P. 1
Manual de Calificare --Zidar Tencuitor

Manual de Calificare --Zidar Tencuitor

|Views: 892|Likes:

More info:

Published by: Marius Catalin Stoiculescu on Jun 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/19/2013

pdf

text

original

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea documentatiei de executie - elementele
constructiilor .......................................................................................... 1
2. Materiale de constructii ........................................................................ 19
3. Identi¿carea, pregatirea, exploatarea, intretinerea
si curatarea sculelor, instrumentelor, uneltelor, masinilor,
utilajelor si instalatiilor ........................................................................ 41
4. Prepararea mortarelor ........................................................................... 67
5. Utilizarea documentatiei de executie - elementele
constructiilor ........................................................................................ 95
Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcĠii în desenul tehnic ........... 135
B. Explicarea detaliilor din desenele de execuĠie ................................... 152
C. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn ........................... 157
D. Reprezentarea elementelor asamblate ................................................ 160
E. Reprezentarea îmbinării pieselor din lemn ........................................ 162
F. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn ........................... 163
G. Reprezentarea elementelor de construcĠii din beton armat ................ 166
H. Desenarea planurilor .......................................................................... 169
I. Desenarea secĠiunilor ......................................................................... 175
J. Desenarea faĠadelor ............................................................................ 177
K. Planuri de cofraj ................................................................................. 179
Organizarea úi legislaĠia muncii

1. Cunoaúterea locului úi rolului construcĠiilor în cadrul
economiei de piaĠă ............................................................................. 183
2. Cunoaúterea modului de organizare úi funcĠionare a unei
societăĠi de construcĠii – ROF Societate ............................................ 187
3. Cunoaúterea elementelor componente úi a factorilor
care inÀuenĠează procesul de producĠie ............................................ 198
4. Cunoaúterea structurii organizatorice a unui úantier .......................... 214
5. Cunoaúterea noĠiunilor privind normele de muncă
aplicate în unităĠile de construcĠii ..................................................... 216
2 - Tehnologia meseriei
Matematica aplicată
1. OperaĠii cu numere întregi úi raĠionale ............................................... 227
2. Raport, procent ................................................................................... 237
3. UnităĠi de măsură ............................................................................... 239
4. Geometrie plană ................................................................................. 242
5. Geometrie în spaĠiu ............................................................................ 260
Sănătatea úi securitatea muncii
1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de zidar: ..... 273
2. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii
in santierele de constructii-montaj pt meseria de zidar
pietrar tencuitor .................................................................................. 274
3. Cunoasterea modului de functionare a sculelor si echipamentelor
de munca cu care lucreaza zidarul pietrar tencuitorul
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
1. Economia de PiaĠă .............................................................................. 299
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 303
3. Scrisoarea de intenĠie ......................................................................... 318
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ............................................ 321
Liber intreprinzător
1. Care sunt formalităĠile necesare în¿inĠării unei ¿rme ........................ 329
2. Planul de afaceri ................................................................................. 336
3. BilanĠul, Contul de pro¿t úi de pierderi úi Fluxul de numerar .......... 359
Tehnologia meseriei - 3
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 1
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 1:
UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR
COD NOMENCLATOR 7122.2.1
Tehnologia meseriei - 1
A. NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PARTILE
LOR COMPONENTE
Prin cladiri se inteleg constructiile cu unul sau mai multe nivele, care
cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii.
Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt, in general, lucrari de
zidarie.
Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
- cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte etc.);
- cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,
spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, sali pentru
sporturi, gari etc.);
- cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);
- cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj agricol,
adaposturi pentru animale etc.).
Fig. 1. Impartirea unei cladiri pe inaltime
2 - Tehnologia meseriei
A1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal
A1.1 - Impartirea cladirilor pe inaltime
Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, ¿ecare nivel a unei cladiri
poarta denumiri diferite si anume:
- subsolul, format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului;
cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste
pivnita;
- parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului
sau cateva trepte deasupra acestuia;
- etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.). Peste ultimul
etaj, este situat podul care cuprinde spatiul dintre planseul ultimului
etaj si acoperis (¿g. 1);
A1.2 - Impartirea cladirilor in plan orizontal
Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta
diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu in cladirile de
locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile
industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc.
In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura
familie se numeste apartament (locuinta).
B. LUCRARI SI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
B.1. Lucrari de constructie
Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari
care se impart in urmatoarele categorii:
B1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii “de rosu” sau “de gri”
Aceste lucrari au ca scop executarea elementele principale ale constructiei
care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile
si acoperisul; denumirea lucrarilor “de rosu” vine de la culoarea rosie a
zidariei de caramida netencuita, iar denumirea “de gri” de la culoarea gri a
betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.
Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor
principale de constructie sunt urmatoarele:
- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi,
nivelari etc.), la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje
pentru terasamente;
Tehnologia meseriei - 3
- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti,
plansee etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de
utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru
executarea cofrajelor;
- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi
prefabricate, de zidarie mixta etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii
de utilaje pentru preparat si transportat mortare so betoane;
- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti,
fasii sau panouri de planseu etc.), la care iau parte montatorii de
prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si
mecanicii de macarale;
- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn,
acoperisuri etc.) la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de
ridicat.
B1.2. Lucrari de finisaj
Aceste lucrari ¿nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli,
spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.
B1.3. Lucrari de izolatii
Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si plansee
a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.
B1.4. Lucrari de instalatii
Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa,
incalzire, ventilatie etc.
B1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de
productie
Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.
C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
C 1.1. Fundatia, este elementul de cosntructie care suporta greutatea
cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la
stalpii cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau
de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia.
Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se
numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton
armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe
care trebuie sa o suporte.
4 - Tehnologia meseriei
C 1.2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate
vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele
si de exterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa
transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le
sustin etc.
Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc
pereti interiori si pereti exteriori:
- peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a-i
apara interiorul de intemperii;
- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.
Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta
(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori cat si
cei exteriori pot ¿ de doua categorii:
- pereti portanti (de rezistenta, de sustinerem purtatori), care preiau
incarcarile date de alte elemente de cosntructie, cum sunt greutatea
peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor si
a acoperisului;
- peretii neportanti, care nu primesc incarcari ci sunt sustinuti de alte
elemente de constructie.
Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie
sau alte materiale intre stalpii scheletului de beton armat, ei se nuemsc pereti
de umplutura.
Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe plansee
se numesc pereti portanti respectiv pereti cortina.
Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece
servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului
cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora.
Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici de
beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau
din panouri mari prefabricate.
Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida
plina sau gaurita cu grosimea de ¼ sau ½ caramida, blocuri mici de beton
usor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale etc.
In peretii exteriori si interiori – portanti si neportanti despartitori – se
prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinerea
zidariei de deasupra golurilor, se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau
beton armat numite buiandrugi sau se executa arce din zidarie de caramida.
Pentru ¿xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se
monteaza ghermele si prasnuri de lemn.
In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor
combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii
(ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie, ¿e in
Tehnologia meseriei - 5
grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, ¿e alaturi de
pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime su¿cienta.
C 1.3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de
rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile
ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se
numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu
grinzi care sustin planseele si poate ¿ executat din beton armat, otel sau lemn.
Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre – poate ¿
turnat in cofraje (monolit) sau paote ¿ montat din elemente prefabricate. Intre
cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori.
Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt
executate din piese de otel avand diverse pro¿le legate intre ele cu nituri,
buloane sau prin sudura.
Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala-
cosoroaba, care leaga stalpii de lemn de partea lor superioara si care sustine
planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba
se intaresc spre a nu se deforma, cu piese inclinate numite contra¿se sau
contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se
intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se ¿xeaza cu buloane,
cuie sau scoabe.
In general, pentru cheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de
stejar, cioplit sau ecarisat.
Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece
executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu
mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet sin lemn se folosesc pentru
construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri,
magazii, dormitoare etc.)
C.1.4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra
¿ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile
din diferite incaperi (oameni, mobile, masini etc.). planseele se reazama pe
peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din
beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori
din bolti de caramida.
Planseele din beton armat pot ¿ alcatuite ¿e numai dintr-o placa plana,
¿e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni
reduse). Ele pot ¿ marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in
cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii
sau panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe
elemente portante.
6 - Tehnologia meseriei
Planseele metalice se executa din grinzi din otel pro¿lat, asezate distantat
si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In
spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: placi
de beton armat turnate in cofraje, placi prefabricate din beton armat, corpuri
de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de
caramida sau de beton etc.
Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete
reazama pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste
grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe
dusumea oarba etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau nisip
uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor.
Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit,
din scanduri geluite si pro¿late etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce
mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica
importanta.
C.1.5 Scarile sunt elemente de cosntructie pe care se circula intre
nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul
cladirilor (scari exterioare).
Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada
cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din
prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal; cele exterioare
se executa din beton simplu, zidarie de caramida, beton armat monolit sau
prefabricate din beton armat.
Fig. 2. Elementele componente ale unei scari:
1 – treapta; 2 – contratreapta; 3 – podest; 4 – balustrada; 5 – mana curenta.
Tehnologia meseriei - 7
C.1.6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul
ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor
(ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiul pentru pod.
Acoperisul este alcatuit din sarpanta care constituie un schelet portant si
din invelitoare.
Sarpanta acoperisului poate ¿ executata din piese de lemn, piese de otel
sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme.
In ¿gura de mai sus este aratata o sarpanta din lemn pe ferme precum si
denumirile pieselor componente. Intre ferme se asaza pane, peste care se
monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori, se bat in cuie
scanduri formand astereala, peste care se asaza invelitoarea.
Invelitoarea se executa in materiale rezistente la actiunea intemperiilor
(carton asfaltat, placi de azbociment, tigle, olane, tabla, etc.).
Cea mai simpla invelitoare este cea din carton asfaltat prins in cuie pe
astereala din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum
cald un al doilea strat; spre anu ¿ luat de vant, cartonul asfaltat se ¿xeaza cu
sipci.
La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton asfaltat se
aplica direct pe placile de beton armat asezate intre ferme de pane.
Fig. 3. Elementele sarpantei:
1 – coarda; 2 – pop; 3 – arbaletier; 4 – contra¿sa; 5 – coama; 6 – pana; 7 – caprior
Invelitoarea cea mai usoara, dar care este su¿cient de rezistenta, este
aceea din placi de azbociment plane sau ondulate asezate pe sipci.
Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle sau
olane. Invelitoarea in tigla se poate executa fara astereala, tglele asezandu-se
direct pe sipci batute pe capriori.
8 - Tehnologia meseriei
La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila,
paie etc.
Portiunea de acoperis care iese in afara fatadei se numeste streasina si are
rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare.
Apa se aduna in jgheaburi din tabla montate la marginea streasinilor, apoi se
scurge prin burlanele din tabla pana la trotuar de unde este preluata de rigole
sau de reteaua de canalizare.
Pentru isirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa
goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu caoac prevazute
cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn prevazute cu
ferestre.
C.1.7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea
nu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat
ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu
pardoseala din placi mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de locuinte si
clairile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele industriale
sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.
D. LUCRARI DE FINISAJ
Cele mai importante lucrari care ¿nalizeaza cladirile executate “de
rosu” sau “de gri”, alcatuite din elementele principale aratate mai sus sunt
urmatoarele:
D.1. Lucrarile de tamplarie
Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea
dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc.
Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se
monteaza geamurile si sunt general duble, adica cu doua randuri de cercevele;
ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot ¿ simple sau duble
si de asemenea pot ¿ executate din lemn sau metal.
D.2. Lucrari de tencuieli si placaje
Sunt lucrari cares e executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care
peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje iar tavanele cu tencuieli; uneori,
peretii se executa din caramida aparenta, eliminanu-se tencuiala sau placarea.
Peretii ai caror fete trebuie sa ¿e rezistenti la uzura se imbraca in placaje
de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri
etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se executa placaje de faianta,
sticla,material plastic ori vopsitorii in ulei.
Tehnologia meseriei - 9
La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorativ
denumite lambriuri.
La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli
rezistente (din mortar de ciment i praf de piatra sau mozaic etc.) ori cu placaje
(piatra, marmura, etc.).
Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de
piatra etc. In jurul ferestrelor se executa uneori pro¿luri ornamentale, numite
ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub
streasina se pot executa pro¿luri de la linia fatadei, alcatuind impreuna
cornisa.
D.3. Pardoselile
Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia
persoanelor. Ele se executa in diferite materiale, potrivit cu destinatia
incaperilor si cu modul de circulatie.
Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de
mozaic, gresie ori marmura.
Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri
din lemn tare.
Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale
palstice, etc.
D.4. Vopsitorii, zugraveli si tapete
Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de
materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se
zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de
hartie.
D.5. Sobele
Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea
camerelor.
E. LUCRARI DE IZOLATII
Sunt de trei categorii:
E.1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva
actiunii distrugatoare a umezelii;
E.2. Izolatii termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau
a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj.
E.3. Izolatii fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o
incapere in alta sau de la exterior spre interior.
10 - Tehnologia meseriei
F. LUCRARI DE INSTALATII INTERIOARE
O cladire ca sa ¿e functionabila necesita si diferite lucrari de instalatii,
care sa permita o buna folosire a cladirii precum si obtinerea unui confort cat
mai mare.
F.1. Instalatii sanitare au ca scop alimentarea cu apa a clairii (aduceerea
apei la lavoare, bai, etc) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate).
F.2. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor, functionarii
motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de
sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare.
F.3. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin
radiatoare. Acestea functioneaza ¿e cu apa calda, abur sau aer cald, ¿e cu
energie electrica.
F.4. Instalatiile de gaze se folosesc la ducerea gazului pentru incalzirea
sobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala etc.
F.5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau
materiale (pentru greutati).
F.6. Crematoriile sau arzatoarle de gunoi sunt folosite la arderea gunoaielor
menajere de la apartamente.
G. SISTEMELE DE CONSTRUCTII ALE CLADIRILOR
La executarea clairilor de locuit, social-culturale, administrative si
industriale se aplica diverse sisteme de constructie si anume sistemele de
constructii portante (de sustinere, de rezistenta).
Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si
gasirea unor solutii de rganizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin
care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea
mai buna.
G.1. Sistemul de constructie “pe ziduri portante”
Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea
ce duce la urmatoarele variante ale sistemului:
- ziduri portante longitudinale a, b, c (¿g. 4) la care zidurile exterioare
longitudinale si zidurile mediane longitudinale ¿ind portante, fasiile
de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directie perpendiculara
pe aceste ziduri, pe care se reazama;
- ziduri portante transversale 1 - 6 (¿g.4) in care caz zidurile exteioare
longituinale sunt neportante si au numai rolul de a izola cladirea
termic si fonic de mediul exterior, iar zidurile mediane longitudinale,
de aemenea, au numai rolul de pereti despartitori; faiile de planseu
sau planseele intregi se aseaza pe directia perpendiculara pe zidurile
transversale, pe care se reazama;
Tehnologia meseriei - 11
Fig. 4. Impartirea unei cladiri in plan orizontal
Fig. 5. Cladire cu schelet de beton
armat sau metalic
1 – fundatii; 2 – stalpi interiori; 3 –
stalpi exteriori; 4 – grinzi; 5 – grinzi
principale; 6 – grinzi de planseu; 7 –
pereti exteriori de umplutura; 8 – pereti
despartitori asezati pe planseu
12 - Tehnologia meseriei
- zidurile portante pe ambele directii la care incaperile se formeaza
intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de
planseu pot ¿ asezate pe oricare din cele doua directii, iar planseele
intregi pot ¿ rezemate pe toate laturile, deoarece pe ambele directii
zidurile sunt portante;
- ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante, in
care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai
rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior; fasiile
de planseu se aseaza pe directia longitudinala, rezemand pe zidurile
portante transversale,iar planseele intregi pot ¿ asezate pe trei ziduri
portante.
La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot ¿
executate dine zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton.
La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din
beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante) ori din panouri
prefabricate.
G.2. Sistemul de constructie “pe schelet de beton armat”
Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi
si plansee. Sistemul se numeste “pe cadre de beton armat”. El se aplica la
cladirile care au mai mult de 5 niveluri.
Stalpii, grinzile si planseele pot ¿ executate ¿e monolit, adica executate
pe loc in cofraje de inventar, ¿e din elemente prefabricate, care se monteaza
si se imbina la santier.
Elementele prefabricate pot ¿: stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau
panouri de planseu.
Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice,
beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din
placi de ipsos, beton usor, placi ¿brolemnoase etc.
Aceeasi structura se poate executa “pe schelet metalic”, in care caz cadrele
(stalpii si grinzile), uneori si planseele, sunt alcatuite din elemente metalice.
G.3. Sistemul de constructie “din panouri mari”
Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit.
Panourile mari se prefabrica pe cale industriala, iar transportul, ridicarea si
montarea lor se executa mecanizat.
Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea
incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele
de pereti interiori.
Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante:
- peretii portanti pe ambele directii, cand toti peretii interiori si exteriori
¿ind portanti, fasiile de planseu pot ¿ asezate pe orice directie,
rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot rezema
pe 4 pereti;
Tehnologia meseriei - 13
- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori
sunt neportanti; fasiile de planseu reazama pe peretii transversali, iar
panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe
peretele median.
G.4. Sistemul de constructie “din elemente spatiale prefabricate”
Elementul spatial poate ¿ o camera, o camera cu anexe, doua camere, un
grup sanitar (baie, WC) etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai
mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in
fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata ¿nisate.
In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp
se reduce consumul de materiale si pretul de
cost al cladirilor. Acest sistem de constructie
a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.
G.5. Sistemul de constructie «cu etaje
ridicate»
Potrivit acestui sistem, intai se monteaza
stalpii prefabricati din beton armat sau
metal, iar apoi la parter se executa din beton
armat toate planseele cladirii suprapuse in
pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip etc.
care impiedica lipirea planseelor unul de
altul). Pe planseul superior se executa terasa sau acoperisul, dupa care, cu
ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor, planseul
este ridicat la nivelul necesar. Planseele au gauri cu gulere metalice care
permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor cat si ¿xarea lor de stalpi. Pe
planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile, tamplaria si
se executa ¿nisajele, dupa care planseul cu etajul ¿nisat se ridica la nivelul
necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv cu toate
etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare.
Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem, sunt urmatoarele:
se lucreaza la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si schelele,
precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata executiei
se reduce simtitor.
Bibliogra¿e:
Cartea zidarului;
Culegere de standarde de desen tehnic, autori: E. Diaconescu si Al.
Constantinescu
Desen de constructii si instalatii, autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu
si Radu Margineanu
Fig. 6. Cladire executata din panouri
mari din beton
14 - Tehnologia meseriei
Intrebari
1. Care este lucrarea de baza prin care se realizeaza o constructie ?
2. Dupa scopul pe care il au cate tipuri de constructii cunoasteti?
3. Dupa pozitia pe inaltime a etajelor, care sunt denumirile acestora?
4. Care sunt elementele din care se compune o constructie?
5. Ce se intelege printr-o cladire “pe rosu” sau “pe gri”?
6. Ce lucrari se executa pentru realizarea elementelor principale ale unei
constructii?
7. Cine executa lucrarile de zidarie si tencuieli?
8. Care sunt lucrarile de ¿nisaje care se executa la o constructie?
9. Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, ce tipuri
de pereti se deosebesc?
10. Dupa destinatia pe care o au, ce tipuri de pereti cunoasteti?
11. Ce rol au peretii exteriori? Dar cei interiori ?
12. Ce rol au peretii portanti ? Dar cei neportanti ?
13. Cum se numeste un perete executat intre doi stalpi din beton armat ?
14. Care sunt materialele din care se executa peretii?
15. Pentru ce sunt lasate golurile in pereti?
16. Ce element de rezistenta se monteaza deasupra tocului de usa sau
fereastra pentru a ¿ sustinuta zidaria?
17. Prin ce se ¿xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?
18. Care este rolul scheletului de rezistenta la o cosntructie?
19. Ce rol are caramida aparenta?
20. Ce rol au placajele din faianta, sticla, material plastic ori vopsitorii in
ulei?
21. De cate feluri sunt izolatiile si care este rolul lor?
22. Ce se intelege prin cotarea unui desen?
Tehnologia meseriei - 15
TEST DE AUTOEVALUARE 1
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite
1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
cladiri de _______________, cladiri _______________, administrative
pentru________________________ si sport, cladiri ___________________,
cladiri_________________ etc.
2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei cladiri poarta
denumiri diferite si anume: __________, parter, _________
3. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie,
_______________, __________________, plansee, _____________,
_____________ si _________________etc.
4. La lucrarile de zidarie iau parte __________________ si mecanicii de
utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane.
5. Lucrarile de ¿nisaj ale cladirilor sunt _______________, pardosirea,
spoirea, _________________ si tapetarea.
6. Peretii sunt elemente de constructie asezate________________, care au
rolul de a __________________ incaperile unele de altele si de exterior, de a
___________________ planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de
a ______________ la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente
pe care le sustin etc.
7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt ____________ si
___________________
8. Pereti portanti sunt peretii, care ____________________ incarcarile date
de alte elemete de constructie.
9. Peretii neportanti sunt peretii care ________________ primesc incarcari
si sunt sustinuti de alte elemente ale constructiei.
10. Scheletul de rezistenta ______________ greutatea unei constructii
impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe el.
11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din ___________________ legati
intre ei cu ________________ care sustin ______________ si poate ¿
executat din beton armat, otel sau lemn.
12. Lucrarile de ¿nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si
exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu ______________ sau
____________________iar tavanele cu ______________________.
13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se
___________ sau placarea.
14. Peretii ai caror fete trebuie sa ¿e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje
de _____________, piatra, ________, ____________, ______________ etc.
15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se
executa placaje de _______________, sticla, ______________, ori vopsitorii
in ________________________
16 - Tehnologia meseriei
16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative
denumite _____________________
17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (__________________) se imbraca
cu tencuieli rezistente (din mortar de___________ si praf de______________
sau _________________etc.) ori cu placaje (______________etc.).
18. In jurul ferestrelor se executa uneori pro¿luri ornamentale, numite
___________________; la partea de jos, ferestrele au spre exterior
un___________________
19. Sub streasina se pot executa pro¿luri iesite de la linia fatadei, alcatuind
impreuna ______________________
20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu ___________________
21. Ziduri portante transversale se noteaza cu ____________________
22. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot ¿ executate
din _______________ de _______________, din _____________________
mici ceramice sau din beton.
Tehnologia meseriei - 17
RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1
1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart
in: cladiri de locuit, cladiri social-culturale, administrative pentru
transport si sport, cladiri industriale, cladiri agricole etc.
2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei cladiri poarta
denumiri diferite si anume: subsol, parter, etaje.
3. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie, stalpi,
pereti, plansee, scari si acoperis, etc.
4. La lucrarile de zidarie iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru
preparat si transportat mortare si betoane.
5. Lucrarile de ¿nisaj ale cladirilor sunt tencuirea, pardosirea, spoirea,
zugravirea, vopsirea si tapetarea.
6. Peretii sunt elemente de constructie asezate vertical, care au rolul de a
separa incaperile unele de altele si de exterior, de a sustine planseele
dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de a transmite la fundatie
greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc.
7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt portanti si neportanti.
8. Peretii portanti sunt peretii, care preiau incarcarile date de alte elemete
de constructie.
9. Peretii neportanti sunt peretii care nu primesc incarcari si sunt sustinuti
de alte elemente ale constructiei.
10. Scheletul de rezistenta sustine greutatea unei constructii impreuna cu
toate incarcarile ce se aplica pe el.
11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu grinzi
care sustin planseele si poate ¿ executat din beton armat, otel sau
lemn.
12. Lucrarile de ¿nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si
exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje
iar tavanele cu tencuieli.
13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se
tencuiala sau placarea.
14. Peretii ai caror fete trebuie sa ¿e rezistenti la uzura se imbraca cu
placaje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta etc.
15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. unde peretii trebuie sa se spele usor, se
executa placaje de faianta, sticla, material plastic, ori vopsitorii in ulei.
16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative
denumite lambriuri.
17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli
rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic etc.) ori
cu placaje (piatra, marmura, etc.).
18 - Tehnologia meseriei
18. In jurul ferestrelor se executa uneori pro¿luri ornamentale, numite
ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc.
19. Sub streasina se pot executa pro¿luri iesite de la linia fatadei, alcatuind
impreuna cornisa.
20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu a, b,c, ... etc.
21. Ziduri portante transversale se noteaza cu 1, 2, 3, ... etc.
22. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot ¿
executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din
beton.
TEST DE AUTOEVALUARE 2
La propozitiile de mai jos folositi A sau F pentru a preciza tipul a¿rmatiei
(A = adevarat, F = fals)
1. Lucrarea de baza prin care se executa o constructie este, in general,
zidaria. A / F
2. O cladire “de rosu” este o cladire vopsita in rosu iar o cladire “de gri”
este o cladire vopsita in gri. A / F
3. Principalele lucrari pe care le face un zidar sunt: executarea sapaturilor
pentru fundatie, montarea cofrajelor, montarea otelului beton, turnarea
betonului, executarea acoperisului. A / F
4. Peretii sunt elementele de constructie asezate vertical, care sunt
destinate sa separe incaperile unei cladiri. A / F
5. Peretii portanti sunt elementele de umplutura destinate sa separe
incaperile intre ele. A / F
6. Peretii neportanti au rolul de a prelua greutatea sarcinilor ce se sprijina
pe ei (plansee, grinzi, buiandrugi etc.). A / F
7. Izolatiile au rolul de a proteja cladirea impotriva umiditatii, frigului si
zgomotului. A / F
8. Zidurile portante transversale se noteaza cu cifre arabe iar zidurile
portante longitudinale se noteaza cu litere. A / F
9. Elementul spatial poate ¿ o camera, o camera cu anexe, doua camere,
un grup sanitar etc. A / F
Raspunsuri:
1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F, 6 F, 7 A, 8 F, 9 A
Tehnologia meseriei - 19
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 2:
MATERIALE DE CONSTRUCTII
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR
COD NOMENCLATOR 7122.2.1
20 - Tehnologia meseriei
A. MATERIALE UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE
SI TENCUIELI
A.1. Agregate naturale pentru mortare si betoane
Agregatele naturale sunt acele materiale care impreuna cu liantii (var,
ciment, etc.) si cu apa, prin omogenizare, dau nastere la mortare si betoane.
Principalele agregate naturale utilizate la prepararea mortarelor si
betoanelor sunt nisipul, pietrisul si balastul dupa ce, in prealabil, au fost
trecute printr-un proces de concasare-spalare si sortate.
In urma sortarii agregatelor, si in functie de granulatia acestora, se obtin
urmatoarele sorturi:
- sort 0 – 3 mm (nisip);
- sort 3 – 7 mm (margaritar);
- sort 7 – 15 mm;
- sort 30 – 70 mm;
- balast 0,2 – 70 mm.
Agregatele se obtin prin excavare sau dragare din cariere, rauri, lacuri,
mari etc.
Datorita continutului de saruri, nisipul mare se utilizeaza in constructii
numai cu aviz de laborator.
Agregatele pentru constructii trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa ¿e curat, sa nu contina argila sau resturi organice. Nisipul care lasa
urme de impuritati dupa frecarea intre palme se va spala inainte de a ¿
introdus in opera;
- sa provina din roci rezistente deci sa ¿e aspru la pipait iar la frecarea
intre degete sa scartaie;
- granulele trebuie sa aiba o forma rotunjita pentru a se asigura
prepararea si turnarea usoara a betoanelor.
Depozitarea agregatelor in santier se face pe platforme plane, bine curatate
si cu o usoara panta ce perrmite scurgerea apelor. Ele sunt asezate ¿e sub
Fig. 1. “Figura” pentru masurarea
volumului agregatelor
Tehnologia meseriei - 21
forma de volume geometrice regulate denumite ¿guri de agregate (¿g. 1), ¿e
in silozuri din scanduri. Intr-o ¿gura de agregate cu baza de 1 mp si inaltimea
de 1,20 – 1,30 m se poate depozita o cantitate de 1,00 – 1,20 mc nisip.
In general agregatele se masoara prin calcularea volumului “la ¿gura”, “la
siloz”, “la autocamion” sau “la vagon”. Un autocamion de trei tone contine
circa 2 mc iar un vagon de 10 t contine circa 6 mc agregat.
Balastul este amestecul natural de nisip si pietris, componenta granulatiei
¿ind variabila. Balastul de buna calitate contine granule intre 0,2 – 7 mm in
proportie de 1/3 din cantitatea totala iar marimea granulelor sa nu depaseasca
70 mm.
La prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granulatia pana
la 30 mm. Pentru betoane armate se utilizeaza agregate cu granulatia pana la
15 mm.
A.2. PIATRA NATURALA PENTRU CONSTRUCTII
A.2.1. Piatra neprelucrata
Este piatra ce se foloseste asa cum se gaseste in natura, este o piatra bruta,
avand forma unor blocuri neregulate ce nu au suferit operatii de prelucrare
speciala. Ea se utilizeaza la executarea zidariilor.
A.2.2. Piatra prelucrata (fasonata)
Este piatra care inainte de a ¿ folosita se utilizeaza sub forma de moloane,
care sunt blocuri de piatra avand fata vazuta cioplita din gros sau lucrata ¿n
in diferite moduri, iar fetele laterale sunt cioplite sau lucrate la echer pe o
adancime de 3 – 7 cm.
Piatra prelucrata se foloseste la executarea zidariei sub urmatoarele
forme:
- boltari, care sunt blocuri de piatra fasonate dupa forma boltilor sau
arcelor in care urmeaza a ¿ zidite;
- pietre de talie, care sunt blocuri de piatra de forma regulata la care 4,
5 sau chiar toate fetele sunt prelucrate iar una din dimensiuni este de
cel putin 70 cm.
Aceste pietre se folosesc la executia zidariilor aparente.
- placi de piatra, sunt pietre taiate in placi cu grosimea mica (maximum
12 cm) in raport cu celelalte dimensiuni si se foloseste la placari sau
pardoseli;
- piese decorative, sunt pietre de forma speciala (cornise, glafuri,
capitele etc.), ¿nisate ingrijit, utilizate ca elemente ornamentale.
Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
22 - Tehnologia meseriei
- sa ¿e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte
de pamant;
- sa nu ¿e poroasa si sa nu reprezinte ¿suri;
- sa aiba rezistenta corespunzatoare;
- sa nu se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului;
- sa aiba un sunet clar la lovitura;
- sa ¿e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii.
B. MATERIALELE CERAMICE
Sunt materiale fabricate din pasta argiloasa avand in compozitie nisip,
zgura, rumegus etc., arse la temperaturi inalte, obtinandu-se astfel produse
rezistente si durabile. Aceste materiale se utilizeaza sub forma de caramizi de
diferite forme si dimensiuni.
B.1. Fabricare caramizilor
Caramizile se pot fabrica:
- manual, in care caz se obtine o caramida de mana, poroasa si de
rezistenta redusa ce se foloseste mai putin;
- mecanic, obtinandu-se o caramida presata, cu porozitate redusa si
rezistenta mare, foarte folosita la lucrarile de constructii.
Fazele de urmat la fabricarea caramizilor sunt urmatoarele:
- extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu
grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru
care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o
omogenizare cat mai buna;
- prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte
materiale pentru imbunatatirea carcateristicilor argilei, precum si cu
apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare.
Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii, va ¿ fasonata in caramizi;
- fasonarea caramizilor se poate face:
o manual cu ajutorul unor tipare;
o mecanic cu ajutorul unui mechanism elicoidal care preseaza pasta
argiloasa printr-o ¿liera care forma si dimensiunile caramizilor. Din
¿liera iese blocul continuu fasonat de pasta, care este taiat pe cale
automata la dimensiunile caramizii;
- uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,
sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse
procesului fortat de uscare in uscatorii speciale.
Arderea caramizilor de mana se face de obicei in cuptoare de camp, iar
caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de circa 900
o
C.
Tehnologia meseriei - 23
B.2. Tipuri de caramizi
B.2.1. Caramizi pline presate pe cale umeda
Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane
(¿g, 2 – a si b).
Caramizile pline pot ¿ cu gauri sau fara gauri. Gaurile practicate in
caramizi au o forma prismatica sau cilindrica, sunt perpendiculare pe fata
de asezare a caramizii si sunt repartizate uniform. Ele au rolul de a micsora
greutatea caramizii, micsoreaza durata de uscare, iar aerul ramas in aceste
gauri in urma zidirii are un rol de strat protector impotriva zgomotului si a
frigului. Suprafata totala a sectiunii gaurilor nu depaseste 15% din suprafata
de asezare a caramizii. Caramizile cu grosimea de 88 mm se fabrica numai cu
gauri de uscare. Trei caramizi cu grosimea modulata de 88 mm echivaleaza
cu patru caramizi de format normal, adica cele cu grosimea de 63 mm.
In tabelul 1 sunt date dimensiunile caramizilor pline presate pe cale
umeda:
Tabel 1
Tip
Dimensiunea caramizii
mm
Abateri limita
mm
Tolerante admisibile la
caramizile din acelasi lot
mm
Negative Pozitive
63
Lungimea I 240 -6 +5 10
Latimea b 115 -6 +4 9
Inaltimea (grosimea) h 63 -3 +3 3
88 Lungimea I 240 -6 +5 10
Latimea b 115 -6 +4 6
Inaltimea (grosimea) h 88 -4 +4 5
Pentru o buna zidarie, caramizile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba
o granulatie ¿na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o
culoare uniforma;
Fig. 2. Caramizi pline presate pe cale
umeda
a – caramida plina;
b – caramida cu gauri de uscare
24 - Tehnologia meseriei
- sa nu contina granule de var mai mari de 2 mm care sub inÀuenta
apei, se pot umÀa ducand la distrugerea caramizii, sa nu contina alte
substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete;
- la lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar
indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta;
- sa se poata ciopli usor, la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa
suprafete plane;
- sa ¿e respectate dimensiunile standard;
- sa reziste la compresiune, la uzura si la actiunea agentilor externi;
Dupa aspectul exterior, caramizile pline se sorteaza in trei calitati conform
tabel 2:
Tabel 2
Caracteristica
Conditiile de admisibilitate
Calitatea A Calitatea I Calitatea II
Strambarea maxima a
muchiilor si a fetelor (sageata),
in mm
3 4 5
Stirbituri la muchii, colturi si
fete:
- numarul
- dimensiunea maxima, in mm
2 fete vazute fara stirbituri;
pe celelalte fete:
1
10
3
15
5
22
Crapaturi:
- numarul maxim
- lungimea maxima, in mm
Nu se admit crapaturi
vizibile cu ochiul liber, pe
fetele vazute
Patrunse pe fata de asezare
1
22
2
40
Caramizi insu¿ciente de arse,
maximum, in %
Nu se admit 3 3
Caramizi nearse Nu se admit
Jumatati de caramizi,
maximum, in %
Nu se admit 5 8
Granule de nisip sau alte
corpuri straine in caramizi cu
dimensiuni maxime de, in mm
7
Granule de var in caramizi arse Nu se admit
Se admit in marime si proportii
astfel ca sa nu produca deteriora-
rea prin umÀarea granulelor de
var din caramizile arse, mai mari
decat cele admise in acest tabel,
dupa incercarea la umezire a
caramizilor
Sunetul la lovirea caramizilor
arse cu un ciocan
Clar, cu timbru aproape metalic Nu se standardizeaza
Absorbtia de apa, in % Max. 18 Min. 8
Rezistenta la inghet-dezghet Sa reziste la 15 cicluri Nu se standardizeaza
Rezistenta la inghet-dezghet Sa reziste la 15 cicluri Nu se standardizeaza
EÀorescenta Nu se admit
Se admit in masura in care nu sunt
daunatoare
Culoarea
Cat mai uniforma intr-un
lot
Nu se standardizeaza
Tehnologia meseriei - 25
Este interzisa incarcarea si transportul caramizilor in vrac (in gramada) ca
si descarcarea prin aruncare.
B.2.2. Caramizi gaurite cu gauri verticale
Sunt de forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete
plane sau reliefate, prevazute cu forme si dimensiuni variate, dispuse
perpendicular pe fata de asezare a caramizilor.
Caramizi gaurite cu gauri verticale cunt modulate (tipul G.V.M.) sau
partial modulate (G.V.P.).
Caramizile de tip G.V.M. se folosesc la executarea zidurilor modulate
(ziduri cu grosimea de 10, 20, 30, 40 cm).
Caramizile de tip G.V.P. sunt caramizi partial modulate avand modulate
una sau doua dimensiuni, in rest au aceleasi dimensiuni ca si caramizile
normale.
Densitatea acestor caramizi este de 1,6 kgf / dm
3
.
In tabelul 3 sunt prezentate dimensiunile caramizilor cu gauri verticale.
Tabel 3
Tipul caramizii
Dimensiunile si abaterile limita, mm
Lungimea Latimea Grosimea
G.V.M.
19 X 9
+4
190
-5
90 (±3) 88 (±3)
G.V.P.
24 X 11,5
+4
240
-6
115 (±4) 88(±3)
G.V.P.
24,5 X 24
+4
245
-6
+4
240
-6
+4
135
-5
G.V.P.
29 X 14
+4
290
-7
140 (±4)
63 (±3)
88 (±3)
G.V.P.
29 X 24
+4
290
-7
240 (±4) 88 (±3)
In ¿g.3 sunt aratate cateva modalitati de depozitare a caramizilor:
Fig. 3. Exemple de depozitare a caramizilor
a – in stive cu cate 200 de caramizi (12
randuri x 16 caramizi + 8 caramizi);
b – in stive cu cate 250 caramizi (15 randuri x
16 caramizi + caramizi)
26 - Tehnologia meseriei
In ¿g. 4 sunt prezentate cateva tipuri de caramizi cu gauri verticale:
Pentru o despicare cat mai usoara a caramizilor, unele tipuri sunt
prevazute cu taieturi partiale (¿g. 4 – f). Caramizile cu latime peste 140 mm
sunt prevazute cu una sau doua gauri de apucare (¿g. 4 – d si f).
Din aceasta categorie de caramizi fac parte si caramizile celulare (¿g. 5)
prevazute cu gauri patrate cu latura de 1 cm, aranjate pe 5 siruri cu cate 11
gauri.
O alta categorie de caramizi din aceasta grupa sunt cele cu 33 de gauri
verticale (¿g. 6) la care suprafata golurilor este de 20% din suprafata
caramizii.
In ¿g. 7 sunt prezentate alte doua tipuri de caramizi la care suprafata
golurilor reprezinta 30% din suprafata de asezare a caramizii.
Ca avantaj a folosirii caramizilor gaurite, comparativ cu cele pline, este
faptul ca se face o economie de material de 15%. Ele sunt mai usoare pe
aceeasi unitate de volum, scazand cheltuielile de manipulare si transport.
Fig. 4. Caramizi gaurite cu gauri
verticale
a – caramida tip G.V.P. 24 x 11,5
cu gauri rotunde; b – caramida tip
G.V.M. 19 x 9; c – idem cu gauri
ovale; d – caramida tip G.V.P. 24,5 x
24; e – caramida tip G.V.P. 29 x 14;
f – caramida tip G.V.P. 29 x 24
Fig. 5. Caramida celulara Fig. 6. Caramida cu 33 gauri verticale
Fig. 7. Alte tipuri de caramizi cu gauri verticale a – cu 27 gauri in T; b – cu 33 gauri in zig-zag
Tehnologia meseriei - 27
Incarcarea caramizilor in mijloacele de transport nu se va face prin
aruncare.
B.2.3. Caramizi gaurite cu gauri orizontale
Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii si fete plane iar
gaurile sunt perpendiculare pe latul caramizii adica sunt prevazute de-a
lungul caramizii.
Peretii exteriori ai gaurilor trebuie sa aiba minimum 15 mm grosime iar
cei interiori vor avea grosimea minima de 8 mm.
In tabelul 4 sunt prezentate tipurile si dimensiunile caramizilor cu gauri
orizontale:
Tabel 4
Lungimea L
mm
Latimea l
mm
Inaltimea h
mm
240 290 213
190 90 70
365 240 138
365 240 213
240 290 138
240 115 213
In functie de aspectul exterior, acest tip de caramizi se sorteaza in trei
categorii: categoria A, utilizata la ziduri aparente; categoria I si categoria II,
pentru ziduri tencuite.
Pentru transport se vor folosi containere sau palete, manipularea facandu-
se cu utilaje cu furca.
B.2.4. Caramizi gaurite cu lamba si uluc
Sunt prevazute cu gauri longitudinale si au pe doua dintre muchii
lamba (partea iesita in afara a unei piese). Lamba se imbina cu ulucul dand
posibilitatea unei legaturi mai rezistente intre cele doua piese.
Fig. 8. Tipuri principale de caramizi cu gauri orizontale
28 - Tehnologia meseriei
Dupa dimensiuni, aceste caramizi se fabrica in trei tipuri mentionate in
tabelul 5 si ¿g. 9.
Tabel 5
Tipul caramizii
Lungimea
mm
Latimea
mm
Inaltimea
mm
LU 90
190
90 190
290
LU 60
190
60 190
290
LU 45
190
45 190
290
Aceste caramizi se utilizeaza la peretii despartitori.
B.2.5. Placi din argila arsa pentru exterior si interior
Se folosesc la executarea placajelor interioare si exterioare si se fabrica in
urmatoarele formate (tabelul 6).
Tabel 6
Formatul
Lungimea
mm
Latimea
mm
Grosimea g
mm
Dreptunghiulare
115 60 30
115 88 30
190 88 30
190 88 25
Coltare
115 (190) 60 (88:95) 60
172/115 60 (88) 50
230/115 60 (88) 50
Fig. 9. Caramizi cu lamba si uluc:
a – tip LU 90, cu gauri prismatice
asezate pe inaltime;
b – idem cu gauri cilindrice;
c – tip LU 60 cu gauri prismatice asezate
pe lat;
d – tip LU 45, cu gauri prismatice
asezate pe inaltime
Tehnologia meseriei - 29
- placile dreptunghiulare se utilizeaza la executarea placajelor in
camp, ele sunt prevazute cu sant de despicare, placile utilizandu-se cu
jumatatea grosimii lor (¿g 10 a-d);
- placi-coltare utilizate la executarea colturilor si racordarilor
suprafetelor placate (¿g. 10 e-g).
Placile-coltar format 115 (190) X 60 (88:95) X 60 se despica pe diagonala
fetei cu gauri, din ¿ecare placa obtinandu-se cate doua coltare.
Pe spatele placilor pentru placaje sunt prevazute striuri sau pro¿le pentru
asigurarea unei bune adeziuni a mortarului de montare. Aceste placi pot avea
fata galzurata sau nu. Ele se livreaza intr-o singura calitate.
C. PRODUSE PREFABRICATE
Prin prefabricate se inteleg acele produse gata confectionate prin mijloace
mecanice, de atelier sau in fabrici urmand ca pe santier sa se faca numai
montarea lor.
C.1. Prefabricate din beton
Se obtin prin prelucrarea industriala a betonului.
Materialele prefabricate utilizate in zidarie sunt: blocurile mici din
beton cu agregate usoare, precum si blocurile mici siplaci din beton celular
autoclavizat (B.C.A.).
Fig. 10. Formatele de placi din argila arsa pentru interior si exterior: a – placi dreptunghiulare,
format 115 x 60 x 30mm; b – idem format 115 x 88 30 mm; c – idem format 190 x 88 x 30 mm;
d – idem format 190 x 88 x 25 mm; e – placi coltar format 115 (190) x (60) 88; 95 x 60 mm;
f – idem format 172/115 x 60 (88) x 50 mm; g – idem format 230/115 x 60 (88) x 50 mm
30 - Tehnologia meseriei
C.1.1. Blocurile mici din beton cu agregate usoare
In componenta acestor blocuri intra: scoria bazaltica, sparturi ceramice,
zgura expandata, granulit neconcasat sau concasat, diatomit.
Au forma de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane
si pot ¿ pline sau cu goluri (cand volumul total al golurilor depaseste 15%
din volumul blocului). Golurile sunt dispuse in sens perpendicular fata de
suprafata lor de asezare si inchise pe 5 parti.
Se produc 6 formate principale si sunt prezentate in tabelul 7.
Tabel 7
Lungimea L
mm
Latimea l
mm
Inaltimea h
mm
440 290 138
365 240 138
290 240 188
365 240 188
440 288 65
440 140 138
Abaterile limita admise la ¿ecare dimensiune a blocului pot ¿ de ± 3 mm,
uneoriaceste blocuri pot ¿ prevazute la cerere cu santuri de despicare.
Blocurile mici din beton cu agregate usoare se livreaza intr-o singura
calitate.
Dupa rezistenta la compresiune se produc 4 marci de blocuri: marca 35,
marca 50, marca 75 si marca 100.
Dupa densitatea aparenta, ele se impart in 3 clase:
- clasa C
1
cu densitatea aparenta intre 1,00 si 1,30 Kf/dm
3
;
- clasa C
2
cu densitatea aparenta intre 1,30 si 1,50 Kf/dm
3
;
- clasa C
3
cu densitatea aparenta intre 1,50 si 1,80 Kf/dm
3
.
Depozitarea se face in stive de 1,50 m inaltime; se vor aseza cu fata plina
n sus; se vor lua masuri de protejare impotriva umiditatii.
Se interzice incarcarea si descarcarea prin rostogolire, basculare sau
aruncare. Vor ¿ folosite containere pentru transport.
C.1.2. Blocurile mici din placi din beton celular autoclavizat (BCA)
Betonul celular autoclavizat, denumit si gazbeton, este o piatra arti¿ciala
preparata ¿e din nisip, ciment si var, ¿e din cenusa de termocentrala, gips si
var cu adaos de pulbere de aluminiu si un detergent.
Aceste blocuri au o forma paralelipipedica, au muchii drepte si fete plane
iar structura este poroasa si marunta.
In tabelul 8 sunt prezentate sortimentele de BCA:
Tehnologia meseriei - 31
Fabrica Sortimentul
Lungimea
mm
Latimea
mm
Inaltimea
(grosimea)
mm
Doicesti si
Militari
Blocuri 490 240 190
Placi 490 240 125
Placi 490 240 63
Craiova
Blocuri 590 240 200
Blocuri 590 240 200
Placi 590 240 125
Placi 590 240 100
Placi 590 240 75
1
1) se va folosi numai ca placi termoizolante.
Dupa aspectul exterior, blocurile din BCA se sorteaza in doua calitati:
calitatea A si calitatea I.
Incarcarea se poate face manual sau mecanizat iar transportul se executa
cu autovehicule sub forma de pachete asezate pe gratare sau in stive.
Se interzice incarcarea sau descarcarea acestor materiale prin aruncare
sau basculare.
Depozitarea in santier se face in stive, asezate pe platforme asigurate
impotriva umiditatii prin acoperire cu prelate sau cu folie din plastic; placile
se depoziteaza pe cant pentru a impiedica spargerea acestora.
C.1.3. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie
Sunt confectionate din argila arsa sau beton si se folosesc la executarea
canalelor cosurilor. In ¿g. 11 si tabelul 9, sunt repezentate cateva tipuri de
tuburi si blocuri pentru canale.
Tabel 9
Tipul tubului
Lungimea
mm
Latimea
mm
Inaltimea
mm
Grosimea
peretului
mm
Tuburi din argila arsa, de
sectiune patrata, fara mufa
185 185 290 20
Tuburi din argila arsa, de
sectiune circulara, fara mufa
C185 290 20
Tuburi din argila arsa, de
sectiune circulara, cu mufa
C 185
(C 240 – mufa)
290 20
Tuburi din beton
prefabricat, cu un canal
190 190
240
140
29 – 30
Blocuri din beton
prefabricat, cu doua canale
380 140 190 29 - 30

Tuburile trebuie sa aiba suprafata regulata, sa ¿e bine arse astfel ca in
urma lovirii usoare cu ciocanul sa se obtina un sunet clar, metalic.
32 - Tehnologia meseriei
C.1.4. Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori
Sunt confectionate din ipsos cu adaos de zgura, ciment, rumegus, trestie,
spumogen.
Placile si fasiile se livreaza conform tabelului 10 si ¿g. 12.
Tabel 10
Sortimentul Tipul
Lungimea
mm
Latimea
mm
Grosimea
mm
Observatii
Placi pline
P.P.S. 795 395 75
Cu lamba si uluc pe
laturile lungi si numai
uluc pe laturile scurte
P.P.R. 795 395 75
P.P.Z. 795 395 75
Placi cu
goluri
P.G.R. 795 395 75
Cu lamba si uluc numai
pe laturile lungi
P.G.S. 795 395 75
Fasii
F.P.T. 2620 595 100
Cu lamba si uluc pe
laturile lungi
E.G. 2620 595 100
- placile pline tip P.P.S. (¿g. 12 – a), se
executa din ipsos cu adaos de ciment si
spumogen;
- placile pline dip P.P.R. se executa din
ipsos cu adaos de ciment si rumegus;
- placile pline tip P.P.Z. se executa din ipsos
cu adaos de ciment si zgura;
- placile pline tip P.G.R. (¿g. 12 – b), se
executa din ipsos cu adaos de ciment si
rumegus;
- placile pline tip P.G.Z. se executa din
ipsos cu adaos de ciment si zgura;
Tipurile de fasii folosite:
- fasii pline (¿g. 12 – c), tip E.P.T. (din ipsos
cu adaos de ciment, armate cu trestie;
- fasii cu goluri, tip F.G. (din ipsos cu adaos
de ciment).
Fig. 11. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie
Fig. 12. Placi si fasii de ipsos
pentru pereti despartitori
Tehnologia meseriei - 33
Placile pline au lamba si uluc pe laturile lor lungi si numai uluc pe laturile
scurte. Placile cu goluri, ca si fasiile pline si cu goluri, au lamba si uluc numai
pe laturile lungi.
Se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la
peretii expusi umezelii cu masuri de protectie corespunzatoare.
Transportul se va face cu autovehicule acoperite in care stivuirea se va
face pe cant, pe cel mult doua randuri ce se vor separa intre ele cu scanduri.
La depozitare, placile vor ¿ asezate pe grinzi din lemn in spatii acoperite.
C.1.5. Placi din talas cu ciment, tip stabilit
Se executa din talas din lemn de rasinoase, ciment si apa. Ele au o forma
dreptunghiulara, se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti
precum si la captusirea peretilor in scopul imbunatatirii caracteristicilor
termotehnice. Se livreaza in tipurile indicate in tabelul 11.
Tipul
Lungimea
mm
Latimea
mm
Grosimea
mm
S.C. 25 2000 500 25
S.C. 50 2000 500 50
C.1.6. Placi presate din sticla pentru constructie
Sunt folosite la executarea peretilor sau panourilor pentru pereti neportanti
interiori sau exteriori.
In tabelul 12 si ¿g. 13 sunt prezentate tipurile de placi de acest gen:
Tabelul 12
Tipul
Lungimea
mm
Latimea
mm
Grosimea
mm
Observatii
P (Solar) 180 180 22
Se monteaza pe otel
pro¿lat
S (Nevada
monoconcava)
180 180 38
Se monteaza cu
armatura din otel beton
T (Nevada biconcava) 180 180 38
R
60
(Rotalit) C 60 -
R
80
(Rotalit) C 80 -
Fig. 13. Placi presate
din sticla pentru
constructie
34 - Tehnologia meseriei
Aceste tipuri sunt urmatoarele:
- placi tip P (Solar) ¿g. 13 – a, de forma patrata si cu desen imprimat pe
una din fete, care se monteaza pe otel pro¿lat;
- placi tip (Nevada monoconcava) ¿g. 13 – b, de asemenea de forma
patrata care se monteaza cu armatura din otel-beton;
- placi tip T (Nevada biconcava) ¿g. 13 – c, asemenea placilor tip S;
- placi tip R (Rotalit) ¿g. 13 – d, utilizate la executarea planseelor sau a
peretilor.
D. MATERIALE DE LEGATURA (LIANTI)
Prin materiale de legatura sau lianti se inteleg materialele care in amestec
cu apa, se intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega in
ele diverse produse cum ar ¿ legarea agregatelor care intra in componenta
mortarelor sau a betoanelor.
Liantii minerali utilizati in cosntructii sunt:
- liantii naturali, ce se gasesc in natura cum ar ¿ argila;
- liantii arti¿ciali, produsi pe cale industriala cum sunt varul, cimentul
si ipsosul;
Dupa modul de intarire, liantii se clasi¿ca astfel:
- lianti aerieni, varul si ipsosul care se pot intari si nu numai in aer
liber. Lucrarile executate pe baza de lianti aerieni nu sunt rezistente la
actiunea apei;
- lianti hidraulici sunt cimentul si varul hidraulici care se intaresc atat in
mediu uscat cat si in mediu umed. Lucrarile executate pe baza de lianti
hidraulici, dupa intarire sunt rezistente la actiunea apei.
D.1. Argila
Este un liant natural care in amestec cu nisipul si apa da nastere la un
mortar utilizat la executarea zidariilor in mediul satesc. Din argila se poate
prepara o pasta plastica ce are rol de plasti¿ant, daca este adaugat la mortarele
din ciment.
D.2.Varul pentru constructii
Este un liant aerian utilizat la prepararea mortarelor pentru zidarii si
tencuieli, precum si adaos plasti¿ant pentru betoane.
Varul aerian se obtine din calcar (piatra de var), prin ardere la temperaturi
inalte (100 – 1200
o
), in cuptoare speciale, in mod uniform pentru ca varul sa
nu contina bulgari de var nears.
In cazul in care piatra de var contine si alte materiale in afara de calcar, se
obtine un var de culoare alba-cenusie, numit var slab, de o calitate inferioara,
Tehnologia meseriei - 35
iar cand piatra de var are un continut mare de calcar, se obtine un var de
culoare alba denumit var gras, de calitate superioara. Varul se livreaza astfel:
- var in bulgari numit si var nestins;
- var pasta numit si var stins;
- var macinat.
Pentru varul sub forma de bulgari sau var macinat este necesara efectuarea
operatiei de stingere.
Varul pentru constructii se produce in doua calitati: calitatea I si calitatea II.
Varul bulgari se transporta in vrac, in containere sau in saci de hartie
bitumata, el va ¿ ferit de umezeala prin depozitare in spatii inchise si pardosite.
Varul pasta se transporta in cutii, containere si camioane basculante. El se
poate pastra in gropi de var acoperite cu un strat de nisip.
D.3. Ipsosul
Este un liant aerian, care se obtine prin arderea gipsului in cuptoare
speciale.
D.3.1. Ipsosul de constructie
Se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 180 – 200
o
C si prezinta
culoarea alba-cenusie sau galbuie. Se utilizeaza la prepararea mortarelor
pentru tencuieli si gletuiri. Priza si intarirea ipsosului incepe dupa 3 – 4 min
si se termina dupa 6 – 30 min. In timpul prizei si intaririi are loc marirea
volumului avand loc si o degajare de caldura.
D.3.2. Ipsosul de modelat
Numit si ipsos albastru, serveste la executarea ornamentelor si a lucrarilor
¿ne avand culoarea alba.
D.3.3. Ipsosul de stucatura
Numit si ipsos de alaunat, serveste la executarea lucrarilor de stucatura
(imitatii de marmura), ¿ind de culoare alba sau cenusiu deschisa.
D.3.4. Ipsosul de pardoseli
Numit si anhidrit, se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 900 –
1000
o
C.
Pe santier, ipsosul se transporta in saci de hartie, depozitarea facandu-
se in spatii inchise, prevazute cu pardoseli, evitandu-se umiditatea deoarece
ipsosul este atacat de aceasta.
D.4. Cimentul
Este un liant mineral, produs pe cale arti¿ciala prin arderea unui amestec
de roci (marne calcaroase) in cuptoare speciale la temperaturi de circa
36 - Tehnologia meseriei
1400
o
C. Prin ardere se obtine produsul numit clincher care prin macinare da
nastere la praful de ciment. Acesta se livreaza sub forma unor pulberi ¿ne, din
care, prin amestecare cu apa, se obtine o pasta plastica. Aceasta pasta trece
din stare plastica in stare solida, ca urmare a fenomenelor chimice care se
produc in timp, sub actiunea apei.
Trecerea cimentului de la starea platica la starea solida are loc in doua
etape:
- prima etapa numita priza cimentului dureaza cateva ore (in functie
de sortul cimentului), pasta de ciment isi pierde plasticitatea iar priza
cimentului este insotita de o mare degajare de caldura;
- etapa a doua, numita intarirea cimentului, dureaza o perioada mai
indelungata si se carcaterizeaza prin faptul ca pasta de ciment devine
solida iar rezistenta cimentului creste continuu.
Cea mai importanta caracteristica a cimentului este marca acestuia care
se exprima in Kgf/cm
2
si arata rezistenta de rupere la compresiune stabilita
asupra unui cub cu latura de 7,07 cm confectionat din mortar de ciment si
nisip dupa 28 de zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 15
o
C.
D.4.1. Cimentul portland
Se obtine prin macinarea ¿na a clincherului portland, obtinut prin arderea
pana la topire partiala a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime
in care predomina oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. Acesta se fabrica in
doua calitati: P400 si P500, ale caror simboluri reprezinta valoarea minima a
rezistentei la compresiune dupa 28 de zile.
D.4.2. Cimentul portland cu intarire rapida
Se obtine prin macinarea ¿na a unui clincher de compozitie speciala.
Se fabrica in doua calitati: RIM 200 si RIM 300 si se caracterizeaza prin
aceea ca in primele zile, rezistentele mecanice cresc repede ceea ce face ca
decofrarea sa se poata face dupa 1-2 zile de la turnare.
D.4.3. Cimentul metalurgic
Se obtine prin macinarea ¿na a clincherului portland, impreuna cu un
adaos de 20 – 30% zgura granulata de furnal. Se fabrica intr-o singura calitate:
M400.
Cimentul metalurgic poate inlocui cu succes cimentul portland. Acest
ciment nu se foloseste la turnarile pe timp friguros deoarece rezistenta in faza
initiala si cantitatile de caldura sunt mici, motiv pentru care, in perioada rece
se foloseste cimentul portland.
D.4.4. Cimentul portland cu adaos de zgura granulata de furnal
Se obtine dintr-un amestec de clincherului portland si 6 - 15 % zgura
granulata de furnal si se fabrica in doua calitati: PZ 400 si PZ 500 folosindu-
se la turnarea elementelor din beton cu decofrare rapida.
Tehnologia meseriei - 37
D 4.5. Cimentul alb
Se obtine prin macinarea ¿na a clincherului portland de culoare alba,
amestecat cu gipsul necesar pentru reglarea timpului de priza. Se produce
intr-o singura calitate: PA 300 si se foloseste la prepararea betoanelor si
mortarelor pentru pardoseli cu un aspect deosebit.
E. DEPOZITAREA CIMENTULUI
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu greutatea de 50 de kg
pe care se marcheaza calitatea si simbolul acestuia. La intelegerea intre
producator si bene¿ciar, cimentul se poate livra si in vrac.
Pe santier, cimentul se depoziteaza in magazii inchise, cu pardoseli duble,
izolate impotriva umiditatii. Pardoseala este ridicata la minimum 0,30 m
deasupra solului.
Sacii de ciment suprapusi pe cel mult 10 randuri. Intre stive si peretii
exteriori ai depozitelor se va lasa un spatiu liber de circa 0,50 m iar intre stive
se va lasa spatiu de circulatie (¿g. 14).
Cimentul este aprovizionat pe santier in vagoane sau autocamioane
acoperite. Cimentul livrat in vrac se depoziteaza in magazii sau in silozuri.
Intrebari:
1. Care este granulatia sorturilor de agregate ce rezulta in urma sortarii?
2. Care sunt liantii ce impreuna cu apa si cu agregatele naturale dau
nastere la mortar si beton?
3. Ce calitati trebuie sa indeplineasca agregatele minerale pentru a se
putea obtine o calitate cat mai buna a betonului si mortarului?
4. Unde se face depozitarea agregatelor in santier?
5. Ce se intelege prin piatra fasonata?
6. Ce calitati trebuie sa indeplineasca piatra naturala pentru constructii?
7. Ce modalitati de fabricare a caramizilor cunoasteti?
8. Care sunt caracteristicile caramizilor?
9. Care sunt dimensiunile caramizilor normale?
10. Care sunt avantajele pe care le prezinta caramizile gaurite?
11. Care sunt caracteristicile caramizilor cu lamba si uluc?
12. La ce se folosesc placile de argila arsa?
13. Care este componenta betonului celular autoclavizat (BCA)?
14. La ce se folosesc placile din talas cu ciment, tip stabilit?
15. Care sunt liantii pe care ii cunoasteti ?
16. Din ce se obtine varul?
38 - Tehnologia meseriei
17. Sub cate forme se poate livra varul ?
18. La ce se foloseste ipsosul ?
19. Din ce se obtine si la ce se foloseste cimentul ?
20. Care sunt cele doua etape prin care cimentul trece de la starea plastica
la starea solida ?
21. Care este cea mai importanta caracteristica a cimentului?
22. Ce avantaje prezinta caramizile gaurite fata de cele pline?
23. In functie de rezistenta la compresiune, care sunt cele patru marci de
blocurile mici din beton cu agregate usoare?
24. Care sunt materialele din care se executa placile si fasiile de ipsos
pentru peretii despartitori?
25. Ce se intelege prin marca cimentului?
26. Cum se obtine cimentul portland si prin ce se carcaterizeaza acesta?
27. In cate calitati se fabrica cimentul portland cu intarire rapida si dupa
cate zile se poate face decofrarea?
28. Din ce se obtine cimentul metalurgic si in cate tipuri se fabrica?
29. In ce se ambaleaza si cum se depoziteaza cimentul?
TEST DE AUTOEVALUARE 1
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul
a¿rmatiei (A = adevarat, F = fals):
1. In componenta mortarelor si betoanelor intra agregatele naturale,
liantii si apa. A / F
2. Granulatia nisipului este de la 0 – 10 mm. A / F
3. Balastul are o granulatie cuprinsa intre 10 – 100 mm. A /F
4. Pentru scurgerea apei din agregate acestea sunt depozitate pe o
platforma orizontala. A / F
5. Masurarea agregatelor se face prin calcularea volumului de depozitare
sau transport (¿guri de agregate, silozuri, bene ale mijloacelor de
transport etc.) A / F
6. Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii :
a. Sa ¿e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte
de pamant; A / F
b. Sa ¿e poroasa si sa nu prezinte ¿suri; A / F
c. Sa se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului; A / F
d. Sa aiba un sunet clar la lovitura; A / F
e. Sa ¿e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii. A / F
7. Cea mai folosita tehnologie pentru fabricarea caramizilor normale
Tehnologia meseriei - 39
este procedeul manual cu ajutorul tiparelor. A / F
8. Pentru fabricarea caramizilor se trece prin urmatoarele faze:
a. Extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu
grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru
care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o
omogenizare cat mai buna;
b. Prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte
materiale pentru imbunatatirea caracteristicilor argilei, precum si cu
apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare.
Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii va ¿ fasonata in caramizi;
A / F
c. Fasonarea caramizilor se poate face manual sau mecanic; A / F
d. Uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,
sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse
procesului fortat de uscare in uscatorii speciale. A / F
e. Caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de
circa 100
o
C. A / F
9. Dimensiunile caramizilor normale sunt 6 x 12 x 25 cm. A / F
10. Caracteristicile caramizilor sunt:
a. Sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba
o granulatie ¿na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o
culoare uniforma; A / F
b. Sa nu contina granule de var mai mari de 10 mm care sub inÀuenta
apei se pot umÀa ducand la distrugerea caramizii, sa nu contina alte
substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete; A / F
c. La lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar
indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta; A / F
d. Sa se poata ciopli usor, la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa
suprafete plane; A / F
e. Sa reziste la compresiune, la uzura si la actiunea agentilor externi;
11. Materialele de legatura se numesc lianti care in amestec cu apa se
intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega intre ele
diverse produse. A / F
12. Cea mai importanta caracateristica a cimentului este marca acestuia
care se exprima in Kg/cm
2
si arata rezistenta de rupere la intindere
stabilita asupra unui cub cu latura de 10 cm confectionat din mortar de
ciment si nisip dupa 5 zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile
este de 25
o
C.
Raspunsuri: 1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6a A, 6b F, 6c F, 6d A, 6e A, 7F, 8a A, 8b
A, 8c A, 8d A, 8e F, 9F, 10a A, 10b F, 10c A, 10d A, 10e A, 11A, 12F
40 - Tehnologia meseriei
TEST DE EVALUARE PRACTICA (VA AVEA LOC IN SANTIER)
A. Urmareste modul de punere in practica a proiectului de organizare a
lucrarilor de zidarie si tencuieli:
a. Stabileste constructiile provizorii si instalatiile necesare;
b. Stabileste ordinea de aprovizionare cu materiale;
c. Stabileste ordinea in care se vor aduce utilajele (manuale si
mecanizate);
d. Stabileste ordinea si termenele in care se vor executa lucrarile;
e. Stabileste ordinea si termenele in care se vor aduce pe santier echipele
de mucnitori de alte specialitati.
B. Urmareste modul cum conducatorul punctului de lucru isi pune in
practica sarcinile de serviciu:
a. Veri¿carea mijloacelor de munca (masini, utilaje, instalatii, dispozitive,
scule, unelte etc.);
b. Veri¿carea materialelor si a elementelor auxiliare;
c. Instruirea echipelor de lucru in activitatea speci¿ca;
d. Curatirea, nivelarea si compactarea terenului.
C. Studiaza modul cum este intocmit un plan calendaristic;
D. Studiaza modul cum este intocmit un proces tehnologic;
E. Urmareste modul in care echipele de muncitori sunt repartizate pe
punctele de lucru;
F. Urmareste modul in care frontul de lucru este impartit pe zone;
G. Urmareste modul de executie a:
a. Lucrarilor pregatitoare;
b. Lucrari ajutatoare;
c. Lucrari de executie propriu-zise.
H. Urmareste modul in care sunt puse in practica metodele de lucru ;
I. Studiaza modul de intocmire a unei ¿se tehnologice.
Tehnologia meseriei - 41
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 3:
IDENTIFICAREA, PREGATIREA,
EXPLOATAREA, INTRETINEREA
SI CURATAREA SCULELOR,
INSTRUMENTELOR, UNELTELOR,
MASINILOR, UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD
NOMENCLATOR 7122.2.1
42 - Tehnologia meseriei
A. LNTRODUCERE
Domeniul Constructiilor se bucura de o larga varietate de instrumente,
scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care usureaza foarte mult efortul ¿zic
al muncitorilor.
In functie de lucrarile ce urmeaza a se executa, muncitorii trebuie sa ¿e
capabili sa-si stabileasca intreaga gama de dotari necesare chiar din momentul
in care el studiaza proiectul de executie.
Dupa lucrarile care se executa, se pot identi¿ca urmatoarele instrumente,
scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care, inainte de inceperea lucrului,
trebuie pregatite iar la terminarea operatiilor, trebuie curatate.
In ceea ce urmeaza, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte,
masini, utilaje si instalatii; rolul acestora precum si cateva modalitati de
curatare si pastrare.
B. INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL
B.1. Metrul; confectionat din lemn,
plastic sau metal, este utilizat la masurarea
dimensiunilor. Este gradat in milimetri (cu
simbol mm) si centimetri (cu simbol cm).
Deoarece in domeniul constructiilor se
lucreaza cu tolerante mai mari decat in alte
domenii (domeniul mecanic etc) unitatile de masura cel mai des folosite sunt
centimetrul si metrul (simbolizat m).
La terminarea lucrului, petele de murdarie vor ¿ sterse cu o carpa moale
ce nu va zgaria scala gradata a metrului. Se va pastra in cutii sau pe rafturi
fara a suporta greutatea altor obiecte.
B.2. Ruleta; o panglica metalica cu
dimensiuni de 1; 2; 3; 5; 10; 15; 20; 25;
50 m. Este gradata in mm, cm si m. La
fel ca metrul, se utilizeaza la masurarea
lungimilor.
Dupa terminarea lucrarilor, petele de
murdarie vor ¿ sterse cu o carpa moale ce
nu va zgaria scala gradata a ruletei dupa
care se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de
in. Se va pastra in cutii speciale.

Tehnologia meseriei - 43
B.3. Panglica de otel; este o panglica din otel divizata in aceleasi
dimensiuni ca ruleta si se foloseste la masurarea dimensiunilor mai mari. Are
dimensiuni cuprinse intre 10; 15; 20; 25; 50; 100 m.
B.4. Bolobocul; este un instrument de
veri¿care a orizontalitatii si verticalitatii
ce se bazeaza pe stabilitatea unei bule de
aer introdusa intr-un tub transparent montat
intr-o forma paralelipipedica din lemn,
plastic sau metal.
La terminarea veri¿carilor, muncitorul va sterge petele de murdarie cu
o carpa moale ce nu va zgaria geamul transparent al tuburilor de sticla dupa
care se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in. Se va pastra in cutii sau pe
rafturi fara a suporta greutatea altor obiecte.

B.5. Firul cu plumb sau cumpana; este folosit la
veri¿carea verticalitatii si se compune dintr-o sfoara
de care este agatata o greutate.
La terminarea lucrului, zidarul va sterge greutatea
¿rului cu o carpa moale si o va pastra intr-o cutie
speciala. In cazul pauzelor lungi in activitate, se va
unge cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se proteja
impotriva oxidarii (ruginirii)

B.6. Furtunul de nivel; alcatuit dintr-un furtun de
cauciuc lung de 15-20 m, prevazut la ambele capete
cu tuburi transparente. Furtunul este umplut cu apa ce
ajunge pana la nivelul celor doua tuburi din capetele
lui. Se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si
lucreaza pe principiul vaselor comunicante
La terminarea lucrului, se va elimina apa din
furtun, se vor sterge petele cu o carpa moale atat de
pe furtun cat si de pe tuburi, dupa care se va inchide intr-o cutie speciala .
B.7. Dreptarul; se foloseste la
trasarea si veri¿carea liniilor drepte si a
suprafetelor plane precum si la nivelarea
stratului de tencuiala.
Este confectionat dintr-un dulap de brad uscat si rindeluit. Are lungimea
de 1-4 m iar sectiunea de 4x15 cm, astfel incat sa nu se deformeze.
La terminarea operatiilor se va spala, se va sterge cu o carpa uscata dupa
44 - Tehnologia meseriei
care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modi¿carilor
de forma.

B.8. Coltarul; (echerul, ghiunia, vinciul) serveste
la veri¿carea si trasarea unghiurilor drepte. Se
confectioneaza din lemn, metal sau material plastic.
La sfarsitul lucrarilor se va spala, se va sterge cu o
carpa uscata dupa care se va aseza perfect dreapta
pentru evitarea modi¿carilor de forma. Coltarele din
metal se vor proteja cu o pelicula ¿na de ulei de in.
B.9. Abstecul; foloseste zidarului, pentru a
pastra si veri¿ca in timpul lucrului linia fetei si
nivelul orizontal al randurilor de caramida.
Se confectioneaza dintr-o scandura pe care
sunt insemnate randurile de caramida si rosturile
dintre acestea. intre abstecuri se intinde o sfoara
iar dupa executarea ¿ecarui rand de zidarie,
sfoara se muta pe randul urmator.
La sfarsitul zilei, se va spala, se va sterge cu
o carpa uscata, se va unge cu o pelicula ¿na de
ulei de in dupa care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea
modi¿carilor de forma.
B.10. Sfoara; serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi, ea se
¿xeaza la capete cu ajutorul unor scoabe putand ¿ mutata la ¿ecare rand sau
la mai multe randuri de caramizi.
C. SCULE SI UNELTE FOLOSITE IN ZIDARIE SI TENCUIELI


C.1. Mistria; foloseste la punerea
si intinderea mortarului pe zidul de
caramida precum si la tencuit, pentru
aruncarea mortarului pe perete .
Este confectionata din tabla subtire din
otel prevazuta cu un maner din lemn.
La terminarea lucrului se va spala, se
va sterge cu o carpa uscata dupa care
se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in si se va pastra intr-o cutie speciala.
Tehnologia meseriei - 45
C.2. Canciocul; foloseste la punerea
si intinderea mortarului pe zid, la tencuit
pentru aruncarea mortarului pe perete
precum si la pregatirea unor materiale in
cantitati mici.
Este confectionat din tabla de otel, sub
forma unei cani, prevazuta cu un maner
din lemn. Dupa terminarea lucrului se va
proceda la fel ca in cazul mistriei
C.3. Lopata-cancioc; este de forma
unui cancioc prevazut cu o coada lunga
folosit la manipularea mortarului pe zid
precum si la alte manevre cu materiale
(nisip , ciment , var, beton etc.).
Este din acelasi material si forma precum canciocul dar este prevazuta cu
o coada lunga.
La terminarea lucrului, partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa
uscata iar in cazul stationarilor mai indelungate se va unge cu o pelicula ¿na
de ulei de in.

C.4. Ciocanul zidarului; folosit la
taierea si cioplirea caramizilor, pietrelor,
baterea cuielor etc.
Este confectionat din otel si este
prevazut cu o coada din lemn.
La terminarea lucrului partea metalica
se va spala, se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul stationarilor mai
indelungate se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in.

C.5. Rostuitoare; se folosesc
la aranjarea formei rosturilor
create intre caramizi. In functie de
forma pe care o au, rostuitoarele
pot ¿:
a. pentru rosturi rotunde;
b. pentru rosturi drepte;
c. pentru rosturi iesite;
d. rostuitor dublu pentru
sporirea productivitatii.

46 - Tehnologia meseriei
C.6. Canciocul mare; este
folosit la manipularea varului
pasta, a mortarului etc.
Este confectionat din otel si
este prevazut cu o coada din lemn.
La terminarea lucrului, partea
metalica se va spala, se va sterge
cu o carpa uscata iar in cazul unei
perioade mai mari de stagnare, se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in.

C.7. Burghiu; pentru prelu-
crarea placilor din BCA se
foloseste la practicarea gaurilor
precum si la sciuptarea anumitor
forme in blocurile din BCA. La
terminarea operatiilor, se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va pastra in
cutii speciale.
C.8. Drisca de slefuit blocurile din
BCA; folosita la prelucrarea placilor din
BCA pentru obtinerea unei suprafete
¿ne. Este confectionata din scandura
prevazuta cu un maner. La terminarea
lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza
pe suprafete drepte.
C.9. Scula de canelat blocuri din
BCA; are forma unei placi indoita la
capete, capete care prin ascutire devin
cutite ce au rolul de a taia caneluri in
blocurile din BCA.
Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa
uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai
mare, se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se impiedica
oxidarea.
C.10. Rindea pentru tesit
muchii; se foloseste la tesirea
muchiilor placilor din BCA. Are
forma rindelei pentru lemn si cu
acelasi principiu de functionare.
Tehnologia meseriei - 47
Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa
uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai
mare, se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se impiedica
oxidarea.

C.11. Rindea pentru placi; se
foloseste la inasprirea suprafetelor
din BCA pentru a face ca la tencuit
mortarul sa aiba o aderenta mai buna
la suprafata.
Se confectioneaza dintr-o scandura in care sunt practicate canale in care
se vor monta cutite metalice prevazute cu zimti.
La terminarea lucrulu, se sterge cu o carpa uscata, se pastreaza in cutii
speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare, partea metalica se
protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea .
C.12. Farasul; este folosit la
aruncarea pe suprafata de tencuit a
mortarului. Este confectionat din tabla
prevazuta cu manere. La terminarea
lucrului, se sterge cu o carpa uscata,
se pastreaza in cutii speciale iar daca
perioada de neutilizare este mai mare,
partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se
impiedica oxidarea.
C.13. Mahalaua patrata; se foloseste
la punerea pe ea a mortarului de unde se
ia cu mistria si se arunca pe tavan sau pe
perete. Se confectioneaza din scandura si
este prevazuta cu un maner. La sfarsitul
lucrului se spala, se sterge si se pastreaza pe
o suprafata pefect dreapta.
C.14. Mahalaua lunga; se foloseste la
asternerea mortarului pe pereti incepand
de jos in sus la o grosime de 1-1,5 cm.
Se confectioneaza din scandura si este
prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul
lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza pe
o suprafata pefect dreapta.
48 - Tehnologia meseriei
C.15. Drisca; serveste la netezirea tencuielilor ¿nisare mai buna precum
si la gletuire. Se confectioneaza din scandura
si este prevazuta cu un maner din lemn. La
sfarsitul lucrului, se spala, se sterge si se
pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.

