Universitarea Vasile Alecsandri din Bacau Facultatea de Inginerie Specializarea Ingineria si Protectia Mediului in Industrie

Proiect la Risc si Securitate Industriala Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI

Coordonatori: Drd. ing. Nadabaica Dumitru-Cristinel Prof. Univ.Dr.Ing. Bibire Luminita

Studenti: Gr. 342 Mereu Ciprian Kovacs Valentina Vornicu Iuliana Harlea Butuc Ana Maria

Introducere
Petrolul, sau titeiul, cum mai este el numit, se gaseste in cantitati mari sub suprafata scoartei terestre si se foloseste ca si combustibil sau ca materie prima in industria chimica. Mai precis, petrolul si derivatii lui se folosesc la fabricarea medicamentelor si a ingrasamintelor chimice,a produselor alimentare, a maselor plastice, a materialelor de constructii, a vopselelor si la producerea de electricitate. De fapt, toata industria moderna depinde de petrol si de produsele sale, structura materiala si modul de viata in comunitatile din suburbiile care inconjoara marile orase sunt rezultatul unei ample si necostisitoare alimentare cu petrol. Restrictiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol si la folosirea lui au dus la o mare crestere a preturilor in anii '70 pentru o indelungata perioada. Aceasta a adus temeri cu privire la lipsa globala de petrol si astfel la mijlocul anilor '90 preturile au scazut la jumatate. Petrolul este format in cea mai mare parte din hidrocarburi desi si cativa compusi cu oxigen si sulf intra in componenta lui.Petrolul contine elemente solide, gazoase si lichide fiind un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate in hidrocarburi lichide.Consistenta petrolului variaza, avand stare de lichid mai fluide asa cum este benzina si pana la lichid vascos care de abia curge.Are culoare brun-inchisa si miros caracteristic. Petrolul se formeaza sub suprafata scoartei terestre prin descompunerea organismelor. Resturile organismelor mici care traiesc in mare sunt amestecate cu nisipurile fine de la fundul apei.Aceste depozite,bogate in substante organice, devin sursa de formare a petrolului. Acest proces dureaza milioane de ani. Pentru a scoate petrolul la suprafata exista mai multe metode dar cea mai interesanta si una dintre cele mai mari realizari inginiere din ultimele decenii este constructia la marginea unei mari sau a unui ocean,a unei turle pentru sonde petroliere.Acestea sunt instalate pentru a functiona de pe o platforma petroliera pana la adancimi de cateva sute de metri; platforma poate fie sa pluteasca, fie sa stea pe picioare instalate pe fundul apei. Ea poate rezista valurilor si vanturilor puternice,sau in regiunile arctice la banchizele de gheata. Ca si in turlele traditionale, dericul(macara invartitoare) este in principal un dispozitiv pentru suspendarea si rotirea tevilor care foreaza dupa petrol.In acest fel au fost forate cu succes mari puturi pana la adancimea de 6,5 km de la suprata oceanului. Unul dintre statele care folosesc acest procedeu este chiar S.U.A. deoarece a avut foarte mult de castigat de-a lungul anilor din exportul de petrol. O data ce petrolul este scos,este tratat cu produse chimice si caldura pentru a se inlatura apa si alte impuritati astfel incat petrolul sa fie de cea mai buna calitate.Apoi,este transportat la o rafinarie in cisterne.Unele centre de extractie a petrolului au tevi care transporta petrolul direct la rafinarie. Principala metoda de rafinare a petrolului este distilarea.Prin incalzirea treptata a petrolului se separa componentii sai, dupa temperatura lor de fierbere. Acest mod de prelucrare a petrolului se numeste distilare fractionata. Pentru a se obtine o varietate de produse din petrol acesta este cracat prin mai multe procedee.Astfel se obtin:alcooluri, detergenti, cauciuc sintetic, glicerina,ingrasaminte chimice, sulf care dezvoltat enorm industria petrochimica mondiala o data cu descoperirea lor, deci,implicit a petrolului.Pe langa toate acestea se mai obtin:medicamente, nylon, mase plastice, vopsele, poliester si material explozibil.

Aproape peste tot pe Glob exista bazine de extractie a petrolului. Cele mai mari sunt: Golful Persic (tarile din regiune sunt cele mai mari exportatoare de petrol din lume), Alaska(Prudhoe Bay-10 miliarde de barili de petrol se presupune ca adaposteste acest bazin) dar si unele mari cum ar fi Marea Nordului(platformele Norvegiei,in principal), Marea Neagra, Marea Ohotsk (In N Rusiei) etc.Dar cel mai bogat dintre ele este, cu siguranta Golful Persic. Dea lungul ultimelor decenii tarile din regiune au detinut si detin monopolul in ceea ce priveste exporturile de petrol.De altfel, intreaga economie a acestor tari se bazeaza pe productia de petrol. Cele mai mari exportatoare de petrol din lume au fondat o organizatie denumita OPEC(Organizatia tarilor exportatoare de petrol) care are ca domeniu de activitate politica petroliera.Tarile membre sunt: Algeria, Arabia Saudita, Ecuador, Emiratele Arabe Unite, Gabon, Indonezia, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Quatar, Venezuela. Petrolul este folosit in aproape toate domeniile,pentru ca, cu siguranta este cea mai importanta resursa naturala a Terrei.Oamenii de stiinta au cautat altceva ce ar putea inlocui petrolul in viitor cand toate resursele de petrol vor epuiza. Dar, se pare ca, pentru moment petrolul poate fi cel mai bine inlocuit de carbune, dar chiar si acesta nu este la fel de folositor ca petrolul. Nota: *Barilul reprezinta unitatea de masura a petrolului dar se mai foloseste si la bere. Este unitatea de masura pentru capacitate, pe langa galoni, in Statele Unite si Marea Britanie. 1 baril = 42 galoni = 159 litri

Criza petrolului
Dezvoltarea globala, dar mai ales a economiilor emergente precum China si India, ar putea duce la un dezechilibru intre cererea si oferta de energie. Tarile lumii s-ar putea confrunta cu o criza a petrolului dupa 2010. Si asta pentru ca productia de petrol si gaze naturale nu va tine pasul cu setea tot mai mare de energie la nivel mondial. Cel putin asa arata ultimul raport al Agentiei Internationale a Energiei. Organismul mondial care isi are sediul la Paris a publicat luni ultimul sau studiu pe termen mediu, cu previziuni pentru domeniul energetic pana in 2012. Agentia Internationala a Energiei (AIE) afirma astfel ca cererea mondiala de petrol va creste mai repede decat se estimase anterior si naste ingrijorari vizavi de oferta si pret. Daca economia mondiala va continua sa se dezvolte in acelasi ritm alert de 4,5% pe an, cererea de petrol va creste si ea cu 2,2% pe an sau 1,9 milioane de barili de petrol pe zi, in perioada 20072012. Anterior, se estima o crestere de 2%. Astfel, in 2012, cererea de petrol la nivel mondial va atinge 95,8 milioane de barili pe zi, iar cele mai insetate de petrol vor fi tarile din Asia si Orientul Mijlociu.

Asia, cel mai bogat continent in petrol

Raportul Oil and Gas Journal pentru ianuarie 2007 a indicat 3 state asiatice ca avand unele dintre cele mai mari rezerve de petrol (Arabia Saudita, Iran si Irak). Arabia Saudita are cele mai mari rezerve de petrol din lume: 262,3 miliarde de barili. Industria petroliera saudita a fost privatizata, dar investitorii straini nu pot fi proprietari unici ai rezervelor petroliere. Statisticile EIA au apreciat Arabia Saudita ca fiind cel mai mare producator de petrol, cu 11 miloane de barili pe zi, si al saselea operator de rafinare la nivel mondial. Rafinarea petrolului saudit se realizeaza cu participarea unor companii internationale din SUA, Coreea, Japonia, Filipine sau China. Petrolul din Arabia Saudita este transportat prin oleoducte, care aprovizioneaza piata interna, si petroliere. Saudi Amroco controleaza 98% din resursele petroliere saudite. Cei mai mari importatori ai petrolului din Arabia Saudita sunt SUA si UE. Iranul este, conform cifrelor indicate de Oil and Gas Journal, al treilea posesor de rezerve de petrol la nivel mondial, cu 136,3 miliarde de barili. Intreaga industrie petroliera a Iranului este detinuta de Compania Nationala a Petrolului, aflata in proprietatea statului. Constitutia iraniana interzice dreptul la proprietate privata in industria petroliera. Acest lucru nu exclude prezenta investitorilor straini, care pot opera in sistemul buyback (companiile internationale isi desfasoara activitatea printr-o firma iraniana afiliata). Capaciatea de rafinare a Iranului este redusa, iar rafinariile iraniene nu reusesc sa satisfaca cererea interna. Iranul are 5 oleoducte care furnizeaza necesarul de petrol la nivel intern si detine cea mai mare flota de petroliere din Orientul Mijlociu. Japonia, China, India, Coreea de Sud si Italia sunt cei mai mari importatori ai petrolului iranian. Irakul detine, potrivit Oil and Gas Journal, locul 4 in lume la rezervele de petrol, cu 115 miliarde de barili. Dupa declansarea razboiului din 2003, productia de petrol irakiana a scazut de la 3 milioane de barili pe zi la 2,2 milioane de barili pe zi. Exploatarea resurselor de petrol din Irak intampina greutati din cauza inexistentei unei legislatii care sa reglementeze regimul resurselor, a neintelegerilor dintre diferite factiuni etnice si religioase (kurzi, siiti, suniti) si a atacurilor asupra infrastructurii. Irakul are 3 rafinarii importante, care nu reusesc sa acopere cererea interna de produse petroliere. Statul irakian exporta petrol prin intermediul unui oleoduct care leaga orasul Kirkuk de portul Ceyhan (Turcia) sau prin conducta Irak-Siria-Liban. Petrolul irakian este exportat si prin 5 porturi aflate la Golful Persic. Potrivit EIA, in 2007, SUA au avut o productie de 5,1 milioane de barili de petrol si un consum de 20,7 milioane de barili de petrol. Cel mai mare camp petrolier al SUA. Romnia este unicul deintor de rezerve de tiei n cantiti notabile din zona Central i Est European.Resursele estimate de itei ale Romniei sunt de aproximativ un miliard de barili echivalent petrol, valoare care situeaz Romnia pe locul patru n Europa n acest clasament, dup Norvegia, Marea Britanie i Danemarca.

Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI
Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara deversare de petrol in Golful Mexicului este de-acum unanim considerata drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. Mareea Neagra ameninta sa inghita intregul Golf, intreaga coasta meridionala si sud-orientala a Statelor Unite si a Mississippi, si este pe punctul de a se propaga in toate oceanele lumii. Potrivit celor mai negre previziuni, aceasta catastrofa va continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potential daune permanente si distrugerea. Uriasa platforma petroliera, lunga de 122 de metri si lata de 76, este plasata la 80 de kilometri de tarmul Louisianei.

Cronologia unui dezastru

20 aprilie 2010: La o adancime de 1.500 m in Golful Mexic, la circa 80 km de Venice
(Louisiana), explodeaza putul de petrol care perfora platforma Deepwater Horizon, aflata in proprietatea companiei Transocean si inchiriata colosului petrolier British Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti 17 sunt raniti. O estimare vorbeste despre circa o mie de barili de petrol care se revarsa din put in fiecare zi, raspandindu-se in mare.

22 aprilie: Platforma in flacari se scufunda. 25 aprilie: BP utilizeaza roboti subacvatici controlati de la distanta pentru a incerca sa repare
stricaciunea, dar tentativa esueaza.

28 aprilie: Functionari de la Casa Alba afirma ca cel putin 5.000 de barili de titei sunt eliberati
in fiecare zi din put, o cantitate egala cu 800.000 litri. Paza de coasta a SUA declanseaza o procedura de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafata marii. La inceputul lunii iunie, incendiile elimina 67.000 de barili de titei.

29 aprilie: Guvernatorul statului Louisiana declara stare de urgenta. 2 mai: Presedintele Obama face prima vizita in zona de coasta a Louisianei amenintata de
mareea neagra. Intr-o zona din golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile. BP incepe sa perforeze primul din cele doua puturi care vor servi la interceptarea si oprirea fluxului de petrol iesit din putul scapat de sub control. Se estimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in luna august.

6 mai: Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandeleur, in rezerva naturala Breton.
5

10 mai: BP lanseaza un site web pentru a strange sfaturi cu privire la modalitati de a bloca
putul.

14 mai: BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea de o mila in conducta
deteriorata, astfel incat o nava-cisterna sa poata aspira petrolul. Functioneaza, dar reuseste sa stranga mai mult de 2.000 barili/zi.

24 mai: BF ofera 500 mil dolari pentru studiul efectelor mareei negre. 26 mai: Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede acoperirea putului prin pomparea
de namoluri grele pentru reducerea presiunii petrolului.

27 mai: Dispersia de petrol a depasit-o pe cea provocata in 1989 de Exxon Valdez (de 262.000
barili de titei); este acum estimata la 19.000 barili/zi, calificandu-se drept "cel mai grav dezatru ambiental din istoria Statelor Unite".

29 mai: BP admite ca operatiunea "Top Kill" a esuat. 31 mai: Debuteaza operatiunea "Cut and Cap": taierea valvei de siguranta care nu a functionat
la gura putului si acoperirea ei cu o valva de blocare numita Lower Marine Riser Package (Lmrp).

1 iunie: Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american va declansa o ancheta
civila si penala cu privire la incident. Peste 300.000 de persoane adera la o campanie lansata pe Facebook de boicotare a BP. EPA (agentia americana pentru protectia mediului) il invita si pe regizorul James Cameron alaturi de cercetatori, ingineri si oceanografi la o masa rotunda organizata la Washington pe tema dezastrului.

3 iunie: Casa Alba defineste drept "nebuneasca" ideea de a inchide putul cu o explozie
nucleara, vehiculata in presa internationala.

4 iunie: In cadrul operatiunii "cut and cap", sunt aspirate circa o mie din cele 19.000 de barili
care ies din put in fiecare zi. Dezastrul a costat pana acum compania petroliera 1 miliard de dolari, dar potrivit analistilor cifra va ajunge la 20 mld.

6 iunie: BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin 10.000 barili pe zi. 8 iunie: CNN anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in Alabama, Mississippi si Florida pentru a
curata coasetele. Acestia vor fi platiti cu 18 dolari/ora.

10 iunie: BP se prabuseste la Bursa, iar costurile incidentului sunt estimate acum la 1.43 mld
dolari.

11 iunie: Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de 40.000 barili/zi, potrivit unei noi
estimari a guvernului american; cifra este acum de 8 ori mai mare decat cea de 5.000 barili/zi valabila pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi). Ceea ce inseamna ca in pofida ultimului "capac" amplasat valvei de siguranta a putului, cel putin 20.000 barili de titei se scurg in ocean in fiecare zi.

16 iunie: Presedintele Obama tine primul discurs televizat dedicat dezastrului, transmis in
direct din Biroul Oval: acuza BP ca nu a actionat in Golf "cu toate precautiile necesare", ca a dat dovada de un comportament "nechibzuit", si ca dezastrul este "o lectie" din care trebuie trase invataminte, intrucat "stiam de zeci de ani ca zilele petrolului ieftin sunt numarate". Cu cateva ore inainte de discursul lui Obama, un "panel" guvernamental anunta ultimele estimari: scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000 de barili pe zi. In discursul sau, presedintele american spune raspicat "Vom face BP sa plateasca " si anunta ca il va intalni pe Carl-Henric Svanberg, presedintele BP si "il va informa" ca trebuie sa asigure "toate resursele necesare pentru a compensa pagubele provocate". Decizia e luata, iar presedintele este sigur ca are "autoritatea legala" de a constrange BP sa infiinteze un fond independent.

Nota de plata
20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe care BP a acceptat s-o plateasca, in urma intalnirii oficialilor companiei cu presedintele american la Casa Alba

Supa toxica
Pe masura ce putul platformei Deepwater Horizon continua sa "scuipe" sute de mii de galoane de titei pe fundul marii, cercetatorii incep sa stranga si ei date cu privire la felul in care acesta afecteaza viata in Golful Mexico. Potrivit unor articole aparute in presa stiintifica, o mare incertitudine planeaza nu atat asupra deversarii de titei, cat asupra interventiei menite sa limiteze daunele, mai precis a utilizarii fara precedent a dispersantilor chimici. Mai toxici decat titeiul in sine si cu consecinte asupra ecosistemului greu de prevazut.

Compararea cu alte cazuri similare

1.Exxon Valdez
Barja petroliera Exxon Valdez nu se numara printre cele mai mari astfel de platforme din lume, insa distrugerea sa a fost extrem de costisitoare din cauza dezastrului ecologic sub amenintarea caruia a pus intreaga stramtoare a Printului William, aflata in sudul Alaskai. Pe data de 24 martie 1989, 40 milioane de litri de petrol au fost deversate in apa, atunci cand capitanul vasului, Joseph Hazelwood, a parasit pupitrul de comanda al Exxon Valdez si ambarcatiunea a acrosat un recif. Curatarea apelor a usurat compania Exxon de 2.5 miliarde de dolari. 7

2. Platforma petroliera Piper Alpha 3.4 miliarde dolari

Este vorba despre cel mai mare dezastru petrolier consumat vreodata in larg. Platforma Piper Alpha a fost, candva, unica producatoare uriasa de petrol, cu o extractie zilnica estimata la 40 milioane litri. Pe 6 iulie 1988, ca parte a operatiunilor de mentenanta, tehnicienii au scos si au verificat valvele de siguranta, esentiale in prevenirea acumularii periculoase de gaz lichid. 100 astfel de valve identice au fost verificate. Din nefericire, tehnicienii au comis o eroare si au uitat sa inlocuiasca una dintre ele, care necesita aceasta interventie. La ora 22.00, in aceeasi noapte, un tehnician a incercat sa activeze pompele de gaz lichid si cel mai costisitor accident petrecut vreodata la bordul unei platforme petroliere a fost initiat. In doua ore de la acest moment, platforma, inalta de 90 metri, era in intregime acoperita de flacari. In cele din urma, s-a prabusit, provocand moartea a 167 de muncitori si pagube materiale in valoare de 3.4 miliarde dolari.

3. Scurgerile de petrol de pe Prestige 12 miliarde dolari

Pe 13 noiembrie 2002, barja de petrol Prestige transporta 77.000 tone de petrol in apropiere de Galicia, Spania, cand unul dintre cele 12 rezervoare de la bordul sau s-a aprins, in timpul unei furtuni. Temandu-se ca nava s-ar putea scufunda, capitanul a solicitat ajutorul echipei de salvare a pazei de coasta spaniole, asteptandu-se ca aceasta sa adaposteasca vasul in port. In ciua eforturilor capitanului, presiunile autoritatilor locale l-au fortat pe acesta sa indeparteze Prestige de coasta. A incercat apoi sa obtina ajutorul autoritatilor franceze si portugheze, dar si acestea au ordonat indepartarea vasului de tarmurile lor. In cele din urma, furtuna a rupt barja in doua, ducand la deversarea a peste 70 milioane litri de petrol in mare. Operatiunile de curatare s-au ridicat la valoarea de 12 miliarde de dolari.

Metode de curatare
Metodele de curatare folosite in cazul revarsarii titeiului in mari si oceane au evoluat in timp, dar, de cele mai multe ori, furtunile au impiedicat operatiunile de salvare. Ce ar putea fi mai rau decat petrolul, amestecat perfect in "fiecare strat al coloanei de apa", otravind majoritatea speciilor in fiecare ecosistem marin? Pai ce spuneti de niste milioane de galoane de Corexit 9500 adaugate "supei" toxice? In testele de laborator, dispersantii Corexit 9500 si Corexit 9527 au demonstrat o toxicitate scazuta pana la moderata fata de majoritatea speciilor acvatice. Estimarile de toxicitate sunt insa semnificativ afectate de variabile precum, specia, durata expunerii, temperatura. Potrivit unui raport al expertilor de la Ministerul Resurselor Naturale din Rusia, dat publicitatii in luna mai, acest Corexit 9500 este un solvent de patru ori mai toxic decat titeiul. Agentul chimic, au precizat rusii, are un nivel de toxicitate de 2.61 ppm, dar moleculele lui, amestecate cu apele calde ale Golfului, devin capabile sa genereze o asa-numita "tranzitie de faza"; aceasta implica trecerea din starea lichida la una gazoasa, care poate fi absorbita de nori. Prin urmare, gazul va fi eliberat ulterior sub forma unei "ploi toxice", in masura sa distruga toate formele de viata. 8

Despre expunerea repetata sau prelungita prin inhalare sau ingestie la controversatul Corexit 9500 (interzis in Marea Britanie, dar folosit de BP copios in Statele Unite) se mai spune si ca poate cauza de la deprimarea functiilor sistemului nervos central la afectiuni ale rinichilor si ficatului si hemoliza (distrugerea globulelor rosii). Ingredientele exacte ale dispersantilor chimici nu sunt insa cunoscute, fiind protejate ca secrete comerciale.

Cauzele producerii dezastrului

Dezastrul ecologic din Golful Mexic s-a produs din pricina unui management prost si a unor reduceri de cheltuieli riscante care au dus la probleme de siguranta la British Petroleum. Se pare ca la baza dezastrului ecologic din Golful Mexic a stat lacomia si o atitudine in general "relaxata" fata de masurile de siguranta. Un capitol din acest raport a ajuns in presa internationala si arata ca dezastrul s-a produs in urma unor probleme ale sistemului. In plus, se avertizeaza ca un dezastru similar poate sa se produca din nou, daca nu sunt luate masuri. Golful Mexic: 98% din petrolul scurs a ramas pe fundul oceanului. SUA dau in judecata BP pentru scurgerea de petrol din Golful Mexic Angajatii BP sunt acuzati ca au facut cateva erori esentiale, implicit interpretarea eronata a unui test de presiune care a aratat ca sonda nu era sigilata corect. Raportul arata ca BP a facut o eroare fundamentala, bazandu-se doar pe bariera de ciment pentru a mentine fluxul de petrol si gaze in sonda. Cum s-a produs pata de petrol din Golful Mexic? Afla detaliile raportului Halliburton este criticata pentru ca nu a asigurat testarea corecta a cimentului folosit la sigilare, iar Transocean a mai avut un incident similar in Marea Nordului, care a dus la un accident cu doar patru luni inainte de dezastrul din Golful Mexic. Potrivit raportului prezentat, explozia de pe 20 aprilie 2010, in care au murit 11 persoane si care a dus la cel mai mare dezastru ecologic din istoria industriei petroliere a fost cauzata de un sir de opt erori fatale, care au implicat si echipamente defecte, dar si erori ale echipajului de pe platforma. Erorile fatale care au dus la pata de petrol din Golful Mexic Ancheta BP cu privire la explozie a aratat ca barierele de ciment de la fundul putului Macondo nu contineau hidrocarburile in rezervor, asa cum ar fi trebuit, asa ca au permis ca gazul si lichidele sa iasa prin cadrul de productie. Rezultatele negative ale unui test de presiune efectuat la Deepwater Horizen au fost acceptate de British Petroleu, si Transocean, in mod eronat, chiar daca nu fusese stabilita integritatea sondei. BP cumpara tacerea, in cazul dezastrului ecologic din Golful Mexic Anchetatorii au aflat ca echipajul care lucra la putul Macondo nu au reactionat timp de 40 de minute, chiar daca a existat un flux de hidrocarburi in sonda care crestea rapid si se indrepta spre suprafata. 9

Pata de petrol produsa in urma dezastrului de la platforma Deepwater Horizen a dus la poluarea severa a Golfului Mexic, iar British Petroleum a fost nevoita sa cheltuiasca peste 40 de miliarde de dolari pentru a curata zona. Autoritatile au asigurat ca in Golful Mexic se poate pescui fara probleme, iar cercetatorii de la Universitatea Florida de Sud au aratat ca petrolul scurs dupa explozie a ramas pe fundul oceanului.

Pata de petrol din Golful Mexic a ucis sute de vietuitoare

Dezastrul ecologic din Golful Mexic incepe sa fie observat si de pe uscat: pana acum, sute de vietuitoare au fost gasite moarte la mal, acoperite de petrol. Pana in prezent, au fost gasite 783 de pasari, 252 de testoase si 41 de mamifere moarte, dupa ce pata de petrol din Golful Mexic s-a extins, relateaza FoxNews. Biologii sustin ca acesta este doar inceputul si ca urmarile acestui incident nu vor fi cunoscute decat peste ceva timp. BP a cheltuit 1,6 miliarde de dolari din cauza scurgerii de petrol. Cu toate acestea, numarul de vietuitoare moarte este mult mai mic decat cel din cazul petei de petrol Exxon Valdez, cel de-al doilea dezastru ecologic ca marime, dupa acesta. Dezastrul din Alaska din 1989 a dus la moartea a 250.000 de pasari si a 2.800 de vidre. Specialistii sustin insa ca pata de petrol este mai mare decat cea din cazul Exxon Valdez, si ca un numar mult mai mare de vietuitoare nici nu au ajuns la tarm. Cadavrele lor nu vor fi gasite, pentru ca se vor scufunda sau vor fi mancare de alte vietuitoare marine. Problema este ca o parte dintre vietuitoarele care se refugiaza pe uscat, pe masura ce pata de petrol inainteaza, sunt intampinate pe uscat de pradatori. Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza in mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele acvatice, care traiesc la suprafata apei. Petrolul deversat contine hidrocarburi, care sunt substante poluante ce afecteaza si pe termen lung comunitatile marine. Unele studii au demonstrat faptul ca, in timp, mor mai multe animale si pasari decat in momentul in care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. Cercetatorii spanioli au efectuat teste biochimice asupra pescarusilor care traiesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse deversarii de petrol in anul 2002, cand a naufragiat nava Prestige. Ei au masurat 16 concentratii de hidrocarburi din tesuturile pasarilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care au fost efectuate pe colonii de pescarusi care nu au fost supusi dezastrului. La 17 luni dupa accidentul ecologic, au fost obtinute rezultate ingrijoratoare. Testele biochimice au relevat leziuni ale organelor interne vitale, rinichi si ficat, in randul pasarilor adulte. Puii au fost afectati intr-o mai mica masura, efectele grave survenite in randul adultilor fiind justificate prin faptul ca acestia au fost expusi contaminarii o perioada mai lunga dupa deversare. Asupra alimentatiei nu a fost sesizat niciun efect, principalele consecinte ale infestarii cu petrol facandu-se simtite prin disfunctiile organelor vitale ale pasaril Hidrocarburile pot afecta insa in intregime componenta lanturilor trofice. Oamenii de stiinta sustin ca, deocamdata, exista prea putine cercetari asupra expunerii mediului inconjurator la poluarea cu petrol. O cunoastere mai buna a impactului pe termen lung a deversarilor de petrol poate aduce un avantaj major in gestionarea si combaterea efectelor asupra mediului si vietii marine. 10

Reabilitare economica
Oficialii americani au organizat un picnic pe plaja in amintirea zilei de 7 mai 2010, atunci cand a contitati imense de petrol au poluat Golful Mexic. Pentru readucerea turistilor in Alabama, reprezentantii statului au organizat un picnic pe plaja, un fel de a demonstra ca s-a terminat cosmarul dezastrului ecologic. Si totusi, unele efecte ale poluarii ar putea dura mult timp de aici inainte. La mesele intinse ca pentru un picnic la plaja, oaspetii s-au delectat cu preparate din peste si fructe de mare. Guvernatorul de Alabama si multe notabilitati ale statului au participat la ospatul menit sa dea semnul renasterii unei regiuni lovite crunt de dezastrul provocat de compania British Petroleum. Revenirea turistilor este vitala pentru economie, insa urmele exploziei de la platforma companiei British Petroleum n-au disparut cu totul. Si astazi, efectele poluarii cu petrol sunt inca dureros de vizibile in apa si in sol. In urma cu un an, cantitati imense de titei au ajuns sub apa provocind cel mai mare dezastru ecologic din istoria Americii. Uriasa pata de petrol din Golful Mexic este, de departe, una dintre cele mai mari catastrofe ecologice din istoria omenirii. Din toata lumea, scrisori sau mesaje de protest curg pe adresa companiei British Petroleum. Un inedit protest a fost initiat de catre fotograful Jane Fulton. Cum a ales acesta sa isi manifeste opinia, va lasam sa urmariti in imaginile care urmeaza...

Se caut surse regenerabile

Agenia Internaional pentru Energie estimeaz c n Europa, resursele de petrol se vor epuiza n 40 de ani, cele de gaze naturale n 60 de ani, iar cele de crbune n 200 de ani, lucru care s-ar traduce prin faptul c, peste aproximativ 20 de ani, Europa va fi nevoit s importe 70 la sut din necesarul de energie. Ca urmare a acestui fapt, statele uniunii au fost nevoite s gseasc surse regenerabile. Uniunea European i dorete ca, pn n anul 2020, 20% din consumul de energie al statelor comunitare s fie asigurat din surse regenerabile.

Biocombustibili ca solutie la criza petrolului

Energia verde a fost solutia unanim propusa de organizatii internationale sau state pentru reducerea impactului cresterii pretului petrolului. In raportul Sustainable Bioenergy: A Framework for Decision Makers, din mai 2007, ONU a subliniat necesitatea dezvoltarii productiei de biocombustili (combustibili obtinuti din materie vegetala sau animala) in conditiile "disponibilitatii unor tehnologii de generatia a doua" si ale "oportunitatii de a contrabalansa piata petrolului". In martie 2007, liderii UE au stabilit ca pana in anul 2020 statele membre sa ajunga la un nivel de 10% pentru consumul de biocombustibili, cu scopul de a reduce cererea de combustibili fosili (fabricati din petrol) si poluarea. Alexander Karsner, secretar adjunct in cadrul Departamentului pentru Energie din SUA, a anuntat in februarie ca institutia va investi 33 11

milioane de dolari pentru dezvoltarea a 4 proiecte de cercetare in domeniul energiei regenerabile. Investitia anuntata de Karsner este o parte a programului de dezvoltare a biocombustibililor initiat de George Bush cu scopul de a reduce emisiile de carbon si dependenta de petrolul din import a SUA. O surs permanent de materie energetic o reprezint plantele care conin glucide sau poliglucide care nmagazineaz energie. O astfel de plant este porumbul. Orice cresctor de animale tie c porumbul conine mult amidon, care este transformat de animalul care l consum n energie, care, dac depete necesitile energetice ale organismului este stocat sub form de esut adipos. Amidonul poate fi transformat ns cu ajutorul enzimelor n glucoz, care poate fi fermentat cu ajutorul microorganismelor n etanol. Iat, deci o alt modalitate de a exploata energia nmagazinat n porumb, i anume transformarea ei n etanol, care poate fi amestecat cu benzina i ars n motoare. Pe lng porumb, se mai folosesc i alte produse vegetale pentru obinerea de biocombustibili: sfecla de zahr, soia, rapia, sau chiar uleiurile rezultate de la restaurante dup prjirea alimentelor. Grsimile animale reprezint o alt surs regenerabil de biocombustibili.

12

BIBLIOGRAFIE

** www.descopera.ro ** www.bp.com ** www.wikipedia.ro ** www.discovery.com

13