Referat la istoria artei militare Campania armatei romane din anul 1916

Luptele din zona Bran. incheiere 4.Situatia pe frontul de sud.Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916.10 noiembrie 1916 .bibliografie . Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. Operatia de la Flamanda.CUPRINS 1. 18-22 septembrie 1916 .Luptele de la Oituz 28 septembrie .Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati . . Introducere 2.Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 . .Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 3.13 octombrie 1916 . Campulung: 27 septembrie.

Austro-Ungaria si Italia. La 14/15 august cand fortele romane care au trecut la ofensiva(135000 oameni incadrati in 119 batalioane si 77 baterii de artilerie). prin unirea Transilvaniei cu patria mama. armatele austroungare au invadat Serbia. Anglia. fixandu-se traseul viitoarei frontiere de N si V a Romaniei. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. flota rusa sa faca siguranta portului Constanta si sa aduca in Dobraogea 3 divizii pentru a coopera cu armata romana. fiind o confruntare intre doua coalitii de forte: Puterile Centrale (Germania. In cateva zile razboiul a capatat un caracter mondial. Italia. Rusia si Italia pe de alta garanta integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea de catre cele 4 puteri a dreptului Romaniei de a uni teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungarie. ulterior si Japonia si Belgia. Intrarea Romaniei in razboi la 15/28 august 1916 de partea Antantei. Franta si Rusia. SUA si Grecia.Prima mare conflagratie a secolului XX desfasurata intre 1914-1918 a constituit un eveniment cu urmari deosebite asupra dezvoltarii ulterioare a societatii in special din Europa. Romania. Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. Ferdinand de Habsburg si sotiei sale. sa procure Romaniei zilnic 300 de tone materiale de razboi timp de o luna de zile. s-a facut in baza Tratatului si Conventiei militare din 4/17 august 1916 care a promis. Izbucnit la 15/28 iulie 1914 avand ca pretext atentatul de la Sarajevo al unui grup de patrioti sarbi asupra ducelui mostenitor al Austro – Ungariei. Prin Conventia militara aliatii se angajau sa devanseze ofensiva armatei romane in Transilvania cu cel putin 8 zile printr-o ofensiva a armatelor de la Salonic. respectiv Antanta: Anglia. etc. satisfacerea dezideratului unitatii nationale a Romaniei. au avut de infruntat . ulterior Turcia si Bulgaria. armata rusa sa actioneze deosebit de activ pe frontul austriac din Bucovina. Tratatul de alianta dintre Romania pe de o parte si Franta.

adancimea operatie 120 km. fortele armatei au atins aliniamentul: Odorheiul Secuiesc. debusind in Podisul Transilvaniei. care au produs pierderi Diviziei 71 infanterie si a respins unitatile dincolo de cursul raului Olt. iar la stanga cu Armata 2 Romana. apoi in etapa a doua 21/28 august trupele armatei au facut efortul pentru dezvoltarea ofensivei spre Sibiu. „Buzau”. . Ofensiva Armatei 2 romane s-a declansat simultan cu cea a armatei de nord cu grupurile de acoperire „Putna”. Deda. Palos. In ultima etapa a operatiei ofensive 29 august – 13 septembrie.4/1 in infanterie si 3/1 in artilerie. adancimea operatie 50-100 km. Reghin. Cartisoara. Hateg si Caransebes. cu fortele de la centrul fasiei. „Tabla Butii”. Ulterior Divizia 4 infanterie a fortat Oltul. Armata a actionat intr-o fasiei larga de circa 200 km cu mari intervale intre grupurile „Olt”. Daisoare. apoi intre 21/28 august a iesit prin lupte grele pe aliniamentul muntilor Calimani.fortele armatei 1 austro-ungare care avea in contact: 50 de batalioane. „Jiu” si „Cerna”. iar la incheierea operatiei ofensive. „Predelus”. Gurghiu-Harghita. Adancimea pe care au patruns unitatile armatei a fost in general mica. Actiunile armatei s-au dus in stransa cooperara la dreapta cu Armata 9 Rusa. diviziile romane au inaintat cucerind aliniamentul Slatina. Dealul Cincu. Ofensiva Armatei 1 romane s-a desfasurat astfel: intr-o prima etapa(15-20 august grupurile de acoperire au cucerit mici capete de pod la nord de Carpatii Meridionali.7 infanterie si 8 cavalerie si intr-o prima etapa(15/20 august) a respins inamicul din trecatori. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei 100-130 de km. cuprinsa intre 10 si 35 km. „ Bratocea” . Avrig. „ Predeal” si „Bran”. Operatia ofensiva strategica a celor 3 armate s-a desfasurat astfel: Armata de Nord a patruns cu diviziile 14. ritmul ofensivei 3-5 km in 24 ore. 9 escadroane de cavalerie si 25 baterii de artilerie rezultand un raport de forte de 2. Cristuru Secuiesc. ritmul ofensivei 3-5 km. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei pana la 200 km.

La incheierea operatiei ofensive strategice din Transilvania trupele romane s-au oprit la ordinul Marelui Cartier General pe aliniamentul: sud Vatra Dornei. in consfatuirea din 2 septembrie de la Peris sa opreasca ofensiva din Transilvania si sa constituie Grupul de armate „sud” sub comanda generalului Averescu care sa treaca la ofensiva si sa lichideze inamicul din sud. Intrucat pericolul in sud se agrava. pantele vestice ale muntilor Gurghiului. dar mai ales faptul ca inamicul concentrase in Transilvania noi forte (constituind Armata 9 germana sub comanda Feldmaresalului Falkenhayn) care. inamicul a trecut in noaptea de 18/19 august 1916 la ofensiva in sudul Dobrogei. Valea Cernei. ruperea podului de catre o furtuna. la sud de Dunare trecand si diviziile 10 si 21 infanterie. In Dobrogea sosise Corpul 47 armata rus dar nu intrase in lupta. est Rastolita. Dupa ample pregatiri ce au durat 15 zile. sa incercuiasca si sa nimiceasca fortele Armatei 3 bulgare. Rupea. Marele Cartier General roman a hotarat. sud Sibiu. ofensiva s-a declansat in dimineata zilei de 18 septembrie ora 3 cand Divizia 18 infanterie a fortat Dunarea la Flamanda. impreuna cu . 18-22 septembrie 1916 In timp ce ofensiva din Transilvania se desfasura cu succes pe frontul de sud. inundarea luncii Dunarii in sectorul de fortare si iesirea din canalul Belene a monitoarelor Bodrag si Kurusii cat si ritmul lent al inaintarii gruparii din sudul Dobrogei. Cincsor. Pride inclusiv Odorhei. Conceptia operatiei prevedea: trecerea la ofensiva simultan cu Armata de Dobrogea pe directia Flamanda. Inrautatirea vremii. Bazargic si Silistra au cazut pentru a face fata noii situatii. In curand capetele de pod de la Turcaia. Pana seara s-a construit un pod de pontoane. est Sovata. Acadanlar. principalul adversar pe acest front. Operatia de la Flamanda. de pe frontul din Transilvania au fost scoase o serie de divizii si trimise pe frontul de sud. Situatia pe frontul de sud.

In cursul acestei etape catre sfarsitul lunii spetembrie. pana la sfarsitul etapei inamicul a reusit sa inainteze circa 6-7 km pe Vaile Slanicului si Oituzului. Ea a avut implicatii grave asupra planului de companie al comandamentului roman. iar in final. A slabit frontul din Transilvania prin scoaterea unor divizii de aici si trimiterea lor pe frontul de sud. Luptele de la Oituz 28 septembrie . Trupele armatei de nord au fost respinse spre sfarsitul lunii septembrie pe aliniamentul de pe care plecasera la ofensiva. Inamicul a inceput ofensiva pentru deschiderea trecatorii Oituz. prima intre 28 septembrie si 5 octombrie in care Dvizia a doua cavalerie si parti din Divizia 15 infanterie au trecut la aparare pentru a opri ofensiva inamicului declansata cu Divizia 71 austro-ungara. Poiana Sarata. Herastrau in scopul de a patrunde prin Valea Oitusului in Valea Trotusului spre Onesti. la 15 august 1916. In cea de-a doua etapa. au determinat comandatul gruparii sa ordone incetarea operatiei. comandat de General Eremia Grigorescu a inlocuit divizia 2 cavalerie care s-a regrupat in raionul Manastirea Casin . Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati Dupa 13 septembrie 1916 cand ofensiva din Transilvania a fost oprita inamicul a trecut la ofensiva cu fortele celor doua armate (9 germana si 1 austroungara) a respins trupele romane si s-au apropiat de zonele muntoase ale Carpatilor de curbura si Meridionali unde s-au desfasurat o serie de batalii cum au fost: batalia de la Sibiu.13 octombrie 1916 In urma ofensivei Puterilor Centrale. Astfel operatia de la Flamanda s-a terminat practic cu un insucces.armata inai austro-ungara a trecut la ofensiva. unitatile Diviziei 15 au executat numeroase contraatacuri. 6-13 octombrie. Astfel a luat nastere batalia de la Oituz care s-a desfarurat oin 2 etape. din zona Brasov cat si de pe alte directii ofensiva inamica fiind oprita la intrarea dinspre nord a lantului muntos.divizia 15 infanterie. intarite cu brigazile 15 si 37 . avand lovitura principala pe directia Bretcu.

La 25 septembrie. Inamicul a trecut la ofensiva cu Divizia 76 pe directia Bran. rezistenta fortelor sale intarindu-se considerabil.10 noiembrie 1916 Concomitent cu ofensiva Corpului 39 armata german pentru deschiderea vailor Buzaului si Prahovei. Fortele principale fiind concentrate in fasia cuprinsa intre Muntii Bucegi si varful Piatra Craiului. Aceasta ofensiva s-a soldat cu un esec nereusind a cucerii Moeciul de jos. Campulung. Poiana Sarata. Corpul 1 german a reluat la 2 octombrie ofensiva . reusind a cuceri localitatea Leresti dar dupa un viguros atac roman inamicul a . a respins dreapta Diviziei 22 si a cucerit localitatea Dragoslavele. Campulung: 27 septembrie. Divizia a luptat sub deviza „pe aici nu se trece”. constituindu-se Grupul „Namaiesti”.infanterie din Divizia 8 au trecut la ofensiva respingand fortele adverse peste frontiera. iar la 27 septembrie Divizia 76 a trecut la atac pe directia Bran. Restructurandu-si dispozitivul. Podul Dambovitei. Ofensiva trupelor romane s-a oprit datorita faptului ca inamicul a introdus in lupta Divizia 8 bavareza. In cursul actiunii ofensive atacul frontal in lungul vailor Slanicului si Oituzului a fost combinat cu o manevra de intoarcere in lungul Vaii Lesuntului. Trecatoarea Bran era aparata de Divizia 22 infanterie care avea fortele dispuse intre Muntii Bucegi si varful Comisului intr-o fasie larga de 70 de km. In noaptea de 2/3 octombrie Divizia 22 romana s-a repliat inchizand vaile Dambovitei si Argesului. Inamicul a reluat ofensiva la 29 septembrie in timp ce Brigada 8 munte se apropia de Podul Dambovitei. Rucar. la 15 km vest varful Piatra Craiului. fiind supranumita si „Divizia de Fier” Luptele din zona Bran. La 8 octombrie Corpul 1 german a reluat ofensiva cu toate cele 3 mari unitati. iar cu Brigada 8 a executat o manevra de intoarcere pe directia Zarnesti. Valea Dambovitei. varful Clabucet. A fost trimisa in sprijin Divizia 12 infanterie. Corpul 1 rezerva german a declansat ofensiva pentru a patrunde prin culoarul Bran. larga de 30 km. In aceste conditii Divizia 15 a trecut la consolidarea apararii pe aliniamentul: varful Sandor. Brigada 8 a inceput deplasarea.

au fost nevoite a se retrage.fost respins pe vechiul aliniament care a fost mentinut pana la 10 noiembrie cand. Predeal. larga de 27 km. Rezistand presiunii inamicului. In cursul noptii de 13/14 octombrie. inamiculs-a apropiat de podul de peste Jiu. La scurt timp Divizia 11 romana. malul de est al Jiului pana la Targu Jiu. iesind cu fortele principale pe aliniamentul pozitiilor existente pe frontiera. . Divizia 11 infanterie romana a primit o serie de intariri. Buzau. Rasova. ca urmare a ruperii apararii romane in lungul vaii Jiului. La centru. In aparare se gasea Divizia 11 infanterie romana pe un front larg de 63 km concentrandu-si fortele in fasia cuprinsa intre Cordonul Prisloapelor si Dealul MuncelulMic. care suferise mari pierderi a fost inlocuita de divizia 1 infanterie romana. Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 Nereusita eforturilor pentru deschiderea trecatorilor Oituz. in ziua de 13 octombrie fortele acestuia au fost oprite pe aliniamentul: pasul Surduc. Aici o tanara sora de cariatea Ecaterina Teodoroiu cu ranitii din spital si localnicii au mentinut podul pana la sosirea unei subunitati din Regimentul 59 infanerie care a respins inamicul. Desi raportul de forte era doar partial favorabil Diviziei 11 romane s-a hotarat trecerea la ofensiva executand o manevra dublu invaluitoare sa incercuiasca si sa nimiceasca inamicul. Pe celelalte detasamente au trecut la contraatac succesiv. La 10 octombrie inamicul a trecut la ofensiva fortand trupele romane sa se replieze. care a trecut la ofensiva executand o lovitura frontala cu Brigada 144 prin pasurile Surduc si Valcan combinata cu o manevra de invaluire executata cu Divizia 11. Francesesti. Contraatacul urma sa inceapa la 14 octombrie dar si Grupul Kneussl a reluat atacul dand nastere la aprige lupte de intalnire. Bran a determinat comandamentul Armatei 9 germane sa concentreze diviziile pentru a deschide Valea Jiului.

aparand iesirile spre sud ale trecatorilor din aceasta fasie. In contact cu forte din grupurile “Kraft” si “Kuhne”. Grupul “Aparatorii Dunarii” si Grupul de “Manevra”). sa loveasca in flancul stang si spate Grupul “Kosch”. La elaborarea conceptiei acestei batalii a contribuit si seful misiunii militare franceze generalul H. . nesubordonata Grupului de armate “Genera Prezan”. In vederea acestor actiuni. Berthelat. Grupul “Aparatorii Dunarii” – 4 divizii in contact cu grupul “Kosch”. cu care sa treaca la contraofensiva si aplicand manevra pe directii interioare sa nimiceasca succesiv cele 3 grupari inamice incepand cu cea mai periculoasa Gruparea “Kosch”. intre Curtea de Arges si Ipotesti. sa intarzie cat mai mult cele doua grupari asigurand libertatea de actiune a grupului de manevra. sa atace inamicul sis a-l arunce in Dunare. Marele Cartier General a hotarat sa angajeze o batalie decisive (pe directii interioare). marile unitati au primit urmatoarele misiuni: Armata 1 romana (6 divizii). Marele Cartier General a hotarat: sa constituie Grupul de armate “General Prezan” (Armata 1. Grupul de manevra – 5 mari unitati. convergent spre Bucuresti. se gasea Armat 2 romana (6 ivizii) intre valea Buzaului si Campulung Muscel.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 Pentru a contracara ofensiva inamicului. Pe Carpatii Meridionali. cu cele trei grupari.

de a scoate Romania din Razboi. . aceasta a continuat razboiul alaturi de Antanta. iar la 23 noiembrie trupele inamice au intrat in Bucuresti. intre el si stanga Armatei 1 s-a creat un gol prin care au patruns forte ale lui Kuhne astfel ca Grupul de “Manevra” era amenintat sa fie lovit in flanc si spate. In timp ce Grupul de “Manevra” inainta. Compania armatei romane din anul 1916 a fost pierduta. La 20 noiembrie generalul Prezan a ordonat retragerea generala spre est. cu greutati si suferinte deosbit de mari Experienta acumulata in timpul campaniei din anul 1916 a fost valorificata in perioada reorganizarii si campaniei din anul 1917. cu precadere in marile batalii purtate in sudul Moldovei. Puterile Centrale nu si-au atins insa obiectivul propus. Au urmat zilele calvarului retragerii spre “Poarta” Focsanilor si sudul Moldovei.La 17 noiembrie Grupul de “Manevra” a lovit flancul stang si spatele Gruparii “Kosch”.

.

Nicolae Ciobanu 2. „Istoria artei militare”. www. Dr.ro .BIBLIOGRAFIE: 1.google.imagini .