C.16. Drisca pro¿lata; serveste la netezirea tencuielilor care necesita o
¿nisare mai buna precum si la gletuire dar cu ajutorul ei se obtin anumite pro¿le
a suprafetelor de tencuit. Se confectioneaza
din scandura si este prevazuta cu un maner
din lemn. La sfarsitul lucrului, se spala, se
sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect
dreapta.

C.17. Drisca dreptar; serveste la
netezirea tencuielilor intre stalpisori
unde latimile de prelucrare sunt mult mai
mari. Se confectioneaza din scandura si
este prevazuta cu un maner din lemn.
La sfarsitul lucrului, se spala se, sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect
dreapta.
C.18. Dreptarele speciale de colt;
sunt confectionate din lemn sau metal
si folosesc la netezirea tencuielilor la
colturile interioare sau exterioare. La
sfarsitul lucrului, se spala se, sterg si se
pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.

C.19. Matura; foloseste la apli-
carea stratului vizibil de tencuiala
prin aruncare, ramanand o suprafata
zgrumturoasa. Este confectionata din
ramuri subtiri si drepte de mesteacan sau
din material plastic. Dupa folosire, se
spala si se pastreaza la loc uscat.
C.20. Peria din plastic; se foloseste
in cazul tencuielilor stropite. Dupa
folosire, se spala si se pastreaza la loc
uscat.
Tehnologia meseriei - 49
C.21. Dispozitivul pentru stropit; este
confectionat din tabla, de forma unei cutii,
prevazuta cu o perie circulara la interior, si
o manivela exterioara. Prin rotirea manivelei,
¿rele periei ating stratul de mortar si, datorita
vitezei de rotatie, mortarul este aruncat sub
forma de stropi pe perete. Nivelul mortarului
in toba (tambur) va ¿ la jumatate. La
terminarea lucrului, se spala si se sterge iar daca perioada de stationare este
mai mare, se va aplica o pelicula ¿na de ulei de in pe partea metalica.
C.22. Buciarda; este un ciocan prevazut cu dinti
mai mici sau mai mari cu care se prelucreaza tencuiala
prin lovire, pentru obtinerea unui aspect rugos uniform
(imita blocurile din piatra). La terminarea lucrului, se
spala, se sterge iar daca perioada de stationare este mai
mare, se va aplica pe partea metalica o pelicula ¿na de
ulei de in.

C.23. Rascheta cu dinti: se foloseste
la obtinerea unei tencuieli cu santulete
(orizontale si verticale) numite tencuieli
piaptanate sau raschetate. La terminarea
lucrului, se spala, se sterge iar daca
perioada de stationare este mai mare, se
va aplica o pelicula ¿na de ulei de in.
C.24. Daltile; utilizate la cioplirea
pietrelor si sunt confectionate din otel
special pentru a rezista la uzura. La
terminarea operatiilor, se vor sterge cu
o carpa uscata dupa care se vor pastra in
cutii speciale .
C.25. Pilele; pentru ascutirea sculelor
taietoare. Sunt confectionate din otel
special pentru a rezista la uzura. La
terminarea operatiilor, se vor sterge cu
o carpa uscata dupa care se vor pastra in
cutii speciale .
50 - Tehnologia meseriei
C.26. Periile; de sarma folosite la
curatarea suprafetelor. Sunt executate
din ¿re de sarma otelita iar la terminarea
lucrarilor se pastreaza in rafturi sau in cutii.
C.27. Sapa de var; folosita la
amestecarea varului precum si la prepararea
mortarului si betonului. Se confectioneaza
din tabla de otel prevazuta cu cateva gauri
la care se ataseaza o coada din lemn. La
sfarsitul lucrului partea metalica se va
spala, se va sterge cu o carpa dupa care o
va proteja cu o pelicula ¿na de ulei de in.

C.28. Lopata; din tabla prevazuta cu o coada din lemn, se utilizeaza la la
manipularea varului-pasta, agregatelor, cimentului, mortarului, pamantului
etc. La sfarsitul lucrului, partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa
dupa care o va proteja cu o pelicula ¿na de ulei de in.
C.29. Varnita; din scandura, cu doua
compartimente folosita la prepararea si
depozitarea mortarului. La sfarsitul zilei,
se va spala prin frecare cu o perie de sarma
iar resturile de moluz vor ¿ depozitate in
locuri special amenajate.
C.30. Targa; executata din lemn
si folosita la transportul manual al
materialelor. La sfarsitul zilei, se va spala
prin frecare cu o perie de sarma iar resturile
de moluz vor ¿ depozitate in locuri special
amenajate.

C.31. Roaba; confectionata
din tabla pe o roata din cauciuc, se
foloseste la transportul materia-
lelor. Dupa o zi de munca, roaba
se spala cu ajutorul unei perii de
sarma si apa iar in cazul in care
perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu
o pelicula ¿na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie
Tehnologia meseriei - 51
C.32. Caruciorul de materiale;
foloseste la transportul materialelor.
Este confectionat din tabla pe un cadru
metalic sprijinit pe doua roti din cauciuc.
La terminarea lucrului, caruciorul se
spala cu ajutorul unei perii de sarma
si apa iar in cazul in care perioada de
stationare este mai indelungata, partea
metalica se protejeaza cu o pelicula
¿na de ulei de in dupa care se pastreaza
intr-o magazie.

C.33. Scafa metalica; este o cutie cilindrica decupata in fata si
prevazuta cu maner. Are capacitati de 500, 1000 si 2000 ml si se utilizeaza
la manipularea materialelor in vrac. La terminarea lucrului, scafa se spala cu
ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare
este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei
de in dupa care se pastreaza intr-o magazie.

C.34. Tomberonul; este o cutie meta-
lica ce poate ¿ rasturnata in jurul axei
celor doua roti metalice. Are capacitatea
de 0,175 mc si se foloseste la transportul
materialelor in santier. Dupa o zi de munca,
tomberonul se spala cu ajutorul unei perii
de sarma si apa iar in cazul in care perioada
de stationare este mai indelungata, partea
metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de
ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie .

C.35. Conteinarul; folosit la
transportul si ridicarea materialelor
prin manipularea lui cu ajutorul
macaralei (caramizi, BCA, saci etc).
La terminarea unei zile de munca,
conteinarul se spala cu ajutorul unei
perii de sarma si apa iar in cazul
in care perioada de stationare este
mai indelungata, partea metalica se
protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei
de in dupa care se pastreaza intr-o magazie
52 - Tehnologia meseriei
C.36. Benele verticale;
pentru ridicarea mortarului
sau betonului cu ajutorul
macaralelor. Pentru manipu-
lare ele se agata in carligul
macaralei cu ajutorul cablurilor din otel. La partea inferioara sunt prevazute
guri de descarcare. La terminarea lucrului benele sunt spalate cu apa si peria
de sarma iar in cazul stationarilor mai indelungate, sunt protejate anticoroziv
si depozitate in locuri ferite de umezeala. De la locul de descarcare materialele
se incarca in bena dupa care se pot transporta cu un carucior pana la macara.

D. MASINI UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE
SI TENCUIELI
D.1. Autobetoniera; se compune dintr-o toba dublu tronconica montata
pe sasiul unui autovehicul. Toba este actionata de un motor termic, altul
decat cel folosit la deplasarea autovehiculului. Autobetonira are capacitati de
3 sau 6 mc (metri cubi). Se foloseste la prepararea si transportul mortarului
si betonului la distante mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca in
timpul mersului componentele
mortarului sau betonului, lucru
ce nu permite intarirea mate-
rialului transportat. De curatare,
intretinere si exploatare, se va
ocupa soferul-mecanic ce deser-
veste autobetoniera.
D.2. Masina de tencuit; se folo-
seste la prepararea, transportul si apli-
carea mortarului pe suprafetele de
tencuit. Ea se compune din:
¾malaxor cu palete pentru ames-
tecarea mortarului, antrenat de
un reductor pus in miscare de
un motor electric de 7,5 kw;
¾sita vibranta pentru retinerea
particulelor mai mari de 15
mm;
¾omogenizator pentru asigurarea Àuiditatii mortarului;
¾pompa cu doua pistoane, folosita la transportul mortarului;
Tehnologia meseriei - 53
¾compresor pentru producerea aerului comprimat;
¾injector pentru aplicarea mortarului pe perete .
Masina se foloseste in cazul cantitatilor mari de lucrari iar deplasarea se
face prin tractare. Dupa executarea tencuielilor, masina de tencuit se va spala
interzicandu-se cu desavarsire lasarea mortarului pe peretii buncarului .
La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de
productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de
intretinerea si repararea masinii.
D.3. Agregatul de torcretat;
acopera suprafetele betonului
cu un strat subtire de mortar de
ciment pentru a corecta defectele
aparute in timpul turnarii, pentru
a realiza un strat impermeabil
la suprafata betonului, pentru a
turna panze subtiri sau pentru a
repara elemente de constructii
din beton armat deteriorate. Granulatia componentelor mortarului nu va
depasi 5 mm. Viteza de proiectare a amestecului umed este de 90-100 m/s.
Agregatul de torcretat se compune din:
¾aparatul de torcretat;
¾compresor;
¾rezervor de apa;
¾dispozitiv pentru curatire cu aer;
¾furtun prevazut cu un injector.
Deplasarea se face prin tractare .
Dupa terminarea operatiei de torcretare, agregatul se va spala interzicandu-
se cu desavarsire lasarea mortarului sau betonului pe peretii.
La constatarea unor defectiuni ce au aparut in timpul procesului de
productie, se anunta seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de
intretinerea si repararea agregatului.

D.4. Transportorul mobil cu banda; se foloseste la transportul
materialelor varsate sau in bucati pe
orizontala sau in plan inclinat. Are
lungimea benzii de 15 m pe o latime
de 500 mm.
Se compune din:
¾covor din cauciuc pe care se aseaza materialele;
¾rolele pe care circula banda;
54 - Tehnologia meseriei
¾tambur de actionare a benzii manevrat de un reductor pus in miscare
de un motor electric;
¾sasiul transportorului este o constructie sudata;
¾dispozitiv de inclinare a sasiului.
Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale benzii
transportoare iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele
vor ¿ protejate cu o pelicula ¿na de ulei de in.
Deplasarea se face prin tractare.

D.5. Transportorul elicoidal; se intrebuinteaza la transportul continuu al
materialelor pulveru-lente pe distante mici.
Se compune din:
1. jgheab metalic;
2. arbore tubular pe
care se sudeaza o
banda elicoidala
(melc);
3. lagare de sprijin pentru arbore;
4. palnie prin care se face incarcarea materialului;
5. gura de descarcare la celalalt capat al transportorului;
6. mecanism de actionare a melcului.
Are o lungime de 3-5 m si turatie a arborelui elicoidal de 60 -200 rot /min.
Transportul se face pe orizontala, inclinat sau vertical.
Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale
transportorului iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele
vor ¿ protejate cu o pelicula ¿na de ulei de in.

D.6. Autocamioanele; transporta materialele de la fabrici la depozitele
¿rmelor si de aici pe santier la punctele de lucru. Ele pot ¿ cu:
¾platforma ¿xa;
¾platforma basculanta (auto-basculante).
Au sistem de deplasare
propriu prevazut cu toate
instalatiile nece-sare, montate
pe un sasiu cu bena utilizata la
incarcarea materialelor.
Dupa aprovizionare, benele
vor ¿ maturate si spalate iar de
intretinerea autocamioanelor se
vor ocupa soferi deserventi.
Tehnologia meseriei - 55
D.7. Tractoarele; sunt folosite la
remorcarea diferitelor masini, utilaje si
instalatii care nu au sistem de deplasare
propriu. Sistemul de deplasare poate ¿ pe:
¾roti;
¾senile.
Pe tractoare se pot monta diferite
echipamente ce dau posibilitatea mecani-
zarii lucrarilor de terasamente (buldozer, screper, incarcator etc). De spalarea
si intretinerea tractorului se va ocupa tractoristul.
D.8. Remorcile; sunt platforme
montate pe roti si pot ¿:
¾¿xe (treilare) utilizate la
transportul sarcinilor grele si
voluminoase;
¾basculabile.
D.9. Semiremorcile; folosite la
transportul materialelor in vrac (var,
ciment etc);
Cimentrucul este o smiremorca
pentru transportul materialelor in vrac.
Dupa aprovizionare, benele si plat-
formele remorcilor vor ¿ maturate si
spalate iar intretinerea va ¿ facuta de
catre soferul deservent.
D.10. Circularul; folosit la debitarea materialului lemnos si a materialelor
de zidarie. Se compune din:
¾cadru metalic;
¾motor electric prevazut cu o fulie;
56 - Tehnologia meseriei
¾panza de circular;
¾dispozitiv pentru stabilirea distantelor de debitat
¾dispozitiv de siguranta.
Se va matura si transporta rumegusul iar de partea de intretinere se va
ocupa mecanicul de intretinere ce deserveste santierul.
D.11. Masina de gaurit cu percutie; folosita
la practicarea gaurilor in diferite materiale (lemn,
beton, metal etc).
La terminarea lucrului, se va sterge cu o carpa
uscata, se va demonta burghiul dupa care se va
pastra intr-o cutie speciala.
D.12. Polizorul manual; utilizat la ascutirea sculelor, slefuirea
suprafetelor, debitarea materialelor.
Este prevazut cu un disc abraziv de duritate
mare. La terminarea lucrului se va sterge cu o carpa
uscata dupa care se va pastra intr-o cutie speciala.
E. UTILAJE PENTRU CONSTRUCTII
E.1. Betoniera (malaxorul); se foloseste la prepararea mortarului
asigurand o amestecare uniforma si rapida. Se compune dintr-o cuva actionata
de un motor electric prin intermediul unei coroane dintate. Descarcarea se
face manual cu ajutorul unui volan. Capacitatea betonierelor poate ¿ de 100,
250, 500, 750,1200, 2500 l (litri).
Dupa terminarea procesului de malaxare, resturile de mortar sau beton
vor ¿ spalate de pe peretii betonierei.
La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului
de productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa
de intretinerea si repararea betonierei.
Tehnologia meseriei - 57
E.2. Macaraua turn; asigura
transpotrul pe orizontala si verticala
a elementelor de constructii. Ridica
sarcini intre 5-10 t (tone). Se compune
din urmatoarele subansamble:
¾platforma ¿xa;
¾platforma rotitoare;
¾turnul macaralei;
¾bratul sau sageata macaralei;
¾cabina de comanda;
¾mecanismul pentru ridicarea
sarcinii;
¾mecanismul pentru inclinarea
bratului;
¾mecanismul pentru rotirea si
deplasarea macaralei;
¾aparatajul pentru comanda si
reglarea macaralei.
Macaraua este deservita de un macaragiu autorizat iar daca zidarii au si
cali¿carea de legator de sarcina, pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor in
carligul de macara precum si la transmiterea semnalelor de dirijare.
De curatarea si intretinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent.
E.3. Automacarale; sunt macarale montate pe un sasiu de autovehicul
ce asigura o deplasare rapida. Actionarea mecanismelor macaralei se face de
la motorul autovehiculului sau de la un motor montat separat pe platforma
rotitoare a macaralei. Automacaralele au capacitati de ridicare de peste 100 t
(tone) si inaltime de ridicare pana la 50 m.
De curatarea si intretinerea automacaralelor, se va ocupa macaragiul
deservent care va ¿ autorizat
58 - Tehnologia meseriei
E.4. Macaraua fereastra; constituita
dintr-un troliu actionat de un motor electric.
Este destinata sarcinilor mici ce urmeaza a ¿
plasate la golurile din pereti.
La terminarea lucrului, se curata prin
stergere cu o carpa, dupa care se va proteja
cu o folie din plastic impotriva intemperiilor.
E.5. Incarcatoare Sunt masini
autopropulsate care executa manipularea
materialelor sub forma de bucati, ambalate
sau in vrac, le transporta pe orizontala pe
distanta mica dupa care le depun ¿e prin
cadere, ¿e prin stivuire folosindu-se pentru
acest scop de o cupa sau de un sistem de
furci.
De curatarea si intretinerea incarca-
toarelor se va ocupa mecanicul deservent.
F. INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
F.1. Ascensorul; executat in doua tipuri:
¾Ascensorul de materiale folosit pentru inaltimi mici si sarcini intre
150-750 kg. Se compune din:
• cadrul inferior;
• turnul sau catargul de ridicare;
• mecanismul de actionare;
• platforma de incarcare transport;
• tronsoane;
• accesorii.
¾Ascensorul de materiale si persoane se foloseste pentru inaltimi mari
si sarcini pana la 75t.
Tehnologia meseriei - 59
Se monteaza la exteriorul
cladirii si se compune din:
¾mecanism de actionare;
¾cabina;
¾contragreutati deplasabile;
¾catarg;
¾dispozitive de ancorare;
¾statie de baza;
¾tronsoane.
La terminarea lucrului, se va
curata platforma pentru materiale
si persoane iar in cazul in care se
constata ca au aparut defectiuni,
este anuntat seful punctului de
lucru.
F.2. Troliile; sunt mecanisme
pentru transportul pe verticala sau
orizontala a sarcinilor putand lucra
independent sau in componenta unor
masini de ridicat. Ele pot ¿ actionate
manual sau mecanic.
¾Troliul manual se compune din
• toba din tabla sudata;
• coroana dintata solidarizata pe toba;
• cablu de ridicare a sarcinii;
• manivele;
¾Troliul mecanic (1t) se compune din:
• sasiu;
• mecanism de actionare;
• sistem de franare;
• limitator de cursa.
La terminarea lucrului se va curata prin spalare si stergere iar in cazul in
care se constata ca au aparut defectiuni, este anuntat seful punctului de lucru
sau mecanicul de intretinere.
F.3. Schele sunt constructii cu carecter provizoriu dar de care depinde
buna desfasurare a procesului de productie a lucrarilor de pe santier. Ele se
60 - Tehnologia meseriei
executa din piese de lemn sau metal
astfel asamblate incat sa asigure la
nivelul dorit platformei de lucru care
sa permita circulatia muncitorilor si
depozitarea materialelor. Se impart
in doua categorii;
¾Schele confectionate pe
santier (nedemontabile) a
caror fasonare si montare se
executa pe santier;
¾Schele de inventar (demon-
tabile), la care piesele
componente sunt tipizate
si executate in ateliere spe-
cializate ramanand ca la
punctul de lucru sa ¿e numai
montate.
La terminarea lucrarilor, schelele se demonteaza, se curata si se protejeaza
cu substante anticorozive iar elementele de legatura (bratari, suruburi, piulite
etc.) sunt pastrate in ulei ars pentru a se impiedica oxidarea.
F.4. Statiile de betoane
si mortare. Sunt instalatii
complexe pentru prepararea
mortarelor si betoanelor in
cantitati cuprinse intre 15.000
si 100.000 mc/an.
Partile componente ale unei
astfel de statii sunt:
¾malaxorul care transporta si malaxeaza agregatele;
¾dozator de ciment sau var;
¾draglina pentru manipularea agregatelor;
¾dozator de agregate;
¾siloz ciment sau var;
¾transportor cu melc;
¾contor de apa montat in instalatie de apa;
¾centrala de abur pentru lucrul pe timp friguros.
Dozarea apei, cimentului sau varului se face automat iar dozarea
agregatelor se face manual. Statia este deservita de catre un mecanic
specializat care se ocupa atat de prepararea betonului si mortarului cat si de
intretinere si reparare.
Tehnologia meseriei - 61
Bibliogra¿e:
1. Masini utilaje si Instalatii pentru constructii - autori: V. Ceusesc, D.
Plesoianu, V. Seritan.
2. Constructii si tehnologia lucrarilor - autori: R. Constantinescu, C.
Pavel, V. Voinescu
Intrebari
1. Care sunt unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor?
2. Care sunt instrumentele de masura pentru dimensiuni?
3. La ce foloseste bolobocul?
4. La ce foloseste ¿rul cu plumb?
5. La ce foloseste furtunul de nivel?
6. Cu ce se veri¿ca unghiurile?
7. Cu ce se stabileste aliniamentul randului de caramizi?
8. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit ?
9. In ce se face prepararea manuala a mortarului?
10. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?
11. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe
orizontala si verticala?
12. Cu ce se transporta mortarul de la statia de betoane la punctul de
lucru?
13. Ce este cimentrucul?
14. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?
15. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare
cantitati mai mari?
62 - Tehnologia meseriei
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru
a preciza tipul a¿rmatiei:
1. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F
2. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul ¿rului
cu plumb. A/F
3. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F
4. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F
5. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul
betonierei sau manual in varnita. A/F
6. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea
suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva. A/F
7. Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua,
ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F
8. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului, circularul
sau cu polizorul manual. A/F
9. Rostuitoarele se utilizeaza la formarea unui rost placut
intre caramizi. A/F
10. Materialele in vrac (var, cimen) se transporta cu cimentrucul A/F
11. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal, caramida
se utilizeaza masinile de gaurit rotopercutante. A/F
1 2. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul ¿erastraului A/F
Raspunsuri la intrebari:
1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6A, 7A, 8A, 9A, 10A, 11A, 12A
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Metrul este confectionat din lemn, plastic sau otel si se foloseste la
masurarea ............................................
2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m,
montata intr-o cutie folosita la stabilirea ............................................
3. Bolobocul este un instrument de veri¿care a ......................................
si ......................................
4. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea ...........................................
si lucreaza pe principiul vaselor comunicante.
5. Coltarul serveste la ..................................... si .....................................
unghiurilor drepte.
Tehnologia meseriei - 63
6. Abstecul foloseste pentru a pastra si ..................................... in timpul
lucrului, linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.
7. Mistria se foloseste la ..................................... si .................................
mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit.
8. Rostuitoarea se utilizeaza la ..................................... formei rosturilor
create intre caramizi.
9. Targa este executata din lemn si folosita la .....................................
manual al materialelor.
10. Autobetoniera se foloseste la ..................................... si transportul
mortarului la distante mari.
11. Transportorul cu banda se foloseste la .................................................
materialelor pe orizontala sau in plan inclinat.
12. Varnita are doua compartimente si este folosita la ...............................
si depozitarea mortarului.
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
1. Metrul este confectionat din lemn, plastic sau metal si se foloseste la
masurarea dimensiunilor.
2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m,
montata intr-o cutie.
3. Bolobocul este un instrument de veri¿care a orizontalitatii si
verticalitatii.
4. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si
lucreaza pe principiul vaselor comunicante.
5. Coltarul serveste la veri¿carea si trasarea unghiurilor drepte.
6. Abstecul se foloseste pentru a pastra si veri¿ca in timpul lucrului, linia
fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.
7. Mistria se foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zidul de
caramida precum si la tencuit.
8. Rostuitoarea se utilizeaza la aranjarea formei rosturilor create intre
caramizi.
9. Targa este executata din lemn si folosita la transportul manual al
materialelor.
10. Autobetoniera se foloseste la prepararea si transportul mortarului la
distante mari.
11. Transportorul cu banda se foloseste la transportul materialelor pe
orizontala sau in plan inclinat.
12. Varnita are doua compartimente si este folosita la prepararea si
depozitarea mortarului.
64 - Tehnologia meseriei
TEMA: IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE MASURA
$1 CONTROL
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii
proiectului;
A. Recunoaste instrumentele de masura si control folosite la lucrarile de
zidarie.
B. Spune care este rolul instrumentelor de masura si control folosite la
lucrarile de zidarie.
C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a instrumentelor de masura
si control folosite la lucrarile de zidarie.
Acest test de evaluare practica va avea loc in atelier.
TEST DE EVALUARE PRACTICA
TEMA: IDENTIFICAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI
INSTALATIITOR FOLOSITE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII;
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii
proiectului;
A. Recunoaste masinile, utilajele si instalatiile folosite la lucrarile de
constructii.
B. Spune care este rolul masinilor, utilajeior si instalatiilor folosite ia
lucrarile de constructii.
C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a masinilor, utilajelor si
instaiatiilor folosite la lucrarile de constructii.
Acest test de evaluare practica va avea loc in santier.
TEST DE EVALUARE TEORETICA
La propozitiile de la 1 la 6, incercuiti raspunsul corect:
1. Instrumentele de masura si control utilizate la lucrarile de zidarie si
tencuieli sunt:
A. metrul;
B. ruleta;
C. sublerul;
D. ¿rul cu plumi
E. echierul;
F. bolobocul.;
G. micrometrul.
Tehnologia meseriei - 65
2. Sculele si uneltele folosite la zidit si tencuit sunt:
A. mistria;
B. canciocul;
C. ciocanul zidarului;
D. tesla;
E. securea;
F. mahalaua;
G. dispozitivul de batut cuie;
H. lopata-cancioc;
I. dreptarul;
J. targa;
K. drisca;
L. rostuitorul.
3. Masini, utilaje si instalatii folosite la lucrarile de zidarie si tencuieli:
A. betoniera;
B. autobetoniera;
C. macaraua turn;
D. macaraua fereastra;
E. banda transportoare;
F. mahalaua;
G. ascensorul;
H. masina de tencuit;
I. masina de torcretat.
4. Prepararea mortarului se poate face cu:
A. betoniera;
B. autobetoniera;
C. varnita;
D. statiile de betoane.
5. Unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor sunt:
A. milimetrul;
B. centimetrul;
C. metrul;
D. decimetrul.
6. Instrumentele de masura pentru dimensiuni sunt:
A. metrul;
B. ruleta;
C. bolobocul;
D. ¿rul cu plumb;
E. furtunul de nivel.
La intrebarile de la 7 la 17 raspundeti in scris.
7. La ce foloseste bolobocul?
8. La ce foloseste ¿rul cu plumb?
9. La ce foloseste furtunul de nivel?
66 - Tehnologia meseriei
10. Cu ce se veri¿ca unghiurile?
11. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit?
12. In ce se face prepararea manuala a mortarului ?
13. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?
14. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe
orizontala si verticala?
15. Ce este cimentrucul?
16. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?
17. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare
cantitati mai mari?
La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru
a preciza tipul a¿rmatiei:
18. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F
19. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul
¿rului cu plumb. A/F
20. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F
21. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F
22. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul
betonierei sau manual in varnita. A/F
23. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea
suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva. A/F
24. Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua,
ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F
25. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului
sau cu polizorul manual. A/F
26. Rostuitoarele se utilizeaza la obtinerea unui forme
(ornament) placut intre caramizi. A/F
27. Materialele in vrac (var, cment) se transporta cu cimentrucul. A/F
28. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal,
caramida se utiluizeaza masinile de gaurit rotopercutante . A/F
29. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul ¿erastraului A/F
Tehnologia meseriei - 67
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 4: PREPARAREA MORTARELOR
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR
COD NOMENCLATOR 7122.2.1
68 - Tehnologia meseriei
A. STRINGEREA VARULUI:
Varul adus sub forma de bulgari trebuie stins pe santier. Stingerea se poate
face manual sau mecanizat.
A.1. Stingerea manuala a varului
Metoda se aplica in santierele mici, izolate unde stingerea se face in varnita
de unde laptele de var curge in groapa de var (Fig.1). Fundul varnitei este
asezat pe un strat de nisip cu grosimea de 5-10 cm si este usor inclinat spre
groapa de var.
Peretele varnitei alaturat gropii de var, este prevazut cu suber (gura de
evacuare) inchizator care se poate cobori sau ridica in functie de necesitati. In
spatele suberului este montata o sita deasa care lasa sa treaca numai laptele de
var, retinand corpurile straine.
Apa necesara stingerii este adusa la punctual de lucru printr-o conducta sau
cu ajutorul cisternelor si depozitata in butoaie.
Stingerea varului se face astfel:
Varul in bulgari se aduce langa groapa de var cu roaba. Varnita se umple cu
apa pana la circa ¼ din volumul ei dupa care se introduce bulgarii cu ajutorul
lopetii. Peste bulgari se lasa sa curga apa pana la completarea cantitatii de
2.5-3 ori volumul varnitei. Bulgarii de var incep sa se desfaca, iar apa incepe
sa ¿arba datorita caldurii dezvoltate prin ¿erberea varului. In timpul stingerii,
varul se amesteca bine cu sapa de var pana cand se transforma intr-un lichid
laptos si omogen numit lapte de var. Cand acesta nu mai ¿erbe, se ridica
inchizatorul varnitei, iar laptele de var se scurge in groapa de var, dupa ce
acesta a trecut prin sita. Pietrele ramase in varnita se indeparteaza, se inchide
apoi suberul dupa care se reia operatia de stingere a varului pana la terminarea
intregii cantitati de var-bulgarii.
Laptele de var din groapa pierde intreaga cantitate de apa prin absorbire
sau evaporare, transformandu-se intr-o pasta care se ingroasa din ce in ce mai
mult, numit var-pasta.
Fig. 1 Groapa de var si varniĠa
Tehnologia meseriei - 69
Dimensiunile gropii de var se aleg in asa fel incat sa ¿e preluata intraga
cantitate de var achizitionata astfel ca la o cantitate de 10 t de var-bulgari este
necesar un volum de 20-27 m³ var-pasta, dar pentru ca laptele de var ocupa
un volum mult mai mare, este necesar ca groapa in care se vas tinge varul sa
aiba un volum de aproximativ 30 m³. Dimensiunile unei astfel de gropi sunt:
lungime – 5 m, latime – 3 m si adancime – 2 m.
Groapa de var nu va ¿ sapata nu va ¿ sapata intr-un pamant nisipos
deoarece nisipul absoarbe apa din var. Ea nu se pardoseste, dar peretii pot ¿
imbracati cu scanduri groase sau se captusesc cu zidarie din caramida.
Pentru impiedicarea uscarii, varul-pasta se acopera cu un strat de nisip
curat, cu o grosime de 10-15 cm, iar in perioada de iarna va ¿ acoperit cu un
strat de nisip cu grosimea de 30-40 cm si cu scanduri.
Daca la stingerea varului se foloseste apa in cantitati prea mari, caldura
degajata prin stingere nu este su¿cienta astfel ca varul nu se stinge complet, iar
cand apa este putina, bulgarii de var se sfarma, se transforma in praf si varul
nu se mai poate stinge.
Cantitatea de apa necesara stingerii varului depinde de proprietatea varului
de a se stinge mai repede sau mai incet; cu cat varul se stinge mai repede, cu atat
necesita o cantitate mai mare de apa. De aceea, cantitatea de apa se apreciaza
chiar in timpul stingerii varului, atunci cand se amesteca bulgarii cu sapa de var.
Varul pasta se foloseste atunci cand s-a ingrosat su¿cient.
In momentul cand pe suprafata pastei de var au aparut crapaturi, atunci
varul se poate folosi in cele mai bune conditii, el ¿ind complet stins. Se
recomanda ca pentru mortarele de zidarie, varul sa ¿e folosit numai dupa 14
zile de la stingerea lui.
A.2. Stingerea mecanizata a varului
In cazul in care sunt necesare cantitati mari de var-pasta, stingerea varului
se face mecanizat, folosindu-se instalatii pentru macinare si stingerea varului
bulgari.
Intr-o astfel de instalatie stingerea varului se face astfel: varul bulgarii se
transporta cu basculantele, se depoziteaza sub un Sopron de langa groapa de
var, de unde este preluat de catre un transportor cu banda si, prin intermediul
unui buncar, este alimentata o masina pentru stingerea varului (stingator de
var). Dupa ce varul a fost introdus in masina, se face alimentarea acesteia cu
apa in proportia necesara in functie de cantitatea de var bulgari.
Operatiile de lucru pentru stingerea varului sunt prezentate in Fig. 2. Din
camionul basculant 1 varul se descarca in depozitul 2; transportorul cu banda
alimenteaza buncarul 4. Prin gura de deschidere a buncarului 4, este alimentata
masina de stins var 5; dupa amestecare si stingere, laptele de var trece prin sita
6 si este dirijat prin jgheabul 7 in groapa numarul 8.
70 - Tehnologia meseriei
In Fig. 3 este prezentata o instalatie pentru stins var acoperita, in care
operatiile sunt urmatoarele: varul bulgari 1 este descarcat din camion sub
spronul 2; cupa 6 incarca varul in palnia de incarcare 8 a stigatorului de var
5, instalat sub Sopron unde exista un cadru de ghidaj 7. Laptele de var ¿n
imprastiat se obtine in separatorul-decantor 9; don separatorul-decantor,
laptele de var va trece rpin jgheabul 10 in groapa de var 4; pasta de var ajunge
de la decantor in groapa de var 3.
Pasta de var se scoate din groapa cu ajutorul unui elevator prevazut cu o
cupa 11, se incarca vagonetul 2 care va ajunge in maxorul de mortar.
Stingerea mecanizata prezinta urmatoarele avantaje:
• mare rapiditate a operatiilor;
• usureaza munca muncitorilor;
• reduce volumul de munca;
• productivitate ridicata (8-10 m³/h var pasta sau 25-30 m³/h var stins);
• calitate buna a varului stins.
B. CIURUIREA SI SPALAREA NISIPULUI
Inainte de preparea mortarelor, nisipul este supus operatiilor de excavare,
spalare, sortare. Granulatia nisipului este de 0-3 mm.
Nisipul trebuie sa ¿e curat, adica sa nu contina mai mult de 2-4% argila,
praf sau pamant.
Fig. 2 InstalaĠie în aer liber pentru stingerea mecanizată a varului
Fig. 3
Tehnologia meseriei - 71
Ciuruirea agregatelor se face cu ajutorul ciururilor mecanice. Sortarea este
procedeul tehnologic prin care agregatele se rostogolesc pe site sau pe ciururi
asezate in trepte si prevazute cu gauri care dau dimensiunile agregatelor
sortate (3, 7, 15, 70 mm).
Instalatiile de sortare pot ¿ anexe permanante sau suplimentare ale
concasoarelor mobile sau constituie masini independente destinate separarii
pe marimi diferite a agregatelor prelucrate prin concasare sau provenite direct
din cariere sau balastiere.
Ciururile independente pot ¿ plane sau cilindrice, sunt construite din tabla
de otel perforat sau site impletite, formand 1-3 trepte de ciuruire succesive.
Datorita miscarii de rotatie a cilindrilor perforate si a inclinarii lor, materialele
marunte trec prin ochiuri in buncar, iar cele mai mari sunt evacuate pana
la extremitatea inferioara a ciururilor, pe treapta urmatoare sau in buncarul
corespunzator. Ciururile plane sunt supuse unei miscari vibratorii care face ca
agregatele sa treaca mai usor prin ochiurile sitei.
Spalarea agregatelor se face pentru indepartarea impuritatilor (argila, praf
pamant etc.). In timpul ciuruirii, peste aggregate este trecut un jet de apa cu
presiune care are rolul de a spala agregatele si totodata de a prelua partea
foarte ¿na a argilei si a o duce la un decantor aÀat in imediata apropiere.
C. PREPAREA MORTARULUI
Compozitia mortarelor este nisipul amestecat cu un liant in prezenta apei
care au proprietatea de a se intari dupa un anumit timp obtinandu-se o anumita
rezistenta.
Liantii folositi la prepararea mortarelor sunt: cimentul, varul, ipsosul si
argila.
In functie de numarul de lianti folositi, mortarele pot ¿:
• simple, cand este folosit un singur liant;
• mixte, cand se folosesc doi lianti.
Materialele ce intra in componenta mortarului se amesteca intr-o anumita
proportie, calculata in volume (in parti) sau in greutate (in Kg). Aceasta
proportie se numeste dozaj si se stabileste printr-o reteta data de laboratorul de
santier in raport cu lucrarea la care trebuie intrebuintat mortarul, cu rezistenta
pe care trebuie sa o capete acesta dupa intarire si in raport cu conditiile
climatice.
C.1. Categorii de mortare
Mortarele pentru zidarie se pot clasi¿ca astfel:
C.1.1. Dupa modul de intarire a liantilor sunt
• Mortare aeriene la care liantii folositi se intaresc numai in aer (var,
72 - Tehnologia meseriei
ipsos si argila). Aceste mortare nu se folosesc la zidarii plasate in locuri
lipsite de aer sau supuse umezelii conutinue (in pamant, in subsoluri
umede);
• Mortare hidraulice la care liantii se intaresc atat in aer liber, cat si in
apa; mortarele preparandu-se cu ciment sau cu var hidraulic.
C.1.2. Dupa liantul de baza folosit sunt
• Mortare pe baza de var care se prepara din nisip, var pasta si apa.
Nisipul trebuie sa ¿e curat sis a aiba o granulometrie potrivita. Varul
pasta va proveni din var bulgari bines tins, iar la stingerea varului se
va folosi numai apa curata. La acest mortar este preferat varul Àuidizat
in instalatii mecanice special unde se amesteca mai bine cu nisipul,
acoperind granulele acestuia si dand mortarului calitatea de a ¿ foarte
omogen. Mortarul pe baza de var se va folosi atata vreme cat este
proaspat, adica inainte de a incepe priza si intarirea. Din acest motiv el
se prepara in cantitati care pot ¿ consumate in timp de 12 ore. Daca se
intampla sa ramana mortar pentru a doua zi, el va ¿ ferit de aer si de
uscaciune.
La zidariile supuse umezelii, se foloseste mortar de var cu adios de
ciment (mortar mixt) care se intareste mai repede decat mortarul de var,
acest mortar se va folosi intr-o perioada de patru ore de la preparare.
• Mortarul pe baza de ciment se prepara din nisip, ciment si apa.
Prepararea se face in doua faze: intai se prepara amestecul uscat de
ciment si nisip; dupa ce acesta este bine amestecat capatand o culoare
uniforma, se adauga apa amestecandu-se pana la obtinerea unei paste
omogene.
Mortarul de ciment face prize si se intareste mult mai repede decat cel de
var, priza si intarirea depinzand de cimentul folosit. Din acest motiv, acest
mortar se va prepara in cantitati reduse sip e masura intrebuintarii lui. Mortarul
ramas dupa o ora de la preparare nu mai poate ¿ folosit, priza si intarirea
cimentului nu mai pot ¿ impiedicate prin udarea mortarului sau ferindu-l de
aer, cum se procedeaza in cazul mortarului de var.
Mortarul de ciment se intrebuinteaza la unele zidarii de piatra si de
caramida, la unele tencuieli si lucrari speciale, precum si la imbinarea
elementelor prefabricate.
Cand mortarul de ciment nu este su¿cient de lucrabil i se adauga lapte de
var obtinandu-se mortarul de ciment cu adios de var pentru lucrabilitate.
Mortarele mixte pe baza de ciment pot ¿ obtinute preparandu-le cu adios
de var. Ele sunt mai lucrabile, devin mai plastice si crapa mai greu.
• Mortare pe baza de ipsos. Sunt mortare preparate fara nisip, se
folosesc la executarea tencuielilor gletuite, ornamentelor si pro¿lelor.
Tehnologia meseriei - 73
In cazul in care acest mortar este amestecat cu nisip si var, el se poate
folosi la zidirea blocurilor de beton sau a placilot pe baza de ipsos.
Nu este permis sa se adauge ipsos in mortarul de ciment, deoarece prin
intarire cimentul se contracta, iar ipsosul se dilata, ceea ce impiedica legatura
intre ele.
Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici, pe masuta intrebuintarii lui
deoarece ipsosul se intareste foarte repede si odata intarit nu mai poate ¿ lucrat
sau folosit.
• Mortare pe baza de argila. Se obtin din argila si din nisip amestecate
in anumite proportii stabilite de catre laboratorul de santier si framantate
cu apa. Pentru a-i mari rezistenta, in mortar se mai adauga paie, calti
etc. Aceste mortare se folosesc la lucrari de mica importanta si ferrite
de apa, cum ar ¿ cladirile zootehnice.
Un mortar pe baza de argila mai rezistent este mortarul in care se adauga
var. acest mortar se intrebuinteaza la executarea zidariei din blocuri de pamant
si la tencuirea unor pereti, dar tot la lucrari de mica importanta.
D. COMPOZITIILE MORTARELOR PENTRU ZIDARIE
Dozajele si cantitatile de materiale:
Alegerea liantilor si a adaosurilor, alegerea nisipului si stabilirea dozajului
pentru mortarele de zidarie se face in functie de marca mortarului ceruta de
proiect, lucrabilitatea necesara (consistenta plastica), mijloacele de transport
(segregare), natura caramizilor sau a altor material de zidit (adeziune,
contractie), termenele de executare a zidariei (durata intaririi), umiditatea
mediului si temperature aerului, precum si conditiile speci¿c constructiei si
regiunii.
In tabelul 1 sunt prezentate dozajele pentru cateva tipuri de mortare, iar in
tabelul 2 cantitatile de materiale pentru 1 m³ de mortar de zidarie.
Tabel 1
Marca
mortarului
Tipul mortarului
(dupa liantii folositi)
Dozajul in parti-volume
Ciment
Var gras-
pasta
Ipsos de
constructive
Nisip
4 Var - 1 - 3-4
10 Var-ciment 1 1 - 10
10 Ipsos-var - 0,5 1 3
25 Ciment-var 1 0,7 - 7
50 Ciment-var 1 0,4 - 5
100 Ciment 1 - - 4
74 - Tehnologia meseriei
Tabel 2
Marca
Tipul mortarului
(liantul de baza: var sau
ciment)
Cantitatile de materiale
Ciment marca
300 Kg
Var pasta Nisip
m³ Kg m³ Kg
4 Var - 0,300 390 1,030 1340
10 Var-ciment 123 0,100 130 1,030 1340
25 Ciment-var 175 0,100 130 1,030 1340
50 Ciment-var 245 0,080 105 1,030 1340
100 Ciment 360 - - 1,030 1340
Observatii:
1). Cand se foloseste ciment marca 400 sau 250, dozajul se corecteaza prin
micsorarea, respective marirea cantitatii de ciment cu 10%.
2). Cantitatile prezentate in tabelul de mai sus sunt numai informative,
ele variind in functie de granulozitatea nisipului si de consistent mortarului.
Cantitatile exacte se stabilesc prin incercari efectuate in laboratorul de santier.
La prepararea mortarelor obisnuite se tine seama de faptul ca nisipul se
umÀa sub actiunea umiditatii. Dozajele aratate in tabelele de mai sus sunt
stabilite pentru nisipul cu umiditatea de 2% sau mai mare. Daca este folosit
nisip cu umiditatea sub 2%, cantitatile de lianti se maresc cu 10% in urma
incercarilor facute in laboratorul de santier.
E. PREPARAREA MORTARULUI
Inainte de prepararea mortarului se face urmatoarea pregatire:
a. Aprovizionarea cu material (nisip, var, ciment sau ipsos);
b. Executarea varnitei de mortar sau instalarea malaxorului de mortar;
c. Instalarea conductei de apa sau alimentarea cu cistern;
d. Aducerea cutiilor pentru masurat nisip si liant.
Atat la prepararea manuala, cat si la cea mecanizata se vor avea in vedere
urmatoarele conditii:
• Dozarea exacta a componentilor mortarului;
• Amestecarea mortarului pana la omogenizare;
• Obtinerea unei cat mai bune lucrabilitati.
E.1. Prepararea manuala a mortarului
Aceasta metoda se foloseste in cazul in care volumul lucrarilor este redus
si punctul de lucru se aÀa la o distanta mare fata de o central de mortare-
betoane.
Tehnologia meseriei - 75
E.1.1. Mortarul de var se prepara astfel: se pune in varnita varul pasta
in cantitatea stabilita prin reteta, se adauga apa necesara si se amesteca pana
se obtine un lichid subtire. Amestecarea se face cu ajutorul sapei de var. Se
adauga nisipul dupa dozajul stabilit prin reteta, amestecandu-se cu sapa de
var pana se obtine o pasta avand consistent potrivita si culoarea uniforma.
Consistenta se veri¿ca in varnita cu ajutorul conului etalon. Nisipul si varul
pasta se masoara de obicei in volume, folosind cutii sau roabe al caror volum
este cunoscut.
Mortarele de var se prepara in locuri ferrite de intemperii, in apropierea
gropilor de var si se pun in lucrare cel mult in 12 ore.
E.1.2. Mortarul de ciment se prepara tot in varnita. Si in acest caz nisipul
se masoara in volum, iar cimentul in greutate. Se foloseste in acest caz
cimentul ambalat in saci sau incarcat in cutii a caror capacitate este stabilita
dinainte prin cantarire.
Mortarul de ciment se prepara amestecand intai materialele uscate (nisipul
sau cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana cand se
obtine o pasta uniforma. Acest mortar se pune in lucru in cel mult o ora.
E.1.3. Mortarul de ciment cu adaos de var se prepara adaugand lapte de
var in mortarul de ciment preparat pentru a-i mari lucrabilitatea.
E.1.4. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand mortarul
de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine pana
cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete de ciment
in amestec. Acest mortar mixt se mai prepara si astfel: se amesteca cimentul
cu nisipul si peste acest amestec se toarna laptele de var in dozajele necesare.
Toate mortarele mixte se pun in opera in cel mult o ora.
E.1.5 Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici in targa de mortar
astfel: se toarna apa, se adauga ipsos si se amesteca bine cu mistria pana ce
mortarul capata consistent “buna de lucru” (de lucrabilitate buna). Cand se
adauga si nisip, acesta se pune in momentul in care amestecul ipsosului cu apa
este aproape terminat.
E.1.6. Mortarul de ipsos-var se prepara din mortarul de var caruia i se
adauga lapte de ipsos, dupa care se amesteca pana la omogenizare si se pune
in opera in cel mult o ora daca nu i s-a adaugat un intarzietor de priza.
E.1.7. Mortarul de argila se prepara astfel: argila este intinsa pe o platform
de scandura si se curate de corpuri straine, iar dupa aceea argila este pusa in
cutii de lemn in care se inmoaie cu apa timp de 1-2 zile si se framanta bine
pana cand se obtine o pasta omogena.
In aceasta pasta se adauga nisip conform dozajului dat si se amesteca din
nou pana la omogenizare.
76 - Tehnologia meseriei
Cand sunt necesare adaosuri de var, ciment, paie, calti etc., acestea se pun
si se amesteca bine in mortarul de argila gata preparat.
E.1.8. Adaosurile plastifiante de var sau argila in mortarele de ciment
se introduce sub forma de pasta de var sau argila in cantitatile prescrise si la
consistenta necesara, conform retetei de laborator. Se procedeaza astfel: peste
pasta de var sau de argila inmuiata bine in apa se toarna amestecul de nisip
si ciment bine omogenizat si se amesteca din nou pana cand mortarul devine
la randul lui omogen. Mortarele de ciment cu adaosuri plasti¿ante de var sau
argila se pot folosi la zidarie dupa cel mult o ora de la preparare.
E.2. Prepararea mecanizata a mortarelor
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje, cum ar ¿:
• Dozare exacta a liantilor, a nisipului si a apei;
• Omogenizare mult mai buna;
• Scurtarea duratei de preparare a mortarului.
La prepararea mecanizata a mortarului se utilizeaza un malaxor (betoniera)
alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax prevazuta la partea superioara cu
o palnie de alimente cu materiale. Axul este prevazut cu palete oblice sau
elicoidale care executa afanarea materialelor componente.
Mortarele se introduce in malaxor in urmatoarea ordine: apa, nisipul si
apoi liantul (ciment, pasta de var). Daca in locul pastei de var se foloseste lapte
de var, atunci intai se introduce acesta si apoi nisipul si cimentul.
Durata amesteculuieste de cel putin 3 minute si este stabilita in urma
incercarilor.
Dupa ce amestecarea s-a terminat, toba basculeaza, iar mortarul curge
in vagonete, containere sau intr-un buncar de distributie. Dozarea se face cu
dispozitive de dozare, cutii volumetrice sau roabe cu capacitate cunoscuta.
Cand mortarele se prepara in betoniere obisnuite, ordinea introducerii
materialelor este urmatoarea: apa, pasta de var, apoi nisipul si adaosul de
ciment. Nisipul si cimentul se adauga numai dupa ce prin miscarea tobei se
obtine un lapte de var omogen.
Pentru obtinerea unor mortare deosebit de omogene este bine ca varul pasta
sa ¿e mai intai transformat in lapte de var si apoi introdus la malaxat. Prin
folosirea laptelui de var se reduce durata malaxarii, se permite alimentarea
mecanizata a varului direct in toba malaxorului sau a betonierei si se asigura o
omogenitate mai buna a amestecului.
La santierele mari, prepararea mortarelor se face centralizat, in statii
de mortare, care pot ¿ ¿xe sau mobile. In aceste statii se efectueaza toate
lucrarile necesare pentru mortare: adica ciuruirea si spalarea nisipului, dozarea
automatizata, uneori si Àuidizarea pastei de var.
Tehnologia meseriei - 77
Bibliogra¿e
• Cartea zidarului
• Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere – autor D. Plesoianu
Intrebari
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?
2. In ce se face stingerea manuala a varului bulgari?
3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea
varului?
6. Ce se intelege prin lapte de var?
7. Cand varul stins devine var-pasta?
8. Ce operatii sunt efectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul
varului pasta?
9. Dupa cata vreme de la stingere este recomandata folosirea varului
pasta?
10. Cand se foloseste stingerea mecanizata a varului?
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului
bulgari?
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?
13. Care este granulatia nisipului?
14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa ¿e
considera curat?
15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarului?
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea
mortarelor?
20. In cat se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a
mortarului fata de cea manuala?
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi litere A sau F pentru a preciza tipul
a¿rmatiei (A = Adevarat, f = Fals):
1. Stingerea varului se poate face manual sau mecanizat. A/F
2. Stingerea mecanizata a varului se face in varnita. A/F
78 - Tehnologia meseriei
3. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul de
a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F
4. Bulgarii de var se introduce in varnita manual. A/F
5. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele
de var s-a evaporat. A/F
6. Groapa de var se pardoseste cu scanduri de brad. A/F
7. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea operatiei
de stingere. A/F
8. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta,
se folosesc pentru stingerea varului instalatii special
prevazute cu stingatoare. A/F
9. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este
cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F
10. Mortarele simple folosesc doi lianti, iar cele mixte trei. A/F
11. Dozajul este proportia de material ce intra in componenta
unui mortar. A/F
12. Materialele ce intra in componenta unui mortar
sunt masurate volumetric (sub forma de parti)
sau sub forma de greutate (in Kg). A/F
13. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul
de santier. A/F
14. In cazul mortarelor hidraulice liantii se intaresc in aer. A/F
15. Mortarul pe baza de var va ¿ consumat in timp de doua
saptamani, iar cel pe baza de ciment in timp de 12 ore. A/F
16. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var ce
contine una parte var si 3-4 parti nisip. A/F
17. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment
care contine una parte ciment si patru parti nisip. A/F
18. Durata de amestecare a mortarului este cel putin
3 minute si este stabilita in urma incercarilor. A/F
19. Pentru cantitati mai mari mortarul se prepara centralizat
in statii de mortare-betoane. A/F
19A 18A 17A 16A 15F 14F 13A 12A 11A 10F 9F 8A 7F 6F 5A 4F 3A 2F 1A
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Varul bulgari se stinge …………… sau ……………
2. Stingerea manuala a varului se face in ……………
Tehnologia meseriei - 79
3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul ……………
4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a
……………
5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta, se folosesc pentru
stingerea varului, …………… special prevazute cu ………… de var.
6. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre ….. si ….. mm.
7. Mortarele simple folosesc ………… lianti, iar cele mixte ……………
8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste
……………
9. Masurarea componentelor unui mortar se face ………...…… (sub
forma de parti) sau sub forma de …………… (in Kg).
10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de ………..…… de santier.
11. Mortarul pe baza de var va ¿ consumat in timp de …... ore, iar cel pe
baza de ciment in de …... ora.
12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de ……………, ce contine
una parte …………… si 3-4 parti ……………
13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ………......……, ce
contine una parte …………… si 3-4 parti ……………
14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin …...…. minute si
este stabilita in urma ……………
15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in ……………
de mortare-betoane.
16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita
………..……, se adauga …………… necesara si se amesteca pana
se obtine un …………… subtire, dupa care se adauga ……..………
amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o ……..………
avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.
17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele
…………… (….. cu …..), dupa care se adauga ….. necesara si se
amesteca pana se obtine o ….. uniforma.
18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul
de ……………, in care se adauga …………… necesar, amestecandu-
se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai
apar pete …………… in amestec.
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
1. Varul bulgari se stinge manual sau mecanizat.
2. Stingerea manuala a varului se face in varnita.
3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul lopetilor.
4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a
evaporat.
80 - Tehnologia meseriei
5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta se folosesc, pentru
stingerea varului, instalatii special prevazute cu stingatoare de var.
6. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre 0 si 3 mm.
7. Mortarele simple folosesc un liant, iar cele mixte doi.
8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste
dozaj.
9. Masurarea componentelor unui mortar se face volumetric (sub forma
de parti) sau sub forma de greutate (in Kg).
10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier.
11. Mortarul pe baza de var va ¿ consumat in timp de 12 ore, iar cel pe
baza de ciment in de 1 ora.
12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var, ce contine una parte
var si 3-4 parti nisip.
13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment, ce contine una
parte ciment si 3-4 parti nisip.
14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute si este
stabilita in urma incercarilor.
15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in statii de
mortare-betoane.
16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita varul pasta,
se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine un lichid subtire,
dupa care se adauga nisipul amestecandu-se cu sapa de var pana cand
se obtine o pasta avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.
17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele
uscate (nisipul cu cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se
amesteca pana se obtine o pasta uniforma.
18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul
de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine
pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete
de ciment in amestec.
A. CONDITII TEHNICE CARE TREBUIE INDEPLINITE DE
MORTARELE PENTRU ZIDARIE SI TENCUIELI
Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele de zidarie se
refera la o serie de caracteristici pe care le au mortarele si anume:
• Consistenta;
• Plasticitatea;
• Segregarea;
• Durata intaririi;
• Contractia;
Tehnologia meseriei - 81
• Adeziunea;
• Rezistenta la compresiune.
A.1. Consistenta mortarului
Este caracteristica mortarului care depinde de
continutul de parti ¿ne ale nisipului, de ciment sau
var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. In
functie de dozajul acestora, mortarele pot ¿ vartoase,
plastice sau Àuide.
Consistenta se determina cu ajutorul conului
etalon (Fig. 1) in laboratoarele de santier. Conul etalon
se compune dintr-o parte conica, gradata pe partea
lateral in centimetri, la care se ataseaza un maner din
teava. Este confectionat din table galvanizata, iar in
interiorul conului se aÀa plumb care aduce conul la
greutatea de 300 gr.
Pentru a determina consistenta mortarului, conul
se aseaza in pozitie verticala pe suprafata mortarului. Este lasat sa se scufunde
liber sub propria greutate, iar cand miscarea a incetat, se citeste numarul
de gradatii pana la care conul s-a scufundat. Astfel, consistenta mortarului
reprezinta numarul de centimentri cu care s-a scufundat conul. Pentru ca
diferite zidarii si tencuieli sa poata ¿ lucrate usor si sa ¿e rezistente, consistenta
mortarului trebuia sa ¿e in anumite limite (Tabel 1), conform STAS 1030-70:
Obiective ajutatoare
C3.1. Veri¿carea consistentei mortarului;
C3.2. Veri¿carea plasticitatii mortarului;
C3.3. Veri¿carea segregarii mortarului;
C3.4. Veri¿carea contractiei mortarului;
C3.5. Veri¿carea adeziunii mortarului;
C3.6. Veri¿carea rezistentei la compresiune (marca mortarului);
C4.1. Transportarea mortarului pe orizontala;
C4.2. Transportarea mortarului pe verticala.
ACTIVITATI DE INVATARE
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practice toate operatiile ce tin de:
• Veri¿carea calitatii mortarelor;
• Transportul mortarelor.
Fig. 1. Conul etalon
82 - Tehnologia meseriei
Tabel 1
Tipul de zidarie Valoarea consistentei (cm)
Zidarie din caramizi sau blocuri pline 8-13
Zidarie din caramizi sau blocuri ceramice cu goluri 7-8
Zidarie din piatra sau blocuri de beton compact 4-7
Zidarie din blocuri mici si placi de beton celular
autoclavizat
11-12
Tipuri de tencuieli manuale Valoarea consistentei (cm)
Pentru sprit 12-13
Pentru grund 9-11
Pentru stratul vizibil 13-14
A.2. Plasticitatea
Este denumita si lucrabilitatea mortarului si consta in posibilitatea acestuia
de a lua orice forme, deci de a putea ¿ prelucrat usor. Cu cat mortarul contine
mai multe parti ¿ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat
si de folosit la zidarie. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in
cantitati mai mari de nisip si liant. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment
se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. Plasticitatea
mortarelor se stabileste prin incercari pentru a putea ¿ manevrat usor.
A.3. Segregarea
Este tendinta de separare a partilor ¿ne ale nisipului si cimentului de
granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se lasa la fundul varnitelor,
containerelor, roabelor si galetilor in care este depozitat sau transportat
mortarul. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a ¿ omogen, motiv
pentru care inainte de a ¿ pus in lucru acesta trebuie amestecat din nou. Pentru
micsorarea gradului de segregare, in conditii de laborator sau iau masuri cum
ar ¿: adaugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de granule mari
sau mici. Este abolut necesara stabilizarea tendintei de segregare, in special la
mortarele care transportate la distanta in containere incarcate pe vehicule sau
cu pompe de mortar.
A.4. Durata intaririi
Este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la
compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori:
• Natura liantului – astfel mortarele de ipsos se intaresc foarte repede,
cele de ciment mai incet, iar cele de var foarte incet.
• Consistenta mortarului – astfel mortarele Àuide cu mai multa apa su
mai mult nisip ¿n se intaresc mai incet decat cele vartoase;
Tehnologia meseriei - 83
• Temperatura aerului – pe timp friguris mortarele se intaresc mai incet,
deoarece evaporarea apei din mortar se face mult mai greu.
A.5. Contractia
Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se
observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar crapaturi in mortarul din
rosturile zidariei, fapt ce duce la micsorarea rezistentei zidariei. Contractia
este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si prea Àuide.
Mortarele cu lianti care se intaresc incet si cu o compozitie granulometrica
buna a nisipului se contracta putin. Contractia se impiedica prin folosirea unui
nisip cu granulometrie bine aleasa si printr-un mic adaos de var (mortar de
ciment cu adaos de lapte). In general, mortarele vartoase se contracta foarte
putin. Laboratorul de santier are sarcina de a face incercarile necesare, astfel
ca la zidarie sa se foloseasca mortare care sa nu se contracte decat foarte putin
pentru a impiedica aparitia ¿surilor si crapaturilor.
A.6. Adeziunea
Este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor
mici, etc. In caz contrar, zidaria nu capata rezistenta necesara producandu-
se o alunecare a randurilor de caramizi pe mortar, atat pe lungime, cat si
pe latimea zidariei. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de
natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc
la zidarie.
Mortarele cu intarire rapida adera mai slab decat cele cu intarire mai lenta,
iar cele cu consistenta vartoasa adera mai greu la caramizi sau beton decat cu
cele cu consistenta plastica.
De asemenea, mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru
fatade, daca acestea nu sunt bine udate inainte de a ¿ folosite in zidarie.
Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absortie a apei
(caramida obisnuita cu grad de absortie a apei de peste 8%), adera bine cu
mortarul, iar zidaria rezultata este rezistenta.
A.7. Rezistenta la compresiune
Se determina pe cuburi cu latura de 7.07 cm si se masoara prin forta de
compresiune pe care o poate suporta un asemenea cub de mortar pe 1 cm
2

