Imaginea sociala

Imaginea nu este studiata doar de analisti ai comunicarii, ci si de numeroase stiinte cum ar fi: psihologia sociala, antropologia, sociologia culturii, sociologia mass-media. Imaginile organizatiei apar in procesul comunicarii, si desfasoara atat in interiorul cat si in exteriorul acesteia. Imaginile se creeaza in toate domeniile vietii sociale, iar acestea faciliteaza sau complica comunicarea prin faptul ca in jurul lor apar opinii, atitudini, convingeri sau teorii sau chiar actiuni ale oamenilor. Imaginea are rol de mediator intre oameni si organizatii, oameni si institutii, dar si intre organizatii si institutii. Forta imaginilor este data de faptul ca ele orienteaza opiniile, atitudinile si convingerile, credintele etc. Imaginea social din perspectiv procesual-organic Paradigma procesual-organica defineste imaginea ca interpretarea cadru implicita, care se formeaza de la sine prin procese care raman necostientizate si care se exprima prin opinii, atitudini convingeri, credinte mentalitati sau simboluri socio-culturale. Nu exista imagine in sine, exista imaginea unui om despre un anumit obiect social. Oamenii si orice organizatie emit semnale in mediul lor extern, semnale care influenteaza obiectivele si modalitatile de structurare. Aceeasi paradigma defineste imaginea sociala a grupurilor sociale ca ansamblul criteriilor si regulilor implicate, care se formeaza de-a lungul timpului, mostenite si transmite prin traditie si cultura, modificare si imbogatite succesiv de noi elemente, asimilate de grup, in functie de context, in modalitati ce nu pot fi transparente pentru oamenii implicati. Interpretarile-cadru sunt de natura simbolica sau analitica, ca urmare imaginea este de natura simbolica sau analitica. In concluzie, nu exista imagine in sine, exista imaginea unui om despre un anumit obiect social anume, formate in raport cu caracteristicile procesorilor sai de informatii. Imaginile i reprezentrile, considerate interpretri-cadru neexplicite, se manifest i se exprim att prin atitudini, ct i prin opinii. Operaionalizarea conceptului de imagine Pentru evaluarea riguroasa a imaginii organizatiei este necesara operationalizarea conceptului de imagine. Prin mesajele transmise de organizatie trebuie sa se urmareasca: 1. 2. 3. 4. 5. Informarea privind parametrii de functionare ai organizatiei; Potentarea punerea in valoare a informatiilor generale de functionare a organizatiei; Explicarea tuturor activitatilor publice ale organizatiei; Diminuarea impactului negativ generat de crize sau disfunctii; Mentinerea in atentia categoriilor de public tinta relevante;

Imaginea de sine (autoimaginea) a organizaiilor Imaginea de sine presupune comparatii din perspectiva altuia. Tipologia imaginii n funcie de surs In functie de sursa imaginea la nivel global se descompune in mai multe componente, fiecare componenta reprezinta caracteristici ale acestei imagini.

Imaginea globala IG se compune din mai multe elemente: Imaginea barometru Ib, obtinuta prin sondaje de opinie, exprima nivelul de incredere in organizatie/personalitate; Imaginea document Id, obtinuta prin analiza documentelor oficiale elaborate de institutiile statului, cu privire la organizatie; Imaginea putere Ip, obtinuta prin analiza declaratiilor publice ale liderilor politici ai partidului/coalitiei de guvernamant; Imaginea extra-putere Iep, obtinuta prin analiza documentelor programatice si a declaratiilor publice ale partidelor politice din opozitie si a ONG-urilor, respectiv liderilor acestora; Imaginea mass-media Im, obtinuta prin analiza articolelor/stirilor de presa, altele decat declaratiile oamnilor politici, care reprezinta atitudinea instutiei media respective; Imaginea liderilor de opinie Ilo, obtinuta prin analiza opiniilor exprimate de acestia prin diferite canale de comunicare; Autoimaginea organizatiei Ao, obtinuta prin analiza mesajului propriu al institutiei/personalitatii analizate;

Imaginea globala IG, este rezultatul aditional al tuturor tipurilor de imagine enumerate mai sus. In practica este imposibil sa fie distinse toate aceste imagini si acesta pentru ca aceste imagini nu starnesc interesul tuturor palierelor. Exceptie facand organele si puterii si institutii cu vocatie nationala. In cadrul celorlalte organizatii sau personalitati se va opera cu imaginea partiala Ip. Fiind o procesului comunicarii sociale, imaginea poate fi investigata si in functie de pozitia obiectului sau in actul comunicational. Din aceasta perspectiva se opereaza cu notiunea de Imagine rezultanta, Ir. Imaginea rezultanta poate fi descompusa in mai multe componente: 1. Imaginea indusa Ii, obtinuta prin analiza mesajelor trasmise de obiectul invetigatiei; 2. Imaginea difuza Idi, obtinuta prin analiza informatiilor referitoare la obiectul investigatiei trasmise de alte surse; 3. Imaginea reflectata Ir, obtinuta prin analiza informatiilor la modul in care a fost receptionata imaginea indusa de catre grupul tinta al comunicarii; Imaginea rezultata se obtine prin investigarea si compararea tipurilor de imagine enumerate mai sus.