Referat la istoria artei militare Campania armatei romane din anul 1916

Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati .CUPRINS 1.bibliografie .Situatia pe frontul de sud.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 3. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. 18-22 septembrie 1916 .10 noiembrie 1916 . incheiere 4. Campulung: 27 septembrie. .Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 .Luptele din zona Bran.13 octombrie 1916 . . Operatia de la Flamanda.Luptele de la Oituz 28 septembrie .Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. Introducere 2.

satisfacerea dezideratului unitatii nationale a Romaniei. Anglia. fixandu-se traseul viitoarei frontiere de N si V a Romaniei. Romania. Franta si Rusia. armata rusa sa actioneze deosebit de activ pe frontul austriac din Bucovina. sa procure Romaniei zilnic 300 de tone materiale de razboi timp de o luna de zile. Tratatul de alianta dintre Romania pe de o parte si Franta. au avut de infruntat . Ferdinand de Habsburg si sotiei sale. ulterior Turcia si Bulgaria. fiind o confruntare intre doua coalitii de forte: Puterile Centrale (Germania. ulterior si Japonia si Belgia. prin unirea Transilvaniei cu patria mama. Prin Conventia militara aliatii se angajau sa devanseze ofensiva armatei romane in Transilvania cu cel putin 8 zile printr-o ofensiva a armatelor de la Salonic. flota rusa sa faca siguranta portului Constanta si sa aduca in Dobraogea 3 divizii pentru a coopera cu armata romana. Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. respectiv Antanta: Anglia. armatele austroungare au invadat Serbia. SUA si Grecia. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. Rusia si Italia pe de alta garanta integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea de catre cele 4 puteri a dreptului Romaniei de a uni teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungarie. etc. Intrarea Romaniei in razboi la 15/28 august 1916 de partea Antantei. Italia. In cateva zile razboiul a capatat un caracter mondial. s-a facut in baza Tratatului si Conventiei militare din 4/17 august 1916 care a promis. La 14/15 august cand fortele romane care au trecut la ofensiva(135000 oameni incadrati in 119 batalioane si 77 baterii de artilerie).Prima mare conflagratie a secolului XX desfasurata intre 1914-1918 a constituit un eveniment cu urmari deosebite asupra dezvoltarii ulterioare a societatii in special din Europa. Austro-Ungaria si Italia. Izbucnit la 15/28 iulie 1914 avand ca pretext atentatul de la Sarajevo al unui grup de patrioti sarbi asupra ducelui mostenitor al Austro – Ungariei.

Actiunile armatei s-au dus in stransa cooperara la dreapta cu Armata 9 Rusa. Adancimea pe care au patruns unitatile armatei a fost in general mica. cuprinsa intre 10 si 35 km. Palos. ritmul ofensivei 3-5 km in 24 ore. Ofensiva Armatei 1 romane s-a desfasurat astfel: intr-o prima etapa(15-20 august grupurile de acoperire au cucerit mici capete de pod la nord de Carpatii Meridionali. Deda. „Buzau”. Ulterior Divizia 4 infanterie a fortat Oltul. iar la incheierea operatiei ofensive. apoi intre 21/28 august a iesit prin lupte grele pe aliniamentul muntilor Calimani. Cristuru Secuiesc. Ofensiva Armatei 2 romane s-a declansat simultan cu cea a armatei de nord cu grupurile de acoperire „Putna”. diviziile romane au inaintat cucerind aliniamentul Slatina. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei pana la 200 km. cu fortele de la centrul fasiei. Avrig. apoi in etapa a doua 21/28 august trupele armatei au facut efortul pentru dezvoltarea ofensivei spre Sibiu. fortele armatei au atins aliniamentul: Odorheiul Secuiesc. Reghin. adancimea operatie 50-100 km. debusind in Podisul Transilvaniei. iar la stanga cu Armata 2 Romana. 9 escadroane de cavalerie si 25 baterii de artilerie rezultand un raport de forte de 2. „Predelus”. „Jiu” si „Cerna”. „Tabla Butii”. Dealul Cincu.4/1 in infanterie si 3/1 in artilerie. Armata a actionat intr-o fasiei larga de circa 200 km cu mari intervale intre grupurile „Olt”. Daisoare. care au produs pierderi Diviziei 71 infanterie si a respins unitatile dincolo de cursul raului Olt. Gurghiu-Harghita. adancimea operatie 120 km. In ultima etapa a operatiei ofensive 29 august – 13 septembrie. ritmul ofensivei 3-5 km. „ Bratocea” . . Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei 100-130 de km.7 infanterie si 8 cavalerie si intr-o prima etapa(15/20 august) a respins inamicul din trecatori. Hateg si Caransebes. Cartisoara. Operatia ofensiva strategica a celor 3 armate s-a desfasurat astfel: Armata de Nord a patruns cu diviziile 14.fortele armatei 1 austro-ungare care avea in contact: 50 de batalioane. „ Predeal” si „Bran”.

Valea Cernei. Pana seara s-a construit un pod de pontoane. Pride inclusiv Odorhei. sud Sibiu. Inrautatirea vremii. ruperea podului de catre o furtuna. Intrucat pericolul in sud se agrava. inundarea luncii Dunarii in sectorul de fortare si iesirea din canalul Belene a monitoarelor Bodrag si Kurusii cat si ritmul lent al inaintarii gruparii din sudul Dobrogei. est Sovata. est Rastolita. In curand capetele de pod de la Turcaia. Operatia de la Flamanda. Conceptia operatiei prevedea: trecerea la ofensiva simultan cu Armata de Dobrogea pe directia Flamanda. principalul adversar pe acest front. In Dobrogea sosise Corpul 47 armata rus dar nu intrase in lupta. in consfatuirea din 2 septembrie de la Peris sa opreasca ofensiva din Transilvania si sa constituie Grupul de armate „sud” sub comanda generalului Averescu care sa treaca la ofensiva si sa lichideze inamicul din sud. inamicul a trecut in noaptea de 18/19 august 1916 la ofensiva in sudul Dobrogei. pantele vestice ale muntilor Gurghiului. Marele Cartier General roman a hotarat. Cincsor. ofensiva s-a declansat in dimineata zilei de 18 septembrie ora 3 cand Divizia 18 infanterie a fortat Dunarea la Flamanda. impreuna cu . Dupa ample pregatiri ce au durat 15 zile.La incheierea operatiei ofensive strategice din Transilvania trupele romane s-au oprit la ordinul Marelui Cartier General pe aliniamentul: sud Vatra Dornei. dar mai ales faptul ca inamicul concentrase in Transilvania noi forte (constituind Armata 9 germana sub comanda Feldmaresalului Falkenhayn) care. Situatia pe frontul de sud. sa incercuiasca si sa nimiceasca fortele Armatei 3 bulgare. 18-22 septembrie 1916 In timp ce ofensiva din Transilvania se desfasura cu succes pe frontul de sud. de pe frontul din Transilvania au fost scoase o serie de divizii si trimise pe frontul de sud. Acadanlar. Bazargic si Silistra au cazut pentru a face fata noii situatii. Rupea. la sud de Dunare trecand si diviziile 10 si 21 infanterie.

comandat de General Eremia Grigorescu a inlocuit divizia 2 cavalerie care s-a regrupat in raionul Manastirea Casin . In cursul acestei etape catre sfarsitul lunii spetembrie. Inamicul a inceput ofensiva pentru deschiderea trecatorii Oituz. din zona Brasov cat si de pe alte directii ofensiva inamica fiind oprita la intrarea dinspre nord a lantului muntos. avand lovitura principala pe directia Bretcu. intarite cu brigazile 15 si 37 . pana la sfarsitul etapei inamicul a reusit sa inainteze circa 6-7 km pe Vaile Slanicului si Oituzului. Ea a avut implicatii grave asupra planului de companie al comandamentului roman. Trupele armatei de nord au fost respinse spre sfarsitul lunii septembrie pe aliniamentul de pe care plecasera la ofensiva. la 15 august 1916. prima intre 28 septembrie si 5 octombrie in care Dvizia a doua cavalerie si parti din Divizia 15 infanterie au trecut la aparare pentru a opri ofensiva inamicului declansata cu Divizia 71 austro-ungara.armata inai austro-ungara a trecut la ofensiva. Poiana Sarata. Luptele de la Oituz 28 septembrie . iar in final. A slabit frontul din Transilvania prin scoaterea unor divizii de aici si trimiterea lor pe frontul de sud.13 octombrie 1916 In urma ofensivei Puterilor Centrale. In cea de-a doua etapa. unitatile Diviziei 15 au executat numeroase contraatacuri. Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati Dupa 13 septembrie 1916 cand ofensiva din Transilvania a fost oprita inamicul a trecut la ofensiva cu fortele celor doua armate (9 germana si 1 austroungara) a respins trupele romane si s-au apropiat de zonele muntoase ale Carpatilor de curbura si Meridionali unde s-au desfasurat o serie de batalii cum au fost: batalia de la Sibiu. Astfel operatia de la Flamanda s-a terminat practic cu un insucces. 6-13 octombrie. au determinat comandatul gruparii sa ordone incetarea operatiei. Herastrau in scopul de a patrunde prin Valea Oitusului in Valea Trotusului spre Onesti.divizia 15 infanterie. Astfel a luat nastere batalia de la Oituz care s-a desfarurat oin 2 etape.

Brigada 8 a inceput deplasarea. Corpul 1 german a reluat la 2 octombrie ofensiva . Trecatoarea Bran era aparata de Divizia 22 infanterie care avea fortele dispuse intre Muntii Bucegi si varful Comisului intr-o fasie larga de 70 de km. La 8 octombrie Corpul 1 german a reluat ofensiva cu toate cele 3 mari unitati. Fortele principale fiind concentrate in fasia cuprinsa intre Muntii Bucegi si varful Piatra Craiului. La 25 septembrie. larga de 30 km.10 noiembrie 1916 Concomitent cu ofensiva Corpului 39 armata german pentru deschiderea vailor Buzaului si Prahovei. In cursul actiunii ofensive atacul frontal in lungul vailor Slanicului si Oituzului a fost combinat cu o manevra de intoarcere in lungul Vaii Lesuntului. Divizia a luptat sub deviza „pe aici nu se trece”. Campulung: 27 septembrie. Inamicul a trecut la ofensiva cu Divizia 76 pe directia Bran. Ofensiva trupelor romane s-a oprit datorita faptului ca inamicul a introdus in lupta Divizia 8 bavareza. In noaptea de 2/3 octombrie Divizia 22 romana s-a repliat inchizand vaile Dambovitei si Argesului. reusind a cuceri localitatea Leresti dar dupa un viguros atac roman inamicul a . rezistenta fortelor sale intarindu-se considerabil. Aceasta ofensiva s-a soldat cu un esec nereusind a cucerii Moeciul de jos. a respins dreapta Diviziei 22 si a cucerit localitatea Dragoslavele. la 15 km vest varful Piatra Craiului. constituindu-se Grupul „Namaiesti”. Restructurandu-si dispozitivul. Corpul 1 rezerva german a declansat ofensiva pentru a patrunde prin culoarul Bran. iar la 27 septembrie Divizia 76 a trecut la atac pe directia Bran. iar cu Brigada 8 a executat o manevra de intoarcere pe directia Zarnesti.infanterie din Divizia 8 au trecut la ofensiva respingand fortele adverse peste frontiera. Poiana Sarata. Podul Dambovitei. Inamicul a reluat ofensiva la 29 septembrie in timp ce Brigada 8 munte se apropia de Podul Dambovitei. A fost trimisa in sprijin Divizia 12 infanterie. Valea Dambovitei. fiind supranumita si „Divizia de Fier” Luptele din zona Bran. Rucar. Campulung. varful Clabucet. In aceste conditii Divizia 15 a trecut la consolidarea apararii pe aliniamentul: varful Sandor.

larga de 27 km. malul de est al Jiului pana la Targu Jiu. Bran a determinat comandamentul Armatei 9 germane sa concentreze diviziile pentru a deschide Valea Jiului. Rezistand presiunii inamicului. Divizia 11 infanterie romana a primit o serie de intariri. Buzau. Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 Nereusita eforturilor pentru deschiderea trecatorilor Oituz. ca urmare a ruperii apararii romane in lungul vaii Jiului.fost respins pe vechiul aliniament care a fost mentinut pana la 10 noiembrie cand. La 10 octombrie inamicul a trecut la ofensiva fortand trupele romane sa se replieze. Desi raportul de forte era doar partial favorabil Diviziei 11 romane s-a hotarat trecerea la ofensiva executand o manevra dublu invaluitoare sa incercuiasca si sa nimiceasca inamicul. Francesesti. care suferise mari pierderi a fost inlocuita de divizia 1 infanterie romana. Pe celelalte detasamente au trecut la contraatac succesiv. La centru. in ziua de 13 octombrie fortele acestuia au fost oprite pe aliniamentul: pasul Surduc. Aici o tanara sora de cariatea Ecaterina Teodoroiu cu ranitii din spital si localnicii au mentinut podul pana la sosirea unei subunitati din Regimentul 59 infanerie care a respins inamicul. Contraatacul urma sa inceapa la 14 octombrie dar si Grupul Kneussl a reluat atacul dand nastere la aprige lupte de intalnire. iesind cu fortele principale pe aliniamentul pozitiilor existente pe frontiera. care a trecut la ofensiva executand o lovitura frontala cu Brigada 144 prin pasurile Surduc si Valcan combinata cu o manevra de invaluire executata cu Divizia 11. . In aparare se gasea Divizia 11 infanterie romana pe un front larg de 63 km concentrandu-si fortele in fasia cuprinsa intre Cordonul Prisloapelor si Dealul MuncelulMic. Predeal. inamiculs-a apropiat de podul de peste Jiu. Rasova. In cursul noptii de 13/14 octombrie. La scurt timp Divizia 11 romana. au fost nevoite a se retrage.

nesubordonata Grupului de armate “Genera Prezan”. Pe Carpatii Meridionali. Grupul “Aparatorii Dunarii” – 4 divizii in contact cu grupul “Kosch”. marile unitati au primit urmatoarele misiuni: Armata 1 romana (6 divizii). sa loveasca in flancul stang si spate Grupul “Kosch”. In vederea acestor actiuni. Grupul de manevra – 5 mari unitati. . sa atace inamicul sis a-l arunce in Dunare. In contact cu forte din grupurile “Kraft” si “Kuhne”. Grupul “Aparatorii Dunarii” si Grupul de “Manevra”). La elaborarea conceptiei acestei batalii a contribuit si seful misiunii militare franceze generalul H. cu cele trei grupari. cu care sa treaca la contraofensiva si aplicand manevra pe directii interioare sa nimiceasca succesiv cele 3 grupari inamice incepand cu cea mai periculoasa Gruparea “Kosch”. Marele Cartier General a hotarat: sa constituie Grupul de armate “General Prezan” (Armata 1.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 Pentru a contracara ofensiva inamicului. convergent spre Bucuresti. aparand iesirile spre sud ale trecatorilor din aceasta fasie. Berthelat. intre Curtea de Arges si Ipotesti. se gasea Armat 2 romana (6 ivizii) intre valea Buzaului si Campulung Muscel. Marele Cartier General a hotarat sa angajeze o batalie decisive (pe directii interioare). sa intarzie cat mai mult cele doua grupari asigurand libertatea de actiune a grupului de manevra.

La 20 noiembrie generalul Prezan a ordonat retragerea generala spre est. cu precadere in marile batalii purtate in sudul Moldovei. intre el si stanga Armatei 1 s-a creat un gol prin care au patruns forte ale lui Kuhne astfel ca Grupul de “Manevra” era amenintat sa fie lovit in flanc si spate. de a scoate Romania din Razboi.La 17 noiembrie Grupul de “Manevra” a lovit flancul stang si spatele Gruparii “Kosch”. iar la 23 noiembrie trupele inamice au intrat in Bucuresti. Au urmat zilele calvarului retragerii spre “Poarta” Focsanilor si sudul Moldovei. Puterile Centrale nu si-au atins insa obiectivul propus. cu greutati si suferinte deosbit de mari Experienta acumulata in timpul campaniei din anul 1916 a fost valorificata in perioada reorganizarii si campaniei din anul 1917. . aceasta a continuat razboiul alaturi de Antanta. Compania armatei romane din anul 1916 a fost pierduta. In timp ce Grupul de “Manevra” inainta.

.

Dr. www.google.imagini .BIBLIOGRAFIE: 1.ro . Nicolae Ciobanu 2. „Istoria artei militare”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful