Referat la istoria artei militare Campania armatei romane din anul 1916

Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. Campulung: 27 septembrie.Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati . .Situatia pe frontul de sud. 18-22 septembrie 1916 . Introducere 2.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 3.Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 .bibliografie .CUPRINS 1. Operatia de la Flamanda. .10 noiembrie 1916 . incheiere 4.13 octombrie 1916 .Luptele de la Oituz 28 septembrie .Luptele din zona Bran.Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916.

sa procure Romaniei zilnic 300 de tone materiale de razboi timp de o luna de zile. Ferdinand de Habsburg si sotiei sale. prin unirea Transilvaniei cu patria mama. armatele austroungare au invadat Serbia. ulterior Turcia si Bulgaria. Tratatul de alianta dintre Romania pe de o parte si Franta. Franta si Rusia. Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. s-a facut in baza Tratatului si Conventiei militare din 4/17 august 1916 care a promis. ulterior si Japonia si Belgia. Rusia si Italia pe de alta garanta integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea de catre cele 4 puteri a dreptului Romaniei de a uni teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungarie. Romania. SUA si Grecia. Anglia. armata rusa sa actioneze deosebit de activ pe frontul austriac din Bucovina. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. respectiv Antanta: Anglia. Italia. Austro-Ungaria si Italia. flota rusa sa faca siguranta portului Constanta si sa aduca in Dobraogea 3 divizii pentru a coopera cu armata romana.Prima mare conflagratie a secolului XX desfasurata intre 1914-1918 a constituit un eveniment cu urmari deosebite asupra dezvoltarii ulterioare a societatii in special din Europa. Prin Conventia militara aliatii se angajau sa devanseze ofensiva armatei romane in Transilvania cu cel putin 8 zile printr-o ofensiva a armatelor de la Salonic. Izbucnit la 15/28 iulie 1914 avand ca pretext atentatul de la Sarajevo al unui grup de patrioti sarbi asupra ducelui mostenitor al Austro – Ungariei. La 14/15 august cand fortele romane care au trecut la ofensiva(135000 oameni incadrati in 119 batalioane si 77 baterii de artilerie). satisfacerea dezideratului unitatii nationale a Romaniei. etc. In cateva zile razboiul a capatat un caracter mondial. Intrarea Romaniei in razboi la 15/28 august 1916 de partea Antantei. au avut de infruntat . fiind o confruntare intre doua coalitii de forte: Puterile Centrale (Germania. fixandu-se traseul viitoarei frontiere de N si V a Romaniei.

„Buzau”. adancimea operatie 50-100 km. Avrig. Gurghiu-Harghita.4/1 in infanterie si 3/1 in artilerie. „Predelus”. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei pana la 200 km. cuprinsa intre 10 si 35 km. In ultima etapa a operatiei ofensive 29 august – 13 septembrie. 9 escadroane de cavalerie si 25 baterii de artilerie rezultand un raport de forte de 2. „Jiu” si „Cerna”. „Tabla Butii”. Operatia ofensiva strategica a celor 3 armate s-a desfasurat astfel: Armata de Nord a patruns cu diviziile 14. Ulterior Divizia 4 infanterie a fortat Oltul. Reghin. iar la stanga cu Armata 2 Romana.fortele armatei 1 austro-ungare care avea in contact: 50 de batalioane. apoi in etapa a doua 21/28 august trupele armatei au facut efortul pentru dezvoltarea ofensivei spre Sibiu. ritmul ofensivei 3-5 km. Cristuru Secuiesc. „ Bratocea” . care au produs pierderi Diviziei 71 infanterie si a respins unitatile dincolo de cursul raului Olt.7 infanterie si 8 cavalerie si intr-o prima etapa(15/20 august) a respins inamicul din trecatori. Actiunile armatei s-au dus in stransa cooperara la dreapta cu Armata 9 Rusa. Dealul Cincu. diviziile romane au inaintat cucerind aliniamentul Slatina. Hateg si Caransebes. „ Predeal” si „Bran”. cu fortele de la centrul fasiei. Ofensiva Armatei 2 romane s-a declansat simultan cu cea a armatei de nord cu grupurile de acoperire „Putna”. Cartisoara. Daisoare. . Adancimea pe care au patruns unitatile armatei a fost in general mica. Ofensiva Armatei 1 romane s-a desfasurat astfel: intr-o prima etapa(15-20 august grupurile de acoperire au cucerit mici capete de pod la nord de Carpatii Meridionali. Deda. debusind in Podisul Transilvaniei. fortele armatei au atins aliniamentul: Odorheiul Secuiesc. Armata a actionat intr-o fasiei larga de circa 200 km cu mari intervale intre grupurile „Olt”. adancimea operatie 120 km. ritmul ofensivei 3-5 km in 24 ore. Palos. iar la incheierea operatiei ofensive. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei 100-130 de km. apoi intre 21/28 august a iesit prin lupte grele pe aliniamentul muntilor Calimani.

sud Sibiu. Acadanlar. impreuna cu . ruperea podului de catre o furtuna. Rupea. Conceptia operatiei prevedea: trecerea la ofensiva simultan cu Armata de Dobrogea pe directia Flamanda. la sud de Dunare trecand si diviziile 10 si 21 infanterie. Valea Cernei. Cincsor. ofensiva s-a declansat in dimineata zilei de 18 septembrie ora 3 cand Divizia 18 infanterie a fortat Dunarea la Flamanda. Intrucat pericolul in sud se agrava. inundarea luncii Dunarii in sectorul de fortare si iesirea din canalul Belene a monitoarelor Bodrag si Kurusii cat si ritmul lent al inaintarii gruparii din sudul Dobrogei.La incheierea operatiei ofensive strategice din Transilvania trupele romane s-au oprit la ordinul Marelui Cartier General pe aliniamentul: sud Vatra Dornei. Operatia de la Flamanda. inamicul a trecut in noaptea de 18/19 august 1916 la ofensiva in sudul Dobrogei. In Dobrogea sosise Corpul 47 armata rus dar nu intrase in lupta. est Rastolita. Bazargic si Silistra au cazut pentru a face fata noii situatii. Pride inclusiv Odorhei. in consfatuirea din 2 septembrie de la Peris sa opreasca ofensiva din Transilvania si sa constituie Grupul de armate „sud” sub comanda generalului Averescu care sa treaca la ofensiva si sa lichideze inamicul din sud. Situatia pe frontul de sud. est Sovata. sa incercuiasca si sa nimiceasca fortele Armatei 3 bulgare. principalul adversar pe acest front. Marele Cartier General roman a hotarat. Inrautatirea vremii. 18-22 septembrie 1916 In timp ce ofensiva din Transilvania se desfasura cu succes pe frontul de sud. Pana seara s-a construit un pod de pontoane. In curand capetele de pod de la Turcaia. dar mai ales faptul ca inamicul concentrase in Transilvania noi forte (constituind Armata 9 germana sub comanda Feldmaresalului Falkenhayn) care. de pe frontul din Transilvania au fost scoase o serie de divizii si trimise pe frontul de sud. pantele vestice ale muntilor Gurghiului. Dupa ample pregatiri ce au durat 15 zile.

Luptele de la Oituz 28 septembrie . A slabit frontul din Transilvania prin scoaterea unor divizii de aici si trimiterea lor pe frontul de sud. comandat de General Eremia Grigorescu a inlocuit divizia 2 cavalerie care s-a regrupat in raionul Manastirea Casin .13 octombrie 1916 In urma ofensivei Puterilor Centrale. Poiana Sarata. iar in final. Ea a avut implicatii grave asupra planului de companie al comandamentului roman. Inamicul a inceput ofensiva pentru deschiderea trecatorii Oituz. avand lovitura principala pe directia Bretcu. din zona Brasov cat si de pe alte directii ofensiva inamica fiind oprita la intrarea dinspre nord a lantului muntos. Herastrau in scopul de a patrunde prin Valea Oitusului in Valea Trotusului spre Onesti. Astfel operatia de la Flamanda s-a terminat practic cu un insucces. Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati Dupa 13 septembrie 1916 cand ofensiva din Transilvania a fost oprita inamicul a trecut la ofensiva cu fortele celor doua armate (9 germana si 1 austroungara) a respins trupele romane si s-au apropiat de zonele muntoase ale Carpatilor de curbura si Meridionali unde s-au desfasurat o serie de batalii cum au fost: batalia de la Sibiu. In cea de-a doua etapa. 6-13 octombrie. prima intre 28 septembrie si 5 octombrie in care Dvizia a doua cavalerie si parti din Divizia 15 infanterie au trecut la aparare pentru a opri ofensiva inamicului declansata cu Divizia 71 austro-ungara. Trupele armatei de nord au fost respinse spre sfarsitul lunii septembrie pe aliniamentul de pe care plecasera la ofensiva. Astfel a luat nastere batalia de la Oituz care s-a desfarurat oin 2 etape.divizia 15 infanterie. In cursul acestei etape catre sfarsitul lunii spetembrie.armata inai austro-ungara a trecut la ofensiva. au determinat comandatul gruparii sa ordone incetarea operatiei. unitatile Diviziei 15 au executat numeroase contraatacuri. intarite cu brigazile 15 si 37 . pana la sfarsitul etapei inamicul a reusit sa inainteze circa 6-7 km pe Vaile Slanicului si Oituzului. la 15 august 1916.

Campulung. Aceasta ofensiva s-a soldat cu un esec nereusind a cucerii Moeciul de jos. rezistenta fortelor sale intarindu-se considerabil. varful Clabucet. a respins dreapta Diviziei 22 si a cucerit localitatea Dragoslavele. Inamicul a trecut la ofensiva cu Divizia 76 pe directia Bran. A fost trimisa in sprijin Divizia 12 infanterie. Poiana Sarata. reusind a cuceri localitatea Leresti dar dupa un viguros atac roman inamicul a . iar cu Brigada 8 a executat o manevra de intoarcere pe directia Zarnesti. Fortele principale fiind concentrate in fasia cuprinsa intre Muntii Bucegi si varful Piatra Craiului. Corpul 1 german a reluat la 2 octombrie ofensiva .10 noiembrie 1916 Concomitent cu ofensiva Corpului 39 armata german pentru deschiderea vailor Buzaului si Prahovei. La 25 septembrie. Trecatoarea Bran era aparata de Divizia 22 infanterie care avea fortele dispuse intre Muntii Bucegi si varful Comisului intr-o fasie larga de 70 de km. Inamicul a reluat ofensiva la 29 septembrie in timp ce Brigada 8 munte se apropia de Podul Dambovitei. Campulung: 27 septembrie. Divizia a luptat sub deviza „pe aici nu se trece”. Brigada 8 a inceput deplasarea.infanterie din Divizia 8 au trecut la ofensiva respingand fortele adverse peste frontiera. Podul Dambovitei. la 15 km vest varful Piatra Craiului. La 8 octombrie Corpul 1 german a reluat ofensiva cu toate cele 3 mari unitati. In cursul actiunii ofensive atacul frontal in lungul vailor Slanicului si Oituzului a fost combinat cu o manevra de intoarcere in lungul Vaii Lesuntului. Rucar. Ofensiva trupelor romane s-a oprit datorita faptului ca inamicul a introdus in lupta Divizia 8 bavareza. Valea Dambovitei. In aceste conditii Divizia 15 a trecut la consolidarea apararii pe aliniamentul: varful Sandor. Corpul 1 rezerva german a declansat ofensiva pentru a patrunde prin culoarul Bran. larga de 30 km. fiind supranumita si „Divizia de Fier” Luptele din zona Bran. constituindu-se Grupul „Namaiesti”. Restructurandu-si dispozitivul. In noaptea de 2/3 octombrie Divizia 22 romana s-a repliat inchizand vaile Dambovitei si Argesului. iar la 27 septembrie Divizia 76 a trecut la atac pe directia Bran.

inamiculs-a apropiat de podul de peste Jiu. Rasova. malul de est al Jiului pana la Targu Jiu. Francesesti. ca urmare a ruperii apararii romane in lungul vaii Jiului. care suferise mari pierderi a fost inlocuita de divizia 1 infanterie romana. care a trecut la ofensiva executand o lovitura frontala cu Brigada 144 prin pasurile Surduc si Valcan combinata cu o manevra de invaluire executata cu Divizia 11. Desi raportul de forte era doar partial favorabil Diviziei 11 romane s-a hotarat trecerea la ofensiva executand o manevra dublu invaluitoare sa incercuiasca si sa nimiceasca inamicul. Aici o tanara sora de cariatea Ecaterina Teodoroiu cu ranitii din spital si localnicii au mentinut podul pana la sosirea unei subunitati din Regimentul 59 infanerie care a respins inamicul. Bran a determinat comandamentul Armatei 9 germane sa concentreze diviziile pentru a deschide Valea Jiului. La 10 octombrie inamicul a trecut la ofensiva fortand trupele romane sa se replieze. Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 Nereusita eforturilor pentru deschiderea trecatorilor Oituz. iesind cu fortele principale pe aliniamentul pozitiilor existente pe frontiera. au fost nevoite a se retrage. Pe celelalte detasamente au trecut la contraatac succesiv. La scurt timp Divizia 11 romana. La centru. Predeal. larga de 27 km. Contraatacul urma sa inceapa la 14 octombrie dar si Grupul Kneussl a reluat atacul dand nastere la aprige lupte de intalnire. in ziua de 13 octombrie fortele acestuia au fost oprite pe aliniamentul: pasul Surduc. In cursul noptii de 13/14 octombrie. Divizia 11 infanterie romana a primit o serie de intariri. . In aparare se gasea Divizia 11 infanterie romana pe un front larg de 63 km concentrandu-si fortele in fasia cuprinsa intre Cordonul Prisloapelor si Dealul MuncelulMic. Buzau. Rezistand presiunii inamicului.fost respins pe vechiul aliniament care a fost mentinut pana la 10 noiembrie cand.

se gasea Armat 2 romana (6 ivizii) intre valea Buzaului si Campulung Muscel. marile unitati au primit urmatoarele misiuni: Armata 1 romana (6 divizii). Pe Carpatii Meridionali. La elaborarea conceptiei acestei batalii a contribuit si seful misiunii militare franceze generalul H.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 Pentru a contracara ofensiva inamicului. Marele Cartier General a hotarat sa angajeze o batalie decisive (pe directii interioare). cu cele trei grupari. nesubordonata Grupului de armate “Genera Prezan”. intre Curtea de Arges si Ipotesti. Grupul “Aparatorii Dunarii” – 4 divizii in contact cu grupul “Kosch”. In contact cu forte din grupurile “Kraft” si “Kuhne”. . Marele Cartier General a hotarat: sa constituie Grupul de armate “General Prezan” (Armata 1. cu care sa treaca la contraofensiva si aplicand manevra pe directii interioare sa nimiceasca succesiv cele 3 grupari inamice incepand cu cea mai periculoasa Gruparea “Kosch”. convergent spre Bucuresti. sa atace inamicul sis a-l arunce in Dunare. sa loveasca in flancul stang si spate Grupul “Kosch”. In vederea acestor actiuni. Grupul “Aparatorii Dunarii” si Grupul de “Manevra”). aparand iesirile spre sud ale trecatorilor din aceasta fasie. sa intarzie cat mai mult cele doua grupari asigurand libertatea de actiune a grupului de manevra. Grupul de manevra – 5 mari unitati. Berthelat.

Compania armatei romane din anul 1916 a fost pierduta. La 20 noiembrie generalul Prezan a ordonat retragerea generala spre est. de a scoate Romania din Razboi. Puterile Centrale nu si-au atins insa obiectivul propus.La 17 noiembrie Grupul de “Manevra” a lovit flancul stang si spatele Gruparii “Kosch”. aceasta a continuat razboiul alaturi de Antanta. . In timp ce Grupul de “Manevra” inainta. intre el si stanga Armatei 1 s-a creat un gol prin care au patruns forte ale lui Kuhne astfel ca Grupul de “Manevra” era amenintat sa fie lovit in flanc si spate. iar la 23 noiembrie trupele inamice au intrat in Bucuresti. cu greutati si suferinte deosbit de mari Experienta acumulata in timpul campaniei din anul 1916 a fost valorificata in perioada reorganizarii si campaniei din anul 1917. Au urmat zilele calvarului retragerii spre “Poarta” Focsanilor si sudul Moldovei. cu precadere in marile batalii purtate in sudul Moldovei.

.

BIBLIOGRAFIE: 1. „Istoria artei militare”. Nicolae Ciobanu 2.google. www.ro .imagini . Dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful