P. 1
Campania Armatei Romane Din Anul 1916

Campania Armatei Romane Din Anul 1916

|Views: 204|Likes:
Published by Magda Mihalcea

More info:

Published by: Magda Mihalcea on May 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2012

pdf

text

original

Referat la istoria artei militare Campania armatei romane din anul 1916

Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 3. .13 octombrie 1916 .Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. Introducere 2.bibliografie .Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati .Luptele de la Oituz 28 septembrie . Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916.Luptele din zona Bran. . 18-22 septembrie 1916 . Operatia de la Flamanda.10 noiembrie 1916 .Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 . incheiere 4.Situatia pe frontul de sud. Campulung: 27 septembrie.CUPRINS 1.

Intrarea Romaniei in razboi la 15/28 august 1916 de partea Antantei. ulterior si Japonia si Belgia.Prima mare conflagratie a secolului XX desfasurata intre 1914-1918 a constituit un eveniment cu urmari deosebite asupra dezvoltarii ulterioare a societatii in special din Europa. Izbucnit la 15/28 iulie 1914 avand ca pretext atentatul de la Sarajevo al unui grup de patrioti sarbi asupra ducelui mostenitor al Austro – Ungariei. Romania. Austro-Ungaria si Italia. fiind o confruntare intre doua coalitii de forte: Puterile Centrale (Germania. In cateva zile razboiul a capatat un caracter mondial. Franta si Rusia. au avut de infruntat . Anglia. etc. Prin Conventia militara aliatii se angajau sa devanseze ofensiva armatei romane in Transilvania cu cel putin 8 zile printr-o ofensiva a armatelor de la Salonic. Ferdinand de Habsburg si sotiei sale. armata rusa sa actioneze deosebit de activ pe frontul austriac din Bucovina. Italia. ulterior Turcia si Bulgaria. SUA si Grecia. La 14/15 august cand fortele romane care au trecut la ofensiva(135000 oameni incadrati in 119 batalioane si 77 baterii de artilerie). fixandu-se traseul viitoarei frontiere de N si V a Romaniei. Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916. satisfacerea dezideratului unitatii nationale a Romaniei. Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916. s-a facut in baza Tratatului si Conventiei militare din 4/17 august 1916 care a promis. flota rusa sa faca siguranta portului Constanta si sa aduca in Dobraogea 3 divizii pentru a coopera cu armata romana. armatele austroungare au invadat Serbia. respectiv Antanta: Anglia. sa procure Romaniei zilnic 300 de tone materiale de razboi timp de o luna de zile. prin unirea Transilvaniei cu patria mama. Rusia si Italia pe de alta garanta integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea de catre cele 4 puteri a dreptului Romaniei de a uni teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungarie. Tratatul de alianta dintre Romania pe de o parte si Franta.

Cartisoara. Adancimea pe care au patruns unitatile armatei a fost in general mica.4/1 in infanterie si 3/1 in artilerie. Daisoare. fortele armatei au atins aliniamentul: Odorheiul Secuiesc.7 infanterie si 8 cavalerie si intr-o prima etapa(15/20 august) a respins inamicul din trecatori. „Tabla Butii”. Hateg si Caransebes. Ofensiva Armatei 2 romane s-a declansat simultan cu cea a armatei de nord cu grupurile de acoperire „Putna”. Cristuru Secuiesc. Actiunile armatei s-au dus in stransa cooperara la dreapta cu Armata 9 Rusa. „ Bratocea” . Gurghiu-Harghita. ritmul ofensivei 3-5 km in 24 ore. „Jiu” si „Cerna”. Avrig. Deda. Armata a actionat intr-o fasiei larga de circa 200 km cu mari intervale intre grupurile „Olt”. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei 100-130 de km. Ofensiva Armatei 1 romane s-a desfasurat astfel: intr-o prima etapa(15-20 august grupurile de acoperire au cucerit mici capete de pod la nord de Carpatii Meridionali. adancimea operatie 120 km. „Predelus”. cuprinsa intre 10 si 35 km. „ Predeal” si „Bran”. iar la incheierea operatiei ofensive. „Buzau”. 9 escadroane de cavalerie si 25 baterii de artilerie rezultand un raport de forte de 2. In ultima etapa a operatiei ofensive 29 august – 13 septembrie. debusind in Podisul Transilvaniei. apoi in etapa a doua 21/28 august trupele armatei au facut efortul pentru dezvoltarea ofensivei spre Sibiu. Reghin. Dealul Cincu. iar la stanga cu Armata 2 Romana. adancimea operatie 50-100 km. care au produs pierderi Diviziei 71 infanterie si a respins unitatile dincolo de cursul raului Olt.fortele armatei 1 austro-ungare care avea in contact: 50 de batalioane. diviziile romane au inaintat cucerind aliniamentul Slatina. Operatia ofensiva strategica a celor 3 armate s-a desfasurat astfel: Armata de Nord a patruns cu diviziile 14. cu fortele de la centrul fasiei. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei pana la 200 km. Ulterior Divizia 4 infanterie a fortat Oltul. Palos. apoi intre 21/28 august a iesit prin lupte grele pe aliniamentul muntilor Calimani. . ritmul ofensivei 3-5 km.

Acadanlar. sa incercuiasca si sa nimiceasca fortele Armatei 3 bulgare. est Sovata. sud Sibiu. In Dobrogea sosise Corpul 47 armata rus dar nu intrase in lupta. ruperea podului de catre o furtuna. pantele vestice ale muntilor Gurghiului. Rupea. Inrautatirea vremii. Marele Cartier General roman a hotarat. est Rastolita. Cincsor. in consfatuirea din 2 septembrie de la Peris sa opreasca ofensiva din Transilvania si sa constituie Grupul de armate „sud” sub comanda generalului Averescu care sa treaca la ofensiva si sa lichideze inamicul din sud.La incheierea operatiei ofensive strategice din Transilvania trupele romane s-au oprit la ordinul Marelui Cartier General pe aliniamentul: sud Vatra Dornei. la sud de Dunare trecand si diviziile 10 si 21 infanterie. Operatia de la Flamanda. 18-22 septembrie 1916 In timp ce ofensiva din Transilvania se desfasura cu succes pe frontul de sud. inamicul a trecut in noaptea de 18/19 august 1916 la ofensiva in sudul Dobrogei. dar mai ales faptul ca inamicul concentrase in Transilvania noi forte (constituind Armata 9 germana sub comanda Feldmaresalului Falkenhayn) care. impreuna cu . Bazargic si Silistra au cazut pentru a face fata noii situatii. ofensiva s-a declansat in dimineata zilei de 18 septembrie ora 3 cand Divizia 18 infanterie a fortat Dunarea la Flamanda. Pana seara s-a construit un pod de pontoane. Intrucat pericolul in sud se agrava. Valea Cernei. inundarea luncii Dunarii in sectorul de fortare si iesirea din canalul Belene a monitoarelor Bodrag si Kurusii cat si ritmul lent al inaintarii gruparii din sudul Dobrogei. Pride inclusiv Odorhei. principalul adversar pe acest front. Situatia pe frontul de sud. Conceptia operatiei prevedea: trecerea la ofensiva simultan cu Armata de Dobrogea pe directia Flamanda. de pe frontul din Transilvania au fost scoase o serie de divizii si trimise pe frontul de sud. Dupa ample pregatiri ce au durat 15 zile. In curand capetele de pod de la Turcaia.

Inamicul a inceput ofensiva pentru deschiderea trecatorii Oituz.13 octombrie 1916 In urma ofensivei Puterilor Centrale. A slabit frontul din Transilvania prin scoaterea unor divizii de aici si trimiterea lor pe frontul de sud.armata inai austro-ungara a trecut la ofensiva. pana la sfarsitul etapei inamicul a reusit sa inainteze circa 6-7 km pe Vaile Slanicului si Oituzului. Luptele de la Oituz 28 septembrie .divizia 15 infanterie. intarite cu brigazile 15 si 37 . iar in final. Trupele armatei de nord au fost respinse spre sfarsitul lunii septembrie pe aliniamentul de pe care plecasera la ofensiva. din zona Brasov cat si de pe alte directii ofensiva inamica fiind oprita la intrarea dinspre nord a lantului muntos. Operatiile de aparare ale trupelor romane pe Carpati Dupa 13 septembrie 1916 cand ofensiva din Transilvania a fost oprita inamicul a trecut la ofensiva cu fortele celor doua armate (9 germana si 1 austroungara) a respins trupele romane si s-au apropiat de zonele muntoase ale Carpatilor de curbura si Meridionali unde s-au desfasurat o serie de batalii cum au fost: batalia de la Sibiu. Poiana Sarata. Astfel a luat nastere batalia de la Oituz care s-a desfarurat oin 2 etape. avand lovitura principala pe directia Bretcu. Astfel operatia de la Flamanda s-a terminat practic cu un insucces. Herastrau in scopul de a patrunde prin Valea Oitusului in Valea Trotusului spre Onesti. comandat de General Eremia Grigorescu a inlocuit divizia 2 cavalerie care s-a regrupat in raionul Manastirea Casin . au determinat comandatul gruparii sa ordone incetarea operatiei. In cursul acestei etape catre sfarsitul lunii spetembrie. unitatile Diviziei 15 au executat numeroase contraatacuri. 6-13 octombrie. Ea a avut implicatii grave asupra planului de companie al comandamentului roman. In cea de-a doua etapa. prima intre 28 septembrie si 5 octombrie in care Dvizia a doua cavalerie si parti din Divizia 15 infanterie au trecut la aparare pentru a opri ofensiva inamicului declansata cu Divizia 71 austro-ungara. la 15 august 1916.

Ofensiva trupelor romane s-a oprit datorita faptului ca inamicul a introdus in lupta Divizia 8 bavareza. rezistenta fortelor sale intarindu-se considerabil.10 noiembrie 1916 Concomitent cu ofensiva Corpului 39 armata german pentru deschiderea vailor Buzaului si Prahovei. Aceasta ofensiva s-a soldat cu un esec nereusind a cucerii Moeciul de jos. La 25 septembrie. iar la 27 septembrie Divizia 76 a trecut la atac pe directia Bran. Brigada 8 a inceput deplasarea. iar cu Brigada 8 a executat o manevra de intoarcere pe directia Zarnesti. la 15 km vest varful Piatra Craiului. Corpul 1 rezerva german a declansat ofensiva pentru a patrunde prin culoarul Bran. Inamicul a trecut la ofensiva cu Divizia 76 pe directia Bran. Divizia a luptat sub deviza „pe aici nu se trece”. In aceste conditii Divizia 15 a trecut la consolidarea apararii pe aliniamentul: varful Sandor. Rucar. Valea Dambovitei. Podul Dambovitei. In cursul actiunii ofensive atacul frontal in lungul vailor Slanicului si Oituzului a fost combinat cu o manevra de intoarcere in lungul Vaii Lesuntului. Fortele principale fiind concentrate in fasia cuprinsa intre Muntii Bucegi si varful Piatra Craiului. a respins dreapta Diviziei 22 si a cucerit localitatea Dragoslavele. Restructurandu-si dispozitivul. constituindu-se Grupul „Namaiesti”. A fost trimisa in sprijin Divizia 12 infanterie. larga de 30 km. reusind a cuceri localitatea Leresti dar dupa un viguros atac roman inamicul a . Inamicul a reluat ofensiva la 29 septembrie in timp ce Brigada 8 munte se apropia de Podul Dambovitei. Corpul 1 german a reluat la 2 octombrie ofensiva .infanterie din Divizia 8 au trecut la ofensiva respingand fortele adverse peste frontiera. Campulung: 27 septembrie. In noaptea de 2/3 octombrie Divizia 22 romana s-a repliat inchizand vaile Dambovitei si Argesului. fiind supranumita si „Divizia de Fier” Luptele din zona Bran. Trecatoarea Bran era aparata de Divizia 22 infanterie care avea fortele dispuse intre Muntii Bucegi si varful Comisului intr-o fasie larga de 70 de km. Poiana Sarata. varful Clabucet. La 8 octombrie Corpul 1 german a reluat ofensiva cu toate cele 3 mari unitati. Campulung.

Francesesti.fost respins pe vechiul aliniament care a fost mentinut pana la 10 noiembrie cand. Desi raportul de forte era doar partial favorabil Diviziei 11 romane s-a hotarat trecerea la ofensiva executand o manevra dublu invaluitoare sa incercuiasca si sa nimiceasca inamicul. Rasova. iesind cu fortele principale pe aliniamentul pozitiilor existente pe frontiera. larga de 27 km. inamiculs-a apropiat de podul de peste Jiu. In cursul noptii de 13/14 octombrie. Pe celelalte detasamente au trecut la contraatac succesiv. in ziua de 13 octombrie fortele acestuia au fost oprite pe aliniamentul: pasul Surduc. Contraatacul urma sa inceapa la 14 octombrie dar si Grupul Kneussl a reluat atacul dand nastere la aprige lupte de intalnire. Aici o tanara sora de cariatea Ecaterina Teodoroiu cu ranitii din spital si localnicii au mentinut podul pana la sosirea unei subunitati din Regimentul 59 infanerie care a respins inamicul. In aparare se gasea Divizia 11 infanterie romana pe un front larg de 63 km concentrandu-si fortele in fasia cuprinsa intre Cordonul Prisloapelor si Dealul MuncelulMic. . Luptele din Valea Jiului: 10-15 octombrie 1916 Nereusita eforturilor pentru deschiderea trecatorilor Oituz. care suferise mari pierderi a fost inlocuita de divizia 1 infanterie romana. La centru. care a trecut la ofensiva executand o lovitura frontala cu Brigada 144 prin pasurile Surduc si Valcan combinata cu o manevra de invaluire executata cu Divizia 11. Divizia 11 infanterie romana a primit o serie de intariri. La 10 octombrie inamicul a trecut la ofensiva fortand trupele romane sa se replieze. Predeal. Buzau. Rezistand presiunii inamicului. malul de est al Jiului pana la Targu Jiu. ca urmare a ruperii apararii romane in lungul vaii Jiului. au fost nevoite a se retrage. La scurt timp Divizia 11 romana. Bran a determinat comandamentul Armatei 9 germane sa concentreze diviziile pentru a deschide Valea Jiului.

La elaborarea conceptiei acestei batalii a contribuit si seful misiunii militare franceze generalul H. Marele Cartier General a hotarat sa angajeze o batalie decisive (pe directii interioare). convergent spre Bucuresti. . marile unitati au primit urmatoarele misiuni: Armata 1 romana (6 divizii). sa intarzie cat mai mult cele doua grupari asigurand libertatea de actiune a grupului de manevra. nesubordonata Grupului de armate “Genera Prezan”. cu cele trei grupari. Grupul de manevra – 5 mari unitati. Berthelat. sa atace inamicul sis a-l arunce in Dunare. aparand iesirile spre sud ale trecatorilor din aceasta fasie. sa loveasca in flancul stang si spate Grupul “Kosch”. intre Curtea de Arges si Ipotesti. Pe Carpatii Meridionali. In vederea acestor actiuni. cu care sa treaca la contraofensiva si aplicand manevra pe directii interioare sa nimiceasca succesiv cele 3 grupari inamice incepand cu cea mai periculoasa Gruparea “Kosch”. Grupul “Aparatorii Dunarii” si Grupul de “Manevra”). Grupul “Aparatorii Dunarii” – 4 divizii in contact cu grupul “Kosch”.Batalia de pe Arges si Neajlov (Batalia pentru Bucuresti) 12-20 noiembrie 1916 Pentru a contracara ofensiva inamicului. In contact cu forte din grupurile “Kraft” si “Kuhne”. Marele Cartier General a hotarat: sa constituie Grupul de armate “General Prezan” (Armata 1. se gasea Armat 2 romana (6 ivizii) intre valea Buzaului si Campulung Muscel.

intre el si stanga Armatei 1 s-a creat un gol prin care au patruns forte ale lui Kuhne astfel ca Grupul de “Manevra” era amenintat sa fie lovit in flanc si spate. . cu precadere in marile batalii purtate in sudul Moldovei. Puterile Centrale nu si-au atins insa obiectivul propus. de a scoate Romania din Razboi. La 20 noiembrie generalul Prezan a ordonat retragerea generala spre est. Compania armatei romane din anul 1916 a fost pierduta. cu greutati si suferinte deosbit de mari Experienta acumulata in timpul campaniei din anul 1916 a fost valorificata in perioada reorganizarii si campaniei din anul 1917. iar la 23 noiembrie trupele inamice au intrat in Bucuresti. aceasta a continuat razboiul alaturi de Antanta.La 17 noiembrie Grupul de “Manevra” a lovit flancul stang si spatele Gruparii “Kosch”. Au urmat zilele calvarului retragerii spre “Poarta” Focsanilor si sudul Moldovei. In timp ce Grupul de “Manevra” inainta.

.

Dr.ro . Nicolae Ciobanu 2.imagini . www.google.BIBLIOGRAFIE: 1. „Istoria artei militare”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->