţie. braconajul. Seminţele acestor specii vor ajunge astfel in pămant in compoziţia şi procentajul interspecific caracterisitc zonei de proveninenţă a fânului. care va prilejui şi o monitorizare numerică a speciilor aviare. dupa caz (de exemplu. eventualele familii de păsări şi mamifere întâlnite. -să se permită observarea şi monitorizarea păsărilor acvatice atrase de ochiul deschis de apă şi posibilităţile de hrană. împuşcare.

sau orice alta metoda de ingradire a accesului lor la aceasta biocenoza acvatica amenajata. -cresterea speciilor autohtone de pesti. ca broasca testoasa de lac. b) conditii care reies din raportul privind impactul asupra mediului. a periodicitatii. fara gonirea. sigure. -se urmareste si controleaza indeaproape organizarea de santier pentru a preveni orice forma de poluare a mediului. productive ale solului. impuscarea.):c) conditiile necesare a fi indeplinite in timpul organizarii de santier (de exemplu. in special de cele cu statut de conservare vulnerabil. 265/2006 privind Protectia Mediului cu completarile si modificarile ulterioare. prezenta substantei organice este o garantie arefacerii lanturilor trofice specifice baltilor amenajate. -utilizarea baltii se face si in scop de cercetare si eductiv. .): -la amenajarea pescariei. dupa caz (de exemplu. grosimea geomembranei de impermeabilizare. in scopul cresterii pestilor si favorizeaza integrarea acestora in peisajul rezervatiei. in special crap. -se va avea grija de toate speciile protejate. interzicerea amplasarii organizarii de santier in vecinatatea ariilor naturale protejate etc. nu se indeparteaza in totalitate straturile vii. iar achizitionarea puietului de peste sa fie din surse inregistrate. cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate. tipar. broasca de mlastina. dupa caz: c) pentru instalatiile care intra sub incidenta legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii:• nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile.b) conditii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integreaza concluziile evaluarii adecvate. precum si alte activitati conexe.amplasarea organizarii de santier si a depozitelor. nu se permite introducerea speciilor de flora si fauna straine zonei. respectiv din cerintele legislatiei comunitare specifice. pentru poluantii . nefragmentarea habitatului etc. otravirea. a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor: 2. se vor realiza cu respectarea stricta a prevederilor OUG nr. d) planul de monitorizare a mediului. In timpul exploatarii: a) conditiile necesare a fi indeplinite in functie de prevederile actelor normative specifice: -toleranta maxima fata de prezenta pasarilor acvatice. 195/2005 aprobata prin Legea nr.

265/2006 privind Protectia Mediului. indiferent de regimul juridic al acestora”. 164/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr. Acustica urbana“ – limitele admisibile ale nivelului de zgomot. 465/2001 pentru aprobarea O. . conservarea habitatelor naturale a florei si a faunei salbatice. cu modificarile si completarile ulterioare. 61/2006 aprobata prin Legea nr 27/2007. managementul deseurilor. zgomot. protectia naturii: .titularul are obligatia respectarii art. -Legea nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 426/2001.U. managementul apei. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile. nr. -OUG. 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. parametrii ori masuri tehnice echivalente: • prevederi pentru limitarea efectelor poluarii la lunga distanta sau transfrontiera.OUG nr. nr. -HG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin Legea nr.G. 426/2001 pentru aprobarea OG nr. -OUG nr. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. 195/2005 aprobata prin Legea nr. dupa caz. modificata prin Ord. inclusiv deseurile periculoase. 655/2001. 236/2001 privind regimul ariilor naturale protejate. 265/2006. cu modificarile si completarile ulterioare. -Legea nr. -STAS 10009/1988 privind “Acustica in constructii. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile. conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice -STAS 12574/1997 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate. dupa caz: d) respectarea normelor impuse prin legislatia specifica din domeniul calitatii aerului. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 71(1) din OUG nr. si anume: „schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. . sau.care pot fi emisi in cantitati semnificative. -OUG nr.

cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate. modificată şi completată prin HG nr. staţie epurare. -monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate şi încadrarea acestora în limitele admise de HG nr.10. . a periodicitatii.anunt public privind depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu : 16. respectiv NTPA 001/2005. 3.2009 ( Primaria Satchinez ) . a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor:V. urmand ca rapoartele sa ajunga anual la APM Timis.2009 ( site APM Timis ).toate lucrările de investiţii care vor avea legatură cu apele (reţele distribuţie apă potabilă.e) planul de monitorizare a mediului.) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice întocmite conform normativelor în vigoare. In timpul inchiderii. Informatii cu privire la procesul de participare a publicului in procedura derulata: . 188/2002. 325/2005. reţele canalizare. cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate. a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor: -monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari: trimestrial . . 14. a periodicitatii. un specialist verifica acest aspect. dezafectarii. refacerii mediului si postinchidere: a)conditiile necesare a fi indeplinite la inchidere/dezafectare/demolare: b)conditii pentru refacerea starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului:c)planul de monitorizare a mediului.10.

cu modificarile si completarile ulterioare.anunt public privind audierea publica ( 20. Prezentul acord poate fi contestat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. . Nu au fost depuse observatii din partea publicului. . .04. 554/2004. In cazul in care proiectul sufera modificari.11.2010. Prezentul acord de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului.anunt public privind emiterea acordului de mediu: 17.11.05. 13. dupa caz. iar la dezbaterea publica nu au fost reprezentati din partea publicului.06.2009 ( Primaria Satchinez ).2009 ( site/fisier APM Timis ). Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea si anularea acestuia.2010 ) a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului : 07. 445/2009 si ale Legii contenciosului administrativ nr..2010 ( site APM Timis ). titularul este obligat sa notifice in scris autoritatea publica pentru protectia mediului emitenta asupra acestor modificari.anunt public privind decizia etapei de incadrare a proiectului ( intocmire raport de evaluare a impactului asupra mediului) : 09.

Investitii productive in acvacultura « Se finanteaza investitii pentru construirea. extinderea. pelicani) • Imbunatatirea conditiilor de munca si a sigurantei muncitorilor din acvacultura . echiparea si modernizarea instalatiilor de productie in sectorul de acvacultura: • Diversificarea produselor obtinute prin acvacultura catre noi specii (ex: somnul african) si producerea unor specii cu prospecte bune de piata (in particular sturion si calcan) • Modernizarea si extinderea fermenlor existente • Achizitionarea de echipamente in scopul protejarii fermelor de pradatorii salbatici (cormorani.

Actiunea 2 . De mentionat ca doar in Axa 3 exista masuri de finantare destinate companiilor.6 este de 31 decembrie. “Programul Operational pentru Pescuit (POP) este finantat prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) si gestionat de catre Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) prin Directia Generala Pescuit (DGP) ce are rolul de Autoritate de Management pentru POP”. Investitii in procesare si marketing.Masura 1. In prezent.4 si 1.2 Ajutor public pentru incetarea temporara a activitatilor de pescuit .4 Pescuitul de coasta la scara redusa (Actiunea 1 .1 Investitii productive in acvacultura (numai pentru IMM-uri) .Masura 1. sunt in cadrul Axei 1 “Masuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”: .1 si 2.Masura 2.ro ca pana la sfarsitul acestui an se vor deschide si masurile de pe Axa 3 si Axa 4.5 Compensatii socio-economice pentru gestionarea flotei de pescuit Alte trei masuri.AM POP. Ozana Giusca. Cinci masuri. spune pentru startups. 1. iar pentru 2.5 Pescuitul in apele interioare (Actiunea investitii privind facilitatile de pescuit in apele interioare. dintre care una are trei actiuni. sunt in cadrul in cadrul Axei 2: . 1.ro Andra Brebeanu.Masura 1.1 Ajutor public pentru incetarea permanenta a activitatilor de pescuit . . dintre care una cuprinde trei actiuni.Masura 2. sunt deschise apelurile de primire proiecte pentru toate cele opt masuri disponibile.1. spune pentru startups.Conform Autoritatii de Management a Programului Operational pentru Pescuit (AM POP) si consultantilor din finantari europene. director la Bridge Europe Consulting (BEC).Sprijin pentru pensionare anticipate si Actiunea 3 – Investitii la bordul ambarcatiunilor de pescuit si selectivitate) .2.6.5 termenul limita de depunere a solicitarilor este 30 septembrie. 2010.Proiecte colective. spune pentru startups. Director General Adjunct al DGP .Masura 1. Senior Consultant la Eurogrant.ro ca pentru masurile 1.3. afacerile din pescuit si acvacultura se pot finanta din fonduri europene prin opt masuri si trei actiuni. anul acesta. Marisanda Piriianu. Actiunea investitii la bordul ambarcatiunilor si selectivitate si Actiunea schimbarea destinatiei ambarcatiunilor catre alte activitati in afara pescuitului) . 1.Masura 2.Masura 1.3 Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitatea .

Fondul European pentru Pescuit (FEP) ajut a la realiz a rea durabilitatii economice. instruiri. dar si dezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit costalier. precum si dezvoltarea si imbunatatirea vietii marine. Pentru acele proiecte care vizeaza investitii pentru interes colectiv. Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare: Adaptarea flotei de pescuit a Comunitatii Acvacultura. diversificarea activitatilor in comunitatile pescaresti. Acvacultura. Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri in Romania sunt facilitarea implementarii Politicii Comune de Pescuit. Gradul de sustinere financiara prin FEP este de maxim 40% din valoarea proiectului pentru cresterea capacitatilor sau infiintarea unitatilor de productie. dintre care mentionam reabilitarea flotei de pescuit.100%.ondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit care se refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a resurselor acvatice. pescuitul intern. gradul de sustinere este intre 80 . a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura. Sprijinul acordat prin FEP poate fi directionat pe cinci prioritati. sociale si de mediu prin reducer ea efortului de pescuit si protejarea mediului marin. procesare si marketing Masuri de interes comun Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit Asistenta tehnica . actiuni de promovare dar si pentru proiecte pilot. la dimensionarea flotelor de pescuit.

2006 de catre Comisia de examinare a documentatiilor: 1) Proiectele depuse dupa 01. . -specificatia tehnica a echipamentelor sau masurilor propuse. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Precizari stabilite in sedinta din 27. 2. Intocmirea documentatiei care va cuprinde urmatoarele : 2. privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 2) In documentatie se va numerota. -elemente care fundamenteaza rezultatele estimate. Solicitantii vor depune documentatiile la registratura Ministerului Agriculturii. .24.certificatul fiscal privind impozitele si taxele locale .certificatul de atestare fiscala de la directia finantelor publice. .10.declaratia pe propria raspundere privind faptul ca suma solicitata de la buget. .licente de fabricatie conform OG 42 / 1995. impreuna cu celelalte sume primite de la buget ca sprijin in ultimii trei ani nu depasesc valoarea de 400.1 Cerere tip conform HG 1557 / 2002.2006 vor avea documentatia in ordinea stricta a documentelor solicitate in Ghid.statutul societatii. Sector 3 Bucuresti si vor tine legatura cu secretariatul Comisiei . .000 lei RON. nr. semna si stampila fiecare pagina. -elemente care asigura sustenabilitatea rezultatelor estimate ( proiectii ale principalilor indicatori financiari pe urmatorii trei ani). .declaratia pe propria raspundere privind existenta resurselor financiare pentru cofinantare. la telefoanele : 021 / 3078678 si 021 / 3072482.2. Carol I. .declaratia pe propria raspundere privind corectitudinea datelor.denumirea cu precizarea tipului de proiect. Un agent economic poate beneficia de un singur proiect in cursul unui an. -deviz estimativ si grafic de esalonare a platilor.decizia de numire a comisiei pentru intocmirea si implementarea proiectului.organigrama societatii .ultimul bilant contabil anual. -justificarea propunerii din proiect. . -situatia existenta a societatii si apoi a laboratorului.certificatul de inregistrare la registrul comertului. -oportunitati de export.11.3 Proiectul va cuprinde urmatoarele parti : .2 Documente pentru indeplinirea conditiilor de eligibilitate pentru agentul economic : . . din Bd. 2.

Contributie publica . Pentru a fi considerate eligibile n contextul proiectului. turism pentru pescuit.persoana juridica/persoana fizica autorizata care a incheiat contract de finantare pentru accesarea fondurilor SAPARD.DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE CARE SA GENEREZE ACTIVITATI MULTIPLE SI VENITURI ALTERNATIVE Raspunsuri la intrebari curente Ce se poate finanta in aceste domenii (pisciculturii si turismului piscicol)? Alte tipuri de activitati de turism in spatiul rural (turism montan. sararii. adaposturi. care raspunde de implementarea tehnica si financiara a Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. inclusiv achizitionarea de animale salbatice in vederea repopularii parcurilor de vanatoare Constructia de adaposturi. pentru masurile de preaderare n domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale n tarile candidate din centrul si estul Europei n perioada de preaderare. Agentia SAPARD este o institutie publica cu personalitate juridica. imprejmuiri.1). Beneficiar . aductiuni de apa. Apelor si Mediului . pichete de incendiu.persoana juridica/persoana fizica autorizata care este eligibil pentru accesarea Programului SAPARD dar care nu a incheiat contract de finantare.O sa incepem cu citeva definitii : Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) este programul care furnizeaza o contributie financiara a Comunitatii Europene. adapatoare si spatii de hranire etc. observatoare. anexe specifice statiunilor turistice: platforme. pentru vanatoare si pescuit. cantoane forestiere. spatii de parcare. Sediul central al Agentiei este n Municipiul Bucuresti. turism ecvestru. Cheltuieli eligibile sunt acele cheltuieli care pot fi co-finantate prin Programul SAPARD. este asigurata prin contributia Uniunii Europene (75%) si a Guvernului SAPARD (25%) si acopera 50% din valoarea totala eligibila a proiectului ? cu exceptia cazului in care investitiile sunt realizate in sectoarele zahar si seminte oleaginoase. marcatoare. pontoane Achizitia sau modernizarea (inlocuirea motoarelor si a sistemelor de aer conditionat) a barcilor fluviale si pontoanelor echipate si licentiate pentru transportul si cazarea turistilor (2sau 3 stele). Spatiul rural reprezinta spatiul administrativ teritorial al comunelor din Rom nia. contributia publica fiind de 30%.pentru parcurile de vanatoare Acvacultura Constructia sau modernizarea fermelor.contributia obligatorie a beneficiarului pentru accesarea fondurilor SAPARD. sa fie prevazute n cadrul contractului de finantare sa fie efectiv realizate pe perioada executiei proiectului.fonduri nerambursabile alocate proiectelor SAPARD in baza contractului de finantare doar dupa realizarea primelor investitii prevazute in proiectele respective. sate de vacanta. generatoare de energie si caldura. Cheltuieli eligibile . Construirea si modernizarea de infrastructura specifica proiectului (poteci turistice. cheltuielile trebuie sa fie necesare pentru desfasurarea proiectului. sa figureze n registrele contabile ale beneficiarului. dovada existentei contributiei private trebuie facute inainte de contractarea proiectului. spatii pentru turism piscicol. n subordinea Ministerului Agriculturii. redefinit conform ordinului 173/3 martie 2004 Criteri de eligibilitate .cheltuieli care pot fi co-finantate prin Programul SAPARD. Padurilor.) Constructia sau modernizarea de ferme de crestere a vanatului in semi-libertate. sa fie identificabile si verificabile si sa fie sustinute de originalele actelor de plata justificative.conditii obligatorii care trebuie sa fie ndeplinite de catre potentialul beneficiar si la intocmirea proiectului pentru a putea fi selectat n vederea acordarii fondurilor nerambursabile SAPARD. spatii de campare infiintate in gospodarii. toalete. Criteriile de eligibilitate generale ale masurii si cele specifice submasurilor sunt mentionate la punctul 5 din Anexa 3 la Ghidul solicitantului (Fisa tehnica a masurii 1. Masura 3.4 . Contributia privata . prima procesare si marketingul pestelui si a altor vietuitoare acvatice produse in cadrul fermei . care prevede: Constructia si modernizarea de cabane turistice. sararii. spatiilor si utilitatilor pentru conditionarea produselor de acvacultura. cicloturism). panouri de ghidare etc. Potential beneficiar .

cultivarea si procesarea ciupercilor. Acest lucru inseamna nu numai spatiul administrativ teritorial al comunelor din Romania.SCS.) Achizitionarea de mici barci in folosul fermei sau modernizarea lor (inlocuirea motoarelor) si de pontoane plutitoare Achizitionarea de material biologic pentru prima populare. spatii de refrigerare.SCA. a mijloacelor de transport (echipate cu bazine. silvice. echipamente de oxigenare etc.Achizitionarea de ehipamente si unelte de pescuit pentru fermele piscicole. alcatuita astfel: 50% contributie privata (a beneficiarului) si 50% contributie publica SAPARD (a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei) Pe cit timp se poate derula un program SAPARD ? Investitiile facute prin proiect trebuie sa se deruleze n maxim doi ani de la data semnarii contractelor de finantare. .000 Euro.persoane fizice autorizate Proprietar individual de padure . apicultura.numai pentru infiintarea si dotarea cercurilor de masini agricole Cooperative mestesugaresti Cooperative de consum Ce tipuri de proiecte sprijina programul SAPARD pe aceasta masura ? Servicii Agricole Turism rural Alte tipuri de activitati turistice Activitati mestesugaresti Acvacultura Alte activitati: sericicultura. artizanat.persoane fizice autorizate Persoane fizice autorizate Asociatii familiale Societati agricole Societati comerciale cu capital integral privat (SNC.prelucrarea si valorificarea materiilor prime preponderent locale. Cine poate sa beneficieze de un program SAPARD ? Orice persoana juridica rom na cu capital integral privat. melci si broaste Care este valoarea totala a proiectelor sprijinite prin programul SAPARD ? Valoarea totala eligibila a proiectului trebuie sa se incadreze intre palfonul minim de 5. Cererea de finantare trebuie depusa direct. Detaliat categoriile de beneficiari sunt : Producatori agricoli individuali .servicii si alte asemenea activitati economice de agrement si turism populatia locala este sub nivelul de 5000 locuitori Unde se pot depune proiectele SAPARD ? n functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul. piscicole si de acvacultura activitati economice neagricole ? mestesugaresti si de mica industrie. Unde se pot amplasa proiectele SAPARD ? In mediul rural asa cum este definit prin ordinul MAPDR 173/03 martie 2004.SA.000 si cel maxim de 200. procesarea fructelor de padure si de arbusti fructiferi. si a plantelor medicinale si aromatice. capitalul/actionariatul solicitantului eligibil poate fi at t integral din Rom nia c t si mixt sau integral strain.SRL) Societati comerciale cu capital integral privat Asociatii fara scop patrimonial (non-profit) . ci si toate zonele in care majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru: activitati economice de productie si valorificare a productiei agricole.

Regiunea 2 Sud-Est. Iasi. nr 13. judetul TIMIS.Regiunea 6 Nord-Vest. ordine de plata etc. trebuie sa faceti demersurile necesare pentru a deveni persoana juridica incadrata intr-una din categoriile de solicitanti considerati eligibili pentru proiect . 17. nr. 1.Regiunea 3 Sud.va va ajuta sa luati legatura cu ei. p na c nd este acordata finantarea SAPARD. Stefan cel Mare. De acum inainte va apucati serios de treaba ! . Timisoara.personal de catre beneficiarul proiectului. 12. trebuie sa vedeti daca investitia pe care o doriti a realiza se incadreaza in definitia spatiului rural (spatiul administrativ teritorial al comunelor din Romania si cel definit prin ordinul MAPDR 173/03 martie 2004 ). Daca din aceasta scadeti in primul rind TVA-ul. Cum si cind se efectueaza platile SAPARD ? Programul SAPARD nu acorda plati n avans.ro. judetul DOLJ. 19. Adresa: Str. linie de credit valida sau extras de cont. Lista cheltuielilor eligibile prin SAPARD o gasiti in Ghidul Solicitantului M3.Regiunea 1 Nord-Est. nr.Regiunea 5 Vest. www.cum sa intocmiti si sa depuneti un dosar de finantare SAPARD : Va puteti intocmi dosarul Cererii de Finantare singur sau sa apelati la serviciile unei firme de consultanta in domeniu. Cind pot fi depuse cereri de finantare ? Cererile de finantare pot fi depuse in fiecare luna. doar ramburseaza cheltuielile deja facute. Nu uitati ca trebuie sa dovediti la data depunerii proiectului ca aveti jumatate din valoarea eligibila a proiectului . nr. Rambursarile sunt facute n termen de maxim 90 de zile de la data nregistrarii cererii de plata conforme la Biroul Regional. P-ta Rosetti. Prima optiune . Timisoara . Daca nu.4 la pagina 9-12. Si acum detaliat . Pentru amenajarea de bazine piscicole pentru pescuit sportiv le gasiti la pozitia "Turism rural si alte tipuri de activitati turistice n spatiul rural". Constanta. Constanta . judetul SATU MARE. nr. Fondurile disponibile prin Programul SAPARD sunt publicate la inceputul fiecarei luni pe site-ul oficial al Agentiei SAPARD. 13.Adresa: Str. pe care singur o alegeti. Bucuresti . Executia proiectului se efectueaza din surse financiare proprii ale beneficiarului. in limita fondurilor disponibile pentru tipul de investitie dorit.).scrisoarea de confort. nr. judetul IASI. intre prima si ultima zi lucratoare a lunii.Adresa: Bdul. 4. Alba Iulia . Adresa: Str. Desigur ca aveti cat de cat o estimare a VALORII TOTALE a investitiei pe care doriti a o realiza . T rgoviste. Mircea cel Batr n.Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov Adresa: Str. Unirii. Trebuie sa stiti insa ca nu toate cheltuielile efectuate de dumneavoastra sunt recunoscute de SAPARD ca fiind eligibile. Atentie ! De calitatea muncii depuse de dumneavoastra sau de firma de consultanta depinde intr-o mare masura succesul proiectului.Dupa asta. 47-49. Primul pas ar fi din partea dumneavoastra sa vedeti daca va incadrati intr-una din categoriile de solicitanti care pot sa aplice. Acest lucru se face prin scrisoare de confort. Problema garantiilor se poate rezolva luind legatura cu Fondul de Garantare a Creditului Agricol. judetul D mbovita. contracte. Revolutiei din 22 dec.Adresa: P-ta Libertatii. Craiova . judetul CONSTANTA. BUCURESTI. Targoviste . 1 Decembrie 1918.Regiunea 4 Sud-Vest. practic arata disponibilitatea bancii de a va credita dupa semnarea contractului.Regiunea 7 Centru. precum si in trei publicatii cu acoperire nationala. Iuliu Maniu. care acopera ntreaga cheltuiala eligibila a proiectului. la una dintre adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS) ? Compartimentul Implementare. 3. Solicitantii pot sa aleaga p na la 3 transe de rambursare. Toate datele solicitate de catre Agentia SAPARD trebuie sa fie absolut reale si lamuritoare si sa poata fi probate cu documente doveditoare .sapard. Alba-Iulia. Acestea sunt: Iasi . nr. Adresa: Str. sect. taxele si accizele in cazul importurilor veti obtine estimativ vorbind VALOAREA ELIGIBILA a proiectului dumneavoastra. Intrebati inspectorul de la banca . la care se anexeaza documentele justificative (facturi. Rambursarea se face n Lei pe baza unei cereri de plata. Craiova.Adresa: Str. Satu Mare . Nu trebuie sa va faceti probleme daca aveti deja o activitate rentabila la aceasta data. Satu-Mare. judetul ALBA.

Este foarte important sa aveti un Studiu de fezabilitate (SF) sau Memoriu Justificativ (MJ) bine intocmit. anexa 6 .4. Nu va speriati! Este vorba de documente care oricum trebuiesc luate in cadrul desfasuraii unei activitati economice in conditii de totala legalitate. pentru proiectele care prevad constructii si/sau modernizari de constructii . Acesta trebuie sa va elaboreze documentatia necesara pentru eliberarea Certificatului de Urbanism.care insa nu au functionat pe ceea ce doriti dumneavoastra sa faceti). 6. Nu face obiectul procedurii de mediu). pentru activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si clasarea cererii de notificare. In rest nici o cheltuiala nu poate fi facuta pentru proiect nainte de data semnarii contractului cu Agentia SAPARD. contractul de concesiune sau orice alt document care sa certifice dreptul de folosinta al terenului pe o perioada de minim 10 ani (pentru investitii care prevad lucrari de constructii). astfel definite in HG nr. pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului. dumneavoastra sau proiectantul va intocmi un Memoriu justificativ. Atentie! Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate. c) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip B (Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu) avizata de autoritatile competente pentru protectia mediului . document atasat obligatoriu la dosarul Cererii de Finantare . Daca proiectul dumneavoastra nu prevede lucrari de constructii si instalatii . care contine in anexa acordul de mediu emis de autoritatile competente pentru protectia mediului.sau. modernizari. sau de minim 5 ani (pentru investitii care nu prevad lucrari de constructii) ..sau. In rest documentele pentru piscicultura. reabilitari. In baza SF sau MJ veti obtine o serie de acorduri. inseamna ca faceti numai achizitii directe. In cazul in care obiectivul respectiv nu a functionat anterior niciodata cu destinatia pe care doriti sa o dati prin proiect. atunci este vorba de o investitie noua (indiferent daca este vorba de modernizarea sau reabilitarea unor constructii existente . luati legatura cu un proiectant.4 anexa 4 sau 5 ( la sfirsitul ghidului). except nd cazurile c nd nu sunt prevazute constructii.si dupa caz. actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislatiei in vigoare. trebuie sa intocmiti si un Plan de Afaceri. pentru activitatile cu impact redus asupra mediului.investitii noi.5 Certificatul de urbanism.formularul il gasiti in ghid M3. Pentru lucrari de constructii si instalatii . avize sau autorizatii solicitate de Agentia SAPARD. Face obiectul procedurii de mediu cu acord de mediu). turism rural si alte activitati de pescuit sportiv (cu mici comentarii) sunt : 6. In acest caz.cheltuieli care pot fi efectuate si nainte de semnarea contractului . Tabel centralizator emis de Primarie semnat de persoanele autorizate conform legii continand sumarul contractelor de arendare cu suprafetele luate in arenda pe categorii de folosinta si perioada de arendare. c nd acesta nu va depasi 5%).6 1. Pentru proiectele care necesita certificat de urbanism:a) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip A (Se supune CAU.4 Copie dupa actul de proprietate al terenului si a luciului de apa.obligatoriu pentru toate tipurile de investitii 6. Structura cadru a Studiului de Fezabilitate sau Memoriului justificativ o obtineti tot din Ghidul Solicitantului M3.918/2002 cu . avizata de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Face obiectul unei proceduri simplificate. Daca valoarea eligibila a proiectului dumneavoastra este mai mare de 50 000 euro. proiectului tehnic si studiile conexe .3 Strategie de marketing pentru turism . De asemenea acesta trebuie sa va elaboreze Studiul de Fezabilitate.b) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip B(Se supune CAU.Este foarte important sa identificati corect tipul investitiei: noua sau modernizare. Structura pe care trebuie sa o respectati se afla in Ghidul Solicitantului pentru Masura 3.nu trebuie sa depaseasca limita procentajului aprobat n masura (max 12% din valoarea totala eligibila a proiectului.4 6.

avizat de administratia financiara cu cel mult o luna inaintea depunerii proiectului. deschis la o bancae) Scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile. 6.b) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare nainte de data depunerii cererii de finantare n cazul existentei unor surse de cofinantare de tipul:granturi. 75/2001 cu modificarile si completarile ulterioare.depoziteaza.Pentru persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale:Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale (vezi Anexa 8 a Ghidului solicitantului) si Cazierul fiscal eliberat de Directia Generala a Finantelor Publice. 6. transporta si valorifica produse de origine animala. donatii.investitii noi . n cazul cofinantarii prin linie de credit cu o valabilitate de un an fata de data lansarii licitatiei de proiecte. Face obiectul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.13 Cazier judiciar onest al responsabilului/responsabililor de proiect 6. 2.10 Ultimul bilant precedent anului depunerii proiectului insotit de contul de profit si pierdere avizate de administratia financiara.12 Documente de la solicitant care sa dovedeasca capacitatea si sursele de cofinantare ale proiectului (unul sau mai multe dintre ele emise de banca si/sau alte institutii financiare autorizate) :a) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare nainte de data depunerii cererii de finantare. n cazul cofinantarii prin titluri de stat cu o scadenta mai mica sau egala de trei luni fata de data depunerii cererii de finantared) Extrasul liniei de credit datat cu cel mult cinci zile lucratoare fata de data depunerii cererii de finantare si Contractul de credit vizat de banca. nsotit de un document care sa ateste sursa respectiva.9 Certificatul de inregistrare (inclusiv anexele) eliberat de Oficiul Registrului Comertului. emis de organizatia care a acordat-o. Pentru proiectele care nu necesita certificat de urbanism. cu modificarile si completarile ulterioare si Declaratie pe propria raspundere prin care se confirma ca nu are obligatii catre banci sau Documente care sa certifice ca graficul de rambursare al mprumutului n derulare este respectat . 6.. 6. emise si vizate de banca.8 Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor. 75/30 august 2001). cu completarile si modificarile ulterioare. Constructiilor si Turismului pentru modernizare sau constructie. eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele UE (pentru investitiile referitoarea la procesare) . conform OUG nr.11 Pentru persoane juridice:Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale (vezi Anexa 8 a Ghidului solicitantului) si Cazierul fiscal eliberat de Directiile generale ale finantelor publice (O. eliberat in conformitate cu OG nr. 76/2001 republicata.G.7 Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care depoziteaza. 6. transporta si valorifica produse de origine animala.14 Actele de identitate pentru persoanele responsabile de proiect . privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.Numai pentru turism rural si alte forme de turism.sauSituatia privind capacitatea financiara certificata de catre Directia Generala a Finantelor Publice pentru persoanele fizice autorizate sau asociatiile familiale. Pentru cei care pentru pescuitul sportiv construiesc spatii de alimentatie este de asemenea obligatoriu. n cazul cofinantarii prin surse proprii (autofinantare) sau prin certificate de depozit nominative si dematerializate.completarile ulterioare. nr. dupa caz. aprobata prin Legea nr.c) Extras de cont bancar si Formularul de achizitie titluri de stat. Inspectoratele de Protectia Mediului vor analiza fiecare propunere in parte si vor decide asupra tipului actului de reglementare care urmeaza a se emite.. 410/2002 si Declaratia pe propria raspundere prin care se confirma ca solicitantul nu are obligatii catre banci sau Documente care sa certifice ca graficul de rambursare al imprumutului este respectat.sauDocument justificativ care sa ateste ca solicitantul nu a desfasurat nici o activitate anterioara depunerii proiectului. cu o scadenta mai mica sau egala cu trei luni fata de data depunerii cererii de finantare. 6. sponsorizari.documentul este obligatoriu pentru turism rural si piscicultura . 6. eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele nationale (pentru investitiile care nu cuprind procesare) sau Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care prelucreaza.

6.. pentru solicitant persoana juridica. 6. inaintea ultimei plati a ajutorului.Numai pentru modernizari 6. 661/2001.G. 6. Constructiilor si Turismului.3) Declaratie pe propria raspundere ca solicitantul va achizitiona material biologic certificat. eliberat conform H.6. fuziune. 6.64/1995 republicate. 567/2003 al MAPAM si MAI.32 (I.2) Angajamentul pe propria raspundere a solicitantului ca va introduce obiectivul in circuitul turistic in cadrul unei agentii de turism licentiate de Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului pentru pensiunea respectiva.30 Avizul sanitar pentru solicitantul care prelucreaza.18 Autorizatie de acvacultura 6.1) Declaratie pe propria raspundere care sa mentioneze ca solicitantul nu beneficiaza si nu va beneficia de finantari nerambursabile din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistentei financiare SAPARD.15 CV-urile persoanelor responsabile de proiect 6.26 Certificat de inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor 6.25 Incheierea de inscriere eliberata de judecatorie.29 (I. depoziteaza. dizolvare. eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele UE ( pentru investitiile referitoare la procesare).507/2002 6.27 Actul constitutiv ( durata de functionare a asociatiei trebuie sa fie pe termen nedeterminat sau pe minim 8 ani de la data depunerii cererii de finantare) pentru Asociatiile fara scop patrimonial.33 Acorduri si autorizatii specifice necesare implementarii proiectului (altele decat cele furnizate in Studiul de fezabilitate sau cerute si atasate separat daca este cazul). .23 Copie dupa Cererea privind inscrierea in Registrul Exploatatiilor Agricole.31 (I. cu completarile si modificarile ulterioare.24 Autorizatie eliberata conform Legii nr.daca este vorba despre o structura turistica care a functionat si este deja clasificata.22 Certificat de producator pentru producatorii agricoli individuali.cu completarile si modificarile ulterioare.19 Certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor. 6. conform Legii nr. reorganizare judiciara sau faliment conform Legii nr.28 Certificat eliberat de Oficiul Registrului Comertului care sa specifice ca solicitantul are capital social 100% privat si ca nu este in proces de lichidare.16 Copie dupa diploma de studii care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul proiectului a solicitantului (persoana fizica si /sau responsabil tehnic al proiectului)sauCopie dupa certificatul de formare care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul proiectului a solicitantului (persoana fizica si /sau responsabil tehnic al proiectului)sauDeclaratie pe propria raspundere care sa mentioneze ca beneficiarul proiectului si/sau responsabilul tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregatire profesionala care sa fie recunoscut de institutiile autorizate in domeniu (ex: Ministerul Educatiei si Invatamantului). pana la finalizarea proiectului.31/1990 republicata.21 Statutul de functionare ( pentru Asociatiile fara scop patrimonial) 6. divizare.20 Pre/Contract de achizitie material biologic pentru prima populare ?pentru piscicultura si parcuri de vinatoare 6. 6.. conform Ord. transporta si valorifica produse alimentare. 6.si Declaratie pe propria raspundere referitoare la clauza de origine Europeana 6. 6.pentru societatile agricole infiintate conform Legii 36/1991 6.

6.a). c) si d) din legea Fondului funciar nr. 6. sau ca populatia locala este sub nivelul de 5000 de locuitori.34 Raport asupra participarii la programe de finantare nerambursabila (rezumat) inclusiv un document eliberat de gestionarul fondurilor de care beneficiaza solicitantul din care sa rezulte titlul poiectului finantat.38 Document eliberat de autoritatile administratiei publice care sa certifice ca: terenul situat in intravilanul si/sau extravilanul localitatilor urbane este utilizat in conformitate cu prevederile art. . descrierea lui. 6. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare. inclusiv pentru cele finantate prin Programul SAPARD. devizul si stadiul de realizare. b).35 Hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata pe baza actului de constituire si a statutului propriu.37 Actul de recunoastere a infiintarii cooperativelor mestesugaresti de catre Consiliul organizatiei cooperatiste mestesugaresti ierarhic superioare.36 Statutul Adunarii Generale adoptat (pentru cooperativele mestesugaresti). lit.2. 6.6.

ale cărei cheltuieli să fie mai mici decât în cazul soluţiei propuse de mine în numerele anterioare ale revistei. Dacă suprafaţa de teren şi relieful permit. pe care păstrăvii le vor prinde în salturi.La sugestia unui cititor al revistei noastre. Atracţie pentru turişti. desigur. Deşi am prezentat o variantă de construcţie la o capacitate care să aducă profit. în acest articol voi face câteva recomandări pentru conceperea şi construirea unei păstrăvării. iar activitatea trebuie diversificată. de asemenea. profit mare . ca de altfel şi produsele din păstrăv oferite clienţilor. Dacă la evacuare apa din păstrăvărie va avea un debit şi o viteză suficient de mari. Aceste lucrări. Utilitatea diversificată a păstrăvăriei Pescuit sportiv. Pentru a ridica nivelul apei. ceea ce ar contribui la reducerea cheltuielilor. în vederea captării acesteia pentru alimentarea păstrăvăriei. poate chiar extensivă. Sursă de energie. Dacă solul nu are o permeabilitate prea mare. în acelaşi timp. se poate construi o cascadă podită sau un baraj din lemn cu umplutură din piatră. un aspect rustic care se încadrează în peisajul specific zonei păstrăvului. Însă. unde există pericol de îngheţ. vor fi durabile şi vor avea. Chiar şi aducţiunea apei poate fi făcută pe un canal din pământ. lucrurile nu par a fi totuşi simple. în această situaţie viteza apei pe canal nu are voie să fie prea mare ca să nu erodeze malurile. a păstrăvului. este util să instalaţi deasupra bazinelor corpuri de iluminat care vor atrage pe timp de noapte insectele. Variante mai ieftine există. oferind un spectacol nocturn foarte atractiv pentru vizitatori. se poate instala o turbină pentru producerea energiei electrice. dacă sunt făcute bine. Pentru că tot vorbim de o creştere extensivă. canalul trebuie acoperit. confecţionate din lemn. Cheltuieli mici. însă. Materiale ieftine şi la îndemână La construcţia păstrăvăriei se pot folosi materiale aflate la îndemână. Pereţii laterali ai canalului pot fi întăriţi cu bile sau cu dulapi din lemn. Atenţie. în acest caz vorbim despre o creştere semiintensivă. pot fi folosite şi bazine din pământ. în condiţiile în care băncile au înăsprit condiţiile de creditare. precum piatra din râu sau lemnul. Acesta trebuie situat în afara incintei păstrăvăriei. Admisia şi evacuarea (călugărul) pot fi. În zonele cu ierni aspre. puteţi construi canalul de evacuare a apei în aşa fel încât să-l populaţi cu păstrăv pentru a practica pescuitul sportiv.

O păstrăvărie cu o producţie anuală de până la zece tone de peşte trebuie să fie obligatoriu o afacere de familie pentru a aduce profit. precum şi o gamă variată de vinuri care se asortează cu produsele proprii.” Este vorba de creşterea artizanală a păstrăvului care se valorifică direct în magazinul păstrăvăriei: viu. PROPUNERE . puteţi începe cu un bazin. şi nu numai. Dacă se grupează la admisia apei în bazin. atunci când ne referim la hrană. Nu la fel se procedează cu termometrul. dacă veţi începe afacerea cu puiet în greutate minim 5 grame. nu putem vorbi de o mâncare mai ieftină în detrimentul calităţii ei. înseamnă că oxigenul este insuficient. Investiţia în casa de incubaţie poate fi eliminată. înfiinţată în anul 1896: „Veniţi să descoperiţi produsele noastre tradiţionale: somon afumat.Afacerea de familie. Experienţa de peste 60 de ani şi producţia limitată le permit să atingă o calitate rar întâlnită. Dacă nu aveţi suficient de mulţi bani. Vă recomand să o luaţi pe cea mai scumpă. despre care angajaţii fermei spun că provine din propria păstrăvărie. oxigenometrul poate fi tăiat de pe lista de cheltuieli. Muzeul ecologic. în final. precum şi peştele pescuit din iazul fermei sau vândut pentru repopularea râurilor sau a iazurilor din regiune. Reducerea cheltuielilor. care este oferta fermei piscicole Villet din Franţa. fiindcă hrănirea peştilor se face în funcţie de temperatura apei. De acesta aveţi nevoie obligatoriu. Ofertă tradiţională variată: model francez Iată. Deşi este bine să-l aveţi. Dacă aceştia stau grupaţi şi fac mişcări circulare. În magazinul propriu se vând produse din păstrăv. sărat şi apoi afumat. peşti pentru ornament şi muzeul ecologic din moara de apă ce datează din secolul al XVI-lea. înseamnă că starea lor este bună şi aportul de oxigen este suficient. costul de producţie va fi mai mic. proaspăt sau afumat la foc cu lemne. urmând ca pe parcurs să măriţi capacitatea de producţie prin extinderea în aval. Păstrăvul afumat. Dacă în ceea ce priveşte construirea unei păstrăvării am găsit posibilităţile de reducere a cheltuielilor. deoarece puteţi urmări cu atenţie comportamentul peştilor în bazin. prezintă istoricul unei mori vechi de apă şi pe cel al păstrăvăriei. la focul cu lemne. păstrăv afumat. cu intrare gratuită. având în vedere că. cu condiţia ca aceasta să asigure cel mai mic indice de conversie şi cea mai mare rată de creştere. este pregătit. spre exemplu. piftie de păstrăv afumat. ca şi în trecut. fiind expuse diferite accesorii de epocă. un iaz pentru pescuit păstrăv.

sau trebuie să-l ambalăm în pungi vidate.Păstrăvării profitabile. cu sau fără cetină. precum şi un mod foarte rustic de prezentare . jocul şi cântul specifice locului. dar avem multe alte tradiţii care să atragă vizitatori. care să valorifice tradiţia noastră românească. acum că ne-am integrat în UE. sunt multe. şi ar putea trăi mult şi bine din activitatea aceasta.în cetină de brad. dacă mai putem valorifica păstrăv afumat tradiţional. Oare cei de la ferma Villet mai pot produce în mod tradiţional sau toată ferma a devenit un muzeu? . Putem spune un produs tradiţional. Apoi. Mă întreb. Şi dacă pe lângă toate acestea ţăranul agricultor ar pregăti vizitatorului şi o porţie de păstrăv cu coleaşă din făină măcinată la morile de pe vale şi cu răchie din cea bună. însă. Este adevărat că acolo nu este nici o păstrăvărie care să dateze din anul 1800. şi românul are tradiţie în afumatul păstrăvului. graiul bănăţean. precum sunt portul popular. i s-ar duce vestea. Putem da ca exemplu morile de apă de la Rudăria din judeţul Caraş-Severin.

înregistrată la Registrul Comerţului nr.crearea şi consolidarea unui parteneriat între cercetare. Contabil Şef ec. tel. Fax: 0256/490528. OP 1-136 .09. .ing. cont IBAN: RO22TREZ3065069XXX001596.rnc. Fax: 0236/414270.icdeapa. Trezoreria sector 1. Director Economic ec.inma. Patriche Neculai.ro. care vor putea fi fructificate la nivelul . cont IBAN: RO94RNCB0249049294820001.119.dr. J35/219/02. B-dul Ion Ionescu de la Brad nr. BCR sector 1.ro. nr. str.ro. email: inmatm@upcnet. Fax: 0256/277110. cod IBAN: RO88TREZ7015069XXX002593. cu sediul în Timişoara. cod IBAN :RO17TREZ6215003XXX000200.ing. reprezentată prin Director Executiv ec.biol. cu sediul în Galaţi. înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. e-mail: icsit@sunu.dr. înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. telefon 021/2693269. telefon 0256/494023. tel. fax 021/2693273. nr. Trezoreria Galaţi.com. tel: 0236/416914. siguranta si securitate alimentara Contract nr. judeţul Timiş. de creştere superintensivă a peştilor. reprezentat prin Director General dr. 6.ro P3 Societatea Comercială GROUP MET-CAR SRL Timişoara. judeţul Timiş. Portului. David Petru tel. Cod 800211. email: grozea@animalsci-tm. Fax: 0256/433127.CERCETAREA ŞI DEZVOLTAREA UNEI TEHNOLOGII PENTRU CREŞTEREA SUPERINTENSIVĂ A PEŞTILOR ÎNTR-UN SISTEM RECIRCULANT CU OPTIMIZAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI ŞI ASIGURAREA PROTECŢIEI SANITAR-VETERINARE Programul: PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE Domeniul: Agricultura.ro P2 Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică Pescuit şi Acvacultură Galaţi. -. fax 0256/200296.ro P1 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara. http:www. înregistrată la Registrul Comerţului nr -.03. Gângu Vergil. reprezentată prin Director prof. de creştere superintensivă a peştilor. Miştoiu Adriana. fax: 0256/433127. 0236/416914.ing.. 0256/434431.obţinerea de noi cunoştinţe ştiinţifice în domeniul tehnologiilor şi sistemelor acvacole recirculante. email: npatriche@xnet. cod poştal 013813. e-mail: npatriche@xnet. str. nr. Safciuc Liliana şi responsabil ştiinţific proiect ing. dr.univ. e-mail: izometal@rdstm.ro. 1997/J40/190.0256/277114. 51-054/14.ing. judeţul Galaţi. cu sediul în Bucureşti.2010 PARTENERI: CO Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare Bucureşti.ro. Georgică Cornu. Contabil Şef ec. 11. Contabil Şef ec. reprezentat prin Rector prof. cod fiscal RO 10295197. OBIECTIVE GENERALE: . învăţământ şi agricultură pentru dezvoltarea de activităţi de cercetare industrială şi precompetitivă şi a unui grup de specialişti în proiectarea şi exploatarea sistemelor acvacole recirculante. Alexandru Moisuc. cu sediul în Timişoara. Patriche Neculai. dr. email: adrianamistoiu@gmail.1998. 0256/ 490528. Calea Aradului. Baader.54. Grozea Adrian tel. cod IBAN: RO78RNCB0072026604710001.ing. codul poştal 300645. cod fiscal RO 2795310. cod fiscal RO 3487181.2007 Perioada de derulare:2007 . Cod 300072. Ciupitu Victoria şi responsabil ştiinţific proiect prof. OP-CP 18. Victoria Pârva şi responsabil ştiinţific proiect conf. fax: 0236/414270. http: www. Mircea Rusu şi director proiect ing. Trezeroria Timişoara. univ. BCR Timişoara. tel: 0256/434431. Sectorul 1. cod fiscal RO 1640830. E.

Etapa 4/Activitatea 4.realizarea unor sisteme adecvate de nutrificare biologică pentru menţinerea concentraţiei compuşilor azotului în domeniul optim impus de cerinţa tehnologică. producţie.controlul microsuspensiilor şi substanţei organice dizolvate. .optimizarea instalaţiei de încălzire/răcire a apei din bazine. .1: . . OBIECTIVE SPECIFICE: . P2).stabilirea tehnologiei optime de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant (CO. conţinutul în oxigen şi compuşi ai azotului.fundamentarea capacităţii portante şi a debitelor de apă necesare pentru asigurarea unor condiţii mediale optime în ceea ce priveşte.achiziţionarea echipamentelor tehnice (CO. . P2).1: Experimentarea tehnologiei şi a sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): . P2.instituţiilor de cercetare-dezvoltare şi a instituţiilor de învăţământ superior.stabilirea componenţei şi a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor tehnologice ale sistemului (CO. în principal. Proiectarea sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): .proiectarea sistemelor de oxigenare (aerare) a apei în funcţie de particularităţile ecofiziologice şi tehnologice ale speciei de cultură.întocmirea metodicii de încercări. . . .fundamentarea sistemelor de monitoring şi control al dioxidului de carbon şi al alcanilităţii apei în sistemul de cultură. P1. învăţământ. în contextul integrării cercetării româneşti în Aria Europeană a Cercetării. .execuţia şi montajul echipamentelor şi instalaţiilor (CO.stabilirea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor tehnice pentru fundamentarea achiziţiilor (CO. . respectiv cu cantitatea de hrană administrată. . în corelaţie cu intensivitatea producţiei. P2). P1. Etapa 3/Activitatea 3.asigurarea utilităţilor şi condiţiilor necesare efectuării încercărilor(CO). P3). P1.realizarea construcţiei halei de creştere superintensiva a peştilor ( P3).1: Studiu documentar privind tehnologiile de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant (cercetare industrială): . . pentru dezvoltarea de activităţi de cercetare industrială (CO. Etapa 2/Activitatea 2. Etapa 5/Activitatea 5.1: Experimentarea tehnologiei şi a sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): .optimizarea managementului tehnologic. P1. P2). .optimizarea managementului privind controlul particulelor solide din cadrul sistemului. ETAPELE DE DERULARE ALE PROIECTULUI Etapa 1/Activitatea 1. stabilirea condiţiilor şi a aparaturii necesare experimentărilor (CO. P2). P3). P3).1: Realizare sistem de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): . în sensul integrării diferitelor secvenţe ale tehnologiei de creştere cu cele de condiţionare a calităţii apei. P1.crearea unui parteneriat cercetare.elaborarea documentaţiei tehnice de execuţie pentru instalaţiile componente şi pentru întregul sistem (CO. .

precum şi lărgirea gamei de specii valoroase ce pot face obiectul culturii în România. În prezent. peste 65% din producţia acvacolă mondială. încălzire. Analizele SWOT efectuate de Agenţia Natională pentru Pescuit şi Acvacultură din România au scos în evidenţă oportunitatea introducerii sistemelor şi tehnologiilor de creştere intensivă şi superintensivă ce pot asigura producţii mari pe unitatea de suprafaţă sau volum. urmărindu-se atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pe piaţa mondială şi realizarea unei protecţii reale a stocurilor naturale. acesta nu va fi capabil să menţină un mediu propice dezvoltării populaţilor de peşti. Deoarece implementarea acestui sistem de creştere este la început de drum.prelucrarea datelor obţinute şi întocmirea raportului de experimentare (CO.Etapa 6/Activitatea 6. utilizând suprafeţe şi volume mari de apă pentru realizarea unei unităţi de masă peşte. se vor avea în vedere soluţii tehnice moderne. În cazul în care echipamentul este supradimensionat.2: Comunicarea şi publicarea naţională sau internaţională a rezultatelor (cercetare industrială). proiectarea şi realizarea sistemului de alimentare.experimentarea sistemului şi a tehnologiei de crestere superintensiva a pestilor in sistem recirculant (CO. a speciilor valoroase de peşti. precum şi apei din circuitul de încălzire a halei. bazinele de creştere. (energia consumată pentru încălzirea şi răcirea apei va fi de 6 ori mai mică decât în cazul utilizării directe a energiei electrice). filtrare şi evacuare a apei din sistem. sol sau chiar din aer. se desfăşoară cercetări intense în direcţia stabilirii celor mai adecvate sisteme şi tehnologii intensive de creştere pentru speciile cu valoare mare economică. O importanţă deosebită se va acorda dimensionării corecte a tuturor componentelor sistemului. P2). dintre toate ramurile agriculturii.1: Experimentarea tehnologiei şi a sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială) . peştii deţin cea mai mare pondere. . Studiu prospectiv privind tehnologiile de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant (SAR). P2). proiectarea sistemului de control al calităţii apei din bazinele de creştere. piscicultura este încă tributară sistemului extensiv de creştere. Etapa 6/Activitatea 6. . precum şi diseminarea rezultatelor cercetării prin publicarea rezultatelor. În prezent. (CO. tehnologia sistemelor acvacole recirculante. răcire. Ca urmare se vor reduce considerabil consumurile energetice ale sistemului. P2). Aceste echipamente extrag căldura mediului ambiant conţinută în apa freatică. pe când dacă sistemul este subdimensionat. REZUMATUL PROIECTULUI Acvacultura este domeniul care a înregistrat cea mai rapidă evoluţie pe plan mondial. acest sector de activitate furnizează aproximativ 20% din produsele acvatice consumabile. funcţionarea sistemului este costisitoare. realizarea modelului experimental al sistemului şi determinarea parametrilor de creştere a peştilor. pentru încălzirea şi răcirea apei şi a spaţiilor de lucru. Studiu prospectiv privind tehnologiile de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant este structurat pe capitole şi tratează tehnologia de creştere a peştilor. acordarea de consultanţă şi de asistenţă tehnică potenţialilor utilizatori. În cazul proiectului propus se recomandă utilizarea pompelor termice de tip apă – apă. în funcţie de posibilităţile de amplasare ale utilizatorului şi o transferă apei din sistemul acvacol recirculant. prin folosirea pompelor de căldură. sistemele de hrănire. Proiectul îşi propune realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de creştere a peştilor în sistem superintensiv cu apă recirculată. Dintre organismele acvatice. Totodată. În România. proiectul propus urmăreşte dezvoltarea unei tehnologii şi a unui sistem de creştere superintensivă cu apă recirculată. REZULTATE OBTINUTE Până în prezent s-au obţinut următoarele rezultate: 1. deoarece factorul de eficienţă COP (coeficientul de performanţă) al pompei este maxim în acest caz. inovative.

Singurul dezavantaj este costul ceva mai ridicat al investiţiei iniţiale. La celelalte echipamente care compun cele două tipuri de sisteme nu sunt diferenţe de preţ.controlul factorilor de mediu. oxigenare. . Diferitele module pot fi utilizate pentru creşterea de specii diferite de peşti. dezinfecţie şi încălzire/răcire a apei. deoarece acestea oricum sunt modulare. un schimbător de căldură şi un sistem de aerare. prin construcţia modulară a sistemului. nu se pot răspândii în volumul total de apă al întregului sistem. eventualii germeni patogeni care ar putea apărea într-un bazin aparţinând unui modul. . Cantitatea de energie consumată pentru pomparea apei este mai mică în cazul sistemului modular. necesar colectării apei recirculate de la toate bazinele de creştere. datorat faptului că mai multe filtre mecanice şi pompe de capacitate mică sunt mai scumpe decât un filtru mecanic şi un grup de pompare cu capacitate mare. se elimină bazinul tampon de dimensiuni mari. Se asigură protecţia sanitar veterinară a materialului biologic împotriva unor eventuale îmbolnăviri. Plecând de la stadiul actual al sistemelor tehnologice superintensive utilizate în acvacultură şi a rezultatelor obţinute de unităţile de cercetare în acest domeniu s-au evidenţiat o multitudine de oportunităţi de utilizare a acestora şi includ: . managementul operării tehnologiei de creştere funcţie de particularităţile eco-fiziologice a speciilor de cultură. Proiectarea sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant.eficientizarea energetică a sistemelor. o instalaţie de filtrare formată dintr-un filtru mecanic tip tobă şi trei filtre biologice. În acelaşi timp însă. 2. deoarece eventualele defecţiuni care pot apărea.metodele de filtrare. Sistemul se compune din bazine cu diametrul de 3 m şi 5 m. Proiectarea sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant este a doua fază a proiectului. Costurile de operare ale sistemului sunt mai reduse comparativ cu un sistem cu un singur circuit de apă comun. . deoarece parametrii apei pot fi optimizaţi la fiecare modul separat.tratarea efluentului. în funcţie de necesităţile fiecărei specii. deoarece se vehiculează acelaşi volum de apă. în special la funcţionarea pompelor şi a filtrelor mecanice. nu afectează toate bazinele. În cadrul proiectului s-a optat pentru realizarea unui sistem recirculant de creştere superintensivă a peştilor structurat pe mai multe module independente deoarece prezintă o serie de avantaje faţă de un sistem cu un singur circuit comun. precum şi stadiul actual al dezvoltării SAR de creştere superintensivă a peştilor. dar la o înălţime de pompare mai mică. Fiecare modul are în componenţă un grup de pompare. În finalul lucrării se stabilesc soluţiile constructive şi principalele caracteristici tehnologice ale sistemului care se va realiza. Funcţionarea sistemului este mult mai sigură. pe plan mondial şi în ţară. . un grup de dezinfectare cu lămpi UV. Pe de altă parte acest sistem modular prezintă mai multe avantaje importante. care sunt grupate în 6 module cu circuite complet separate.menţinerea stării de sănătate şi a condiţiilor de bio-securitate pe întreaga durata a ciclului de producţie. Modulele sunt astfel alcătuite încât volumele de apă conţinute sunt cantitativ apropiate. Circuitele fiind separate între ele.

apa curăţată de impurităţile grosiere şi condiţionată chimic (neutralizarea amoniului. grup de pompare. Celelalte patru sunt bazine circulare cu diametrul 1 m. sistemul se compune din: Instalaţia de alimentare cu apă a bazinelor Instalaţia de alimentare cu apă are rolul de a asigura alimentarea continuă a bazinelor cu apă tehnologică. instalaţie UV pentru dezinfectarea apei. Volumul total al sistemului este: 13. 3.3 mc Suprafaţa totală a sistemului (a celor 6 bazine de creştere) este: 17. aşa cum au fost ele descrise anterior. prin cofinanţare. instalaţie de aerare şi de oxigenare. bazine cu diametrul de1. Acest modul va fi amenajat într-o hală de dimensiuni mai reduse.6 m şi volum util 0.Pentru a se verifica în practică viabilitatea soluţiilor tehnice alese se va realiza un modul mai mic. Aspecte din timpul construcţiei halei Hala de creştere superintensivă a peştilor În afară de bazine. înălţime utilă 0. înălţime utilă 0. Sistemul de creştere superintensivă al peştilor în sistem recirculant este alcătuit din 6 bazine circulare de creştere.5 mc. birou şi două grupuri sanitare. Din instalaţia de filtrare. o încăpere tehnică. dispozitive de furajare. Realizarea sistem de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant. Modulul se va compune din: bazine cu diametrul de 3 m.65 mc. amplasată în imediata vecinătate a halei propriu-zise.5 m. cu toate componentele sale. instalaţie de filtrare a apei compus dintr-un filtru mecanic. cu o suprafaţă utilă de cca. Aceasta este formată dintr-o conductă de PVC cu diametrul de ∅160mm prin intermediul c_reia apa este distribuit_ într-o recea circular_ de conducte din PVC cu diametrul de ∅110mm.8 m şi volum util 5.2 m. a nitriţilor şi nitraţilor) este introdusă în instalaţia de alimentare al bazinelor. tip tobă şi filtru biologic. Din aceast_ recea apa tehnologic_ este dirijat_ la bazine prin intermediul unor . realizată de partenerul P3. două cu diametrul 3 m. înălţimea 1 m. înălţimea 1. 161 mp.3 mp Întregul sistem a fost amplasat într-o clădire cu o suprafaţă totală de 161 mp. compusă din hala de creştere propriuzisă. format numai din 6 bazine.

coborârea nivelului şi evacuarea apei din bazinul de creştere. într-o ţeavă orizontală situată sub bazin. la fiecare bazin în parte. Fluxul de apă cu particule solide în suspensie pătrunde axial în tambur şi iese filtrat pe o direcţie radială. Instalaţia de filtrare mecanică a apei Instalaţia de filtrare mecanică a apei are rolul de a asigura calitatea corespunzătoare a apei de alimentare a bazinelor de creştere. Reglarea debitului de ap_ recirculat_ se face cu ajutorul acestor robineci. Instalaţia de evacuare a apei din bazine Instalaţia de evacuare a apei din bazine are ca scop transportarea prin conducte a apei uzate spre grupul de filtrare. comparativ cu sitele statice. Prin ridicarea sau coborârea tubului central se asigură ridicarea. Bazine cu diametrul de 3 m Vedere de ansamblu al sistemului Filtru mecanic rotativ Grup de pompare Instalaţie UV şi filtru biologic . Sita rotativa este un filtru de mare capacitate cu dimensiuni mult mai mici decât ale altor site utilizate in separarea solid-lichid. Capacitatea de filtrare maximă a acestei site este de 50 mc/oră. Din acest dispozitiv apa ajunge în conducta principală de evacuare şi condusă la grupul de filtrare. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui filtru rotativ tip „tobă”. spre dispozitivul de menţinere al nivelului apei. Proporţia de filtrare este de cinci ori mai mare în cazul acestui tip. prin reţeaua de ochiuri a sitei. Apa uzată din bazinul de creştere este colectată şi evacuată printr-o sită. fiind practic nulă posibilitatea de blocare a acestuia cu reziduuri deoarece au prevăzute un sistem de autocuraţare. Dispozitivul de menţinere al nivelului este constituit din două tuburi concentrice telescopice.robineci ∅50mm.

prin acumulare. Fiecare pompă are în circuit câte un filtru tip „Y” în vederea reducerii încărcării apei cu particule solide. Italia. configuraţia filtrelor nitrificatoare. parametrii fizico-chimici şi biologici ce influenţează funcţionarea acestora.NO2. De aici apa este aspirată de o pompă centrifugală şi refulată prin filtrul UV în biofiltrul montat în apropiere. tip COM 350/07 fabricaţie LOWARA. trebuie să cuprindă pe lângă un controler la care se racordează 6 sonde şi care au posibilitatea de monitorizare a 9 parametrii. comandă şi control are rolul de a asigura funcţionarea sistemului în parametrii prevăzuţi. într-o măsură mai mică şi azotaţii-NO3 sunt toxici atunci când. Pompele se pot conecta independent prin utilizarea robineţilor de izolare în scopul înlocuirii sau remedierii acestora. O lampă FIAP UV Active 130 permite dezinfecţia unui debit de apă de 15 mc/h cu o putere consumată de 130W. deci întregul modul va putea dezinfecta 30 mc apă cu o putere consumată de 260 W. Un modul format din 2 lămpi cu UV este montat pe conducta de alimentare a instalaţiei de filtrare biologică. Este alcătuit din două pompe. precum şi a avertiza în cazul apariţiei unor defecţiuni care pot apărea în timpul exploatării. Instalaţia de filtrare biologică a apei Principalele probleme avute în vedere la stabilirea principiilor de funcţionare ale filtrelor nitrificatoare sunt: cinetica procesului de nitrificare. Instalaţie de aerare Fiecare bazin este prevăzut cu un dispozitiv de insuflare a aerului. Descompunerea compuşilor cu azot are o importanţă deosebită în acvacultură deoarece o parte din produşii de descompunere. În sistemele recirculante. Instalaţie de automatizare. în principal amoniacul . cu o capacitate de 5 kg de furaj. În a doua fază. compus instabil ce se transformă în amoniac. Filtrul „Y” este montat pe conducta de aspiraţie a pompei. produsul final al acestui proces fiind amoniul.7m.Apa curăţată de impurităţile grosiere este deversată prin gura de evacuare a filtrului mecanic în rezervorul situat lângă acesta. ating concentraţii mari. Instalaţie UV pentru dezinfectarea apei Procedeul de dezinfecţie cu lumină ultravioletă se bazează pe proprietatea radiaţiei UV de a penetra şi distruge toate formele de bacterii prezente în lichide sau gaze.NH3 şi azotiţii . sub forma unui cadru din ţevi din PVC şi prevăzut cu o serie de orificii prin care se insuflă aer. amoniul este oxidat de bacteriile autotrofe în nitriţi (NO2). Bazinele de 3 m sunt prevăzute cu dispozitive de hrănire cu şnec. Într-o primă fază. nitriţii se transformă prin oxidare în nitraţi (NO3) care devin toxici când se acumulează într-o cantitate prea mare. Banda dispozitivului este acţionată de un mecanism de ceas. Instalaţie de oxigenare Fiecare bazin este prevăzut cu câte un dispozitiv special de insuflare a oxigenului care constă dintr-un difuzor cu placă ceramică tip FIAP conectat la o butelie cu oxigen printr-un furtun de cauciuc. cu o capacitate de 20 mc/h având înălţimea de pompare de 6m. substanţa organică reziduală (hrană neconsumată. Grupul de pompare are rolul de a asigura circulaţia apei în sistem. următoarele: sondă . reglat pentru o funcţionare de 12 ore. sub acţiunea altor tipuri de bacterii autotrofe. Sistemul de monitorizare a calităţii apei Un sistem complet de monitorizare a parametrilor fizico-chimici ai apei pentru un sistem recirculant de creştere a peştilor. sunt toxici. comandă şi control Instalaţia de automatizare. dejecţii) este descompusă de către bacteriile heterotrofe în compuşi organici mai simpli. Dispozitive de furajare Bazinele de 1 m sunt prevăzute cu câte un hrănitor automat cu bandă. la o înălţime de 1. Cea de-a doua pompă are numai rol de rezervă.

Pentru ca încercările modelului funcţional al instalaţiei de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant să se poată desfăşura în condiţii optime.alimentarea cu energie electrică.instalaţia de încălzire/răcire. . recomandări şi propuneri.concluzii. .verificări generale şi expertiza tehnică iniţială. sondă pentru determinarea pH-ului.încercări în condiţii de laborator. precum şi metodologia de determinare a indicilor şi a parametrilor tehnico-funcţionali.încercări în condiţii de exploatare. 5.analiza rezultatelor încercărilor. .laborator de analiză a apei.alimentarea cu apă. ARTICOLE PUBLICATE 1 „Utilizarea pompelor de căldură pentru încălzirea/răcirea apei din sistemele recirculante de creştere superintensivă a peştilor“. Întocmirea metodicii de încercări. sondă pentru determinarea suspensiilor solide şi a turbidităţii şi sondă pentru determinarea amoniului.clădirea halei expeimentale. Utilităţile necesare experimentărilor sunt: .expertiza tehnică finală a modelului experimental. condiţiile care trebuie respectate. nitriţilor. aparatura folosită. "INMATEH 2007-V "/ 2007/Pagina 103-108 /ISSN 1583-119 / simpozionul: PROCESAREA ŞI VALORIFICAREA . . sondă pentru determinarea nitraţilor.pentru determinarea oxigenului dizolvat şi a temperaturii. stabilirea condiţiilor şi a aparaturii necesare experimentărilor. . Sistem de monitorizare a calităţii apei 4. . . sondă pentru determinarea conductivităţii. în vederea evaluării performanţelor acestuia. Asigurarea utilităţilor şi condiţiilor necesare efectuării încercărilor. Petru DAVID. Metodica de încercări este structurat în zece capitole care prezintă etapele ce trebuie parcurse la încercarea sistemului. Încercările se vor desfăşura după următorul plan: . . în gol şi în sarcină. . trebuie asigurate toate utilităţiile necesare. Augustin POP.

Bucureşti . pag.EFICIENTĂ A PRODUSELOR AGRICOLE ÎN SCOPUL CREŞTERII CALITĂŢII VIEŢII ÎN MEDIUL RURAL 2 „Heat pumps installation for heatingcooling the water from recirculating aquatic systems”. Centrul pentru Studii Strategice si Internationale din Washington. POP Augustin. Valentin Popovici . Phd. Conferinţa internaţională. BESSENYEI GYORGY.153 – 159 8 „Experimental aquatic system for super-intensive breeding of fish”. care a avut loc în cadrul Expozitiei internationale de produse si echipamente din industria alimentară IndAgra Food – 2008 6 „Energetic consumption analysis in a recirculating aquatic system (ras) for superintensive fish breeding”. Timişoara 2008. POP Augustin.191 – 194 ARTICOLE ACCEPTATE PENTRU PUBLICARE 1. POPOVICI Valentin. Valentin POPOVICI – 34th Scientific Conference on Fisheries & Aquaculture. DAVID Petru. Lucrări ştiinţifice Facultatea de Agricultură.Eng. Concepte avansate în ingineria mecanică ISSN 1011 – 2855. „Pilot station for testing the technologies used at intensive breeding of fish in water recirculating systems” Petru David. DAVID Petru.10 – 15 7 „Considerations upon energetic efficiency of an recirculating aquatic system (ras) for super intensive fish culture”. POP Augustin. Eng. Ed. Revista INMATEH nr 26/2008 . Hungary. Fundatia pentru Democratie si Libertate din Romania. pag. Nyiregyhaza. „Experimental farm for sturgeons breeding”. DAVID Petru. publicata in Integrated Systems for Agri-food Production –Agri-food Production for XXI Century-. GÂNGU Vergil.INTERNATIONAL CONFERENCE ON FISHERY AND AQUACULTURE . POPOVICI Valentin. Revista INMATEH nr 29/2009. POPOVICI Valentin. Augustin POP. pag. POP Augustin. DAVID Petru. Petru DAVID. POP Augustin. ISSN 1583 – 1019. Ed. POPOVICI Valentin. Augustin Pop. POPOVICI Valentin. ISSN 1583 – 1019. Agroprint. Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Stiinte Biologice (INCDSB). Dorel Lazu. pag. LAZU Dorel. POPOVICI Valentin. 28-29 Aprilie şi publicată în Revista AACL Bioflux Vol 2. DESPA Gheorghe. FDCL. Iulie 2008 5 „Solutii si realizari in domeniul acvaculturii superintensive prin utilizarea sistemelor recirculante de crestere a pestilor“. pag. 489 – 496 3 „Energetic consumption optimization for an aquatic recirculating aquatic system by using heat pumps”. POP Augustin. 12 – 14 noiembrie 2009. DESPA Gheorghe. ISBN 978-963-9909-40-3. Conferinta „Competitivitate versus dezvoltare durabila?” organizata de EconomixNews – CIT-ENI Romania. Szarvas. DAVID Petru. POP Augustin POPOVICI Valentin a 6-a Conferinţa internaţionala SIPA 2009. 2010 2.A VIEW POINT UPON THE . 2009 ISSN 1844 – 8143. DAVID Petru.88 – 96 9 „Experimental installation for fish breeding in a recirculating system”. Neculai Patriche. pag. ACME IASI 2008 A 3-a Conferinţa internaţională. Conferinta „Dezvoltarea si integrarea biotehnologiilor in procesul de retehnologizare a industriei alimentare romanesti” organizata de Economix News – CIT ENI Romania in parteneriat cu CSIS. IPA Craiova. 333 – 342 5 4 „Sisteme acvacole recirculante de crestere superintensiva a pestilor”. Eng. Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA). 2009. Camera de Comert. Hungary. Industrie si Agricultura din Calarasi. DAVID Petru. ACVAPEDIA 2009. DAVID Petru. Timisoara. POP Augustin. ISSN 1221 – 5279. POPOVICI Valentin. octombrie 2008.

modular. INTERNATIONAL CONFERENCE ON FISHERY AND AQUACULTURE . Valentin Popovici. „Recirculating aquatic system. May 26-28th. ROMANIA. 2010 . Dorel Lazu. Neculai Patriche. May 26-28th. Petru David.A VIEW POINT UPON THE SUSTAINABLE MANAGEMENT OF THE WATER RESOURCES IN THE BALKAN AREA Galati. for intensive breeding of fish” Augustin Pop. ROMANIA. 2010 3.SUSTAINABLE MANAGEMENT OF THE WATER RESOURCES IN THE BALKAN AREA Galati.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->