Referat la istoria artei militare Campania armatei romane din anul 1916

Luptele de la Oituz 28 septembrie . Operatia de la Flamanda. .10 noiembrie 1916 .Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 . incheiere 4. Campulung: 27 septembrie. .Luptele din zona Bran.bibliografie . 18-22 septembrie 1916 .Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati .Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 3. Introducere 2. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916.CUPRINS 1.13 octombrie 1916 .Situatia pe frontul de sud.

s-a facut in baza Tratatului si Conventiei militare din 4/17 august 1916 care a promis. Intrarea Romaniei in razboi la 15/28 august 1916 de partea Antantei. Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. armatele austroungare au invadat Serbia. Prin Conventia militara aliatii se angajau sa devanseze ofensiva armatei romane in Transilvania cu cel putin 8 zile printr-o ofensiva a armatelor de la Salonic. Izbucnit la 15/28 iulie 1914 avand ca pretext atentatul de la Sarajevo al unui grup de patrioti sarbi asupra ducelui mostenitor al Austro – Ungariei. Ferdinand de Habsburg si sotiei sale. ulterior Turcia si Bulgaria. satisfacerea dezideratului unitatii nationale a Romaniei. Rusia si Italia pe de alta garanta integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea de catre cele 4 puteri a dreptului Romaniei de a uni teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungarie. sa procure Romaniei zilnic 300 de tone materiale de razboi timp de o luna de zile. fixandu-se traseul viitoarei frontiere de N si V a Romaniei. armata rusa sa actioneze deosebit de activ pe frontul austriac din Bucovina. Italia. SUA si Grecia. respectiv Antanta: Anglia. Austro-Ungaria si Italia. prin unirea Transilvaniei cu patria mama. In cateva zile razboiul a capatat un caracter mondial. La 14/15 august cand fortele romane care au trecut la ofensiva(135000 oameni incadrati in 119 batalioane si 77 baterii de artilerie). au avut de infruntat . flota rusa sa faca siguranta portului Constanta si sa aduca in Dobraogea 3 divizii pentru a coopera cu armata romana. Franta si Rusia. Anglia. fiind o confruntare intre doua coalitii de forte: Puterile Centrale (Germania. Tratatul de alianta dintre Romania pe de o parte si Franta. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. ulterior si Japonia si Belgia. etc.Prima mare conflagratie a secolului XX desfasurata intre 1914-1918 a constituit un eveniment cu urmari deosebite asupra dezvoltarii ulterioare a societatii in special din Europa. Romania.

„ Predeal” si „Bran”.7 infanterie si 8 cavalerie si intr-o prima etapa(15/20 august) a respins inamicul din trecatori. „Buzau”. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei 100-130 de km. Hateg si Caransebes. adancimea operatie 50-100 km. Deda. diviziile romane au inaintat cucerind aliniamentul Slatina. 9 escadroane de cavalerie si 25 baterii de artilerie rezultand un raport de forte de 2. apoi intre 21/28 august a iesit prin lupte grele pe aliniamentul muntilor Calimani. cuprinsa intre 10 si 35 km.4/1 in infanterie si 3/1 in artilerie. Daisoare. Gurghiu-Harghita. debusind in Podisul Transilvaniei. fortele armatei au atins aliniamentul: Odorheiul Secuiesc. Operatia ofensiva strategica a celor 3 armate s-a desfasurat astfel: Armata de Nord a patruns cu diviziile 14. „Predelus”. Cristuru Secuiesc.fortele armatei 1 austro-ungare care avea in contact: 50 de batalioane. Actiunile armatei s-au dus in stransa cooperara la dreapta cu Armata 9 Rusa. Ulterior Divizia 4 infanterie a fortat Oltul. ritmul ofensivei 3-5 km. . Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei pana la 200 km. adancimea operatie 120 km. Cartisoara. apoi in etapa a doua 21/28 august trupele armatei au facut efortul pentru dezvoltarea ofensivei spre Sibiu. ritmul ofensivei 3-5 km in 24 ore. Adancimea pe care au patruns unitatile armatei a fost in general mica. iar la stanga cu Armata 2 Romana. care au produs pierderi Diviziei 71 infanterie si a respins unitatile dincolo de cursul raului Olt. „ Bratocea” . Reghin. cu fortele de la centrul fasiei. „Jiu” si „Cerna”. Avrig. iar la incheierea operatiei ofensive. Ofensiva Armatei 2 romane s-a declansat simultan cu cea a armatei de nord cu grupurile de acoperire „Putna”. Ofensiva Armatei 1 romane s-a desfasurat astfel: intr-o prima etapa(15-20 august grupurile de acoperire au cucerit mici capete de pod la nord de Carpatii Meridionali. Armata a actionat intr-o fasiei larga de circa 200 km cu mari intervale intre grupurile „Olt”. Dealul Cincu. „Tabla Butii”. In ultima etapa a operatiei ofensive 29 august – 13 septembrie. Palos.

Pride inclusiv Odorhei. 18-22 septembrie 1916 In timp ce ofensiva din Transilvania se desfasura cu succes pe frontul de sud. Pana seara s-a construit un pod de pontoane. Bazargic si Silistra au cazut pentru a face fata noii situatii. in consfatuirea din 2 septembrie de la Peris sa opreasca ofensiva din Transilvania si sa constituie Grupul de armate „sud” sub comanda generalului Averescu care sa treaca la ofensiva si sa lichideze inamicul din sud. inundarea luncii Dunarii in sectorul de fortare si iesirea din canalul Belene a monitoarelor Bodrag si Kurusii cat si ritmul lent al inaintarii gruparii din sudul Dobrogei. de pe frontul din Transilvania au fost scoase o serie de divizii si trimise pe frontul de sud. sud Sibiu. Intrucat pericolul in sud se agrava. In Dobrogea sosise Corpul 47 armata rus dar nu intrase in lupta. la sud de Dunare trecand si diviziile 10 si 21 infanterie. Rupea. Situatia pe frontul de sud. ofensiva s-a declansat in dimineata zilei de 18 septembrie ora 3 cand Divizia 18 infanterie a fortat Dunarea la Flamanda. Marele Cartier General roman a hotarat. principalul adversar pe acest front. Valea Cernei. dar mai ales faptul ca inamicul concentrase in Transilvania noi forte (constituind Armata 9 germana sub comanda Feldmaresalului Falkenhayn) care. In curand capetele de pod de la Turcaia. sa incercuiasca si sa nimiceasca fortele Armatei 3 bulgare. Dupa ample pregatiri ce au durat 15 zile. pantele vestice ale muntilor Gurghiului. impreuna cu . Inrautatirea vremii. Operatia de la Flamanda. est Sovata. Acadanlar. ruperea podului de catre o furtuna.La incheierea operatiei ofensive strategice din Transilvania trupele romane s-au oprit la ordinul Marelui Cartier General pe aliniamentul: sud Vatra Dornei. inamicul a trecut in noaptea de 18/19 august 1916 la ofensiva in sudul Dobrogei. Conceptia operatiei prevedea: trecerea la ofensiva simultan cu Armata de Dobrogea pe directia Flamanda. est Rastolita. Cincsor.

Luptele de la Oituz 28 septembrie . la 15 august 1916. pana la sfarsitul etapei inamicul a reusit sa inainteze circa 6-7 km pe Vaile Slanicului si Oituzului. Ea a avut implicatii grave asupra planului de companie al comandamentului roman. Astfel a luat nastere batalia de la Oituz care s-a desfarurat oin 2 etape.13 octombrie 1916 In urma ofensivei Puterilor Centrale. In cea de-a doua etapa. au determinat comandatul gruparii sa ordone incetarea operatiei. A slabit frontul din Transilvania prin scoaterea unor divizii de aici si trimiterea lor pe frontul de sud. avand lovitura principala pe directia Bretcu. comandat de General Eremia Grigorescu a inlocuit divizia 2 cavalerie care s-a regrupat in raionul Manastirea Casin . Trupele armatei de nord au fost respinse spre sfarsitul lunii septembrie pe aliniamentul de pe care plecasera la ofensiva.divizia 15 infanterie. intarite cu brigazile 15 si 37 . Inamicul a inceput ofensiva pentru deschiderea trecatorii Oituz. 6-13 octombrie. iar in final. prima intre 28 septembrie si 5 octombrie in care Dvizia a doua cavalerie si parti din Divizia 15 infanterie au trecut la aparare pentru a opri ofensiva inamicului declansata cu Divizia 71 austro-ungara. Astfel operatia de la Flamanda s-a terminat practic cu un insucces. Poiana Sarata. Herastrau in scopul de a patrunde prin Valea Oitusului in Valea Trotusului spre Onesti. Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati Dupa 13 septembrie 1916 cand ofensiva din Transilvania a fost oprita inamicul a trecut la ofensiva cu fortele celor doua armate (9 germana si 1 austroungara) a respins trupele romane si s-au apropiat de zonele muntoase ale Carpatilor de curbura si Meridionali unde s-au desfasurat o serie de batalii cum au fost: batalia de la Sibiu.armata inai austro-ungara a trecut la ofensiva. din zona Brasov cat si de pe alte directii ofensiva inamica fiind oprita la intrarea dinspre nord a lantului muntos. unitatile Diviziei 15 au executat numeroase contraatacuri. In cursul acestei etape catre sfarsitul lunii spetembrie.

La 25 septembrie. In noaptea de 2/3 octombrie Divizia 22 romana s-a repliat inchizand vaile Dambovitei si Argesului. Inamicul a reluat ofensiva la 29 septembrie in timp ce Brigada 8 munte se apropia de Podul Dambovitei. In aceste conditii Divizia 15 a trecut la consolidarea apararii pe aliniamentul: varful Sandor. In cursul actiunii ofensive atacul frontal in lungul vailor Slanicului si Oituzului a fost combinat cu o manevra de intoarcere in lungul Vaii Lesuntului. fiind supranumita si „Divizia de Fier” Luptele din zona Bran. Trecatoarea Bran era aparata de Divizia 22 infanterie care avea fortele dispuse intre Muntii Bucegi si varful Comisului intr-o fasie larga de 70 de km.10 noiembrie 1916 Concomitent cu ofensiva Corpului 39 armata german pentru deschiderea vailor Buzaului si Prahovei. Rucar. Brigada 8 a inceput deplasarea. rezistenta fortelor sale intarindu-se considerabil. Corpul 1 german a reluat la 2 octombrie ofensiva . Campulung: 27 septembrie. Divizia a luptat sub deviza „pe aici nu se trece”. larga de 30 km. la 15 km vest varful Piatra Craiului. Fortele principale fiind concentrate in fasia cuprinsa intre Muntii Bucegi si varful Piatra Craiului. Campulung. iar la 27 septembrie Divizia 76 a trecut la atac pe directia Bran. reusind a cuceri localitatea Leresti dar dupa un viguros atac roman inamicul a . A fost trimisa in sprijin Divizia 12 infanterie. Corpul 1 rezerva german a declansat ofensiva pentru a patrunde prin culoarul Bran. Inamicul a trecut la ofensiva cu Divizia 76 pe directia Bran. constituindu-se Grupul „Namaiesti”. Podul Dambovitei. La 8 octombrie Corpul 1 german a reluat ofensiva cu toate cele 3 mari unitati. Poiana Sarata. Ofensiva trupelor romane s-a oprit datorita faptului ca inamicul a introdus in lupta Divizia 8 bavareza. Restructurandu-si dispozitivul. varful Clabucet.infanterie din Divizia 8 au trecut la ofensiva respingand fortele adverse peste frontiera. iar cu Brigada 8 a executat o manevra de intoarcere pe directia Zarnesti. Aceasta ofensiva s-a soldat cu un esec nereusind a cucerii Moeciul de jos. a respins dreapta Diviziei 22 si a cucerit localitatea Dragoslavele. Valea Dambovitei.

in ziua de 13 octombrie fortele acestuia au fost oprite pe aliniamentul: pasul Surduc. Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 Nereusita eforturilor pentru deschiderea trecatorilor Oituz. La centru. In cursul noptii de 13/14 octombrie. . Aici o tanara sora de cariatea Ecaterina Teodoroiu cu ranitii din spital si localnicii au mentinut podul pana la sosirea unei subunitati din Regimentul 59 infanerie care a respins inamicul. La 10 octombrie inamicul a trecut la ofensiva fortand trupele romane sa se replieze.fost respins pe vechiul aliniament care a fost mentinut pana la 10 noiembrie cand. care a trecut la ofensiva executand o lovitura frontala cu Brigada 144 prin pasurile Surduc si Valcan combinata cu o manevra de invaluire executata cu Divizia 11. Divizia 11 infanterie romana a primit o serie de intariri. Contraatacul urma sa inceapa la 14 octombrie dar si Grupul Kneussl a reluat atacul dand nastere la aprige lupte de intalnire. Bran a determinat comandamentul Armatei 9 germane sa concentreze diviziile pentru a deschide Valea Jiului. ca urmare a ruperii apararii romane in lungul vaii Jiului. In aparare se gasea Divizia 11 infanterie romana pe un front larg de 63 km concentrandu-si fortele in fasia cuprinsa intre Cordonul Prisloapelor si Dealul MuncelulMic. Desi raportul de forte era doar partial favorabil Diviziei 11 romane s-a hotarat trecerea la ofensiva executand o manevra dublu invaluitoare sa incercuiasca si sa nimiceasca inamicul. La scurt timp Divizia 11 romana. au fost nevoite a se retrage. Rezistand presiunii inamicului. Predeal. care suferise mari pierderi a fost inlocuita de divizia 1 infanterie romana. Francesesti. malul de est al Jiului pana la Targu Jiu. Pe celelalte detasamente au trecut la contraatac succesiv. iesind cu fortele principale pe aliniamentul pozitiilor existente pe frontiera. larga de 27 km. Buzau. inamiculs-a apropiat de podul de peste Jiu. Rasova.

Grupul “Aparatorii Dunarii” si Grupul de “Manevra”). La elaborarea conceptiei acestei batalii a contribuit si seful misiunii militare franceze generalul H. se gasea Armat 2 romana (6 ivizii) intre valea Buzaului si Campulung Muscel. In contact cu forte din grupurile “Kraft” si “Kuhne”. cu cele trei grupari. Marele Cartier General a hotarat sa angajeze o batalie decisive (pe directii interioare). In vederea acestor actiuni. convergent spre Bucuresti. sa intarzie cat mai mult cele doua grupari asigurand libertatea de actiune a grupului de manevra. Marele Cartier General a hotarat: sa constituie Grupul de armate “General Prezan” (Armata 1. Grupul “Aparatorii Dunarii” – 4 divizii in contact cu grupul “Kosch”. aparand iesirile spre sud ale trecatorilor din aceasta fasie. sa atace inamicul sis a-l arunce in Dunare. cu care sa treaca la contraofensiva si aplicand manevra pe directii interioare sa nimiceasca succesiv cele 3 grupari inamice incepand cu cea mai periculoasa Gruparea “Kosch”. . nesubordonata Grupului de armate “Genera Prezan”. marile unitati au primit urmatoarele misiuni: Armata 1 romana (6 divizii). Berthelat. Grupul de manevra – 5 mari unitati. intre Curtea de Arges si Ipotesti. sa loveasca in flancul stang si spate Grupul “Kosch”. Pe Carpatii Meridionali.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 Pentru a contracara ofensiva inamicului.

cu greutati si suferinte deosbit de mari Experienta acumulata in timpul campaniei din anul 1916 a fost valorificata in perioada reorganizarii si campaniei din anul 1917. La 20 noiembrie generalul Prezan a ordonat retragerea generala spre est. Puterile Centrale nu si-au atins insa obiectivul propus.La 17 noiembrie Grupul de “Manevra” a lovit flancul stang si spatele Gruparii “Kosch”. Au urmat zilele calvarului retragerii spre “Poarta” Focsanilor si sudul Moldovei. intre el si stanga Armatei 1 s-a creat un gol prin care au patruns forte ale lui Kuhne astfel ca Grupul de “Manevra” era amenintat sa fie lovit in flanc si spate. . iar la 23 noiembrie trupele inamice au intrat in Bucuresti. aceasta a continuat razboiul alaturi de Antanta. In timp ce Grupul de “Manevra” inainta. cu precadere in marile batalii purtate in sudul Moldovei. Compania armatei romane din anul 1916 a fost pierduta. de a scoate Romania din Razboi.

.

ro .google. Dr.imagini . „Istoria artei militare”. Nicolae Ciobanu 2.BIBLIOGRAFIE: 1. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful