Referat la istoria artei militare Campania armatei romane din anul 1916

Luptele din zona Bran.10 noiembrie 1916 . incheiere 4.bibliografie . 18-22 septembrie 1916 .Luptele de la Oituz 28 septembrie .13 octombrie 1916 . .CUPRINS 1.Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916.Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 . Campulung: 27 septembrie.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 3.Situatia pe frontul de sud.Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati . . Introducere 2. Operatia de la Flamanda. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916.

ulterior si Japonia si Belgia. sa procure Romaniei zilnic 300 de tone materiale de razboi timp de o luna de zile. Prin Conventia militara aliatii se angajau sa devanseze ofensiva armatei romane in Transilvania cu cel putin 8 zile printr-o ofensiva a armatelor de la Salonic. Rusia si Italia pe de alta garanta integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea de catre cele 4 puteri a dreptului Romaniei de a uni teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungarie. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. flota rusa sa faca siguranta portului Constanta si sa aduca in Dobraogea 3 divizii pentru a coopera cu armata romana. La 14/15 august cand fortele romane care au trecut la ofensiva(135000 oameni incadrati in 119 batalioane si 77 baterii de artilerie). Tratatul de alianta dintre Romania pe de o parte si Franta. In cateva zile razboiul a capatat un caracter mondial. Ferdinand de Habsburg si sotiei sale. armatele austroungare au invadat Serbia. Romania. Anglia. fixandu-se traseul viitoarei frontiere de N si V a Romaniei. Intrarea Romaniei in razboi la 15/28 august 1916 de partea Antantei.Prima mare conflagratie a secolului XX desfasurata intre 1914-1918 a constituit un eveniment cu urmari deosebite asupra dezvoltarii ulterioare a societatii in special din Europa. s-a facut in baza Tratatului si Conventiei militare din 4/17 august 1916 care a promis. satisfacerea dezideratului unitatii nationale a Romaniei. Izbucnit la 15/28 iulie 1914 avand ca pretext atentatul de la Sarajevo al unui grup de patrioti sarbi asupra ducelui mostenitor al Austro – Ungariei. ulterior Turcia si Bulgaria. etc. Franta si Rusia. fiind o confruntare intre doua coalitii de forte: Puterile Centrale (Germania. respectiv Antanta: Anglia. SUA si Grecia. Austro-Ungaria si Italia. au avut de infruntat . prin unirea Transilvaniei cu patria mama. armata rusa sa actioneze deosebit de activ pe frontul austriac din Bucovina. Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. Italia.

Gurghiu-Harghita. „Tabla Butii”. Cartisoara. Daisoare. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei pana la 200 km. Deda. In ultima etapa a operatiei ofensive 29 august – 13 septembrie. iar la stanga cu Armata 2 Romana.7 infanterie si 8 cavalerie si intr-o prima etapa(15/20 august) a respins inamicul din trecatori. Operatia ofensiva strategica a celor 3 armate s-a desfasurat astfel: Armata de Nord a patruns cu diviziile 14. „ Bratocea” . apoi in etapa a doua 21/28 august trupele armatei au facut efortul pentru dezvoltarea ofensivei spre Sibiu. Cristuru Secuiesc. Armata a actionat intr-o fasiei larga de circa 200 km cu mari intervale intre grupurile „Olt”. adancimea operatie 50-100 km. apoi intre 21/28 august a iesit prin lupte grele pe aliniamentul muntilor Calimani. fortele armatei au atins aliniamentul: Odorheiul Secuiesc. cuprinsa intre 10 si 35 km. adancimea operatie 120 km.fortele armatei 1 austro-ungare care avea in contact: 50 de batalioane. ritmul ofensivei 3-5 km in 24 ore. 9 escadroane de cavalerie si 25 baterii de artilerie rezultand un raport de forte de 2. Avrig. „Jiu” si „Cerna”. Reghin. Actiunile armatei s-au dus in stransa cooperara la dreapta cu Armata 9 Rusa. iar la incheierea operatiei ofensive.4/1 in infanterie si 3/1 in artilerie. . care au produs pierderi Diviziei 71 infanterie si a respins unitatile dincolo de cursul raului Olt. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei 100-130 de km. Palos. „Predelus”. Adancimea pe care au patruns unitatile armatei a fost in general mica. diviziile romane au inaintat cucerind aliniamentul Slatina. Ulterior Divizia 4 infanterie a fortat Oltul. Ofensiva Armatei 2 romane s-a declansat simultan cu cea a armatei de nord cu grupurile de acoperire „Putna”. Hateg si Caransebes. ritmul ofensivei 3-5 km. debusind in Podisul Transilvaniei. „ Predeal” si „Bran”. Dealul Cincu. „Buzau”. cu fortele de la centrul fasiei. Ofensiva Armatei 1 romane s-a desfasurat astfel: intr-o prima etapa(15-20 august grupurile de acoperire au cucerit mici capete de pod la nord de Carpatii Meridionali.

inamicul a trecut in noaptea de 18/19 august 1916 la ofensiva in sudul Dobrogei. Valea Cernei. de pe frontul din Transilvania au fost scoase o serie de divizii si trimise pe frontul de sud. ruperea podului de catre o furtuna. Intrucat pericolul in sud se agrava. impreuna cu . 18-22 septembrie 1916 In timp ce ofensiva din Transilvania se desfasura cu succes pe frontul de sud. Cincsor. sa incercuiasca si sa nimiceasca fortele Armatei 3 bulgare. dar mai ales faptul ca inamicul concentrase in Transilvania noi forte (constituind Armata 9 germana sub comanda Feldmaresalului Falkenhayn) care.La incheierea operatiei ofensive strategice din Transilvania trupele romane s-au oprit la ordinul Marelui Cartier General pe aliniamentul: sud Vatra Dornei. Marele Cartier General roman a hotarat. ofensiva s-a declansat in dimineata zilei de 18 septembrie ora 3 cand Divizia 18 infanterie a fortat Dunarea la Flamanda. principalul adversar pe acest front. Pride inclusiv Odorhei. sud Sibiu. Rupea. Pana seara s-a construit un pod de pontoane. In Dobrogea sosise Corpul 47 armata rus dar nu intrase in lupta. Conceptia operatiei prevedea: trecerea la ofensiva simultan cu Armata de Dobrogea pe directia Flamanda. Acadanlar. Operatia de la Flamanda. Situatia pe frontul de sud. Dupa ample pregatiri ce au durat 15 zile. la sud de Dunare trecand si diviziile 10 si 21 infanterie. in consfatuirea din 2 septembrie de la Peris sa opreasca ofensiva din Transilvania si sa constituie Grupul de armate „sud” sub comanda generalului Averescu care sa treaca la ofensiva si sa lichideze inamicul din sud. In curand capetele de pod de la Turcaia. inundarea luncii Dunarii in sectorul de fortare si iesirea din canalul Belene a monitoarelor Bodrag si Kurusii cat si ritmul lent al inaintarii gruparii din sudul Dobrogei. pantele vestice ale muntilor Gurghiului. Inrautatirea vremii. est Rastolita. Bazargic si Silistra au cazut pentru a face fata noii situatii. est Sovata.

unitatile Diviziei 15 au executat numeroase contraatacuri. In cursul acestei etape catre sfarsitul lunii spetembrie. Astfel operatia de la Flamanda s-a terminat practic cu un insucces. pana la sfarsitul etapei inamicul a reusit sa inainteze circa 6-7 km pe Vaile Slanicului si Oituzului. Herastrau in scopul de a patrunde prin Valea Oitusului in Valea Trotusului spre Onesti. iar in final.13 octombrie 1916 In urma ofensivei Puterilor Centrale. prima intre 28 septembrie si 5 octombrie in care Dvizia a doua cavalerie si parti din Divizia 15 infanterie au trecut la aparare pentru a opri ofensiva inamicului declansata cu Divizia 71 austro-ungara. 6-13 octombrie. la 15 august 1916. Poiana Sarata. Astfel a luat nastere batalia de la Oituz care s-a desfarurat oin 2 etape.divizia 15 infanterie. din zona Brasov cat si de pe alte directii ofensiva inamica fiind oprita la intrarea dinspre nord a lantului muntos. In cea de-a doua etapa. Inamicul a inceput ofensiva pentru deschiderea trecatorii Oituz. intarite cu brigazile 15 si 37 . Ea a avut implicatii grave asupra planului de companie al comandamentului roman. Luptele de la Oituz 28 septembrie . Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati Dupa 13 septembrie 1916 cand ofensiva din Transilvania a fost oprita inamicul a trecut la ofensiva cu fortele celor doua armate (9 germana si 1 austroungara) a respins trupele romane si s-au apropiat de zonele muntoase ale Carpatilor de curbura si Meridionali unde s-au desfasurat o serie de batalii cum au fost: batalia de la Sibiu. avand lovitura principala pe directia Bretcu. comandat de General Eremia Grigorescu a inlocuit divizia 2 cavalerie care s-a regrupat in raionul Manastirea Casin .armata inai austro-ungara a trecut la ofensiva. A slabit frontul din Transilvania prin scoaterea unor divizii de aici si trimiterea lor pe frontul de sud. au determinat comandatul gruparii sa ordone incetarea operatiei. Trupele armatei de nord au fost respinse spre sfarsitul lunii septembrie pe aliniamentul de pe care plecasera la ofensiva.

Podul Dambovitei. la 15 km vest varful Piatra Craiului. Ofensiva trupelor romane s-a oprit datorita faptului ca inamicul a introdus in lupta Divizia 8 bavareza.10 noiembrie 1916 Concomitent cu ofensiva Corpului 39 armata german pentru deschiderea vailor Buzaului si Prahovei. fiind supranumita si „Divizia de Fier” Luptele din zona Bran. In noaptea de 2/3 octombrie Divizia 22 romana s-a repliat inchizand vaile Dambovitei si Argesului. In aceste conditii Divizia 15 a trecut la consolidarea apararii pe aliniamentul: varful Sandor. Valea Dambovitei. In cursul actiunii ofensive atacul frontal in lungul vailor Slanicului si Oituzului a fost combinat cu o manevra de intoarcere in lungul Vaii Lesuntului. a respins dreapta Diviziei 22 si a cucerit localitatea Dragoslavele. constituindu-se Grupul „Namaiesti”. Brigada 8 a inceput deplasarea. iar cu Brigada 8 a executat o manevra de intoarcere pe directia Zarnesti. Aceasta ofensiva s-a soldat cu un esec nereusind a cucerii Moeciul de jos. Fortele principale fiind concentrate in fasia cuprinsa intre Muntii Bucegi si varful Piatra Craiului. Corpul 1 rezerva german a declansat ofensiva pentru a patrunde prin culoarul Bran. varful Clabucet. La 25 septembrie. La 8 octombrie Corpul 1 german a reluat ofensiva cu toate cele 3 mari unitati. Inamicul a trecut la ofensiva cu Divizia 76 pe directia Bran.infanterie din Divizia 8 au trecut la ofensiva respingand fortele adverse peste frontiera. Rucar. Divizia a luptat sub deviza „pe aici nu se trece”. Campulung: 27 septembrie. Restructurandu-si dispozitivul. Trecatoarea Bran era aparata de Divizia 22 infanterie care avea fortele dispuse intre Muntii Bucegi si varful Comisului intr-o fasie larga de 70 de km. Corpul 1 german a reluat la 2 octombrie ofensiva . iar la 27 septembrie Divizia 76 a trecut la atac pe directia Bran. larga de 30 km. Poiana Sarata. A fost trimisa in sprijin Divizia 12 infanterie. Campulung. reusind a cuceri localitatea Leresti dar dupa un viguros atac roman inamicul a . rezistenta fortelor sale intarindu-se considerabil. Inamicul a reluat ofensiva la 29 septembrie in timp ce Brigada 8 munte se apropia de Podul Dambovitei.

In aparare se gasea Divizia 11 infanterie romana pe un front larg de 63 km concentrandu-si fortele in fasia cuprinsa intre Cordonul Prisloapelor si Dealul MuncelulMic. in ziua de 13 octombrie fortele acestuia au fost oprite pe aliniamentul: pasul Surduc. care a trecut la ofensiva executand o lovitura frontala cu Brigada 144 prin pasurile Surduc si Valcan combinata cu o manevra de invaluire executata cu Divizia 11. au fost nevoite a se retrage. Bran a determinat comandamentul Armatei 9 germane sa concentreze diviziile pentru a deschide Valea Jiului. Francesesti.fost respins pe vechiul aliniament care a fost mentinut pana la 10 noiembrie cand. ca urmare a ruperii apararii romane in lungul vaii Jiului. larga de 27 km. Divizia 11 infanterie romana a primit o serie de intariri. Rasova. La scurt timp Divizia 11 romana. Rezistand presiunii inamicului. Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 Nereusita eforturilor pentru deschiderea trecatorilor Oituz. care suferise mari pierderi a fost inlocuita de divizia 1 infanterie romana. In cursul noptii de 13/14 octombrie. iesind cu fortele principale pe aliniamentul pozitiilor existente pe frontiera. Buzau. Predeal. La centru. malul de est al Jiului pana la Targu Jiu. Contraatacul urma sa inceapa la 14 octombrie dar si Grupul Kneussl a reluat atacul dand nastere la aprige lupte de intalnire. Desi raportul de forte era doar partial favorabil Diviziei 11 romane s-a hotarat trecerea la ofensiva executand o manevra dublu invaluitoare sa incercuiasca si sa nimiceasca inamicul. Aici o tanara sora de cariatea Ecaterina Teodoroiu cu ranitii din spital si localnicii au mentinut podul pana la sosirea unei subunitati din Regimentul 59 infanerie care a respins inamicul. inamiculs-a apropiat de podul de peste Jiu. Pe celelalte detasamente au trecut la contraatac succesiv. . La 10 octombrie inamicul a trecut la ofensiva fortand trupele romane sa se replieze.

In vederea acestor actiuni. In contact cu forte din grupurile “Kraft” si “Kuhne”. Marele Cartier General a hotarat sa angajeze o batalie decisive (pe directii interioare). marile unitati au primit urmatoarele misiuni: Armata 1 romana (6 divizii). aparand iesirile spre sud ale trecatorilor din aceasta fasie. se gasea Armat 2 romana (6 ivizii) intre valea Buzaului si Campulung Muscel. sa intarzie cat mai mult cele doua grupari asigurand libertatea de actiune a grupului de manevra. La elaborarea conceptiei acestei batalii a contribuit si seful misiunii militare franceze generalul H. Grupul “Aparatorii Dunarii” – 4 divizii in contact cu grupul “Kosch”. Pe Carpatii Meridionali. cu cele trei grupari. convergent spre Bucuresti. nesubordonata Grupului de armate “Genera Prezan”. cu care sa treaca la contraofensiva si aplicand manevra pe directii interioare sa nimiceasca succesiv cele 3 grupari inamice incepand cu cea mai periculoasa Gruparea “Kosch”. . Grupul de manevra – 5 mari unitati. Marele Cartier General a hotarat: sa constituie Grupul de armate “General Prezan” (Armata 1. Berthelat. intre Curtea de Arges si Ipotesti. Grupul “Aparatorii Dunarii” si Grupul de “Manevra”).Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 Pentru a contracara ofensiva inamicului. sa atace inamicul sis a-l arunce in Dunare. sa loveasca in flancul stang si spate Grupul “Kosch”.

cu greutati si suferinte deosbit de mari Experienta acumulata in timpul campaniei din anul 1916 a fost valorificata in perioada reorganizarii si campaniei din anul 1917. aceasta a continuat razboiul alaturi de Antanta.La 17 noiembrie Grupul de “Manevra” a lovit flancul stang si spatele Gruparii “Kosch”. In timp ce Grupul de “Manevra” inainta. iar la 23 noiembrie trupele inamice au intrat in Bucuresti. cu precadere in marile batalii purtate in sudul Moldovei. Au urmat zilele calvarului retragerii spre “Poarta” Focsanilor si sudul Moldovei. de a scoate Romania din Razboi. intre el si stanga Armatei 1 s-a creat un gol prin care au patruns forte ale lui Kuhne astfel ca Grupul de “Manevra” era amenintat sa fie lovit in flanc si spate. Puterile Centrale nu si-au atins insa obiectivul propus. Compania armatei romane din anul 1916 a fost pierduta. La 20 noiembrie generalul Prezan a ordonat retragerea generala spre est. .

.

„Istoria artei militare”.BIBLIOGRAFIE: 1.imagini .ro . Dr.google. Nicolae Ciobanu 2. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful