Operatiuni de procesare in lohn cu bunuri provenite din import //

Dupa data aderarii, operatiunile de prelucrare a bunurilor mobile corporale pe teritoriul Romaniei in regimuri suspensive de perfectionare activa s-a schimbat datorita desfintarii frontierelor vamale intre statele membre comunitare. Drept urmare, sunt considerate bunuri care provin din import cele care sunt transportate din state extracomunitare, conform art. 131 din Codul fiscal, care defineste importul de bunuri ca fiind: a. intrarea pe teritoriul Comunitatii de bunuri care nu se afla in libera circulatie in intelesul art. 24 din Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene; b. pe langa operatiunile prevazute la lit. a), intrarea in Comunitate a bunurilor care se afla in libera circulatie, provenite dintr-un teritoriu tert, care face parte din teritoriul vamal al Comunitatii. Observam ca nu are relevanta calitatea importatorului de rezident sau nerezident al unui stat comunitar, ci relevant este numai daca transportul bunurilor incepe in afara UE si se termina in UE. Aceasta observatie are in vedere teza a doua a art. 132 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal care dispune ca, daca locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import. Mai mult, conform Codului Vamal Comunitar (Reg. CEE nr. 2913/1992), bunurile care provin din import si sunt prelucrate in Romania nu pot fi plasate in regim vamal de perfectionare activa, ci trebuie puse in libera circulatie in Romania, daca produsele rezultate urmeaza a fi transportate in alt stat membru. Aceasta interdictie generata de reglementarile vamale arata faptul ca autorizarea regimului suspensiv de perfectionare activa este conditionata in principal de intentia procesatorului/beneficiarului de a reexporta produsele compensatoare (finite) de pe teritoriul Comunitatii. Problema principala generata de aceste schimbari post-aderare este cea legata de deductibilitatea TVA din declaratia vamala de punere in libera circulatie. Avem in vedere faptul ca legislatia fiscala, respectiv pct. 59 din Normele de aplicare a Titlului VI al Codului fiscal (Hotararea Guvernului nr. 44/2004) stabilesc explicit persoana care are calitatea de importator, din punctul de vedere al TVA. Riscul generat de aceste dispozitii din Normele de aplicare a Codului fiscal poate fi materializat prin imposibilitatea deducerii TVA din declaratia de import de catre persoana juridica romana care, in cadrul contractelor de lohn, are calitatea de prestator, si nu de cumparator sau proprietar al bunurilor, acesta nerealizand o achizitie conform dispozitiilor art. 145 alin. (2) din Codul fiscal (textul de lege invocat precizeaza ca orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor...). Exemplu:

O persoana impozabila nestabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, incheie un contract de prestari servicii constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale, cu o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal. Bunurile care sunt prelucrate provin din tari terte, sunt importate in Romania, iar produsele prelucrate obtinute sunt transportate in statul membru al beneficiarului. Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA in Romania (procesatorul) presteaza serviciile constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale in favoarea societatii A. Tratamentul fiscal aplicabil in cazul in care bunurile au fost importate dupa data aderarii iar importul este realizat in Romania de beneficiarul din celalalt stat membru Potrivit prevederilor art. 1511 din Codul fiscal, plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri supus taxarii, este obligatia importatorului. Avand in vedere ca factura este emisa de furnizor catre beneficarul prelucrarilor, pentru bunurile care sunt importate in Romania, din punct de vedere al TVA, persoana care are calitatea de importator (conform dispozitiilor din Normele de aplicare a Codului fiscal) si careia ii revine obligatia platii TVA aferente importului de bunuri in Romania este beneficarul prestarilor realizate in Romania. Chiar daca in practica se obisnuieste ca pe factura sa fie inscrisa si societatea prelucratoare din Romania, pentru a indica punctul de destinatie al bunurilor, in declaratia vamala de import, la rubrica 8 va fi inscrisa drept importator al bunurilor persoana din celalalt stat membru (proprietarul/cumparatorul bunurilor). Ulterior, acesta, in calitate de importator, dar si de beneficiar al prelucrarilor realizate in Romania, va preda bunurile spre prelucrare procesatorului roman, urmand ca acestea sa fie transportate in statul membru al beneficiarului dupa prelucrare (sau intr-un alt stat membru). Obligatiile importatorului: 1. sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (5) din Codul fiscal. Conform ipotezei formulate, bunurile, dupa prelucrare, urmeaza sa fie expediate intr-un alt stat membru (beneficiarului), astfel ca inregistrarea poate fi generata de: faptul ca, dupa procesare, bunurile prelucrate, al caror proprietar de drept este beneficiarul din celalalt stat membru, sunt transportate din Romania in acest stat fara sa fie vandute de proprietar unei alte persoane, operatiune care indeplineste conditiile unui transfer conform art. 128 alin. (10)-(11), respectiv o livrare intracomunitara asimilata, care are locul in Romania conform art. 132 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal; faptul ca proprietarul vinde bunurile unei alte persoane si bunurile sunt transportate din Romania in alt stat membru, operatiune ce indeplineste conditiile unei livrari intracomunitare conform art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, care are locul in Romania conform art. 132 alin. (1) lit. a). Orice persoana impozabila nestabilita in Romania are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 alin. (5) din Codul fiscal, daca realizeaza o livrare intracomunitara care are locul in Romania; 2. sa declare livrarile intracomunitare (sau livrarile intracomunitare asimilate/transferurile) ca atare in decontul de TVA prevazut la art. 1562 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa pentru livrari intracomunitare prevazuta la art. 1564 din Codul fiscal (formularul

390 Vies). Scutirea de TVA pentru livrarea intracomunitara este prevazuta de art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv la art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal pentru livrarea intracomunitara asimilata. Justificarea scutirilor de TVA se face conform art. 10 din Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a) i), art. 143 alin. (2) si art. 1441 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, anexa la Ordinul MEF nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887/27.12.2007, in speta, prezentand organelor fiscale: factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru; documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru; orice alt document, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentul de asigurare. TVA din declaratia vamala de import este deductibila pentru importator in conformitate cu dispozitiile art. 145 alin. (2) si art. 1471 din Codul fiscal, deoarece importurile sunt realizate in Romania de beneficiar in scopul utilizarii pentru operatiuni scutite cu drept de deducere, respectiv livrarea intracomunitara asimilata (transferul) din Romania in alt stat membru. Obligatiile procesatorului din Romania: inregistrarea intrarilor de materii prime in Registrul bunurilor primite, in conformitate cu dispozitiile art. 79 alin. (1) lit. g) din Normele de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal; emiterea facturii pentru prestarea de servicii constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale, catre beneficiarul prestarilor de servicii. Servicul respectiv nu este impozabil in Romania, daca beneficiarul comunica un cod valabil de TVA din alt stat membru decat Romania si daca bunurile prelucrate sunt transportate in afara Romaniei, conform art. 133 alin. (2) lit. h) a doua liniuta coroborat cu art. 126 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal; declararea serviciilor realizate la rd. 3 din decontul de TVA, prevazut la art. 1562 din Codul fiscal. Fiind vorba de o prestare de servicii, prestatorul din Romania nu are obligatia sa le declare in declaratia recapitulativa pentru livrari intracomunitare, aceasta obligatie revenind proprietarului bunurilor. Tratamentul fiscal aplicabil in cazul in care bunurile au fost importate in Romania dupa data aderarii si importul este realizat de procesatorul din Romania. In functie de intelegerile contractuale existente intre beneficiarii din celelalte state membre si procesatorii din Romania, pot fi aplicate mai multe variante care sa evite riscul nedeductibilitatii TVA din declaratia de import intocmita pe numele procesatorului din Romania: Cazul 1 Daca importul este realizat direct de catre procesator, acesta nu are calitatea de importator din punctul de vedere al TVA, deoarece facturile in baza carora s-a efectuat importul sunt emise de exportator pe numele beneficiarului. La rubrica 8 importator din declaratia vamala, este inscris procesatorul din Romania, iar acesta isi poate recupera sumele platite in vama, prin refacturarea lor catre beneficiarul/proprietarul materiilor prime importate. Sub aspect legal, se considera ca, procesatorul aplica structura de comisionar conform prevederilor art. 6 alin. (3) din Normele date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal, respectiv art. 128 alin. (2).

Aplicand structura de comisionar, in acest caz particular, procesatorul poate deduce TVA achitata in vama, conform art. 145 alin. (2) din Codul fiscal, achizitiile (in cazul de fata importurile) fiind utilizate pentru o operatiune taxabila, respectiv livrarea bunurilor cu TVA. Ulterior, beneficiarul, transportand bunurile rezultate in urma prelucrarii in statul sau membru si indeplinind obligatiile precizate anterior, are posibilitatea sa-si recupereze taxa pe valoarea adaugata facturata de procesatorul roman, prin exercitarea dreptului de deducere prin decontul de taxa prevazut la art. 1562 din Codul fiscal. Cazul 2 Intr-o alta varianta, partile contractante pot prin adendumuri la contractele de procesare (lohn) sa specifice calitatea de proprietar al bunurilor importate in persoana procesatorului, care va efectua si formalitatile de import. In acest caz, formalitatile de import vor fi realizate in baza facturii emise de beneficiarul din celalalt stat membru, astfel ca dupa prelucrare, procesatorul va factura beneficiarului nu doar valoarea manoperei, ci intreaga valoare (materii prime plus manopera), realizand astfel o livrare intracomunitara daca bunurile sunt transportate in celalalt stat membru. Din punct de vedere fiscal nu are relevanta daca intre beneficiar si procesator intervine plata materiilor prime (compensari, in fapt procesatorul incasand doar valoarea manoperei), procesatorul fiind obligat sa inregistreze materiile prime in evidentele contabile si fiscale proprii. Aplicand aceasta varianta, prestatorul va avea calitatea de proprietar al bunurilor din punctul de vedere al TVA, pe cale de consecinta si drept de deducere a TVA aferente importului de bunuri. O alta consecinta este aceea ca procesatorul va avea toate obligatiile prevazute de reglementarile fiscale, considerandu-se ca acesta realizeaza o livrare intracomunitara scutita cu drept de deducere, daca: detine un cod valid de TVA dintr-un alt stat membru (ex. statul membru al beneficiarului); face dovada cu documentele prevazute la art. 10 din Ordinul MEF nr. 2.421/2008 ca bunurile au fost transportate in afara Romaniei. De asemenea, procesatorul va avea obligatia raportarii acestor tranzactii in decontul de TVA si declaratia recapitulativa. Consecinta aplicarii acestei variante este aceea ca beneficiarul nestabilit in Romania nu va fi obligat sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA; pe cale de consecinta, nu va mai fi obligat la plata TVA pentru import si nici la declararea livrarii intracomunitare din Romania. In schimb, procesatorul din Romania nu va mai fi tratat ca un prestator de servicii din punct de vedere fiscal, ci va fi tratat ca o persoana care face un import de bunuri urmat, dupa prelucrare, de livrarea intracomunitara a bunurilor respective. In situatia in care importul a fost efectuat de prestatorul din Romania fara ca acesta, ulterior importului, sa refactureze sumele platite in vama sau nu are o intelegere contractuala cu beneficiarul cu privire la transferul dreptului de proprietate (beneficiarul nu factureaza materiile prime procesatorului), acesta nu va avea dreptul de deducere TVA din declaratia vamala chiar daca apare la rubrica 8 din declaratia vamala, deoarece, din punctul de vedere al Normelor de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, nu are calitatea de importator, mai mult, nici prestatorul si nici beneficiarul nu vor declara o livrare

intracomunitara, fluxul bunurilor fiind intrerupt. (din Actualizare Consilier TVA mai/iunie 2008. Detalii aici)

// Caz practic: Taxarea serviciilor prestate in Romania // Intrebare: Obiectul de activitate al firmei noastre este controlul cantitativ si calitativ al marfurilor, respectiv prestarea unui serviciu pe teritoriul Romaniei. Clientul nostru ordonator al serviciului este persoana juridica romana, respectiv transportator. Facturarea acestui serviciu se face cu TVA sau fara, avand in vedere ca atat prestatorul cat si beneficiarul sunt persoane supuse impozitarii in Romania si platitoare de TVA? Destinatia marfii este importanta pentru firma noastra? Daca marfa merge la export de exemplu. Raspuns: Faptul ca atat prestatorul cat si beneficiarul serviciilor sunt persoane impozabile inregistrate in scopuri de T.V.A. in Romania nu are relevanta asupra regimului de taxare aplicabil. In mod sigur intre firma dvs. si transportator exista un contract de prestari servicii in baza caruia se efectueaza servicii de verificare a cantitatii si calitatii loturilor de marfa destinate expedierii fie pe teritoriul Romaniei, fie intr-un stat comunitar, fie intr-un stat tert. Ca regula generala, prestarile de servicii sunt taxate la locul unde este stabilit prestatorul conform articolului 133, alin. (1). Exceptiile de la aceasta regula se refera doar la tranzactiile desfasurate in relatiile economice dintre rezidenti si nerezidenti. Astfel, acest tip de servicii desfasurat de firma dvs. poate fi considerat taxabil cu cota standard T.V.A. de 19% deoarece tranzactiile au loc intre doua persoane juridice rezidente: prestatorul si beneficiarul. Un alt criteriu pentru taxarea serviciilor cu cota standard T.V.A. este prevederea de la articolul 133, alineatul (2), litera h), punctul 2 conform careia locul taxarii este locul unde sunt prestate serviciile de expertiza si lucrarile asupra bunurilor mobile corporale. Control calitativ si cantitaiv poate fi considerat servicii de expertiza definite prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, la punctul 15^1 drept servicii de examinare a unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Deci, din prudenta, va recomand sa emiteti factura cu T.V.A. colectata din trei motive: serviciul de control calitativ poate fi considerat de organul de control drept un serviciu de expertiza, taxabil in Romania, la locul prestarii; serviciul este prestat in favoarea unui beneficiar stabilit in Romania; pentru astfel de servicii se aplica regula de taxare: la locul unde este stabilit prestatorul. Ar mai fi o solutie, dar care este riscanta in situatia in care nu aveti documente justificative: serviciul poate fi considerat scutit cu drept de deducere in situatia in care bunurile respective sunt destinate exporturilor. Aceiasi afirmatie nu este valabila in cazul in care bunurile sunt destinate livrarilor intracomunitare. In acest context, se poate profita de prevederile articolului 143, alineatul 1, litera c din Codul fiscal conform caruia sunt scutite de taxa prestarile de servicii, inclusiv transportul si serviciile accesorii transportului, altele decat cele prevazute la art. 141, legate direct de exportul de bunuri In functie de clauzele contractuale incheiate

cu transportatorul si rolul acestuia in efectuarea exportului, numai dvs. aveti posibilitatea sa decideti daca serviciile prestate de firma dvs. sunt intr-adevar legate de exportul de bunuri in mod direct. Caz contrar, daca serviciile nu sunt legate direct de export, nu pot fi considerate scutite. Justificarea incadrarii corecte a acestor operatiuni la prestari de servicii scutite cu drept de deducere a T.V.A. se efectueaza echipei de inspectie fiscala in baza documentelor reglementate prin O.M.E.F. nr. 2421 din 18 decembrie 2007 pentru modificarea Instructiunilor de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a) - i), art. 143 alin. (2) si art. 1441 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007). Prin acest act normativ, la articolul 4, alineatul 8 sunt enumerate documentele pentru scutirea de taxa pentru categoria alte prestari de servicii legate direct de exportul de bunuri. Exportul este definit drept livrarea de bunuri care sunt expediate sau transportate in afara Comunitatii. Documentele enumerate sunt: contractul incheiat cu: - transportatorul, sau - casa de expeditie, sau - exportatorul, sau - cumparatorul factura, care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal; documentele din care sa rezulte ca prestarile de servicii efectuate sunt legate direct de exportul de bunuri. In situatia in care exista astfel de documente, puteti fi siguri ca ati incadrat corect operatiunea la prestari de servicii scutite cu drept de deducere a T.V.A.