de suprafata supusa acestei forte pana la rupere. Rezistenta la compresiune
variaza, marindu-se in timp, pe masura ce mortarul se intareste.
Rezistenta la compresiune a mortarului de ciment si a mortarului de ciment
cu adaos de var sau argila, determinate dupa 28 zile de la preparare, se numeste
marca mortarului. Daca rezistenta se determina dupa 3 zile de intarire, se
constata ca nu se ajunge decat la 25% din marca mortarului, iar dupa 90 de zile
poate ajunge cu 30% mai mare decat marca mortarului.
84 - Tehnologia meseriei
In functie de rezistenta minima la compresiune stabilita dupa 28 zile de
la prepararea mortarului, acestea se clasi¿ca in urmatoarele marci: M4, M10,
M25, M50 si M100. Deoarece mortarele de var nu se intaresc la 28 de zile si
la 90 de zile, cand se obtine rezistenta minima la compresiune de 4 Kgf/cm
2
,
2, adica rezistenta minima la compresiune este de 2 Kgf/cm
2
.
B. TRANSPORTUL MATERIALELOR PENTRU LUCRARI
DE ZIDARIE
Prin transportul materialelor se intelege atat transportul orizontal cat si
transportul vertical (la diferite niveluri).
De viteza si de ritmicitatea transportului sepinde incadrarea in gra¿cul de
executie a lucrarilor. Transportul materialelor implica doua faze: prima, cand
materialele sunt aduse de la producator la societatea constructoare; iar a doua,
de la sediul ¿rmei, pe santier la punctele de lucru.
Zilnic se intocmesc gra¿ce de aprovizionare correlate cu cele de executie
astfel incat sa ¿e eliminate timpii morti (descarcarea materialelor la depozitele
societatii si incarcarea pentru transport la punctele de lucru pa santier). In
acest fel se elimina serviciile de receptie si pastrare a materialelor in depozite.
Prin introducerea gra¿celor zilnice de livrari s-au obtinut o serie de
avantaje cum ar ¿:
• Eliminarea depozitelor la sediul societatii precum si in santier, la
punctele de lucru;
• Eliminarea receptiilor inutile;
• Sporirea disciplinei in santier; marirea mobilitatii echipelor;
• Reducerea consumului speci¿c de materiale;
• Eliminarea degradarii unor materiale prin depozitare.
Mijloacele folosite la transportul materialelor trebuie sa corespunda
categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel:
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara
stirbituri;
• Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze
starea de omogenizare si in special mortarul de ciment se va transporta
si se va pune in opera cat mai repede posibil;
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor
pe palete (caramizi, blocuri mici ceramice, placi sau fasii de ipsos sau
BCA- beton cellular autoclavizat-, saci de ciment sau var etc.) care,
cu ajutorul mijloacelor de ridicat, materialele sunt usor de incarcat si
descarcat.
Tehnologia meseriei - 85
B.1. Transportul materialelor pe orizontala
Se face cu ajutorul autobetonierelor, basculantelor, remorcilor, roabelor,
carucioarelor, scafelor metalice, tomberoanelor, vagonetelor, containerelor,
benelor speciale pentru mortar sau beton, bene basculante etc.
B.2. Transportul materialelor pe verticala
Se executa cu ajutorul: scripetilor, elevatoarelor, transportoarelor cu banda,
macaralelor Pionier, macaralelor turn, pompelor pentru mortar etc.
Bibliogra¿e:
• Cartea zidarului;
• Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere- autor D. Plesoianu.
Intrebari
1. Care sunt conditiile tehnice care trebuie indeplinite de catre mortarele
de zidarie?
2. Ce se intelege prin consistenta mortarului?
3. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea
de masura prin care se exprima acestea?
4. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie?
Dar a mortarelor pentru tencuieli?
5. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului?
6. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar?
7. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?
8. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?
9. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?
10. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?
11. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete?
12. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele
adera mai bine la suprafete?
13. Ce se intelege prin marca mortarului?
14. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunoasteti?
15. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra¿celor zilnice
de livrari?
16. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile
folosite la transportul pe orizontala si verticala a materialelor?
86 - Tehnologia meseriei
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul
a¿rmatiei (A= Adevarat si F= Fals):
1. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de
continutul de parti ¿neale ale nisipului, de ciment sau var
si de cantitatea de apa folosita la amestecare. A/F
2. In functie de dozaj, mortarele pot ¿ vartoase, plastice
sau Àuide. A/F
3. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,
in laboratoarele de santier. A/F
4. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in
interiorul lui se aÀa plumb care aduce conul
la greutatea de 1000 gr. A/F
5. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste
numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. A/F
6. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie sa ¿e
cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre
10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. A/F
7. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F
8. Cu cat mortarul contine mai putine parti ¿ne si liant,
cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat
si de folosit la zidarie. A/F
9. Plasticitatea mortarului se micsoreaza prin adaugarea
in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F
10. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate
obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. A/F
11. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a ¿ omogen A/F
12. Mortarul, inainte de a ¿ pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F
13. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul
sa capete o anumita rezistenta la intindere. A/F
14. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului
care se observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F
15. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la marirea
rezistentei zidariei. A/F
16. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj
mic de ciment si prea Àuide. A/F
Tehnologia meseriei - 87
17. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F
18. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera
la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F
19. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale
care se folosesc la zidarie. A/F
20. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat
a celora cu intarire lenta. A/F
21. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru
fatade, daca acestea sunt bine udate inainte de a ¿ folosite
in zidarie. A/F
22. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de
absorbtie de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria
rezultata este rezistenta. A/F
23. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub
cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm
2
dupa 28 zile de la turnare. A/F
24. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la
preparare, mortarele se clasi¿ca in urmatoarele marci:
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F
25. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si
de ritmicitatea transportului de materiale. A/F
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca………….,
sunt: consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia,
adeziunea, rezistenta la compresiune.
2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti ………….. ale
nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de ……….. folosita la
amestecare.
3. In functie de ………., mortarele pot ¿ vartoase, plastice sau Àuide.
4. Consistenta se determina cu ajutorul conului …………… in
laboratoarele de santier.
5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune
dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in ……………., la care
se atasaza un maner din teava. Are o greutate de ………gr.
6. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari
de ………….si de ……………..
88 - Tehnologia meseriei
7. Cu cat mortarul contine mai multe parti……………..si ……………..,
cu atat este mai plastic, mai usor de ……………. si de folosit la zidarie.
8. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari
de ……………si ………….
9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin
adaugarea unei cantitati de ………………sau ………………….
10. Segregarea este tendinta de……………………a partilor ¿ne ale
nisipului si cimentului de granulele ……………de …………….., care
dupa un anumit timp, se lasa la ……………….. varnitelor, containerelor,
roabelor sau galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul.
11. Mortarul, inainte de a ¿ pus in lucru, trebuie ……………… din nou
pentru al scoate din starea de segregare.
12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o
anumita…………... la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii
factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperatura aerului.
13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin…………….. volumului
care se observa in momentul in care au aparut…………….. si
chiar……………….. in mortarul din rosturile zidariei.
14. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la micsorarea ………………
zidariei
15. Contractia este mare in special ma mortarele cu dozaj……………. de
ciment si ……………Àuide.
16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a ………….la suprafata
caramizilor, blocurilor mici etc.
17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai…………. Decat a
celora cu intarire……….
18. Mortarele adera slab la caramizile dublu prestate pentru fatade, daca
acestea nu sunt bine……………inainte de a ¿ folosite in zidarie.
19. Un material de zidarie cu fata…………..si cu grad bun de ……………..
de peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.
20. Marca mortarului este rezistenta la ………….. a unui cub cu latura
de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm
2
dupa …….. zile de la
turnare.
21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 de zile de la preparare,
mortarele se clasi¿ca in urmatoarele………………: M4; M10; M25;
M50 si M100
22. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de ……………. si de
………………… transportului de materiale.
23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei
materialelor si conditiilor de lucru, astfel:
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier………. si
fara…………;
Tehnologia meseriei - 89
• Mortarul se va incarca usor, nu se va …………… si se va cauta sa se
pastreze starea de …………… si in special mortarul de ciment se va
transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil;
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe
………..
RASPUNS LA TESTUL 2 DE ATUOEVALUARE
1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele, sunt:
consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia,
adeziunea, rezistanta la compresiune.
2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti ¿neale ale
nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de apa folosita la
amestecare.
3. In functie de dozaj, mortarele pot ¿ vartoase, plastice sau Àuide.
4. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon in laboratoarele de
santier.
5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune
dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in centrimetri, la care se
ataseaza un maner din teava. Are o greutate de 300 gr.
6. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a lua diferite forme.
7. Cu cat mortarul contine mai multe parti ¿ne si liant, cu atat este mai
plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie.
8. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari
de nisip si liant.
9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin
adaugarea unei cantitati de var sau argila.
10. Segregarea este tendinta de separare a partilor ¿ne ale nisipului si
cimentului de granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se
lasa la fundul varnitelor, containerelor, roabelor sau galetilor in care
este depozitat sau transportat mortarul.
11. Mortarul, inainte de a ¿ pus in lucru, trebuie amestecat din nou pentru
al scoate din starea de segregare.
12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o
anumita rezistenta la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii
factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperature aerului.
13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care
se observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar crapaturi in
mortarul dn rosturile zidariei.
14. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la micsorarea rezistentei zidariei.
15. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si
prea Àuide.
90 - Tehnologia meseriei
16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a adera la suprafata
caramizilor, blocurilor mici etc.
17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai claba decat a celora cu
intarire lenta.
18. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca
acestea nu sunt bine udate inainte de a ¿ folosite in zidarie.
19. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de
peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.
20. Marca mortarului este rezistenta la compresiune a unui cub cu latura
de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa 28 de zile de la
turnare.
21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare,
mortarele se clasi¿ca in urmatoarele marci: M4; M10; M25; M50 si
M100.
22. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea
transportului de materiale.
23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei
materialelor si conditiilor de lucru, astfel:
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara
stirbituri;
• Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze
starea de omogenizare si in special mortarul de ciment, se va transporta
si se va pune in opera cat mai repede posibil;
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe
palete.
TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 1
TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR
LIANTILOR SI AGREGATELOR:
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta
executarii proiectului;
A. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 0.50 m
3
pentru
stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc;
B. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10,
M25, M50, M100, in functie de dozajul volumetric;
C. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul in parti
volumetrice;
D. Sa se determine consistenta mortarului preparat.
Aceste test de evaluare practica va avea loc in atelier.
Tehnologia meseriei - 91
TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 2
TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR
LITANTILOR SI AGREGATELOR:
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta
executarii proiectului;
E. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 1.00 m
3
pentru
stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc.;
F. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10,
M25, M50, M100 in functie de greutatea componentelor;
G. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul stability
in urma cantaririi;
H. Sa se determine consistenta mortarului preparat.
A ceste teste de evaluare practica va avea loc in atelier.
TEST DE EVALUARE TEORETICA
La propozitiile de la 1 la 38, raspundeti in scris:
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?
2. In ce se face singerea manuala a varului bulgari?
3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea
varului?
6. Ce se intelege prin lapte de var?
7. Cand varul stins devine var-pasta?
8. Ce operatii sunt effectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul
varului pasta?
9. Dupa cata vreme de la stingere, este recomandata folosirea varului-
pasta?
10. Cand se foloseste stingerea mencanizata a varului?
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului
bulgari?
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?
13. Care este granulatia nisipului?
14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa ¿e
considerat curat?
15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarelor?
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?
92 - Tehnologia meseriei
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea
mortarelor?
20. In cat timp se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a
mortarului fata de cea manuala?
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?
23. Care sunt conditiile tehnice catre trebuie indeplinite de catre mortarele
de zidarie?
24. Ce se intelege prin consistenta mortarului?
25. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea
de masura prin care se exprima aceasta?
26. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie?
Dar a mortarelor pentru tencuieli?
27. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului?
28. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar?
29. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?
30. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?
31. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?
32. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?
33. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete?
34. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele
adera mai bine la suprafete?
35. Ce se intelege prin marca mortarului?
36. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunosteti?
37. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra¿celor zilnice
de livrari?
38. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile
folosite la transportul pe orizontala sip e verticala a materialelor?
La propozitiile de la 38 la 82, folositi literele A sau F pentru a prezica
tipul a¿rmatiei (A= Adevarat, F= Fals):
9. Stingerea varului se poate face manual sau mencanizat. A/F
40. Stingerea mecanizata sa varului se face in varnita. A/F
41. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul
de a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F
42. Bulgarii de var se introduce in varnita, manual. A/F
43. Varul pasta se obtine in momentul in care apa sin laptele
de var s-a evaporat. A/F
Tehnologia meseriei - 93
44. Groapa de var se pardoseste cu sanduri de brad. A/F
45. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea
operatiei de stingere. A/F
46. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta,
se foloseste, pentru stingerea varului, instalatii speciale
prevazute cu stingatoare de var. A/F
47. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este
cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F
48. Mortarele simple folosesc doi lianti iar cele mixte trei. A/F
49. Dozajul este proportia de materiale ce intra in componenta
unui mortar. A/F
50. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate
volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg.). A/F
51. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. A/F
52. In cazul mortarelor hidraulice, liantii se intaresc in aer. A/F
53. Mortarul pe baza de avr va ¿ consumat in timp de doua saptamani
iar cel de baza de ciment in timp de 12 ore. A/F
54. Mortarul marca 4 este un mortar pe baza de var ce contine
una parte var si 3-4 parti nisip. A/F
55. Mortarul marca 100 este un mortar pe baza de ciment
care contine una parte ciment si 4 parti nisip. A/F
56. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute
si este stabilita in urma incercarilor. A/F
57. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat
in statii de mortare- betoane. A/F
58. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde
de continutul de parti ¿neale ale nisipului, de ciment sau
var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. A/F
59. In functie de dozaj, mortarele pot ¿ vartoase, plastice sau Àuide. A/F
60. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,
in laboratoarele de santier. A/F
61. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in interiorul
lui se aÀa plumb care adduce conul la greutatea de 1000 gr. A/F
62. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste
numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. A/F
63. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie
sa ¿e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie
si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. A/F
64. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F
94 - Tehnologia meseriei
65. Cu cat mortarul contine mai putine parti ¿ne si liant, cu atat
este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. A/F
66. Plasticitatea mortarului se miscoreaza prin adaugarea
in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F
67. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine
si adaugarea unei cantitati de var sau argila. A/F
68. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a ¿ omogen. A/F
69. Mortarul, inainte de a ¿ pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F
70. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul
sa capete o anumita rezistenta la intindere. A/F
71. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului
care se observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F
72. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei. A/F
73. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment
si prea Àuide. A/F
74. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F
75. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera;
a suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F
76. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale
care se folosesc la zidarie. A/F
77. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat
a celora cu intarire lenta. A/F
78. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade,
daca acestea sunt bine udate inainte de a ¿ folosite in zidarie. A/F
79. Un material de zidarie ci fata poroasa si cu grad bun de absorbtie
de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata
este rezistenta. A/F
80. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub
cu latura de 7.07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm
2
dupa 28 zile de la turnare. A/F
81. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la
preparare, mortarele se clasi¿ca in urmatoarele marci:
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F
82. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de
ritmicitatea transportului de materiale. A/F
Tehnologia meseriei - 95
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 5: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR
COD NOMENCLATOR 7122.2.1
96 - Tehnologia meseriei
CONSTRUIREA ZIDULUI
TRASAREA ZIDULUI
A. Introducere
De modul cum se realizeaza trasarea, depinde atat structura de rezistenta a
unei cladiri cat si aspectul sau interior si exterior . Trasarea se face pe fundatii,
plansee sau pe zidurile inferioare (cand acestea sunt mai groase) si se executa
dupa un plan de executie.
B. Modalitati de marcare a liniilor
Inainte de executarea zidurilor are loc o trasare a acestora.
Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot ¿ marcate cu scanduri, sipci, sau
sfori ori insemnate pe planseu sau pe zidaria inferioara prin linii trasate cu
creionul sau imprimate cu sfoara trecuta prin praf de creta.
La metoda de trasarea cu sfoara se procedeaza astfel: se imbiba sfoara in
vopsea sau praf de creta, este prinsa la capete de catre doi muncitori care vor
¿xa sfoara intre cele doua puncte ce vor ¿ unite printr-o linie. Cel de-al treilea
muncitor va prinde sfoara de mijlocul ei, o va ridica de la sol dupa care o va lasa
brusc, ea lasand un marcaj de vopsea pe suport(fundatie, perete, planseu Fig.1).
Linie lasata de sfoara imbibata in vopsea sau praf de creta.
Lucrarile de trasare sub cota zero(± 0,00), se fac inainte de executarea
fundatiei. Punctele si axele materializate pe teren la trasarea fundatiei trebuie
sa ¿e folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe plansee.
Lucrarile de trasare peste cota zero(±0,00) se repeta pe ¿ecare planseu in parte.
C. Instrumente folosite la trasarea peretilor
- metrul; folosit la masurarea lungimilor, grosimilor si inaltimilor;
- dreptarul; se foloseste la trasarea si veri¿carea liniilor drepte si a
suprafetelor plane.
- coltarul (echerul, ghiunia, vinclul); serveste la veri¿carea si trasarea
unghiurilor drepte;
Fig.1. Trasarea conturului
peretilor pe fundatie cu
ajutorul sforii trecute prin
vopsea sau praf de creta.
Tehnologia meseriei - 97
- ¿rul cu plumb(cumpana); se veri¿ca verticalitatea diferitelor elemente
ale constructiei;
- furtunul de nivel; se foloseste la stabilirea orizontalitatii si verticalitatii
elementelor de constructii.
- Abstecul; foloseste zidarului pentru a pastra si veri¿ca in timpul
lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida. Intre
abstecuri se intinde o sfoara iar dupa executarea ¿ecarui rand de
zidarie, sfoara se muta la randul urmator.
In locul bornelor (¿xate in afara planului cladirii), indicarea laturilor
peretilor se poate face cu ajutorul unor scanduri ¿xate pe pamant (¿g.3)
Marcajele de pe borne (cuie, crestaturi)
La trasarea liniei exterioare a zidului (¿g.4), se unesc cu o sfoara solida
marcajele lasate pe bornele de la trasarea fundatiei. De aceasta sfoara, se
leaga ¿rul cu plumb, care va indica un punct pe fundatie. Localizand astfel
doua puncte pe fundatie, ce vor ¿ unite cu o sfoara, vor ¿xa latura exterioara
a zidului. Dupa zidirea primului rand de caramizai si veri¿carea trasarii,
scandurile, sipcile sau insemnarile cu creta, nu mai sunt necesare, dar trebuie
sa se pastreze sfoara intinsa care ajuta la zidirea succesiva a ¿ecarui rand de
caramizi.
Fig.2. Instrumente pentru masurat
orizontalitatea si verticalitatea;
a) dreptar;
b) coltare;
c) ¿r cu plumb;
d) nivela (boloboc);
e) furtun de nivel
Fig.3. Marcarea santurilor pentru fundatii si
ziduri cu ajutorul scandurilor
Fig.4. Trasarea pe fundatie a liniilor exterioare
zidului
98 - Tehnologia meseriei
La colturile zidurilor, sfoara se ¿xeaza cu ajutorul unor scoabe sau se leaga
de abstecuri sau sabloane pentru a se mentine intinsa.
La trasarea golurilor de usi si ferestre, se folosesc sabloane din lemn sau
metal, asezate cu exactitate in goluri si sustinute cu proptele in timpul lucrului.
D. Trasarea axelor de referinta ale cladirii(axele peretilor exterior
care delimiteaza cladirea) marcate prin borne pe teren
La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea la care se
utilizeaza dreptarul si echerul (Fig.5). se procedeaza astfel: avandu-se trasata
una dintre laturi (AB), se pozitioneaza dreptarul pe linia AB in asa fel incat
punctele A si B sa se aseze pe dreptar. In acest punct se asaza coltul de 90 grade
a echerului care se sprijina cu una din laturi pe dreptar, putandu-se astfel trasa
linia AA1, perpendicular pe linia AB. Pe linia nou create (AA1), se poate marca
lungimea unui zid (a) data de latura AC. La fel se procedeaza si la obtinerea
laturii BD.
La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza bornele ¿xate in afara
planului cladirii. Se unesc cu o sfoara solida punctele marcate prin cuie sau
crestaturi pe borne iar de sfoara bine intinsa se leaga ¿rul cu plumb care va
marca laturile sau axa peretelui.
E. Trasarea axelor
a) peretilor transversali, notate in proiect astfel: a, b, c
b) peretilor longitudinali, notate in proiect astfel: 1 , 2 ,3
Fig. 6. Trasarea aliniamentelor drepte
Fig. 7. Fixarea axelor longitudinale si
transversale
Fixarea axelor cladirii se face pe borne
montate in afara planului cladirii.
Fig. 5. Trasarea aliniamentelor paralele
Tehnologia meseriei - 99
F. Determinarea inaltimii peretilor
In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1,00
m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris
si fata de ea se ¿xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari.
Ea se traseaza cu dreptarul si cu nivela sau cu furtunul de nivel. Stabilirea
orizontalitatii cu ajutorul furtunului de nivel se face astfel: unul din cei doi
muncitori(se lucreaza in echipa de doi) stabileste pe perete inaltimea de un
metru prin marcarea unui semn cu creionul si va ¿xa nivelul apei din tubul de
sticla la semnul marcat pe perete . Celalalt muncitor va apropia si el tubul de
sticla a furtunului de perete. Cand miscarea apei s-a stabilizat in furtun, poate si
al doilea muncitor sa marcheze un semn pe perete in dreptul nivelului apei din
tubul ce-i apartine. Continuand din loc in loc aceasta modalitate de marcare, se
pot obtine mai multe puncte de reper care prin unirea lor, duc la obtinerea unei
linii (linie de vagris) orizontale de la care se pot trasa alte cote. La deplasarea
furtunului, capetele acestuia, vor ¿ astupate evitandu-se totodata gatuirea lui
pentru a permite circulatia in voie a apei. Tehnica lucrului cu furtunul de nivel
se bazeaza pe principiul vaselor comunicante.
Cota care stabileste inaltimea zidului este a, cota care va ¿ veri¿cata prin
masurare cu ajutorul metrului sau ruletei pe masura ce se construieste zidul.
G. Determinarea nivelului de rezemare a planseului
Se face prin masurare pe perete, din loc
in loc, de la linia orizontala(linia de vagris).
Trasarea zidului se va face numai pana la
aceasta cota, cota de la care va incepe executia
planseului.
a - Inaltimea zidului (inaltimea la care se
va monta planseul)
b - Latimea planseului
H. Marcarea golurilor din pereti
Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea
golurilor in pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile care incep
de la un anumit nivel al zidului,
trasarea se va face mai tarziu.
Fig.8. Marcarea inaltimii peretelui
a- Inaltimea zidului
100 - Tehnologia meseriei
Bibliogra¿e:
• Cartea zidarului
• Constructii si tehnologia lucrarilor: autori R.Constantinescu, C.Pavel,
V. Voinescu;
• Desen tehnic – autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu, Radu
Margineanu.
Intrebari:
1. Care este suportul pe care se asaza cladirile?
2. Cu ce se pot marca liniile zidurilor la trasare?
3. Care sunt instrumentele folosite la trasarea liniilor?
4. Care sunt unitatile de masura urilizate in constructii?
5. Cu ce se ¿xeaza sfoara la colturile zidului, pentru ca asezarea
caramizilor in zid sa se faca dupa o linie dreapta?
6. Cum se procedeaza la trasarea aliniamentelor paralele?
7. Cum se procedeaza la trasarea liniei orizontale cu ajutorul furtunului
de nivel?
8. Pe ce principiu se bazeaza aceasta metoda de trasare?
9. Cum se numeste linia care reprezinta nivelul orizontal?
10. La ce inaltimi se traseaza linia de vagris fata de nivelul pardoselii?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul
a¿rmatiei (A= adevarat, F= fals).
1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, plansee sau ziduri
mai groase. A/F
2. Trasarea se face dupa un plan de executie. A/F
3. Pentru trasarea liniilor cu sfoara, aceasta este imbibata cu vopsea
sau se trece prin praf de creta. A/F
4. Unitatea de masura a lungimilor in constructii este milimetrul. A/F
5. Cu ajutorul ¿rului cu plumb se veri¿ca orizontalitatea. A/F
6. Reprezentarea marcajelor pe borne se face cu ajutorul cuielor
sau a crestaturilor. A/F
7. La marcarea golurilor in pereti, se utilizeaza sabloane din
lemn sau metal. A/F
8. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoare neagra. A/F
9. Sfoara, la marcarea randurilor de caramizi, se leaga de caramizi. A/F
10. Modul de trasare a liniilor orizontale cu aajutorul furtunului
de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante. A/F
Tehnologia meseriei - 101
11. Linia orizontala trasata la inaltimea de 1.00 m fata de pardoseala,
se numeste linie de vagris. A/F
Raspunsuri la intrebari; 1A; 2A; 3A; 4F; 5F; 6A; 7A; 8F; 9F; 10A;11A.
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Trasarea zidurilor se face pe………………………, ………………
sau pe zidurile inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa
dupa un plam………………………. .
2. Furtunul de nivel este aclatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de
……………………… m prevazut la ambele capete cu………………
de sticla transparent.
3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot ¿ marcate cu
……………….,………………. sau sfori.
4. La trasarea aliniamentelor paralele, una din metode este cea la care se
utilizeaza…………………………..
5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si veri¿ca in timpul
lucrului linia fetei si………………………..al randurilor de caramida.
6. La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza………………¿xate in
afara planului cladirii.
7. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul
+1,00 m deasupra pardoselii. Acesta linie se numeste……………
sau………………si fata de ea se ¿xeaza diverse alte cote necesare la
executarea altor lucrari.
8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul
metrului sau ruletei de la ………………….de…………………….pe
masura ce se construieste zidul.
9. Determinarea nevelului de rezemare a planseului se face prin masurare
de la ……………(linia de vagris).
10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu ………………..iar
notarea axelor longitudinale se face cu………………..
11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la
marcarea…………………din pereti care incep la nivelul planseului
pentru usi iar la ………………care incep de la un anumit nivel al
zidului, se vor trasa mai tarziu.
102 - Tehnologia meseriei
RASPUNS LA TESTUL NR.2
1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, plansee, sau pe zidurile
inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plan de
executie.
2. Furtunul de nivel este alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-
20m, prevazut la ambele capete cu tuburi de sticla transparenta.
3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot ¿ marcate cu scanduri, sipci
sau sfori.
4. La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea la
care se utilizeaza dreptarul si echerul.
5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si veri¿ca in timpul
lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.
6. La trasarea aliniamentelor drepte, se utilizeaza bornele ¿xate in afara
planului claditii .
7. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul
+1,00 m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal
sau vagris si fata de ea se ¿xeaza diverse alte cote necesare la
executarea altor lucrari.
8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul
metrului sau ruletei de la linia de vagris pe masura ce se construieste
zidul.
9. Determinarea nevelului de rezemare a planseului, se face prin
masurare de la linia orizontala(linia de vagris).
10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu litere iar notarea axelor
longitudinal se face cu cifre.
11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea
golurilor din pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile
care incep de la un anumit nivel al zidului, trasarea se va face mai
tarziu.
GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE
Montarea hidroizolatiei
1. Citeste ¿sa de informatii de la pag.16;
2. Intalneste-te de ¿ecare data cu instructorul tau cand consideri ca este
necesar;
3. Studiul individual - citeste paginile referitoare la montarea
hidroizolatiei din:
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.
Pavel, Voinescu;
Tehnologia meseriei - 103
• Cartea zidarului;
• Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………….
• Vizualizeaza ¿lmul cu titlul………………………………..
• Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;
• Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)
4. Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei 2, pag.21;
5. Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de la pag.22
6. Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de pag. 23-24;
7. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.
Obiective ajutatoare
D2.1. Transportul materialelor la punctual de lucru;
D2.2. Trasarea cartonului bitumat la dimensiuni;
D2.3. Decuparea cartonului bitumat;
D2.4. Topirea masticului bituminos;
D2.5.Intindetrea masticului bituminos;
D2.6. Intinderea si lipirea cartonului bitumat pe stratul de mastic bituminos;
ACTIVITATI DE INVATARE
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practic toate operatiile care tin de:
- Ridicarea si transportul materialelor la punctul de lucru;
- Trasarea cartonului bitumat;
- Decuparea cartonului bitumat;
- Incalzirea pana la topire a masticului bituminos;
- Asezarea stratului de mastic bituminos
- Intinderea si lipirea cartonului bitumat;
FISA DE INFORMATII
CONSTRUIREA ZIDULUI
MONTAREA HIDROIZOLATIEI
A. INTRODUCERE
Hidroizolatiile sunt lucrari care se executa pe suprafata unor elemente de
constructii pentru a le proteja impotriva umezelii sau a in¿ltrarii apei, iar in
unele cazuri, pentru a le proteja impotriva actiunii corozive a apelor.
Dupa tipul materialelor din care se executa, hidroizolatiile pot ¿:
a. Hidroizolatii rigide - executate pe baza de ciment, realizate din beton
si tencuieli impermeabile(hidrofuge), se utilizeaza contra apelor sub
presiune.
104 - Tehnologia meseriei
b. Hidroizolatii metalice - realizate din foi metalice imbinate prin lipire
sau sudare, utilizate la constructii supuse la presiuni si temperature
mari .
c. Hidroizolatii bituminoase – care la randul lor se impart in:
- Hidroizolatii vopsite – aplicate la rece sau la cald prin vopsire sau
stropire, folosite impotriva umiditatii natural a solului sau a barieirei
de vapori;
- Hidroizolatii plastice (asfaltice) – utilizate la izolarea pardoselii
impotriva apei capilare;
- Hidroizolatii elastice – realizate din carton bitumat, panze bitumate,
impaslitura din ¿bra de sticla bitumata, tesatura din ¿bra de sticla
bitumata, foi din mase plastic, table metalice. Se executa la cald sau la
rece. Rezista la eforturi de intindere.
d. Hidroizolatii mixte – sunt combinatii de hidroizolatii si materiale:
- Hidroizolatii bituminoase – se aplica pe tencuieli hidrofuge
- Hidroizolatii bituminoase cu o izolatie metalica (foi de plumb, cupru,
otel, aluminiu, etc.)
Aceste izolatii sunt durabile si e¿cace. Se aplica in mod current la rosturile
de tasare la fundatii sau cand hidroizolatia este supusa local la presiuni
mari.
e. Hidroizolatiile contra umiditatii solului – protejeaza elementele
de constructii contra patrunderii prin absobtie capilara a umiditatii
pamantului. Dupa pozitia pe care o au in constructie, exista:
- Hidroizolatii orizontale la pereti;
- Hidroizolatii vertical la peretii subsolului;
- Hidroizolatii orizontale sub pardoseala subsolului.
Hidroizolatii orizonatale la pereti
Acest tip de hidroizolatie se executa la peretii exteriori si interiori, pentru
constructii cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate, a
umezelii din fundatie in pereti.
La constructiile fara subsol, se prevad hidroizolatii orizontale deasupra
soclului fundatiei , acolo unde incepe zidaria de elevatie. Acestea se gasesc la
minimum 30 cm deasupra trotuarului sau deasupra nivelului terenului. Soclul
se protejeaza cu o tencuiala impermeabila (Fig.1)
In cazul constructiilor cu subsol (¿g.2), la pereti se prevad urmatoarele
urmatoarele hidroizolatii orizontale:
• Hidroizolatie la partea inferioara (Fig.2a.), atat pentru peretii exterior cat
si pentru cei interior, care se amplaseaza la cota pardoselii subsolului sau sub
aceasta cu circa 20 cm; se executa dintr-un strat de carton bitumat tip CA 400
intre doua straturi de mastic bituminous, presarate cu nisip;
Tehnologia meseriei - 105
• Hidroizolatie la partea superioara prevazuta numai la peretii exteriori (Fig.
2b), care se amplaseaza la minimum 30 cm deasupra nivelului terenului si la
cel putin 7 cm sub fata inferioara a planseului de peste subsol pentru a preveni
patrunderea umezelii in acest planseu si in peretii parterului.
Hidroizolatii verticale la pereti
La constructiile cu subsol, hidroizolatia verticala se aplica pe toate
suprafetele care sunt in contact cu pamantul. Aceasta hidroizolatie se executa
de la talpa fundatiei pana la 30 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului.
Partea de hidroizolatie care se aÀa sub nivelul trotuarului, se executa din
material bituminoase. Peste nivelul trotuarului (la soclu), se poate executa o
izolatie bituminoasa, o izolatie de betoane si mortare hidrofuge, placaje din
piatra, etc.
Fig.1. Hidroizolatii la peretii de la subsol: a) la perete exterior; b) la perete interior;
1. perete exterior; 2. Pardoseala; 3. Strat –suport al pardoselii subsolului; 4. Strat ¿ltrant;
5. Umplutura de pamant; 6. Teren natural; 7. Soclul fundatiei; 8. Bloc de fundatie;
9. Hidroizolatie orizontala; 10. Protectie soclu; 11. Trotuar.
Fig.2. Hidroizolatii la constructii cu subsol: 1. Perete de subsol; 2. Planseu peste subsol;
3. Pardoseala; 4. Strat ¿ltrant; 5. Teren natural; 6. Fundatie; 7. Hidroizolatie orizontala;
8. Hidroizolatie vertical; 9. Trotuar. 10. Zidaria de protective a hidroizolatiei vertical.
106 - Tehnologia meseriei
B. RIDICAREA DE LA MAGAZIE SI TRANSPORTUL LA PUNCTUL
DE LUCRU A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE
Materialele necesare pentru executarea hidroizolatiei sunt cartonul bitumat,
masticul bituminous, nisip, lemne pentru foc, butoi metallic pentru topirea
masticului bituminous. Aceste material se ridica de la magazia santierului si
se transporta la punctul de lucru cu ajutorul targilor, roabelor, galetilor, etc.
C. TRASAREA SI DECUPAREA CARTONULUI BITUMAT
Cartonul bitumat se livreaza in suluri. Inainte de trasare, sulurile de carton
sunt derulate si intinse pe o suprafata dreapta si curata.
Dupa ce cartonul a fost intins, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca
din loc in loc, cota c (latimea fasiei de carton). Punctele astfel formate, se vor
uni cu un dreptar prin trasarea unei linii cu creionul.
Dupa ce cartonul a fost trasat pe toata lungimea b (lungimea zidului),
aceasta se decupeaza cu foarfeca sau cutitul.
Cota (a) reprezinta latimea sulului de carton decupata, care este egala cu
latimea peretelui.
D. TOPIREA MASTICULUI BITUMINOS
Masticul bituminos se livreaza in calupi circulari dar se foloseste sub
forma de pasta care se obtine prin topirea acestuia. Pentru a putea ¿ topit, el se
sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan. Bucatile de dimensiuni reduse sunt
introduce intr-un butoi metalic asezat pe un cuptor din caramizi in care va arde
un foc nu prea mare pentru a putea ¿ evitata aprinderea masticului. Dupa ce
acesta s-a topit, se scoate focul din cuptor si cu ajutorul unui cancioc cu coada
mai lunga, masticul lichid este pus in galeti cu ajutorul carora este transportat
la locul de executie a zidului.
E. Asezarea stratului de mastic bituminos
Inainte de asezarea pastei de mastic, locul marcat pentru trasarea zidului
este bine curatat pentru ca masticul sa adere cat mai bine la suportul zidului
Fig.3. Trasarea cartonului bitumat
Tehnologia meseriei - 107
(beton, zid de piatra, etc.). intinderea pastei de mastic se va face cu ajutorul
canciocului si a mistriei. Se va avea in vedere ca la intinderea lui sa nu ¿e
acoperite liniile de marcaj ale peretelui. Pe masticul astfel intins, se presara un
strat subtire de nisip.
F. INTINDEREA SI LIPIREA CARTONULUI BITUMAT
Se presupune ca decuparea cartonului asfaltic s-a facut exact la latimea
peretelui. Dupa decupare, cartonul a fost rulat sul. Pentru ca marginea
cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur a peretelui, se foloseste un
dreptar care va delimita linia interioara a zidului. Pe langa acest dreptar bine
¿xat, se va trece la derularea sulului de carton incepand de la un capat al
zidului. Inca din momentul intinderii, cartonul este bine apasat pe stratul de
mastic pentru a nu se cuta.
Dupa ce fasia de carton a fost ¿xata, peste aceasta se intinde un alt strat
de mastic bitumat cu conditia ca acesta sa nu depaseasca linia de contur a
cartonului. Peste acest nou strat de mastic, se va presara un strat de nisip.
In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la innadiri,
cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu bitum (Fig.5.). la
lucrarile de montare a hidroizolatiei, se vor respecta normele speci¿ce de
protctia muncii si PSI.
Fig.4. intinderea cartonului
Fig.5. Locul de
suprapunere a
cartonului bituminat pe
latime de 10 cm
108 - Tehnologia meseriei
Bibliogra¿e:
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori: R. Constantinescu,
C.Pavel, Voinescu.
• Cartea zidarului.
Intrebari:
1. Care este rolul hidroizolatiilor?
2. Dupa tipul materialelor din care se executa, de cate tipuri sunt
hidroizolatiile ?
3. Dupa pozitia pe care o ocupa la pereti, de cate feluri sunt hidroizolatiile?
4. Care este rolul hidroizolatiilor orizontale la pereti?
5. Care este rolul hidroizolatiilor verticale la pereti?
6. Cu ce se transporta materialele hidroizolante la punctual de lucru?
7. De cine este data latimea de decupare a cartonului bitumat?
8. Care sunt materialele utilizate la hidroizolatiile orizontale?
9. Care este operatia care transforma masticul bitumat in pasta?
10. Inainte de intinderea masticului bitumat pe suport (fundatie, perete,
planseu), ce operatie se executa?
11. Care este latimea peste care se suprapune cartonul bitumat in cazul
innadirilor?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul
a¿rmatiei (A= adevarat, F= fals):
1. Hidroizolatiile au rolul de a nu permite in¿ltrarea
umiditatii de la fundatii la pereti. A/F
2. Soclul se protejeaza cu o tencuiala impermeabila. A/F
3. Materialele necesare efectuarii hidroizolatiei sunt:
cartonul bitumat, mastic bituminos, nisip, lemn de foc,
butoi metallic. A/F
4. Transportul materialelor se face cu ajutorul targilor, roabelor,
galetilor. A/F
5. Latimea fasiei de carton bitumat este egala cu inaltimea zidului. A/F
6. Scoaterea masticului bitumat din cazan se face cu ajutorul
unui cancioc cu coada mai lunga. A/F
7. La asezarea fasiei de carton bitumat pe mastic, se va utilize
un dreptar care va ¿ asezat cu una din margini exact
pe linia care delimiteaza interiorul zidului. A/F
8. In cazul innadirilor, fasiile de carton bitumat se suprapun
pe o latime de 10 cm. A/F
Raspunsuri la testul de autoevaluare: 1A, 2A, 3A, 4A, 5F, 6A, 7A, 8A.
Tehnologia meseriei - 109
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite:
1. Pentru a putea ¿ topit rapid, masticul bitumat se ………cu ajutorul
unui …………….sau…………..in bucati mici, usor de manevrat.
2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt………..si …………. Pe o
suprafata dreapta si curata.
3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in
loc…………….fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se
vor uni cu ajutorul…………………….
4. Latimea sulului de carton este egala cu ………………peretelui.
5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur
a peretelui, se foloseste un dreptar care va…………… ………..a
zidului.
6. Cartonul asfaltic este bine……………..pe stratul de mastic pentru a
nu se ………..
7. In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat,
la…………., cartonul se petrece pe minimum….cm, lipindu-se cu
mastic bitumat.
8. Dupa ce fasia de ……… a fost ¿xate pe ……….de……….., peste
aceasta se intinde alt strat, presarat cu nisip.
9. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii…….. si ……… ai
constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri………………… prin
capilaritate a…………..din fundatie.
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
1. Pentru a putea ¿ topit rapid, masticul bitumat se sparge cu ajutorul
unui baros sau ciocan in bucati mici, usor de manevrat.
2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt derulate si intinse pe o
suprafata dreapta si curata.
3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in
loc latimea fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se vor
uni cu ajutorul unui dreptar.
4. Latimea sulului de carton este egala cu latimea peretelui.
5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur
a peretelui, se foloseste un dreptar care va delimita linia interioara a
zidului.
6. Cartonul asfaltic este bine apasat pe stratul de mastic pentru a nu se
cuta.
110 - Tehnologia meseriei
7. In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la
innadiri, cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu mastic
bitumat.
8. Dupa ce fasia de carton a fost ¿xat pe stratul de mastic, peste aceasta
se intinde alt strat presarat cu nisip.
9. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii exteriori si interiori ai
constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate
a umezelii din fundatie.
GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE
Executarea zidului
1. Citeste ¿sa de informatii de la pag.26.
2. Intalneste-te de ¿ecare data cu instructorul tau cand caonsideri ca este
necesar;
3. Studiu individual: citeste paginile referitoare la executarea zidului
din:
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.
Pavel., V.Voinescu
• Cartea zidarului
- Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………
- Vizualizeaza ¿lmul cu titlul…………………………….
- Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;
- Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)…………………..
4. Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei; pag.43,44;
5. Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de la pag.45,46;
6. Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de la pag. 47,48/49,50;
7. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.
Tehnologia meseriei - 111
FISA DE INFORMATII
CONSTRUIREA ZIDULUI
ZIDIREA ZIDULUI
A. INTRODUCERE
Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri mici,
prefabricate, pietre, etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice si
legate cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se
comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.
B. MODALITATI DE ASEZARE A CARAMIZILOR IN ZID
Obiective ajutatoare:
D3.1.Transportarea materialelor la punctual de lucru;
D3.2.Fixarea abstecurilor;
D3.3.Asternerea mortarului pe zid;
D3.4.Asezarea (insiruirea ) caramizilor pe zid;
D3.5.Taierea (cioplirea) caramizilor;
D3.6.Legarea sforii de abstecuri;
D3.7.Teserea caramizilor si formarea rosturilor;
D3.8. Montarea ghermelelor si prasnurilor;
D3.9.Montarea buiandrugilor.
Fig.1. Asezarea caramizilor
in randurile zidariei de
diferite grosimi:
a) Zidarie de ¼ caramida
b) Zidarie de 1/2 caramida
c) Zidarie de 1 caramida
d) Zidarie de 1 1/2 caramizi
e) Zidarie de 2 caramizi
112 - Tehnologia meseriei
ACTIVITATI DE INVATARE
a) este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea depinderilor practice;
b) executa practice toate operatiile care tin de:
- ridicarea si transportul materialelor la punctual de lucru;
- montarea abstecurilor;
- intinderea mortarului pe zid;
- teserea caramizilor;
- montarea ghermelelor;
- montarea buiandrugilor;
C. LEGATURA ZIDARIEI
Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile
din randul urmator fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna, poarta
denumirea de legatura sau teserea caramizilor. Acest sistem de legatura consta
in asezarea caramizilor dintr-un rand, decalate fata de cele din randul de dedesubt
ci ¼ caramida in lungimea zidariei si cu ½ caramida in grosimea acestuia.
Fig.2. Zidarie de 1 ½ caramida, cu legatura la ¿ecare rand:
a) legatura in lungimea zidariei; b) legatura in grosimea zidariei
Aplicand acest sistem de asezare a caramizilor in ¿ecare rand al zidariei,
se asigura ca la ¿ecare rost vertical dintr-un rand, sa-i corespunda un plin din
randurile invecinate de dedesubt si de deasupra.
D. EXECUTAREA LEGATURILOR LA INTALNIREA ZIDARIILOR
Fig.4. Coltul in unghi drept a unei zidarii de
1 caramida cu o zidarie de 1 ½ caramida:
¾ - trei sferturi de caramida
Fig.3. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1
caramida: ¾ - trei sferturi de caramida
Tehnologia meseriei - 113
Se poate constata ca la colturile zidariilor, legatura se obtine , pe de o parte
asezandu-se in acelasi rand, intr-una din cele doua zidarii, caramizi in lung
la fata iar in a doua zidarie caramizi in curmezis la fata, alternand aceasta
dispozitie in randurile alaturate.
Fig.5. Coltul in unghi drept a doua
zidarii de 1 ½ caramida: ¾ - trei
sferturi de caramida
Fig.7. incrucisarea in unghi drept a
doua zidarii de 1 caramida
Fig.5.1. Coltul in unghi ascutit
a doua zidarii de 1 caramida
Fig. 6. Coltul unghi obtuz
a doua zidarii de 1 caramida
Fig. 8. Incrucisarea in unghi drept a doua
zidarii de ½ caramida: ¾ - trei sferturi de
caramida
Fig.9. Incrucisarea in unghi drept a unei zidarii
de ½ caramida cu o zidarie de 1 caramida:
½-jumatate de caramida; 4/3-trei sferturi de
caramida.
Fig.10. Incrucisarea in unghi drept a doua
zidarii de una caramida
114 - Tehnologia meseriei
E. ARANJAREA CARAMIZILOR LA O ZIDARIE CU GOLURI:
In cazul zidariei cu goluri, prin modul de asezare a caramizilor se obtin
spatii goale in grosimea si pe inaltimea zidariei; aceste spatii ¿e ca se lasa
goale, ¿e ca sunt umplute cu un material oarecare.
La zidaria cu goluri neumplute, aerul care se pastreaza in aceste spatii,
contribuie la imbunatatirea calitatilor de izolant termic si fonic ale zidariei.
La acest mod de zidire, la fetele zidariei, tesatura rosturilor se face la ¼ si
la ¾ caramida. Golurile care raman inglobate in zidarie, au dimensiunile de ¾
X ½ caramida.
Aceasta zidarie are avantajul ca reduce greutatea constructiei prin
reducerea numarului de caramizi pe metro cub.
F. TESEREA CARAMIZILOR IN CAZUL NISELOR
Fig.12. Nisa de trei caramizi X 1 caramida in zidarie de 1 ½ caramida: a,b- variante de
legatura; ¼-sferturi de caramida
G. ROSTURILE ZIDARIEI
Spatiile dintre caramizi, care sunt umplute cu mortar, poarta denumirea de
rosturi. Mortarul dintre rosturi, asigura legarea caramizilor in zidarie.
Dupa pozitia pe care o ocupa in zid, rosturile sunt:
Fig.11. Zidarie cu goluri de ½-caramida
Tehnologia meseriei - 115
- Orizontale sau rosturi in lungime 1;
- Vericale sau in inaltime si sunt rosturile dintre randurile zidariei. Sunt
vizibile pe inaltimea ¿ecarui rand de caramizi. Cele situate in lungul
zidului se numesc rosturi longitudinal 2, iar cele situate pe latimea
zidului, adica in curmezis sau in adancime, poarta denumirea de
roasturi transversale 3.
H. TRANSPORTUL MATERIALELOR, SCULELOR,
INSTRUMENTELOR DE MASURA SI CONTROL,
LA PUNCTUL DE LUCRU
Materialele utilizate la zidit: caramida, piatra, mortar, lemn etc;
Scule utilizate: mistrie, cancioc, lopata-cancioc, sapa pentru amestecarea
mortarului, ciocan zidar, rostuitor, roaba, targa, carucior, scripete, funie,
dalti,etc.
Instrumente de masura si control folosite: echere(coltare), ¿r cu plumb,
nivela(boloboc), furtun de nivel, abstec, metru, ruleta, dreptar, etc.
Transportul materialelor se face cu roaba, targa, caruciorul, ascensorul de
material, macaraua turn, macara fereastra, banda transportoare, etc., in functie
de locul unde materialele se pun in opera.
Fig.13. Rosturile zidariei:
1. rost orizontal sau in lungime
2. rost vertical sau in inaltime –
longitudinal;
3. rost vertical sau in inaltime-
transversal
Fig.14. Modul de prelucrare a rosturilor:
Rosturi pline:a-rost drept(la fata);
b-rost rotund(convex); Rosturi goale:
c-rost rotund intrand (concave);
d-rost tesit;
e-rost dublu tesit intand;
f-rost dublu iesit.
116 - Tehnologia meseriei
I. FIXAREA ABSETECURILOR
Cu ajutorul abstecurilor se pastreaza si veri¿ca in timpul lucrului linia fetei
si nivelul orizontal al randurilor de caramida zidite.
Abstecutile se ¿xeaza pe zid cu ajutorul cuielor sau scoabelor, cup ace au fost
zidite 4-5 randuri de caramida la colturi.
J. ASTERNEREA MORTARULUI PE ZID
Prin aceasta operatie, mortarul este intins si nivelat pe zid. El este luat
din targa sau galeata cu canciocul sau lopata cancioc (pentru cresterea
productivitatii) si pus pe zid de unde este intins si nivelat cu mistria. Mortarul
este intins si nivelat in lungul si latul zidariei pe toata latimea zidului in suvite
subtiri.
K. ASEZAREA (INSIRUIREA) CARAMIZILOR PE ZID
Pentru cresterea productivitatii muncii este necesar ca materialul pentru
zidit (caramizi, blocuri din beton, BCA, etc.) sa se aÀe, pe cat posibil, la
indemana muncitorului. Se va cauta intotdeauna sa se elimine timpii morti
(¿g. 17 si ¿g. 18).
L. TAIEREA (CIOPLIREA) CARAMIZILOR
La executarea zidariilor, ¿e la capatul lor sau la colturi, ¿e la goluri, este
necesar sa se foloseasca bucati de caramida (3/4, ½ si 1/4 ). Aceste bucati,
avand anumite forme, se obtin prin taiere(cioplire). La taierea transversal a
caramizilor, se procedeaza astfel; se face mai intai o crestatura cu ciocanul pe
fetele caramizilor aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste
linii. Cand caramida urmeaza a ¿ taiata la jumatate, ea se tine in mana stanga
astfel ca linia de taiere sa ¿e la mijlocul palmei. Cand caramida urmeaza a ¿
taiata in parti neegale, ea se asaza pe palma, astfel ca partea ei cea mai mare
sa ¿e aproape de corp. Piciorul stang se va rezema pe un obiect mai ridicat, iar
mana stanga sprijinita in cot pe genunchiul stang. Dupa aceea, caramida se taie
lovind cu ascutisul ciocanului pe restatura, perpendicular pe suprafata caramizii.
Taierea bucatilor se face cu lovituri aplicate pe muchia caramizii adica pe fata
ingusta a acesteia. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii, deoarece
cand nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe fara a se taia dupa
crestaturi. (Fig.15).
Pro¿larea caramizilor prin cioplire se executa dupa ce s-a trasat pe caramida,
linia de taiere. Ciocanul bine ascutit, va ¿ tinut totdeauna perpendicular pe
Tehnologia meseriei - 117
suprafata caramizii dupa care se taie, astfel incat caramida sa nu se sparga
alturi de liniile trasate. La cioplire, caramida se propteste cu un capat pe
piciorul stang, ceva mai sus pe genunchi.
M.TESEREA CARAMIZILOR SI FORMAREA ROSTURILOR
Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara. In ambele
cazuri, zidirea se poate face in moduri deosebite, dupa cum sirurile de caramizi
sunt marginale(exterioare si interioare) sau de umplutura si dupa modul de
formare a rostului vertical.
M.1. Zidirea caramizilor cu mistria
Inainte de a aseza caramida, zidarul intinde mortarul cu mistria pe randul
de caramizi, dupa aceea aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia
vertical a caramizii zidite mai inainte pentru a forma rostul vertical. Asaza
apoi caramida pe mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor
cu manerul mistriei, dupa care indeparteaza mortarul iesit din rosturi, iar la
urma niveleaza si curata cu mistria mortarul de pe fata zidariei.
Zidarul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cealalta asaza caramida pe
mortar. Zidirea se face ca in ¿g.16. Metoda se utilizeaza la asezarea caramizilor
in lung in sirurile de la margine, cand este greu sa se intinda fara mistrie o
fasie ingusta si uniforma de mortar iar in acelasi timp sa se umple cu mortar
rosturile verticale.
Fig.15 Taierea caramizilor cu
ciocanul de zidarie:
a-taiere transversal a corecta
b-idem incorecta
c-taierea longitudinal in grosime
Fig. 16. Zidirea caramizilor cu mistria:
a) zidirea sirurilor in lung;
b) zidirea sirurilor in curmezis
Fig. 17. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe
zid: a. Pentru zidul curmezis;
b. Pentru sirul lung
118 - Tehnologia meseriei
M.2. Zidirea caramizilor fara mistrie facand rostul vertical prin
apasarea caramizii
Conform acestei metode, spre deosebire de cazul anterior, zidarul nu
foloseste mistria. Pentru formarea si umplerea rostului vertical, zidarul tine
caramida in pozitie inclinata pe stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea
de jos a caramizii aduna o parte din mortar catre caramida zidita mai inainte.
Dupa aceea, asezand caramida in pozitie orizontala, o preseaza catre cea zidita
anterior pana ce obtine rostul de grosimea dorita. Mortarul folosit in acest caz
trebuie sa ¿e suf¿cient de plastic, pentru a putea ¿ intins cu caramida.
Lucrand astfel, zidarul are posi-
bilitatea sa zideasca ¿ecare caramida
cu o mana sau cu ambele maini. (¿g.
24)
Sub sirurile in lung, mortarul
trebuie aplicat in fasii de 7-8 cm
latime, avand la mijloc 2,50 – 3,00
cm grosime. Sub sirurile in curmezis,
mortarul trebuie aplicat in fasii de 20
– 22 cm latime. Impingerea mortarului
se incepe de la 5-6 cm distant de la
caramida zidita anterior.
Rosturile obinute astfel, nu sunt
pline cu mortar, ci sunt umplute
numai pana la 1 cm de la fata zidariei.
Grosimea rosturilor orizontale trebuie
sa ¿e de maximum 1,00 – 1,20 cm iar a
celor verticale, maximum 1,00 cm.
Aceasta metoda cere multa
indemanare, ea folosindu-se atat la
executarea sirurilor de la margine, cat
si a celor de umplutura. Prin aplicarea
ei se obtine o productivitate cu 20
-25% mai mare decat in cazul utilizarii
metodei de zidire cu mistria.
Fig. 18. Asezarea (insiruirea)
caramizilor pe zidul de 2
caramizi grosime: a. penreu
sirul in curmezis, la exterior;
b.idem la interior; c. pentru
sirul in lung la exterior.
Fig. 19. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe
zidul cu grosimea de 1 1/2 caramizi.
Fig.20. Zidirea caramizilor fara mistrie:
a. zidirea sirurilor in lung;
b.zidirea sirurilor in curmezis;
c.zidirea a cate doua caramizi deodata.
Tehnologia meseriei - 119
M.3. Zidirea caramizilor fara mistrie, formanad rostul vertical prin
apasarea caramizii, curatarea mortarului iesit din rosturi si intinderea
mortarului cu mistria
Zidirea caramizilor se face ca la metoda anterioara, adica fara mistrie.
Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din rosturi
prin apasare, zidarul foloseste mistria. De aceea, la zidirea caramizilor dupa
aceasta metoda, zidarul tine intr-o mana mistria iar cu cealalta mana zideste
caramida(Fig.21).
Mistria foloseste in cazul acestei metode, nu numai la curatarea mortarului
ci si la intinderea lui. In acest caz, avem o productivitate mai scazuta, insa
se obtine o zidarie cu rosturi pline, ceea ce nu se poate realiza prin metoda
fara mistrie. Productivitatea este totusi mai mare decat la metoda de zidire cu
mistria, deoarece zidirea dupa aceasta metoda necesita miscari mai putine.
M.4. Zidirea caramizilor cate doua deodata in sirurile de umplutura
Aceasta metoda se aplica la zidirea
caramizilor in sirurile din mijlocul zidariei
(umplutura). Ea consta in zidirea fara mistrie
a cate doua caramizi deodata pe mortarul
intins uniform dinainte, intre sirurile de la
margine ale zidariei.
Metodele de zidire descries anterior
sunt aplicate pe scara larga. De exemplu
unii zidari aplica la executarea sirurilor
de margine, metoda de zidire fara mistrie,
intinzand mortarul si curatindu-l cu mistria. Ei zidesc caramizile una cate una,
cand cu mana dreapta, cand cu mana stanga. Umplutura o executa asezand
cate doua caramizi dintr-o data, dupa metoda de zidire a umpluturii fara
mistrie. Alti zidari insa, zidesc caramizile sirurilor de margine dupa metoda
cu mistria, asezand cate o caramida, iar umplutura o executa dupa metoda de
zidire a umpluturii fara mistrie, asezand cate doua caramizi deodata si lucrand
cu ambele maini.
Fig.21. Zidirea caramizilor fara
mistrie, formand rostul vertical prin
apasarea caramizii si curatarea
mortarului iesit din rosturi: a. zidirea
caramizilor in lung;
b. zidirea caramizilor in curmezis;
Fig. 22. Zidirea caramizilor fara
mistrie, cate doua deodata in sirul de
umplutura: a. zidirea caramizilor in
lung; b. zidirea caramizilor in curmezis.
120 - Tehnologia meseriei
M.5. Teserea caramizilor si formarea rosturilor
Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea zidariei dupa ce s-a
constatat ca stratul hidroizolant este curat. Se intinde cu ajutorul canciocului
mortar intr-un strat de 10-12 mm grosime obtinandu-se patul de mortar, pe
care se asaza primul rand de caramizi.
In locul canciocului se poate intinde mortarul cu lopata-cancioc, sau cu
mistria. Caramizile vor ¿ asezate in asa fel incat sa ¿e la indemana zidarului.
Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zid se va face in asa fel incat sa nu ¿e
impiedicat procesul de productie si vor ¿ directionate in pozitia de zidire.
Dupa asternerea patului de mortar, zidarul trece la zidirea zidului. Sistemul
de lucru este acela in care se foloseste mistria, caz in care procedeaza astfela:
ia caramida in mana stanga apoi ia mortar cu mistria tinuta in mana dreapta si-l
aplica pe capatul caramizii in cantitatea necesara pentru a forma rostul vertical.
Dupa aceea, asaza caramida pe patul de mortar impingand-o spre caramida
asezata anterior si o indeasa prin lovituri usoare aplicate cu manerulmistriei
sau cu ciocanul.
Surplusul de mortar iesit din rosturi la suprafata zidariei, datorita indesarii
caramizii, se curata cu mistria ¿ind folosit apoi la executarea patului de mortar
pentru caramizile urmatoare. In Fig.25 se arata modul cum zidarul curata cu
mistria surplusul de mortar iesit din rosturi.
Fig.23. Varianta de zidire
conform metodei maximenko:
a.zidirea caramizilor in
lung cu mistria; b.zidirea
caramizilor in curmezis fara
mistrie.
Fig.24. Zidirea caramizilor cu mistria;
a.aplicarea mortarului pe capatul caramizii;
b.asezarea caramizilor pe patul de mortar;
c.indesarea caramizilor.
Tehnologia meseriei - 121
Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din colturi, se trece la celalalt
colt zidind la fel cateva randuri si obtinand astfel reperele de colt.
Pentru zidirea portiunii de zid intre repere, se intinde sfoara la ¿ecare rand
de caramizi, iar acestea se asaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Cand
distant dintre repere este mare, se intoduc si repere intermediare.
Sfoara se ¿xeaza in mod obisnuit la ¿ecare capat cu cate o scoaba sau se
leaga de doua abstecuri ¿xate la colturile zidului. In cazul ¿xarii cu scoabe,
sfoara este apasata la capete cu cate doua caramizi asezate pe muchie (Fig.26).
sfoara trebuie sa ¿e lipita perfect de muchia caramizilor. Operatia de zidarie,
pentru completarea randurilor, este aceeasi ca la zidirea colturilor. Asezarea
caramizilor se va face in asa fel incat sa avem o tesere cat mai reusita. Dupa
completarea randului cu caramizi, zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde
peste caramizile asezate, indeasa mortarul cu mistria intre rosturile caramizilor,
umplandu-le bine.
La urma, zidarul veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Cu
dreptarul si cu bolobocul controleaza orizontalitatea randului, veri¿care ce se
face la ¿ecare rand (Fig.27). pe fata superioara a zidariei se asaza dreptarul
si peste acesta nivela. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile
care sunt mai ridicate, se indeasa cu loviruri usoare aplicate cu ciocanul pe un
dreptar.
Cu ajutorul ¿rului cu plumb lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se
veri¿ca verticalitatea acestuia. Verticalitatea se mai poate veri¿ca si cu ajutorul
nivelei, asezata cu lungimea pe inaltimea zidului.
Fig.25. curatarea
surplusului de mortar
cu mistria
Fig.26. Executarea reperelor
de colt si ¿xarea sforii in timpul
zidirii:
a. ¿xarea sforii intre repere;
b.mentinerea sforii in pozitie
exacta intre repere.
122 - Tehnologia meseriei
Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc
abstecurile.
Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul
iesit din rosturi sis curs pe fetele zidului.
Rosturile pline, au mortar pana la suprafata zidului; cele goale se lasa
fara mortar pe 1-2 cm de la fata zidului.Rosturile goale se recomanda la
zidaria ce urmeaza a se tencui pentru ca tencuiala sa adere mai bine la zidarie
precum si in cazul zidariei aparente pentru a nu ¿ nevoie ca rosturile sa ¿e
curatate cu scoaba. Zidaria cu rosturi pline se executa la peretii care raman
netencuiti(calcane, ziduri de subsol, etc).
N.Montarea ghermelelor si prasnurilor
La golurile pentru usi si ferestre, sunt ¿xate in zid, la teserea caramizilor,
ghermelele, care sunt piese din lemn ce au rolul de a sustine tocurile de usi si
ferestre din lemn. Tocurile sunt ¿xate de ghermele prin cuie.
Prasnurile sunt piese metalice, ¿xate in zid si au rolul de a sustine tamplaria
metalica.
O. Montarea buiandrugilor
Buiandrugii sunt elemente de constructii asezate la partea superioara a
golurilor, in scopul sustinerii zidariei de deasupra acestora. Ei pot ¿ din lemn,
metal, caramida, beton armat monolit, beton armat prefabricat.
Fig. 27. Veri¿carea
orizontalitatii si verticalitatii
zidariei: 1.abstec; 2.dreptar;
3.nivela; 4.¿r cu plumb; 5.sfoara
Tehnologia meseriei - 123
INTREBARI
1. Care sunt materialele utilizate la executarea unui zid?
2. In functie de dimensiunile caramizii, de cate feluri sunt zidurile?
3. Ce se intelege prin legarea sau teserea caramizilor?
4. De cate feluri sunt legaturile (teserile) caramizilor?
5. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt de 1 caramida.
6. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt pentru un zid de 1
caramida cu un zid format den 1 ½ caramizi.
7. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt din doua zidarii de
1 ½ caramizi.
8. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi ascutit a
doua zidarii de 1 caramida.
9. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi obtuz a
doua zidarii de 1 caramida.
10. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de 1 caramida.
11. Schitati incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de ½ caramida.
12. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de ½ caramida cu
una de 1 caramida.
13. Ce sunt rosturile si de cate feluri sunt?
14. Care sunt sculele pe care le uilizeaza zidarul la asezarea mortarului pe
randul de caramida?
15. Cu ce se face taierea caramizilor?
16. Ce grosime are patul de mortar pe care se asaza primul rand de
caramizi?
17. Ce veri¿ca zidarul la un zid cu ajutorul nivelei?
18. Ce rol au abstecurile?
19. Cu ce se ¿xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?
20. Ce rol au buiandrugii?
124 - Tehnologia meseriei
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La urmatoarele propozitii utilizati literele A sau F pentru a preciza tipul
a¿rmatiei (A=adevarat, F= fals):
1. Caramizile sunt legate intre ele cu ajutorul mortarului. A/F
2. Zidul de ½ caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei
longitudinala pe axa longitudinala a zidului. A/F
3. Zidul de 1 caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei
longitudinala perpendicular pe axa longitudinal a zidului. A/F
4. Zidul de 1 ½ caramida este un zid de 1 caramida si jumatate in care
caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal, perpendicular pe axa
longitudinal a a zidului. A/F
5. Zidul de 2 caramizi este un zid cu grosimea egala cu lungimea
a doua caramizi in care caramizile sunt asezate cu axele lor
longitudinal, perpendicular pe axa longitudinal a zidului. A/F
6. Linia de tesere a caramizilor in zid, este o linie dreapta. A/F
7. Coltul ascutit al peretilor formeaza un unghi mai mare
de 90 de grade. A/F
8. Coltul obtuz al zidurilor formeaza un unghi mai mic
de 90 de grade. A/F
9. La zidaria cu goluri, spatiile umplute cu material au rolul
de izolator termic si fonic. A/F
10. Legaturile orizontale si verticale dintre caramizi se numesc rosturi. A/F
11. Pentru cresterea productivitatii muncii, mortarul se pune
pe zid cu mistria. A/F
12. Zidirea caramizilor se face cu ajutorul mistriei sau manual. A/F
13. Grosimea rostului orizontal este de 3,00 cm iar a celui vertical
de 3,50 cm. A/F
14. Fixarea sforii la colturile zidului se face cu ajutorul scoabelor. A/F
15. Ghermelele si prasnurile ajuta la ¿xarea tocurilor de tamplarie
in golurile din pereti. A/F
16. Cu ajutorul ¿rului cu plumb se veri¿ca orizontalitatea. A/F
17. Cu ajutorul bolobocului se veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea
zidului. A/F
Raspunsuri: 1A, 2A, 3A, 4A, 5A, 6A, 7F, 8F, 9A, 10A, 11F, 12A, 13F, 14A, 15A, 16F, 17A.
Tehnologia meseriei - 125
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile goale folosind cuvintele potrivite;
1. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din ……..,………,……
……….,...…………….............…. etc. asezate cu respectarea unor
prescriptii tehnice.
2. Legatura dintre caramizi se face cu ………….prin a carui intarire se
obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit,
ca si cum ar consta dintr-un singur material.
3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre
caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri
sa se suprapuna, poarta denumirea de…………sau……………a
caramizilor.
4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a
caramizilor ca la colturile de …….de grade.
5. La zidaria cu goluri neumplute,……………..care se pastreaza in
aceste spatii, constituie un……………si……… al zidariei.
6. La executarea zidariilor, la capatul lor sau la colturi, ¿e la goluri, este
necesar sa se foloseasca bucati de caramida(..,… si…).
7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin…………………
8. La taierea transversal a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai
intai o …………..cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi
lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.
9. Cand caramida urmeaza a ¿ taiata la jumatate, ea se tine in
mana…………..astfel ca linia de taiere sa ¿e la ………..palmei.
10. Ciocanul se va tine……………….pe fata caramizii, deoarece cand nu
este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii………….., fara a se taia
dupa crestaturi.
11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul………..sau…………
12. Zidarul tine tot timpul mistria in …….., iar cu cealalta asaza caramida
pe….....
13. Rosturile se executa………iar pentru curatirea…………care iese din
rosturi prin apasarea caramizii se foloseste………………….
14. Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea………………..
15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizolatia se …………
16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in
locul canciocului se poate folosi …………………
17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul veri¿ca………..si………….
zidariei cu dreptarul, nivela si ¿rul cu plumb.
18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt mai
ridicate, se ……cu lovituri usoare aplicate cu………pe un………
126 - Tehnologia meseriei
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
1. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri
mici, prefabricate, pietre,etc. asezate cu respectarea unor prescriptii
tehnice.
2. Legatura dintre caramizi se face cu mortar prin a carui intarire se
obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit,
ca si cum ar consta dintr-un singur material.
3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre
caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri sa
se suprapuna, poarta denumirea de legatura sau tesere a caramizilor.
4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a
caramizilor ca la colturile de 90 de grade.
5. La zidaria cu goluri neumplute,aerul care se pastreaza in aceste spatii,
constituie un isolator termic si fonic al zidariei.
6. La executarea zidariilor, la capatul lor sau la colturi, ¿e la goluri, este
necesar sa se foloseasca bucati de caramida( 3/4, ½ ,1/4).
7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin taiere.
8. La taierea transversala a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai
intai o crestatura cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi
lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.
9. Cand caramida urmeaza a ¿ taiata la jumatate, ea se tine in mana
stanga astfel ca linia de taiere sa ¿e la mijlocul palmei.
10. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii, deoarece cand
nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe, fara a se taia
dupa crestaturi.
11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara.
12. Zidarul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cealalta asaza caramida
pe mortar.
13. Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din
rosturi prin apasarea caramizii se foloseste mistria.
14. Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea zidariei.
15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizolatia se curata.
16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in
locul canciocului se poate folosi lopata cancioc.
17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul veri¿ca orizontalitatea si
verticalitatea zidariei cu dreptarul, nivela si ¿rul cu plumb.
18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt
mai ridicate, se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un
dreptar.
Tehnologia meseriei - 127
TEST DE EVALUARE PRACTICA
Tema: construieste un colt de pereti cu grosimea zidurilor de ½ caramida
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea
proiectului.
a. Scule, unelte si materale utilizate:
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Lada de amestec mortar
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Sapa amestecat mortar
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
b. Modalitati de realizare a proiectului:
1. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a
90 de grade;
2. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;
3. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul
712205.6;
4. Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului
si a ¿rului cu plumb.
5. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.
6. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.
Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti
128 - Tehnologia meseriei
TEST DE EVALUARE PRACTICA
Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de ½
caramida
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea
proiectului.
a. Scule, unelte si materale utilizate:
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Lada de amestec mortar
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Sapa amestecat mortar
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
b. Modalitati de realizare a proiectului:
7. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a
90 de grade;
8. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;
9. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul
712205.6;
10. Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului
si a ¿rului cu plumb.
11. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.
12. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.
Timp de lucru: 6 ore
Se va lucra in echipa de 2 cursanti
Tehnologia meseriei - 129
TEST DE EVALUARE PRACTICA
Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1
caramida
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea
proiectului.
a. Scule, unelte si materale utilizate:
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Lada de amestec mortar
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Sapa amestecat mortar
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
b. Modalitati de realizare a proiectului:
13. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a
90 de grade;
14. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;
15. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul
712205.6;
16. Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului
si a ¿rului cu plumb.
17. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.
18. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.
Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti
130 - Tehnologia meseriei
TEST DE EVALUARE PRACTICA
Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1½
caramida
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea
proiectului.
c. Scule, unelte si materale utilizate:
- Mistrie
- Cancioc
- Lopata cancioc
- Ciocan zidar
- Lopata
- Lada de amestec mortar
- Galeti
- Rostuitoare
- Targi
- Sapa amestecat mortar
- Caramizi
- Mortar
- Hidroizolatie
- Ghermele
- Prasnuri
- Buiandrugi
- Sfoara
d. Modalitati de realizare a proiectului:
19. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a
90 de grade;
20. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;
21. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul
712205.6;
22. Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului
si a ¿rului cu plumb.
23. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.
24. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.
Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti
Tehnologia meseriei - 131
TEST DE EVALUARE TEORETICA
La propozitiile de la 1 la 10 incercuiti raspunsul corect:
1. Materialele utilizate la zidarie sunt:
A. Scanduri
B. Otel-beton
C. Plansee din beton
D. Caramizi, blocuri din beton, BCA
2. In functie de lungimea caramizii, zidurile sunt:
A. ¼ caramida
B. ½ caramida
C. 1 caramida
D. 1 ½ caramida
E. 1 ¼ caramida
F. 2 caramizi
3. Prin teserea caramizilor se intelege:
A. Suprapunerea perfecta a fetelor caramizilor in zid;
B. Suprapunerea decalata a fetelor caramizilor in zid(zig-zag);
4. Rosturile intre caramizi sunt:
A. Orizontale
B. Vertical
5. Valoarea unghiurilor la intersectia peretilor este de:
A. 90 grade la peretii perpendiculari
B. Mai mica de 90 grade la peretii in unghi obtuz;
C. Mai mare de 90 grade la peretii in unghi ascutit;
6. Scule folosite de zidar la zidit sunt:
A. Mistrie
B. Cancioc
C. Ciocan zidar
7. Instrumente de masura si control folosite in zidarie sunt:
A. Metrul
B. Ruleta
C. Bolobocul
D. Firul cu plumb
E. Furtunul de nivel
F. Micrometrul
8. La trasarea unghiurilor de 90 grade cu ajutorul Teoremei lui Pitagora,
se folosesc urmatoarele numere:
A. 1-2-3
B. 3-4-5
C. 60-80-100
132 - Tehnologia meseriei
9. Zidarul, cu ajutorul nivelei veri¿ca:
A. Orizontalitatea
B. Verticalitatea zidului
C. Unghiurile de inclinare
10. Fixarea tocurilor de usi si ferestre in golurile din pereti, se face cu:
A. Ghermele pentru tocurile metalice
B. Prasnuri pentru tocurile din lemn
La urmatoarele propozitii utilizati literele A(adevarat) sau F(fals) pentru
a preciza tipul a¿rmatiei:
11. Grosimea rostului orizontal este de 3,50 cm iar a celui vertical
de 4,00 cm. A/F
12. Fixarea sforii la capetele zidului se face prin legarea acesteia
de caramizi. A/F
13. Suprapunerea caramizilor in zig-zag, poarta denumirea
de legatura sau tesere a caramizilor. A/F
14. Cand caramida se taie la jumatate, ea se tine in mana stanga astfel
ca linia de taiere sa cada la mijlocul palmei. A/F
15. Pozitia ciocanului va ¿ perpendicular pe caramida deoarece
in alta pozitie, caramida se va rupe in linii strambe. A/F
16. Caramizile se pot zidi cu ajutorul mistriei sau fara. A/F
17. La capetele zidurilor, la colturi sau la goluri se folosesc
bucati de caramida cu dimensiunile de ¾, ½,1/4 . A/F
18. Inainte de inceperea zidirii primului rand de caramizi,
se curata hidroizolatia. A/F
19. Caramizile, care la veri¿carea orizontalitatii, se constata ca fac
un anumit unghi fata de orizontala, sunt lovite usor
cu ciocanul pe un dreptar. A/F
20. La zidaria tencuita, rosturile se prelucreaza cu ajutorul
unui rostuitor. A/F
Desen tehnic - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
DESEN TEHNIC DE CONSTRUCğII
2 - Desen tehnic
Desen tehnic - 135
A. Reprezentarea elementelor unei construcĠii în desenul tehnic
A.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege în funcĠie de mărimea úi natura desenului
între 0, 2 úi 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizează printr-o cifră úi anume :
- linia groasă (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subĠire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1
Tipul liniei DestinaĠia
Groasă (C1i)
Contururi de secĠiune sau tabele; chenare
pentru desene;
Mijlocie (C
2
)
Muchii văzute în vedere úi secĠiuni; Curbe de
nivel principal; ConstrucĠii geometrice.
Continuă SubĠire (C
3
)
Linii de cote, linii ajutătoare de cotă, haúuri,
axe de goluri la uúi úi ferestre, linii de ruptură
úi întrerupere ;
Linii de referinĠă sau de indicaĠie pentru cote,
notări sau observaĠii făcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de secĠiuni rabătute.
Intreruptă (l) Mijlocie (l
2
) Muchii nevăzute ascunse după alte elemente;
Linie-punct
(p)
Mijlocie (P
2
)
Orice fel de axe, cu excepĠia axelor indicate
la C
3
úi P
3
.
SubĠire (P
3
)
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secĠionare;
Linii de întrerupere;
PărĠi situate în faĠa planului de
secĠionare.

A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale;
Prin cotarea unul desen de construcĠii se înĠelege înscrierea în acel desen
a dimensiunilor parĠiale úi totale, necesare pentru determinare precisă úi clară
a tuturor elementelor construcĠiei.
Cotarea trebuie făci în aúa fel încât să nu ¿e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Măsurarea directă
pe un desen nu poate servi drept bază pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmează a ¿ executate.
136 - Desen tehnic
A.2.2.Elementele cotării sunt:
- cota, care indică valoarea
numerică a dimensiunii consi-
derate, în unele cazuri poate ¿
exprimată úi printr-o literă;
- linia de cotă, care indică
lungimile sau unghiurile la care
se referă cota;
- liniile ajutătoare, care delimitează porĠiunile cotate úi se folosesc în
cazurile când linia de cotă nu taie conturul elementului;
- liniile de indicaĠie sau de referinĠă (linii frânte), care se folosesc
când spaĠiul dintre extremităĠile liniei de cotă nu este su¿cient pentru
înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referinĠă se folosesc pentru
diferite alte notări;
- cota de nivel, care indică valoarea aderentei de nivel dintre o faĠă a
elementelor úi un reper ales;
- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.
Liniile ajutătoare pot să înceapă direct de la reprezentarea elementului
sau de la o distantă apropiată de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cotă úi le depăúeúte cu aproximativ 2 mm. In mod excepĠional,
liniile ajutătoare pot să se întretaie cu liniile de cotă la 45° sau 60°, dacă
cotarea devine astfel mai clară. La reprezentările conturate cu linii groase,
liniile ajutătoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
Fig. 1
Fig. 3
Fig. 2
Desen tehnic - 137
Fiecare cotă are o linie de cotă
corespunzătoare. Liniile de contur,
axele, liniile ajutătoare úi prelungirile
lor, nu pot ¿ utilizate ca úi linii de cotă.
Liniile de cotă se trasează paralel cu
dimensiunile la care se referă.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cotă se duce echidistanĠată de curba
elementului sau prin translatarea curbei úi se delimitează cu linii ajutătoare
care să ¿e normale la curbă sau paralele între ele.
Deasupra cotelor, măsurând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (^).
Pentru cotarea unui unghi, linia de cotă se duce circulară, cu cerc în vârful
unghiului úi se delimitează cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajutătoare.
Delimitările liniilor de cotă, se indică prin puncte, linioare scurte la 45°
faĠă de linia cotei, sau săgeĠi.
Pentru accentuări ale indicaĠiilor, liniile de referinĠă pot ¿ terminate cu
puncte, când se opresc pe o suprafaĠă úi cu săgeĠi, când se opresc pe o linie.
Pe acelaúi desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cotă.
In cazul liniilor de cotă terminate cu săgeĠi, pentru cotarea intervalelor mici,
săgeĠile extreme pot ¿ plasate la exterior úi intrmediar înlocuite cu puncte.
Dacă este necesară cotarea reprezentărilor perspective, liniile ajutătoare
se vor trasa urmând direcĠiile liniilor din reprezentarea perspectivă (Fig. 4).
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
138 - Desen tehnic
Grosimea stratelor, foliilor, plăcilor se poate indica fără linii de cotă,
pe linii de referinĠă, cota ¿ind precedată de indicaĠia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scară se subliniază, cu excepĠia
elementelor de construcĠie ¿gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica úi
trebuie veri¿cate la faĠa locului, vor ¿ precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dacă speci¿cul desenului nu are alte
reglementări, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indică în metri, cu două
zecimale (chiar dacă acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indică
în centimetri. Dacă trebuie indicaĠi milimetrii, aceútia se înscriu sub formă
de exponenĠi (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indică
după speci¿cul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor ¿ cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de bază.
Exemplu: grosimea pereĠilor de cărămida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor ¿ 63,
115, 24, 365 cm sau 63, 115, 240, 365 mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenĠional 0. Această notare
nu este obligatorie pe reprezentările cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenĠional, litera R
dacă nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cerculeĠ sau printr-o cruciuliĠă, în caz că nu sunt
determinate de intersecĠia a două axe. Dacă centrul nu poate ¿ reprezentat în
cadrul desenului, dar indicarea lui este totuúi necesară, linia de cotă a razei
se va trasa în direcĠia centrului úi se va proceda ca în Fig.8.
Dacă în reprezentare, linia de
cotă a razelor, diametrelor sau
unghiurilor este mai mică de 6
mm, săgeĠile se indică dinspre
exterior, sau se utilizează o
linie de referinĠă (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cotă, fără să
Fig. 7
Fig. 9
Fig. 8
Desen tehnic - 139
¿e lipite de aceasta úi pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomandă
înăltimea nominală de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentările făcute la aceeaúi scară, pe aceeaúi planúă, scrierea cotelor
se face cu aceleaúi dimensiuni nominale. Scrierea cotelor faĠă de înclinarea
liniei de cotă se face astfel încât să poată ¿ citită din faĠă úi din dreapta, desenul
având poziĠia normală (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cotă cu înclinarea cuprinsă în zona de 30° haúurată (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie după aceeaúi regulă
pe linia de cotă circulară,
înclinarea liniei de cotă
¿ind asemuită cu cu direcĠia
coardei unghiului respective
(vezi Fig.10).
Dacă distanĠa dintre extremităĠile liniei de cotă este prea mică
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste úi sub linia
de cotă, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaĠie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cotă, respectiv în intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum úi desenul planului din Fig. 7.
Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie să ¿e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haúurile
unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (¿g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot ¿
induicate până la axa sa de simetrie într-o singură parte; cotele generale se
indică obligatoriu complete.
Dacă elementul simetric este reprezentat numai până la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica úi raporta până la această axă (Fig.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cotă întreruptă depăúeúte cu 5-10
mm axa de simetrie úi se cotează cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o săgeată paralelă cu panta úi având sensul
de urcare pentru scări, rampe de circulaĠie etc. úi de coborâre pentru pantele
de scurgere (acoperiú, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub formă de raport sau de procent făcut între proiecĠia pe verticală úi cea pe
orizontală a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra săgeĠii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, săgeĠile care indică direcĠia pantelor la rampe úi scări, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Fig. 10
Fig. 11
1,50-0,90
x
l00=15%
4,00
140 - Desen tehnic
DistanĠa într două linii succesive, ca úi distanĠa între linia de cota úi
elementul cotat, va ¿ de minimum 7 mm. In caz că nu se poate respecta
această distanĠă, se admite întreruperea liniei de cotă care, după necesităĠi,
poate ¿ trasată la o distanĠă mai mare faĠă de elementul cotat.
Cotele aúezate pe linii de cotă paralele, intersectate de o axă de simetrie
se scriu alternativ, de o parte úi de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul
cotelor (Fig.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru
cotele parĠiale -în imediata apropiere a conturului elementelor- úi terminând
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:
- intersectarea liniilor de cotă între ele sau cu liniile ajutătoare ale altora;
- pătrunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezentării
obiectului;
- trecerea liniilor de cotă prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaĠie sau de referinĠă;
- trasarea liniilor de indicaĠie sau de referinĠă paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cotă úi cu haúurile din zonele
învecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelaúi element, sau pe mai multe reprezentări
ale acestuia din acelaúi desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplică úi simbolurilor literale
utilizate în desenele necotate cifric.
A.2.3.lndicaĠii de detaliu;
Axele de trasare ale construcĠiei se marchează cu cifre arabe úi litere
majuscule înscrise în pătrate cu latura de 6 -9 mm, după scara desenului.
Se recomandă să se marchze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construcĠiei úi cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indică în metri, cu două zecimale (chiar dacă acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indică prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
Fig. 12
Fig. 13
Desen tehnic - 141
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii
¿nite de la parterul corpului principal al clădirii numită cota zero, notată cu
semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcĠii, se poate
lua ca reper úi alt nivel caracteristic.
Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizează, atât în secĠiuni úi faĠade cât
úi în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu înălĠimea egală cu
a cifrelor de cotă ). Simbolurile se utilizează astfel
O
pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumate înnegrit;
O
pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul
neînnegrit, menĠionându-se care este acel nivel;
O
în planuri, simbolul se completează cu un dreptunghi, în care se înscrie
cota.
Simbolurile pot ¿ reprezentate úi numai prin jumătate triunghi echilateral
folosind pe acelaúi plan o notaĠie unitară (Fig. 16).
Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distanĠa după necesitate,
braĠul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referinĠă, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcĠie de claritatea desenului, braĠul
poate ¿ orientat la stânga sau la dreapta, iar săgeĠii în jos sau în sus.
Fig. 14
Fig. 15
Fig. 16
142 - Desen tehnic
PoziĠiile golurilor din pereĠii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri úi goluri. Facultativ, se poate cota úi distanĠele de la axele lor la un
reper determinat.
PoziĠiile golurilor din pereĠii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).
Dimensiunile stâlpilor vor ¿ cotate ca în Fig 17; poziĠia lor se va indica,
după necesităĠile impuse de construcĠie, ¿e prin distanĠa dintre axele lor, ¿e
prin distanĠa dintere feĠele lor.
La repetarea în úir a unor elemente identice sau echidistante, aúezate pe
aceeaúi linie, se poate inlocui úirul de cote parĠiale cu o cotă totală între axele
sau feĠele elementelor marginale, scrisă sub forma unui produs între numărul
distanĠelor egale úi dimensiunea care se repetă. La capătul úirului se cotează
unul sau două elemente, precum úi dimensiunea care se repetă ( Fig. 17 úi 19).
Pentru poziĠionarea unor elemente de construcĠii amplsate diferit între
ele, se pot utiliza úi cote cumulate faĠă de un reper comun. In acest caz
linia comună de cotă va ¿ terminată cu un punct pe linia de referinĠă úi cu
săgeĠi pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
SecĠiunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, coúuri, úanĠuri pentu
conducte etc.) pot ¿ cotate úi prin înscrierea pe o linie de referinĠă a cotelor celor
două laturi înmulĠite între ele. Prima cotă va ¿ latură de bază a elementului,
după poziĠia sa în construcĠie sau din poziĠia normală a desenului (Fig.21).
InălĠimea de la care începe golul unui coú de fum sau
canal de ventilaĠie faĠă de nivelul pardoselii se inscrie
sub cota secĠiunii lui úi precedată de notaĠia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri
indică nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc.
Dacă este necesar a se diferenĠia în plan destinaĠia
anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în plăci se vor
reprezenta ca în Fig. 23.
Fig. 17
Fig. 19
Fig. 20
Fig. 21
Fig. 18
Desen tehnic - 143
La scări, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, úi anume
lăĠimea deasupra, iar înălĠimea dedesubt. Treptele vor ¿ numerotate de la
palier la palier, sau în continuare.
LăĠimea pardoselelor va ¿ cotată până la linia contratreptei (linia
întreruptă). In cazul scărilor fără contratrepte, cotele se vor da pana la vârful
treptei.
Nivelul planului de secĠionare se va indica prin îngroúarea liniei treptei
respective.
Pe palierele rampelor úi scărilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel
respective (Fig.24). Ea se execută paralel cu unul din planele de proiecĠie pe
care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa úi în alte
poziĠii, cu condiĠia ca planul de tăiere să ¿e perpendicular pe unul din planele
de proiecĠie.
SecĠiunea orizontală făcută printr-o
construcĠie la un nivel caracteristic se numeúte
plan (Fig. 6). Denumirea simplă de secĠiune se
utilizează, în general, numai pentru secĠiunile
verticale (Fig. 26 úi 27).
In desenele de construcĠii se utilizează
două feluri de reprezentări:
- secĠiuni propriu-zise, în care desenul
reprezintă numai ceea ce găseúte în
planul de tăiere (Fig. 28-a);
- secĠiuni cu vedere, în care desenul
reprezintă úi vederea elementelor ce se
găsesc în spatele planului de tăiere úi a
căror reprezentare este necesară pentru
o mai bună înĠelegere a desenului (Fig. 28-b).
Pe secĠiunile cu vedere se pot reprezenta úi elemente care se aÀa în faĠa
planului desenându-le cu linie punct subĠire.
Elementele secĠionate se cotează cu linii mai groase, pentru a se deosebi
uúor de cele văzute, pentru mai multă claritate úi în anumite cazuri, se pot úi
înnegri sau haúura câmpurile secĠionate (Fig. 28 úi 29).
Fig. 22
Fig. 24
Fig. 23
144 - Desen tehnic
In planuri, elementele de construcĠii care nu merg până la tavan vor
¿ indicate úi cotate prin trimitere la nota explicativă. în cazul pereĠilor
despărĠitori, înălĠimea lor se poate indica úi prin notaĠia h=……
scrisă în lungul peretelui.
Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii
pot să nu mai ¿e indicate în secĠiuni, sau pot ¿ indicate
simpli¿cat (de exemplu foi de uúi ; buiandrugi, prefabricate
de planúee, úarpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)
Urma planului de tăiere de pe planul de proiecĠie pe
care este perpendicular se numeúte traseu de secĠionare.
Traseu de secĠionare are rolul de a scoate în evidenĠă cât mai multe
elemente ale unui desen úi se stabileúte în funcĠie de necesităĠile de indicare,
prin secĠiuni, a porĠiunilor caracteristice din construcĠii úi se marchează
cu cifre sau litere. Traseul de secĠionare se reprezintă printr-o linie-punct
subĠire (P
3
), având la capetele traseului úi în locurile de frângere ale acestuia,
segmente de dreaptă trasate cu linie continuă groasă (C
1
). Segmentele de linie
continuă groasă, nu trebuie su intersecteze linii de contur.
DirecĠia de privire se indică prin săgeĠi subĠiri, perpendiculare pe traseul
de secĠionare, care se sprijină pe segmentele groase.
In funcĠie de traseul de secĠionare, avem ( Fig. 30):
1. secĠiuni rectilinii, făcute după un traseu drept de secĠionare;
2. secĠiuni decalate făcute după un traseu de secĠionare compus dintr-o
serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de
decalare ¿ind perpendiculară pe aceste segmente úi reprezentată cu o
linie continuă subĠire (C
3
) ( Fig.6 úi 31);
3. secĠuni desfăúurate, făcute după un traseu de secĠionare în linie frântă,
secĠiunile parĠiale ¿ind desenate în ordine succesivă, desfăúurat. In
acest caz, direcĠia de privire se indică la mijlocul segmentelor (Fig.6
úi 31). Dacă este necesar a se schimba traseul de secĠionare la unele
nivele, acesta se va indica pe planul ¿ecărui nivel în parte.
Obiectele simetrice se pot reprezenta secĠionate úi numai până la axa de
simetrie (Fig. 29).
Fig. 25
Fig. 26
Desen tehnic - 145
A.3.2.Reprezentarea convenĠională a materialelor;
Reprezentările convenĠionale ale materialelor în secĠiuni sunt cele din
tabelul 2.
Reprezentările convenĠionale de materiale se folosesc numai când în
alcătuiri complexe, este necesar a se scoate în evidenĠă materialele.
Dacă, din cauza scării desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului
sau din alte cauze, nu se pot ¿gura reprezentările din tabel 2, se admite
haúurarea uniformă, înnegrirea continuă, lăsarea fără nici o reprezentare a
câmpului, sau alte reprezentări, adăugându-se în caz de necesitate o notă sau
legendă explicativă.
In general haúurile oblice se trag la 45° faĠă de cadrul desenului. Dacă
liniile de contur ale elementului reprezentat au faĠă de planúă, o înclinare
Fig. 27
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
146 - Desen tehnic
de 45°, sau apropiată, haúurile oblice se pot trage la 45°, faĠă de direcĠia
principală din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum úi atunci când este necesară o diferenĠiere
a suprafeĠelor în contact, se pot folosi úi haúuri la 60°, respectiv 30° faĠă
de cadrul desenului, corespunzător folosirii normelor echerelor curente.
Pe câmpuri învecinate, haúurile cu aceeaúi înclinare se decalează sau se
inversează.
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Pământ stâncă
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Beton armat la scara
<1: 50
Lichide
Beton armat prefabricat la
scara > 1:50
Umplutură
Metal: pro¿le úi bare
rotunde
Piatră naturală
Lemn în secĠiune
longitudinală
Zidărie în general
Lemn în secĠiune •
transversală
Zidărie de părâmat IzolaĠie termică, fonică, etc.
Tencuială IzolaĠie hidrofugă
Mozaic
Azbociment, produse din
ipsos
RabiĠ Geam
Beton simplu
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
ale câmpului, haúurare
uniformă
Desen tehnic - 147
Haúurarea precum úi reprezentarea convenĠională se fac mai rar sau mai
dease, în funcĠie de scara mai mare sau mai mică a desenului. Haúurarea
secĠiunilor se face cu linii echidistante. Desimea haúurilor pentru reprezentarea
aceluiaúi material, trebuie să ¿e identică pe toate desenele la aceeaúi scară a
unuia úi aceluiaúi element.
In secĠiunile la care părĠile componente în contact sunt din acelaúi
material, se modi¿că distanĠa dintre haúuri.
Reprezentarea convenĠională într-o secĠiune a umpluturilor, materialelor
în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lângă liniile de
contur úi mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliază; dacă în reprezentare
se foloseúte o haúurare, aceasta se trasează uniform pe întreaga suprafaĠă a
câmpului (Fig. 31).
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor
se poate face numai pe o fâúie îngustă, la marginea câmpului. Dacă este
necesară reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face úi numai
pe o porĠiune redusă în zona de contur a câmpului respectiv.
A.4. Rupturi;

Ruptura este o reprezentare convenĠională care indică ruperea úi
îndepărtarea presupusă a unei porĠiuni din obiectul reprezentat în vederea
unei reprezentări simpli¿cate úi mai reduse ca întindere.
Liniile de ruptură sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate
în Fig. 38. Când ruptura delimitează mai multe elemente din acelaúi material,
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 úi 32).
Fig. 32 Fig. 33
Fig. 31
148 - Desen tehnic
In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea
întreruperii se poate face prin două linii-punct (P3) (Fig. 5 úi 33). Indicarea
liniilor de ruptură nu este necesară la câmpurile haúurate sau cu reprezentări
convenĠionale de materiale din secĠiuni (Fig.31).
A.4.1.Uúi úi ferestre;
In desenele executate la scara 1:100 úi mai mici, uúile úi ferestrele se
reprezintă în plan ca în Fig. 34.
Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuĠie, ue asemenea
sensul deschiderii uúilor. In desenele executate la scara 1:50 úi mai mari,
reprezentările sunt indicate în tabelul 3.
Tabel 3
Denumire Reprezentarea convenĠională
Uúi simple, fără prag
Uúi simple, cu prag
Fig. 34
Fig. 35
Desen tehnic - 149
Uúi duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, fără prag
Uúi duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Uúi duble, cu
deschidere în acelaúi
sens, cu prag
Uúi batante
Uúi (glasvanduri) cu
părĠi laterale ¿xe
Uúi glisante
Uúi turnante
OBSERVAğII:
Cotele înscrise pe linia axei, indică dimensiunile modulate ale golurilor în pereĠi astfel;
In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uúii din tabelul de tâmplărie;
Sensul deschiderii uúilor poate ¿ reprezentat úi prin linie înclinată (uúa întredeschisă), dacă
spaĠiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
lăĠimea golului
înălĠimea golului
150 - Desen tehnic
Uúi (glasvanduri) în 3
úi 4 canate
Uúa armonică
Ferestre simple, fără úi
cu urechi
Ferestre duble, fără úi
cu urechi
Uúi-ferestre, fără úi cu
urechi
Ferestre úi uúi -ferestre
cu niúă de radiator la
parapet
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu chingă în
stânga sau în
dreapta
Fereastră ghiúeu
OBSERVAğII:
Cotele înscrise sub formă de fracĠie indică dimensiunile modulate ale golului în pereĠi,
astfel:
lăĠimea golului
înălĠimea golului
Desen tehnic - 151
- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de
tâmplărie, cercurile se ¿xează în exteriorul clădirii.
- înălĠimea parapetului, de la nivelul pardoselii ¿nite, se notează cu P=
si se trece:
- la câteva ferestre, atunci când este acelaúi;
- la toate ferestrele cu parapete de înălĠimi diferite.
- niúele pentru radiatoare de încălzire din perete se indică punctat ;
- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se
poate indica punctat sensul de deschidere.
Golurile suprapuse se reprezintă úi se cotează separat după oui., sunt cuprinse
în planul de secĠiune sau situate desupra planului de secĠionare (Fig.36).
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,
cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidărie în care nu se
montează tâmplărie, se păstrează acelaúi sistem de cotare fără a se mai înscrie
indicativul.
Fig. 36
Fig. 37
152 - Desen tehnic
B. Explicarea detaliilor din desenele de executie
B.1. Detaliul
Este o porĠiune dintr-un desen de ansamblu care scoate în evidenĠă
dimensiunile úi formele elementelor desenate.
Scările utilizate în desenul de execuĠie sunt:
1. scări gra¿ce uzuale:
- 1:200;
- 1:100;
- 1:50.
2. scări pentru detalii:
- 1:10;
- 1:20.
Elementele de zidărie se cotează prin poziĠionarea în raport cu axele de
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând că axa zidurilor
exterioare este întodeauna la 12
5
cm faĠă de interior iar cea a zidurilor
interioare de rezistenĠă se aÀă în axa geometrică.
PoziĠia se mai cotează úi prin
dimensiunea úi distanĠa dintre pereĠi,
prin cote interioare.
Linia de cotă este trasată în aúa
fel încât să intersecteze elementele
caracteristice, la distanĠa de minimum 1
cm faĠă de perete.
Golul din zidărie se cotează la
dimensiunea lui nominala (Fig.
39) fără urechi, tencuială sau tâmplărie,
printr-o fracĠie care la numărător
are scrisă lăĠimea, iar la numărător,
înălĠimea golului de la faĠa pardoselii, la
uúi, sau de la parapet, la ferestre.
In Fig 39 b. se prezintă un gol de
fereastră în care:
- p=90; arată înălĠimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are
înălĠimea de 90 cm) ;
- 180 cm este lăĠimea golului de fereastră;
- 150 cm este înălĠimea golului în care se va introduce tocul de fereastră.
In Fig. 40 se prezintă un gol de uúă în care:
- 90 cm este lăĠimea golului de uúă în care va intra tocul;
- 2, 10 m reprezintă înălĠimea golului egală cu înălĠimea tocului de uúă.
Tot în această ¿gură este prezentată cu linie întreruptă o fereastră la etajul
inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, lăĠimea ferestrei este egală
cu 80 cm iar înălĠimea ei este de 1, 80 m..
Fig. 38
Desen tehnic - 153
Arcul de cerc ¿gurat în detaliu arată sensul de deschidere a uúii.
In cerculeĠul care însoĠeúte detaliul, se aÀă o linie de fracĠie unde la
numărător se trece numărul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se
trece nr. planúei (15) în care este desenat detaliul.
Golurile exterioare la uúi úi ferestre se cotează în exterior, poziĠia ¿ind
indicată prin cotarea succesiunii de plinuri úi goluri. La golurile înferioare,
poziĠia se indică faĠă de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)
se reprezintă úi se cotează separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de
secĠionare sunt reprezentate prin linii întrerupte úi prin cota respectivă a
parapetului.
La partea superioară a golului se prevăd buiandrugi, în general prefabricaĠi.
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentată în (Fig. 41) ¿ind în
funcĠie de grosimea zidului úi de lăĠimea golului.
Fig. 39
Fig. 40
154 - Desen tehnic
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termină spre exterior
cu solbanc, prevăzut cu lăcrimar, care permite îndepărtarea rapidă a apei
provenite din ploi sau din topirea zăpezii, de pe pro¿lul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plăci mozaicate (Fig. 42, b).
Fig. 41 Buiandrugi prefabricaĠi pentu zidărie
1,2,3,4 úi 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
Fig. 42 Detaliu fereastră
a) cu glaf de lemn
b) cu glaf din marmură sau plăci
mozaicate
Fig. 43 SecĠiune
prin pragul unei
uúi la balcon
a)
b)
Desen tehnic - 155
La uúile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior úi cel din
exterior se realizează o denivelare de 2 cm care împiedică pătrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizează traforuri realizate din
zidărie de cărămidă sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din cărămidă aparentă, ¿gurată în elevaĠie
cu linie plină, sau din cărămidă tencuită, ¿gurată în elevaĠie cu linie întreruptă
(Fig. 44), se folosesc scările de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ¿ind desenat
sistemul de Ġesere a cărămizilor, prin poziĠia úi dimensiunile lor faĠă de gol.
Vederea se completează cu o secĠiune orizontală úi una verticală, în care se
indică úi poziĠia de montare a tâmplăriei ferestrelor respective. Se cotează
golurile ferestrelor, golurile traforului úi dimensiunea cărămizilor care le
încadrează, grosimea rosturilor dintre cărămizi, precum úi grosimea zidurilor.
Fig. 44 Trafor de cărămidă aparentă sau tencuită
1-gol; 2-plin de cărămidă; 3-buiandrug; 4-zidărie de cărămidă cu goluri verticale; 5-pantă din
tencuială la glaf; 6-pantă de tencuială pe elemente de cărămidă
Fig. 45 Cotarea coúurilor de fum din cărămidă
156 - Desen tehnic
Coúurile de fum úi de ventilaĠie se reprezintă în planuri printr-o secĠiune
a canalelor, realizate prin Ġeserea zidăriei din cărămidă sau din elemente
prefabricate. Coúurile de cărămidă se cotează cu dimensiuni multiplu de 12, 50
(Fig. 45), Ġinând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de
rezistenĠă úi de toate detaliile de alcătuire a racordării cu învelitoarea (Fig.46).
Coúurile din elemente prefabricate se reprezintă ca în Fig.47. SuprafeĠele
vizibile ale coúurilor căptuúite cu cărămidă se desenează ca în Fig.48.
Copertina de la partea de sus a cosrilor este redata ca in ¿g.48.
InălĠimea coúurilor se cotează în funcĠie de poziĠia lor faĠă de coamă (Fig
50) iar la terase, faĠă de nivelul ultimului strat (1, 50 m).
VentilaĠiile se reprezintă úi se cotează la fel ca úi coúurile de fum, deoarece
au secĠiuni similare. Reprezentarea coúurilor realizate pentru regiuni seismice
indică úi consolidarea lor în porĠiunea de peste ultimul nivel: armarea la
exterior, zidirea cu mortar de ciment úi aplicarea unei tencuieli de mortar
M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.
Fig. 46
Reprezentarea
străpungerii coúului
din cărămidă prin
învelitoare
Fig. 47 ModalităĠi de grupare a coúurilor prefabricate
a - cu două fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricată la
coúurile de fum
a) b)
c)
Desen tehnic - 157
C. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn

Piesele din lemn se reprezintă în desen prin semne convenĠionale.
Dimensiunile cotate se referă la lungime, lăĠime, adâncime sau grosime cât
úi la determinarea poziĠiei în ansamblu respectiv. Dacă piesele nu se execută
din lemn de răúinoase, specia se menĠionează pe desen.
C.1.Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute
Aceste materiale se folosesc sub formă de lemn rotund (bile, manele sau
prăjini) úi se repreziontă printr-o secĠine transversală úi o elevaĠie.
Fig. 49 Căptuúirea coúurilor de fum úi de ventilaĠie
Fig. 50 ÎnălĠimea
coúului faĠă de coamă
158 - Desen tehnic
In Fig. 51 este reprezentată cotarea lemnului rotund unde:
- simbolul secĠiunii circulare;
- Ԧ reprezintă diametrul mediu al pisei dat în cm;
- L lungimea elementului cotat in m cu doua zecimale
Lungimea Lse scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil,
ea se poate trece si sub aceasta linie.

C.2.Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
prezentate câteva produse din lemn
semiecarisat la care elementele
cotării se exprimă astfel:
- ruptura se reprezintă cu linie
frântă;
- ½ arată că piesa are o
secĠiune semirotundă;
- Ԧ diametrul mediu al
secĠiunii circulare;
- 1 lungimea piesei prelucrate
(1=4, 35 arată că lungimea
este de 4, 35 m);
Semne conventionale care arată
secĠiunea transversală a piesei;
- h distanta între fetele paralele
ale piesei în cm;
(Fig.54; e, f, g, h.) 28x24 arată grosimea (2 =28 mm) X înălĠimea (24 cm);
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund
a) reprezentarea la scar㠔 1:50
b) reprezentarea la scar㠕 1:50
Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
c) lemn rotund cioplit, cu două feĠe plane
d) lemn rotund cioplit, cu două patru plane
a)
b)
a)
b)
c)
d)
Desen tehnic - 159
C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:
- PAL reprezintă plăci din aúchii aglomerate de lemn;
- PFL plăci din ¿bre din lemn.
Fig. 53 Cotarea lemnului
prelucrat:
e) scândură aúezată pe lat
f) scândură aúezată pe muchie
g) riglă
h) grindă
Fig. 54 Reprezentarea convenĠională pentru produse derivate
din lemn:
a) placaj; b) panel secĠionat transversal; c) panel secĠionat
longitudinal; d) PAL; e) PFL
e)
a)
b)
e)
c)
d)
f)
g)
h)
160 - Desen tehnic
D. Reprezentarea elementelor asamblate
Elementele de asamblare sunt: cuiele, úuruburile, buloanele, scoabele,
eclisele, rondelele, etc. iar se reprezintă cu linie continuă în planul de
secĠionare úi cu linie întreruptă când sunt în afara planului (Fig.55).
Cui 3x50 simbolizează un cui cu diametrul de 3 mm úi lungimea de 50 mm.
In Fig.56 se arată modul de pătrundere a cuielor în pachetul de imbinat
unde:
- c este grosimea piesei úi ea nu trebuie să ¿e mai mică de 4xd pentru a
se împiedica crăparea pieselor;
- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,
In Fig. 57 se arată modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de
prelungire, unde distanĠa de la margina elementelor de îmbinat până la
primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egală cu 4xd, undc d este
diametrul cuiului.
Fig. 55 Asamblări prin cuie:
a) reprezentare obiúnuită;
b) reprezentare simpli¿cată;
1) cui în planul de secĠionare;
2) cui în afara planului de secĠionare
Fig. 56 PosibilităĠi de
pătrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
Fig. 57 Dispunerea cuielor
într-o îmbinare de prelungire:
a) în rânduri drepte;
a) în zig-zag;
a) b)
Desen tehnic - 161
In Fig. 59 este prezentată o asam-
blare cu buloane unde bulonul este repre-
zentarea simpli¿cat printr-o axă, piuliĠa
sub formă de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu úurub unde simbolul M
6x20 are următoarea semni¿caĠie:
- M tipul ¿letului (metric);
- V 6 diametrul ¿letului în mm;
- 20 lungimea úurubului în mm.
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele
care se reprezintă printr-o linie îngroúată
unde Ԧ 12 reprezintă diametrul de 12 mm
al scoabei iar la (deschiderea) = 200 mm.
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obiúnuit; b) spintecat;
Fig. 59 Reprezentarea asamblărilor cu úuruburi:
a) úuruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblării cu úuruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblării cu úuruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblării cu úuruburi cu ¿let metalic úi piuliĠă, în vedere; e) reprezentarea
asamblării cu úuruburi cu ¿let metalic úi piuliĠă, în secĠiune;
Fig. 60 Înădirea în lăĠime
a doi dulapi cu scoabe:
a) vedere laterală; b) plan;
a)
a)
b)
c)
d)
e)
b)
162 - Desen tehnic
E. Reprezentarea îmbinării pieselor din lemn;

Elementele din lemn se îmbină între ele prin diferite tăieturi care, prin
alăturare, suprapunere sau întrepătrundere úi solidarizare cu anumite elemente
ajutătoare, pisele să capete o formă, o poziĠie úi o rezistenĠă speci¿că pentru
a rezista la eforturi.
După forma úi felul pe care îl au, tăieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep úi scobitură (Fig. 62);
- cu falĠ (Fig.63);
- cu lambă úi uluc (Fig.64).
E.1. Imbinarea de prelungire;
Prin această îmbinare se asigură continuitatea în lungime a piesei din
lemn aúezate cap la cap úi asamblată printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).
Fig. 61 Chertare: a) de capăt; a) de mijloc;
c) simplă; d) în prag;
Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) secĠiune; a) cu eclise de lemn; b) cu
eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare úi buloane;d) prin chertare úi zbanĠuri;
Fig. 63 Falt
Fig. 62 Cep úi scobitură
Fig. 64 Lamb úi uluc: 1) lambă; 2) uluc
Desen tehnic - 163
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin această îmbinare se realizează secĠiuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitări
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecĠii de piese;
In Fig. 67 este prezentată o astfel de îmbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcĠii din lemn:
Scările de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele
¿ind date în cm pentru dimensiuni sub un m úi în m, cu două zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1)
vedere; 2) secĠiunea A-A
Fig. 68 Planúeu din lemn: a) plan; b) secĠiunea A-A; c) secĠiunea B-B;
d) detaliu D; e) detaliu C;
Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1)
încruciúarea în cep coadă de rândunică pe
toată lungimea; 2) încruciúarea în cep coadă
de rândunică pe toată lungimea
164 - Desen tehnic
F.1. Reprezentarea pereĠilor din lemn:
Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, úi a modului de
montare.
Planúeul de lemn (Fig. 68) se reprezintă în plan la scara 1:50 unde
elementele cotării au următoarea semni¿caĠie:
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezintă un număr de 11 bucăĠi grinzi cu lăĠimea
de 10 cm úi înălĠimea de 15 cm:
- A-A, B-B sunt secĠiuni executate în anumite zone ale planúeului;
- Parchet 22x 4 exprimă grosimea plăcii de parchet egală cu 2, 20 cm iar
lăĠimea de 4 cm;
- Duúumea oarbă 2x12 arată o grosime a duúumelei de 2, 40 cm úi o lăĠime
a acesteia de 12 cm;
- Scândură 24X 16 arată o grosime a sândurii de 2, 40 cm úi o lăĠime a
acesteia de 16 cm;
- ùipci 24 x 48 arată o grosime a úipcii de 2, 40 cm cu o lăĠime de 4, 80 cm.
F.2. ùarpantele din lemn:
Fig. 69 ùarpanta: a) plan; b) secĠiune
Desen tehnic - 165
Sunt reprezentate prin proiecĠii (Fig. 69) úi se desenează la scările 1:50 sau
1:100 în care cuprin toate datele necesare. Cele mai importante proiecĠii sunt:
- secĠiunea longitudinală;
- secĠiunea transversală;
- detaliile execuĠiei.
ProiecĠia orizontală (planul úarpantei) este desenată după planul clădirii,
urmărindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiúului se
delimitează pe linia streaúinii (numită úi linia picăturii). Căpriorii se ¿gurează
prin axele lor iar penele se reprezintă la scară prin muchiile de contur. Popii,
cleútii, tălpile, contra¿úele etc., se reprezintă, ¿e la scară, ¿e prin linii
întrerupte notându-se distanĠele între axele scaunelor sau fermelor úi toate
cotele necesare pentru a stabili poziĠia în plan a pieselor.
F.3. SecĠiunea transversală a úarpantei;
Se desenează la scara la scara 1:50 sau 1:20 úi cuprinde înălĠimea úarpantei
precum úi modul de aúezare a elementelor. Fiecare piesă este de¿nită printr-o
marcă înscrisă într-un cerc la capătul unei linii de referinĠa care se mai trec úi
dimensiunile úi eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Când acoperiúurile sunt simetrice, secĠiunea se desenează numai pe
jumătate.
F.4. Detaliile úarpantei
Fig. 70 ùarpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
166 - Desen tehnic
La scările de 1:10 sau 1: 5 se reprezintă diferite elemente ale úarpantei úi
¿ecare nod cu îmbinările respective úi se notează cu o literă mare.
In planúa de detalii se mai reprezintă úi alte elemente ale acoperiúului,
astfel: streaúină, străpungerile pentru coúuri etc.
F.5. Ferme din scânduri;
Se ¿gurează pe desen poziĠia tuturor elementelor componente (Fig. 71).
Piesele care alcătuiesc elementele fermei, sunt prevăzute cu linii de referinĠă
pe care sunt indicate dimensiunile respective.
G. Reprezentarea elementelor de construcĠii din beton armat
G.1. Notarea fundaĠiilor
Elementele cotării unui stâlp se explică astfel (Fig. 72):
- F este simbolul fundaĠiilor;
- Ai este indicativul stâlpului pe care-l
susĠine fundaĠia úi se trece ca un indice
al fundaĠiei (FAi) ;
- A úi 1 reprezintă axele de trsare care se
intersectează în dreptul stâlpului SAi
úi îi stabileúte poziĠia în plan;
- SAi este indicativul stâlpului;
- F1 înlocuieúte indicativul FA, în cazul
în care o serie de fundaĠii sunt identice,
având aceleaúi forme geometrice úi
acelaúi mod de armare;
G.2. Notarea stâlpilor
Se simbolizează cu litera S (Fig. 72) urmată de un indice format din
indicativele axelor care se intersectează, determinând poziĠia stâlpului (SAi).
Fig. 71 Ferme din
scânduri bătute în cuie
Fig. 72 Reprezentarea fundaĠiei unui
stâlp, notată cu indicativul stâlpului
Desen tehnic - 167
Valorile 30 x 30 reprezintă dimensiunile în cm ale secĠiunii stâlpului (latura
mare x latura mică).
O altă simbolizare poate ¿ Si...Sn.
G.3. Notarea grinzilor;
Grinzile se notează cu litera G urmată de simbolul nivelului notat cu
majuscule (pentru planúeul peste subsol S úi peste parter P, sau cu cifre
romane I, II etc., pentru planúeele peste etaje) completat cu un indice numeric
care rezultă din numerotarea grinzilor aceluiaúi planúeu. NotaĠia grinzilor
este urmată de cele două dimensiuni ale secĠiunii transversale despărĠite prin
semnul de îmulĠire (b /,., ), unde b este lăĠimea grinzii iar h este înălĠimea
grinzii (Fig. 73).
Când desenul se execută la scară mică, indicativul grinzii úi dimensiunile
sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
In elevaĠie grinzile se notează pe o linie de referinĠă (Fig. 74) unde la
numărător se trece indicativul grinzii (GPi) iar la numitor se trec dimensiunile
b x h unde b este lăĠimea grinzii iar h înălĠimea ei. Dimensiunile pot ¿ trecute
úi în continuarea indicativului (GPi -25 x 35).
Pentru grinzile întoarse, notarea va ¿ precedată de această speci¿care:
GRINDĂ ÎNTOARSĂ G13- 25 x 45.
Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan
Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat
la scară mică
Fig. 74 Notarea grinzilor úi stâlpilor în elevaĠie
168 - Desen tehnic
G.4. Notarea centurilor;
Centurile se notează cu litera C urmată de un indice numeric pentru
diferenĠierea lor în plan (Fig. 75). După indicativ se trec dimensiunile centurii
astfel b x h unde b este lăĠimea centurii iar h este înălĠimea ei (C2- 25 x 20;.
In elevaĠie, centurile se notează la fel ca úi grinzile.
G.5. Notarea buiandrugilor;
Buiandrugii legaĠi monolit cu placa sau centura se notează cu literele B
sau G urmate de un indice numeric ce speci¿că tipurile asemenea cuprinse în
plan. După indicele numeric se notează úi dimensiunile secĠiunii transversale
b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75).
In elevaĠie buiandrugii se notează la fel ca grinzile.
G.6. Notarea diafragmelor (pereĠi din beton);
Se notează cu o literă majusculă urmată de un indice numeric care rezultă
din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezintă în general, poziĠia
peretelui în construcĠia respectivă atfel: diafragmele se notează cu D, pereĠii
longitudinali cu L úi pereĠii transversali cu T.
NotaĠia se scrie pe proiecĠia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de
contur, fără linie de referinĠă, cum ar ¿: D5, T8, L2.
G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare;
Aceste elemente se notează cu litere majuscule urmate de un indice
numeric, pentru diferenĠierea tipurilor.
Fig. 75 Notarea centurilor úi buiandrugilor
Desen tehnic - 169
- Exemplu de notare la construcĠii din panouri mari:
- I, T sau L - pereĠi interiori portanĠi, transversali sau longitudinali;
- E, F- pereĠi exteriori sau de faĠadă;
- D - pereĠi despărĠitori;
- P - plăci de planúee.
Exemplu de notare la construcĠii industriale:
- CA -cheson de acoperiú;
- P - pană de acoperiú;
- S - stâlpi;
- F - fermă etc.
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element
al rezolvării clădirii. Cu ajutorul planului se rezolvă simultan funcĠiunea
circulaĠia sistemul constructiv si plastica clădirii. Planurile unei construcĠii
sunt secĠiuni orizontale obĠinute prin secĠionarea clădirii cu un plan orizontal
imaginar, la o înălĠime de 1, 10....1, 20 m aleasă în aúa fel încât să taie toate
elementele caracteristice ale clădirii. Planul la scara 1:200 úi 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stâlpi) úi a tuturor compartimentărilor interioare. In aceste desene se
indică golurile uúilor úi ale ferestrelor, treptele scărilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indică sensul de deschidere a uúilor, această indicaĠie apărând
Fig. 76 Armarea úi ancorarea coúurilor de fum
170 - Desen tehnic
numai în planurile la scara 1:100 sau la scară mai mare. Cotele date sunt cele
principale: în interior, pentru lungimi ale încăperilor, pentru grosimi de ziduri,
iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezistenĠă úi dimensiunile totale.
Uneori se indică úi mobilarea indicativă a planurilor.
Scara 1:50 se utilizează la desenarea planului în proiectele de execuĠie
(Fig.78 a úi b) permiĠând o reprezentare clară úi o cotare amănunĠită a
elementelor de construcĠie, completate cu precizări privind: zidurile, coúurile
de fum úi canalele de ventilaĠie, golurile în zidării în funcĠie de dimensiunile úi
tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, niúe pentru instalaĠii, niúe pentru
elementele de calorifer; pe plan, reprezintă scările prin proiectarea ortogonală
a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri,
curĠile de Iun sobele de încălzire etc., folosind semnele convenĠionale
speci¿ce. Planul se completează cu desenul pardoselilor la cămări, băi,
closete, laboratoare, spălătorii etc., cu indicarea dotărilor, cu mobilarea
încăperilor, cu amplasarea indicaĠiilor, echipamentelor úi cu precizarea
tehnologiilor (în cazul halelor industriale úi al construcĠiilor agrozootehnice),
toate desenele la scara proiectului úi cu indicarea utilizării cât mai economice
a spaĠiilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indică toate cotele necesare
execuĠiei: grosimi de ziduri, dimensiunile încăperilor, gabarite, deschideri
de goluri úi determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie
Fig. 77 Reprezentarea planului unei clădiri la scara ” 1:100
Desen tehnic - 171
cotarea corectă a dimnensiunilor golurilor úi corespondenĠa în tabelele de
tâmplărie prin numărul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris
în acestea. In planuri este importantă trasarea arcului deschiderii foii de uúă,
pentru a determina în încăperi spaĠiul necesar bunei funcĠionări la deschidere-
închidere, fără a stânjeni circulaĠia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele
úi uúile exterioare se amplasează urmărind axele de compoziĠie úi principiile
stabilite pentru rezolvarea armonioasă a faĠadelor.
La ¿ecare încăpere se scrie destinaĠia, suprafaĠa ( la construcĠiile industriale
se cere uneori úi volumul), ¿nisajele folosite (pardoseli úi zugrăveli) ; Fiecare
încăpere se numerotează, de exemplu P 05, P 06...etc, adică P =parter iar 05
úi 06 etc., arată numărul camerelor uúurând operaĠiile de recunoaútere din
documentaĠia economică. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)
în sens longitudinal úi cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secĠionare (stabilit după necesităĠi),
astfel ales încât să treacă prin goluri de ferestre úi uúi. Dacă acest traseu trece
la alte niveluri prin părĠi mai puĠin importante, planul de secĠionare se poate
Fig. 78a Plan parter
172 - Desen tehnic
decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcĠii, prin fracĠii înconjurate de un
cerc, în care la numărător se trece numărul planúei al proiectului respectiv úi
la numitor numărul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la
dispoziĠiile constructive, indicaĠii pentru întocmirea pieselor economice, etc.
Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se
menĠionează felul haúurilor utilizate úi măsurile de luat pentru succesiunea
operaĠiilor de ordin constructiv.
Dacă unele elemente importante din încăperi se aÀă deasupra planului de
secĠionare, úi care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totuúi
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hotă de ventilaĠie
deasupra unei maúini de gătit, plafoane decorative etc.).
Planul parterului (Fig. 78 a) reprezintă partea din clădire amplasată ¿e
direct pe teren, ¿e înălĠată cu una sau mai multe trepte, care primeúte cota
de nivel zero la nivelul pardoselii ¿nite a parterului corpului principu, úi se
reprezintă în dreptul uúii de intrare, arătată cu semnul următor:
Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scărilor
exterioare de la intrări, intrarea principală, peronul de intrare úi intrările
secundare, scara exterioară pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,
trotuarul din jurul clădirii, jardiniere, eventual curĠi de lumină, indicarea
acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conĠine piesele de
intrare spaci¿ce parterului, holului de intrare, accesul la scări úi lifturi, piese
speci¿ce la: clădiri publice ( portar, informaĠii etc.).
Scara este reprezentată
considerând că este sec-
Ġionată de un plan secant
la 1, 1... 1, 2 m de la
nivelul pardoselii. În
consecinĠă apar numai
primele trepte de la por-
nire, linia de întrerupere
dusă la 45° úi treptele
care vin de la subsolul
clădirii, secĠionarea scării
considerându-se înainte de
palierul intermediar.
În planurile etajului,
desenul scării apare în
întregime, cu podestele
respective, având liniile de
întrerupere la 45°, pentru
marcarea nivelului planului
secant al etajului; numai
Fig. 78b
Desen tehnic - 173
scara de la ultimul nivel, dacă nu are acces la pod, apare completă (Fig. 78b).
Ca detalii speciale ale planulului etajelor apar podestele de sosire úi plecare
ale scărilor úi lifturilor, prezenĠa balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele
exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezintă la
fel ca planul parterului fără amenajările terenului. In unele cazuri se prezintă
úi planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate ¿ amenajat
special pentru locuit (ca mansardă dacă este su¿cient de înalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ¿ind sub nivelul
parterului, în întregime sau numai parĠial pe spaĠiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaĠiile amenajate pentru depozitare (pivniĠă)
sau pentru accesoriile instalaĠiilor clădirii (centrală termică, garaje, postul
de transformare, spălătorii, atelier de întreĠinere, boxe etc.) úi uneori spaĠii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiĠii de igienă úi confort.
Planul acoperiúului
se desenează la scările
1:100 sau 1:50, atât
pentru acoperiúurile
cu pante, cât úi pentru
cele în terasă. La
acoperiúurile cu pante
se trasează întâi liniile
perimetrale, respectiv
picătura, (Fig.79), apoi
se duc bisectoarele
unghiurilor, care se
întâlnesc două câte două,
determinând coame de
pantă sau dolii. Linia
care uneúte punctele de
intersecĠii ale coamelor
pe pantă formează coama de creastă.
Pentru intersecĠii de volume diferite, reprezentarea acoperiúului se
bazează pe acelaúi principiu al trasării liniilor de intersecĠie la 45°, rezolvarea
¿ind în funcĠie de lăĠimea volumelor, înălĠimea lor, sau unghiul sub care se
intersectează.
Planul acoperiúului este proiecĠia în plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor úi detaliilor, ¿xarea poziĠiilor coúurilor de
fum, ventilaĠiilor, răsuÀătorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se conturează punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se trasează linia exterioară a corniúei,
sau a streaúinii acoperiúului úi se cotează pe două direcĠii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziĠiei lor úi pentru a uúura ralizarea lor
de către constructor. Panta se indică cu săgeĠi pe car, se precizează valoarea
Fig. 79 Reprezentarea planului
învelitorii - varianta cu úarpantă
174 - Desen tehnic
în procente ( de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiúurilor se cotează
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la picătură,
corelate cu dimensiunile ultimului nivel úi cu cotele de detaliu pentru toarte
elementele constructive ale acoperiúului. Se Ġine seama că acoperiúul unei
clădiri poate avea pante de mărimi diferite úi că liniile de la picătură pot să nu
¿e la acelaúi nivel.
Dacă acoperiúul are linia picăturii la acelaúi nivel úi pantele de aceeaúi
mărime, proprietăĠile geometrice esenĠiale pentru a efectua trasarea lor sunt
următoarele: liniile vârfului sunt la aceeaúi distanĠă de liniile de picătură úi
proiecĠia liniilor coamelor înclinate úi a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor
formate de liniile picăturii sau de prelungirile lor.
Pentru acoperiúurile cu linia picăturilor la mai multe niveluri, în primul
rând se execută trasarea punctată a planului construcĠiei úi apoi a perimetrului
versanĠilor.
Pe planul acoperiúului de tip terasă (Fig.80) este ¿gurat planúeul de beton
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) úi izolaĠiile hidrofuge úi termice.
Pentru a putea preciza poziĠia sifoanelor de scurgere interioară sau a
jgheaburilor úi burlanelor pentru scurgerea exterioară, zidurile se trasează cu
linii punctate.
Pe planul acoperiúului de tip terasă se desenează úi rosturile de dilataĠie
úi de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevăd rebordurile la două clădiri
Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu terasă
Desen tehnic - 175
alăturate cu niveluri diferite, punctele de străpungere a hidroizolaĠiei pentru
antenele de televiziune, ventilaĠii, paratrăsnete, chepenguri de acces etc.
Pantele de separaĠie ale suprafeĠelor înclinate formează panouri în formă de
triunghi; pe ele se trasează o săgeată pe care se indică panta de scurgere a
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).
Planul terasei se desenează, ca úi la acoperiúurile cu pante, la scara
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indică toate elementele terasei, se cotează
dimensiunile generale úi parĠiale, determinându-se poziĠia ¿ecărui element
din plan.
I. Desenarea secĠiunilor
Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite înălĠimi ale construcĠiilor
proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc secĠiunile
verticale imaginare prin volumul construcĠiei, realizate printr-un plan secant
perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determină, la scară,
diferite înălĠimi caracteristice, interioare úi exterioare ale construcĠiei.
SecĠiunea longitudinală este planul secant paralel cu faĠada longitudinală,
iar secĠiunea transversală, considerată caracteristică pentru clădire ( de
obicei prin intrarea principală a clădirii), este planul secant paralel cu faĠada
laterală. Numărul secĠiunilor verticale depinde de complexitatea construcĠiei.
De multe ori traseul de secĠionare se poate desfăúura după o linie frântă,
trecând prin elementele caracteristice ale clădirii, pentru evidenĠierea cât mai
multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. SecĠiunea
caracteristică este considerau, cea trasversală, întrucât cuprinde majoritatea
elementelor constructive
Traseul secĠiunii se marchează în planuri prin secmente liniare mai groase
(linie-punct), cu vârful săgeĠilor indicative îndreptate spre planul de vedere.
Intr-o clădire se pot ¿gura una sau alta din cele doua feĠe secĠionate, aceasta
depinzând numai de interesul reprezentat din pune de vedere constructiv, în
general ¿ind preferată vederea de la dreapta spre stânga.
SecĠiunile determină dimensiunile pe verticală ale clădirii (Fig.81) úi
evidenĠiază principalele ei elemente constructive (ziduri, planúee, scări,
podeúte, fundaĠii, acoperiú etc.) ; de asemenea, redau detaliile de ¿nisaj
panta învelitorii etc. Dacă clădirea are mai multe etaje deservite de o scară
principală, secĠiunea verticală trebuie să treacă în mod obligatoriu prin scară,
pentru a scoate în evidenĠă caracteristicile casei scării.
In secĠiune se arată suprapunerile zidăriei de la fundaĠie până la
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (cărămizi blocuri
de zidărie etc.), felul planúeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn
etc.), acoperiúul cu pante, terasele, dacă există pod, mansardă etc. In cazuri
speciale, se evidenĠiază rezolvarea decorativă a traseelor cu indicarea detaliilor
studiate la scări convenabile; de asemenea se evidenĠiază: înălĠimile de ziduri,
176 - Desen tehnic
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niúele de calorifer, coúurile, ventilaĠiile,
stâlpii, arcele, înălĠimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu
supralumină, luminatoarele, acoperiúurile cu pante diferite, precum úi alte
particularităĠi ale construcĠiei, concordanta detaliilor din secĠiuni cu cele la
scară mărită (detalii); se marchează curĠile de lumină, subsolurile, accesele,
trotuarele, scările exterioare etc., accesoriile acoperiúului (corniúe, streaúini,
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), úarpante.
Metoda desenării secĠiunilor este identică cu cea a planurilor, Ġinându-se
seama de axele principale úi secundare luate din plan úi urmărindu-se traseul
părĠilor secĠionate.
Dacă scara permite, pe secĠiuni, se ¿gurează úi pro¿lul decoraĠiilor
exterioare, ancadramentele ferestrelor úi uúilor, frontoaneîor, brâurilor,
soclul etc. Desenul porneúte de la cota ± 0, 00 care reprezintă nivelul ¿nit al
pardoselii parterului.
Fig. 81 Reprezentarea unei secĠiuni transversale
Fig. 82 Reprezentarea faĠadei principale
Desen tehnic - 177
J. Desenarea faĠadelor
Desenul faĠadelor reprezintă proiecĠiile vederilor clădirii pe un plan
vertical de proiecĠie. La toate clădirile se desenează întâi faĠda principală, cu
indicarea intrării principale, apoi faĠada posterioara úi faĠadele laterale; dacă
faĠadele laterale sunt asemănătoare, se prezintă numai una dintre ele. FaĠadele
redau gra¿c aspectul exterior al viitoarei construcĠii. Ele reprezintă imaginea
plastică úi reală a volumelor, cu indicarea precisă a poziĠiilor ferestrelor,
a uúilor de intrare (principale úi secundare), a decoraĠiilor exterioare, a
¿nisajelor arhitecturale. FaĠadele se desenează după ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor úi secĠiunilor clădirii. Planurile, secĠiunile úi faĠadele
trebuie corelate, determinând împreună volumul construcĠiei.
Pentru desenarea faĠadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau lăĠimi, iar pentru înălĠimi, cotele sau nivelurile de secĠiuni. Tot
la scară se rezolvă úi celelalte elemente ale faĠadei, care se iau din planúele
de detalii, pentru indicarea streaúinii, corniúei, pro¿laturilor, a soclului, a
scărilor exterioare etc.
Pentru desenarea corectă a faĠadelor, se ridică din plan axele principale úi
secundare de compoziĠie úi traveile, se determină poziĠia golurilor úi, în prima
fază se trasează toate elementele componente cu linii uúoare de creion; apoi
se ¿xează dimensiunile soclului, brâurilor, pro¿lelor etc.
Desenarea elementelor funcĠionale úi plastice ale faĠadelor începe de la
linia de pământ până la coama acoperiúului sau linia superioară a parapetului
terasei.
In cazul clădirilor cu volume compuse úi curĠi interioare, se pot uni faĠadele
cu secĠiunile respective, desenul primind denumirea de secĠiune-faĠadă.
La scara 1:200 sau 1:100, faĠadele se desenează într-o formă schematică,
reprezentând în special volumele úi golurile.
La scara 1:50 se indică amănunĠit toate elementele din proiecĠia verticală
úi se reprezintă materialele de ¿nisaj ale faĠadei (tencuiele din praf de piatră,
cu desenele respective; cărămida aparentă; placajele ceramice, piatra brută
sau în apareiaj, prelucrată cu bosaje, cu sclupturi; betonul aparent; bârnele
din lemn etc.
Acoperiúul se desenează în pante, în terasă sau cu formele speci¿ce;
indicativ se redau: materialele învelitorii (Ġigla, úiĠa, úindrila etc.), forma
streaúinilor úi a corniúelor, cu pro¿lurile de legătură, conform cu indicaĠiile
date la construcĠiile gra¿ce. Pe desen se ¿gurează úi elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, coúuri, ventilaĠii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faĠadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decroúuri, pro¿luri, scări exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
FaĠadele se desenează cu linii subĠiri, reprezentarea materialului să ¿e cât
mai sugestivă. La această scară se prevăd cote pe verticală, pentru delimitarea
178 - Desen tehnic
diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot ¿ reprezentate în planuri.
Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comună de referinĠă, verticală;
de asemenea se dau note explicative pentru ¿nisaje úi se fac trimiteri pentru
găsirea detaliilor de faĠadă în planúele respective.
In proiectele de execuĠie se detaliază toate elementele constructive úi
de ¿nisaj, care nu apar su¿cient de clar în cadru desenului efectuat la scara
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faĠadă,
pe secĠiunea transversală sau longitudinală, în plan úi chiar pe faĠade, sunt
incercuite zonele care urmează să se detalieze úi se fac trimiteri la planúele
care conĠin detaliile respective. Detaliile se desenează la scara 1:5, pentru
elementele de beton sau zidărie (Fig.90), úi chiar la scara 1:1, dacă se detaliază
tâmplăria sau alte elemente care nu pot ¿ su¿cient de explicite la o scară mai
mică.
Pentru un proiect de execuĠie, numărul detaliilor care se desenează nu este
limitat, depinzând de complexitatea construcĠiei úi de rezolvările diferitelor
elemente. Aceste detalii trebuie să ¿e su¿ciente ca număr úi grad de detaliere,
pentru a face posibilă execuĠia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperiú: a) detaliu streaúină, varianta cu úarpantă;
b) detaliu corniúă cu jgheab, varianta la planúeu-terasă.
Desen tehnic - 179
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcĠie de claritate úi
complexitate, la scările: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezintă muchiile interioare ale
cofrajului.
Stâlpii de sub planúeu se reprezintă secĠionaĠi (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scară este alcătuit, după poziĠia scării între
niveluri, din unul sau două podeúte úi placa înclinată care constituie rampa
scării (Fig.77a). Cotele în plan determină dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scării, distanĠa dintre linia de începere úi
terminare a plăcii de pantă, precum úi lăĠimea acesteia.
Pe podestul de la parter úi etaj úi pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de niel la faĠa ¿nită a plăcii).
Pe planúă se speci¿că marca betonului úi, deoarece acesta cuprinde úi
planul de armare, se indică úi tipul de oĠel folosit.
Fig. 84 Copertină din beton armat: a) plan cofraj
180 - Desen tehnic
Bibliogra¿e:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu úi
Al. Constantinescu;
2. Desen de construcĠii úi instalaĠii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu úi Radu Mărgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
NOğIUNI DE ORGANIZARE
ùI LEGISLAğIA MUNCII
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 183
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII

1. Cunoaúterea locului úi rolului construcĠiilor
în cadrul economiei de piaĠă
NoĠiunea de piaĠă.
Potrivit tratatelor de economie úi părerilor unanime ale specialiútilor, piaĠa
desemnează sfera economică în care producĠia de mărfuri apare sub formă de
ofertă, iar nevoile de consum sub formă de cerere. Într-o asemenea accepĠiune,
sfera confruntării ofertei cu cererea de mărfuri úi realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumpărare are în vedere, pe de o parte, producĠia totală de
mărfuri, iar pe de altă parte, întregul consum, atât productiv, cât úi neproductiv.
Totodată, respectivul concept are în vedere, atât relaĠiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât úi relaĠiile care se referă la sfera serviciilor, ¿e că este
vorba de utilizări industriale úi asimilate acestora, ¿e că se referă la destinaĠii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat că, datorită diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaĠiilor de piaĠă trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacĠionale úi prin diferite forme de circulaĠie,
generând o multitudine de relaĠii care fac ca structura pieĠei să aibă un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialiútii să susĠină
ideea potrivit căreia diversitatea proceselor ce formează obiectul actelor de
schimb, natura diferită a subiecĠilor care apar în relaĠiile de piaĠă, localizarea
pieĠei, precum úi alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecinĠă o structură deosebit de complexă.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul că, într-
adevăr, piaĠa reprezintă un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, diferenĠiat, Ġinându-se seama de structura sa
secvenĠială.
Una din pieĠele importante este piaĠa construcĠiilor care îúi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de piaĠă.
PiaĠa construcĠiilor, particularitate a mediului economic.
Pentru o analiză corectă a pieĠei construcĠiilor, a acestui domeniu în general,
se impune, pe lângă studierea úi cunoaúterea structurii úi a particularităĠilor
domeniului, înĠelegerea fenomenelor economice úi a formelor concrete de
manifestare în cadrul pieĠei respective, având totodată în vedere condiĠiile
reale de desfăúurare a activităĠii în construcĠii.
ConstrucĠiile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele
esenĠiale ale civilizaĠiei umane, constituind suportul desfăúurării principalelor
activităĠi economice, sociale úi politice.
184 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
O primă mare problemă a sectorului construcĠiilor o reprezintă identi¿carea
unor noi orientări, pe baze raĠionale, care să permită proiectarea activităĠii în
construcĠii ca element al permanentei dezvoltări economice.
O altă problemă fundamentală a acestui domeniu o constituie, în contextul
economiei de piaĠă, e¿cienĠa activităĠii în construcĠii, principalul deziderat al
oricărei activităĠi economice úi care este în prezent în primul rând rezultatul
progresului tehnic, al aplicării imediate, corecte úi permanente a invenĠiilor úi
inovaĠiilor tehnologice, al mecanizării úi automatizării proceselor de producĠie,
precum úi al unui sistem managerial capabil să genereze performanĠă
economică.
Aspectele speci¿ce ale pieĠei construcĠiilor sunt determinate, în
mare măsură, de particularităĠile acestui domeniu. În primul rând, aceste
particularităĠi de¿nesc úi delimitează sectorul construcĠiilor ca domeniu
distinct al economiei, iar în al doilea rând generează anumite implicaĠii în
desfăúurarea activităĠii speci¿ce, provocând forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialiútilor o anumită orientare în
studierea pieĠei construcĠiilor, pentru adoptarea celor mai juste măsuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularităĠi asupra
e¿cienĠei economice.
În cadrul acestui capitol ne-am propus să prezentăm unele dintre reperele
ce marchează locul sectorului construcĠiilor în cadrul economiei naĠionale,
elemente ce determină speci¿citatea respectivei pieĠe, precum úi câteva
particularităĠi ale procesului de cercetare de marketing a pieĠei construcĠiilor.
Locul sectorului de construcĠii în cadrul economiei româneúti
Timpul a demonstrat că domeniul construcĠiilor, prin produsele sale,
clădiri, elemente de infrastructură, amenajări ale teritoriului etc., a jucat úi
joacă un rol esenĠial în desfăúurarea úi dezvoltarea activităĠilor economice úi
social-culturale, acĠionând deosebit de favorabil asupra evoluĠiei societăĠii
umane.
Se poate, deci, a¿rma că progresul oricărei societăĠi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiĠii umane, materiale úi ¿nanciare menite
să contribuie la refacerea, renovarea úi modernizarea continuă a structurii úi
suprastructurii de care dispune ¿ecare Ġară.
În complexul de eforturi, precum úi în cadrul de realizare a investiĠiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcĠii, atât în calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiĠii,
cât úi în calitatea sa de bene¿ciar úi gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiĠii.
Pentru o cât mai bună înĠelegere a aspectelor referitoare la locul úi
importanĠa domeniului construcĠiilor în economia úi macrostructura unui
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 185
stat, inclusiv în România, cât úi a fenomenelor generate úi cu ajutorul cărora
se poate asigura simultan o argumentaĠie útiinĠi¿că úi pragmatică, prezentul
studiu apelează la o dublă abordare, conceptuală úi statistică. Conceptuală,
pentru a intui, analiza úi contura principalele fenomene generate în cadrul
societăĠii de către activitatea de construcĠii, inclusiv amploarea impactului
evoluĠiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistică, pentru
a înfăĠiúa cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum úi dimensiunile macro úi micro economice ale inÀuenĠelor
exercitate asupra dezvoltării durabile a societăĠii româneúti.
Argumente statistico-economice privind importanĠa sectorului de
construcĠii în cadrul economiei româneúti
Solicitările societăĠii la care trebuie să răspundă sectorul construcĠiilor.
În România, domeniul construcĠiilor cunoaúte, în prezent, o nouă orientare,
în direcĠia realizării de produse capabile să răspundă exigenĠelor societăĠii
contemporane, ¿e că este vorba de exigenĠe de natură economică, socială sau
de mediu. Principalele cerinĠe la care trebuie să răspundă sectorul construcĠiilor
în România, Ġară aÀată în plin proces de dezvoltare úi restructurare economică,
sunt: asigurarea locuinĠelor pentru populaĠie, dezvoltarea úi modernizarea
infrastructurii căilor de comunicaĠii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
úi rezolvarea problemelor legate de protecĠia mediului (poluarea urbană ¿ind,
în general, peste media admisibilă). Aceste cerinĠe impun soluĠii, abordări úi
strategii distincte pentru activităĠile din domeniul construcĠiilor, arhitecturii,
amenajării teritoriului úi urbanismului în Ġara noastră. Prin strategia naĠională
de dezvoltare economică pe termen mediu, România úi-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea Europeană. Reformele
speci¿ce domeniului de construcĠii, ce urmează a ¿ realizate în vederea
materializării strategiei respective úi a valori¿cării disponibilităĠilor de care
Ġara noastră dispune conturează, totodată, úi necesitatea creării unor mecanisme
de conducere speci¿ce, capabile să ofere soluĠii problemelor complexe ce
apar, atât la nivelul macroeconomic, cât úi în cadrul ¿ecărui domeniu de
activitate în parte. Creúterea economică durabilă poate ¿ realizată numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii úi serviciilor. În cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea úi modernizarea infrastructurii úi amenajarea
durabilă a teritoriului naĠional, reprezintă “temelia” pentru întreaga activitate
economico-socială úi deci, în consecinĠă, obiectivele pe care societatea
românească úi le-a ¿xat în acest domeniu capătă o importanĠă deosebită. Căile
de realizare a unor asemenea obiective implică o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie să propună soluĠii viabile úi e¿ciente, capabile să ofere metode
úi tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmică a
economiei româneúti.
186 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Având în vedere toate aceste aspecte, investiĠiile din construcĠii trebuie
să deĠină o pondere semni¿cativă din totalul investiĠiilor realizate la nivel
naĠional. În principal, investiĠiile în domeniul construcĠiilor s-au materializat în
ansamblul lucrărilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea clădirilor deja existente, în lucrările
de montaj ale utilajelor tehnologice úi funcĠionale cu întregul complex de
operaĠii prin care s-a realizat asamblarea pe úantiere a componentelor lor,
precum úi ¿xarea pe fundaĠii a acestora.
Speci¿citatea pieĠei construcĠiilor
PiaĠa construcĠiilor are în vedere sistemul de relaĠii speci¿ce generate
de activităĠile desfăúurate de către întreprinderile care îúi oferă produsele úi
serviciile de construcĠii altor întreprinderi sau organizaĠii, cât úi populaĠiei.
Drept urmare, ea se particularizează, în cadrul pieĠei globale, atât prin natura
produselor, cât úi prin speci¿cul clienĠilor pe care îi interesează produsele úi
serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare
úi concretizare a cererii úi ofertei, cât úi prin modul de realizare a tranzacĠiilor.
Pentru a delimita piaĠa construcĠiilor, ca úi în cazul altor pieĠe componente
ale pieĠei globale, este necesară luarea în consideraĠie a unui ansamblu de
elemente speci¿ce: consumul; numărul, categoria úi importanĠa organizaĠiilor
úi indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate úi care formează
oferta speci¿că construcĠiilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieĠei în domeniul construcĠiilor.
PiaĠa construcĠiilor, ca de altfel orice piaĠă, grupează toĠi utilizatorii de
obiective sau servicii speci¿ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care
cercetează piaĠa, cât úi pe cei ai altor unităĠi economice de pro¿l. OrganizaĠia
care apelează la cercetările de marketing úi doreúte să determine dimensiunile
propriei sale pieĠe trebuie să cunoască partea de piaĠă acoperită de produsele
sale úi, în aceeaúi măsură, partea úi puterea de penetraĠie a produselor realizate
de celelalte întreprinderi din acelaúi domeniu de activitatea. Totodată, foarte
importantă este úi identi¿carea principalelor tendinĠe de evoluĠie ce se
manifestă pe piaĠa construcĠiilor.
Astfel, ca úi în cazul celorlalte pieĠe, cercetarea pieĠei construcĠiilor are
o componentă calitativă úi una cantitativă. Prima componentă are în vedere
identi¿carea utilizatorilor, natura úi speci¿cul acestora, iar cea de a doua
urmăreúte cuanti¿carea importanĠei acestor utilizatori úi a capacităĠii lor de
absorĠie, prin intermediul unor procese de cercetare speci¿ce.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 187
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
2. Cunoaúterea modului de organizare úi funcĠionare a unei societăĠi de
construcĠii – ROF Societate
1. Structura funcĠională
FuncĠiile organizaĠiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaĠa noastră de
¿ecare zi ar deveni mult mai săracă dacă ar ¿ să renunĠăm la el. Ne organizăm
timpul de lucru, timpul liber, activităĠile dintr-o săptămână, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, cărĠile din bibliotecă, ¿úierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin această activitate, noi punem ordine úi reducem entropia asociată
structurii pe care o organizăm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a creúte e¿cienĠa úi calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se generează ordine structurală úi funcĠională.
Într-o întreprindere, organizarea se referă, în mod deosebit, la două
aspecte, organizarea structurii administrative úi organizarea structurii
funcĠionale. Cele două structuri organizatorice se condiĠionează reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamnă că pentru aceeaúi structură
administrativă putem avea mai multe structuri funcĠionale úi invers, pentru
realizarea aceleeaúi structuri funcĠionale pot ¿ concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere să existe mai multe variante de structuri
administrative úi structuri funcĠionale posibile, care pot ¿ optimizate astfel ca
să se realizeze o organizare structurală úi funcĠională cât mai e¿cientă. Acest
rezultat este important úi pentru instituĠiile publice, deoarece el permite să se
acĠioneze asupra organigramelor iniĠiale date prin actul de constituire úi să se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odată realizate structura administrativă
úi structura funcĠională a unei organizaĠii, ele nu trebuie considerate rigide
úi imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul că se
pot modi¿ca oricând este nevoie pentru a permite organizaĠiei o adaptare
permanentă la cerinĠele mediului extern competitive sau la cerinĠele câmpului
de forĠe politice care stabilesc misiunea úi obiectivele organizaĠiei. Organizarea
se referă la modul în care se descompun progresiv procesele de muncă dintr-o
organizaĠie în componente funcĠionale din ce în ce mai mici, se realizează de
către anagajaĠi prin procesarea resurselor disponibile úi apoi se integrează sub
forma produselor úi serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea ¿rmei constă în stabilirea úi delimitarea proceselor de muncă
¿zică úi intelectuală, a componentelor acestora (miúcări, timpi, operaĠii,
188 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
lucrări, sarcini, etc.), precum úi gruparea lor pe posturi, formaĠii de muncă,
compartimente, etc., corespunzător anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice úi sociale, în vederea realizării în cele mai bune condiĠii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergură întreaga ¿rmă sau numai o parte
componentă a ei. Ea este o funcĠie generică a managementului. Atunci
când se organizează un proces sau o activitate componentă a lui, se trece
de la mediul continuu úi comportamentul haotic, la un mediu structurat úi
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creează condiĠiile necesare pentru implementarea deciziilor úi realizarea
obiectivelor organizaĠionale. Totodată, desfăúurarea proceselor se face în mod
programat úi controlabil.
Organizarea este o funcĠie managerială care poate genera un număr in¿nit
de soluĠii teoretice. În practică, se încearcă obĠinerea unei soluĠii optime, dar
de cele mai multe ori se acceptă o soluĠie su¿cient de bună, care să satisfacă
cerinĠele de contingenĠă ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca ¿nalitate realizarea a două structuri fundamentale, una
funcĠională úi una organizatorică. Cele două structuri se corelează, dar nu se
condiĠionează în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structură funcĠională
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structură organizatorică
poate genera mai multe structuri funcĠionale.
Managementul ca útiinĠă, încearcă să găsească cea mai bună corelare dintre
cele două structuri úi integrarea lor în funcĠionalitatea organizaĠiei. Structura
funcĠională úi structura organizatorică nu sunt rigide úi nici intransformabile
Există o anumită dinamică a lor în timp, ca o reacĠie necesară de adaptare
la schimbările produse în mediul extern organizaĠiei. Orice organizaĠie are
o structură funcĠională generică, în sensul că întreg spectrul de activităĠi se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în următoarele categorii:
activităĠi de cerectare-dezvoltare, activităĠi de producĠie, activităĠi comerciale,
activităĠi ¿nanciar-contabile úi activităĠi de personal. Realizarea ¿ecărei
categorii de activităĠi constituie o funcĠie a organizaĠiei. Structura funcĠională
a organizaĠiei se referă la următoarele funcĠii sau funcĠiuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producĠie,
c) comercială,
d) ¿nanciar-contabilă,
e) de personal.
Fiecare dintre funcĠiile mai sus menĠionate se poate descompune în mai
multe activităĠi. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuĠii. Continuând această descompunere de sus în jos, unii autori consideră
atribuĠia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezintă o componentă de bază a
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 189
unui proces de muncă complex sau un proces de muncă simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regulă, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuĠiilor în sarcini se au în vedere cali¿carea,
cunoútinĠele, deprinderile úi aptitudinile angajaĠilor. Deoarece sarcinile se
raportează la persoane, ele au o anumită autonomie funcĠională. Important
este să subliniem faptul că această descompunere nu este standardizată, ea
depinzând de contextul operaĠional al ¿rmei. Într-o ¿rmă mică, procesul de
descompunere este foarte redus, ¿ecare angajat ¿ind încărcat cu cât mai multe
sarcini úi activităĠi, indiferent dacă acestea sunt omogene sau neomogene.
OrganizaĠia
Într-o ¿rmă mare, procesul de muncă se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajaĠi. Totodată, într-o ¿rmă
dinamică, aptă de a se adapta continuu cerinĠelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de muncă în componente tot mai mici se modi¿că
în timp. De aceea, este important de reĠinut procesul generic de descompunere
al muncii în entităĠi omogene cât mai mici úi nu de¿nirea rigidă úi cantitativă
a acestor entităĠi. De multe ori, inovarea úi dezvoltarea tehnologică fac ca
multe dintre activităĠile úi sarcinile de¿nite într-un anumit context de muncă
să dispară. De exemplu, în urmă cu două decenii, introducerea datelor în
calculator se făcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o ¿rmă care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcină sau chiar o
activitate foarte importantă. PerfecĠionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor să se facă folosind tastatura. Perforatoarele au dispărut
úi o dată cu ele au dispărut úi activităĠile de perforare a cartelelor.
FuncĠia de cercetare-dezvoltare
Această funcĠie integrează activităĠile care au ca scop generarea de noi
cunoútinĠe úi idei privind procesul de producĠie úi implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru ¿rme.
FuncĠia de producĠie
FuncĠia de producĠie se poate descompune într-o serie de activităĠi, care
depind prin natura lor de speci¿cul proceselor de execuĠie din ¿rmă. În sens
generic, se pot considera următoarele activităĠi mai importante: programarea,
lansarea úi urmărirea producĠiei; fabricaĠia sau exploatarea; controlul proceselor
úi a rezultatelor acestora; întreĠinerea úi repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natură energetică sau informaĠională.
FuncĠia comercială
Această funcĠie cuprinde activităĠile care contribuie la realizarea
conexiunilor úi a Àuxurilor operaĠionale dintre organizaĠie úi mediul ambiant.
Ea se realizează în două sensuri: dinspre mediu spre organizaĠie úi invers,
dinspre organizaĠie spre mediul extern.
190 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
FuncĠia ¿nanciar-contabilă
În condiĠiile trecerii la economia de piaĠă, importanĠa funcĠiei ¿nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru ¿rme cât úi pentru instituĠiile
publice. În realizarea acestei funcĠii se deosebesc trei activităĠi importante:
¿nanciară, contabilă úi controlul ¿nanciar de gestiune.
FuncĠia de personal
FuncĠia de personal integrează activităĠile prin care se realizează recrutarea,
angajarea, pregătirea úi perfecĠionarea continuă a personalului din organizaĠie.
2. Structura organizatorică a întreprinderii
Structura organizatorică este de¿nită ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice úi al relaĠiilor dintre acestea astfel constituite
încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatorică poate ¿ considerată drept scheletul ¿rmei úi
cuprinde două părĠi:
a) structura de conducere sau funcĠională,
b) structura de producĠie sau operaĠională.
În cadrul acestor părĠi se regăsesc componentele primare úi anume postul,
funcĠia, compartimentul, relaĠiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelul
ierarhic.
Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor úi
responsabilităĠilor desemnate pe anumite perioade de timp ¿ecărui component
al ¿rmei. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor
¿rmei. O altă componentă a postului este autoritatea formală sau competenĠa
organizaĠională ce poate ¿ ierarhică atunci când acĠionează asupra persoanelor
úi funcĠională când se exercită asupra unor activităĠi.
În afara autorităĠii formale, titularii postului deĠin úi autoritate profesională
exprimată de nivelul de pregatire úi experienĠa de care dispune o persoană.
FuncĠia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorităĠii úi responsabilităĠii.
Functiile pot ¿ grupate în:
- funcĠii de conducere,
- funcĠii de execuĠie.
Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi úi funcĠii cu
continut similar úi/sau complementar reunind persoane care desfăúoară
activităĠi relativ omogene úi solicită cunoútinĠe specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaĠiu úi subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot ¿:
- operaĠionale,
- funcĠionale.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 191
RelaĠiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementări o¿ciale. RelaĠiile
organizatorice pot ¿:
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaúi distanĠă faĠă de
managementul de vârf al ¿rmei.
Numărul de niveluri ierarhice este inÀuenĠat de dimensionarea ¿rmei,
diversitatea activităĠilor, complexitatea producĠiei dar úi de competenĠa
managerilor.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere úi înregistrează valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice creúte către nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se ampli¿că pe măsura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operaĠională.
Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale úi ¿nanciare condiĠionează e¿cienĠa desfăúurării activităĠii necesare
realizării obiectivelor, precum úi calitatea úi operativitatea sistemului
decizional úi con¿guraĠia sistemului informaĠional.
Sistemul organizaĠional trebuie să realizeze obiectivele stabilite în
condiĠiile minimizării costului economic úi social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale úi de grup.
FuncĠionalitatea structurii organizatorice este condiĠionată atât de factori
endogeni cât úi exogeni ¿rmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitată
în creúterea e¿cienĠei managementului ¿rmei.
Alături de această formă de organizare poate exista úi o organizare
informală alcătuită din ansamblul grupărilor úi al relaĠiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Această organizare informală, deúi însoĠeúte organizarea formală
acĠionează, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariĠiei
organizării informale Ġin de afectivitate, satisfacĠii, interese, aspiraĠii, nivel de
pregătire, cali¿care úi origine socială.
Componentele organizării informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaĠiile informale.
Între cele două tipuri de organizare este o strânsă interdependenĠă
determinată de unele asemănări úi anume: sunt constituite în cadrul aceleeaúi
organizaĠii, servesc realizării unor obiective, au un caracter dinamic úi general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizării informale úi subordonarea
acesteia realizării unor aspiraĠii personale.
192 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
InÀuenĠele organizării informale pot ¿ atât pozitive cât úi negative, rolul
managementului formal constând în cadrul organizării formale, realizându-se
astfel încât obiectivele individuale cât úi cele de grup.
Variabila organizaĠională este reprezentată de factorii interni sau externi
unităĠii care condiĠionează caracteristicile acesteia dar úi factori tipologici
utilizaĠi în abordarea comparativă a mai multor ¿rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea ¿rmei,
- complexitatea ¿rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotării tehnice,
- gradul de specializare úi cooperare în producĠie,
- dispoziĠia teritorială,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de înnoire a produselor úi tehnologiilor.
Acestea inÀuenĠează con¿guraĠia structurii organizatorice precum úi
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi¿cării factorilor care
Ġin de managementul ¿rmei úi de luarea lor în consideraĠie, când se utilizează
diferite metode úi tehnici de conducere.
Clasi¿carea structurii organizatorice se face folosind două criterii:
1. După morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare úi
raporturile ce se stabilesc între elementele de natură funcĠională úi operaĠională
se disting următoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhică se caracterizează printr-un număr redus de
componente operaĠionale, ¿ecare persoană ¿ind subordonată unui
singur úef iar conducerea ¿ecărui compartiment exercită toate
atribuĠiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcĠională caracterizată prin existenĠa compartimentelor
operaĠionale úi funcĠionale, conducătorii sunt specializaĠi într-un
anumit domeniu iar executanĠii primesc ordine atât de la úe¿i ierarhici,
cât úi de la conducerea compartimentelor funcĠionale;
c) structura ierarhic-functională caracterizată prin existenĠa componentelor
operaĠionale úi funcĠionale. ExecutanĠii sunt subordonaĠi úefului
ierarhic;
2. Criteriul ce Ġine seama de funcĠionalitatea, e¿cienĠa, Àexibilitatea
structurii:
a) privat tradiĠionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.CerinĠe úi etape în proiectarea unei structuri organizatorice e¿ciente.
Procesul de analiză, proiectare, evaluare úi îmbunătăĠire a structurii
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 193
organizatorice presupune respectarea următoarelor cerinĠe:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonării adică una dintre cele
mai valoroase calităĠi ale unei structuri organizatorice este supleĠea ei
caracterizată printr-un număr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea úi dependenĠa compartimentelor, adică ¿ecare funcĠiune ce
prezintă importanĠă pentru realizarea politicii úi obiectivelor unei
întreprinderi trebuie să se constituie într-un compartiment specializat.
Există patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importanĠa lor,
- frecvenĠa legăturilor dintre ele,
- interdependenĠa lor,
- competenĠa managerului.
c. Asigurarea unei conduceri úi a unor servicii funcĠionale competente.
Un serviciu funcĠional nu este e¿cient pentru întreprindere decât dacă
este alcătuit din persoane responsabile, operaĠionale, competente,
active úi e¿ciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaĠii. O structura e¿cientă trebuie să
minimizeze volumul comunicaĠiilor nestandardizate úi necodi¿cate;
e. Folosirea delegării în cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutină conducerea trebuie să ¿e descentralizată
úi cât mai aproape de executanĠi.
Procesul de analiza úi proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea următoarelor etape:
- analiza obiectivelor întreprinderii,
- de¿nirea activităĠilor úi stabilirea conĠinutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor úi stabilirea relaĠiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zisă a structurii organizatorice,
- evaluarea funcĠionalităĠii úi a laturii constructive a întreprinderii.
Fiind un element dinamic úi complex, structura organizatorică necesită
perfecĠionări continue pe baza unor studii realiste care să ¿e bazate pe
conceptele útiinĠei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc următoarele
documente:
a) regulamentul de organizare úi funcĠionare care cuprinde cinci părĠi úi
anume:
- prima parte, denumită organizarea ¿rmei, cuprinde dispoziĠii generale,
actul normativ de în¿inĠare, obiectul de activitate, tipul societăĠii,
statutul juridic úi prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se referă la atribuĠiile ¿rmei;
194 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea ¿rmei.
Se precizează care sunt atribuĠiile adunării generale a acĠionarilor,
atribuĠiile consiliului de administraĠie, atribuĠiile conducerii executive
cu detalierea responsabilităĠilor pentru funcĠiile de director general úi
director pe funcĠiuni;
- partea a patra cuprinde atribuĠiile úi diagrama de relaĠii pentru ¿ecare
compartiment funcĠional úi operaĠional;
- partea a cincea cuprinde dispoziĠii generale;
b) ¿úa postului este un document operaĠional important ce prezintă în
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acestă să-úi poată exercita în
condiĠii normale activitatea.
Fiúa postului cuprinde:
- denumirea úi obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenĠele úi responsabilităĠile,
- cerinĠele referitoare la studii, vechime úi aptitudini.
Fiúa postului serveúte ca document organizatoric indispensabil ¿ecarui
salariat úi ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare gra¿că a structurii organizatorice a
întreprinderii care redă o parte din componentele structurii, úi anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaĠiile organizaĠionale,
- ponderea ierarhică.
Organigrama este un instrument important folosit în analiza
managementului ¿rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot ¿:
- organigrame generale,
- organigrame parĠiale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor úi a
relaĠiilor dintre ele, organigramele pot ¿:
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stânga.
Post, funcĠie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatorică este similară structurii
arhitecturale a unei clădiri, respectiv a modului în care aceasta este
compartimentată pe tronsoane, etaje úi camere. Compartimentarea clădirii,
aranjarea camerelor úi a conexiunilor dintre ele s-au făcut atât din raĠiuni
inginereúti care să asigure rezistenĠă úi stabilitate construcĠiei, cât úi din raĠiuni
funcĠionale care să asigure desfăúurarea în cele mai bune condiĠii a activităĠilor
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 195
prevăzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o clădire de locuit va avea
o structură arhitecturală diferită de o clădire pentru birouri sau o clădire
industrială. Dar úi reciproca este adevărată, în sensul că pentru asigurarea
aceleeaúi funcĠionalităĠi (locuit, birouri, industrie) se pot imagina úi realiza
o diversitate de structuri úi stiluri arhitecturale. În orice organizaĠie coexistă
două procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizării produselor
úi serviciilor pentru care a fost creată organizaĠia úi procesul de management,
care asigură realizarea primului în condiĠii de e¿cienĠă economică úi
de calitate. Cele două procese se intercondiĠionează reciproc, deúi rolul
primordial revine procesului tehnologic de producĠie. Toate activităĠile care
alcătuiesc cele două procese se grupează pe baza principiilor de integrabilitate
úi omogenitate în domenii de diferite dimensiuni úi denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) úi se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competenĠe profesionale úi decizionale, responsabilităĠi úi obiective.
Structura organizatorică a unităĠii economice reprezintă ansamblul posturilor
úi compartimentelor de muncă din care este constituită unitatea, modul lor de
grupare úi subordonare precum úi legăturile ce se stabilesc între ele pentru
realizarea în mod corespunzător a tuturor sarcinilor de muncă detaliate în
raport cu speci¿cul unităĠii respective. Atunci când este proiectată, o structură
organizatorică raĠională úi e¿cientă trebuie să respecte următoarele cerinĠe
generale:
- să acopere întregul spectru de activităĠi din organizaĠie;
- să distribuie aceste activităĠi astfel încât să se evite suprapunerile úi
paralelismele;
- să asigure continuitate úi Àuiditate în realizarea activităĠilor;
- să asigure respectarea unităĠii de conducere la ¿ecare nivel pe cât
posibil, respectiv, ¿ecare subordonat să aibă un singur úef;
- să ¿e Àexibilă, în sensul de a se putea adapta uúor diferitelor cerinĠe, cum
ar ¿ ampli¿cări în cazul dezvoltării organizaĠiei, reduceri de posturi în
cazul unui declin al organizaĠiei, comasări ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice e¿ciente presupune deci să se
analizeze modul în care ea răspunde cerinĠelor de mai sus. Aceasta înseamnă
că structura trebuie să ¿e gândită úi proiectată în funcĠie de spectrul de activităĠi
din organizaĠie úi nu în funcĠie de persoanele care urmează să lucreze în cadrul
ei. Deúi pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituĠii publice de la noi, atât înainte, cât úi după 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinĠele subiective ale unor persoane úi mai puĠin
pentru satisfacerea unui interes public. Această tendinĠă se poate observa úi
atunci când se formează un nou Guvern. Structura lui organizatorică este
gândită pornindu-se de la oameni úi nu de la spectrul de activităĠi úi probleme.
De aceea, în activitatea noului organism pot apărea o serie de disfuncĠionalităĠi
196 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
úi incoerenĠe. Indiferent de întreprinderea sau instituĠia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt următoarele:
Postul.
Postul de muncă reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică
cu sens complet. El se de¿neúte ca ¿ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competenĠe úi responsabilităĠi ce revin, în mod regulat úi permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea
activităĠilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raĠionale
ale utilităĠii postului, ce exprimă necesitatea creării lui, precum úi criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizează prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenĠei profesionale,
a autonomiei decizionale úi a autorităĠii formale de care dispune persoana
angajată pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie úi de acĠiune
asociată unui post în vederea realizării obiectivelor propuse constituie
autoritatea formală a acestuia. Responsabilitatea asociată unui post reprezintă
obligaĠia morală úi legală ce revine angajatului de a-úi îndeplini obiectivele, la
nivelul cerinĠelor impuse de calitate úi e¿cienĠă.
FuncĠia.
Totalitatea posturilor de muncă care prezintă aceleaúi caracteristici
principale formează o funcĠie. Rezultă că într-o organizaĠie, pentru aceeaúi
funcĠie pot exista mai multe posturi de muncă, pe care să se facă angajări. De
exemplu, într-o organizaĠie pot lucra mai mulĠi angajaĠi având funcĠia de úef
de secĠie sau úef de birou. În concordanĠă cu procesele fundamentale dintr-o
organizaĠie, funcĠiile pot ¿ de execuĠie sau de management.
Ponderea ierarhică/norma de conducere.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul de salariaĠi conduúi nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci¿cul muncii, al
organizaĠiei, precum úi de concepĠia managerială existente.
De exemplu, într-o întreprindere de mărime mijlocie sau mare ponderea
ierarhică este de 4-8 subalterni pentru poziĠiile situate în jumătatea superioară
a piramidei manageriale úi poate să crească până la 20-30 de subalterni, pe
măsură ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezintă ansamblul persoanelor care efectuează munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea aceloraúi obiective úi ¿ind
subordonate aceluiaúi manager. Necesitatea creării acestor compartimente
derivă din unitatea proceselor fundamentale úi deci, din nevoia integrării
activităĠilor úi oamenilor ce le realizează. După modul de executare a
autorităĠilor în cadrul grupului, compartimentele pot ¿:
a) compartimente de bază, în care în afară de conducătorul compartimentului
nimeni nu posedă delegare de autoritate privind comanda úi coordonarea
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 197
subordonaĠilor;
b) compartimente de ansamblu, care rezultă din gruparea sub o autoritate
unică a mai multor compartimente de bază úi în care autoritatea ierarhică
se execută prin delegări succesive de la conducătorul principal la cel al
compartimentului de bază.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezintă ansamblul compartimentelor care se aÀă la aceeaúi
distanĠă ierarhică faĠă de vârful piramidei manageriale. El se caracterizează
prin aceeaúi competenĠă decizională sau autoritate formală. Nivelul ierarhic
se corelează invers proporĠional cu ponderea ierarhică. Cu cât ponderea
ierarhică are o valoare mai mică, cu atât vor ¿ mai multe niveluri ierarhice în
organizaĠia respectivă. Cu cât numărul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
atât piramida managerială este mai înaltă úi invers, cu cât numărul de niveluri
ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizată.
Conexiunile funcĠionale.
Pentru integrarea tuturor activităĠilor este necesar ca între diferitele
compartimente să existe legături funcĠionale. Acestea pot ¿ verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale úi oblice se caracterizează prin transmiterea
informaĠiilor de jos în sus úi a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste
legături permit transferul de autoritate úi de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciprocă úi permit cooperarea între compartimente
úi oameni. Conexiunile pot ¿ formale sau informale úi ele materializează
relaĠiile de management. Structurile organizatorice pot ¿:
- structuri organizatorice înalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
În literatura de specialitate se găsesc diferite clasi¿cări de structuri
organizatorice, care se diferenĠiază prin modul în care se grupează funcĠiile úi
posturile din organigramă. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcĠionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe úi structuri neuronale.
198 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
3. Cunoaúterea elementelor componente úi a factorilor
care inÀuenĠează procesul de producĠie
1. De¿nirea conceptului de proces de producĠie:
Întreprinderile productive îúi realizează funcĠiunea de producĠie prin
desfăúurarea în bune condiĠii a procesului de producĠie. Procesul de producĠie
contribuie atât la obĠinerea diferitelor produse, lucrări úi servicii, cât úi la
crearea unui ansamblu de relaĠii de producĠie între persoane ce concură la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producĠie poate ¿ de¿nit prin totalitatea acĠiunilor
conútiente ale angajaĠilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor
maúini, utilaje sau instalaĠii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu
anumită valoare de piaĠă.
În cadrul unui proces de producĠie componenta principală o constituie
procesele de muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaugă úi
anumite procese industriale. ğinând seama de aceste componente, conceptul
de proces de producĠie mai poate ¿ de¿nit prin totalitatea proceselor de muncă
úi a proceselor naturale ce concură la obĠinerea produselor sau la execuĠia
diferitelor lucrări sau servicii. Procesul de producĠie poate ¿ abordat úi sub
raport cibernetic, ca un proces destinat să transforme un set de elemente
denumite ieúiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producĠie poate ¿ de¿nit
prin trei componente: intrări, ieúiri, realizarea procesului de produĠie.
Componenta principală a procesului de muncă poate ¿ de¿nită prin
acĠiunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de muncă asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente în vederea transformării lor în bunuri
economice.
2. Criterii de clasi¿care a elementelor componente ale procesului de
producĠie
Componentele procesului de producĠie pot ¿ clasi¿cate după mai multe
criterii:
- în raport cu modul în care participă la executarea diferitelor produse,
lucrări sau servicii în procesul de muncă ce constituie principala componentă
a unui proces de producĠie sunt:
a) procesele de muncă de bază prin care se înĠeleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime úi materiale în
produse, lucrări sau servicii care constituie obiectul activităĠii de baza
a întreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigură obĠinerea
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 199
unor produse sau lucrări care nu constituie obiectul activităĠii de baza
a întreprinderii, dar care asigură úi condiĠionează buna desfăúurare a
proceselor de muncă de bază;
c) procesele de muncă de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activităĠii de bază sau activităĠii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiĠionează buna desfaúurare
atât a activităĠii de bază, cât úi a celor auxiliare;
- procesele de producĠie se mai pot clasi¿ca úi în raport cu modul este
execuĠie, după care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatură;
- în raport cu modul de obĠinere a produselor ¿nite din materii prime:
a) procese de muncă directe - atunci când produsul ¿nit se obĠine ca
urmare a efectuării unor operaĠii succesive asupra aceleeaúi materii
prime;
b) procese sintetice - atunci când produsul ¿nit se obĠine din mai multe
feluri de materii prime după prelucrări succesive;
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obĠine o
gama largă de produse.
- în raport cu natura tehnologică a operaĠiilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a con¿guraĠiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- în raport cu natura activităĠii desfaúurate:
a) procese de producĠie propriu-zise formate din diferite operaĠii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese úi operaĠii elementare se reunesc într-un anumit mod
formând un Àux de producĠie speci¿c fabricării diferitelor produse sau
executării diferitelor lucrări sau servicii.
ProducĠia, vazută ca rezultat al realizării procesului de producĠie
Conceptul de producĠie are o accepĠiune complexă, ceea ce necesită o
abordare după diferite criterii:
a) după natura producĠiei se deosebesc:
200 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
- întreprinderi care furnizează servicii,
- întreprinderi care îúi realizează producĠia prin montaj,
- întreprinderi care fabrică produse prin transformarea materiilor prime
úi a materialelor.
În prima categorie intră prestările de servicii sau prestările de ordin
intelectual care nu se concretizează într-un produs material.
În a doua categorie intră acele întreprinderi care efectuează numai
operaĠiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziĠionează de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intră întreprinderile care obĠin produse prin transformarea
materiilor prime úi a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaĠii.
b) Sub raportul continuităĠii desfăúurării lor, procesele de producĠie se pot
clasi¿ca:
- procese de producĠie discontinue, adică procese de producĠie neliniare,
ce se caracterizează prin aceea că produsele se obĠin prin prelucrări
succesive la diferite locuri de muncă grupate în ateliere sau secĠii de
producĠie, iar producĠia discontinuă este o producĠie fabricată pe laturi
de unicat úi producĠie de masă;
- procese de producĠie continue, a căror producĠie este de tip liniar úi se
caracterizează prin faptul că procesul de prelucrare a materiilor prime
úi materialelor nu se întrerupe între două locuri de muncă consecutive
úi necesită stocaje intermediare între posturi.
ProducĠia de tip continuu se realizează pe linii tehnologice sau de fabricaĠie
caracterizate printr-o viteză regulată de transformare úi de transfer úi cu
aprovizionare continuă.
c) După tipurile de fabricaĠie care de¿nesc relaĠiile întreprindere-client:
- fabricaĠia pe comandă ce se caracterizează prin faptul că produsul nu
se execută decât după primirea unei comenzi ferme care stabileúte
felul produsului, cantitatea, calitatea úi termenele de execuĠie;
- fabricaĠia pe stoc, ce se caracterizează prin faptul că produsele se
execută fără a se cunoaúte cumpărătorii, produsele putând ¿ comandate
imediat de clienĠi;
- fabricaĠia mixtă reprezintă o variantă a producĠiei la comandă,
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
în mod operativ la comanda bene¿ciarilor.
4. Tipurile de producĠie, concept, criterii de clasi¿care, caracteristici
Conducerea úi organizarea activităĠii de producĠie din cadrul întreprinderii
se aÀă într-o dependenĠă directă faĠă de tipul producĠiei. Prin tip de producĠie
se înĠelege o stare organizatorică úi funcĠională a întreprinderii, determinată
de nomenclatura produselor fabricate, volumul producĠiei executate pe ¿ecare
poziĠie din nomenclatură, gradul de specializare a întreprinderii, secĠiilor úi
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 201
locurilor de muncă, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de muncă la altul.
În practică se disting 3 tipuri de producĠie:
- tipul de producĠie în serie,
- tipul de producĠie în masă,
- tipul de producĠie individual.
Tipul de producĠie preponderent ce caracterizează o întreprindere impune
metodele úi tehnicile de organizare a producĠiei de bază auxiliare úi de servire
precum úi modul de pregătire a fabricaĠiei noilor produse de evidenĠă úi control
a activităĠii productive.
Tipul de producĠie în masă este caracteristic întreprinderilor care fabrică
o gamă redusă de tipuri de produse iar ¿ecare tip de produs se execută în
cantităĠi foarte mari, adică în masă. În condiĠiile acestui tip de producĠie are
loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secĠii úi ateliere până la
nivelul locurilor de muncă. La acest tip de producĠie deplasarea produselor
de la un loc de muncă la altul se face în mod continuu, de regulă bucată cu
bucată, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte
mecanizate úi automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producĠie în masă creează condiĠii pentru
automatizarea producĠiei úi organizarea ei sub formă de linii tehnologice în Àux.
Tipul de producĠie în serie caracterizează întreprinderile care fabrică o gamă
mai largă de produse în cantităĠii mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatorul produselor fabricate úi mărimea seriilor de
fabricaĠie precum úi gradul de specializare a secĠiilor, atelierelor úi a locurilor de
muncă, acesta poate ¿ mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de muncă la altul se face în catităĠi egale cu mărimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari úi cu mers
discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaĠie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de producĠie în serie amplasarea
diferitelor maúini úi utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producĠie în Àux.
5. Tipul de producĠie individual
Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producĠie execută o gamă
foarte largă de produse, ¿ecare fel de produs ¿ind unicat sau executându-se în
cantităĠi foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secĠii, ateliere úi
locuri de muncă sunt organizate după principiul tehnologic, folosind maúini,
utilaje úi forĠa de muncă cu caracter universal pentru a ¿ adaptate rapid la
execuĠia unei varietăĠi de feluri de produse în condiĠii de e¿cienĠă economică.
O altă caracteristică a acestui tip de producĠie o constituie faptul că
produsele sau piesele se deplasează de la un loc de muncă la altul, bucată cu
202 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
bucată sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorită caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregătirea tehnică a fabricaĠiei nu este la fel de detaliată ca la
tipul producĠiei în masă.
6. Metode de organizare a producĠiei de bază
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îúi desfăúoară
activitatea în cadrul economiei naĠionale, se pot stabili anumite metode úi
tehnici speci¿ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-
se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
producĠiei de bază are inÀuenĠă gradul de transformare al produselor ¿nite,
precum úi gradul de complexitate al operaĠiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a producĠiei de bază este organizarea producĠiei în
Àux, pe linii de fabricaĠie, speci¿că întreprinderilor care fabrică o gamă redusă
de feluri de produse în masă sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea
producĠiei în Àux se caracterizează în metode úi tehnici speci¿ce cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe bandă, pe linii automate de producĠie úi
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, secĠi sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în Àux, în condiĠiile
unui grad înalt de mecanizare úi automatizare.
Organizarea producĠiei în Àux se caracterizează prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaĠii egale sau multiple sub
raportul volumului de muncă úi precizarea celei mai raĠionale succesiuni
a executării lor,
- repartizarea excutării unei operaĠii sau al unui grup restrâns de operaĠii
pe un anumit loc de muncă,
- amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea
executării operaĠiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese úi semifabricate de la un loc de
muncă la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executării operaĠiilor
tehnologice;
- executarea în mod concomitent a operaĠiilor la toate locurile de muncă
în cadrul liniei de producĠie în Àux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de muncă la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea în cadrul formei de organizare a producĠiei în Àux a unui fel
de produs sau piesă sau a mai multor produse asemănătoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic úi al materiilor prime utilizate.
În concluzie, se poate spune că organizarea producĠiei în Àux se poate
de¿ni că acea formă de organizare a producĠiei caracterizată prin specializarea
locurilor de muncă în executarea anumitor operaĠii, necesitate de fabricarea
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 203
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemănătoare, prin
amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării
operaĠiilor úi prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de muncă
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producĠie
desfăúurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcĠionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizării fabricării produselor după metoda
producĠiei individuale úi de serie mică.
În cadrul agenĠlor economici există o serie de unităĠi economice care
execută o gamă largă de produse în loturi foarte mici sau unicate.
Această situaĠie impune adoptarea unui astfel de sistem úi metode de
organizare a producĠiei de bază care să corespundă cel mai bine realizării de
produse unicat sau în serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unităĠilor de producĠie după principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unităĠile de producĠie se creează
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unităĠilor úi a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maúini.
În acest caz dotarea locurilor de muncă se face cu maúini universale care să
permită efectuarea tuturor operaĠiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaĠie la alta a produsului are loc bucată cu bucată
În acest caz există întreprinderi foarte mari în procesul de producĠie, ceea ce
determină cicluri lungi de fabricaĠie úi stocuri mari de producĠie neterminată.
- pentru fabricarea produselor se elaborează o tehnologie în care se vor
stabili urmăoarele aspecte:
a) felul úi succesiunea operaĠiunilor ce vor ¿ executate,
b) grupele de utilaje pe care vor ¿ executate operaĠiile,
c) felul SDV-urilor ce vor ¿ utilizate.
Această tehnologie urmează a se de¿nitiva pentru ¿ecare loc de muncă.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaĠie se folosesc normative
grupate, evidenĠiindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioadă de timp úi costuri ridicate.
8. TendinĠele actuale úi de perspectivă în organizarea producĠiei
În cadrul sistemelor avansate de producĠie, sistemul de fabricaĠie îúi
schimbă modul de a răspunde unor sarcini diverse de fabricaĠie în condiĠiile
de e¿cienĠă úi competitivitate.
Sistemul Àexibil de fabricaĠie reprezintă un răspuns dat unor cerinĠe
speci¿ce dar nu constituie o soluĠie universală aplicabilă în orice condiĠii.
Sistemele de fabricaĠie actuale reprezintă rezultatul unei evoluĠii de peste
100 ani úi constituie un mod de răspuns la modi¿cările apărute în mediul
economic în care activează.
204 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Un sistem Àexibil de fabricaĠie este un sistem de producĠie capabil să se adapteze
la sarcini de producĠie diferite, atât sub raportul formei úi dimensiunilor, cât úi
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consideră că un sistem Àexibil de fabricaĠie trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
În practică nu poate ¿ vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot ¿ atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evidenĠiat trei stadii ale sistemelor
Àexibile de fabricaĠie care diferă prin complexitate úi arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea Àexibilă de prelucrare
Aceasta reprezintă, de regulă, o maúină complexă, echipată cu o magazie
multifuncĠională, un manipulator automat care poate funcĠiona în regim
automat.
2. Celula Àexibilă de fabricaĠie
Aceasta este constituită din două sau mai multe unităĠi Àexibile de
prelucrare dotate cu maúini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul Àexibil de fabricaĠie
Cuprinde mai multe celule de fabricaĠie conectate prin sisteme automate
de transport, iar întreg sistemul se aÀă sub controlul direct al unui calculator
care dirijează úi sistemul de depozitare, echipamentele de măsurare automată
úi testare. Astfel se asigură o coordonare totală a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
FaĠă de sistemele rigide de fabricaĠie, cele Àexibile prezintă următoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modi¿cările survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat având loc modi¿carea programelor de calculator
úi nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;
- autonomie funcĠională pentru trei schimburi, fără intervenĠia directă a
operatorului uman;
- utilizarea intensivă a maúinilor cu comandă numerică, a roboĠilor úi a
sistemelor automate de transport úi control;
- posibilitatea de evoluĠie úi perfectabilitate treptată în funcĠie de
necesităĠile de producĠie.
Dezvoltarea sistemelor Àexibile de fabricaĠie precum úi introducerea
robotizării constituie direcĠii noi de organizare, inducând efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producĠie. În introducerea noilor tehnologii
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 205
robotizate cea mai mare importanĠă o au activităĠile de pregătire organizatorică.
S-a constatat că în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit în proporĠie de numai 50-55%. Această situaĠie nu se datorează unor
erori tehnologice privind construcĠia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizări úi conduceri ale unităĠilor de producĠie. Aceasta
înseamnă că pericolul modi¿cărilor tehnologice nu constă în efectul acestora
asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoaúte úi
deci de a-i sesiza úi inÀuenĠa efectele.
Introducerea robotizării modi¿că situaĠia ¿nanciară a unităĠii industriale
mărindu-i volumul de mijloace ¿xe, îmbunătăĠind condiĠiile de producĠie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaĠii úi la creúterea ¿abilităĠii
sistemelor operative, de execuĠie úi de conducere.
Gestiunea producĠiei
Reprezintă un concept complex care cuprinde ansamblul activităĠilor
efectuate de o întreprindere din momentul identi¿cării unei cerinĠe de piaĠă
până în momentul distribuirii către bene¿ciari a bunurilor solicitate.
În mod practic, pentru a putea identi¿ca activităĠile implicate în gestiunea
producĠiei este necesar să se pornească de la ciclul complet de activităĠi
realizate de întreprindere pentru fabricaĠia unui produs sau executarea unei
lucrări.
Într-o întreprindere industrială ciclul activităĠilor legate de gestiunea
producĠiei este format dintr-un ciclu de comercializare úi un ciclu de producĠie,
producĠia aÀându-se practic la interferenĠa acestora.
Gestiunea producĠiei reprezintă o activitate complexă pentru desfăúurarea
căreia se utilizează o serie de metode:
1. Programarea liniară folosită în optimizarea alocării resurselor
Programarea liniară Ġine cont de două elemente: obiective úi restricĠii.
Programarea liniară poate ¿ folosită în gestiunea producĠiei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a producĠiei pe diferite maúini în condiĠiile maximizării
pro¿tului,
- privind transportul produselor între locurile de muncă úi între acestea úi
punctele de distribuĠie,
- de determinare a cantităĠilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplică în cazul producĠiei de unicate complexe úi de mare importanĠă,
la care operaĠiile succesive trebuie realizate prin respectarea restricĠiilor de
prioritate úi de termene.
3. Metoda „Just in time”
Aceasta este considerată de specialiúti ca o condiĠie importantă pentru
obĠinerea unei organizări superioare a producĠiei, iar aplicarea ei contribuie
206 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
la reducerea costurilor de producĠie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese úi subansambluri.
9. Ciclul de producĠie - noĠiune úi structură
Acesta caracterizează nivelul de organizare al producĠiei úi al muncii în
cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producĠie materiile prime úi
materialele parcurg o serie de operaĠii la diferite locuri de muncă úi în diferite
secĠii, într-o anumită ordine prevazută de procesul tehnologic.
Ciclul de producĠie reprezintă o succesiune de activităĠi prin care materiile
prime úi materialele trec în mod organizat pe Àuxul tehnologic pentru a ¿
transformate în semifabricate sau produse ¿nite, iar durata ciclului de
producĠie reprezintă intervalul de timp dintre momentul lansării în fabricaĠie
a diferitelor materii prime úi materiale úi momentul transformării lor prin
prelucrări succesive în produse ¿nite.
Durata ciclului de producĠie reprezintă un element de bază folosit în
programarea producĠiei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului
de producĠie a unui produs sau lot, a elaborării programelor operative de
producĠie, a calculului stocului de producĠie neterminată, necesarului de
mijloace circulante úi vitezei de rotaĠie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producĠie inÀuenĠează toate laturile activităĠii acesteia. Cu cât este mai mică
durata ciclului de producĠie, cu atât vor ¿ folosite mai raĠional resursele
materiale úi umane în întreprindere.
Durata ciclului de producĠie depinde de o serie de factori care inÀuenĠează
atât mărimea elementelor structurale ale ciclului de producĠie, cât úi perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaĠie la alta.
Prin structura ciclului de producĠie se înĠelege totalitatea elementelor
componente precum úi ponderea duratei acestora faĠă de durata totală a ciclului
de producĠie.
Cunoaúterea structurii ciclului de producĠie este necesară pentru stabilirea
duratei lui, precum úi pentru identi¿carea măsurilor tehnice úi organizatorice
ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia.
Durata totală a ciclului de producĠie se împarte în două părĠi: perioada de
lucru úi perioada de întreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale úi durata activităĠii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare în structura ciclului de producĠie, durata acestuia cuprinzând duratele
tehnologice úi durata operaĠiunilor de pregătire-încheiere. Durata proceselor
naturale reprezintă perioada de timp de-a lungul căreia, sub inÀuenĠa condiĠiilor
naturale, procesul de muncă încetează, procesul de producĠie continuă.
Activitatea de servire asigură condiĠiile normale de lucru pentru desfăúurarea
operaĠiilor de transformare nemijlocită a obiectelor muncii în produse ¿nite.
În cadrul acestora intră transportul obiectelor muncii de la un loc de muncă la
altul úi controlul tehnic de calitate.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 207
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul
de producĠie. În cadrul duratei ciclului de producĠie nu se includ toate
întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiĠiile
locului de muncă.
În funcĠie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot ¿ grupate în:
- întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaĠii,
- în afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producĠie
O întreprindere productivă, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producĠie diferite, Ġinând seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune úi de piaĠa potenĠială.
De regulă se pot deosebi două politici importante:
- întreprinderea se organizează pentru a executa anumite produse sau
lucrări prin folosirea propriilor unităĠi de producĠie grupate în aceeaúi
incintă sau dispersate teritorial,
- întreprinderea execută, în totalitate sau parĠial, produse folosind
componente realizate de alte întreprinderi.
În primul tip de politică, întreprinderea execută politica sa iar unităĠile de
producĠie, ca úi conducerea administrativă, sunt grupate într-un singur loc. Pe
măsura dezvoltării pe baza efectuării de noi investiĠii se poate adopta o politică
de descentralizare a producĠiei prin crearea de noi unităĠi de producĠie. O astfel
de politică de producĠie ridică probleme noi privind achiziĠionarea de terenuri,
construirea de noi clădiri, atragerea sau formarea de forĠă de muncă.
A doua politica de producĠie este aceea de a executa produse sau lucrări
apelând în totalitate sau parĠial la componentele executate de alte întreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politică de producĠie bazată pe
subfurnizori este acela care se desfăúoară în situaĠia în care o întreprindere,
numită cea care dă dispoziĠie de producĠie, încredinĠează execuĠia unor lucrări
care concură la realizarea obiectelor de fabricaĠie unei alte întreprinderi úi este
denumită subfurnizor.
Politica de producĠie bazată pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea
de către o întreprindere de produse, lucrări sau servicii altei întreprinderi úi,
deci, care intră în conceptul de aprovizionare tehnico-materială. Politica de
producĠie cu subfurnizori presupune existenĠa unor legături speciale între cel
ce dă dispoziĠie de producĠie úi subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
până la efectuarea controlului privind modul de execuĠie al diferitelor
componente. Politica de producĠie cu subfurnizori este motivată economic,
juridic, strategic atunci când nu are fonduri su¿ciente pentru dezvoltare sau
atunci când subfurnizorii produc componente la preĠuri mai reduse sau de o
calitate mai bună, în comparaĠie cu cele produse în unităĠile proprii sau atunci
când ei sunt specializaĠi în execuĠia anumitor lucrări.
208 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Sub raport juridic, o întreprindere apelează la subfurnizori atunci când
posibilităĠile sale de dezvoltare sunt limitate datorită existenĠei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - când există riscul în crearea de noi capacităĠi
proprii sau când întreprinderea urmăreúte ca în timp subfurnizorii să îi devină
¿liale.
În afara celor două politici prezentate anterior, pe plan economic există
úi o politică de producĠie care presupune realizarea unei largi cooperări între
întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezintă procesul economic
prin care se stabilesc legături strânse de producĠie între întreprinderi care
concurează la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate ¿:
- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,
livrează unele produse ¿nite;
- pe piese;
- tehnologică - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectuează prelucrări tehnologice pentru alte
întreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne
ConsideraĠii generale cu privire la relaĠia întreprindere - mediul ambiant
Firma îúi organizează úi desfăúoară activitatea sa sub impactul condiĠiilor
concrete ale mediului său ambiant. Mediul ambiant reprezintă un ansamblu
de factori eterogeni de natură economică, socială, politică, útiinĠi¿co-
tehnică, juridică, geogra¿că úi demogra¿că ce acĠionează pe plan naĠional úi
internaĠional asupra întreprinderii, inÀuenĠând relaĠiile de piaĠă.
Întreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentă
economică a acestuia.
În condiĠiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism
accentuat, printr-o creútere spectaculoasă a frecvenĠei schimbărilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mică amploare úi uúor
vizibile;
- mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare
variată, dar în general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activităĠii întreprinderii úi greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intră în relaĠii directe.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 209
Acestea sunt:
- furnizorii de mărfuri care sunt agenĠi economici ce asigură resursele
necesare de materii prime, material, echipamente úi maúini;
- prestatorii de servicii reprezentaĠi de ¿rme sau persoane particulare care
oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivelor ¿rmei;
- furnizorii forĠei de muncă sunt unităĠile de învăĠământ, o¿ciile forĠei de
muncă úi persoanele care caută un loc de muncă;
- clienĠi care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi
comerciale sau agenĠiile guvernamentale cărora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de întreprindere;
- organismele publice - asociaĠiile profesionale, asociaĠiile consumatorilor,
mediile de informare în masă úi publicul consumator;
- concurenĠii sunt ¿rme sau persoane particulare care-úi dispută aceeaúi
categorie de clienĠi, iar în situaĠii frecvente aceiaúi furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noĠiune intermediară care devine tot mai necesară în
explicarea evoluĠiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea
oricăror de¿cienĠe de explicare se studiază comportamentul întreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate ¿ un
intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.
Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere
al întreprinderii pentru că permite abordarea relaĠiilor acesteia cu mediul sau
în termeni mult mai apropiaĠi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face
parte din următoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumită industrie,
- o zona geogra¿că sau administrativă,
- un grup de întreprinderi.
Aceste sisteme sunt în măsură să inÀuenĠeze acĠiunile, deciziile úi
rezultatele unei întreprinderi, inÀuenĠa exercitată la acest nivel poate ¿ atât
directă cât úi indirectă, dar are un caracter general, în sensul că inÀuenĠează
toate întreprinderile care aparĠin aceluiaúi sistem.
Activitatea oricărei întreprinderi, ca úi a celorlalĠi agenĠi din cadrul
micromediului întreprinderii, se aÀă úi sub inÀuenĠa altor factori de mediu,
care acĠionează pe o arie mai largă.
Legătura care se stabileúte între întreprindere úi aceúti factori este de regulă
industrială, inÀuenĠa exercitându-se pe termen lung úi formând macromediul
întreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demogra¿c, numărul populaĠiei, structura pe sexe úi grupe de
vârstă, numărul de familii úi dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorială úi pe medii a populaĠiei, rata natalităĠii.
210 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
Analiza unor astfel de caracteristici úi surprinderea tendinĠei lor reprezintă
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii potenĠiale, a pieĠei
întreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaĠa economică a spaĠiului în care
acĠionează întreprinderea determină mediul economic al acesteia. Acesta
determină volumul úi structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor baneúti,
marimea cererii de mărfuri, miúcarea preĠurilor la nivelul concurenĠei;
- mediul tehnologic,
Întreprinderea se implică în dinamică mediului tehnologic, atât ca
bene¿ciar cât úi ca furnizor, în principal prin intermediul pieĠei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii úi dobândeúte
o exprimare concretă prin invenĠii, inovaĠii, mărimea úi orientarea fondurilor
destinate cercetării, explozia producĠiei noi, perfecĠionarea producĠiei
tradiĠionale, reglementări privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiĠii, credinĠe úi norme ce guvernează
statutul oamenilor în societate;
- mediul politic reÀectă structurile societăĠii, clasele sociale úi rolul lor
în societate, forĠele politice úi raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaĠional.
- mediul instituĠional cuprinde ansamblul reglementărilor de natură
juridică ce vizează direct sau indirect activitatea de piaĠă a întreprinderii;
- mediul natural - condiĠiile naturale ce determină modul de localizare
úi de distribuire în spaĠiu a activităĠii umane. Această conjunctură
economică reprezintă starea curentă úi concretă a fenomenelor,
proceselor úi evenimentelor speci¿ce unei ramuri ale economiei
naĠionale. ImportanĠa sa este dată de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile úi de accentuarea gradului de poluare;
RelaĠiile întreprinderii cu mediul extern
În calitatea sa de componentă a mediului, întreprinderea se aÀă într-
un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intră într-
un ansamblu de relaĠii prin care îúi orientează úi ¿nalizează activitatea
economică. Aceste relaĠii dintre întreprindere úi componentele mediului său
extern sunt prin natura úi conĠinutul lor de două feluri: relaĠii de piaĠă úi relaĠii
de concurenĠă.
Din multitudinea de relaĠii ale întreprinderii cu mediul său extern se
remarcă prin amploare úi complexitate relaĠiile de piaĠă. Acestea au ca obiect
vânzarea úi cumpărarea de mărfuri úi servicii, împrumutul de capital úi
angajarea forĠei de muncă. Studierea pieĠei constituie premisa úi punctul de
plecare în activitatea oricărei întreprinderi.
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 211
Mecanismul pieĠei reprezintă pentru întreprinderea modernă termenul de
confruntare al situaĠiei prezentate cu cea de perspectivă, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa sunt reÀectate úi de Àuxul aprovizionare,
producĠie, desfacere.
De asemenea, această relaĠie se reÀectă úi în orientarea activităĠii
întreprinderii către obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiĠii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create úi oferite, crearea
rentabilităĠii úi e¿cienĠei economice pe baza sporirii vânzărilor totale úi a
pro¿tului unitar.
RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa vizează trei mari componente úi anume:
- piaĠa mărfurilor,
- piaĠa capitalului,
- piaĠa forĠei de muncă.
Natura úi dimensiunile relaĠiilor întreprinderii depind de o serie de factori
generali úi speci¿ci, obiectivi úi subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei
mai importanĠi ¿ind: cadrul economico-social, speci¿cul pieĠei úi caracterul
întreprinderii.
RelaĠiile întreprinderii cu piaĠa cunosc, astfel, o mare diversitate úi se pot
grupa după mai multe criterii:
- după obiectul relaĠiilor. Potrivit acestui criteriu, relaĠiile întreprinderii
cu piaĠa sunt de două feluri:
- relaĠii de vânzare-cumparare,
- relaĠii de transmitere, receptie de informaĠii.
RelaĠiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite úi anume: livrarea de
mărfuri, achiziĠionarea de mărfuri úi servicii, prestarea de servicii, închirierea,
împrumutul precum úi activităĠile de intermediere.
Principalele forme pe care le îmbracă succesiv relaĠiile de vânzare-
cumparare sunt:
- relaĠii precontractuale
- relaĠii contractuale,
- relaĠii postcontractuale.
RelaĠiile precontractuale se realizează în principal prin negociere,
comandă, cerere de ofertă úi ofertă fermă.
RelaĠiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaugă o serie de activităĠi ca: facturarea, livrarea, transportul, recepĠia úi
decontarea.
RelaĠiile postcontractuale apar în perioada de garanĠie úi postgaranĠie.
RelaĠiile de transmitere de informaĠii au ca scop susĠinerea úi concretizarea
relaĠiilor de vânzare-cumpărare, realizându-se prin publicitate, relaĠii publice
úi alte forme de promovare.
212 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
După pro¿lul agenĠilor de piaĠă, relaĠiile pot ¿: cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu bene¿ciarii, cu instituĠiile úi cu mecanismele de stat;
După frecvenĠă, relaĠiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
După gradul de concentrare, relaĠiile pot ¿ concentrate dimensional, spaĠial
sau temporal úi relaĠii dispersate.
Obiectivele economice ale întreprinderii în condiĠii concureĠiale
În condiĠiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmăreúte maximizarea pro¿tului, ci este un organism complex,
ce se confruntă cu o multitudine de obiective contradictorii ce Ġin de strategia
¿ecărei întreprinderi.
ConcurenĠa constă într-o multitudine de forme de comportament ce se
manifestă în cadrul relaĠiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele cât mai numeroase.
Pentru a de¿ni aceste forme de manifestare a concurenĠei se pot avea în
vedere următoarele aspecte:
- interesele úi aspiraĠiile clientelei,
- libertatea de a acĠiona,
- interesele úi aspiraĠiile producătorilor în calitate de ofertanĠi,
- existenĠa în mediul economic a unor reglementări juridice úi a unei stări
psihologice úi sociale care impun sau favorizează anumite acĠiuni sau
comportamente din partea agentului economic.
În condiĠiile economiei de piaĠă concurenĠa apare ca o necesitate obiectivă,
face parte din regulile de joc ale pieĠei.
Competitivitatea unui agent economic este determinată în principal de trei
mari caracteristici úi anume: servicii, costuri úi calitate.
Ansamblul raportului de interacĠiune în care intră agenĠii economici în
luptă pentru asigurarea resurselor de aprovizionare úi a pieĠei de desfacere
formează sistemul relaĠiilor de concurenĠă. Mijloacele úi instrumentele
utilizate în relaĠiile de concurenĠă se pot delimita în jurul produsului, preĠului,
promovării úi distribuĠiei.
ConcurenĠa este de două tipuri:
- directă, manifestată între întreprinderile care realizează bunuri identice
sau cu mici diferenĠieri, destinate satisfacerii aceleeaúi game de nevoi;
- indirectă - manifestată între întreprinderile care se adresează aceloraúi
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfăúurarea în bune condiĠii a activitaĠii economice,
statul trebuie să asigure un cadru concurenĠial normal care presupune
existenĠa urmatoarelor elemente úi anume:
- autonomia întreprinderii,
- libertatea de în¿inĠare a oricărui tip de întreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ¿ecărei ¿rme,
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 213
- reglementări economico-¿nanciare egale pentru toĠi agenĠii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liberă a preĠurilor,
- stabilitate prin reglementări bugetare pe piaĠa externă,
- măsuri pentru favorizarea participării pe piaĠa extrabugetară,
- reglementări clare pentru sancĠionarea prin instanĠele juridice a ¿rmelor
nerentabile.

214 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
4. Cunoaúterea structurii organizatorice a unui úantier
Organizarea úantierului
ùantierul este spaĠiul în care se execută o construcĠie prevăzută cu toate
dotările necesare (corp administrativ, magazii, instalaĠii, grup sanitar, utilaje,
căi de comunicaĠii, etc.).
Proiectele de organizare a úantierului cuprind măsurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor úi a forĠei de muncă, precum úi ordinea ¿rească
de desfăúurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabileúte următoarele:
- construcĠii provizorii úi instalaĠiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale úi mecanizate),
- ordinea úi termenele în care se vor executa lucrările,
- ordinea úi termenele în care se vor aduce pe úantier echipele de muncitori
de alte specialităĠi.
Conducătorul punctului de lucru are sarcina de a pregăti toate operaĠiile ce
urmează a se desfăúura în úantier:
- veri¿carea mijloacelor de muncă (maúini, utilaje, instalaĠii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- veri¿carea materialelor úi a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea speci¿că,
- curăĠarea, nivelarea úi compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrării.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea úi termenele în care trebuie
realizate lucrările precum úi termenul de punere în funcĠiune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrărilor cuprinse în planul de organizare atrage
după sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare să ¿e de bună
calitate fazele, operaĠiile úi procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
FormaĠiile de muncă
Lucrările se execută de către muncitori organizaĠi în formaĠii de muncă.
FormaĠia de muncă cu cel mai redus număr de muncitori se numeúte
formaĠie minimă úi uneori poate ¿ compusă dintr-un sigur muncitor.
FormaĠia de muncă formată din mai mulĠi muncitori úi condusă de către
un úef se numeúte echipă, respectiv úef de echipă. În cadrul echipei intră
muncitori de diferite cali¿cări corespunzătoare operaĠiilor úi fazelor de lucru
pe care trebuie să le execute. Muncitorii cu o cali¿care superioară vor executa
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 215
operaĠii úi faze mai complicate iar cei cu o cali¿care inferioară vor executa
operaĠii úi faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt porĠiuni ce se obĠin prin împărĠirea lucrării de
executat.
Metode de organizare a lucrărilor
Există trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lanĠ.
Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execută acelaúi proces
de muncă, în acelaúi timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrările
dintr-un sector încep numai după terminarea lucrărilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru în lanĠ, după terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece în următorul sector úi se execută acelaúi proces de lucru.
După ce spaĠiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului úi începerea lucrărilor de organizare a úantierului.
216 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
NOğIUNI DE ORGANIZARE ùI LEGISLAğIA MUNCII
5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile
de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca
1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie
reprezentand activitatea ¿zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 217
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca
La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu cali¿care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (T
P
), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t
10
), timpul pentru odihna si necesitati ¿ziologice in cadrul
programului de munca (t
on
), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca

In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului
de productie, normele de munca pot ¿: norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
218 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de cali¿care a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de cali¿care in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ¿ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate ¿ vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justi¿cate, determinate de speci¿cul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot ¿ exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa ¿e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) – N
T
- se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute
– om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea ¿zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,
schimb – om, zi – om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata ¿ deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
– pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul
acesta, norma de timp va ¿ exprimata in “ore – om – norma”.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada –
norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 219
Normele de timp pot ¿ foloste ¿e ca atare, ¿e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de
deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ¿ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea ¿ precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, ¿inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (S
A
) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are cali¿carea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste ¿e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, ¿e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi ¿xe, obligatorii, cum ar ¿ de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (N
D
) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a ¿ unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
220 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa ¿e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot ¿ deservite simultan de catre
¿ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.

2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali¿care, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali¿care pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali¿carea
si cu sarcinile concrete ale ¿ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
¿ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modi¿ca, putand apare situatii in care
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 221
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasi¿carea normelor de munca
Normele de munca se clasi¿ca in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii
sau lucrari; acestea pot ¿ exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot ¿ exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot ¿ exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa ¿e de calitate ea trebuie sa poata ¿ realizata
de catre toti executantii care poseda cali¿carea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie ¿zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa ¿e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa ¿e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator speci¿cului ¿ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
222 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
a¿rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inÀuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reÀecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di¿cultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali¿care a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reÀecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot ¿:
- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (N
t
) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inÀuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata ¿ calculate prin insumarea timpilor din
NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii - 223
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (T
dl
, t
on
, sau t
to
),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (N
te
) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (N
tg
) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot ¿ elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau
ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
¿ziologice).
Normativul de deservire (N
d
) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inÀuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (N
p
) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inÀuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot ¿, ca si normele de
munca, uni¿cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico – sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (N
r
) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate ¿ dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura speci¿ca, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
224 - NoĠiuni de organizare úi legislaĠia muncii
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e¿cacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (N
f
) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inÀuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a ¿relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea ¿rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg ¿re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de ¿re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de ¿re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ¿ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.
Matematică aplicată - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MATEMATICĂ APLICATĂ
Matematică aplicată - 227
CAPITOLUL I
1. OPERAğII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA ùI SCĂDEREA
Întâlnim numere naturale atunci când numărăm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de măsurare.
Scăzând pe 3 din 2, ca rezultat nu obĠinem un număr natural. Pentru a putea
scădea orice număr natural din orice alt număr, a trebuit să extindem ideea de
număr, introducând úi numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectuează adunări, scăderi, înmulĠiri úi împărĠiri.
Numerele întregi se folosesc úi în unele măsurări, ca de exemplu în măsurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaĠiile:
N = ´ 0, 1, 2, 3, ... `, pentru mulĠimea numerelor naturale;
N
*
= ´1, 2, 3, 4... `, pentru mulĠimea numerelor naturale nenule (fără numărul
0);
Z = ´0, ± 1, ± 2, ± 3, ± 4... `, sau ´...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... `, pentru
mulĠimea numerelor întregi. De asemenea, Z
*
= Z - ´0`.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativă, adică a + b = b + a, oricare ar ¿ numerele (întregi) a úi b;
Asociativă, adică (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar ¿ numerele (întregi) a,
b, úi c.
Din aceste proprietăĠi rezultă că în calcule putem efectua adunările indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numărul 0 este element neutru pentru operaĠia de adunare. Orice număr întreg
are un opus, notat – a, care este úi el număr întreg. Din aceste proprietăĠi
rezultă că scăderea numărului întreg b din numărul întreg a poate ¿ înlocuită
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim că putem des¿inĠa o paranteză în faĠa căreia se aÀă semnul -,
schimbând semnele tuturor termenilor ce se aÀă în paranteză.
Folosind proprietăĠile adunării, putem calcula:
228 - Matematică aplicată
-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,
(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =
(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,
(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =
= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2
EXERCIğII
1) ScrieĠi patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unităĠilor 2 úi care să ¿e cât mai mici posibile.
2) A) Un număr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numărul?
B) Alt număr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numărul?
3) A) Un număr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest număr?
B) Alt număr este cu 855 mai mic decât 15.258. AÀaĠi acest număr.
4) EfectuaĠi adunările:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) EfectuaĠi scăderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) AranjaĠi în ordine crescătoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) EfectuaĠi calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) StabiliĠi dacă este adevărat sau nu:
a. (+10) + (-9) < (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) < (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) > (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) < (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) > (+18) – (+5).
9) În două vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem să turnăm uleiul
în alte două vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
să aibă celalalt vas?
Matematică aplicată - 229
10) Următoarele zece adunări trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
2. ÎNMULğIREA ùI ÎMPĂRğIREA NUMERELOR ÎNTREGI
Reamintim că înmulĠirea numerelor întregi se efectuează Ġinând seamă de
următoarea regulă:
Valoarea absolută a produsului a două numere este egală cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi
factori au acelaúi semn, úi este -, când cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
ÎnmulĠirea numerelor întregi este:
Comutativă, adică a x b = b x a, oricare ar ¿ numerele (întregi) a úi b;
Asociativă, adică (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar ¿ numerele a, b úi c;
Distributivă faĠă de adunare, adică a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar ¿
numerele a, b úi c.
Numărul 1 este element neutru pentru operaĠia de înmulĠire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adică două înmulĠiri úi o adunare), preferăm să-l efectuăm sub
forma a x (b + c), scoĠând factor comun.
Folosind proprietăĠile înmulĠirii, să calculăm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
ExerciĠiu rezolvat. CalculaĠi: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui să efectuăm cele două înmulĠiri, apoi adunarea.
ObĠinem rezultatul mai repede, dacă observăm că putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
230 - Matematică aplicată
b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. ObĠinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) ScoĠând factor comun pe 81, obĠinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dacă a úi b sunt două numere întregi, astfel încât b  0, câtul dintre a úi b,
notat prin a : b, este acel număr întreg c, în cazul în care el există, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observăm că regula semnelor este, pentru împărĠire, aceeaúi ca úi pentru
înmulĠire.
Problemă rezolvată. Un metru pătrat de linoleum costă 1 300 lei. Cât costă
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m úi lăĠimea de 3 m?
Rezolvare. AÀăm întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri pătrĠi). Dacă 1 mp de
linoleum costă 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum costă de 12 ori mai mult,
adică 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulĠirea, obĠinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCIğII
1) a) Un număr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numărul? Alt
număr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numărul? c) Ionică
merge spre úcoală cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionică. AÀaĠi viteza
automobilului.
2) a) Un metru pătrat de covor costă 2 300 lei. Cât costă un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m úi lăĠimea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are înalĠimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înălĠimea. Cât
este aria sa?
3) CalculaĠi, scoĠând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) CalculaĠi cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3;
b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.
5) EfectuaĠi înmulĠirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
Matematică aplicată - 231
6) CalculaĠi:
7) a) 3 + (-5)
2
; b) 2
3
– 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2
– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8);
f) (2
0
+ 2
2
) x |2
4
– 2
3
x (2
2
– 2)|;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 3
2
– 4
2
; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d)
(3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);
9) ScrieĠi mulĠimea divizorilor întregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) DeterminaĠi elementele următoarelor mulĠimi:
A = ´x e N , x divide pe -12`
B = ´x e Z , x divide pe 8`
C = ´x e N , -13 divizibil cu x`
D = ´x e Z , 6 divizibil cu x`
3. ADUNAREA ùI SCĂDEREA NUMERELOR RAğIONALE
Atunci când „luăm părĠi dintr-un întreg” sau când măsurăm segmente,
suprafeĠe, volume, numere care nu sunt neapărat întregi. De fapt, a fost
nevoie să ¿e aduse numerele raĠionale, mulĠimea acestor numere se notează,
de obicei cu litera Q.
Orice număr raĠional poate ¿ reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate ¿ scris ca fracĠie , în care număratorul m este un număr întreg, iar
numitorul n un număr natural, diferit de 0.
Numerele raĠionale negative pot ¿ scrise în forma -

, unde m úi n sunt
numere naturale (iar n  0). De exemplu, numărul raĠional poate ¿ scris
- sau - . Numerele raĠionale pot ¿ scrise în forma + , sau , unde m
úi n sunt numerele naturale (iar n  0). Avem
Numerele m úi n pot ¿ alese prime între ele, în care caz fracĠia se numeúte
ireductibilă.
Numerele raĠionale pot ¿ scrise úi zecimal, dacă avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie úi 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie úi -0,75.
Dacă încercăm să scriem zecimal pe , obĠinem 0,6666...; se mai scrie úi 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).
5
3
m
n
m
n
m
n
m
n
= = =
m
n
2m
2n
3m
3n
4m
4n
5
3
10
-6
481
90
10
6
5
3
232 - Matematică aplicată
În general, dacă scriem zecimal un număr raĠional, atunci în dreapta virgulei
apare un număr ¿nit de cifre  0, urmate eventual de o perioadă.
Să ne reamintim că numărul raĠional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în formă de fracĠie , iar 0,(12) se scrie în formă de fracĠie sau (după
simpli¿carea cu 3).
Numărul raĠional 3,(52) se transformă în fracĠie în felul următor:
3,(52) = =
Numărul raĠional 3,5(2) se transformă în fracĠie în felul următor:
3,5(2) = =
Adunarea úi scăderea numerelor raĠionale scrise zecimal se fac după regulile
obiúnuite, Ġinând însă seama de virgulă. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIğII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 úi 15; b) 88 úi 123; c) 99 úi 123; d) 36 úi 35; e) 41 úi 141?
Justi¿caĠi răspunsul.
2) a) Simpli¿caĠi cu 3 fracĠiile: ; ; ;
b) Simpli¿caĠi cu 9 fracĠiile: ; ; ;

Simpli¿caĠi cu 6 fracĠiile: ; ; ;
3) Simpli¿caĠi fracĠiile (obĠinând fracĠii ireductibile):
a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;
k) ; l) ; m) ; n) .
4) ComparaĠi între ele (aducându-le la acelaúi numitor) fracĠiile:
a) úi ; b) úi ; c) úi ; d) úi ; e) úi
5) ScrieĠi în formă de fracĠie numerele raĠionale:
a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .
7
9
12
99
352-3
99
352-35
90
349
99
317
90
6
3
9
6
15
9
23
21
18
27
27
36
72
63
45
27
18
12
18
24
60
90
42
54
3
6
20
50
44
33
12
9
24
4
96
144
105
90
150
510
81
120
16
64
166
664
1666
6664
16666
66664
166666
666664
2
3
4
5
1
2
11
14
1
3
1
6
1
7
7
9
1
3
5
9
1
4
7
15
25
8
72
27
59
60
13
21
2
5
28
9
88
29
59
61
Matematică aplicată - 233
4. ÎNMULğIREA ùI ÎMPĂRğIREA NUMERELOR NATURALE
Dacă numerele raĠionale sunt scrise în formă de fracĠie, produsul lor se
obĠine înmulĠind numărătorii între ei úi numitorii între ei:

Dacă numerele raĠionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obĠine după
regulile obiúnuite, Ġinând seamă de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rămâne valabilă. Aúadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
ÎnmulĠirea numerelor raĠionale este comutativă, asociativă úi distributivă
faĠă de adunare.
Orice număr raĠional a  0 are un invers, notat . ÎnmulĠind numărul a cu
inversul său, obĠinem ca rezultat 1:
a x

= 1
De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . În
general, dacă a = , atunci = .
ÎmpărĠirea numărului raĠional a cu numărul raĠional b ( 0) se de¿neúte ca
¿ind înmulĠirea lui a cu inversul lui b:
a : b = a x
Dacă numerele sunt scrise în formă de fracĠie, împărĠirea se face
înmulĠind deîmpărĠitul cu inversul împărĠitorului sau, altfel spus, „înmulĠind
cu fracĠia răsturnată”. Dacă numerele sunt scrise zecimal, împărĠirea se face
după regulile obiúnuite.
EXERCIğII
1) EfectuaĠi înmulĠirile:
• =
m
n
p
q
mxp
nxq
1
a
1
a
1
b
1
a
m
n
2
3
3
4
x ; a)
5
3
9
10
x ; b)
4
3
5
2
x ; c)
n
m
1
2
2
3
3
2
x d)
1
2
(-
(
2
3
(-
(
; x f)
10
7
3
4
(-
(
; x e)
2
3
(-
(
5
6
(+
(
;
234 - Matematică aplicată
5. EXTRAGEREA RĂDĂCINII PĂTRATE DIN NUMERE
RAğIONALE POZITIVE. APROXIMĂRI
În general, vom spune că numărul raĠional p este pătrat perfect, dacă există un
număr raĠional a astfel încât p = a
2
.
Regula semnelor ne arată că pătratele perfecte nu pot să ¿e numere negative.
Dacă p este un număr raĠional pătrat perfect, atunci putem scrie p = a
2
cu a număr pozitiv. Acest număr pozitiv a (úi numai acesta) va ¿ numit
rădăcină pătrată a lui p úi va ¿ notat astfel: .
Aúadar, 8 este rădăcina pătrată a lui 64, dar -8 nu este rădăcină pătrată a lui
64; = 8. Numărul este rădăcina pătrată a lui , dar - nu este rădăcina
pătrată a lui .
Numărul 1,4 este rădăcina pătrată a lui
Deoarece 0
2
= 0, vom considera că 0 este pătrat perfect úi ca = 0.
Orice pătrat perfect este pozitiv sau 0. Însă nu orice număr raĠional pozitiv
este pătrat perfect.
Metodă de extragere a rădăcinii pătrate:
Exemplu pentru numărul 1024 úi numărul 752,4049:
3
4
3
4
9
16
Matematică aplicată - 235
236 - Matematică aplicată
ObĠinem ca rezultat 27,43. Aúadar 752,4049 este pătrat perfect úi
EXERCIğII
1) CompletaĠi tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rădăcina pătrată a numărului?
3) Care din propoziĠiile ce urmează sunt adevărate?
4) AÀaĠi rădăcina pătrată a următoarelor numere:
a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) AÀaĠi primele patru cifre ale fracĠiei zecimale ce reprezintă pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOùTINğELOR
CalculaĠi:
Matematică aplicată - 237
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a úi b numere raĠionale pozitive, b  0. Raportul lor este , iar k =
este valoarea raportului .
ObservaĠii:
- a úi b sunt termenii raportului;
- dacă a úi b sunt mărimi exprimate cu aceeúi unitate de măsură, atunci
raportul mărimilor este raportul numerelor care exprimă cele două măsuri.
Exemplu:
De câte ori este mai mică lăĠimea unui dreptunghi faĠă de lungimea
acestuia dacă L = 12 cm úi l = 6 cm.
Avem , deci lăĠimea este de două ori mai mică decât
lungimea.
- dacă termenii raportului sunt două măsuri diferite, exemplu distanĠă úi
timp atunci raportul lor este o marime nouă, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distanĠa de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
Raportul de forma (p e Q, p • 0) se numeúte raport procentual.
p° se citeúte „p la sută” sau „p procente” úi înseamnă .
ExerciĠii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m úi lăĠimea de 2 m. CompletaĠi:
a. Raportul dintre lungimea úi lăĠimea dreptunghiului este .................;
acest raport arată că lungimea este de ................ ori mai mare decât
lăĠimea sau că laĠimea dreptunghiului este de .............. ori mai mică
decât lungimea.
a
b
a
b
p
100
p
100
238 - Matematică aplicată
b. Raportul dintre lăĠimea úi lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arată că lăĠimea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren în formă de dreptunghi este de 20 km úi lăĠimea 8 hm.
a. Care este raportul dintre lungimea L úi lăĠimea l a terenului? Ce
reprezintă acest raport?
b. Care este raportul dintre lăĠimea l úi lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezintă acest raport?
3. ùtiind că
4. Pentru 4 kg de mere se plătesc 76 lei. Ce reprezintă raportul ?
5. Numărul a este de 5 ori mai mic decât numărul b úi

din numărul c.
CalculaĠi:
a. Raportul dintre a úi b;
b. Raportul dintre a úi c;
c. Raportul dintre 5 úi

;
d. Raportul dintre c úi b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sută din b este c.
1
7
1
7
76
4
Matematică aplicată - 239
CAPITOLUL 3
UNITĂğI DE MĂSURĂ
A. UnităĠi de măsură pentru lungimi, transformări:
Pentru a transforma o unitate de masură în alta, utilizăm următoarea schemă:
- unităĠile mari se transformă în unităĠi mici prin înmultire cu 10
2n
;
- unităĠile mici se transformă în unităĠi mari prin împărĠire cu 10
2n
,
n ¿ind numărul de segmente dintre cele două unităĠi;
Lungimile se masoară cu diverse instrumente de măsurat lungimi: rigla
gradată (folosită în proiectări úi de úcolari), metrul obiúnuit (folosit în special
la măsurarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanĠul,
úublerul, micrometrul etc.
Oricât de bun ar ¿ un instrument folosit, el masoară cu o anumită eroare.
De aceea orice măsurare presupune o aproximare.
B. UnităĠi de masură pentru suprafeĠe, transformări:
Alte unităĠi de masură pentru suprafeĠe sunt hectarul (ha) úi arul (ar):
1 ha = 100
2
m
2
; 1 ar = 10
2
m
2
;
1 ha = 1 hm
2
; 1 ar = 1 dam
2
.
Pentru a transforma o unitate de măsură în alta, utilizăm următoarea schemă:
- unităĠile mari se transformă în unităĠi mici prin înmulĠire cu 10
2n
;
- unităĠile mici se transformă în unităĠi mari prin împărĠire cu 10
2n
(n este numărul de segmente dintre cele două unităĠi).
1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
1 km
2
1 hm
2
1 dam
2
1 m
2
1 dm
2
1 cm
2
1 mm
2
1000
2
m
2
100
2
m
2
10
2
m
2
1
m
2
m
2
m
2
m
2
km hm dam m dm cm mm
km
2
hm
2
dam
2
m
2
dm
2
cm
2
mm
2
240 - Matematică aplicată
C. UnităĠi de măsură pentru volum, transformări:
Multiplii metrului cub se utilizează foarte rar în viaĠa practică.
Pentru a transforma o unitate de măsură în alta, utilizăm următoarea
schemă:
- unităĠile mari se transformă în unităĠi mici prin înmulĠire cu 10
3n
;
- unităĠile mici se transformă în unităĠi mari prin împărĠire cu 10
3n
(n
este numărul de segmente dintre cele două unităĠi).
ExerciĠii:
1. TransformaĠi in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are lăĠimea de 23 cm. Să se calculeze lungimea sa útiind
că dacă aceasta se măreúte de două ori, iar lăĠimea se măreúte cu 2 atunci aria
dreptunghiului se măreúte cu 1215 m
2
.
3. Pentru un pavaj se folosesc plăci de mozaic cu suprafaĠa de 120 cm
2
,
aúezate în rânduri a câte 12 plăci ¿ecare. AÀaĠi aria suprafeĠei pavate.
4. TransformaĠi în mm
3
: 40 cm
3
; 7 m
3
; 0,0000933 hm
3
; 80 dm
3
; 0,0000000023
km
3
; 0,42 dam
3
.
5. TransformaĠi în m
3
: 18 km
3
; 0,000415 dam
3
; 1 476 000 mm
3
; 0,005 km
3
;
3250 dm
3
; 4500 cm
3
.
1 km
3
1 hm
3
1 dam
3
1 m
3
1 dm
3
1 cm
3
1 mm
3
1000
3
m
3
100
3
m
3
10
3
m
3
1
m
3
m
3
m
3
m
3
km
3
hm
3
dam
3
m
3
dm
3
cm
3
mm
3
Matematică aplicată - 241
6. CalculaĠi volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4
cm, l = 2 cm úi h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, lăĠimea de 20 cm úi înălĠimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m
3
de pământ cu o rabă în care încap 60 000 cm
3
. Câte
transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm úi 9 cm?
242 - Matematică aplicată
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLANĂ
UNGHIURI
De¿niĠie: Se numeúte unghi ¿gura geometrică formată din două semidrepte
care au aceeaúi origine.
O = vârful unghiului
|OA úi |OB = laturile unghiului
drept ascuĠit
m (< O) = 90
o
m (< A) < 90
o
obtuz ascuĠit
m (< B) > 90
o
m (< C) = 180
o
Matematică aplicată - 243
Două unghiuri cu măsurile egale se numesc unghiuri congruente.
NotaĠie: Ł congruent
m (< O) = m (< O
I
); < AOB Ł < A
I
O
I
B
I
Unghiuri complementare sunt două unghiuri cu suma măsurilor lor
egala cu 90
o
.
Unghiuri suplementare sunt două unghiuri cu suma măsurilor egală cu
180
o
.
Două unghiuri care au acelaúi complement, sau acelaúi suplement, sunt
congruente.
De¿niĠie: Se numeúte bisectoare a unui unghi propriu o semidreaptă cu
originea în vârful unghiului, situată în interiorul unghiului, astfel încât cele
două unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniĠial să ¿e congruente.
< AOB Ł < BOC < A
I
O
I
C
I
Ł < B
I
O
I
C
I
|OC = bisectoare |O
I
C
I
= bisectoare
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sumă a măsurilor lor 360
o
,
m (< AOB) + m (< BOC) + m (< COD) + m (< DOE) + m (< EOA) = 360
o
.

244 - Matematică aplicată
Unghiuri opuse la vârf sunt două unghiuri care au acelaúi vârf úi laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
< AOB Ł < A
I
O
I
B
I
opuse la vârf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt două drepte congruente care
prin intersecĠia lor formează un unghi drept (¬ patru unghiuri drepte).
a ± b, < (a, b) = 90
o
DistanĠa de la un punct la o dreaptă este perpendiculara dusă din acel punct
pe dreaptă.
A a
AB ± a
|AB| = d (A, a) este distanĠa de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculară pe segment în
mijlocul segmentului.
Matematică aplicată - 245
Unghiuri adiacente sunt două unghiuri proprii care au vârful comun, o
latură comună, iar celelalte două laturi sunt situate de o parte úi de alta a
dreptei care conĠine latura comună.
TRIUNGHIUL
De¿niĠie: Triunghiul este ¿gura geometrică formată dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a úi, respectiv b úi 3 unghiuri: <A, <B, <C
Clasi¿care:
1) după laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are două laturi congruente
c. scalar sau oarecare
246 - Matematică aplicată
2) după unghiuri
a. ascuĠitunghic, are toate unghiurile ascuĠite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formează
unghiul drept; ipotenuză, latura opusă unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante în triunghi
1) Mediana este segmentul care uneúte vârful unui unghi al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse.
NotaĠie:
AA
I
= m
a
; BB
I
= m
b
;

CC
I
= m
c
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecĠie se numeúte centrul de
greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, úi are proprietatea că se aÀă la
2/3 faĠă de vârf úi 1/3 faĠă de bază.
Matematică aplicată - 247
2) Bisectoarea interioară este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesectează într-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal depărtat de laturile unghiului respectiv.
3) ÎnălĠimea este perpendiculara dusă din vârful unui unghi pe latura
opusă; e notată de obicei cu h (h
a
, h
b
, h
c
, corespunzător cu latura pe care este
dusă).
|AA
I
|; |BB
I
|; |CC
I
| înălĠimi
AA
I
±BC; BB
I
±AC; CC
I
±AB
AA
I
=h
a
; BB
I
= h
b
; CC
I
= h
c
Punctul de intersecĠie al înălĠimilor se numeúte ortocentru úi e notat de
obicei cu H.
În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului.
În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului.
În triunghiul ascuĠitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construită pe latura unui triunghi,
în mijlocul laturii. Scriem că xy este mediatoarea corespunzătoare laturii
(BC) astfel:
A
I
e |BC| úi |BA
I
| Ł |AC| úi xy±BC úi A
I
e xy.
248 - Matematică aplicată
Punctul de intersecĠie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea úi bisectoarea sunt ¿guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeaúi proprietate.
O ¿gură geometrică care conĠine toate
punctele din plan (sau spaĠiu) având
o aceeaúi proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENğA TRIUNGHIURILOR OARECARE
De¿niĠie: Două triunghiuri sunt congruente dacă au laturile (omoloage)
congruente două câte două úi unghiurile (scrise în ordinea dată)
corespunzătoare congruente.
Deci: AABC Ł AA
I
B
I
C
I
dacă: |AB| Ł |A
I
B
I
|; |BC| Ł |B
I
C
I
|; |CA| Ł |C
I
A
I
| úi
<A Ł < A
I
; <B Ł < B
I
; <C Ł < C
I
.
Cazurile de congruenĠă:
Cazul 1. Două triunghiuri sunt congruente dacă au câte două laturi úi
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Două triunghiuri sunt congruente dacă au câte o latură
úi unghiurile alăturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Două triunghiuri sunt congruente dacă au laturile respectiv
congruente.
Matematică aplicată - 249
Se obiúnuieúte a se rezuma (úi nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latură, unghi, latură)
Cazul 2: ULU (unghi, latură, unghi)
Cazul 3: LLL (latură, latură, latură)
Dacă triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruenĠă au
următoarea formulare:
Cazul 1: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au câte o
catetă úi câte unul dintre unghiurile ascuĠite congruente.
Cazul 1
1
: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au
ipotenuzele congruente úi câte unul dintre unghiurile ascuĠite
congruente.
Cazul 2
1
: Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă au
ipotenuzele úi câte o catetă respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
De¿niĠie: Două drepte distincte, a úi b, conĠinute în acelaúi plan, care nu
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a · b = C
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, există o singură paralelă la
dreapta dată.
Unghiurile formate de două drepte paralele cu o secantă (sau transversală).
Perechile:
1 úi 5
2 úi 6 sunt unghiuri
4 úi 8 corespondente congruente
3 úi 7
4 úi 6 unghiuri alterne
3 úi 5 interne congruente
1 úi 7 unghiuri alterne externe congruente
2 úi 8
3 úi 6 unghiuri interne úi de aceeaúi parte a secantei suplementare
4 úi 5
1 úi 8 unghiuri externe úi de aceeaúi parte a secantei suplementare
2 úi 7
250 - Matematică aplicată
Teoremă: Două unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dacă sunt ambele ascuĠite sau ambele obtuze
úi sunt suplementare dacă unul este ascuĠit iar celălalt obtuz.
Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180
o
.
m(<A) + m(<B) + m(<C) = 180
o
ConsecinĠe:
1. Într-un triunghi echilateral măsura ¿ecărui unghi este de 60
o
.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuĠite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuĠite au măsura de 45
o
.
3. Un triunghi isoscel cu măsura unui unghi de 60
o
este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu măsura unui unghi de 30
o
, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei.
De¿niĠie: Unghiul care este adiacent úi suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numeúte unghi exterior unui triunghi.
<ACD este unghi exterior
triunghiului. Măsura unghiului
exterior al unui triunghi este egală cu
suma măsurilor celor două unghiuri
neadiacente cu el.
m(<ACD) = m(<A) + m(<B)
Matematică aplicată - 251
De¿niĠie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numeúte
bisectoare exterioară a triunghiului.
|BE = bisectoarea interioară
<ABE Ł <EBC
|BF = bisectoarea exterioară:
<CBF Ł <FBD
Proprietate: Bisectoarea interioară úi cea exterioară a unui unghi al unui
triunghi sunt perpendiculare, deci: BE±BF.
De¿niĠie: Se numeúte linie mijlocie în triunghi segmentul care uneúte
mijloacele a două laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latură úi are ca lungime jumătate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
De¿niĠie: Patrulaterul este ¿gura geometrică care îndeplineúte condiĠiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare două dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, ¿gura geometrică formată din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelaúi plan) considerate în
ordinea scrisă.
Clasi¿care:
1. convex
2. concav
252 - Matematică aplicată
Segmentul care uneúte două vârfuri opuse se numeúte diagonală.
|BD| úi |AC| = diagonale
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360
o
.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
ProprietăĠi:
1. Laturile opuse sunt congruente: |AB| Ł |DC|; |BC| Ł |AD|
2. Unghiurile opuse sunt congruente: <A Ł <C; <B Ł <D
3. Diagonalele se intersectează una pe alta în părti congruente:

4. Unghiurile alăturate aceleiaúi laturi sunt suplementare:
m(<B) + m(<C) = m(<A) + m(<B) = ... = 180
o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: De¿niĠii úi proprietăĠi
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate
unghiurile drepte).
ProprietăĠi. Are proprietăĠile
paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) Ł (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului
Matematică aplicată - 253
2. Rombul este paralelogramul care are două laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
ProprietăĠi. Are cele patru proprietăĠi
ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC ± BD) úi sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Pătratul este un dreptunghi care are două laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
ProprietăĠi. Are cele 6 proprietăĠi ale dreptunghiului úi:
7. Are diagonalele perpendiculare úi congruente: AC ± BD úi (AC) Ł (BD).
8. Diagonalele sunt úi bisectoarele unghiurilor respective.
9. Pătratul are patru axe de simetrie: diagonalele úi mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are două laturi paralele úi celelalte două
laturi neparalele.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numeúte trapez isoscel

AD // BC; AD < BC; AD = baza mică
BC = baza mare
ÎnălĠimea este distanĠa dintre cele două
baze:
AE ± BC; AE ± AD
|AE| = înălĠime deci este perpendiculara
comună celor două baze.
254 - Matematică aplicată
ProprietăĠi:
1. Unghiurile alăturate unei baze sunt congruente: <A Ł <B; <D Ł <C.
2. Diagonalele sunt congruente: |AC| Ł |BD|; DE ± AB
Trapezul cu un unghi drept se numeúte trapez dreptunghic.
Linia mijlocie în trapez este segmentul care uneúte mijloacele laturilor
neparalele
MN linie mijlocie úi este paralelă cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egală cu semisuma bazelor.
Matematică aplicată - 255
CERCUL
De¿niĠie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal
departate de un punct ¿x (numit centrul cercului).
NotaĠie: C(O;R) cerc de centru O úi rază R.
Linii în cerc
1. Raza este segmentul care uneúte orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dacă: A; B; C; D; E e C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se notează cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care uneúte două
puncte de pe cerc: |BC| = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O Ł (DE); |DE| = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mărginită de două puncte. BC =
arcul BC.

Unghiuri în cerc



1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în
centrul cercului úi laturile raze.
<AOB = unghi la centru
m(<AOB) = m(AB) (deci se măsoară prin
măsura arcului cuprins între laturi)
2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful
pe cerc úi laturile coarde.
<BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca măsură
jumătatea măsurii arcului cuprins între laturi.
Un unghi drept (de 90
o
) subîntinde un
diametru: AMNP dreptunghic.
m (<NMP) = 90
o
; NP = 2R
256 - Matematică aplicată
Poligoane regulate înscrise in cerc
După numărul laturilor, poligoanele sunt:
1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, ú.a.
3. Unghiul format de o coardă úi tangenta
într-o extremitate a ei (tangenta ¿ind o
dreaptă care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci <BAC are ca măsură jumătatea
măsurii arcului subîntins de coardă.
4. Unghiul interior este unghiul format
de două secante care se intersectează în
interiorul cercului.

Deci unghiul interior se măsoară prin
semisuma măsurilor arcelor cuprinse între
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul
cu vârful în exterior úi laturile
secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca
măsură semidiferenĠa măsurilor
arcelor cuprinse între laturi.
Matematică aplicată - 257
Numărul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numărul laturilor poligonului.
De¿niĠie: Se numeúte poligon regulat un poligon convex cu toate laturile
congruente úi toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema úi aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcĠie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se de¿neúte ca suma ariilor unor triunghiuri în care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
A
n
= unde p = perimetrul poligonului úi a
n
= apotema poligonului
sau:
1. Pătratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
258 - Matematică aplicată
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
5. Pătratul
A
ABCD
= A
AABD
+ A
ABCD
A = a*b sau A = ab sin A
h
b
Matematică aplicată - 259
6. ROMBUL úi orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circulară
260 - Matematică aplicată
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE ÎN SPAğIU
PropoziĠii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafaĠă care include o dreaptă orientată în toate direcĠiile.
SuprafaĠa este rotundă daca nu include o astfel de dreaptă.
Un plan poate ¿ determinat în următoarele condiĠii:
1. două drepte paralele;
2. două drepte concurente;
3. o dreaptă úi un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teoremă: O dreaptă este paralelă cu un plan, dacă este paralelă cu o dreaptă
conĠinută în acel plan.
De¿niĠie: Numim perpendiculară pe un plan o dreaptă perpendiculară pe
două drepte neparalele conĠinute în acel plan.
O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă
conĠinută în acel plan.
Teoremă: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singură perpendiculară úi numai una.
De¿niĠie: DistanĠa de la un punct la un plan este perpendiculara dusă din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
De¿niĠie: Poliedrul este un corp geometric mărginit de suprafeĠe plane,
deci de feĠe poligonale.
Matematică aplicată - 261
Clasi¿care:
a) prisma, dreaptă sau oblică;
b) piramida, regulată sau oarecare;
c) trunchiul de piramidă
Prisma – corp geometric cu feĠele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
úi două baze paralele úi congruente (care pot ¿ orice fel de poligoane).
ÎnălĠimea prismei este distanĠa dintre baze.
Prisma dreaptă este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblică este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dacă bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numeúte paralelipiped.
Arii úi volume
NotaĠii:
V = volumul
A
l
= aria laterală
A
b
= aria bazei
A
t
= aria totală
h = înălĠimea
B
I
O ± (ABC)
A
l
= suma ariilor feĠelor laterale
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Prisma dreaptă
A
l
= perimetrul bazei înmulĠit cu înălĠimea (A
l
= P * h)
A
b
= aria poligonului de bază
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Paralelipipedul dreptunghic
Notăm: a, b úi c muchiile care se întâlnesc în acelaúi vârf, d = diagonala.
262 - Matematică aplicată
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) de¿nit de un poligon plan,
numit bază, úi un punct exterior planului său.
Punctul exterior se numeúte vârful
piramidei.
FeĠele laterale sunt triunghiuri: AVAB,
AVAB, ...
Segmentul care uneúte vârful piramidei cu un
vârf al bazei se numeúte muchie laterală.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dusă din vârful piramidei pe planul bazei se
numeúte înălĠimea piramidei.
Piramida regulată este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înălĠimea trece prin centrul bazei; feĠele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramidă regulată, înălĠimea unei feĠei laterale se numeúte apotema
piramidei.
Matematică aplicată - 263
VO = h o putem determina din:
AVOM dreptunghic în O
AVOA dreptunghic în O
VM = a
I
o putem determina din:
AVOM dreptunghic în O
AVMA dreptunghic în M
Dacă baza unei piramide este un triunghi, piramida se numeúte tetraedru.
Dacă muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numeúte
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un număr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei feĠe úi înălĠimea care este perpendiculară pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramidă
De¿niĠie: Trunchiul de piramidă este un poliedru obĠinut prin intersecĠia
unei piramide cu un plan paralel cu baza úi îndepărtând partea dinspre vârf.
264 - Matematică aplicată
Dacă trunchiul de piramidă provine dintr-o piramidă regulată, el se numeúte
trunchi de piramidă regulată. FeĠele laterale sunt trapeze isoscele.
ÎnălĠimea unei feĠei se numeúte apotema trunchiului.
OO
I
± (ABC), OO
I
± (A
I
B
I
C
I
)
OO
I
= înălĠimea h o putem aÀa din: AM
I
EM dreptunghic în E úi AD
I
FD
dreptunghic în F.
a
I
= apotema trunchiului o putem aÀa din AM
I
EM dreptunghic în E úi
AB
I
NB dreptunghic în N.
În plan: raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu pătratul
raportului de asemănare.
În spaĠiu: raportul volumelor a două piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemănare.
Matematică aplicată - 265
Unde V úi V
I
sunt volumele a două piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
De¿niĠie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafaĠă
cilindrică circulară úi două plane distincte, paralele cu planul cercului care
generează suprafaĠa cilindrică.
Conul
De¿niĠie: Se numeúte con circular corpul geometric mărginit de o pânză
conică circulară úi de planul cercului care generează pânza conică.
Dacă pânza conică circulară de vârf V úi bază cercul C (O,R) are proiecĠia lui
V în centrul cercului C(O, R), atunci se numeúte dreaptă.
266 - Matematică aplicată
Trunchiul de con
De¿niĠie: Se numeúte trunchi de con circular drept corpul mărginit de o
pânză conică circulară, de baza acestuia úi de un plan paralel cu ea, situat de
aceeaúi parte a vârfului ca úi bază. Trunchiul de con se numeúte drept dacă
pânza conică circulară este dreaptă.
C(O,R) = baza mare
C(O
I
, r) = baza mică
Sfera
De¿niĠie: Se numeúte sferă de centru úi rază R > 0 locul geometric al
punctelor M din spaĠiu, pentru care OM = R
Calota sferică
Matematică aplicată - 267
ARII ùI VOLUME
1. Prisma oblică
2. Prisma dreaptă
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
268 - Matematică aplicată
5. Piramidă regulată
6. Trunchiul de piramidă (oarecare)
7. Trunchiul de piramidă regulată
8. Cilindrul
Matematică aplicată - 269
9.Conul
10. Zona sferică
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
SĂNĂTATEA ùI SECURITATEA MUNCII,
SITUAğII DE URGENğĂ
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 273
Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru
meseria de zidar - pietrat - tencuitor:
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006 (pag.
90)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU
SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA
LOCUL DE MUNCA –HG NR.971/2006 (pag.156)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI
A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA
LOCURI DE MUNCA –HG 1048/2006 (pag.244)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A
MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI,
IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE -HG 1051/2006.
(pag. 347)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA –HG 1091/2006
(pag. 375)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA -HG 1146/2006
(pag. 542).
274 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
Cap. II. Instructiune privind activitatea de securitatea si
sanatatea muncii in santierele de constructii-montaj in activitatea
de zidar pietrar tencuitor
II. 1 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea: “LUCRARI DE ZIDARIE”
1. SCOP
1.1. InstrucĠiunea proprie de securitatea muncii privind executarea
lucrarilor de zidarie, cuprinde măsuri de prevenire a accidentării úi
îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare riscurile speci¿ce la
care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activităĠi.
1.2. Scopul prezentei instrucĠiuni este de a reglementa organizarea úi
desfăúurarea activitaĠilor de zidarie, dulgherie si cofrare în conditii
de securitate úi sănătate in munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta InstrucĠiune se aplică activităĠilor din santierele societatii.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.M. – Echipament de munca
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate in munca pentru santiere temporare sau mobile
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
4.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 275
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii Executivi al societatii/sucursalei asigura conditiile de
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor de zidarie, dulgherie si de cofrare.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
A. PREVEDERI GENERALE
1) OperaĠiile de zidărie se vor executa numai de personal cali¿cat úi
instruit special pentru operaĠia respectivă.
2) Examinarea úi avizarea medicală sunt obligatorii pentru exercitarea
meseriilor legate de zidărie úi ¿nisaje în construcĠii atât la angajare
cât úi periodic.
3) Este obligatoriu împrejmuirea zonei de lucru în raza de acĠiune
a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol.
Pasarelele, scările úi platformele de lucru de lângă utilajele în
construcĠii úi lucrările ce prezintă pericol trebuie de asemenea să ¿e
prevăzute cu balustrade úi Ġinute în stare de curăĠenie.
4) În toate locurile de munca, personalul muncitor va ¿ dotat cu
echipament individual de protecĠie, in conformitate cu HGR nr.
1048/2006 pe care e obligat să-l poarte în tot timpul lucrului úi pînă la
părăsirea teritoriului úantierului. La executarea lucrărilor la înălĠime
sau în alte zone periculoase, personalul muncitor va ¿ dotat cu centuri
de siguranĠă legate de puncte ¿xe ale construcĠiei, precum úi cu truse,
genĠi, lădiĠe sau cutii pentru păstrarea sculelor, uneltelor úi a unor
piese mărunte.
Accesul în construcĠii úi la locul de muncă se face exclusiv pe scări
de¿nitive sau pe scări mobile. Accesul către locurile de muncă trebuie
amenajat fără obstacole sau goluri neacoperite. Executarea lucrărilor
de zidărie la înălĠime se va face numai de pe schele executate conform
standardelor úi îngrădite cu parapete de 1m înălĠime.
5) Conducătorul punctului de lucru este obligat să controleze în
permanenĠă legarea la pământ a mecanismelor úi dispozitivelor
acĠionate electric, utilizate la lucrările de zidărie.
6) Utilajele, mecanismele úi aparatele electrice ¿xe,utilizate la executarea
diferitelor lucrări trebuie obligatoriu legate la instalaĠia de punere la
pământ a cărei rezistenĠă va ¿ de cel mult 4 ohmi.
276 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
7) Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică úi la părĠile
componente ale instalaĠiei electrice, fără întreruperea circuitelor de
alimentare úi legarea la pămînt a instalaĠiei.
8) Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza:
• tensiunea de 24 V,în cazul în care se lucrează în condiĠii normale;
• tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală
excesivă, pe mese metalice sau în locurile cu degajări de aburi úi
emanaĠii de gaze.
B. INSTRUCğIUNI SPECIFICE LA LUCRĂRI DE ZIDĂRIE
9) Containerele folosite pentru aducerea mortalului de zidărie pe
clădirile în curs de executare trebuie să ¿e astfel construite încât să
excludă posibilitatea deschiderii în timpul ridicării.
10) Executarea lucrărilor de zidărie la înălĠime trebuie să se facă numai de
pe schele regulamentare, în conformitate cu prevederile de securitate
a muncii în vigoare. Montarea, folosirea úi demontarea schelelor
interioare úi exterioare precum úi a podinelor de circulaĠie se vor face
respectându-se normele de securitatea muncii în vigoare.
11) Platformele de lucru vor asigura un spaĠiu de circulaĠie de cel puĠin
1 m lăĠime úi 1,8 m înălĠime liberă. În acest spaĠiu nu se vor depozita
niciun fel de materiale.
12) Podinele schelelor úi eúafodajelor vor avea o suprafaĠă netedă.
Rosturile între panouri úi dulapii podinei nu trebuie să ¿e mai mari
de 10 mm. Podinele vor avea parapeĠi de 1 m înălĠime alcătuiĠi din
mână curentă netedă úi o bordură de minim 15 cm înălĠime. Podina
úi parapetul se vor ¿xa pe elementele de rezistenĠă ale schelei.
Elementele podinei úi parapetului vor avea reazeme de rezistenĠă la
¿ecare capăt. Este interzis lăsarea în consolă a unui element.
13) Podinele schelelor sau eúafodajelor se vor executa din dulapi de
minim 4 cm grosime sau din grinzi pentru a rezista la sarcina la
care sunt supuse. Îmbinarea prin suprapunere a podinelor schelelor
úi eúafodajelor este admisă numai în lungul panourilor dulapilor
sau grinzilor care se vor consolida prin cuie sau buloane. În cazul
înnădirii stâlpilor prin suprapunerea acestora, îmbinarea se va face cu
ajutorul jugurilor cu buloane, iar lungimea îmbinării va ¿ de cel puĠin
55 cm.
14) Podina schelăriei va ¿ distanĠată de zid cu cel mult 50 mm pentru
lucrările de zidărie úi 150 mm la lucrările de ¿nisaj. Rosturile între
pereĠi úi podinele schelei de pe care se lucrează la lucrările de ¿nisaj
trebuie acoperite cu scânduri demontabile.
15) Este interzisă circulaĠia pe ziduri. Pentru circulaĠie vor ¿ folosite
numai schele úi eúafodaje.
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 277
16) Conducătorul punctului de lucru este obligat să controleze în
permanenĠă legarea la pământ a mecanismelor úi dispozitivelor
acĠionate electric, utilizate la lucrările de zidărie.
17) În cazul utilizării, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive úi
mecanisme de mică mecanizare, personalul muncitor ce le manevrează
va respecta prevederile de securitate pentru lucrul de pe schele úi la
înălĠime úi va ¿ dotat cu echipamentul de protecĠie corespunzător.
Dispozitivele de ridicare vor ¿ prevăzute cu siguranĠe, cu cabluri,
etc., respectîndu-se obligatoriu prescripĠiile ISCIR corespunzătoare.
Personalul muncitor ce le manevrează va trebui să ¿e autorizat.
18) Este interzis a se creea diferenĠe de înălĠime de peste 1,5 m între
diferite porĠiuni ale zidăriei în timpul execuĠiei.
19) Se interzice executarea zidăriei pe o înălĠime mai mare de 2 etaje, fără
legarea acesteia prin planúee sau fără a se monta pe grinzile planúeelor
o podină provizorie.
20) La lucrările de zidărie din piatră care necesită ciopliri în timpul
execuĠiei,zidarul úi ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu
ochelari de protecĠie,iar muncitorii care nu fac parte din echipa de
zidărie,dar circulă în apropiere, vor ¿ avertizaĠi să-úi ferească ochii.
21) Primirea materialelor de zidărie se va face pe podine special
amenajate úi dimensionate corespunzător sau pe planúee în locuri
special indicate de conducătorul locului de muncă.
22) Podina de lucru va ¿ cel puĠin cu 15 cm mai jos decît nivelul zidăriei.
ÎnălĠimea zidăriei nu va depăúi 1,20 m deasupra podinei de lucru.
Pentru înălĠimi mai mari se vor monta podine auxiliare.
23) Se interzice evacuarea molozului úi a deúeurilor de materiale prin
aruncarea din construcĠie. Evacuarea se va face conform normelor
privind evacuarea deúeurilor, pe tobogane sau prin alte mijloace.
24) La lucrările ce se execută în mediul umed,conductorii sub tensiune
vor ¿ deconectaĠi înainte de începerea lucrului.
25) Toate golurile periculoase vor ¿ închise sau îngrădite cu parapeĠi de
protecĠie.
26) Se interzice lăsarea pe ziduri a materialelor de zidărie neintroduse
în operă, a molozului sau sculelor la începerea lucrului.
27) Zidăria corniúelor de cărămidă ce ies din planul zidurilor mai mult de
30 cm se va executa de pe schele exterioare.
28) Zidăria de piatră brută va ¿ executată obligatoriu în cofraje
confecĠionate din panouri de dulapi de 4-5 cm grosime cu ajutorul
popilor dispuúi la 2÷2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se
va face paralel cu executarea zidăriei.
29) La zidirea pereĠilor exteriori de pe schele interioare se vor monta
obligatoriu viziere de protecĠie pe perimetrul exterior al construcĠiei
pentru oprirea căderii obiectelor de sus.
278 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
30) Personalul muncitor care montează sau demontează vizierele de
protecĠie va ¿ asigurat contra căderii prin centuri de siguranĠă legate
de puncte ¿xe ale construcĠiei.
31) Se interzice circulaĠia úi depozitarea mărfurilor pe copertinele de
protecĠie.
32) Pentru aducerea mortarelor úi cărămizilor pe clădirile în curs de
construcĠie vor ¿ folosite containere speciale, asfel construite încât
posibilitatea deschiderii pereĠilor laterali úi desprinderea fundurilor să
¿e exclusă în scopul evitării căderii materialelor ce vor ¿ transportate
în aceste containere.
33) Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în formă de
ciupercă, cu muchiile din tablă zdrenĠuită úi ascuĠite, a unor roabe úi
tomberoane care nu sunt în perfectă stare de funcĠionare.Sculele de
mînă folosite la zidărie vor ¿ bine ¿xate pe mîner.
34) Este interzis a se crea diferenĠe de înălĠime de peste 1,5m între diferite
porĠiuni ale zidăriei, în timpul execuĠiei.
35) Se interzice executarea zidăriei pe o înălĠime mai mare de două etaje,
fără legarea acesteia prin planúee sau fără a se monta pe grinzile
planúeelor o podină provizorie.
36) La terminarea execuĠiei stâlpilor de zidărie, între golurile de uúi úi
ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aúeza cel puĠin
un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu ajutorul cofrajului
buiandrugilor (atunci când stâlpii sunt executaĠi din beton monolit);
se interzice a lăsa liberi stâlpii la partea lor superioară.
37) În locurile de prelucrare a blocurilor úi plăcilor de beton celular
autoclavizat vor ¿ luate măsuri de protecĠie contra prafului. Muncitorii
care lucrează la aceste operaĠii de prelucrare vor ¿ prevăzuĠi cu
ochelari de protecĠie úi cu măúti contra prafului.
38) La lucrările de zidărie din piatră care necesită ciopliri în timpul
execuĠiei, zidarul úi ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu
ochelari de protecĠie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de
zidărie, dar circulă în apropiere, vor ¿ avertizaĠi să-úi ferească ochii.
39) Prelucrarea pietrelor pe úantier trebuie executată în locuri împrejmuite,
în care accesul persoanelor străine este interzis
40) Locurile de muncă ale cioplitorilor de piatră trebuie să se aÀe la
o distanĠă de cel puĠin 3 m unul de celălalt. În caz contrar, trebuie
aúezate între aceútia paravane de protecĠie. Este interzisă aúezarea
pietrarilor unul în faĠa celuilalt.
41) În timpul prelucrării, pietrele (placajele de marmură, piatra de
construcĠie etc.) de dimensiuni mari úi grele vor ¿ bine aúezate pentru
a nu ¿ posibilă răsturnarea lor.
42) Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidărie se va
face astfel încât să se lase un spaĠiu de minimum 0,5 m între zidul ce
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 279
se execută úi materiale, de-a lungul întregului front de lucru unde se
lucrează.
43) Primirea materialelor de zidărie se va face pe podine special
amenajate úi dimensionate corespunzător sau pe planúee, în locuri
special indicate de conducătorul locului de muncă.
44) Podina de lucru va ¿ cel puĠin cu 15 cm mai jos decât nivelul zidăriei.
ÎnălĠimea zidăriei nu va depăúi 1,20 m deasupra podinei de lucru.
Pentru înălĠimi mai mari se vor monta podine auxiliare.
45) Se interzice evacuarea molozului úi a deúeurilor de materiale prin
aruncare din construcĠie. Evacuarea se va face conform normelor
privind evacuarea deúeurilor.
46) La lucrările ce se execută în mediu umed, conductorii sub tensiune
vor ¿ deconectaĠi înainte de începerea lucrului
47) Toate golurile periculoase vor ¿ închise sau îngrădite cu parapeĠi de
protecĠie.
48) Golurile de uúi în zidurile exterioare trebuie închise, pentru a opri
trecerea personalului muncitor prin ele.
49) Se interzice lăsarea pe ziduri a materialelor de zidărie neintroduse în
operă, a molozului sau sculelor la întreruperea lucrului.
50) La executarea placajului pereĠilor, concomitent cu zidăria se vor lua
aceleaúi măsuri de securitate a muncii ca la lucrările la înălĠime úi
la cele de învelitori. Umplutura din placaje úi zidărie se va executa
concomitent cu placajul úi va depăúi obligatoriu nivelul superior al
plăcii.
51) Zidăria corniúelor de cărămidă ce ies din planul zidurilor mai mult
de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. În cazul în care se
folosesc schele de consolă acestea vor ¿ astfel montate încât distanĠa
dintre marginea exterioară a corniúei úi balustrada podinei de lemn să
¿e de minimum 60 cm. La executarea corniúelor din zidărie se vor
prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor úi a învelitorii.
52) Zidăria de piatră brută va ¿ executată - obligatoriu - în cofraje
confecĠionate din panouri de dulapi de 4 - 5 cm grosime cu ajutorul
popilor dispuúi la 2 - 2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor
se va face paralel cu executarea zidăriei.
53) Este interzisă executarea zidăriei de cărămidă pe o înălĠime mai mare
decât două etaje de construcĠie, fără a se construi planúee între etaje
sau fără a se monta pe grinzile planúeelor o podină provizorie.
54) La zidirea pereĠilor exteriori de pe schele interioare se vor monta -
obligatoriu - viziere de protecĠie pe perimetrul exterior al construcĠiei
pentru oprirea căderii obiectelor de sus.
55) În cazul în care înălĠimea zidăriei nu depăúeúte 8 m, nu este obligatorie
montarea vizierelor de protecĠie. Dacă executarea de viziere de
280 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
protecĠie nu este posibilă, atunci locul de lucru unde se execută
zidăria se va îngrădi, distanĠa minimă de la suprafaĠa zidului ce se
execută până la îngrădire ¿ind de 1,5 m.
56) Copertinele de protecĠie vor avea lăĠimea de minimum 1,5 m úi
înclinarea de 20% faĠă de orizontală; vor ¿ rezistente, având consolele
de preferinĠă din metal, iar copertina din scânduri de 2,5 cm grosime,
bătute una lângă alta. Primul rând de copertine - cel care va rămâne
până la terminarea zidăriei - va ¿ montat la distanĠa maximă de 6 m de
la pământ, iar la al doilea rând de copertine, ¿ind mobil, va ¿ montat
la nivelul imediat inferior celui la care se lucrează.
57) Personalul muncitor care montează sau demontează vizierele de
protecĠie va ¿ asigurat contra căderii prin centuri de siguranĠă legate
de puncte ¿xe ale construcĠiei.
58) Se interzice circulaĠia úi depozitarea mărfurilor pe copertinele de
protecĠie.
II. 2 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea: “FINISAJE IN CONSTRUCTII”
1. SCOP
1.1. InstrucĠiunea proprie de securitatea muncii privind executarea
lucrarilor de ¿nisaje in constructii cuprinde măsuri de prevenire a
accidentării úi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare riscurile
speci¿ce la care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activităĠi.
1.2. Scopul prezentei instrucĠiuni este de a reglementa organizarea úi
desfăúurarea activitaĠilor de ¿nisaje – tencuieli, zugraveli în conditii
de securitate úi sănătate in munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta InstrucĠiune se aplică activităĠilor din santierele societatii.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.M. – Echipament de munca
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 281
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
in munca pentru santiere temporare sau mobile
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
4.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii executivi asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii
pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala,
necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor de ¿nisaje
in constructii.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.

6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. Măsuri generale pentru organizarea locului de muncă
6.1.1. Lucrările de ¿nisaj în construcĠii vor ¿ executate numai pe schele
realizate conform standardelor în vigoare.
6.1.2. Se interzice executarea lucrărilor stând sau circulând pe dulapi
izolaĠi sau pe scări atârnate.
6.1.3. Se interzice executarea lucrărilor cu instalaĠii defecte sau
neveri¿cate zilnic înainte de începerea lucrărilor
6.1.4. La locurile de muncă unde se execută lucrări de ¿nisaj în mediul
umed, conductorii electrici aÀaĠi sub tensiune vor ¿ deconectaĠi
înainte de începerea lucrului.
6.1.5. Este interzisă circulaĠia pe ziduri. Pentru circulatie vor ¿ folosite
numai schele si eúafodaje.
6.1.6. Mânuirea unor mecanisme acĠionate electric/pneumatic sau
mecanic se va putea face numai de personal instruit special in acest
sens.
6.1.7. Conducătorul punctului de lucru este obligat să controleze în
permanenĠă legarea la pământ a mecanismelor úi dispozitivelor
acĠionate electric utilizate la lucrările de ¿nisaj.
282 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
6.1.8. Fiecare deservent va veri¿ca zilnic, inainte de utilizare starea
tehnica, existenta protectorilor, continuitatea legaturii la centura
de impamintare a echipamentelor de munca pe care le va exploata.
In cazul in care echipamentele nu sunt intr-o stare tehnica
corespunzatoare, se interzice utilizarea acestora.
6.1.9. Se interzice, de asemenea, utilizarea Echipamentelor de Munca
care au protectorii anihilati, inlaturati, nefunctionabili.
6.1.10. In cazul utilizării pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive
úi mecanisme de mică mecanizare, personalul muncitor ce le
manevrează va respecta normele de securitatea si sanatatea
muncii pentru lucrul de pe schele úi la înălĠime úi va ¿ dotat cu
EIP corespunzător. Dispozitivele de ridicare vor ¿ prevăzute cu
siguranĠe, cu cabluri, etc. respectandu-se obligatoriu prescriptiile
ISCIR corespunzatoare. Personalul muncitor ce le manevreaza va
trebui sa ¿e autorizat.
6.1.11. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin
aruncare din constructie. Evacuarea se va face conform normelor
privind evacuarea deseurilor.
6.1.12. Toate golurile periculoase vor ¿ inchise sau ingradite cu parapeti
de protectie.
6.1.13. Golurile de usi in zidurile exterioare trebuie inchise, pentru a opri
trecerea personalului muncitor prin ele.
6.1.14. Se interzice lasarea pe ziduri a materialelor neintroduse in opera, a
molozului sau sculelor la intreruperea lucrului.
6.1.15. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma
de ciuperca, cu muchiile din tabla zdrentuita si ascutite, care nu
sunt in perfecta stare de functionare.
6.1.16. In toate locurile de lucru personalul muncitor va ¿ dotat cu EIP
speci¿c pe care este obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si
pana la parasirea teritoriului santierului. La executarea la inaltime
sau in alte zone periculoase, personalul muncitor va ¿ dotat cu
centuri de siguranta legate de puncta ¿xe ale contructiei.
6.1.17. Se interzice admiterea la lucru a personalului muncitor care nu are
controlul medical efectuat la zi si avizul medicului pentru lucrul la
inaltime.
6.1.18. Se interzice folosirea muncitorilor sub 18 ani pentru lucrul la
inaltime.
6.1.19. Manipularea pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se
va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de
lucru in vigoare cu ajutorul mijloacelor de ridicare si transport pe
verticala si orizontala.
6.1.20. Daca in timpul transportului se defecteaza utilajul sau una din
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 283
prinderi cedeaza, elementul va ¿ coborat, iar daca acest lucru nu este
posibil, pana la inlaturarea defectiunii se va interzice pătrunderea
personalului muncitor in zona respectiva. De asemenea se vor
pune indicatoare de avertizare.
6.1.21. Primirea incarcaturilor pe constructie se va face de catre personalul
muncitor, numai dupa oprirea completa a mijlocului de ridicat.
Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planseu.
6.1.22. Se va interzice aplecarea personalului muncitor in afara constructiei
pentru desprinderea elementelor din carligul mijlocului de ridicat.
Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii
ajutatoare. Personalul muncitor va ¿ asigurat cu echipament de
protectie pentru lucrul la inaltime si locuri periculoase.
6.1.23. Ridicarea incarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia
oblica a dispozitivelor de prindere si nici tararea incarcaturilor cu
mijlocul de ridicat.
6.1.24. Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in perioade de timp
nefavorabil – vant puternic, ploi, in locuri de munca cu vizibilitate
redusa etc.
6.1.25. Utilajele, mecanismele si aparatele electrice ¿xe utilizate la
executarea diferitelor lucrari trebuie obligatoriu legate la instalatia
de punere la pamant, a carei rezistenta va ¿ de cel mult 4 ohmi.
6.2. Lucrari de tencuire
6.2.1. Lucrarile de tencuire exterioara se executa de pe schele conform
standardelor in vigoare.
6.2.2. La lucrarile de tencuire interioara se vor folosi schele interioare
sau podine asezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scarilor duble
este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire
(reparatii) in locuri izolate.
6.2.3. In cazul in care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare
ale ferestrelor trebuie executata de pe podine imprejmuite, asezate
pe console (schela in consola) trecuta in afara prin golul ferestrei
respective sau de pe schele suspendate in sistem leagan.
6.2.4. Daca tencuielile exterioare se executa in acelasi timp pe mai multe
nivele de lucru, se va lua masura ca echipele de la nivele diferite
sa nu lucreze pe aceeasi verticala si intotdeauna este bine sa se ia
masura podinelor tanse si a stresinelor sau plaselor .
6.2.5. Primirea materialelor de tencuieli se va face pe podine special
amenajate si dimensionate corespunzator sau pe plansee in locuri
indicate de conducatorul punctului de lucru.
6.2.6. Depozitarea pe podina de lucre a materialelor pentru tencuieli se
va face astfel incat sa se lase un spatiu de minim 0,5 m intre zidul
284 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
ce se tencuie si materiale,de-a lungul intregului front de lucru unde
se lucreaza.
6.2.7. Prepararea mortarului se va face cu ajutorul betonierei. In timpul
functionarii este interzisa introducerea mainilor sau a altor unelte
in toba betonierei sau in alte parti mobile.
6.2.8. Transportul mortarului la locul de utilizare se va face cu bena.
6.2.9. Pompele de mortar, maúinile de torcretat etc. utilizate la executarea
mecanizată a lucrărilor de tencuire, se vor veri¿ca înainte de
începerea lucrului ¿ecărui schimb, privitor la starea tehnică úi la
existenĠa eventualelor dopuri de mortar întărit.
6.2.10. Atât la locurile de muncă unde se execută tencuirea mecanizată,
cât úi la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va
a¿úa - la loc vizibil - codul semnalelor folosite.
6.2.11. După încetarea lucrului, tuburile Àexibile, conducta úi pompa de
mortar se spală bine cu apă.
6.2.12. Este interzis accesul muncitorilor în încăperi unde uscarea
tencuielilor se face cu instalaĠii mecanice, pe bază de raze infraroúii
sau cu coúuri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de păcură.
6.2.13. În cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotaĠi cu
măúti contra gazelor.
6.2.14. La prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperi închise, acestea vor
¿ în permanenĠă ventilate, pentru evacuarea prafului.
6.2.15. Dacă tencuielile exterioare se execută în acelaúi timp pe mai multe
nivele de lucru, se va lua măsura ca echipele de la nivele diferite
să nu lucreze pe aceeaúi verticală úi întotdeauna este bine să se ia
măsura podinelor etanúe úi a streúinelor sau plaselor.
6.3. Lucrari de zugraveli si vopsitorii
6.3.1 Lucrarile de zugraveli si vopsitorie exterioara trebuie executate de
pe schele sau scari standardizate. Se interzice utilizarea scarilor
suspendate sau a altor mijloace improvizate.
6.3.2. Lucrarile de zugraveli si vopsitorie interioara trebuie executate de
pe schele interioare sau scari duble. Utilizarea scarilor rezemate
este permisa numai in cazul vopsirii sau zugraveli unor suprafete
mici si la inaltime de cel mult 3 m de la sol.
6.3.3. Aparatele pentru zugravit si vopsit cat si furtunele vor ¿ controlate
inainte de inceperea lucrului. Ele vor ¿ probate saptamanal,
supunandu-se la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim.
Rezultatele veri¿carilor vor ¿ consemnate intr-un proces verbal.
6.3.4. Nu se admite lucrul cu hainele imbibate cu substante inÀamabile.
6.3.5. Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in
haine de lucru.
6.3.6. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de
protectie pentru vopsitor.
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 285
6.3.7. Scarile si schelele folosite vor ¿ in buna stare si asigurate impotriva
alunecarii sau deplasarii.
6.3.8. Se interzice executarea lucrarilor de vopsitorie stand sau circuland
pe dulapi izolati sau pe scari atarnate.
6.3.9. Este interzisa legarea cu sarma a furtunelor pe stuturile pompelor
de zugravit sau vopsit.Aceasta se va face cu ajutorul unor coliere
stranse cu suruburi.
6.3.10. Este interzisa executarea reparatiilor in timpul functionarii
instalatiilor si utilajelor de vopsit.
6.3.11. Incaperile in care se prepara vopselele trebuie sa ¿e ventilate.
6.3.12. Daca in incaperile unde se executa zugravirea si vopsirea se
gasesc conductori electrici sub tensiune, acestia vor ¿ deconectati
inainte de inceperea operatiei de vopsire sau zugravire.
6.3.14. La intrari in incaperile unde se lucreaza cu vopsele pe baza de
substante inÀamabile se vor monta placute avertizoare asupra
pericolului de incendiu.
6.3.15. Se interzice ramanerea peste noapte a muncitorilor in camerele
unde au fost executate vopsitorii in ulei. In astfel de camere in
timpul lucrului trebuie asigurata o ventilatie e¿cace.
6.3.16. Pentru pastrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice
prevazute cu capace care se inchid etans si inzestrate cu manere.
6.3.17. Se interzice folosirea surselor incandescente, foc deschis,
fumatului, aprinderea chibritului etc. In incaperile unde se executa
vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.
6.3.18. Materialele pentru vopsitorie vor ¿ pastrate si transportate in vase
bine inchise. Deschiderea capacelor metalice, in special la vasele
care contin vopsele pe baza de nitroceluloza se va face cu scule din
materiale neferoase care nu produc scantei.
II. 3. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea: “MANIPULAREA MANAUALA A
MASELOR”
1. SCOP
1.1. InstrucĠiunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual
mase (sarcini).
286 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament destinat
a ¿ purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia
ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea úi
sănătatea la locul de muncă, precum úi orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice maúină, aparat, unealtă sau
instalaĠie folosită în muncă
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de muncă - Locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat
în clădirile întreprinderii úi / sau unităĠii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii úi / sau unităĠii la care lucrătorul are acces în cadrul
desfăúurării activităĠii
3.6. Lucrător - Persoană angajată de către un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenĠii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică,
precum úi ucenicii úi alĠi participanĠi la procesul de muncă, cu excepĠia
peroanelor care prestează activităĠi casnice
3.7. Pericol grav úi iminent de accidentare - SituaĠia concretă, reală úi
actuală căreia îi lipseúte doar prilejul declanúator pentru a produce un
accident în orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) – Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori,
inclusiv ridicarea, aúezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase care datorită caracteristicilor acesteia sau
condiĠiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru
lucrători, în special afecĠiuni dorsolombare.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5.10. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
5.11. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
5.12. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
5.13. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
5.14. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
5.15. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 287
5.16. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
5.17. Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1 Fiecare lucrător trebuie să îúi desfăúoare activitatea, în conformitate
cu pregătirea úi instruirea sa, precum úi cu instrucĠiunile primite
din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională, atât propria persoană, cât
úi alte persoane care pot ¿ afectate de acĠiunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de muncă.
6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor
provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei calorice.
6.3 Sub inÀuenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate pot sa
apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni dorsolombare.
Fenomenele pot sa apara cu atat mai devreme cu cat efortul ¿zic,
caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :
- mai grele;
- ritm de manipulare intens;
- gabarit mare;
- ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat;
- apucate si depuse la distanta mare pe verticala;
- manipulate prin rasucirea bustului;
- corpul se aÀa intr-o pozitie instabila;
- nu exista su¿cient spatiu liber, in special pe verticala;
- solul sau planul de sprijin prezinta denivelari;
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este
necorespunzatoare;
- perioada insu¿cienta de repaus ¿ziologic sau de recuperare.
6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercită la nivelul
vertebrelor lombare poate ¿ diferita (exemplu la manipularea unei
mase de 50 kg, forĠa poate ¿ de 750 daN sau de 150 daN).
6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incit, centrul de
greutate al lucrătorului sa ¿e cit mai aproape posibil de centrul de
greutate al masei (vezi ¿gura 1).
288 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
Figura nr. 1
6.6 Manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de
afecĠiuni dorsolombare, dacă masa este:
- prea grea sau prea mare;
- greu de manuit úi de prins;
- instabila sau cu un conĠinut ce risca sa se deplaseze;
- pozitionata astfel încât necesita susĠinerea sau manipularea ei la
distanta fata de trunchi sau cu Àexia ori rasucirea trunchiului;
- susceptibilă sa producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor
úi/sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.
Efortul ¿zic poate prezenta riscuri, în special de afecĠiuni dorsolombare,
dacă:
- este prea intens;
- nu poate ¿ realizat decât printr-o miúcare de rasucire a trunchiului;
- poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
- este realizat atunci când corpul se aÀa într-o poziĠie instabila
6.7 Se¿i punctelor de lucru vor instrui si veri¿ca nivelul de instruire
al lucratorilor asupra modului de manipulare a maselor si riscurilor
care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect.
6.8 Se¿i punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipulare
a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in
functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa ¿e manipulate.
6.9 Se va evita, pe cit posibil, manipularea maselor prin purtare directa
de catre lucratori; in acest sens conducatorii locurilor de munca
vor lua masurile organizatorice necesare folosind instalatii si / sau
dispozitive mecanizate sau nemecanizate.
6.10 Masele maxime admise, a ¿ manipulate prin purtare directa, se
reduc cu 75% pentru femei gravide pina in luna a 6-a.
6.11 Este interzis ridicarea manuala a maselor pe o distanta mai mare de
60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe plane
inclinate ).
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 289
6.12 Este interzis transportul manual al maselor pe verticala, la o inaltime
mai mare de 1,5 m.
6.13 Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25 -30
kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.
6.14 La manipularea si transportul maselor se¿i puntelor de lucru vor tine
cont de urmatoarele caracteristici (riscuri):
1). Caracteristicile masei:
- greutatea si dimensiunea masei;
- di¿cultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului si schimbarea
centrului de greutate;
- plasamentul lucratorilor fata de sarcina.
2). Efort ¿zic depus:
- prea mare;
- care antreneaza o miscare brusca a masei;
- care este realizat cand corpul se aÀa intr-o pozitie instabila.
3). Caracteristicile mediului de munca :
- inexistenta unui spatiu su¿cient, in special pe verticala;
- pardoseli alunecoase sau care prezinta denivelari;
- manipularea maselor la mai multe nivele;
- instabilitatea suprafetei de sprijin;
- conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare.
4). Caracteristicile activitatii :
- efort ¿zic permanent si / sau prelungit;
- insu¿cienta repausului ¿ziologic sau de recuperare;
- ritm mare impus de procesul de munca;
- distante mari pentru transportul maselor.
6.15 Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor
se vor efectua numai de catre lucratori care corespund din punct de
vedere ¿zic si medical.
6.16 Se¿i punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum
si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric
se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute
manipularea).
6.17 Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica
vizibilitatea.
6.18 Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/
posibilitate de prindere corespunzatoare.
6.19 Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte
(mase) care nu sunt ¿xate intre ele corespunzator.
6.20 Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu
obstacole, instabile sau alunecose.
290 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
6.21 Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au
margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce
leziuni ale mainilor, se va face numai cu manusi de protectie speci¿ce
riscului (taiere, intepare, abrazare).
6.22 Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu
exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator.
6.23 Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si
transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa ¿e
prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.
6.24 In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura, frig
excesiv, etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor
in conditii de securitate, se¿i punctelor de lucru trebuie sa ia masuri
suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare
/ imbolnavire profesionala sau sa amane efectuarea operatiilor pana
la stabilizarea conditiilor climatice.
6.25 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe
unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor
acestora.
6.26 In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante
toxice si / sau periculoase, lucratorii vor ¿ instruiti suplimentar
pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare,
transport, depozitare prevazute in ¿sele tehnice de securitate.
6.27 Caile de circulatie trebuie sa ¿e amenajate corespunzator astfel incat
sa poata ¿ utilizate usor, sa ¿e semnalizate si intretinute.
6.28 Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila si de conditii pentru
servirea mesei.
6.29 Echipamentul individual de protectie trebuie sa ¿e adecvat în functie
de riscurile la care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte
cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie,
manusi riscuri mecanice, brâu.
6.30 Orice eveniment va ¿ comunicat, de lucratorul/-ii care ia cunoútinĠă
de eveniment, de îndată conducătorului locului de muncă, iar acesta
va comunica imediat conducerii societatii úi serviciului de prevenire
si protectie.
6.31 Fiecare loc de muncă va ¿ dotat cu o trusă de prim ajutor în caz de
accidente úi cu materiale de primă intervenĠie în caz de incendiu .
Personalul muncitor va ¿ instruit asupra modului de acĠiune în caz
de accidente / incendii (alarmare úi acordare a primului ajutor).
6.32 În cazul unor situaĠii de urgenĠă pentru care sunt necesare măsuri
úi acĠiuni urgente, întregul personal trebuie să cunoască modul de
acĠionare úi schema de înútiinĠare úi alarmare.
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 291
II. 4 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea: “Lucrul la inaltime “
1. SCOP
1.1. InstrucĠiunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la executarea lucrarilor
la inaltime si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care executa lucrari la
inaltime.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie
3.3. E.M. – Echipament de munca
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.7. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
4.8. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.9. Normativ intern de acordare a EIP
4.10. Cartea tehnica a E.M.

5. RESPONSABILITATI
5.1 Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
292 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor la inaltime.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. Masuri generale.
6.1.1. Incadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se
face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical
prin care trebuie veri¿cate aptitudinile si capacitatile neuropsihice
necesare lucrului la inaltime. Lucratorii vor ¿ admisi pentru lucrul
la inaltime numai daca au viza medicului de medicina muncii cu
mentiunea „apt pentru lucrul la inaltime” – care elibereaza Fisa
de aptitudine, mentiune ce va ¿ inscrisa si in ¿sa individuala de
instruire privind SSM. Un exemplar al Fisei de aptitudine va ¿
atasata la Fisa de instruire individuala privind SSM.
6.1.2. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de
domeniul de activitate vor purta obligatoriu echipament individual
de protectie speci¿c eliminarii pericolului caderii in gol.
6.1.3. Echipamentul individual de protectie pentru lucrul la inaltime
se va stabili si se va acorda in functie de domeniul de activitate,
complexitatea tehnologiei aplicate, speci¿cul conditiilor de munca
si de recomandarile „Normativului intern de acordare a E.I.P”.
6.1.4. Este interzisa utilizarea echipamentului individual de protectie
care nu este realizat si certi¿cat in conformitate cu standardele si
normativele de echipamente individuale de protectie in vigoare si
care nu are marcajul de conformitate privind cerintele esentiale de
securitate - CE.
6.1.5. Pentru executarea lucrarilor la inaltime, trebuie sa se tina seama de
trei principii:
- organizarea locului de munca;
- dotarea cu echipament individual de protectie;
- obligativitatea instruirii personalului care lucreaza la inaltime in
vederea utilizarii echipamentului individual de protectie pentru
lucrul la inaltime cit si a mijloacelor de protectie colectiva.
6.1.6. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost
amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel
incit sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor.
6.2. Masuri speci¿ce
6.2.1. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie
asigurat impotriva caderii in gol a lucratorilor.
6.2.2. Inainte de inceperea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 293
activitatii trebuie sa veri¿ce daca au fost asigurate toate masurile
de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si imbolnavirii
lucratorilor.
6.2.3. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere.
In functie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate
existent, persoana desemnata pentru supraveghere este conducatorul
locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective, sau alta
persoana desemnata, echivalenta in functie.
6.2.4. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la / si de
la aceste locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atit ziua
cit si noaptea.
6.2.5. Este interzis accesul persoanelor la inaltime, care nu au o atributie
legata de activitatea lucrarilor care se executa.
6.2.6. Mijloacele colective de protectie (schele, esafodaje, podine de
lucru), trebuie sa ¿e confectionate din material lemnos de calitate sau
din metal si trebuie sa corespunda proiectului de executie. Podinele
executate din metal trebuie confectionate din tabla expandata sau
nervurata.
6.2.7. Inainte de utilizare podinele se supun unei incercari statice, dubla
fata de incarcatura preconizata.
6.2.8. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre
panourile sau dulapii podinei nu trebuie sa ¿e mai mari de 10 mm.
Pe suprafata podinei in panta sau in curba se ¿xeaza sipci impotriva
alunecarii la distanta de 300 - 400 mm.
6.2.9. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incit sa ¿e exclusa
posibilitatea deplasarii sau alunecarii ei. Se interzice asezarea
podinei in consola.
6.2.10. Urcarea si coborirea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca
numai pe rampe si scari de acces executate comform prescriptiilor
tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga
si a se produce balansuri sau socuri.
6.2.11. Rampele de acces si scrile rezemate se vor asigura impotriva
deplasarilor longitudinale si transversale
6.2.12. In cazul trecerii rampelor de acces peste goluri, trebuie sa aiba
obligatoriu balustrade solide pe ambele parti, bine ¿xata pe podina .
6.2.13. Scarile rezemate trebuie sa ¿e rezistente si usoare - pentru cele
executate din lemn se va utiliza lemn uscat cu ¿bre drepte si fara
defecte .
6.2.14. Picioarele scarilor trebuie bine ¿xate pentru a evita alunecarea
scarilor si caderea lucratorului. Pentru ca scara sa nu alunece,
capetele inferioare ale ramelor longitudinale, trebuie prevazute - de
la caz la caz - cu saboti metalici cu capetele ascutite sau cu saboti de
cauciuc.
294 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
6.2.15. Scarile duble care se desfac trebuie prevazute cu dispozitive cu lant
sau cu alt dispozitiv care sa nu permita desfacerea lor accidentala in
timpul lucrului .
6.2.16. Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m in locurile cu
circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie
sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va
asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita
in functie de inaltimea maxima de lucru, in care este interzis accesul
oricarei persoane.
¾ Utilizarea scarilor de lemn este permisa la o sarcina maxima de 1,5
KN si numai de catre un singur lucrator, lungimea maxima a unei
scari din lemn cu trepte late nu trebuie sa depaseasca 5m.
¾ Se interzice utilizarea scarilor prelungite prin legare provizorie,
precum si utilizarea scarilor care au trepte lipsa sau sunt reparate
provizoriu.
¾ Conducatorul locului de munca trebuie sa veri¿ce integritatea
scarilor inaintea ¿ecarei montari (utilizari). Sistemul de imbinare
trebuie sa ¿e sigur si rigid.
¾ Trecerea de pe scara pe platforma de lucru este permisa numai dupa
ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranta
pe dupa stilp, deasupra platformei.
SCHELELE
¾ Suprafata de teren pe care se monteaza schelele va ¿ nivelata,
iar pamintul egalizat si tasat cu maiul. O data cu nivelarea se va
amenaja si scurgerea apelor.
¾ Pentru asigurarea repartizarii uniforme a presiunii asupra
terenului, trebuie sa se puna sub stilpii schelei, perpendicular
pe fata constructiei, dulapi de lemn cu grosimea de 5cm. La fel
se procedeaza si la instalarea schelelor pe trotuare. Este interzisa
asezarea stilpilor de schela pe caramizi, pietre, capete de scanduri.
¾ Schelele trebuie bine ancorate pe toata inaltimea lor de partile
solide ale constructiei.
¾ Se interzice asezarea schelelor pe cofrajele pentru turnarea betoanelor,
precum si pe alte elemente care nu sunt calculate pentru preluarea
sarcinilor, De asemenea, este interzisa asezarea schelelor direct pe
grinzile planseelor, fara intermediul unor elemente de repartizare.
¾ La schelele cu o inaltime mai mare de 8m, se vor construi obligatoriu
cel putin 2 podine de lucru, dintre care una este de protectie (cea
inferioara).
¾ Schelele vor avea in perfecta stare balustradele cu mina curenta. Se
interzice aplecarea personalului peste balustrada, indiferent pentru
ce activitate. Pentru primirea materialelor, la cotele superioare,
Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă - 295
acesta se vor ridica la nivelul balustradei, iar personalul muncitor o
va prinde dupa ce s-a oprit din basculare.
¾ Se interzice ramanerea personalului pe platforma de lucru in timpul
manevrarii incarcaturii, aceasta operatie revenind legatorului de
sarcina.
6.2.17. Echipamentul individual de protectie se va alege in functie de
situatia de lucru la inaltime, situatie in care E.I.P. are rolul de:
- pozitionarea lucratorului in timpul lucrului ;
- limitarea deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare
prin cadere de la inaltime;
- pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului .
6.2.18. Daca in cazul utilizarii E.I.P. exista in continuare pericolul caderii
in gol, mijlocul individual de protectie trebuie completat, in mod
obligatoriu cu E.I.P. pentru oprirea caderii.
6.2.19. Lucratorii din domeniul constructiilor trebuie sa utilizeze pentru
lucrul la inaltime centura de siguranta complexa, formata din
centura de brau si hamul.
6.2.20. Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor,
accesoriilor sau pieselor metalice ale E.I.P. defecte precum si
repararea lor .
6.2.21. Indiferent de domeniul de activitate si de tipul E.I.P., locul, punctul
de ancorare (¿x sau mobil) trebuie asfel ales incit zona de prindere
a lucratorului de acesta sa ¿e sub cota locului de ancorare pe toata
perioada lucrului. Locul de ancorare trebuie sa asigure o rezistenta
corespunzatoare si sigura .
6.2.22. Mijloacele de legatura (franghii de siguranta) trebuie sa aiba
o lungime maxima desfasurata de 2 m. Reglarea franghiilor
de siguranta se face astfel ca dupa petrecerea peste elementul
de constructie (stilp, pro¿l metalic, etc.) distanta dintre bustul
lucratorului si elementul de constructie sa ¿e de maxim 0,5 m
6.2.23. In lipsa unui element rigid, centura trebuie completata cu a doua
fringhie de siguranta, prinsa pe franghia de acces (ca suport de
ancorare) prin intermediul unui opritor de cadere alunecator.
6.2.24. Pentru lucru pe suprafete inclinate sau foarte inclinate este
obligatoriu ca reglarea E.I.P, atat pentru accesul la si de la locul de
munca cat si pentru lucrul propriu zis, sa se faca astfel ca in cazul
pierderii contactului cu suprafata respectiva, lucratorul sa nu cada
mai mult de 0,5 m.
6.2.26. Pentru lucrul la inaltime este obligatorie purtarea castii de
protectie atat de catre lucratori, precum si de catre persoanele care
coordoneaza, controleaza si indruma procesul de munca.
296 - Sănătatea úi securitatea muncii, situaĠii de urgenĠă
6.2.27. Inainte de inceperea lucrului, este obligatorie veri¿carea de catre
lucrator a integritatii castii de protectie, a sistemului de amortizare si
a posibilitatii de reglare a acestuia si a curelelor de prindere. Casca
de protectie se va ¿xa obligatoriu folosind curelele sau snurul de
prindere.
6.34. Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta
sparturi, ¿suri ale calotei, defectiuni ale sistemului de avertizare.
Casca defecta trebuie scoasa imediat din uz.
6.35. Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie
veri¿cate in mod obligatoriu. Prin examinare cu atentie se veri¿ca
cusaturile, cordoanele, partile metalice, franghiile, carligele de
siguranta, niturile, etc.
6.36. Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care nu sunt veri¿cate
anual (si nu au ¿sa de urmarire in utilizare a acestora), sau:
- prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau slabite, catarame
defecte, rascoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosturi,
etc;
- au fost o data solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului
cazut de la inaltime);
- au fost scurtate prin coasere (bucle).
- centurile in care s-a cazut, pana la veri¿carea acestora de persoane
autorizate de ¿rma producatoare.
6.37. In functie de natura pericolului existent la lucrul la inaltime altul
decat cel de cadere in gol, trebuie ales EIP in conformitate cu HGR
nr. 1048/2006 si normativul intern de acordare, speci¿c lucrarii si
meseriei. Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului
existent, privind modul de purtare a EIP in conditiile speci¿ce lucrului
la inaltime.
6.42. La locurile de munca aÀate la inaltime, trebuie ridicate numai
materialele strict necesare. Sculele necesare executarii diferitelor
operatii trebuie pastrate in buzunare speciale sau teci prinse in
centura de siguranta. Sculele si materialele trebuie sa ¿e urcate si
coborate pe masura necesitatilor, cu funie de ajutor, interzicindu-se
aruncarea acestora de la sol la pozitia de lucru sau invers. Asezarea
chiar temporara a sculelor, dispozitivelor sau materialelor ne¿xate pe
elementele stilpilor este interzisa.
6.45. Dimensionarea echipamentului tehnic trebuie adaptata naturii lucrarii
de executat, di¿cultatilor previzibile si sa permita circulatia fara peri-
col. Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca pentru lucrul
temporar la inaltime trebuie ales in functie de frecventa sa de utilizare,
de inaltimea ce trebuie atinsa si de durata utilizarii. Alegerea facuta
trebuie sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-
un sens sau altul, intre un mijloc de acces si platforme, sau pasarele nu
trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere.
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
INIğIERE ÎN CĂUTAREA
UNUI LOC DE MUNCĂ
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 299
CAPITOLUL 1 Economia de Piata

Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ¿ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA

Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci¿c acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
¿ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea pro¿tului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ¿ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ¿ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
300 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.

2. PROPRIETATEA

In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aÀa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane ¿zice sau
juridice (¿rme de toate genurile). Ea poate ¿ proprietate individuala sau
asociativa;
– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 301
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi¿ca in
functie de capacitatea ¿ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e¿cienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si a¿rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in ¿nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia ¿reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ¿ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA

Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru
realizarea propriilor interese asa cum considera ¿ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate ¿ restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
302 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice e¿ciente, atat pentru ¿ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai ¿ sursa de
e¿cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ¿ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inÀexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca a¿rmarea prorpiei e¿ciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor ¿ inegal distribuite in societate
pentru ca reÀecta inegalitatea e¿cientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aÀa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ¿ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina a¿rmarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.

PROBLEME DE DISCUTAT

Ɣ Ce se intelege prin economie de piata?
Ɣ Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Ɣ De¿niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Ɣ Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 303
Ɣ Cine poate ¿ subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Ɣ Care sunt principalele forme de proprietate?
Ɣ In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Ɣ Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de
proprietate in economia de piata?
Ɣ Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Ɣ Care este baza asigurarii liberei initiative?

TEXT DE COMENTAT

“In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al
concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile
economice ale ¿ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”

Michael Didier, Economia: regulile jocului
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ¿ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ¿ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ¿ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
304 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ¿ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ¿ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu există reĠete-miracol pentru un CV. A găsi o slujbă bună este
rezultanta a 70% investiĠie personală (úi) de energie úi a numai 30%
transpunere în practică a unor metode de cercetare úi cunoútinĠe de
specialitate …;
5. … ùi, totuúi, există două reĠete-miracol: cantitatea de muncă investită
úi cadrul mental al reuúitei de care dispune ¿ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,
posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ¿ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.

1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator

In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geogra¿ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (so¿s¿cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate ¿ de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 305
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa ¿e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. Să nu
uităm că un CV nu este o autobiogra¿e, ci trebuie să releve ceea ce am realizat
úi/sau avem mai bun pe plan profesional úi nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile să ne elimine a priori. Subliniem faptul că, un CV care
arată ca o ¿úă personală ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”
nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a ¿rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ¿ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si
care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau
care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de
nerabdare sa lucreze pentru ¿rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.

Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa ¿e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea
“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
306 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa ¿e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele ¿rmei pentru care aplica (candidează pentru a ocupa un
post) úi, în nici un caz, nu vedeĠi în úi prin aceasta o (nouă) oportunitate de a
parveni ....

Regula 3: Un CV castigator trebuie sa ¿e tonic si forti¿ant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut,
un CV castigator “joaca”, pentru ¿ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de
“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valori¿cam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea
su¿cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...

Regula 4: Un CV castigator trebuie sa ¿e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti ¿rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a ¿ prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de
“mizeria pecare v-o creau se¿i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 307
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ¿,
indubitabil, defavorabila...

Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ¿ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.

Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reÀecte, in mod cat mai ¿del ,
experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a ¿ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu ¿delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel Àash² (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ¿ecaruia dintr noi.

Regula 7: Un CV castigator trebuie sa ¿e coerent si sa urmeze strategia
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
su¿cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semni¿cative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inÀuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “¿rul rosu”
care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
308 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
cadrul si pentru ¿rma (¿rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi ¿rma!...

Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortogra¿ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.

Regula 10: Un CV castigator trebuie sa ¿e bine “acompaniat” (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceti¿cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ¿ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortogra¿ce, de¿citar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va ¿
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
¿ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de¿nitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator

La ce úi/sau pentru ce ne serveúte un CV ? MulĠi dintre noi ar ¿ tentaĠi
să creadă că CV-ul este documentul necesar a ¿ prezentat numai în situaĠia
depunerii unui dosar de candidatură în vederea ocupării unui post. În realitate
însă, un CV este elaborat pentru a servi cel puĠin următoarelor úase destinaĠii:
· angajare temporară pe perioada vacanĠelor;
· prezentarea la agenĠii (centre) de recrutare, în vederea antrenării unor
viitoare potenĠiale angajări;
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 309
· în situaĠiile în care completăm o aplicaĠie de candidatură pentru
obĠinerea unei burse pentru un ciclu de pregătire tip master úi/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare
potenĠiale (oportunităĠi de) afaceri, consultanĠe etc.;
· elaborarea planului de afaceri, în scopul obĠinerii unui credit;
· elaborarea dosarului de candidatură pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iată, aúadar, contextul în care, în cele ce urmează vom aborda, (sperăm)
cât mai detaliat, ¿ecare rubrică a unui CV, apelând chiar la prezentarea
unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepĠie, redactare
úi prezentare a acestei “cărĠi de vizită” fundamentală pentru acceptarea úi
favorizarea demersului spre reuúită al oricăruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesară
menĠionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aúa cum experienĠa
o demonstrează, unii cititori (úi nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasaĠi de
respectiva menĠiune. În acest context, date ¿ind condiĠiile de utilizare a unui
CV úi prezentarea conĠinutului său, există foarte puĠine riscuri ca cineva să se
înúele asupra naturii documentului în cauză. În mod evident, nu înseamnă că
dacă cineva înscrie, încă din debut, titlul în cauză, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanĠelor, este preferabil (chiar recomandabil) să nu se înscrie, în
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima “casetă” (rubrică) a unui CV este, frecvent, întâlnită sub denumirea
“DATE PERSONALE”. Acestea includ (se referă la): numele úi prenumele
autorului; adresa; numărul postului telefonic; vârsta úi/sau data naúterii;
naĠionalitatea úi cetăĠenia; starea civilă úi situaĠia familială; (eventual, funcĠie
de solicitări) starea sănătăĠii; situaĠia militară; etc.

Numele úi prenumele. Acestea trebuie să ¿gureze în antetul CV-ului. Este
recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât úi în cele anglo-
saxon úi american) ca ordinea să ¿e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil să completaĠi în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan.
ExperienĠa demonstrează că este recomandabil ca iniĠiala prenumelui să
se scrie cu majusculă, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este
recomandabil ca acesta să ¿e redactat cu majuscule. Subliniem faptul că este
cel puĠin “nepoliticos” să scriem, spre exemplu, numele úi prenumele într-o
formă abreviată (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va
putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamnă “D” sau “D.P.”… În
situaĠia în care cel care redactează CV-ul are un prenume ce poate ¿ interpretat
ca “mixt” - indiferent de naĠionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil să se preceadă
310 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
înscrierea acestuia (ca úi a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(în limba română); M., Mme sau M-elle (în limba franceză); Mr., Mrs. sau
Ms.(în limba engleză). Subliniem, însă, că aceste cazuri sunt destul de rare úi,
drept consecinĠă, nu au caracter uzual. Dacă redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil să se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu serveúte nimănui úi la nimic să scrieĠi Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dacă, înainte de căsătorie, v-aĠi numit POPESCU
úi, de luni sau ani ¿guraĠi înscrisă în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobândit de la naútere nu mai necesită a ¿ înscris. Dacă, însă, aĠi
lucrat, până în prezent, sub numele avut înainte de căsătorie, acesta va trebui
înscris în CV-ul dumneavoastră. ùi încă un amănunt deloc lipsit de importanĠă:
nu “înÀoriĠi” (“îmbrobodiĠi”), nu “dantelaĠi”, nu “îngroúaĠi”, nu subliniaĠi etc.
numele úi prenumele dumneavoastră, deoarece riscaĠi să lăsaĠi o impresie cel
puĠin dubioasă asupra “gusturilor” dumneavoastră. Spre exemplu, este mai
oportun să scrieĠi, pur-úi-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.

Adresa. IndicaĠi adresa dumneavoastră într-o manieră cât mai completă
posibil úi evitaĠi abrevierile. Precizarea codului poútal al străzii, al celui al
localităĠii, precum úi al o¿ciului poútal la care sunteĠi arondat constituie tot
atâtea “semne” de respect suplimentar faĠă de cititor, îndeosebi prin facilitarea
contactării dumneavoastră prin intermediul unei expediĠii poútale. Spre
exemplu, o adresă completă poate avea următoarea structură (con¿guraĠie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureúti, România. Este util să remarcaĠi faptul că înscrierea
majusculelor úi a minusculelor este constant uniformă (spre exemplu, nu scrieĠi:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureúti).
De asemenea, în contextul celor menĠionate, reamintim că, în formele de
prezentare a CV-ului în limbile franceză úi engleză, numărul de referinĠă al
imobilului situat pe strada unde locuiĠi se înscrie înaintea denumirii străzii,
după care urmează speci¿carea codului (alfa-)numeric poútal úi denumirea
localităĠii, în ordinea úi forma redate în exemplele următoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somer¿eld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile străzilor úi, respectiv, cele ale localităĠilor,
alăturate codurilor alfa-numerice aferente, să ¿e înscrise pe acelaúi rând.

Numărul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
înscrie, la fel ca úi adresa, cât mai complet posibil, nelăsând interlocutorului
“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) úi/sau de a se informa asupra
codului Ġării úi localităĠii dumneavoastră de reúedinĠă. Spre exemplu, puteĠi
scrie: +40.1. 322.49.50 úi nu: (1)322.49.50. MenĠionăm faptul că semnul “+”
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 311
reprezintă simbolizarea accesului codului numeric al Ġării din care sunteĠi
apelat la telecomunicaĠiile internaĠionale. Dacă CV-ul dumneavoastră face
apel úi la adresa profesională, înseamnă că sunteĠi “de găsit”, pe durata întregii
zile, la serviciu, respectiv creaĠi imaginea unui potenĠial angajat aÀat mereu
în activitate, ceea ce este de natură să vă poată oferi certe avantaje asupra
contracandidaĠilor.
Vârsta úi/sau data naúterii. Foarte multe ¿rme preferă, pentru angajare,
persoane cu vârsta cuprinsă între 25 úi 35 ani. PrejudecăĠile referitoare la vârsta
maximală a candidaĠilor trebuie “învinse” cu mult tact úi diplomaĠie, deoarece
nimeni nu vă obligă să înscrieĠi, în CV, vârsta pe care o aveĠi ! Eventual, puteĠi
înscrie vârsta sau data naúterii dumneavoastră în ¿nalul CV-ului, în rubrica
“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastră la
úi pentru interviu. Aúadar, dacă apreciaĠi că nu sunteĠi avantajat (úi) din acest
punct de vedere, nu înscrieĠi vârsta sau data naúterii în CV-ul dumneavoastră
úi lăsaĠi pentru interviu demonstrarea realelor capacităĠi úi/sau disponibilităĠi
profesionale de care dispuneĠi. Iar dacă, totuúi, vă decideĠi să înscrieĠi în CV
data naúterii dumneavoastră, faceĠi acest lucru in extenso, în maniera: 26
februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).

NaĠionalitatea úi cetăĠenia. Este inutil să indicaĠi naĠionalitatea úi cetăĠenia
dumneavoastră în situaĠia în care aplicaĠi pentru un post la o ¿rmă persoană
juridică română úi/sau aÀată pe teritoriul Ġării noastre. Ca regulă generală, este
recomandabil să menĠionaĠi naĠionalitatea úi cetăĠenia dumneavoastră numai
dacă acest fapt vă poate conferi un atu pentru postul la care aspiraĠi.

Starea civilă úi situaĠia familială. Există situaĠii în care, din necunoaútere,
anumiĠi candidaĠi sunt, deja, “specializaĠi” în a se “autodistruge” prin
intermediul acestei rubrici, apelând la formulări de genul: “Văduv, tată a
patru copii aÀaĠi în întreĠinerea subsemnatului” sau “DivorĠată, mamă
a úapte copii” … Evident, exagerăm puĠin ! … Dacă apreciaĠi că situaĠia
dumneavoastră familială constituie un atu pentru obĠinerea postului mult dorit,
menĠionaĠi-o. Nu este mai puĠin adevărat faptul că, din motive relativ facil
de explicat, anumite ¿rme preferă angajaĠi căsătoriĠi (úi, de regulă, bărbaĠi)
úi/sau cu domiciliul în localitatea de reúedinĠă. Alte ¿rme impun restricĠii în
ceea ce priveúte vârsta maximală a candidaĠilor, pro¿lul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul că úi acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie să i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importanĠă majoră. Astfel, este cel puĠin hilar să
citeúti, în CV-ul unui candidat: “ Căsătorit cu un copil de treisprezece ani”,
“Recăsătorit de trei ori cu cinci copii minori” sau “DivorĠat cu trei copii”!!!
... In acest sens, apreciem că este mult mai util úi/sau oportun să înscrieĠi în
CV-ul dumneavoastră, într-o asemenea conjunctură “Celibatar(ă)” úi, astfel,
312 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
veĠi elimina multe alte posibile “interpretări”. Dacă sunteĠi despărĠit(ă), fără a
¿ divorĠat(ă), este preferabil să înscrieĠi în CV “Căsătorit(ă)”.
Într-un alt caz, dacă aveĠi, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, în rubrica destinată situaĠiei dumneavoastră familiale, să adăugaĠi, stării
civile, faptul că aveĠi doi copii majori (eventual, căsătoriĠi) úi încadraĠi în
muncă. Aceasta poate constitui o dovadă în plus asupra disponibilităĠii
dumneavoastră întrucât nu aveĠi, legal, obligaĠia de a vă mai ocupa de
creúterea úi/sau de îngrijirea respectivilor copii úi dispuneĠi, suplimentar, de
o situaĠie ¿nanciară stabilă (fapt care, la rândul său, poate releva că nu veĠi
solicita, prea curând, majorări salariale! …). ùi încă (aparent) un amănunt:
nu descrieĠi, la “situaĠia familială”, numărul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aÀate în proprietate privată úi/sau al sumelor (potenĠial)
aÀate în conturile dumneavoastră bancare ! … În concluzie, este recomandabil
să reĠineĠi că nimeni úi nimic nu vă poate obliga să descrieĠi, în cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte con¿denĠiale ale situaĠiei dumneavoastră
familiale. În cadrul interviului veĠi avea oportunitatea de a releva, în funcĠie
de interesele urmărite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaĠa
(úi/sau mobilitatea) dumneavoastră profesională ...
Starea sănătăĠii. ÎnscrieĠi această rubrică la “Date personale” sau
la “Diverse”, numai dacă vi se solicită úi/sau dacă ea este în avantajul
dumneavoastră. Este recomandabil să nu scrieĠi “foarte bună”, ci “excelentă”,
diferenĠa de nuanĠă ¿ind perceptibil în avantajul dumneavoastră. De asemenea,
nu faceĠi eroarea de a înscrie, la această potenĠială rubrică din CV, lucruri de
genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemică nedureroasă”
sau “Hepatită cronică evolutivă cu simptom neuro-vegetativ distro¿c pe partea
occipitală stângă”!!!… Chiar dacă unii candidaĠi recurg la aceste menĠiuni
din dorinĠa de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de milă, decât
de îngăduinĠă), reacĠia rezultantă le va ¿ total defavorabilă …

O alta “casetă” a CV-ului se referă la FORMAREA PROFESIONALĂ úi
are, după cum arată úi denumirea, importantul rol de a releva úcolile (în sensul
generic al cuvântului) pe care le-aĠi absolvit, precum úi diplomele aferente
obĠinute. Este recomandabil ca etapele formării dumneavoastră profesionale
să ¿e înscrise în CV în ordinea cronologică inversă. EvitaĠi să descrieĠi, cu lux
(exagerat) de amănunte, toate cursurile, specializările, cali¿carile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. În ¿nalul acestei “casete” sau marcată distinct, puteĠi
înscrie o rubrică intitulată “Obiective profesionale”. AcordaĠi, însă, o maximă
atenĠie (în sens de rezervă ! …) înscrierii, din dorinĠa de “a arăta că útiĠi ce
vreĠi”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puĠin, ¿e “închiderea uúilor” (recrutorul va ezita să propună
posturi la care nu doriĠi să accedeĠi ! …), ¿e “deprecierea” dumneavoastră (în
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 313
cazul în care un CV este “arhivat” de către respectiva ¿rmă pentru câteva luni
sau chiar un an, în aúteptarea unui moment “favorabil”, dacă aĠi evoluat, între
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscaĠi să nu mai corespundeĠi cu
persoana pe care aĠi descris-o ! …).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci
pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIENğA PROFESIONALĂ.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali¿carilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspăimântă” úi îi
face să “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenĠii absolvenĠi ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebări pe care tinerii (úi) le pun atunci când trebuie să completeze
datele referitoare la experienĠa lor profesională, menĠionăm: “Ce pot să scriu
eu aici, dacă abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie să procedez pentru a-i arăta interlocutorului că, deúi nu
am o (bogată) experienĠă profesională, útiu să fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine să … sărim peste această rubrică de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dacă am să scriu altceva ? Ce, chiar útie cineva tot ce am făcut eu până
acum ?! …“; etc.
În consecinĠă, apreciem ca ¿ind extrem de utilă prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. ExperienĠa dumneavoastră profesională urmează a ¿
înscrisă în funcĠie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcĠional, crono-
314 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
funcĠional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dacă apelaĠi la CV-ul cronologic,
este preferabil să înscrieĠi ¿rmele úi posturile în care aĠi lucrat în ordinea
inversă a perioadelor aferente; dacă apelaĠi la un CV funcĠional, începeĠi
cu funcĠiile cele mai importante pe care le-aĠi deĠinut până în prezent; etc.
În nici un caz să nu descrieĠi úi/sau să nu comentaĠi cauzele eventualelor
dumneavoastră eúecuri sau motivele pentru care aĠi schimbat locurile de
muncă anterioare. Acestea sunt probleme care vă privesc strict personal úi
pot ¿, eventual, lămurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil să înscrieĠi úi principalele sarcini úi/sau atribuĠii de serviciu
pe care le-aĠi avut în decursul carierei dumneavoastră profesionale úi, în
cazuri relevante, rezultatele obĠinute (evident, fără a agasa interlocutorul prin
performanĠele “excepĠionale” pe care le aveĠi ! … ). Nu înscrieĠi úi activităĠile
dumneavoastră sezoniere decât în situaĠiile în care sunteĠi în căutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omiteĠi să înscrieĠi perioadele în care
aĠi lucrat úi evitaĠi (până la nivel de … interdicĠie !) să menĠionaĠi cazurile
(încă destul de frecvente) de genul “… úomer între … úi … 2005” sau “… dat
afară pentru motive disciplinare la … 2008… “. Deúi unii autori recomandă
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de muncă, apreciem că această
(delicată) “problemă” nu poate ¿ “soluĠionată” decât în cadrul interviului. În
¿ne, nu emiteĠi pretenĠii (exigenĠe) în cadrul CV-ului, cu excepĠia situaĠiilor în
care anunĠul ¿rmei (vă) solicită acest lucru. Ne permitem să (vă) recomandăm
“omiterea” totală a oricăror “a¿nităĠi” úi/sau “realizări” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “aleargă”
după funcĠii úi/sau poziĠii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dacă vi se condiĠionează ocuparea unui post de apartenenĠa la un anumit partid
sau grupare politică, decizia vă aparĠine !

LIMBI STRĂINE. Teoretic, (aproape) toată lumea este de acord: cine
nu stăpâneúte, la nivelul cel puĠin “bine”, două limbi străine, are extrem de
puĠine úanse să reuúească în afaceri (úi nu numai). Practic, însă, (încă) puĠini
tineri conútientizează importanĠa pe care o prezintă cunoaúterea úi utilizarea
limbilor străine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaĠii de
bază”) primite de la rude, prieteni úi/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactanĠi ai CV-urilor îúi … autoapreciază cunoútinĠele
de limbi străine. În consecinĠă, responsabilitatea asupra oricărei (auto)apreceri
trebuie să ¿e maximă, pentru că potenĠialul interviu va ¿ úi cel puĠin o oportună
primă ocazie de a vi se veri¿ca sinceritatea declaraĠiilor înscrise în CV. Iată
contextul în care subliniem faptul că din ce în ce mai mulĠi recrutori au dobândit
“obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile străine
indicate ca ¿ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil să se renunĠe
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 315
la “formula” des întâlnită “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprimări de
genul: “Bilingv Franceză/Engleză; Germana - curent; Italiana - cunoútinĠe
medii; NoĠiuni de Spaniolă (debutant)”. De asemenea, este preferabilă evitarea
formulelor de tipul “Limbi străine învăĠate”, pentru că multe din lucrurile pe
care le-am învăĠat odată le-am … uitat ! …

ABILITĂğI. În cadrul acestei “casete” este recomandabil să înscrieĠi
câteva dintre competenĠele de care dispuneĠi úi pe care le apreciaĠi ca ¿ind
relevante pentru caracterizarea personalităĠii dumneavoastră (spre exemplu:
abilităĠi de comunicare interpersonală úi pentru lucrul în echipă; înaltă
capacitate úi disponibilitate pentru efort ¿zic/intelectual susĠinut; voinĠa úi
puterea de a ¿naliza cu succes toate acĠiunile iniĠiate; etc.). În situaĠia în care nu
aĠi rezervat o rubrică specială în cadrul experienĠei dumneavoastră profesionale
pentru cunoútinĠele de operare PC, este recomandabil să efectuaĠi menĠiunile
de rigoare în cadrul “casetei” AbilităĠi. De asemenea, nu ezitaĠi ca, eventual, în
funcĠie de capacităĠi, să precizaĠi úi faptul că útiĠi să “navigaĠi” pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
că pasiunile extraprofesionale ale candidaĠilor relevă multe dintre potenĠialele
trăsături de¿nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, călăria, natura úi úahul, este (foarte probabil)
un tip visător, nostalgic úi (atenĠie la pericol ! ...) individualist (nu îi place
lucrul úi/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotrivă, un candidat căruia
îi plac excursiile montane împreună cu prietenii, voleiul úi fotbalul (deci,
sporturi de echipă), poate denota un caracter foarte sociabil úi comunicativ.
În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maximă atenĠie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relevă, aúa cum am subliniat,
multe dintre potenĠialele trăsături de personalitate ale redactantului CV-ului.
ùi, chiar dacă aĠi auzit úi/sau aĠi fost (“aprig”) sfătuiĠi “… cam cum trebuie
să arate pasiunile extraprofesionale …”, ¿Ġi dumneavoastră înúivă, deci ¿Ġi
originali úi scrieĠi exact ceea ce vă place úi/sau vă úi atrage ! Dar, în acelaúi
timp, evitaĠi formulările “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica úi dansul”,
indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive vă plac, ce
autori, compozitori úi interpreĠi preferaĠi aveĠi etc.). Pentru simplul motiv că,
indiferent de voinĠă, mai devreme sau mai târziu, trăsăturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastră vor ¿ depistate ! …

REFERINğE. În general, este de dorit evitarea înúiruirii a mai mult de
două nume de persoane care pot da referinĠe despre dumneavoastră (este foarte
probabil că, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinĠele respective).
Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al
acestora.
316 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
De retinut:
– Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.
– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va ¿ contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
– Dacă nominalizaĠi două persoane, este foarte util să le alegeĠi cu
maximă precauĠie úi grijă. În acest sens, evitaĠi să ¿Ġi puúi în situaĠii
de genul “Fă tu scrisoarea úi eu Ġi-o semnez !”. Deci, alegeĠi persoane
dispuse să îúi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisivă pentru viitoarea
dumneavoastră carieră …
– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor ¿ deranjate cu telefoane inutile.

În ¿ne, dar nicidecum în ultimul rând:
– nu uitaĠi să ataúaĠi (eventual, funcĠie de solicitare) o poză color în
partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastră;
– nu uitaĠi să semnaĠi ceea ce aĠi scris (chiar dacă destul de multe persoane
spun că nu este cazul, vă putem demonstra că úi noi putem face un CV
pentru úi în numele dumneavoastră ! …);
– dacă CV-ul este depus la o mare ¿rmă (úi este posibil a ¿ “conservat”
în aúteptarea unei oportunităĠi viitoare) sau la o agenĠie de recrutare,
este recomandabil să îl dataĠi. Dacă, însă, el este rezultanta unui anunĠ
publicat într-un cotidian sau într-o revistă, datarea redactării sale poate
deveni inoportună.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ¿ ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa ¿i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.

In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate ¿ sigur ca nu va ¿ chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 317
În continuare vom prezenta modul de a redacta conĠinutul unui CV
cronologic. Evident, opĠiunea alegerii tipului de CV vă aparĠine, în funcĠie
de interese úi/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de bază úi considerentele
anterior prezentate rămân valabile pentru oricare tip de variantă úi/sau de
“model” (în general, evitaĠi copierea modelelor!).

Model de CURRICULUM VITAE cronologic:

Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; căsătorit; stagiul militar: efectuat
ExperienĠă profesională:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necali¿cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor cali¿cat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor speci¿ce ¿ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monogra¿ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor de¿nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor speci¿ce ¿ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 – prezent):
Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov;
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
318 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei
- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;
- Instalatie produs zapada arti¿ciala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud
Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte Ǜ 110 mm; Ǜ 160
mm; Ǜ 180 mm; Ǜ 400 mm; Ǜ 600 mm
Formare profesională:
Cali¿cari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci¿c
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
AbilităĠi:
Limbi străine: Engleza - debutant
CunoútinĠe operare PC: WORD,
Principale trăsături de caracter: dinamism; ¿delitate; înaltă capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura úi ¿lmele SF, excursiile în grup
ReferinĠe :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va ¿ citit,
si pe termen scurt poate ¿ chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 319
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.

De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ¿ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aÀa-l! Un telefon la
¿rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa ¿e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziĠie unde abilităĠile mele să ¿e folosite úi recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
320 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti ¿ gasit cu usurinta. La ¿nal,
pastreaza tonul o¿cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea bene¿cii enorme.

Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul ¿rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.

Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va ¿ cel de seriozitate
si profesionalism.
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 321
– Tiparirea scrisorii trebuie sa ¿e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si gra¿ca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma gra¿ca ¿nala sunt foarte importante. Veri¿ca claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Veri¿ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare

Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie
sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate ¿, exclusiv, rezultanta
„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor „mecanismelor” util a ¿ utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva”.
Dincolo de de¿nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a ¿ respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a ¿ solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exempli¿carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)
a ¿ respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata ¿, la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ¿ecare din noi nu poate ¿ decat cea speci¿ca
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
322 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
¿ecarui candidat, constau in:
• veri¿carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
• „comensurarea” si/sau testarea pro¿lului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
• testarea capacitatii si a modalitatilor speci¿ce de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica e¿cient) cu se¿i si cu subordonatii;
• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
„distorsiuni” si/sau conÀicte intervenite in activitatile cotidiene;
• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.

Cum sa ¿m cei mai buni la interviu

O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va ¿ imperativ necesar sa stim sa:
• ¿m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, e¿cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inÀexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa ¿m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semni¿catia deplasarii privirii – etc.);
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 323
• acceptam ca decizia ¿nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinÀuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ¿ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aÀa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa ¿e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va ¿, intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor ¿, de regula, exempli¿cate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semni¿cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
324 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a ¿
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa ¿e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ¿ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
¿rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, ¿e in valuta, ¿e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar ¿ su¿cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor ¿rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti ¿
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru ¿rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va ¿ produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
IniĠiere în căutarea unui loc de muncă - 325
¿ indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, ¿del, personalitatea si ¿ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va ¿
de natura sa modi¿ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va ¿, ¿nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aÀate in fata si, mai ales, nu... va ¿ deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va ¿ impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in ¿nalul interviului, nu va trebui
sa ¿m deloc mirati daca Indiferentul va ¿ persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima ¿delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor ¿, in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
Ɣ in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ¿ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se¿ il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa ¿m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor ¿ de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa veri¿ce daca si cum stim sa reactionam pentru ¿ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ¿ecaruia, cel mai oportun si e¿cace „tratament”;
326 - IniĠiere în căutarea unui loc de muncă
Ɣ in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa ¿e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor ¿ disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e¿cient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
Ɣ indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni¿cative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va ¿ deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va ¿, in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa ¿m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va ¿ desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MODUL DE DESFĂùURARE A ACTIVITĂğII
DE LIBER ÎNTREPRINZĂTOR
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 329
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare in¿intarii unei ¿rme

I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a ¿rmei
Înainte de a iniĠia o activitate economică trebuie să alegeĠi modalitatea sub
care vreĠi să vă organizaĠi activitatea.
Un întreprinzător poate opta pentru una din următoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana ¿zică
PF
Poate ¿ autorizată să desfăúoare o activitate independentă în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioară la O¿ciul registrului
comerĠului din cadrul Camerei de ComerĠ úi Industrie prin Biroul
Unic.
Nu are personalitate juridică.
AsociaĠia familiala,
AF
Se constituie între membrii unei familii cu gospodărie
comună, în baza aceluiaúi normativ úi proceduri ca úi
persoană ¿zică. Nu are personalitate juridică.
Societatea
comercială
Se constituie ca persoană juridică, conform Legii nr. 31/1990
republicate, prin asociere între două sau mai multe persoane ¿zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comerĠ. Societatea comercială
dobândeúte personalitate
juridică de la data înregistrării în registrul comerĠului.
SocietăĠile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme
juridice :
a) societate în nume colectiv (SNC)
b) societate in comandită simplă (SCS)
c) societate pe acĠiuni (SA)
d) societate în comandită pe acĠiuni (SCA);
e) societate cu răspundere limitată (SRL).
Societatea în comandită simplă úi în comandită pe acĠiuni
se caracterizează prin existenĠa a două categorii de asociaĠi:
comanditaĠi (asociaĠii care administrează societatea úi răspund
nelimitat úi solidar pentru obligaĠiile
societăĠii) úi comanditari (asociaĠii care răspund numai până la
concurenĠa capitalului subscris).
Filiale:
Filialele sunt societăĠi comerciale cu personalitate juridică care
se în¿inĠează într-una din formele de societate enumerate mai
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în
care s-au constituit.
Sedii secundare:
O societate comerciala poate să deschidă în aceeaúi localitate
cu sediul principal sau în alte localităĠi, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenĠii, etc.
330 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
2. ParticularităĠi ale formelor de organizare a activităĠii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Nr. persoane
o persoană
sau membrii
unei familii
minimum 2 minimum 5 1 – 50 asociaĠi
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
Răspunderea
întreprinzătorului
nelimitată
(cu averea
personală)
nelimitată úi solidară,
cu excepĠia asociaĠilor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepĠia asociaĠilor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
RestricĠii pentru
asociaĠi
asociaĠii nu pot lua parte
ca asociaĠi cu răspundere
nelimitată în alte societăĠi
concurente, fără consim-
Ġământul celorlalĠi
asociaĠi
-
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
decât într-o singură
societate
3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcĠie de tipul
societăĠii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primăriei x - - -
Rezervare ¿rmă x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
ComerĠului
x x x x
Autorizarea funcĠionării
Se obĠine personal
de la autorităĠile
competente
Se obĠine prin
Biroul Unic
Biroul Unic Biroul Unic
La ce instituĠii trebuie să
meargă întreprinzătorul
Primărie úi CCI CCI CCI CCI
EvidenĠa ¿nanciar contabilă
Contabilitate în
partidă
simplă
Contabilitate în
partidă
dublă
Contabilitate în
comandită dublă
Contabilitate în
partidă dublă
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Impozit pe pro¿t Impozit pe pro¿t Impozit pe pro¿t
Administrarea
Nu exista
reglementări
exprese
Unul sau
mai mulĠi
administratori
Unic administrator
sau consiliu de
administraĠie
Unul sau
mai mulĠi
administratori
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 331
II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei ¿rme, începând de la
activităĠile pregătitoare úi până la momentul pornirii afacerii în mod legal
1. Pre-înregistrare (activităĠi pregătitoare)
Include toate activităĠile prevăzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data
când un întreprinzător s-a decis să constituie o formă de organizare a unei
afaceri úi data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea
úi autorizarea funcĠionării.
í Informare iniĠială privind procedura úi obligaĠiile întreprinzătorului
í Veri¿carea úi rezervarea ¿rmei/
emblemei (obligatoriu)
í Cercetarea ¿rmei/emblemei la OSIM pentru veri¿carea similitudinii
cu mărci înregistrate în registrul de mărci (opĠional)
í Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
í ObĠinerea autenti¿cării pentru actul constitutiv (obligatoriu)
í Redactarea úi obĠinerea declaraĠiei pe proprie răspundere a
fondatorilor, administratorilor úi a cenzorilor că îndeplinesc condiĠiile
prevăzute de lege (obligatoriu)
í Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)
í ObĠinerea evaluării prin expertiză, a bunului imobil subscris ca aport
în natură la capitalul social (după caz)
í ObĠinerea certi¿catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (după caz)
í Vărsământul în numerar la capitalul social (direct la banca dorită sau
la unităĠile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- Întocmirea dosarului de înregistrare úi autorizare a funcĠionarii
(obligatoriu)
Dosarul de înregistrare úi autorizare a funcĠionarii trebuie să contina:
2. Înregistrarea comerciantului
Include activităĠile obligatorii îndeplinite după data depunerii dosarului la
Biroul Unic úi data înregistrării comerciantului în Registrul ComerĠului,
incluzând:
í autorizarea constituirii comerciantului de către judecătorul delegat;
í obĠinerea, pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la
Ministerul FinanĠelor Publice;
í redactarea încheierii judecătorului delegat;
í înregistrarea comerciantului în registrul comerĠului;
í editarea certi¿catului de înregistrare
332 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de înregistrare úi autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilităĠii ¿rmei/emblemei
(original) ¿rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x OpĠional, dacă se declară emblema
4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu
5. DeclaraĠia pe proprie răspundere– original x x x x Obligatoriu
6 AutorizaĠia emisă de Primărie conform
Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vărsămintelor Este obligatoriu să existe
aporturilor subscrise úi/sau vărsate (copii) x x x capital vărsat în numerar
9. Facturi x x x Se utilizează pentru produse noi
achiziĠionate ca aport în natură
10 Expertiza de evaluare a aportului în natură la Numai în cazul bunurilor imobile
capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certi¿catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natură la capitalul social subscris

12. Dovada intabulării bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Când sunt aduse creanĠe ca aport la
13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
úi SCA constituite prin subscripĠie
publică úi la SRL-uri
15. DeclaraĠie cu privire la averea deĠinută (original, x x Obligatoriu pentru asociaĠii care răspund
sub semnătura privata) nelimitat úi solidar pentru obligaĠiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercială anterioară În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semnătură (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certi¿catul cenzorilor privind depunerea
garanĠiei legale de către administratori Obligatoriu pentru SA úi SCA
19. Actele constatatoare ale operaĠiunilor încheiate
în contul societăĠii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este
administrată de o persoană juridică

21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Paúaport pentru rezidenĠi
22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradusă úi legalizată pentru
juridice (copie) - x x x nerezidenĠi
23. privind participarea la constituirea societăĠii În copie tradusă úi legalizată
(original) pentru nerezidenĠi
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradusă úi legalizată pentru
constitutiv în numele úi pe seama fondatorului, nerezidenĠi
persoană juridică (original)
25. Certi¿cat de bonitate (original) - x x x În copie tradusă úi legalizată
26. Avize prealabile prevăzute de lege - - x x Pentru societăĠile bancare, de asigurare
reasigurare, operaĠiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcĠionării din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protecĠiei de mediu; al protecĠiei muncii.
28 Diverse taxe úi onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 333
3. Autorizarea funcĠionării comerciantului
Include activităĠile de autorizare a funcĠionării comerciantului de
către instituĠiile publice abilitate, îndeplinite în perioadă, după data
depunerii dosarului la Biroul Unic úi data eliberării anexei conĠinând avizele/
autorizaĠiile/acordurile necesare funcĠionării: autorizaĠie PSI, sanitară,
sanitar- veterinară, pentru protecĠia muncii, pentru protecĠia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE ùI ANEXE
Modelul úi conĠinutul Certi¿catului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certi¿catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special úi
securizat. Pe certi¿cat sunt înscrise următoarele date:
í ¿rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aúa cum este
înscrisa în actul constitutiv úi în Registrul ComerĠului;
í sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
í activitatea principală exprimată prin cod CAEN úi un text sumar de
descriere;
í CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identi¿care a unui comerciant;
í atribut ¿scal – este un cod alfanumeric având semni¿caĠia categoriei
de plătitor de taxe úi impozite la bugetul de stat;
í număr de ordine în registrul comerĠului – cuprinde numărul úi data
unui comerciant în registrul comerĠului;
í data emiterii certi¿catului;
í seria úi numărul de ordine – informaĠie speci¿că regimului special al
documentului.
Anexele la Certi¿catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social
úi sedii secundare cât úi pentru ¿ecare activitate desfăúurată la sediul
principal úi sediu secundar care sunt supuse avizării/autorizării. La un
certi¿cat de înregistrare se ataúează una sau mai multe anexe.
Fiecare Anexă conĠine:
í informaĠii de conexiune la certi¿cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,
¿rma úi sediul social);
í informaĠii de identi¿care a sediilor secundare (adresa úi/sau activitate
supusă autorizării);
í avizul úi/sau autorizaĠia pentru prevenirea úi stingerea incendiilor;
334 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
í avizul úi/sau autorizaĠia sanitară;
í autorizaĠia sanitară veterinară;
í acordul úi/sau autorizaĠia de mediu;
í autorizaĠia de funcĠionare din punct de vedere a protecĠiei muncii;
4. Noti¿carea comerciantului către instituĠii publice
Include activităĠile de noti¿care a înregistrării unui comerciant către alte
instituĠii publice cu atribuĠii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidenĠa
comercianĠilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare
a unei societăĠi comerciale
í Semnarea actului constitutiv de către asociaĠi reprezintă etapa
consensuală, care produce efecte între părĠile semnatare.
í Autorizarea legalităĠii constituirii unei societăĠi comerciale revine
judecătorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoană juridică úi dispune înregistrarea în registrul comerĠului.
í Înregistrarea (înmatriculare) societăĠii comerciale în registrul
comerĠului are rol constitutiv. De la data înregistrării în registrul
comerĠului societatea a dobândit personalitate juridică.
í Publicarea în Monitorul O¿cial a încheierii judecătorului delegat
produce efecte faĠă de terĠi
í Autorizarea funcĠionarii este în competenĠa instituĠiilor publice
abilitate. De la data obĠinerii autorizaĠiei, comerciantul poate începe
activitatea economică pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementează materia înregistrării úi
autorizării funcĠionării comercianĠilor
í Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli¿carea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
¿zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea ¿scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
í Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerĠului,
republicată, cu modi¿cările úi completările ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
í Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in¿intarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 335
í
Hotărârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea
modelului cererii de inregistrare si al certi¿catului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
í Hotărârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O¿cial al României,
Partea a IV-a, a încheierii judecătorului delegat la înregistrarea
comercianĠilor úi a actului constitutiv, vizat de judecătorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
í OrdonanĠa Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura ¿scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
í Hotărârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
í Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
í Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
í Ordinul ministrului agriculturii úi alimentaĠiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si de¿nirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
í LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
í Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi¿carea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
í Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăĠile comerciale,
republicată, cu modi¿cările úi completările ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
336 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
Precizare
Noile reglementări prevăd simpli¿carea procedurii de autorizare a
funcĠionarii prin introducerea, în anumite situaĠii expres prevăzute de
lege, a DeclaraĠiei pe proprie răspundere în condiĠiile extinderii
activităĠilor CAEN pentru care se aplică această procedură. Totodată,
se prevede simpli¿carea conĠinutului cererii de înregistrare úi autorizare,
precum úi reducerea cuantumurilor taxelor úi tarifelor aferente înregistrării.
Efectul imediat al acestor modi¿cări, la care se adaugă trecerea la sistemul
de lucru cu veri¿carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea înregistrării úi, în acelaúi timp,
de reducere a termenului de eliberare a certi¿catului de înregistrare cu
anexele aferente la mai puĠin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretică úi formală) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebări
simple, la care răspunsurile încearcă să convingă întreprinzătorul -
întemeietor al unei ¿rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebările sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este conĠinutul unui plan de afaceri ?
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a înĠelege ce este un plan de afaceri trebuie de¿nit întâi conceptul
de „afacere”. O de¿niĠie neconvenĠională a acestui concept, poate ¿: intenĠia
unei persoane (¿zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activităĠi
în scopul obĠinerii unui pro¿t.
O afacere trebuie aúadar bine pregătită, din timp, exact aúa ca atunci când
îĠi construieúti o casă; trebuie ca înainte de a te apuca de construcĠia efectivă,
să pui pe hârtie sub forma unui proiect concepĠia úi calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. ùi, evident o
afacere bună necesită un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente:
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 337
- un întreprinzător (omul de afaceri), care îúi asumă conútient anumite
riscuri úi doreúte să obĠină un anumit pro¿t
- mai multe activităĠi care consumă resurse úi care generează pro¿t
(ideea de afacere)
- un mediu în care se desfăúoară aceste activităĠi (mediul de afaceri).
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaĠie sau oricare alte spaĠii ale ¿rmei tale
să ¿e construite, conceptul ¿rmei se naúte în mintea oricărui întreprinzător
parcurgând câteva etape:
O la început a fost ideea ta de afacere
O apoi din idee s-a născut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O úi în ¿nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iată de ce acest plan reprezintă pe de o parte instrumentul intern prin
care tu poĠi conduce úi controla, pentru tine, întregul proces de demarare a
¿rmei tale.
În egală măsură planul de afaceri reprezintă úi un instrument extern, ¿ind
úi un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
„transmite” tuturor celor din jurul tău, clienĠi, furnizori, parteneri strategici,
¿nanĠatori, acĠionari, că tu útii cu certitudine ce ai de făcut, iar într-o economie
de piaĠă funcĠională, partenerii tăi de afaceri serioúi apreciază acest lucru úi
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia întrebare
CARE este conĠinutul unui plan de afaceri ?
Nu există două afaceri la fel. Nu există două organizaĠii la fel. ùi de
asemenea nu există formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie să ¿e un instrument de lucru simplu, sugestiv úi
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine să ¿e atinse în elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinzătorul demonstrează
că are o percepĠie globală asupra afacerii, că înĠelege toate aspectele ei, atât
cele tehnice cât úi cele ¿nanciare sau de resurse umane. Demonstrează
mediului exterior (dar úi celui interior) că stăpâneúte situaĠia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot
¿ avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:
338 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
c. Analiza pieĠei
d. Analiza costurilor de operare
e. InvestiĠii necesare
f. ProiecĠii ¿nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenĠioase, dar în esenĠă atât de simple.
Totul pleacă de la viziune.
Fiecare întreprinzător are o viziune.
„Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia”
„Vreau să fabric confecĠii pentru copii”
„Vreau să produc úi să comercializez sucuri din fructe de pădure”
„Vreau să în¿inĠez o reĠea de Internet - cafe”
„Vreau, vreau, vreau . . . ”
„Vreau - iată o viziune. Această viziune e de fapt obiectivul ¿nal către care
vrei să te îndrepĠi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotărât să porneúti
pentru a atinge úi împlini viziunea este strategia ¿rmei tale.
Pentru a clari¿ca noĠiunea de strategie trebuie să răspunzi la următoarele
întrebări:

Care este esenĠa afacerii tale ? Ce anume va genera bani úi pro¿t ?

Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ?

Ai deja un model sau un prototip ?

Cine vor ¿ clienĠii tăi ?

Există o ofertă comparabilă pe piaĠă ?

Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-Ġi obiective
cuanti¿cabile!

Care este punctul tău tare care te determină să crezi că vei avea succes ?
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 339
• Există un consens între asociaĠi/acĠionari referitor la problemele mai
sus menĠionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înĠelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinĠei unui/unor oameni, apoi se dezvoltă úi funcĠionează, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala populară “omul s¿nĠeúte locul” putem
fără îndoială a¿rma că “managerul s¿nĠeúte afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie să-úi pună întrebări de genul:
• Ce experienĠă practică aduci în afacere ?
• De ce cunoútinĠe teoretice dispui ?
• Ce referinĠe poĠi prezenta ?
• Este familia ta dispusă să te sprijine ?
• Dispui de mijloace ¿nanciare pentru a întreĠine familia în perioada
di¿cilă de început a afacerii ?
• Dispui de mijloace ¿nanciare pentru a sprijini afacerea ?
• Dispui de aport în natură pentru a sprijini afacerea ?
• CunoútinĠele/experienĠa ta sau a partenerului tău acoperă domeniile
cheie ale afacerii ?
• Unde vei localiza sediul organizaĠiei ?
• De câĠi angajaĠi ai nevoie ?
• Ce cali¿cări trebuie să aibă angajaĠii ?
• Ce nivel de salarizare trebuie prevăzut ?
• PoĠi găsi pe piaĠa muncii specializările necesare ?

Ai schiĠat o structură organizatorică ?
O întrebare specială cu o semni¿caĠie deosebită se referă la:
§ Unde va ¿ localizată afacerea ta ?
Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea
amplasamentului (locaĠia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieĠei
De ce există o afacere ? Ca să vândă anume produse/servicii către piaĠă. O
analiză a pieĠei, a modului în care a evoluat în trecut úi a modului în care
se anticipează pe viitor evoluĠia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru
340 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important să răspundem la întrebări referitoare la:
ClienĠii noútri
• Cine sunt clienĠii tăi ?
• Firme sau persoane ¿zice ?
• Cum se poate segmenta piaĠa ta ?
• Cum este piaĠa potenĠială împărĠită din punct de vedere geogra¿c ?
• ùtii cât de mare este volumul pieĠei potenĠiale ?
• Ai un plan de acĠiune pentru atragerea clienĠilor ?
ConcurenĠa
• Ce útii despre concurenĠă ?
• CâĠi angajaĠi au ? Ce forĠă de vânzare ?
• Ce cote de piaĠă au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de preĠ are concurenĠa ?
• Dar strategii de comunicare/reclamă ?
PiaĠa
• Cum apreciezi că vor evolua vânzările ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politică de distribuĠie ?
• Ai o politică de preĠ úi condiĠii de plată ?
• Te-ai gândit la o politică de imagine, de comunicare cu piaĠa ?
ActivităĠile de marketing úi politicile de marketing sunt prezentate pe
larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat înĠelegerii úi evidenĠierii costurilor de funcĠionare
curentă a activităĠii.
Realizarea lui demonstrează deopotrivă înĠelegerea aspectelor tehnologice,
economice úi manageriale ale activităĠii curente. Demonstrează că înĠelegem
Àuxul tehnologic, că útim de ce infrastructură de utilităĠi avem nevoie, câĠi
oameni trebuie să angajăm úi în ce structură trebuie să îi dispunem.
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 341
Este bine să avem în vedere úi să nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de în¿inĠare a ¿rmei:
• AutorizaĠii
• Înscrierea în Registrul ComerĠului.
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime úi bonusuri
• Costuri de training úi formare personal
• Impozite úi taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- ConsultanĠă ¿scală
- ConsultanĠă juridică
- ConsultanĠă în management
- ConsultanĠă IT
- Consultant PR
Costuri de spaĠiu
- SpaĠiu de birouri
- SpaĠiu de producĠie
- SpaĠiu de vânzări
- SpaĠiu de depozitare
Cheltuieli de încălzire, gaz, curent, curăĠenie, reparaĠii, asigurare, apă/
canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- ReparaĠii
- ÎntreĠinere
Costuri cu mijloacele de transport
• Combustibil
• Revizie
• ÎntreĠinere/ReparaĠii
• Asigurare de răspundere civilă & asigurare toate riscurile
• Impozite
Costuri legate de procesul de vânzare
• Deplasări
• Materiale de prezentare
342 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
• Participări la târguri
Costuri administrative
• Deplasare
• Materiale de birou
• ComunicaĠii: telefon, fax, mobil, e-mail
• Copiere documente
• EvidenĠă primară úi calculul salariilor
• Abonamente (ex. reviste, legislaĠie, întreĠinere echipamente birou, etc.)
• Literatură de specialitate
Impozite úi taxe
e. InvestiĠii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activităĠi. ùi, de cele mai multe ori, o nouă activitate presupune o investiĠie
nouă. Din acest motiv, în acest capitol trebuie să fundamentăm în mod
pragmatic, onest úi realist investiĠia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiĠiei (de. ex. infrastructura de utilităĠi) sau de a o supradimensiona
nejusti¿cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greúeli frecvente care ridică imediat semne de întrebare (justi¿cate) în
mintea acĠionarilor, partenerilor, ¿nanĠatorilor.
f. ProiecĠii ¿nanciare
ProiecĠiile ¿nanciare nu sunt altceva decât anticipări/plani¿cări pe viitor
ale situaĠiilor ¿nanciare ale afacerii. ProiecĠiile ¿nanciare sunt modelări
matematice viitoare ale bilanĠului, contului de pro¿t úi pierdere úi a
calculului de lichidităĠi (cash-Àow) pe baza cărora se calculează eventual úi
anumite rate de pro¿tabilitate a afacerii.
ProiecĠiile sunt indisolubil legate de punctele c, d úi e de mai sus. Aceste
puncte furnizează datele de intrare în modelul matematic úi dacă aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiecĠiilor ¿nanciare
nu poate ¿ decât tot eronat úi deci complet inutil.
Costuri de investiĠii:

clădiri

echipamente

maúini

alte bunuri de capital
Costuri conexe investiĠiei:

infrastructura

apă

gaz

curent

canalizare

drum de acces

Reabilitări amenajări

asigurarea normelor de
protecĠia muncii, de
protecĠia mediului
Alte costuri

Cheltuieli de proiect/
investment management

Cheltuieli pentru
iniĠializare în

scopul utilizării noilor
echipamente

Cheltuieli pentru probe
tehnologice
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 343
g. Anexe
Evident că nu pot ¿ propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. Însă în cazul anumitor programe de ¿nanĠare pot ¿ puse la
dispoziĠia solicitanĠilor formate cadru speci¿ce.
Ca manager - întreprinzător trebuie să-Ġi alcătuieúti planul afacerii tale.
PoĠi introduce acele materiale care te pot ajuta să-Ġi prezinĠi mai bine afacerea,
ca de exemplu: certi¿cate de studii/cali¿cări ale echipei manageriale úi ale
resurselor umane, certi¿cate de calitate, aprecieri de la clienĠi, aprecieri de
la bancă, detalii tehnologice sau constructive úi orice alte materiale sau
documente pe care managerul - întreprinzătorul le consideră relevante în
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele ¿rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridică de constituire:
4. Activitatea principală a societăĠii úi codul CAEN al activităĠii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat
Român
Străin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoană de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. AsociaĠi, acĠionari principali:
Numele Adresa (sediul)
Pondere în
Capital social
%
344 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
A. Viziune, strategie
În acest capitol de început încercaĠi să răspundeĠi la următoarele întrebări:

Care este esenĠa afacerii ? Ce anume va genera bani úi pro¿t ?
• Produsul 1,2,3…
• Serviciile 1,2,3,…
• Activitatea 1,2,3…

Cine vor ¿ clienĠii tăi ?
• Persoane
• Firme
• Bugetul statului
ClienĠi/grupe de clienĠi
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Total cifră de afaceri 100 100 100 100 100

Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-Ġi obiective
cuanti¿cabile !
• La ce cifră de afaceri/pro¿t ?
• La ce număr de angajaĠi ?
Obiective (Indicatori Ġintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifră de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Pro¿t Mii EURO
Nr. de salariaĠi Nr persoane

Care sunt „punctele tari” care te determină să crezi că vei avea succes ?
• CunoútinĠe tehnologice
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 345
• CunoútinĠe de piaĠă
• Capital
• RelaĠii
• Capacitate de muncă
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă
B1. ISTORIC
În această secĠiune încercaĠi să răspundeĠi succint la întrebări de genul:

Cum a apărut ideea Dvs. de afacere ?

Care au fost principalele etape de dezvoltare până în prezent ?

Ce activităĠi generează astăzi pro¿tul ¿rmei úi sursele de dezvoltare ?
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume úi prenume FuncĠia Studii/Specializări
AtaúaĠi un Curriculum Vitae pentru ¿ecare persoană relevantă.
Managementul unei organizaĠii este determinant pentru evoluĠia acesteia.
ÎncercaĠi să evidenĠiaĠi felul în care cunoútinĠele/specializările/experienĠa
¿ecăruia dintre manageri va inÀuenĠa în mod pozitiv evoluĠia ¿rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activităĠi
Activitatea Număr de salariaĠi
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3

TOTAL
(Organigrama poate ¿ ataúată, dacă e cazul)
346 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
B3. ACTIVITĂTEA CURENTĂ
1. Produsele/serviciile actuale:
(puteĠi descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preĠuri)
Produs Pondere în vânzările totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime úi materiale:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anuală a achiziĠiilor
(mii lei)
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) în total materii prime
3. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maúini, utilaje úi mijloace de
transport aÀate în proprietatea agentului economic:
Mijloc ¿x Caracteristici tehnice An fabricaĠie Valoare de piaĠă estimată
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 347
5. Imobile existente:
Denumire DestinaĠie
Proprietate Închiriate
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
PrezentaĠi locul unde ¿rma îúi desfăúoară activitatea úi cum sunt asigurate
utilităĠile necesare (energie electrică, apă, canal).
NOTĂ :Pot ¿ anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,
liste de inventar, facturi de achiziĠie, etc.
C. Analiza pieĠei
C1. PIAğA ACTUALĂ
1. Principalii clienĠi:
Vânzări pe (principalii)
clienĠi
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
348 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
2. Principalii concurenĠi:
Produs/serviciu oferit pieĠei
Firmă concurentă
Denumirea ¿rmei/ ¿rmelor Ponderea pe piaĠă( %)
1
2
3
4
5
6
3. PoziĠia produselor/serviciilor societăĠii pe piaĠă comparativ cu cele ale
concurenĠei: (DescrieĠi principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastră comparativ cu cele oferite de concurenĠă).
C2. DATE PRIVIND PIAğA ùI PROMOVAREA NOULUI PRODUS/
SERVICIU:
1. ClienĠi potenĠiali:
(DescrieĠi ce strategie de marketing aĠi gândit să aplicaĠi, cum aĠi identi¿cat
clienĠii potenĠiali, cum veĠi extinde piaĠa sau identi¿ca noi pieĠe, etc.)
Anul curent (N)
Vânzări preconizate pe
(principalii) clienĠi
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 349
Anul N+1
Vânzări preconizate pe
(principalii) clienĠi
Mii EURO
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Anul N+2
Vânzări preconizate pe
(principalii) clienĠi
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
ClienĠi
interni
1
2
3
Total piaĠa internă
ClienĠi
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
(se pot ataúa studii de cercetare de piaĠă sau statistici la care se face referire,
precum úi cereri de ofertă/pre-contracte de la potenĠialii clienĠi)
2. ConcurenĠi potenĠiali:
Produs/serviciu oferit pieĠei
Firme concurente în condiĠiile lansării pe piaĠă a produselor/
serviciilor noi
Denumirea ¿rmei/¿rmelor Ponderea pe piaĠă(%)
1
2
3
4
5
6
350 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. PreĠ, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare
Alte avantaje:
4. ReacĠia previzibilă a concurenĠei la apariĠia de noi oferte pe piaĠă:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse
Pondere în
cifra de afaceri
( % )
Forme de desfacer e(%)
6. ActivităĠi de promovare a vânzărilor :
De ex.: Publicitate, Lansare o¿cială, Pliante, broúuri, Plata în rate
(DescrieĠi care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor úi după
aceea estimaĠi costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii
EURO)
Anul 1 Anul 2 Anul 3
Total cheltuieli
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 351
D. Analiza costurilor de operare
(După implementarea investiĠiei)
1. Produsele noi: (descrieĠi tipul de produse/servicii úi caracteristici, procentul
din total vânzări, preĠ vânzare)
Produs Pondere în vânzările totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anuală a achiziĠiilor
(mii lei)
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
Materie primă/
serviciu
(DescrieĠi cum v-aĠi propus să faceĠi aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
PuteĠi anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
(DescrieĠi pe scurt procesul tehnologic úi îmbunătăĠirea adusă prin proiectul de investiĠii, dacă
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:
(DescrieĠi cum poate proiectul afecta mediul, úi ce soluĠii aĠi gândit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dacă a fost elaborat se poate ataúa un Studiu de Impact)
352 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
4. Cheltuieli anuale de producĠie:
(DetaliaĠi cheltuielile directe úi indirecte anuale ale activităĠii ce se va desfăúura în urma
implementării proiectului la capacitatea maximă)
Cheltuieli de producĠie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoperă directă (salarii + taxe úi contribuĠii sociale)
Energie, alte utilităĠi
Subansamble
Servicii sau lucrări subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producĠie indirecte
AdministraĠie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Pază
Cheltuieli de protecĠia muncii úi a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(DetaliaĠi volumul vânzărilor anuale pentru ¿ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maximă a echipamentelor)
Vânzări la capacitatea maximă Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 353
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiĠiei propuse în contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiĠiei Furnizor Valoarea estimată Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum úi proiectul, autorizaĠiile úi avizele
necesare, după caz.)
2. Modul de asigurare cu utilităĠi:
(Unde va ¿ implementat proiectul, adresa, descrierea spaĠiului úi cum sunt asigurate utilităĠile
necesare)
(se poate ataúa o schiĠă de amplasare a mijloacelor ¿xe achiziĠionate)
3. Gra¿cul de realizare a investiĠiei:
Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...
354 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
6. Modi¿cările necesare a ¿ efectuate la echipamentele, clădirile existente:
7. Modi¿cările necesare a ¿ operate în structura úi numărul personalului
angajat:
(PrezentaĠi numărul de posturi create, tipul postului, cali¿carea necesară, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite úi contribuĠii sociale. PuteĠi descrie cum intenĠionaĠi să
recrutaĠi personalul necesar úi cum îl veĠi instrui pentru postul respectiv, precum úi ce program
de pregătire gândiĠi în viitor úi cum vă propuneĠi să motivaĠi personalul).
(Noua organigramă poate ¿ ataúată, daca e cazul)
F. ProiecĠii ¿nanciare
Indicatori economici ai situaĠiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curentă a lichidităĠii
Rata rapidă a lichidităĠii
Rata de recuperare a creanĠelor
Rata pro¿tului
Rata solvabilităĠii
(BilanĠurile contabile pe ultimii trei ani úi pe ultimul semestru pot ¿ ataúate. SituaĠiile ¿nanciare
pe ultimul trimestru pot ¿ ataúate).
Plan de ¿nanĠare a investiĠiei:
Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
În cadrul planului de afaceri este recomandabil să se prezinte:
• ProiecĠii ¿nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentăm mai jos un model
realizat în conformitate cu Standardele Româneúti de Contabilitate).
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 355
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
Fluxuri de
numerar din
activităĠi de
exploatare
í încasările în numerar din vânzarea de bunuri úi
prestarea de servicii
í încasările în numerar provenite din redevenĠe,
onorarii, comisioane úi alte venituri
í plăĠile în numerar către furnizorii de bunuri úi
servicii
í plăĠile în numerar către úi în numele angajaĠilor
í plăĠile în numerar sau restituiri de impozit pe
pro¿t
Fluxuri de
numerar din
activităĠi de
investiĠii
í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de
terenuri úi mijloace ¿xe, active necorporale úi alte
active pe termen lung
í încasările de numerar din vânzarea de terenuri
úi clădiri, instalaĠii úi echipamente, active
necorporale úi alte active pe termen lung
í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente
de capital propriu úi de creanĠă ale altor
întreprinderi
í încasările în numerar din vânzarea de instrumente
de capital propriu úi de creanĠă ale altor
întreprinderi
í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate
către alte părĠi
í încasările în numerar din rambursarea avansurilor
úi împrumuturilor efectuate către alte părĠi
Fluxuri de
numerar din
activităĠi de
¿nanĠare
í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi
alte instrumente de capital propriu
í plăĠile în numerar către acĠionari pentru
a achiziĠiona sau a răscumpăra acĠiunile
întreprinderii
í veniturile în numerar din emisiunea de
obligaĠiuni, credite, ipoteci úi alte împrumuturi
í rambursările în numerar ale unor sume
împrumutate
í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaĠiilor legate de o operaĠiune de leasing
¿nanciar
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la ¿nele perioadei
• proiecĠii ¿nanciare integrate ale BilanĠului, Contului de Pro¿t úi Pierdere úi
ale Fluxului de Numerar (modelul Băncii Europene pentru ReconstrucĠie úi Dezvoltare,
BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)
356 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
BILANğ SIMPLIFICAT
Mii EUR
Actual ProiecĠii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la începutul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar generat de activitatea
de exploatare CreanĠe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active ¿xe nete (inclusiv
¿nanciare úi necorporale
Total Active Fixe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL ùI DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la începutul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
Credite pe termen lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung úi
Provizioane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pro¿t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0
Pro¿turi repartizate în anii
anteriori
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI ùI
DATORII
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 357
CONT DE PROFIT ùI PIERDERE
Mii EUR
Actual ProiecĠii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VÂNZĂRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzări 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri úi Cheltuieli
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime úi materiale Combustibili
úi energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime úi contribuĠii
Costul Total al Bunurilor Vândute
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative úi de
Desfacere
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare
Amortizare totală
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Venituri / Costuri nete din
dobânzi
Total venituri / costuri nete din
dobânzi
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pro¿t / Pierdere din Activitatea
Extraordinară
Total Pro¿t / Pierdere
Extraordinară
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
VENIT NET ÎNAINTE DE
IMPOZITARE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Plătite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUAğIE SIMPLIFICATĂ A FLUXULUI DE NUMERAR
Mii EUR
Actual ProiecĠii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Pro¿turi repartizate
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
Exploatare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea
Financiară
Pro¿t din Activitatea Financiară 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
358 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
În continuare, pe baza proiecĠiilor ¿nanciare de mai sus, este necesar să se
realizeze:

O analiză a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) úi a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

O analiză a pragului de rentabilitate

Un Àux de numerar detaliat lunar / săptămânal, pe termen scurt, pentru
primele luni după începerea investiĠiei

O analiză de senzitivitate
CAPITOLUL 3
BilanĠul, Contul de pro¿t úi pierderi úi Fluxul de numerar
1. Un întreprinzător trebuie să útie contabilitate?
La această întrebare pot exista mai multe răspunsuri pe care le delimităm
între următoarele extreme:
• întreprinzătorul „expeditiv”
pe mine nu mă interesează ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez
„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl plătesc, ca
Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati ¿nanciare
Pierdere din activitatea ¿nanciara
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 359
să le facă, la timp úi să mi le pună sub nas să le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
• întreprinzătorul „super-meticulos”
toate rapoartele contabile, ¿e că e vorba de bilanĠ sau de altele, le fac eu
cu mâna mea. Trebuie să útiu tot ce scrie în ele. În de¿nitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur că nici una dintre cele 2 situaĠii extreme nu este de recomandat.
Pentru un întreprinzător este util să cunoască esenĠa acestor rapoarte
contabile, nu ¿indcă legea îl obligă să le întocmească, ci ¿indcă prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmează se prezintă sintetic,
pe înĠelesul tuturor, într-o formula simpli¿cată cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare întreprinzător úi anume:
í BilanĠ
í Cont de pro¿t úi pierdere
í Calculul lichidităĠilor
2. BilanĠul
í reprezintă situaĠia patrimonială a întreprinderii
í arată sursele de ¿nanĠare ale ¿rmei pe de o parte (PASIV)
úi pe de altă parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii ¿rmei tale? provin banii ¿rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate
í Imobilizări necorporale
í Imobilizări corporale
í Imobilizări ¿nanciare
Capital propriu
í Capital social
í Rezultatul exerciĠiului
í Rezerve
Active circulante
í Stocuri
í CreanĠe
í DisponibilităĠi
Provizioane pentru riscuri úi
cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale
í Datorii pe termen lung
í Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea
obligaĠiunilor
Conturi de regularizare - pasiv

360 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
PASIVUL reprezintă acea parte a bilanĠului care arată sursele de ¿nanĠare
ale ¿rmei. Ordinea de aúezare în bilanĠ este de la sursele permanente úi pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
í Capital social
í Rezultatul exerciĠiului
í Rezerve
Reprezintă cea mai stabilă sursă de ¿nanĠare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune că se vor retrage ultimii „din afacere”.
Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli: rezerve ale ¿rmei pentru posibile
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.
Datoriile sunt grupate în două categorii:
í Datorii pe termen lung (credite de la bănci)
í Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile către
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reÀectă regularizările contabile care apar pe
parcursul unui exerciĠiu ¿nanciar.
ACTIVUL reprezintă acea parte a bilanĠului care arată cum au fost consumate
resursele atrase de ¿rmă. Active imobilizate
í Imobilizări necorporale
í Imobilizări corporale
í Imobilizări ¿nanciare
= sunt reÀectate toate investiĠiile pe termen lung pe care le-a făcut ¿rma:
de la clădiri, utilaje, mijloace de transport, până la licenĠele úi brevetele pe
care le deĠine.
Active circulante
í Stocuri
í CreanĠe
í DisponibilităĠi
= fondul circulant al ¿rmei care se schimbă de la un an la altul, în
funcĠie de procesul de producĠie. În general, activitatea ¿rmei este reÀectată
în această poziĠie bilanĠieră.
Conturile de regularizare: reÀectă regularizările contabile care apar pe
parcursul unui exerciĠiu ¿nanciar. Prime privind rambursarea obligaĠiunilor:
este poziĠie bilanĠieră care apare doar în cadrul societăĠilor care
emit obligaĠiuni.
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 361
3. Contul de pro¿t úi pierderi
Formular Cont de pro¿t úi pierderi simpli¿cat
(+) Venituri din exploatare

Venituri din vânzarea mărfurilor

ProducĠia exerciĠiului

Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli privind mărfurile

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu servicii

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizările

Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri ¿nanciare
(-) Cheltuieli ¿nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepĠionale
(-) Cheltuieli excepĠionale
(=) REZULTATUL EXCEPğIONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPğIONAL
(-) Impozit pe pro¿t
REZULTATUL NET
Contul de pro¿t úi pierderi reÀectă situaĠia ¿scală a ¿rmei. Acesta este
împărĠit în cele trei capitole importante ale activităĠii ¿rmei:
1. activitatea de producĠie (exploatare)
2. activitatea ¿nanciară
3. activitatea excepĠională (evenimente care apar în mod excepĠional în
exerciĠiul ¿nanciar respectiv)
362 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
4. Calcul de lichidităĠi
Prezentarea celor două formule:
a) Metoda directă
Fluxuri de numerar din activităĠi de exploatare:
í încasările în numerar din vânzarea de bunuri úi prestarea de servicii;
í încasările în numerar provenite din redevenĠe, onorarii, comisioane úi
alte venituri;
í plăĠile în numerar către furnizorii de bunuri úi servicii;
í plăĠile în numerar către úi în numele angajaĠilor;
í plăĠile în numerar sau restituiri de impozit pe pro¿t, doar dacă nu pot
¿ identi¿cate în mod speci¿c cu activităĠile de investiĠii úi de ¿nanĠare.
Fluxuri de numerar din activităĠi de investiĠii:
í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de terenuri úi mijloace ¿xe,
active necorporale úi alte active pe termen lung
í încasările de numerar din vânzarea de terenuri úi clădiri, instalaĠii úi
echipamente, active necorporale úi alte active pe termen lung;
í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente de capital propriu úi
de creanĠă ale altor întreprinderi;
í încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi;
í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate către alte părĠi;
í încasările în numerar din rambursarea avansurilor úi împrumuturilor
efectuate către alte părĠi.
Fluxuri de numerar din activităĠi de ¿nanĠare:
í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi alte instrumente de
capital propriu;
í plăĠile în numerar către acĠionari pentru a achiziĠiona sau a răscumpăra
acĠiunile întreprinderii;
í veniturile în numerar din emisiunea de obligaĠiuni, credite, ipoteci úi
alte împrumuturi;
í rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaĠiilor legate
de o operaĠiune de leasing ¿nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la ¿nele perioadei
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 363
b) Metoda indirectă
Fluxuri de numerar din activităĠi de exploatare:
í rezultat net;
í modi¿cările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
í ajustări pentru elementele nemonetare úi alte elemente incluse la
activităĠile de investiĠii sau de ¿nanĠare.
Fluxuri de numerar din activităĠi de investiĠii:
í plăĠile în numerar pentru achiziĠionarea de terenuri úi mijloace ¿xe,
active necorporale úi alte active pe termen lung;
í încasările de numerar din vânzarea de terenuri úi clădiri, instalaĠii úi
echipamente, active necorporale úi alte active pe termen lung;
í plăĠile în numerar pentru achiziĠia de instrumente de capital propriu úi
de creanĠă ale altor întreprinderi;
í încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu úi de creanĠă ale altor întreprinderi;
í avansurile în numerar úi împrumuturile efectuate către alte părĠi;
í încasările în numerar din rambursarea avansurilor úi împrumuturilor
efectuate către alte părĠi.
Fluxuri de numerar din activităĠi de ¿nanĠare:
í veniturile în numerar din emisiunea de acĠiuni úi alte instrumente de
capital propriu;
í plăĠile în numerar către acĠionari pentru a achiziĠiona sau a răscumpăra
acĠiunile întreprinderii;
í veniturile în numerar din emisiunea de obligaĠiuni, credite, ipoteci úi
alte împrumuturi;
í rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
í plăĠile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaĠiilor legate
de o operaĠiune de leasing ¿nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la ¿nele perioadei
Contul de pro¿t úi pierderi reprezintă situaĠia ¿scală a ¿rmei în timp ce
Fluxul de lichidităĠi reprezintă situaĠia ¿nanciară al ¿rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bună înĠelegere ilustrăm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercială ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.
364 - Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător
La 17.01.2XXX ¿rma a achiziĠionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ¿ind
în bancă.
De asemenea, ¿rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziĠionat o licenĠă de fabricaĠie.
La 31.12.2XXX, bilanĠul ¿rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
í licenĠă fabricaĠie 1.000.000
í utilaj 2.500.000
Capital propriu
í Capital social 5.000.000
Active circulante
í Stocuri materii prime 1.000.000
í DisponibilităĠi 1.500.000
Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale 1.000.000
í Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaĠiunilor Conturi de regularizare – pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut următoarele operaĠii:
í a cumpărat materiale în valoare de 500.000 lei,
í a plătit salarii în valoare de 350.000 lei,
í a plătit dobânzi la bancă în valoare de 10.000 lei
í a înregistrat amortizări în valoare de 5.000 lei
í a vândut produsele realizate cu lei
í a încasat dobândă pentru lichidităĠile din bancă 8.000 lei
În această situaĠie Contul de pro¿t úi pierderi úi Fluxul de numerar se prezintă
astfel:
Contul de pro¿t úi pierderi
(+) Venituri din exploatare
í produse
1.200.000
(-) Cheltuieli exploatare
í materiale 500.000
í salarii
350.000
í
amortizări 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri ¿nanciare
í dobânzi încasate
8.000
(-) Cheltuieli ¿nanciare
Modul de desfăúurare a activităĠii de liber întreprinzător - 365
í dobânzi plătite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPğIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe pro¿t (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Notă:
Dacă societatea comercială ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe pro¿t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIğIAL 0
Încasări din vânzarea produselor 1.200.000
Încasări din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASĂRI 1.208.000
PlăĠi materiale 500.000
PlăĠi salarii 350.000
PlăĠi dobânzi 10.000
PlăĠi impozit pe pro¿t 54.880
TOTAL PLĂğI 914.880
SOLD LUNĂ 293.120
SOLD FINAL (Sold iniĠial + Încasări – PlăĠi) 293.120
După cum se poate observa rezultatul exerciĠiului nu este acelaúi cu soldul
¿nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar ¿ amortizarea)
nu reprezintă úi o plată.
Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este úi în buzunar!

CUPRINS Tehnologia meseriei 1. Utilizarea documentatiei de executie - elementele constructiilor .......................................................................................... 1 2. Materiale de constructii........................................................................ 19 3. Identi¿carea, pregatirea, exploatarea, intretinerea si curatarea sculelor, instrumentelor, uneltelor, masinilor, utilajelor si instalatiilor ........................................................................ 41 4. Prepararea mortarelor........................................................................... 67 5. Utilizarea documentatiei de executie - elementele constructiilor ........................................................................................ 95 Desen tehnic A. Reprezentarea elementelor unei construc ii în desenul tehnic ........... 135 B. Explicarea detaliilor din desenele de execu ie ................................... 152 C. Reprezentarea elementelor de construc ii din lemn ........................... 157 D.Reprezentarea elementelor asamblate ................................................ 160 E. Reprezentarea îmbin rii pieselor din lemn ........................................ 162 F. Reprezentarea elementelor de construc ii din lemn ........................... 163 G.Reprezentarea elementelor de construc ii din beton armat ................ 166 H.Desenarea planurilor .......................................................................... 169 I. Desenarea sec iunilor ......................................................................... 175 J. Desenarea fa adelor ............................................................................ 177 K.Planuri de cofraj ................................................................................. 179 Organizarea úi legisla ia muncii 1. Cunoaúterea locului úi rolului construc iilor în cadrul economiei de pia ............................................................................. 183 2. Cunoaúterea modului de organizare úi func ionare a unei societ i de construc ii – ROF Societate ............................................ 187 3. Cunoaúterea elementelor componente úi a factorilor care inÀuen eaz procesul de produc ie ............................................ 198 4. Cunoaúterea structurii organizatorice a unui úantier .......................... 214 5. Cunoaúterea no iunilor privind normele de munc aplicate în unit ile de construc ii ..................................................... 216

Tehnologia meseriei - 1

Matematica aplicat 1. Opera ii cu numere întregi úi ra ionale............................................... 227 2. Raport, procent................................................................................... 237 3. Unit i de m sur ............................................................................... 239 4. Geometrie plan ................................................................................. 242 5. Geometrie în spa iu ............................................................................ 260 S n tatea úi securitatea muncii 1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de zidar: ..... 273 2. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii in santierele de constructii-montaj pt meseria de zidar pietrar tencuitor .................................................................................. 274 3. Cunoasterea modului de functionare a sculelor si echipamentelor de munca cu care lucreaza zidarul pietrar tencuitorul Ini iere în c utarea unui loc de munc 1. Economia de Pia .............................................................................. 299 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 303 3. Scrisoarea de inten ie ......................................................................... 318 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare............................................ 321 Liber intreprinz tor 1. Care sunt formalit ile necesare în¿in rii unei ¿rme........................ 329 2. Planul de afaceri ................................................................................. 336 3. Bilan ul, Contul de pro¿t úi de pierderi úi Fluxul de numerar .......... 359

2 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI

Tehnologia meseriei - 3

TEHNOLOGIA MESERIEI MODUL 1: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR

ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD NOMENCLATOR 7122.2.1

Tehnologia meseriei - 1

A. NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PARTILE LOR COMPONENTE

Prin cladiri se inteleg constructiile cu unul sau mai multe nivele, care cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii. Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt, in general, lucrari de zidarie. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in: - cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte etc.); - cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese, spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, sali pentru sporturi, gari etc.); - cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.); - cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj agricol, adaposturi pentru animale etc.).

Fig. 1. Impartirea unei cladiri pe inaltime Tehnologia meseriei - 1

A1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal A1.1 - Impartirea cladirilor pe inaltime Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, ¿ecare nivel a unei cladiri poarta denumiri diferite si anume: - subsolul, format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului; cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste pivnita; - parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului sau cateva trepte deasupra acestuia; - etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.). Peste ultimul etaj, este situat podul care cuprinde spatiul dintre planseul ultimului etaj si acoperis (¿g. 1);

A1.2 - Impartirea cladirilor in plan orizontal Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu in cladirile de locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc. In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura familie se numeste apartament (locuinta).

B. LUCRARI SI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE B.1. Lucrari de constructie Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari care se impart in urmatoarele categorii: B1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii “de rosu” sau “de gri” Aceste lucrari au ca scop executarea elementele principale ale constructiei care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile si acoperisul; denumirea lucrarilor “de rosu” vine de la culoarea rosie a zidariei de caramida netencuita, iar denumirea “de gri” de la culoarea gri a betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii. Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor principale de constructie sunt urmatoarele: - lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi, nivelari etc.), la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje pentru terasamente;
2 - Tehnologia meseriei

cum sunt instalatiile electrice. plansee etc. vopsitorii si tapete.- - - - lucrari de beton si beton armat (fundatii. Lucrari de finisaj Aceste lucrari ¿nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli.4. B1. pardoseli. frigului si caldurii excesive din exterior. Acest teren se numeste teren de fundatie. la care iau parte betonistii sau zidarii. C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE C 1.5. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton armat. spoieli. fasii sau panouri de planseu etc. ventilatie etc.1. zgomotelor. acoperisuri etc. grinzi.3. pereti. Lucrari de instalatii Permit o folosire buna a cladirilor.).). schele portante. lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi. de blocuri mici sau mari. lucrari de dulgherie (cofraje. Tehnologia meseriei . B1. la care iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare so betoane. iar suprafata fundului fundatiei se numeste talpa fundatiei. adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii cladirii. de zidarie mixta etc.3 . de placi prefabricate.) la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de ridicat. zugraveli. Fundatia. mecanicii de utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru executarea cofrajelor. lucrari de zidarie (de caramida. pereti si plansee de lemn. este elementul de cosntructie care suporta greutatea cladirii. adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia. de apa.). la care iau parte montatorii de prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si mecanicii de macarale. schele portante. B1. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe care trebuie sa o suporte. Lucrari de izolatii Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si plansee a umezelii. B1. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de productie Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.2. incalzire. panouri de pereti.

¿e in 4 .C 1. deoarece servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului cladirii. Peretii. precum si pentru asigurarea aerisirii (ventilarii) incaperilor. placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale etc. Din punct de vedere al destinatiei. ei se nuemsc pereti de umplutura. se monteaza ghermele si prasnuri de lemn. cum sunt greutatea peretilor de la etajele superioare. . se deosebesc pereti interiori si pereti exteriori: . care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele si de exterior.peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a-i apara interiorul de intemperii. greutatea si incarcarea planseelor si a acoperisului. rezemate pe plansee se numesc pereti portanti respectiv pereti cortina. Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie sau alte materiale intre stalpii scheletului de beton armat.pereti portanti (de rezistenta. se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie. In peretii exteriori si interiori – portanti si neportanti despartitori – se prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor combustibili in sobele de incalzit. Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida plina sau gaurita cu grosimea de ¼ sau ½ caramida.peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele. Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari. de sustinerem purtatori). se monteaza grinzisoare de lemn. otel sau beton armat numite buiandrugi sau se executa arce din zidarie de caramida. din beton turnat in cofraje sau din panouri mari prefabricate. Atat peretii interiori cat si cei exteriori pot ¿ de doua categorii: . terasa sau acoperisul si sa transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc. din zidarie mixta de caramida si beton. sa sustina planseele dintre niveluri.Tehnologia meseriei . Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire. Se numesc pereti elementele de constructie asezate vertical. . blocuri mici de beton usor. Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori. care nu primesc incarcari ci sunt sustinuti de alte elemente de constructie.peretii neportanti. Pentru ¿xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor. se deosebesc pereti de rezistenta (portanti) si pereti despartitori (neportanti). care preiau incarcarile date de alte elemente de cosntructie. pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora.2. Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici de beton. Pentru sustinerea zidariei de deasupra golurilor.

grinzi metalice sau din lemn si uneori din bolti de caramida. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre. C 1. care sunt executate din piese de otel avand diverse pro¿le legate intre ele cu nituri. planseele se reazama pe peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se ¿xeaza cu buloane. talpa si cosoroaba se intaresc spre a nu se deforma.). magazii. Tehnologia meseriei . nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni reduse). Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar. Ele se pot realiza din beton armat monolit sau prefabricat. Scheletul din lemn este format din stalpi (popi). Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra ¿ecarui nivel al cladirii. masini etc. Sistemul de rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie. otel sau lemn. mobile.4. Astfel de cladiri cu schelet sin lemn se folosesc pentru construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri.5 . se numeste schelet de rezistenta. o grinda orizontalacosoroaba. avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile din diferite incaperi (oameni. cuie sau scoabe. deoarece executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu mai multe niveluri. odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii sau panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat. montate pe elemente portante. cioplit sau ecarisat. daca acestia sunt executati din zidarie groasa. ¿e alaturi de pereti. de sustinere). Planseele din beton armat pot ¿ alcatuite ¿e numai dintr-o placa plana. in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime su¿cienta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu grinzi care sustin planseele si poate ¿ executat din beton armat. care leaga stalpii de lemn de partea lor superioara si care sustine planseul de lemn sau acoperisul. cu piese inclinate numite contra¿se sau contravantuiri. buloane sau prin sudura. In general. Cadrele formate din stalpi. dormitoare etc.1. Intre cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori. ¿e dintr-o placa cu grinzi.grosimea peretilor.3. pentru cheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de stejar. Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre – poate ¿ turnat in cofraje (monolit) sau paote ¿ montat din elemente prefabricate. Scheletul de rezistenta (portant.) C. Ele pot ¿ marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in cofraje (monolit).

1. din scanduri geluite si pro¿late etc.5 Scarile sunt elemente de cosntructie pe care se circula intre nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul cladirilor (scari exterioare). din prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal. beton armat monolit sau prefabricate din beton armat. placi prefabricate din beton armat. boltisoare executate din zidarie de caramida sau de beton etc.Tehnologia meseriei . 3 – podest. constructii agrozootehnice si altele de mica importanta. Fig. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau nisip uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor. Scarile interioare se executa din beton armat monolit. zidarie de caramida. corpuri de umplutura ceramice sau de beton. Planseele de lemn se executa din ce in ce mai rar si numai la case de locuit. 2. ca elemente de sustinere se pot folosi: placi de beton armat turnate in cofraje. contratrepte si podeste. C. cele exterioare se executa din beton simplu. 6 . asezate distantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In spatiul dintre grinzile metalice. 4 – balustrada. Peste grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple. din parchet batut pe dusumea oarba etc. avand balustrada cu mana curenta. Scarile sunt alcatuite din trepte. 2 – contratreapta.Planseele metalice se executa din grinzi din otel pro¿lat. Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit. Elementele componente ale unei scari: 1 – treapta. Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete reazama pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). 5 – mana curenta.

pe capriori. vant. 5 – coama. Uneori. Invelitoarea in tigla se poate executa fara astereala. In ¿gura de mai sus este aratata o sarpanta din lemn pe ferme precum si denumirile pieselor componente. dar care este su¿cient de rezistenta.1. Tehnologia meseriei . avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor (ploaie. este aceea din placi de azbociment plane sau ondulate asezate pe sipci. tglele asezandu-se direct pe sipci batute pe capriori. Intre ferme se asaza pane. Fig.7 . Ea este formata in general din ferme. 2 – pop. peste care se monteaza capriorii.6.C.) si sa constituie spatiul pentru pod. 4 – contra¿sa. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul ultimului etaj. tabla. se bat in cuie scanduri formand astereala.). peste care se asaza invelitoarea. Sarpanta acoperisului poate ¿ executata din piese de lemn. invelitoarea de carton asfaltat se aplica direct pe placile de beton armat asezate intre ferme de pane. 6 – pana. 3 – arbaletier. tigle. olane. La acoperisurile din lemn. 3. 7 – caprior Invelitoarea cea mai usoara. placi de azbociment. etc. piese de otel sau din prefabricate de beton armat. spre anu ¿ luat de vant. peste primul strat de carton se lipeste cu bitum cald un al doilea strat. Cea mai simpla invelitoare este cea din carton asfaltat prins in cuie pe astereala din scandura. Elementele sarpantei: 1 – coarda. etc. La acoperisurile cladirilor industriale. zapada. Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle sau olane. Invelitoarea se executa in materiale rezistente la actiunea intemperiilor (carton asfaltat. cartonul asfaltat se ¿xeaza cu sipci. Acoperisul este alcatuit din sarpanta care constituie un schelet portant si din invelitoare.

Tehnologia meseriei . uneori. In bai. faianta.La unele constructii agricole.1. Lucrari de tencuieli si placaje Sunt lucrari cares e executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje iar tavanele cu tencuieli. Portiunea de acoperis care iese in afara fatadei se numeste streasina si are rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare. gresie. Peretii ai caror fete trebuie sa ¿e rezistenti la uzura se imbraca in placaje de marmura. administrative si pentru sport. sindrila. in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu caoac prevazute cu geam. mozaic. Apa se aduna in jgheaburi din tabla montate la marginea streasinilor. Pentru isirea din pod pe acoperis. in scopul luminarii podului. etc. sticla. se executa placaje de faianta. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea nu are nevoie de pod. peretii se executa din caramida aparenta. eliminanu-se tencuiala sau placarea. ele executandu-se pe toc. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge. W. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn prevazute cu ferestre. Lucrarile de tamplarie Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele. cat si cele industriale sunt prevazute cu terase in loc de acoperis. bucatarii. C. care pot avea dimensiuni si forme diferite. apoi se scurge prin burlanele din tabla pana la trotuar de unde este preluata de rigole sau de reteaua de canalizare.material plastic ori vopsitorii in ulei. Usile pot ¿ simple sau duble si de asemenea pot ¿ executate din lemn sau metal. termice si fonice. ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. adica cu doua randuri de cercevele. blocurile de locuinte si clairile social-culturale. D.-uri etc.1. piatra. invelitorile se executa si din sita. In majoritatea cazurilor. alcatuite din elementele principale aratate mai sus sunt urmatoarele: D. 8 . precum si cu pardoseala din placi mozaic.C.2. Unde peretii trebuie sa se spele usor. LUCRARI DE FINISAJ Cele mai importante lucrari care ¿nalizeaza cladirile executate “de rosu” sau “de gri”. paie etc.7. D. se lasa goluri. Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se monteaza geamurile si sunt general duble.

D. la partea de jos.3. placi de piatra etc. Tehnologia meseriei . huma si clei. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva actiunii distrugatoare a umezelii. E.9 . Pardoselile speciale se executa din linoleum. Izolatii fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior. E. peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se zugravesc cu vopsele de apa. xilolit. Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida. De obicei.2.1. Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele. mozaic sau placi diverse de mozaic. gresie ori marmura. partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de ciment i praf de piatra sau mozaic etc. ferestrele au spre exterior un solbanc.3.5. D. Pardoselile Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia persoanelor.4. Sobele Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea camerelor. Vopsitorii. etc. Ele se executa in diferite materiale. In jurul ferestrelor se executa uneori pro¿luri ornamentale.) ori cu placaje (piatra. LUCRARI DE IZOLATII Sunt de trei categorii: E. Pardoselile rigide se executa din beton. covoare din materiale palstice.La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorativ denumite lambriuri. numite ancadramente. Sub streasina se pot executa pro¿luri de la linia fatadei. potrivit cu destinatia incaperilor si cu modul de circulatie. D. La exterior. marmura. alcatuind impreuna cornisa. zugraveli si tapete Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de materiale sintetice. E. iar uneori pe ei se lipesc tapete de hartie.). parchete sau calupuri din lemn tare. etc. Izolatii termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj.

.6. etc) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate). 4) la care zidurile exterioare longitudinale si zidurile mediane longitudinale ¿ind portante. F. G. ¿e cu energie electrica. de rezistenta).ziduri portante transversale 1 . telefon. SISTEMELE DE CONSTRUCTII ALE CLADIRILOR La executarea clairilor de locuit. se permite si gasirea unor solutii de rganizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea mai buna.6 (¿g. pe care se reazama. F.1. ceea ce duce la urmatoarele variante ale sistemului: . social-culturale. pe care se reazama. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor. b. abur sau aer cald. c (¿g.2. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau materiale (pentru greutati). G.F. au numai rolul de pereti despartitori. F. Sistemul de constructie “pe ziduri portante” Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante.1. care sa permita o buna folosire a cladirii precum si obtinerea unui confort cat mai mare. Instalatii sanitare au ca scop alimentarea cu apa a clairii (aduceerea apei la lavoare.3. fasiile de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directie perpendiculara pe aceste ziduri. televizor. Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie.Tehnologia meseriei . administrative si industriale se aplica diverse sisteme de constructie si anume sistemele de constructii portante (de sustinere. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin radiatoare. Instalatiile de gaze se folosesc la ducerea gazului pentru incalzirea sobelor. de aemenea. iar zidurile mediane longitudinale. precum si posturile de transformare. 10 .ziduri portante longitudinale a.5. bai. etc. masinilor. F. alimentarea instalatiilor de incalzire centrala etc. faiile de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directia perpendiculara pe zidurile transversale. Acestea functioneaza ¿e cu apa calda. Crematoriile sau arzatoarle de gunoi sunt folosite la arderea gunoaielor menajere de la apartamente. F. functionarii motoarelor.4. F. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de sonerie. radio.4) in care caz zidurile exteioare longituinale sunt neportante si au numai rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior. LUCRARI DE INSTALATII INTERIOARE O cladire ca sa ¿e functionabila necesita si diferite lucrari de instalatii.

Fig. 6 – grinzi de planseu. 8 – pereti despartitori asezati pe planseu Tehnologia meseriei . 4 – grinzi.11 . 5 – grinzi principale. Cladire cu schelet de beton armat sau metalic 1 – fundatii. 5. 4. 2 – stalpi interiori. 7 – pereti exteriori de umplutura. 3 – stalpi exteriori. Impartirea unei cladiri in plan orizontal Fig.

fasiile de planseu pot ¿ asezate pe orice directie.ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante. rezemand pe zidurile portante transversale. Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere.zidurile portante pe ambele directii la care incaperile se formeaza intre zidurile portante longitudinale si cele transversale. Stalpii. din blocuri mici ceramice sau din beton. Sistemul se numeste “pe cadre de beton armat”.peretii portanti pe ambele directii.2. peretii portanti se executa din beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante) ori din panouri prefabricate.iar planseele intregi pot ¿ asezate pe trei ziduri portante. Elementele prefabricate pot ¿: stalpi. Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante: . Sistemul de constructie “pe schelet de beton armat” Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi. zidurile portante pot ¿ executate dine zidarie de caramida. El se aplica la cladirile care au mai mult de 5 niveluri. ¿e din elemente prefabricate. G. cand toti peretii interiori si exteriori ¿ind portanti. ridicarea si montarea lor se executa mecanizat. Aceeasi structura se poate executa “pe schelet metalic”. rezemand pe oricare perete. beton usor. placi ¿brolemnoase etc. beton usor. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri. Peretii despartitori se pot executa din placi de ipsos. in care caz cadrele (stalpii si grinzile). grinzile si planseele pot ¿ executate ¿e monolit.3. . precum si din panouri mari. uneori si planseele. Intre cadre.Tehnologia meseriei . deoarece pe ambele directii zidurile sunt portante. iar planseele intregi pot ¿ rezemate pe toate laturile. grinzi sau cadre intregi si fasii sau panouri de planseu. blocuri ceramice. 12 . peretii se executa din zidarie de caramida. iar panourile mari de planseu pot rezema pe 4 pereti. G. in care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior. La cladirile cu mai mult de 5 niveluri. iar transportul. alcatuirea incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele de pereti interiori. care se monteaza si se imbina la santier. Panourile mari se prefabrica pe cale industriala. Sistemul de constructie “din panouri mari” Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit. grinzi si plansee. sunt alcatuite din elemente metalice. adica executate pe loc in cofraje de inventar. fasiile de planseu pot ¿ asezate pe oricare din cele doua directii. fasiile de planseu se aseaza pe directia longitudinala.

Cladire executata din panouri mari din beton care impiedica lipirea planseelor unul de altul). gata ¿nisate. WC) etc. in care caz peretii exteriori sunt neportanti. Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem. cu ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri. Culegere de standarde de desen tehnic. esafodajele si schelele.pereti transversali si pereti mediani-portanti. dupa care planseul cu etajul ¿nisat se ridica la nivelul necesar. In modul acesta. autori: Veronica Florea. Diaconescu si Al. deoarece elementele spatiale se prefabrica in fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele. precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari. 6. o camera cu anexe. Sistemul de constructie «cu etaje ridicate» Potrivit acestui sistem. Constantinescu Desen de constructii si instalatii. planseul este ridicat la nivelul necesar. pardoselile. intai se monteaza stalpii prefabricati din beton armat sau metal. se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp se reduce consumul de materiale si pretul de cost al cladirilor. fasiile de planseu reazama pe peretii transversali. doua camere. Acest sistem de constructie a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult. se elimina cofrajele. Pe planseul superior se executa terasa sau acoperisul. respectiv cu toate etajele. sunt urmatoarele: se lucreaza la nivelul solului. G.4. dupa care. nisip etc. autori: E. Sistemul de constructie “din elemente spatiale prefabricate” Elementul spatial poate ¿ o camera. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai mult durata lucrarilor pe santier. Fig.13 . iar apoi la parter se executa din beton armat toate planseele cladirii suprapuse in pachete (intre ele se aseaza hartie. iar durata executiei se reduce simtitor. un grup sanitar (baie. montandu-se si toate instalatiile necesare.5. Planseele au gauri cu gulere metalice care permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor cat si ¿xarea lor de stalpi. tamplaria si se executa ¿nisajele. Delia Prundeanu si Radu Margineanu Tehnologia meseriei . iar panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe peretele median. - Bibliogra¿e: Cartea zidarului. G.

Ce rol au peretii portanti ? Dar cei neportanti ? 13. Ce rol are caramida aparenta? 20.Tehnologia meseriei . Pentru ce sunt lasate golurile in pereti? 16. Dupa destinatia pe care o au.Intrebari Care este lucrarea de baza prin care se realizeaza o constructie ? Dupa scopul pe care il au cate tipuri de constructii cunoasteti? Dupa pozitia pe inaltime a etajelor. Care este rolul scheletului de rezistenta la o cosntructie? 19. Ce rol au peretii exteriori? Dar cei interiori ? 12. Ce rol au placajele din faianta. ce tipuri de pereti cunoasteti? 11. Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire. 3. 5. ce tipuri de pereti se deosebesc? 10. Prin ce se ¿xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti? 18. Ce element de rezistenta se monteaza deasupra tocului de usa sau fereastra pentru a ¿ sustinuta zidaria? 17. sticla. Care sunt lucrarile de ¿nisaje care se executa la o constructie? 9. De cate feluri sunt izolatiile si care este rolul lor? 22. material plastic ori vopsitorii in ulei? 21. Cum se numeste un perete executat intre doi stalpi din beton armat ? 14. Care sunt materialele din care se executa peretii? 15. Ce se intelege prin cotarea unui desen? 1. Cine executa lucrarile de zidarie si tencuieli? 8. care sunt denumirile acestora? Care sunt elementele din care se compune o constructie? Ce se intelege printr-o cladire “pe rosu” sau “pe gri”? Ce lucrari se executa pentru realizarea elementelor principale ale unei constructii? 7. 2. 6. 4. 14 .

constructiile se impart in: cladiri de _______________. Unde peretii trebuie sa se spele usor. piatra. care au rolul de a __________________ incaperile unele de altele si de exterior. 11. 4. 14. eliminandu-se ___________ sau placarea. 10.15 . Peretii sunt elemente de constructie asezate________________. _____________. Scheletul de rezistenta ______________ greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe el. Lucrarile de ¿nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu ______________ sau ____________________iar tavanele cu ______________________. de a ___________________ planseele dintre niveluri. 5. ______________. 13. cladiri_________________ etc. otel sau lemn. _________ 3. __________________. nivelele unei cladiri poarta denumiri diferite si anume: __________. cladiri ___________________. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie. pardosirea. 7. plansee. cladiri _______________. 9. bucatarii. peretii sunt ____________ si ___________________ 8. _____________ si _________________etc. Pereti portanti sunt peretii. 15. Uneori. care ____________________ incarcarile date de alte elemete de constructie. Lucrarile de ¿nisaj ale cladirilor sunt _______________. ______________ etc. spoirea. Peretii neportanti sunt peretii care ________________ primesc incarcari si sunt sustinuti de alte elemente ale constructiei.TEST DE AUTOEVALUARE 1 Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite 1. ____________. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime. terasa sau acoperisul si de a ______________ la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc. parter. se executa placaje de _______________. 12. ________. _______________. 2. WC-uri etc. peretii se executa din caramida aparenta. 6. administrative pentru________________________ si sport. Din punct de vedere a destinatiei. sticla. In bai. Dupa scopul pentru care au fost construite. Scheletul de rezistenta este alcatuit din ___________________ legati intre ei cu ________________ care sustin ______________ si poate ¿ executat din beton armat. ori vopsitorii in ________________________ Tehnologia meseriei . La lucrarile de zidarie iau parte __________________ si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane. Peretii ai caror fete trebuie sa ¿e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje de _____________. _________________ si tapetarea.

partea inferioara a fatadelor (__________________) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de___________ si praf de______________ sau _________________etc. 16 . numite ___________________. la partea de jos. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri. alcatuind impreuna ______________________ 20. din _____________________ mici ceramice sau din beton.).Tehnologia meseriei . Ziduri portante transversale se noteaza cu ____________________ 22. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu ___________________ 21. 18.) ori cu placaje (______________etc.16. In jurul ferestrelor se executa uneori pro¿luri ornamentale. Sub streasina se pot executa pro¿luri iesite de la linia fatadei. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative denumite _____________________ 17. La exterior. zidurile portante pot ¿ executate din _______________ de _______________. ferestrele au spre exterior un___________________ 19.

scari si acoperis. WC-uri etc. 7. gresie. Tehnologia meseriei . 6. peretii sunt portanti si neportanti. Dupa scopul pentru care au fost construite. Peretii neportanti sunt peretii care nu primesc incarcari si sunt sustinuti de alte elemente ale constructiei. 3.RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1 1. 11. etaje.). 9. ori vopsitorii in ulei. 5. peretii se executa din caramida aparenta. 15. Lucrarile de ¿nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje iar tavanele cu tencuieli. 2. faianta etc. care preiau incarcarile date de alte elemete de constructie. pardosirea. nivelele unei cladiri poarta denumiri diferite si anume: subsol. spoirea. material plastic. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime. 8. cladiri agricole etc. parter. 4. care au rolul de a separa incaperile unele de altele si de exterior. 17. unde peretii trebuie sa se spele usor. etc. Peretii sunt elemente de constructie asezate vertical. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative denumite lambriuri. cladiri social-culturale. Scheletul de rezistenta sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe el. partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic etc. Peretii portanti sunt peretii. La lucrarile de zidarie iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane. 13. piatra. cladiri industriale. Din punct de vedere a destinatiei. marmura. La exterior. stalpi. bucatarii. zugravirea. 14. constructiile se impart in: cladiri de locuit. Lucrarile de ¿nisaj ale cladirilor sunt tencuirea.) ori cu placaje (piatra. etc. Scheletul de rezistenta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu grinzi care sustin planseele si poate ¿ executat din beton armat. terasa sau acoperisul si de a transmite la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc. 16. sticla. eliminandu-se tencuiala sau placarea. se executa placaje de faianta. otel sau lemn. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie. In bai. pereti. 10. Peretii ai caror fete trebuie sa ¿e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje de marmura. 12. de a sustine planseele dintre niveluri. vopsirea si tapetarea. mozaic.17 . plansee. Uneori. administrative pentru transport si sport.

grinzi. Izolatiile au rolul de a proteja cladirea impotriva umiditatii. 19. 3. ferestrele au spre exterior un solbanc.. 9 A 18 . A / F 2. Zidurile portante transversale se noteaza cu cifre arabe iar zidurile portante longitudinale se noteaza cu litere. o camera cu anexe. Ziduri portante transversale se noteaza cu 1. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu a. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri. A / F 7. O cladire “de rosu” este o cladire vopsita in rosu iar o cladire “de gri” este o cladire vopsita in gri. b. etc. Peretii sunt elementele de constructie asezate vertical. 21. 22. TEST DE AUTOEVALUARE 2 La propozitiile de mai jos folositi A sau F pentru a preciza tipul a¿rmatiei (A = adevarat. 6 F. 2. A / F 3. care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri. 7 A. frigului si zgomotului. doua camere. A / F 9.). . . A / F 6. numite ancadramente. montarea cofrajelor. turnarea betonului. A / F 4. 20. la partea de jos. zidaria. in general. A / F 5. 4 A. Peretii neportanti au rolul de a prelua greutatea sarcinilor ce se sprijina pe ei (plansee. 5 F. zidurile portante pot ¿ executate din zidarie de caramida.. montarea otelului beton. alcatuind impreuna cornisa. Peretii portanti sunt elementele de umplutura destinate sa separe incaperile intre ele. In jurul ferestrelor se executa uneori pro¿luri ornamentale. Sub streasina se pot executa pro¿luri iesite de la linia fatadei. un grup sanitar etc.. 3 F. Principalele lucrari pe care le face un zidar sunt: executarea sapaturilor pentru fundatie.Tehnologia meseriei .. din blocuri mici ceramice sau din beton. 8 F. executarea acoperisului.c. 2 F. F = fals) 1. Lucrarea de baza prin care se executa o constructie este. A / F Raspunsuri: 1 A.18. buiandrugi etc. Elementul spatial poate ¿ o camera. etc. A / F 8.

19 .TEHNOLOGIA MESERIEI MODUL 2: MATERIALE DE CONSTRUCTII ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD NOMENCLATOR 7122.1 Tehnologia meseriei .2.

ciment. mari etc. MATERIALE UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE SI TENCUIELI A. pietrisul si balastul dupa ce. etc. .balast 0. Depozitarea agregatelor in santier se face pe platforme plane.1. dau nastere la mortare si betoane.sort 0 – 3 mm (nisip). Principalele agregate naturale utilizate la prepararea mortarelor si betoanelor sunt nisipul. “Figura” pentru masurarea volumului agregatelor sa provina din roci rezistente deci sa ¿e aspru la pipait iar la frecarea intre degete sa scartaie. . au fost trecute printr-un proces de concasare-spalare si sortate.A. sa nu contina argila sau resturi organice. nisipul mare se utilizeaza in constructii numai cu aviz de laborator.) si cu apa. si in functie de granulatia acestora.sa ¿e curat. Nisipul care lasa urme de impuritati dupa frecarea intre palme se va spala inainte de a ¿ introdus in opera. Agregatele se obtin prin excavare sau dragare din cariere.sort 30 – 70 mm. se obtin urmatoarele sorturi: . 1. bine curatate si cu o usoara panta ce perrmite scurgerea apelor. rauri.granulele trebuie sa aiba o forma rotunjita pentru a se asigura prepararea si turnarea usoara a betoanelor. In urma sortarii agregatelor.sort 7 – 15 mm. Fig. Agregatele pentru constructii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . lacuri. in prealabil.2 – 70 mm. Ele sunt asezate ¿e sub 20 . . Datorita continutului de saruri.sort 3 – 7 mm (margaritar). . Agregate naturale pentru mortare si betoane Agregatele naturale sunt acele materiale care impreuna cu liantii (var.Tehnologia meseriei - . . prin omogenizare.

A. Ea se utilizeaza la executarea zidariilor. avand forma unor blocuri neregulate ce nu au suferit operatii de prelucrare speciala. ¿nisate ingrijit. Piatra neprelucrata Este piatra ce se foloseste asa cum se gaseste in natura. PIATRA NATURALA PENTRU CONSTRUCTII A.1.boltari.2.pietre de talie. Aceste pietre se folosesc la executia zidariilor aparente. . care sunt blocuri de piatra avand fata vazuta cioplita din gros sau lucrata ¿n in diferite moduri.30 m se poate depozita o cantitate de 1. care sunt blocuri de piatra fasonate dupa forma boltilor sau arcelor in care urmeaza a ¿ zidite.2. In general agregatele se masoara prin calcularea volumului “la ¿gura”. utilizate ca elemente ornamentale. capitele etc. Balastul este amestecul natural de nisip si pietris. Un autocamion de trei tone contine circa 2 mc iar un vagon de 10 t contine circa 6 mc agregat. A. sunt pietre taiate in placi cu grosimea mica (maximum 12 cm) in raport cu celelalte dimensiuni si se foloseste la placari sau pardoseli. “la autocamion” sau “la vagon”. Piatra prelucrata (fasonata) Este piatra care inainte de a ¿ folosita se utilizeaza sub forma de moloane.placi de piatra. . componenta granulatiei ¿ind variabila. este o piatra bruta. 5 sau chiar toate fetele sunt prelucrate iar una din dimensiuni este de cel putin 70 cm.20 – 1. Pentru betoane armate se utilizeaza agregate cu granulatia pana la 15 mm.forma de volume geometrice regulate denumite ¿guri de agregate (¿g. “la siloz”. Balastul de buna calitate contine granule intre 0. .).2 – 7 mm in proportie de 1/3 din cantitatea totala iar marimea granulelor sa nu depaseasca 70 mm. iar fetele laterale sunt cioplite sau lucrate la echer pe o adancime de 3 – 7 cm. ¿e in silozuri din scanduri. sunt pietre de forma speciala (cornise.2. care sunt blocuri de piatra de forma regulata la care 4. Piatra prelucrata se foloseste la executarea zidariei sub urmatoarele forme: .20 mc nisip. La prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granulatia pana la 30 mm. Intr-o ¿gura de agregate cu baza de 1 mp si inaltimea de 1.21 .piese decorative.2. Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Tehnologia meseriei . glafuri.00 – 1. 1).

va ¿ fasonata in caramizi. Arderea caramizilor de mana se face de obicei in cuptoare de camp. fara puncte de alterare. o mecanic cu ajutorul unui mechanism elicoidal care preseaza pasta argiloasa printr-o ¿liera care forma si dimensiunile caramizilor. arse la temperaturi inalte. precum si cu apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare.mecanic. curata. B.00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna.Tehnologia meseriei . MATERIALELE CERAMICE Sunt materiale fabricate din pasta argiloasa avand in compozitie nisip. Din ¿liera iese blocul continuu fasonat de pasta. Fazele de urmat la fabricarea caramizilor sunt urmatoarele: . fara cuiburi sau puncte de pamant. Fabricare caramizilor Caramizile se pot fabrica: ..1. poroasa si de rezistenta redusa ce se foloseste mai putin.prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte materiale pentru imbunatatirea carcateristicilor argilei. B.fasonarea caramizilor se poate face: o manual cu ajutorul unor tipare. . in care caz se obtine o caramida de mana. sa nu se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului.extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu grosimea de circa 1. . Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii. Aceste materiale se utilizeaza sub forma de caramizi de diferite forme si dimensiuni. 22 .uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare. cu porozitate redusa si rezistenta mare. sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse procesului fortat de uscare in uscatorii speciale. care este taiat pe cale automata la dimensiunile caramizii. sa aiba un sunet clar la lovitura. obtinandu-se o caramida presata. zgura. rumegus etc. sa aiba rezistenta corespunzatoare. . sa nu ¿e poroasa si sa nu reprezinte ¿suri. obtinandu-se astfel produse rezistente si durabile. foarte folosita la lucrarile de constructii. sa ¿e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii.- sa ¿e omogena. . iar caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de circa 900oC. lucru care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o omogenizare cat mai buna.manual.

Ele au rolul de a micsora greutatea caramizii. adica cele cu grosimea de 63 mm. Caramizile pline pot ¿ cu gauri sau fara gauri.1. Tehnologia meseriei . Fig.B. b – caramida cu gauri de uscare In tabelul 1 sunt date dimensiunile caramizilor pline presate pe cale umeda: Tabel 1 Tip Dimensiunea caramizii mm Lungimea I 63 Latimea b 240 115 63 Abateri limita mm Negative Pozitive -6 -6 -3 -6 -6 88 -4 +5 +4 +3 +5 +4 +4 Tolerante admisibile la caramizile din acelasi lot mm 10 9 3 10 6 5 Inaltimea (grosimea) h 88 Lungimea I Latimea b 240 115 Inaltimea (grosimea) h Pentru o buna zidarie. iar aerul ramas in aceste gauri in urma zidirii are un rol de strat protector impotriva zgomotului si a frigului. fara crapaturi sau goluri si o culoare uniforma. 2. Caramizi pline presate pe cale umeda Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane (¿g. Gaurile practicate in caramizi au o forma prismatica sau cilindrica. micsoreaza durata de uscare. 2 – a si b). sunt perpendiculare pe fata de asezare a caramizii si sunt repartizate uniform. Caramizi pline presate pe cale umeda a – caramida plina. Suprafata totala a sectiunii gaurilor nu depaseste 15% din suprafata de asezare a caramizii.2. Trei caramizi cu grosimea modulata de 88 mm echivaleaza cu patru caramizi de format normal.sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba o granulatie ¿na. o porozitate redusa.2. Tipuri de caramizi B.23 . Caramizile cu grosimea de 88 mm se fabrica numai cu gauri de uscare. caramizile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: .

.sa ¿e respectate dimensiunile standard. in mm Se admit in marime si proportii astfel ca sa nu produca deteriorarea prin umÀarea granulelor de Granule de var in caramizi arse Nu se admit var din caramizile arse.la lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar. in % Granule de nisip sau alte corpuri straine in caramizi cu 7 dimensiuni maxime de. fete: pe celelalte fete: . 8 Nu se standardizeaza Nu se standardizeaza Se admit in masura in care nu sunt daunatoare Cat mai uniforma intr-un Nu se standardizeaza lot . colturi si 2 fete vazute fara stirbituri. se pot umÀa ducand la distrugerea caramizii. 3 4 5 in mm Stirbituri la muchii. mai mari decat cele admise in acest tabel. un sunet dogit ar indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta.Tehnologia meseriei Max. . sa nu contina alte substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete.sa se poata ciopli usor. metalic.numarul maxim fetele vazute 22 40 . pe 1 2 . . in mm 10 15 22 Crapaturi: Nu se admit crapaturi Patrunse pe fata de asezare vizibile cu ochiul liber. la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa suprafete plane. in mm Caramizi insu¿ciente de arse. cu timbru aproape metalic Nu se standardizeaza arse cu un ciocan Absorbtia de apa.numarul 1 3 5 .dimensiunea maxima. Nu se admit 5 8 maximum. la uzura si la actiunea agentilor externi.sa nu contina granule de var mai mari de 2 mm care sub inÀuenta apei. .sa reziste la compresiune. in % Caramizi nearse Nu se admit Jumatati de caramizi. Dupa aspectul exterior. 18 Sa reziste la 15 cicluri Sa reziste la 15 cicluri Nu se admit Min.lungimea maxima. in % Rezistenta la inghet-dezghet Rezistenta la inghet-dezghet EÀorescenta Culoarea 24 . dupa incercarea la umezire a caramizilor Sunetul la lovirea caramizilor Clar. Nu se admit 3 3 maximum. caramizile pline se sorteaza in trei calitati conform tabel 2: Tabel 2 Caracteristica Conditiile de admisibilitate - Calitatea A Calitatea I Calitatea II Strambarea maxima a muchiilor si a fetelor (sageata).

Este interzisa incarcarea si transportul caramizilor in vrac (in gramada) ca si descarcarea prin aruncare. 29 X 14 G. prevazute cu forme si dimensiuni variate.V. in rest au aceleasi dimensiuni ca si caramizile normale. Tabel 3 Tipul caramizii G.P. Exemple de depozitare a caramizilor a – in stive cu cate 200 de caramizi (12 randuri x 16 caramizi + 8 caramizi). 30.3 sunt aratate cateva modalitati de depozitare a caramizilor: Fig. 24.V.6 kgf / dm3. sunt caramizi partial modulate avand modulate una sau doua dimensiuni.P. mm Lungimea +4 -5 +4 -6 +4 -6 +4 -7 +4 -7 Latimea 90 (r3) 115 (r4) 240 +4 -6 140 (r4) 240 (r4) 135 Grosimea 88 (r3) 88(r3) +4 -5 63 (r3) 88 (r3) 88 (r3) In ¿g. se folosesc la executarea zidurilor modulate (ziduri cu grosimea de 10.P.V.P. Caramizile de tip G.). B. dispuse perpendicular pe fata de asezare a caramizilor.M. Caramizi gaurite cu gauri verticale cunt modulate (tipul G. 20. Caramizile de tip G.V.5 G.V.M.25 . Densitatea acestor caramizi este de 1.5 X 24 G.P. 40 cm). Caramizi gaurite cu gauri verticale Sunt de forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane sau reliefate. 19 X 9 G. 29 X 24 190 240 245 290 290 Dimensiunile si abaterile limita. b – in stive cu cate 250 caramizi (15 randuri x 16 caramizi + caramizi) Tehnologia meseriei .) sau partial modulate (G.V.V.2.V.P.2.M. 24 X 11.V. In tabelul 3 sunt prezentate dimensiunile caramizilor cu gauri verticale. 3.

f – caramida tip G.P. Caramida celulara Fig.V. Fig.P. 29 x 24 Pentru o despicare cat mai usoara a caramizilor. c – idem cu gauri ovale. 19 x 9. d – caramida tip G. Din aceasta categorie de caramizi fac parte si caramizile celulare (¿g. b – caramida tip G. comparativ cu cele pline.V.M. scazand cheltuielile de manipulare si transport. 4 sunt prezentate cateva tipuri de caramizi cu gauri verticale: Fig. unele tipuri sunt prevazute cu taieturi partiale (¿g.5 cu gauri rotunde. 24.P.5 x 24. 24 x 11. 7 sunt prezentate alte doua tipuri de caramizi la care suprafata golurilor reprezinta 30% din suprafata de asezare a caramizii. 4. Ca avantaj a folosirii caramizilor gaurite.Tehnologia meseriei . Caramizile cu latime peste 140 mm sunt prevazute cu una sau doua gauri de apucare (¿g.V. Caramida cu 33 gauri verticale In ¿g. 4 – f). O alta categorie de caramizi din aceasta grupa sunt cele cu 33 de gauri verticale (¿g. e – caramida tip G.V. 6) la care suprafata golurilor este de 20% din suprafata caramizii. aranjate pe 5 siruri cu cate 11 gauri.In ¿g. 4 – d si f). Caramizi gaurite cu gauri verticale a – caramida tip G. Ele sunt mai usoare pe aceeasi unitate de volum. 5. 5) prevazute cu gauri patrate cu latura de 1 cm. b – cu 33 gauri in zig-zag 26 .V.P. 7. 6. Alte tipuri de caramizi cu gauri verticale a – cu 27 gauri in T. este faptul ca se face o economie de material de 15%. 29 x 14. Fig.

4. Tehnologia meseriei . Pentru transport se vor folosi containere sau palete. acest tip de caramizi se sorteaza in trei categorii: categoria A.27 . Lamba se imbina cu ulucul dand posibilitatea unei legaturi mai rezistente intre cele doua piese.3. manipularea facanduse cu utilaje cu furca. Tipuri principale de caramizi cu gauri orizontale In tabelul 4 sunt prezentate tipurile si dimensiunile caramizilor cu gauri orizontale: Tabel 4 Lungimea L mm 240 190 365 365 240 240 290 90 240 240 290 115 Latimea l mm 213 70 138 213 138 213 Inaltimea h mm In functie de aspectul exterior. B. Caramizi gaurite cu gauri orizontale Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii si fete plane iar gaurile sunt perpendiculare pe latul caramizii adica sunt prevazute de-a lungul caramizii.2. Fig. pentru ziduri tencuite. Peretii exteriori ai gaurilor trebuie sa aiba minimum 15 mm grosime iar cei interiori vor avea grosimea minima de 8 mm. categoria I si categoria II. Caramizi gaurite cu lamba si uluc Sunt prevazute cu gauri longitudinale si au pe doua dintre muchii lamba (partea iesita in afara a unei piese). 8. utilizata la ziduri aparente. B.2.Incarcarea caramizilor in mijloacele de transport nu se va face prin aruncare.

cu gauri prismatice asezate pe inaltime Dupa dimensiuni. 9. Formatul Lungimea mm 115 115 190 190 115 (190) 172/115 230/115 Latimea mm 60 88 88 88 60 (88:95) 60 (88) 60 (88) Tabel 6 Grosimea g mm 30 30 30 25 60 50 50 Dreptunghiulare Coltare 28 . Tipul caramizii LU 90 LU 60 LU 45 190 290 190 290 190 290 Lungimea mm 90 60 45 Latimea mm 190 190 190 Tabel 5 Inaltimea mm Aceste caramizi se utilizeaza la peretii despartitori. c – tip LU 60 cu gauri prismatice asezate pe lat.2.5.Fig. B. d – tip LU 45. cu gauri prismatice asezate pe inaltime. 9. Placi din argila arsa pentru exterior si interior Se folosesc la executarea placajelor interioare si exterioare si se fabrica in urmatoarele formate (tabelul 6). b – idem cu gauri cilindrice. aceste caramizi se fabrica in trei tipuri mentionate in tabelul 5 si ¿g.Tehnologia meseriei . Caramizi cu lamba si uluc: a – tip LU 90.

Placile-coltar format 115 (190) X 60 (88:95) X 60 se despica pe diagonala fetei cu gauri. Ele se livreaza intr-o singura calitate. Formatele de placi din argila arsa pentru interior si exterior: a – placi dreptunghiulare. C. Tehnologia meseriei .29 . Prefabricate din beton Se obtin prin prelucrarea industriala a betonului. d – idem format 190 x 88 x 25 mm. Materialele prefabricate utilizate in zidarie sunt: blocurile mici din beton cu agregate usoare. ele sunt prevazute cu sant de despicare. Pe spatele placilor pentru placaje sunt prevazute striuri sau pro¿le pentru asigurarea unei bune adeziuni a mortarului de montare. placile utilizandu-se cu jumatatea grosimii lor (¿g 10 a-d).placile dreptunghiulare se utilizeaza la executarea placajelor in camp. g – idem format 230/115 x 60 (88) x 50 mm C. din ¿ecare placa obtinandu-se cate doua coltare.A. precum si blocurile mici siplaci din beton celular autoclavizat (B.). 95 x 60 mm. f – idem format 172/115 x 60 (88) x 50 mm. b – idem format 115 x 88 30 mm. - Fig. e – placi coltar format 115 (190) x (60) 88.placi-coltare utilizate la executarea colturilor si racordarilor suprafetelor placate (¿g. 10 e-g).1. PRODUSE PREFABRICATE Prin prefabricate se inteleg acele produse gata confectionate prin mijloace mecanice. de atelier sau in fabrici urmand ca pe santier sa se faca numai montarea lor. 10. Aceste placi pot avea fata galzurata sau nu. .C. format 115 x 60 x 30mm. c – idem format 190 x 88 x 30 mm.

marca 50. Dupa rezistenta la compresiune se produc 4 marci de blocuri: marca 35.clasa C2 cu densitatea aparenta intre 1. .50 Kf/dm3.clasa C3 cu densitatea aparenta intre 1. Se produc 6 formate principale si sunt prezentate in tabelul 7. Blocurile mici din placi din beton celular autoclavizat (BCA) Betonul celular autoclavizat.80 Kf/dm3. basculare sau aruncare.50 si 1. Golurile sunt dispuse in sens perpendicular fata de suprafata lor de asezare si inchise pe 5 parti. Se interzice incarcarea si descarcarea prin rostogolire. se vor lua masuri de protejare impotriva umiditatii. Tabel 7 Lungimea L mm 440 365 290 365 440 440 Latimea l mm 290 240 240 240 288 140 Inaltimea h mm 138 138 188 188 65 138 Abaterile limita admise la ¿ecare dimensiune a blocului pot ¿ de r 3 mm. Au forma de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane si pot ¿ pline sau cu goluri (cand volumul total al golurilor depaseste 15% din volumul blocului).C. ¿e din cenusa de termocentrala. gips si var cu adaos de pulbere de aluminiu si un detergent. diatomit.clasa C1 cu densitatea aparenta intre 1. Blocurile mici din beton cu agregate usoare se livreaza intr-o singura calitate.1. In tabelul 8 sunt prezentate sortimentele de BCA: 30 . C.Tehnologia meseriei .50 m inaltime. Vor ¿ folosite containere pentru transport. granulit neconcasat sau concasat. ele se impart in 3 clase: . . este o piatra arti¿ciala preparata ¿e din nisip. ciment si var. denumit si gazbeton.30 Kf/dm3.00 si 1.2. Blocurile mici din beton cu agregate usoare In componenta acestor blocuri intra: scoria bazaltica. Dupa densitatea aparenta. au muchii drepte si fete plane iar structura este poroasa si marunta. uneoriaceste blocuri pot ¿ prevazute la cerere cu santuri de despicare. sparturi ceramice. zgura expandata. marca 75 si marca 100.1. Aceste blocuri au o forma paralelipipedica. Depozitarea se face in stive de 1.30 si 1. se vor aseza cu fata plina n sus.1.

1. Depozitarea in santier se face in stive. 11 si tabelul 9. Tehnologia meseriei . cu mufa Tuburi din beton prefabricat. Doicesti si Militari Dupa aspectul exterior. Incarcarea se poate face manual sau mecanizat iar transportul se executa cu autovehicule sub forma de pachete asezate pe gratare sau in stive.Fabrica Sortimentul Lungimea mm Latimea mm 240 240 240 240 240 240 240 240 Inaltimea (grosimea) mm 190 125 63 200 200 125 100 751 Blocuri 490 Placi 490 Placi 490 Blocuri 590 Blocuri 590 Craiova Placi 590 Placi 590 Placi 590 1) se va folosi numai ca placi termoizolante. cu doua canale Lungimea mm 185 ‡185 ‡ 185 (‡ 240 – mufa) 190 380 190 140 Latimea mm 185 Inaltimea mm 290 290 290 240 140 190 Tabel 9 Grosimea peretului mm 20 20 20 29 – 30 29 . Se interzice incarcarea sau descarcarea acestor materiale prin aruncare sau basculare. metalic. Tipul tubului Tuburi din argila arsa. cu un canal Blocuri din beton prefabricat. de sectiune patrata. sunt repezentate cateva tipuri de tuburi si blocuri pentru canale. C.3. fara mufa Tuburi din argila arsa. blocurile din BCA se sorteaza in doua calitati: calitatea A si calitatea I. fara mufa Tuburi din argila arsa. placile se depoziteaza pe cant pentru a impiedica spargerea acestora. sa ¿e bine arse astfel ca in urma lovirii usoare cu ciocanul sa se obtina un sunet clar.31 . In ¿g. de sectiune circulara. asezate pe platforme asigurate impotriva umiditatii prin acoperire cu prelate sau cu folie din plastic. de sectiune circulara.30 Tuburile trebuie sa aiba suprafata regulata. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie Sunt confectionate din argila arsa sau beton si se folosesc la executarea canalelor cosurilor.

R. P. (¿g.Fig. 12 – c).P. (din ipsos cu adaos Fig.P. spumogen.Tehnologia meseriei - .P. F. (din ipsos cu adaos de ciment.T. ciment. Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori Sunt confectionate din ipsos cu adaos de zgura. . se executa din ipsos cu adaos de ciment si rumegus.fasii cu goluri. 11.R.placile pline tip P. se executa din ipsos cu adaos de ciment si zgura. trestie. armate cu trestie.P. se executa din ipsos cu adaos de ciment si rumegus.R. 12 – b). Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie C. Tipurile de fasii folosite: .P. 12. Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori de ciment).fasii pline (¿g.S. P.G. rumegus.G.placile pline tip P.Z.G.G. Lungimea mm 795 795 795 795 795 2620 2620 Latimea mm 395 395 395 395 395 595 595 Grosimea mm 75 75 75 75 75 100 100 Observatii Cu lamba si uluc pe laturile lungi si numai uluc pe laturile scurte Cu lamba si uluc numai pe laturile lungi Cu lamba si uluc pe laturile lungi placile pline tip P. Tabel 10 Sortimentul Placi pline Placi cu goluri Fasii Tipul P.R.P.placile pline dip P.S. se executa din ipsos cu adaos de ciment si zgura. . .T.P.G. tip E.S.Z. (¿g. E. . 32 . tip F. P.Z.P.4.G. se executa din ipsos cu adaos de ciment si spumogen. . P. 12.1. Placile si fasiile se livreaza conform tabelului 10 si ¿g.placile pline tip P. 12 – a).

C. Tipul S. tip stabilit Se executa din talas din lemn de rasinoase.Placile pline au lamba si uluc pe laturile lor lungi si numai uluc pe laturile scurte. au lamba si uluc numai pe laturile lungi. Placile cu goluri. ciment si apa. pe cel mult doua randuri ce se vor separa intre ele cu scanduri. 13 sunt prezentate tipurile de placi de acest gen: Tabelul 12 Tipul P (Solar) S (Nevada monoconcava) T (Nevada biconcava) R60 (Rotalit) R80 (Rotalit) Lungimea mm 180 180 180 ‡ ‡ Latimea mm 180 180 180 Grosimea mm 22 38 38 60 80 Observatii Se monteaza pe otel pro¿lat Se monteaza cu armatura din otel beton - Fig.C.1. Placi din talas cu ciment.C. placile vor ¿ asezate pe grinzi din lemn in spatii acoperite. Se livreaza in tipurile indicate in tabelul 11. Se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la peretii expusi umezelii cu masuri de protectie corespunzatoare. La depozitare.6. Transportul se va face cu autovehicule acoperite in care stivuirea se va face pe cant. Placi presate din sticla pentru constructie Tehnologia meseriei . se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la captusirea peretilor in scopul imbunatatirii caracteristicilor termotehnice. 13. 25 S.1. 50 Lungimea mm 2000 2000 Latimea mm 500 500 Grosimea mm 25 50 C. Placi presate din sticla pentru constructie Sunt folosite la executarea peretilor sau panourilor pentru pereti neportanti interiori sau exteriori. ca si fasiile pline si cu goluri.33 . In tabelul 12 si ¿g. Ele au o forma dreptunghiulara.5.

. D. 13 – d. D. . utilizate la executarea planseelor sau a peretilor. .placi tip R (Rotalit) ¿g. se intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega in ele diverse produse cum ar ¿ legarea agregatelor care intra in componenta mortarelor sau a betoanelor.placi tip P (Solar) ¿g. Lucrarile executate pe baza de lianti aerieni nu sunt rezistente la actiunea apei.Varul pentru constructii Este un liant aerian utilizat la prepararea mortarelor pentru zidarii si tencuieli. in cuptoare speciale.2. . produsi pe cale industriala cum sunt varul. numit var slab.lianti hidraulici sunt cimentul si varul hidraulici care se intaresc atat in mediu uscat cat si in mediu umed.placi tip T (Nevada biconcava) ¿g. Liantii minerali utilizati in cosntructii sunt: . 13 – a. cimentul si ipsosul. Din argila se poate prepara o pasta plastica ce are rol de plasti¿ant. MATERIALE DE LEGATURA (LIANTI) Prin materiale de legatura sau lianti se inteleg materialele care in amestec cu apa. precum si adaos plasti¿ant pentru betoane. liantii se clasi¿ca astfel: . asemenea placilor tip S. Argila Este un liant natural care in amestec cu nisipul si apa da nastere la un mortar utilizat la executarea zidariilor in mediul satesc. se obtine un var de culoare alba-cenusie. in mod uniform pentru ca varul sa nu contina bulgari de var nears. In cazul in care piatra de var contine si alte materiale in afara de calcar. Varul aerian se obtine din calcar (piatra de var).Tehnologia meseriei . de asemenea de forma patrata care se monteaza cu armatura din otel-beton. D.lianti aerieni. 34 .Aceste tipuri sunt urmatoarele: . de forma patrata si cu desen imprimat pe una din fete. varul si ipsosul care se pot intari si nu numai in aer liber.liantii naturali. Dupa modul de intarire. 13 – c.1. de o calitate inferioara. . care se monteaza pe otel pro¿lat. Lucrarile executate pe baza de lianti hidraulici. dupa intarire sunt rezistente la actiunea apei. prin ardere la temperaturi inalte (100 – 1200o). daca este adaugat la mortarele din ciment.liantii arti¿ciali. 13 – b.placi tip (Nevada monoconcava) ¿g. ce se gasesc in natura cum ar ¿ argila.

D. ipsosul se transporta in saci de hartie. serveste la executarea ornamentelor si a lucrarilor ¿ne avand culoarea alba. de calitate superioara. Varul bulgari se transporta in vrac. se obtine un var de culoare alba denumit var gras. Ipsosul de constructie Se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 180 – 200oC si prezinta culoarea alba-cenusie sau galbuie. D. Cimentul Este un liant mineral. in containere sau in saci de hartie bitumata.3. serveste la executarea lucrarilor de stucatura (imitatii de marmura). Varul pasta se transporta in cutii.4. . produs pe cale arti¿ciala prin arderea unui amestec de roci (marne calcaroase) in cuptoare speciale la temperaturi de circa Tehnologia meseriei . Varul pentru constructii se produce in doua calitati: calitatea I si calitatea II.iar cand piatra de var are un continut mare de calcar.3. el va ¿ ferit de umezeala prin depozitare in spatii inchise si pardosite. evitandu-se umiditatea deoarece ipsosul este atacat de aceasta. El se poate pastra in gropi de var acoperite cu un strat de nisip.35 .3. depozitarea facanduse in spatii inchise.var in bulgari numit si var nestins. D. D. se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 900 – 1000oC.3. prevazute cu pardoseli. Priza si intarirea ipsosului incepe dupa 3 – 4 min si se termina dupa 6 – 30 min.3.var pasta numit si var stins. In timpul prizei si intaririi are loc marirea volumului avand loc si o degajare de caldura. Varul se livreaza astfel: .2. D.3.var macinat. ¿ind de culoare alba sau cenusiu deschisa. Ipsosul Este un liant aerian.1. Se utilizeaza la prepararea mortarelor pentru tencuieli si gletuiri. . Pe santier. care se obtine prin arderea gipsului in cuptoare speciale. Ipsosul de stucatura Numit si ipsos de alaunat. D.4. Pentru varul sub forma de bulgari sau var macinat este necesara efectuarea operatiei de stingere. Ipsosul de pardoseli Numit si anhidrit. containere si camioane basculante. Ipsosul de modelat Numit si ipsos albastru.

Cimentul portland cu intarire rapida Se obtine prin macinarea ¿na a unui clincher de compozitie speciala. obtinut prin arderea pana la topire partiala a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime in care predomina oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. D. Acesta se livreaza sub forma unor pulberi ¿ne. pasta de ciment isi pierde plasticitatea iar priza cimentului este insotita de o mare degajare de caldura. numita intarirea cimentului.1.4. se obtine o pasta plastica. rezistentele mecanice cresc repede ceea ce face ca decofrarea sa se poata face dupa 1-2 zile de la turnare. Cimentul metalurgic poate inlocui cu succes cimentul portland. Aceasta pasta trece din stare plastica in stare solida. Trecerea cimentului de la starea platica la starea solida are loc in doua etape: . ale caror simboluri reprezinta valoarea minima a rezistentei la compresiune dupa 28 de zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 15oC.4. Cimentul metalurgic Se obtine prin macinarea ¿na a clincherului portland.4. Se fabrica in doua calitati: RIM 200 si RIM 300 si se caracterizeaza prin aceea ca in primele zile.2. dureaza o perioada mai indelungata si se carcaterizeaza prin faptul ca pasta de ciment devine solida iar rezistenta cimentului creste continuu. 36 . Cimentul portland Se obtine prin macinarea ¿na a clincherului portland. D. D. Acest ciment nu se foloseste la turnarile pe timp friguros deoarece rezistenta in faza initiala si cantitatile de caldura sunt mici.4. impreuna cu un adaos de 20 – 30% zgura granulata de furnal.etapa a doua. sub actiunea apei. prin amestecare cu apa. Prin ardere se obtine produsul numit clincher care prin macinare da nastere la praful de ciment.Tehnologia meseriei .07 cm confectionat din mortar de ciment si nisip dupa 28 de zile. Cea mai importanta caracteristica a cimentului este marca acestuia care se exprima in Kgf/cm2 si arata rezistenta de rupere la compresiune stabilita asupra unui cub cu latura de 7. in perioada rece se foloseste cimentul portland. ca urmare a fenomenelor chimice care se produc in timp. . din care. Se fabrica intr-o singura calitate: M400. Cimentul portland cu adaos de zgura granulata de furnal Se obtine dintr-un amestec de clincherului portland si 6 . D.4.3.1400oC.15 % zgura granulata de furnal si se fabrica in doua calitati: PZ 400 si PZ 500 folosinduse la turnarea elementelor din beton cu decofrare rapida.prima etapa numita priza cimentului dureaza cateva ore (in functie de sortul cimentului). motiv pentru care. Acesta se fabrica in doua calitati: P400 si P500.

La ce se folosesc placile de argila arsa? 13. La ce se folosesc placile din talas cu ciment. DEPOZITAREA CIMENTULUI Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu greutatea de 50 de kg pe care se marcheaza calitatea si simbolul acestuia. Se produce intr-o singura calitate: PA 300 si se foloseste la prepararea betoanelor si mortarelor pentru pardoseli cu un aspect deosebit. Ce modalitati de fabricare a caramizilor cunoasteti? 8. Ce calitati trebuie sa indeplineasca agregatele minerale pentru a se putea obtine o calitate cat mai buna a betonului si mortarului? 4. Pardoseala este ridicata la minimum 0.30 m deasupra solului. Care este granulatia sorturilor de agregate ce rezulta in urma sortarii? 2. Intrebari: 1. Intre stive si peretii exteriori ai depozitelor se va lasa un spatiu liber de circa 0. Care sunt caracteristicile caramizilor? 9. Sacii de ciment suprapusi pe cel mult 10 randuri. Ce calitati trebuie sa indeplineasca piatra naturala pentru constructii? 7. Pe santier. Cimentul alb Se obtine prin macinarea ¿na a clincherului portland de culoare alba. amestecat cu gipsul necesar pentru reglarea timpului de priza. Unde se face depozitarea agregatelor in santier? 5. Care sunt dimensiunile caramizilor normale? 10. Ce se intelege prin piatra fasonata? 6. Care sunt liantii pe care ii cunoasteti ? 16. 14). La intelegerea intre producator si bene¿ciar. Care sunt avantajele pe care le prezinta caramizile gaurite? 11.D 4. cu pardoseli duble. Care sunt caracteristicile caramizilor cu lamba si uluc? 12.5. izolate impotriva umiditatii. Care este componenta betonului celular autoclavizat (BCA)? 14. cimentul se poate livra si in vrac. Din ce se obtine varul? Tehnologia meseriei .37 . Care sunt liantii ce impreuna cu apa si cu agregatele naturale dau nastere la mortar si beton? 3. E.50 m iar intre stive se va lasa spatiu de circulatie (¿g. Cimentul este aprovizionat pe santier in vagoane sau autocamioane acoperite. Cimentul livrat in vrac se depoziteaza in magazii sau in silozuri. tip stabilit? 15. cimentul se depoziteaza in magazii inchise.

A / F 2. Sa ¿e omogena. Cea mai folosita tehnologie pentru fabricarea caramizilor normale 38 . Sa se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului.17. Sa ¿e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii. A /F 4. Din ce se obtine cimentul metalurgic si in cate tipuri se fabrica? 29. Din ce se obtine si la ce se foloseste cimentul ? 20. Sa aiba un sunet clar la lovitura. Ce avantaje prezinta caramizile gaurite fata de cele pline? 23. fara cuiburi sau puncte de pamant. In functie de rezistenta la compresiune. In cate calitati se fabrica cimentul portland cu intarire rapida si dupa cate zile se poate face decofrarea? 28. Cum se obtine cimentul portland si prin ce se carcaterizeaza acesta? 27. care sunt cele patru marci de blocurile mici din beton cu agregate usoare? 24. Masurarea agregatelor se face prin calcularea volumului de depozitare sau transport (¿guri de agregate. La ce se foloseste ipsosul ? 19. In ce se ambaleaza si cum se depoziteaza cimentul? TEST DE AUTOEVALUARE 1 La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul a¿rmatiei (A = adevarat. liantii si apa.) A / F 6. Care sunt materialele din care se executa placile si fasiile de ipsos pentru peretii despartitori? 25. Care sunt cele doua etape prin care cimentul trece de la starea plastica la starea solida ? 21. A / F d. fara puncte de alterare. A / F c. Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a. Care este cea mai importanta caracteristica a cimentului? 22. Granulatia nisipului este de la 0 – 10 mm. Sa ¿e poroasa si sa nu prezinte ¿suri. Ce se intelege prin marca cimentului? 26.Tehnologia meseriei . A / F 7. A / F e. silozuri. curata. Pentru scurgerea apei din agregate acestea sunt depozitate pe o platforma orizontala. Balastul are o granulatie cuprinsa intre 10 – 100 mm. F = fals): 1. A / F 3. A / F 5. In componenta mortarelor si betoanelor intra agregatele naturale. bene ale mijloacelor de transport etc. A / F b. Sub cate forme se poate livra varul ? 18.

Cea mai importanta caracateristica a cimentului este marca acestuia care se exprima in Kg/cm2 si arata rezistenta de rupere la intindere stabilita asupra unui cub cu latura de 10 cm confectionat din mortar de ciment si nisip dupa 5 zile. 2F.39 . 5A. 10c A. 6c F. A / F e.00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 25oC. Fasonarea caramizilor se poate face manual sau mecanic. Sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba o granulatie ¿na. 10e A. 8c A. Sa se poata ciopli usor. 10a A. Sa nu contina granule de var mai mari de 10 mm care sub inÀuenta apei se pot umÀa ducand la distrugerea caramizii. A/F c. 8e F. Caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de circa 100oC. 11. A / F 9. lucru care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o omogenizare cat mai buna. metalic. precum si cu apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare. 6a A. 6d A. la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa suprafete plane. sa nu contina alte substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete. La lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar. Dimensiunile caramizilor normale sunt 6 x 12 x 25 cm. Prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte materiale pentru imbunatatirea caracteristicilor argilei. 6e A. b. A / F c. 11A. 12F Tehnologia meseriei . 8b A. Materialele de legatura se numesc lianti care in amestec cu apa se intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega intre ele diverse produse. fara crapaturi sau goluri si o culoare uniforma. A / F e. sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse procesului fortat de uscare in uscatorii speciale. A / F d. 10b F. Extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu grosimea de circa 1. Pentru fabricarea caramizilor se trece prin urmatoarele faze: a. la uzura si la actiunea agentilor externi.este procedeul manual cu ajutorul tiparelor. 10d A. un sunet dogit ar indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta. A / F 12. A / F b. o porozitate redusa. A / F 10. Raspunsuri: 1A. A / F d. 4F. 8d A. A / F 8. 6b F. Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii va ¿ fasonata in caramizi. Sa reziste la compresiune. Caracteristicile caramizilor sunt: a. 3F. 9F. Uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare. 7F. 8a A.

H. c. B. C. dispozitive. unelte etc. nivelarea si compactarea terenului. Lucrari ajutatoare. Lucrari de executie propriu-zise. Urmareste modul de executie a: a. Stabileste ordinea si termenele in care se vor aduce pe santier echipele de mucnitori de alte specialitati.Tehnologia meseriei . instalatii. b. Instruirea echipelor de lucru in activitatea speci¿ca. Stabileste ordinea si termenele in care se vor executa lucrarile. e. b. E. Urmareste modul de punere in practica a proiectului de organizare a lucrarilor de zidarie si tencuieli: a.TEST DE EVALUARE PRACTICA (VA AVEA LOC IN SANTIER) A. F. d. D. scule. Veri¿carea mijloacelor de munca (masini. Veri¿carea materialelor si a elementelor auxiliare. d. G. Curatirea. Stabileste constructiile provizorii si instalatiile necesare. Urmareste modul cum conducatorul punctului de lucru isi pune in practica sarcinile de serviciu: a. Lucrarilor pregatitoare. Urmareste modul in care sunt puse in practica metodele de lucru . Stabileste ordinea in care se vor aduce utilajele (manuale si mecanizate). Urmareste modul in care frontul de lucru este impartit pe zone.). I. Stabileste ordinea de aprovizionare cu materiale. b. Studiaza modul cum este intocmit un proces tehnologic. 40 . Studiaza modul cum este intocmit un plan calendaristic. Studiaza modul de intocmire a unei ¿se tehnologice. c. utilaje. Urmareste modul in care echipele de muncitori sunt repartizate pe punctele de lucru. c.

INSTRUMENTELOR. UTILAJELOR SI INSTALATIILOR ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD NOMENCLATOR 7122. UNELTELOR. INTRETINEREA SI CURATAREA SCULELOR. MASINILOR.2. PREGATIREA. EXPLOATAREA.1 Tehnologia meseriei .41 .TEHNOLOGIA MESERIEI MODUL 3: IDENTIFICAREA.

utilaje si instalatii care. utilaje si instalatii care usureaza foarte mult efortul ¿zic al muncitorilor. scule. rolul acestora precum si cateva modalitati de curatare si pastrare. masini. Ruleta. 2. sunt prezentate aceste instrumente. petele de murdarie vor ¿ sterse cu o carpa moale ce nu va zgaria scala gradata a ruletei dupa care se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in. se utilizeaza la masurarea lungimilor. Deoarece in domeniul constructiilor se lucreaza cu tolerante mai mari decat in alte domenii (domeniul mecanic etc) unitatile de masura cel mai des folosite sunt centimetrul si metrul (simbolizat m). unelte. utilaje si instalatii.2. cm si m. 42 . 3. unelte. masini. scule. 15. se pot identi¿ca urmatoarele instrumente.Tehnologia meseriei . inainte de inceperea lucrului. Se va pastra in cutii sau pe rafturi fara a suporta greutatea altor obiecte. o panglica metalica cu dimensiuni de 1. 20. La fel ca metrul. LNTRODUCERE Domeniul Constructiilor se bucura de o larga varietate de instrumente. Este gradata in mm. confectionat din lemn. muncitorii trebuie sa ¿e capabili sa-si stabileasca intreaga gama de dotari necesare chiar din momentul in care el studiaza proiectul de executie. 50 m. scule. este utilizat la masurarea dimensiunilor.A. Metrul. B. unelte. Se va pastra in cutii speciale. In functie de lucrarile ce urmeaza a se executa. Este gradat in milimetri (cu simbol mm) si centimetri (cu simbol cm). In ceea ce urmeaza.1. Dupa lucrarile care se executa. plastic sau metal. 10. trebuie pregatite iar la terminarea operatiilor. Dupa terminarea lucrarilor. 25. petele de murdarie vor ¿ sterse cu o carpa moale ce nu va zgaria scala gradata a metrului. trebuie curatate. masini. 5. INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL B. B. La terminarea lucrului.

este o panglica din otel divizata in aceleasi dimensiuni ca ruleta si se foloseste la masurarea dimensiunilor mai mari. In cazul pauzelor lungi in activitate.4. plastic sau metal. este un instrument de veri¿care a orizontalitatii si verticalitatii ce se bazeaza pe stabilitatea unei bule de aer introdusa intr-un tub transparent montat intr-o forma paralelipipedica din lemn. Firul cu plumb sau cumpana. Are dimensiuni cuprinse intre 10.3. B. astfel incat sa nu se deformeze. se foloseste la trasarea si veri¿carea liniilor drepte si a suprafetelor plane precum si la nivelarea stratului de tencuiala. 50. Se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si lucreaza pe principiul vaselor comunicante La terminarea lucrului. Furtunul de nivel. 25. Bolobocul. Este confectionat dintr-un dulap de brad uscat si rindeluit. muncitorul va sterge petele de murdarie cu o carpa moale ce nu va zgaria geamul transparent al tuburilor de sticla dupa care se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in. La terminarea operatiilor se va spala. este folosit la veri¿carea verticalitatii si se compune dintr-o sfoara de care este agatata o greutate. se va elimina apa din furtun. Are lungimea de 1-4 m iar sectiunea de 4x15 cm. alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-20 m. Dreptarul. 100 m. La terminarea lucrului.5.43 . 15. Furtunul este umplut cu apa ce ajunge pana la nivelul celor doua tuburi din capetele lui. La terminarea veri¿carilor. se vor sterge petele cu o carpa moale atat de pe furtun cat si de pe tuburi. Panglica de otel. prevazut la ambele capete cu tuburi transparente. dupa care se va inchide intr-o cutie speciala .B. B.6. 20. B. se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se proteja impotriva oxidarii (ruginirii) B. Se va pastra in cutii sau pe rafturi fara a suporta greutatea altor obiecte. zidarul va sterge greutatea ¿rului cu o carpa moale si o va pastra intr-o cutie speciala. se va sterge cu o carpa uscata dupa Tehnologia meseriei .7.

foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit.Tehnologia meseriei . Mistria. foloseste zidarului. Coltarele din metal se vor proteja cu o pelicula ¿na de ulei de in. (echerul. B. se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va aseza perfect dreapta pentru evitarea modi¿carilor de forma. 44 . La sfarsitul lucrarilor se va spala.1.care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modi¿carilor de forma. pentru a pastra si veri¿ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida. intre abstecuri se intinde o sfoara iar dupa executarea ¿ecarui rand de zidarie.9. Abstecul. pentru aruncarea mortarului pe perete . Se confectioneaza din lemn. se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in dupa care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modi¿carilor de forma. serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi. se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in si se va pastra intr-o cutie speciala.8. ea se ¿xeaza la capete cu ajutorul unor scoabe putand ¿ mutata la ¿ecare rand sau la mai multe randuri de caramizi.10. B. sfoara se muta pe randul urmator. La sfarsitul zilei. Este confectionata din tabla subtire din otel prevazuta cu un maner din lemn. se va sterge cu o carpa uscata. SCULE SI UNELTE FOLOSITE IN ZIDARIE SI TENCUIELI C. C. B. La terminarea lucrului se va spala. se va spala. Se confectioneaza dintr-o scandura pe care sunt insemnate randurile de caramida si rosturile dintre acestea. ghiunia. vinciul) serveste la veri¿carea si trasarea unghiurilor drepte. Coltarul. Sfoara. metal sau material plastic.

b. Este confectionat din otel si este prevazut cu o coada din lemn. C. Ciocanul zidarului. Canciocul. Dupa terminarea lucrului se va proceda la fel ca in cazul mistriei C.C. Este din acelasi material si forma precum canciocul dar este prevazuta cu o coada lunga. c. beton etc.45 . prevazuta cu un maner din lemn.2. pentru rosturi drepte. pentru rosturi rotunde. se folosesc la aranjarea formei rosturilor create intre caramizi. se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul stationarilor mai indelungate se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in. partea metalica se va spala. La terminarea lucrului partea metalica se va spala. var. rostuitor dublu pentru sporirea productivitatii. ciment . d. La terminarea lucrului. folosit la taierea si cioplirea caramizilor. Este confectionat din tabla de otel. sub forma unei cani.5. baterea cuielor etc. rostuitoarele pot ¿: a.). pentru rosturi iesite. pietrelor.3. la tencuit pentru aruncarea mortarului pe perete precum si la pregatirea unor materiale in cantitati mici. Tehnologia meseriei . In functie de forma pe care o au. este de forma unui cancioc prevazut cu o coada lunga folosit la manipularea mortarului pe zid precum si la alte manevre cu materiale (nisip .4. C. foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zid. Lopata-cancioc. Rostuitoare. se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul stationarilor mai indelungate se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in.

se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul unei perioade mai mari de stagnare. folosita la prelucrarea placilor din BCA pentru obtinerea unei suprafete ¿ne. 46 . Este confectionat din otel si este prevazut cu o coada din lemn. Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa uscata. se spala.C. La terminarea operatiilor.10.8. C.6. Este confectionata din scandura prevazuta cu un maner. se va unge cu o pelicula ¿na de ulei de in. este folosit la manipularea varului pasta. Scula de canelat blocuri din BCA. C.Tehnologia meseriei . C. se foloseste la tesirea muchiilor placilor din BCA. Canciocul mare. Burghiu. Are forma rindelei pentru lemn si cu acelasi principiu de functionare.7. se sterge si se pastreaza pe suprafete drepte. partea metalica se va spala. se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea.9. se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va pastra in cutii speciale. are forma unei placi indoita la capete. Drisca de slefuit blocurile din BCA. La terminarea lucrului. a mortarului etc. C. Rindea pentru tesit muchii. capete care prin ascutire devin cutite ce au rolul de a taia caneluri in blocurile din BCA. La terminarea lucrului. se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare. pentru prelucrarea placilor din BCA se foloseste la practicarea gaurilor precum si la sciuptarea anumitor forme in blocurile din BCA.

se sterge cu o carpa uscata. Tehnologia meseriei . C. se sterge cu o carpa uscata. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner.14. La sfarsitul lucrului se spala. Rindea pentru placi. Farasul. La terminarea lucrului. C. se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.5 cm. se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare.13. se foloseste la punerea pe ea a mortarului de unde se ia cu mistria si se arunca pe tavan sau pe perete. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn.11.47 . La terminarea lucrulu. se foloseste la asternerea mortarului pe pereti incepand de jos in sus la o grosime de 1-1. La sfarsitul lucrului. este folosit la aruncarea pe suprafata de tencuit a mortarului. partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea . Este confectionat din tabla prevazuta cu manere. se spala. se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare. C.12. se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea.Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa uscata. C. se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare. partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea. Se confectioneaza dintr-o scandura in care sunt practicate canale in care se vor monta cutite metalice prevazute cu zimti. Mahalaua patrata. se foloseste la inasprirea suprafetelor din BCA pentru a face ca la tencuit mortarul sa aiba o aderenta mai buna la suprafata. se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. Mahalaua lunga.

Dupa folosire. Peria din plastic. sunt confectionate din lemn sau metal si folosesc la netezirea tencuielilor la colturile interioare sau exterioare.Tehnologia meseriei . se spala si se pastreaza la loc uscat. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn. C. C.16. serveste la netezirea tencuielilor intre stalpisori unde latimile de prelucrare sunt mult mai mari.17. Dupa folosire. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn. Este confectionata din ramuri subtiri si drepte de mesteacan sau din material plastic. Dreptarele speciale de colt. Drisca. sterg si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. C. ramanand o suprafata zgrumturoasa. La sfarsitul lucrului.18. se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. La sfarsitul lucrului. se spala.15. C. C.19.C. se spala se. se foloseste in cazul tencuielilor stropite. se spala. La sfarsitul lucrului.20. Drisca pro¿lata. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul lucrului. sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. se spala se. serveste la netezirea tencuielilor care necesita o ¿nisare mai buna precum si la gletuire dar cu ajutorul ei se obtin anumite pro¿le a suprafetelor de tencuit. Drisca dreptar. 48 . foloseste la aplicarea stratului vizibil de tencuiala prin aruncare. se spala si se pastreaza la loc uscat. serveste la netezirea tencuielilor ¿nisare mai buna precum si la gletuire. Matura.

Rascheta cu dinti: se foloseste la obtinerea unei tencuieli cu santulete (orizontale si verticale) numite tencuieli piaptanate sau raschetate. Daltile. C. Prin rotirea manivelei. se va aplica o pelicula ¿na de ulei de in. La terminarea lucrului. pentru obtinerea unui aspect rugos uniform (imita blocurile din piatra). de forma unei cutii.24. se vor sterge cu o carpa uscata dupa care se vor pastra in cutii speciale . Sunt confectionate din otel special pentru a rezista la uzura. se va aplica o pelicula ¿na de ulei de in pe partea metalica. Buciarda. se sterge iar daca perioada de stationare este mai mare. prevazuta cu o perie circulara la interior. se spala.25. C. se vor sterge cu o carpa uscata dupa care se vor pastra in cutii speciale .23. este un ciocan prevazut cu dinti mai mici sau mai mari cu care se prelucreaza tencuiala prin lovire. Tehnologia meseriei . datorita vitezei de rotatie. C. Nivelul mortarului in toba (tambur) va ¿ la jumatate. La terminarea operatiilor. ¿rele periei ating stratul de mortar si. se va aplica pe partea metalica o pelicula ¿na de ulei de in.21.49 . si o manivela exterioara. C. Dispozitivul pentru stropit.22. La terminarea lucrului. este confectionat din tabla. mortarul este aruncat sub forma de stropi pe perete. se sterge iar daca perioada de stationare este mai mare.C. La terminarea lucrului. se spala si se sterge iar daca perioada de stationare este mai mare. pentru ascutirea sculelor taietoare. Pilele. utilizate la cioplirea pietrelor si sunt confectionate din otel special pentru a rezista la uzura. La terminarea operatiilor. se spala.

Dupa o zi de munca.31. C. C. roaba se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata. C. C.29. Se confectioneaza din tabla de otel prevazuta cu cateva gauri la care se ataseaza o coada din lemn.C.28. Sunt executate din ¿re de sarma otelita iar la terminarea lucrarilor se pastreaza in rafturi sau in cutii.26. cimentului. se va sterge cu o carpa dupa care o va proteja cu o pelicula ¿na de ulei de in. Roaba. se va spala prin frecare cu o perie de sarma iar resturile de moluz vor ¿ depozitate in locuri special amenajate. din scandura. executata din lemn si folosita la transportul manual al materialelor. C. se foloseste la transportul materialelor. La sfarsitul zilei. se utilizeaza la la manipularea varului-pasta. partea metalica se va spala. se va sterge cu o carpa dupa care o va proteja cu o pelicula ¿na de ulei de in. La sfarsitul zilei. folosita la amestecarea varului precum si la prepararea mortarului si betonului. Targa. mortarului. Periile. din tabla prevazuta cu o coada din lemn. Sapa de var. cu doua compartimente folosita la prepararea si depozitarea mortarului. de sarma folosite la curatarea suprafetelor. partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie 50 . La sfarsitul lucrului. pamantului etc. La sfarsitul lucrului partea metalica se va spala.Tehnologia meseriei . Lopata. se va spala prin frecare cu o perie de sarma iar resturile de moluz vor ¿ depozitate in locuri special amenajate. agregatelor.27. Varnita. confectionata din tabla pe o roata din cauciuc.30.

1000 si 2000 ml si se utilizeaza la manipularea materialelor in vrac. este o cutie cilindrica decupata in fata si prevazuta cu maner. La terminarea lucrului.51 . partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie. Caruciorul de materiale. partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie .34.C.175 mc si se foloseste la transportul materialelor in santier. La terminarea unei zile de munca. Are capacitatea de 0. C.35. C.33. partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie Tehnologia meseriei . scafa se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata. tomberonul se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata. conteinarul se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata. C. BCA. Scafa metalica. folosit la transportul si ridicarea materialelor prin manipularea lui cu ajutorul macaralei (caramizi.32. Tomberonul. Dupa o zi de munca. La terminarea lucrului. este o cutie metalica ce poate ¿ rasturnata in jurul axei celor doua roti metalice. Are capacitati de 500. saci etc). foloseste la transportul materialelor. Conteinarul. partea metalica se protejeaza cu o pelicula ¿na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie. caruciorul se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata. Este confectionat din tabla pe un cadru metalic sprijinit pe doua roti din cauciuc.

Toba este actionata de un motor termic. antrenat de un reductor pus in miscare de un motor electric de 7.2. transportul si aplicarea mortarului pe suprafetele de tencuit. se compune dintr-o toba dublu tronconica montata pe sasiul unui autovehicul. Autobetonira are capacitati de 3 sau 6 mc (metri cubi). De la locul de descarcare materialele se incarca in bena dupa care se pot transporta cu un carucior pana la macara. De curatare. Se foloseste la prepararea si transportul mortarului si betonului la distante mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca in timpul mersului componentele mortarului sau betonului. D. Masina de tencuit. altul decat cel folosit la deplasarea autovehiculului. ¾ sita vibranta pentru retinerea particulelor mai mari de 15 mm.36. D. se va ocupa soferul-mecanic ce deserveste autobetoniera.C. ¾ pompa cu doua pistoane. Benele verticale. Ea se compune din: ¾ malaxor cu palete pentru amestecarea mortarului. La terminarea lucrului benele sunt spalate cu apa si peria de sarma iar in cazul stationarilor mai indelungate. lucru ce nu permite intarirea materialului transportat.1.Tehnologia meseriei . 52 . folosita la transportul mortarului. MASINI UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE SI TENCUIELI D. La partea inferioara sunt prevazute guri de descarcare. sunt protejate anticoroziv si depozitate in locuri ferite de umezeala.5 kw. Autobetoniera. Pentru manipulare ele se agata in carligul macaralei cu ajutorul cablurilor din otel. ¾ omogenizator pentru asigurarea Àuiditatii mortarului. pentru ridicarea mortarului sau betonului cu ajutorul macaralelor. se foloseste la prepararea. intretinere si exploatare.

Masina se foloseste in cazul cantitatilor mari de lucrari iar deplasarea se face prin tractare. Transportorul mobil cu banda.4. Dupa executarea tencuielilor. masina de tencuit se va spala interzicandu-se cu desavarsire lasarea mortarului pe peretii buncarului . pentru a realiza un strat impermeabil la suprafata betonului. Agregatul de torcretat. ¾ furtun prevazut cu un injector. Deplasarea se face prin tractare . Dupa terminarea operatiei de torcretare. Are lungimea benzii de 15 m pe o latime de 500 mm. Agregatul de torcretat se compune din: ¾ aparatul de torcretat. ¾ injector pentru aplicarea mortarului pe perete . La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de productie. Granulatia componentelor mortarului nu va depasi 5 mm. D. este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de intretinerea si repararea masinii. Se compune din: ¾ covor din cauciuc pe care se aseaza materialele. pentru a turna panze subtiri sau pentru a repara elemente de constructii din beton armat deteriorate. La constatarea unor defectiuni ce au aparut in timpul procesului de productie.53 . acopera suprafetele betonului cu un strat subtire de mortar de ciment pentru a corecta defectele aparute in timpul turnarii. se anunta seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de intretinerea si repararea agregatului. ¾ rezervor de apa. D. Tehnologia meseriei . se foloseste la transportul materialelor varsate sau in bucati pe orizontala sau in plan inclinat. Viteza de proiectare a amestecului umed este de 90-100 m/s. ¾ dispozitiv pentru curatire cu aer. ¾ compresor.3.¾ compresor pentru producerea aerului comprimat. ¾ rolele pe care circula banda. agregatul se va spala interzicanduse cu desavarsire lasarea mortarului sau betonului pe peretii.

Transportul se face pe orizontala. benele vor ¿ maturate si spalate iar de intretinerea autocamioanelor se vor ocupa soferi deserventi. ¾ dispozitiv de inclinare a sasiului. 5. Autocamioanele. 54 . se curata toate piesele componente ale benzii transportoare iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga. 2. piesele vor ¿ protejate cu o pelicula ¿na de ulei de in. piesele vor ¿ protejate cu o pelicula ¿na de ulei de in. Dupa aprovizionare. jgheab metalic. Are o lungime de 3-5 m si turatie a arborelui elicoidal de 60 -200 rot /min. se curata toate piesele componente ale transportorului iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga. gura de descarcare la celalalt capat al transportorului. Se compune din: 1. Dupa terminarea lucrului. D. montate pe un sasiu cu bena utilizata la incarcarea materialelor.5. Transportorul elicoidal. 3. arbore tubular pe care se sudeaza o banda elicoidala (melc). Deplasarea se face prin tractare.¾ tambur de actionare a benzii manevrat de un reductor pus in miscare de un motor electric. Au sistem de deplasare propriu prevazut cu toate instalatiile nece-sare. inclinat sau vertical. ¾ platforma basculanta (auto-basculante). transporta materialele de la fabrici la depozitele ¿rmelor si de aici pe santier la punctele de lucru. mecanism de actionare a melcului. se intrebuinteaza la transportul continuu al materialelor pulveru-lente pe distante mici. ¾ sasiul transportorului este o constructie sudata. 6.6. palnie prin care se face incarcarea materialului.Tehnologia meseriei . lagare de sprijin pentru arbore. Ele pot ¿ cu: ¾ platforma ¿xa. 4. D. Dupa terminarea lucrului.

folosit la debitarea materialului lemnos si a materialelor de zidarie. folosite la transportul materialelor in vrac (var. sunt platforme montate pe roti si pot ¿: ¾ ¿xe (treilare) utilizate la transportul sarcinilor grele si voluminoase. D. incarcator etc). Cimentrucul este o smiremorca pentru transportul materialelor in vrac. D. screper. Circularul. Tehnologia meseriei .9. Pe tractoare se pot monta diferite echipamente ce dau posibilitatea mecanizarii lucrarilor de terasamente (buldozer.10. ¾ motor electric prevazut cu o fulie. ¾ basculabile. Se compune din: ¾ cadru metalic. Remorcile.7. De spalarea si intretinerea tractorului se va ocupa tractoristul. ¾ senile. ciment etc). sunt folosite la remorcarea diferitelor masini.8. benele si platformele remorcilor vor ¿ maturate si spalate iar intretinerea va ¿ facuta de catre soferul deservent. Tractoarele. Semiremorcile. utilaje si instalatii care nu au sistem de deplasare propriu.55 . Sistemul de deplasare poate ¿ pe: ¾ roti. Dupa aprovizionare.D. D.

11.1. La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de productie. Se va matura si transporta rumegusul iar de partea de intretinere se va ocupa mecanicul de intretinere ce deserveste santierul. La terminarea lucrului se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va pastra intr-o cutie speciala. debitarea materialelor. 750. se foloseste la prepararea mortarului asigurand o amestecare uniforma si rapida. Betoniera (malaxorul). UTILAJE PENTRU CONSTRUCTII E. Dupa terminarea procesului de malaxare. 500.1200. D. ¾ dispozitiv pentru stabilirea distantelor de debitat ¾ dispozitiv de siguranta. slefuirea suprafetelor. Este prevazut cu un disc abraziv de duritate mare.Tehnologia meseriei . 56 . beton. La terminarea lucrului. D. 2500 l (litri). folosita la practicarea gaurilor in diferite materiale (lemn. Capacitatea betonierelor poate ¿ de 100.12. Polizorul manual.¾ panza de circular. se va demonta burghiul dupa care se va pastra intr-o cutie speciala. se va sterge cu o carpa uscata. resturile de mortar sau beton vor ¿ spalate de pe peretii betonierei. Se compune dintr-o cuva actionata de un motor electric prin intermediul unei coroane dintate. Masina de gaurit cu percutie. este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de intretinerea si repararea betonierei. E. metal etc). utilizat la ascutirea sculelor. Descarcarea se face manual cu ajutorul unui volan. 250.

se va ocupa macaragiul deservent care va ¿ autorizat Tehnologia meseriei . Macaraua este deservita de un macaragiu autorizat iar daca zidarii au si cali¿carea de legator de sarcina.57 .2. ¾ cabina de comanda. Macaraua turn. Se compune din urmatoarele subansamble: ¾ platforma ¿xa. De curatarea si intretinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent. ¾ turnul macaralei. De curatarea si intretinerea automacaralelor. ¾ mecanismul pentru ridicarea sarcinii. sunt macarale montate pe un sasiu de autovehicul ce asigura o deplasare rapida. Automacaralele au capacitati de ridicare de peste 100 t (tone) si inaltime de ridicare pana la 50 m. ¾ mecanismul pentru inclinarea bratului. E. pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor in carligul de macara precum si la transmiterea semnalelor de dirijare. ¾ platforma rotitoare.3. ¾ mecanismul pentru rotirea si deplasarea macaralei. Actionarea mecanismelor macaralei se face de la motorul autovehiculului sau de la un motor montat separat pe platforma rotitoare a macaralei. Automacarale. Ridica sarcini intre 5-10 t (tone).E. ¾ aparatajul pentru comanda si reglarea macaralei. asigura transpotrul pe orizontala si verticala a elementelor de constructii. ¾ bratul sau sageata macaralei.

ambalate sau in vrac. Se compune din: • cadrul inferior. constituita dintr-un troliu actionat de un motor electric. De curatarea si intretinerea incarcatoarelor se va ocupa mecanicul deservent.4. F. • accesorii. ¾ Ascensorul de materiale si persoane se foloseste pentru inaltimi mari si sarcini pana la 75t. • turnul sau catargul de ridicare. se curata prin stergere cu o carpa. • platforma de incarcare transport. ¿e prin stivuire folosindu-se pentru acest scop de o cupa sau de un sistem de furci. E. dupa care se va proteja cu o folie din plastic impotriva intemperiilor. La terminarea lucrului. Ascensorul.1. 58 . INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F. executat in doua tipuri: ¾ Ascensorul de materiale folosit pentru inaltimi mici si sarcini intre 150-750 kg. Incarcatoare Sunt masini autopropulsate care executa manipularea materialelor sub forma de bucati. Este destinata sarcinilor mici ce urmeaza a ¿ plasate la golurile din pereti.Tehnologia meseriei .E. • tronsoane. Macaraua fereastra. • mecanismul de actionare. le transporta pe orizontala pe distanta mica dupa care le depun ¿e prin cadere.5.

• cablu de ridicare a sarcinii. Troliile. • limitator de cursa. ¾ dispozitive de ancorare. ¾ catarg. F. sunt mecanisme pentru transportul pe verticala sau orizontala a sarcinilor putand lucra independent sau in componenta unor masini de ridicat. ¾ contragreutati deplasabile. • mecanism de actionare.59 . ¾ tronsoane. Ele pot ¿ actionate manual sau mecanic. ¾ cabina. • sistem de franare. este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul de intretinere.3. Schele sunt constructii cu carecter provizoriu dar de care depinde buna desfasurare a procesului de productie a lucrarilor de pe santier. este anuntat seful punctului de lucru.2. ¾ Troliul mecanic (1t) se compune din: • sasiu. se va curata platforma pentru materiale si persoane iar in cazul in care se constata ca au aparut defectiuni. • coroana dintata solidarizata pe toba. F.Se monteaza la exteriorul cladirii si se compune din: ¾ mecanism de actionare. • manivele. ¾ statie de baza. Ele se Tehnologia meseriei . La terminarea lucrului. La terminarea lucrului se va curata prin spalare si stergere iar in cazul in care se constata ca au aparut defectiuni. ¾ Troliul manual se compune din • toba din tabla sudata.

¾ draglina pentru manipularea agregatelor. ¾ Schele confectionate pe santier (nedemontabile) a caror fasonare si montare se executa pe santier. Dozarea apei. piulite etc.executa din piese de lemn sau metal astfel asamblate incat sa asigure la nivelul dorit platformei de lucru care sa permita circulatia muncitorilor si depozitarea materialelor. cimentului sau varului se face automat iar dozarea agregatelor se face manual. Sunt instalatii complexe pentru prepararea mortarelor si betoanelor in cantitati cuprinse intre 15. se curata si se protejeaza cu substante anticorozive iar elementele de legatura (bratari. ¾ dozator de agregate. Statiile de betoane si mortare. Se impart in doua categorii.000 si 100. suruburi. La terminarea lucrarilor. ¾ contor de apa montat in instalatie de apa.Tehnologia meseriei . ¾ transportor cu melc. F. Statia este deservita de catre un mecanic specializat care se ocupa atat de prepararea betonului si mortarului cat si de intretinere si reparare. ¾ centrala de abur pentru lucrul pe timp friguros. Partile componente ale unei astfel de statii sunt: ¾ malaxorul care transporta si malaxeaza agregatele. ¾ Schele de inventar (demontabile).000 mc/an.4. ¾ siloz ciment sau var. la care piesele componente sunt tipizate si executate in ateliere specializate ramanand ca la punctul de lucru sa ¿e numai montate.) sunt pastrate in ulei ars pentru a se impiedica oxidarea. schelele se demonteaza. 60 . ¾ dozator de ciment sau var.

Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica? 15. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare cantitati mai mari? Tehnologia meseriei . Cu ce se transporta mortarul de la statia de betoane la punctul de lucru? 13. Plesoianu. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului? 11. Constantinescu. La ce foloseste ¿rul cu plumb? 5. C.autori: V.61 . Seritan. Constructii si tehnologia lucrarilor . Ceusesc. Pavel. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe orizontala si verticala? 12. Ce este cimentrucul? 14. Care sunt instrumentele de masura pentru dimensiuni? 3. Masini utilaje si Instalatii pentru constructii . D. Cu ce se stabileste aliniamentul randului de caramizi? 8. La ce foloseste bolobocul? 4. La ce foloseste furtunul de nivel? 6. In ce se face prepararea manuala a mortarului? 10.Bibliogra¿e: 1. Voinescu Intrebari 1. V. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit ? 9.autori: R. 2. Care sunt unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor? 2. V. Cu ce se veri¿ca unghiurile? 7.

4F.. 2.. 8A.... plastic sau otel si se foloseste la masurarea . Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta.. A/F 8...... Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua..10.... Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul ¿rului cu plumb.. A/F 5.... Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul betonierei sau manual in varnita.. montata intr-o cutie folosita la stabilirea . 9A. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra...... cimen) se transporta cu cimentrucul A/F 11. A/F 7. 2.............. A/F 2........ A/F 4........ Rostuitoarele se utilizeaza la formarea unui rost placut intre caramizi........ A/F 9...... beton................. banda transportoare.......... Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul ¿erastraului A/F Raspunsuri la intrebari: 1A... 6A...... si . Coltarul serveste la .... scripeti etc...... 3F........... 5A............ macaraua fereastra.. 12A TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite. Metrul este confectionat din lemn.. 4.... Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva.................. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea ........ 62 .. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1.. circularul sau cu polizorul manual.......... A/F 3.........15........ caramida se utilizeaza masinile de gaurit rotopercutante.. 5..Tehnologia meseriei .... 3.. 2F.. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel......... 1... si lucreaza pe principiul vaselor comunicante.... si .. 25 m. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului..... 3.. A/F 1 2.. Pentru practicarea gaurilor in lemn............ 10A....... Materialele in vrac (var..... metal..... A/F 6.. A/F 10....TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru a preciza tipul a¿rmatiei: 1........ 5... ascensorul.......... Bolobocul este un instrument de veri¿care a .... 7A........... 11A... unghiurilor drepte......

.............. materialelor pe orizontala sau in plan inclinat....... 4.... si depozitarea mortarului........... Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si lucreaza pe principiul vaselor comunicante..... 5... si . formei rosturilor create intre caramizi. 3...... in timpul lucrului.... 10.......... Coltarul serveste la veri¿carea si trasarea unghiurilor drepte....... Tehnologia meseriei ... 12... si transportul mortarului la distante mari.. 7. Bolobocul este un instrument de veri¿care a orizontalitatii si verticalitatii...... 3........... 25 m. Targa este executata din lemn si folosita la .. manual al materialelor................ Mistria se foloseste la . Autobetoniera se foloseste la ........ Metrul este confectionat din lemn..... Abstecul foloseste pentru a pastra si . linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida......... montata intr-o cutie.......... 8.... 2........ 9.... 8.. 7...................................... 9... Abstecul se foloseste pentru a pastra si veri¿ca in timpul lucrului.. Varnita are doua compartimente si este folosita la ... mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit.. 5.......... Targa este executata din lemn si folosita la transportul manual al materialelor..................... 11...10........ Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1. Mistria se foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit...... 2........... 6..... 12. RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE 1... linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida... 11........ Varnita are doua compartimente si este folosita la prepararea si depozitarea mortarului......... Autobetoniera se foloseste la prepararea si transportul mortarului la distante mari.. Transportorul cu banda se foloseste la .. Transportorul cu banda se foloseste la transportul materialelor pe orizontala sau in plan inclinat..........6.15. plastic sau metal si se foloseste la masurarea dimensiunilor. Rostuitoarea se utilizeaza la .63 ... Rostuitoarea se utilizeaza la aranjarea formei rosturilor create intre caramizi. 10...................

F. 64 . Acest test de evaluare practica va avea loc in santier. micrometrul. sublerul. ruleta. B. G. ¿rul cu plumi E. UTILAJELOR SI INSTALATIITOR FOLOSITE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII. C. TEST DE EVALUARE PRACTICA TEMA: IDENTIFICAREA MASINILOR. Spune care este rolul masinilor. Acest test de evaluare practica va avea loc in atelier. TEST DE EVALUARE TEORETICA La propozitiile de la 1 la 6. D. C.Tehnologia meseriei . Recunoaste instrumentele de masura si control folosite la lucrarile de zidarie. Recunoaste masinile. B. bolobocul. Spune care este rolul instrumentelor de masura si control folosite la lucrarile de zidarie. metrul. echierul. incercuiti raspunsul corect: 1. Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii proiectului. utilajeior si instalatiilor folosite ia lucrarile de constructii. Arata modalitatile de curatare si pastrare a masinilor. Arata modalitatile de curatare si pastrare a instrumentelor de masura si control folosite la lucrarile de zidarie.. utilajele si instalatiile folosite la lucrarile de constructii. utilajelor si instaiatiilor folosite la lucrarile de constructii.TEMA: IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE MASURA $1 CONTROL Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii proiectului. B. Instrumentele de masura si control utilizate la lucrarile de zidarie si tencuieli sunt: A. A. A. C.

3. E. statiile de betoane. mahalaua. ¿rul cu plumb. ciocanul zidarului. mahalaua. Masini. Instrumentele de masura pentru dimensiuni sunt: A. C. La ce foloseste ¿rul cu plumb? 9. betoniera. C. La ce foloseste furtunul de nivel? Tehnologia meseriei . La intrebarile de la 7 la 17 raspundeti in scris.2. ascensorul. decimetrul. betoniera. masina de torcretat. G. D. 4. B. H. furtunul de nivel. F. C. F. dispozitivul de batut cuie. C. masina de tencuit. I. autobetoniera. canciocul. L. varnita. La ce foloseste bolobocul? 8. utilaje si instalatii folosite la lucrarile de zidarie si tencuieli: A. centimetrul. tesla. E. rostuitorul. metrul. targa. Unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor sunt: A. 6. E. D. ruleta. Sculele si uneltele folosite la zidit si tencuit sunt: A. B. macaraua turn. 7. dreptarul. C. milimetrul. banda transportoare. G. 5. bolobocul. K. securea. J. D. lopata-cancioc. Prepararea mortarului se poate face cu: A. B. B. D. macaraua fereastra.65 . metrul. mistria. H. autobetoniera. drisca. B. D. I.

23. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit? 12. 25. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare cantitati mai mari? La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru a preciza tipul a¿rmatiei: 18. 28. macaraua fereastra. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul ¿erastraului A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F 66 . 22. Materialele in vrac (var. 24. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe orizontala si verticala? 15. scripeti etc. banda transportoare. 27. cment) se transporta cu cimentrucul. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul ¿rului cu plumb. 19. 26. In ce se face prepararea manuala a mortarului ? 13. metal. caramida se utiluizeaza masinile de gaurit rotopercutante . Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua.Tehnologia meseriei . Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului sau cu polizorul manual. 21. beton. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra. 29. Cu ce se veri¿ca unghiurile? 11. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva. Pentru practicarea gaurilor in lemn. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul betonierei sau manual in varnita. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului? 14. ascensorul. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica? 17. 20.10. Rostuitoarele se utilizeaza la obtinerea unui forme (ornament) placut intre caramizi. Ce este cimentrucul? 16.

1 Tehnologia meseriei .2.TEHNOLOGIA MESERIEI MODUL 4: PREPARAREA MORTARELOR ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD NOMENCLATOR 7122.67 .

1. STRINGEREA VARULUI: Varul adus sub forma de bulgari trebuie stins pe santier. 68 . Stingerea se poate face manual sau mecanizat. izolate unde stingerea se face in varnita de unde laptele de var curge in groapa de var (Fig. numit var-pasta.A. varul se amesteca bine cu sapa de var pana cand se transforma intr-un lichid laptos si omogen numit lapte de var.5-3 ori volumul varnitei. se ridica inchizatorul varnitei. Fundul varnitei este asezat pe un strat de nisip cu grosimea de 5-10 cm si este usor inclinat spre groapa de var. A. Bulgarii de var incep sa se desfaca. iar laptele de var se scurge in groapa de var. Peste bulgari se lasa sa curga apa pana la completarea cantitatii de 2.Tehnologia meseriei . Fig. Laptele de var din groapa pierde intreaga cantitate de apa prin absorbire sau evaporare. dupa ce acesta a trecut prin sita. transformandu-se intr-o pasta care se ingroasa din ce in ce mai mult. Varnita se umple cu apa pana la circa ¼ din volumul ei dupa care se introduce bulgarii cu ajutorul lopetii. Cand acesta nu mai ¿erbe. Pietrele ramase in varnita se indeparteaza. retinand corpurile straine. Stingerea varului se face astfel: Varul in bulgari se aduce langa groapa de var cu roaba. Stingerea manuala a varului Metoda se aplica in santierele mici. iar apa incepe sa ¿arba datorita caldurii dezvoltate prin ¿erberea varului. este prevazut cu suber (gura de evacuare) inchizator care se poate cobori sau ridica in functie de necesitati. In timpul stingerii.1). 1 Groapa de var si varni a Peretele varnitei alaturat gropii de var. Apa necesara stingerii este adusa la punctual de lucru printr-o conducta sau cu ajutorul cisternelor si depozitata in butoaie. In spatele suberului este montata o sita deasa care lasa sa treaca numai laptele de var. se inchide apoi suberul dupa care se reia operatia de stingere a varului pana la terminarea intregii cantitati de var-bulgarii.

se depoziteaza sub un Sopron de langa groapa de var. cu atat necesita o cantitate mai mare de apa. stingerea varului se face mecanizat. A. 2. de unde este preluat de catre un transportor cu banda si. bulgarii de var se sfarma. transportorul cu banda alimenteaza buncarul 4. folosindu-se instalatii pentru macinare si stingerea varului bulgari. Varul pasta se foloseste atunci cand s-a ingrosat su¿cient. Groapa de var nu va ¿ sapata nu va ¿ sapata intr-un pamant nisipos deoarece nisipul absoarbe apa din var. varul sa ¿e folosit numai dupa 14 zile de la stingerea lui. prin intermediul unui buncar. dar pentru ca laptele de var ocupa un volum mult mai mare. este necesar ca groapa in care se vas tinge varul sa aiba un volum de aproximativ 30 m³. este alimentata masina de stins var 5. atunci cand se amesteca bulgarii cu sapa de var.2. se face alimentarea acesteia cu apa in proportia necesara in functie de cantitatea de var bulgari. Ea nu se pardoseste. Daca la stingerea varului se foloseste apa in cantitati prea mari. este alimentata o masina pentru stingerea varului (stingator de var). Dupa ce varul a fost introdus in masina. dar peretii pot ¿ imbracati cu scanduri groase sau se captusesc cu zidarie din caramida. Cantitatea de apa necesara stingerii varului depinde de proprietatea varului de a se stinge mai repede sau mai incet. varul-pasta se acopera cu un strat de nisip curat. Din camionul basculant 1 varul se descarca in depozitul 2. se transforma in praf si varul nu se mai poate stinge. caldura degajata prin stingere nu este su¿cienta astfel ca varul nu se stinge complet. laptele de var trece prin sita 6 si este dirijat prin jgheabul 7 in groapa numarul 8. Dimensiunile unei astfel de gropi sunt: lungime – 5 m. In momentul cand pe suprafata pastei de var au aparut crapaturi. iar cand apa este putina. atunci varul se poate folosi in cele mai bune conditii.69 . Tehnologia meseriei . Operatiile de lucru pentru stingerea varului sunt prezentate in Fig. De aceea. Intr-o astfel de instalatie stingerea varului se face astfel: varul bulgarii se transporta cu basculantele. dupa amestecare si stingere. cantitatea de apa se apreciaza chiar in timpul stingerii varului. cu cat varul se stinge mai repede. Pentru impiedicarea uscarii. iar in perioada de iarna va ¿ acoperit cu un strat de nisip cu grosimea de 30-40 cm si cu scanduri. latime – 3 m si adancime – 2 m. Stingerea mecanizata a varului In cazul in care sunt necesare cantitati mari de var-pasta.Dimensiunile gropii de var se aleg in asa fel incat sa ¿e preluata intraga cantitate de var achizitionata astfel ca la o cantitate de 10 t de var-bulgari este necesar un volum de 20-27 m³ var-pasta. cu o grosime de 10-15 cm. Prin gura de deschidere a buncarului 4. Se recomanda ca pentru mortarele de zidarie. el ¿ind complet stins.

spalare. don separatorul-decantor.Fig. B. praf sau pamant. adica sa nu contina mai mult de 2-4% argila. instalat sub Sopron unde exista un cadru de ghidaj 7. 3 Pasta de var se scoate din groapa cu ajutorul unui elevator prevazut cu o cupa 11. Nisipul trebuie sa ¿e curat. • calitate buna a varului stins. Stingerea mecanizata prezinta urmatoarele avantaje: • mare rapiditate a operatiilor. 3 este prezentata o instalatie pentru stins var acoperita. nisipul este supus operatiilor de excavare. • usureaza munca muncitorilor. laptele de var va trece rpin jgheabul 10 in groapa de var 4. Granulatia nisipului este de 0-3 mm. Fig. 2 Instala ie în aer liber pentru stingerea mecanizat a varului In Fig. Laptele de var ¿n imprastiat se obtine in separatorul-decantor 9. 70 . se incarca vagonetul 2 care va ajunge in maxorul de mortar. pasta de var ajunge de la decantor in groapa de var 3. • reduce volumul de munca. CIURUIREA SI SPALAREA NISIPULUI Inainte de preparea mortarelor. sortare. cupa 6 incarca varul in palnia de incarcare 8 a stigatorului de var 5. in care operatiile sunt urmatoarele: varul bulgari 1 este descarcat din camion sub spronul 2. • productivitate ridicata (8-10 m³/h var pasta sau 25-30 m³/h var stins).Tehnologia meseriei .

1. Tehnologia meseriei . cu rezistenta pe care trebuie sa o capete acesta dupa intarire si in raport cu conditiile climatice. ipsosul si argila. 70 mm). C.). Aceasta proportie se numeste dozaj si se stabileste printr-o reteta data de laboratorul de santier in raport cu lucrarea la care trebuie intrebuintat mortarul. C. praf pamant etc. sunt construite din tabla de otel perforat sau site impletite. cand este folosit un singur liant. varul. Liantii folositi la prepararea mortarelor sunt: cimentul. materialele marunte trec prin ochiuri in buncar. Instalatiile de sortare pot ¿ anexe permanante sau suplimentare ale concasoarelor mobile sau constituie masini independente destinate separarii pe marimi diferite a agregatelor prelucrate prin concasare sau provenite direct din cariere sau balastiere. 15. formand 1-3 trepte de ciuruire succesive. Spalarea agregatelor se face pentru indepartarea impuritatilor (argila. Ciururile independente pot ¿ plane sau cilindrice. cand se folosesc doi lianti. calculata in volume (in parti) sau in greutate (in Kg). Sortarea este procedeul tehnologic prin care agregatele se rostogolesc pe site sau pe ciururi asezate in trepte si prevazute cu gauri care dau dimensiunile agregatelor sortate (3. Dupa modul de intarire a liantilor sunt • Mortare aeriene la care liantii folositi se intaresc numai in aer (var. pe treapta urmatoare sau in buncarul corespunzator.71 . In functie de numarul de lianti folositi. PREPAREA MORTARULUI Compozitia mortarelor este nisipul amestecat cu un liant in prezenta apei care au proprietatea de a se intari dupa un anumit timp obtinandu-se o anumita rezistenta.1. peste aggregate este trecut un jet de apa cu presiune care are rolul de a spala agregatele si totodata de a prelua partea foarte ¿na a argilei si a o duce la un decantor aÀat in imediata apropiere. Ciururile plane sunt supuse unei miscari vibratorii care face ca agregatele sa treaca mai usor prin ochiurile sitei. mortarele pot ¿: • simple.1.Ciuruirea agregatelor se face cu ajutorul ciururilor mecanice. Materialele ce intra in componenta mortarului se amesteca intr-o anumita proportie. Datorita miscarii de rotatie a cilindrilor perforate si a inclinarii lor. 7. In timpul ciuruirii. iar cele mai mari sunt evacuate pana la extremitatea inferioara a ciururilor. • mixte. Categorii de mortare Mortarele pentru zidarie se pot clasi¿ca astfel: C.

acoperind granulele acestuia si dand mortarului calitatea de a ¿ foarte omogen. Nisipul trebuie sa ¿e curat sis a aiba o granulometrie potrivita. La zidariile supuse umezelii. Din acest motiv. Mortarul de ciment face prize si se intareste mult mai repede decat cel de var. Varul pasta va proveni din var bulgari bines tins. La acest mortar este preferat varul Àuidizat in instalatii mecanice special unde se amesteca mai bine cu nisipul. se adauga apa amestecandu-se pana la obtinerea unei paste omogene. 72 . dupa ce acesta este bine amestecat capatand o culoare uniforma. se folosesc la executarea tencuielilor gletuite. cat si in apa. • Mortarul pe baza de ciment se prepara din nisip. Sunt mortare preparate fara nisip. iar la stingerea varului se va folosi numai apa curata.1. ornamentelor si pro¿lelor. Mortarele mixte pe baza de ciment pot ¿ obtinute preparandu-le cu adios de var. Mortare hidraulice la care liantii se intaresc atat in aer liber. acest mortar se va prepara in cantitati reduse sip e masura intrebuintarii lui. Mortarul ramas dupa o ora de la preparare nu mai poate ¿ folosit. Aceste mortare nu se folosesc la zidarii plasate in locuri lipsite de aer sau supuse umezelii conutinue (in pamant. Prepararea se face in doua faze: intai se prepara amestecul uscat de ciment si nisip. var pasta si apa. ciment si apa. in subsoluri umede). se foloseste mortar de var cu adios de ciment (mortar mixt) care se intareste mai repede decat mortarul de var. priza si intarirea depinzand de cimentul folosit. adica inainte de a incepe priza si intarirea. Daca se intampla sa ramana mortar pentru a doua zi. devin mai plastice si crapa mai greu.2. el va ¿ ferit de aer si de uscaciune.• ipsos si argila). cum se procedeaza in cazul mortarului de var. acest mortar se va folosi intr-o perioada de patru ore de la preparare. Ele sunt mai lucrabile. Mortarul de ciment se intrebuinteaza la unele zidarii de piatra si de caramida. mortarele preparandu-se cu ciment sau cu var hidraulic. C. Mortarul pe baza de var se va folosi atata vreme cat este proaspat. Cand mortarul de ciment nu este su¿cient de lucrabil i se adauga lapte de var obtinandu-se mortarul de ciment cu adios de var pentru lucrabilitate. la unele tencuieli si lucrari speciale. Dupa liantul de baza folosit sunt • Mortare pe baza de var care se prepara din nisip.Tehnologia meseriei . precum si la imbinarea elementelor prefabricate. • Mortare pe baza de ipsos. Din acest motiv el se prepara in cantitati care pot ¿ consumate in timp de 12 ore. priza si intarirea cimentului nu mai pot ¿ impiedicate prin udarea mortarului sau ferindu-l de aer.

5 1 0. lucrabilitatea necesara (consistenta plastica). precum si conditiile speci¿c constructiei si regiunii. In tabelul 1 sunt prezentate dozajele pentru cateva tipuri de mortare. iar ipsosul se dilata. ceea ce impiedica legatura intre ele. Tabel 1 Marca mortarului 4 10 10 25 50 100 Tipul mortarului (dupa liantii folositi) Var Var-ciment Ipsos-var Ciment-var Ciment-var Ciment Ciment 1 1 1 1 Dozajul in parti-volume Var grasIpsos de pasta constructive 1 1 0.4 Nisip 3-4 10 3 7 5 4 Tehnologia meseriei . Se obtin din argila si din nisip amestecate in anumite proportii stabilite de catre laboratorul de santier si framantate cu apa. el se poate folosi la zidirea blocurilor de beton sau a placilot pe baza de ipsos. deoarece prin intarire cimentul se contracta. acest mortar se intrebuinteaza la executarea zidariei din blocuri de pamant si la tencuirea unor pereti. COMPOZITIILE MORTARELOR PENTRU ZIDARIE Dozajele si cantitatile de materiale: Alegerea liantilor si a adaosurilor. iar in tabelul 2 cantitatile de materiale pentru 1 m³ de mortar de zidarie. Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici. pe masuta intrebuintarii lui deoarece ipsosul se intareste foarte repede si odata intarit nu mai poate ¿ lucrat sau folosit. contractie). dar tot la lucrari de mica importanta.73 . natura caramizilor sau a altor material de zidit (adeziune. Nu este permis sa se adauge ipsos in mortarul de ciment. termenele de executare a zidariei (durata intaririi). umiditatea mediului si temperature aerului. Aceste mortare se folosesc la lucrari de mica importanta si ferrite de apa. Pentru a-i mari rezistenta. alegerea nisipului si stabilirea dozajului pentru mortarele de zidarie se face in functie de marca mortarului ceruta de proiect.7 0. • Mortare pe baza de argila. Un mortar pe baza de argila mai rezistent este mortarul in care se adauga var. cum ar ¿ cladirile zootehnice. mijloacele de transport (segregare). in mortar se mai adauga paie.In cazul in care acest mortar este amestecat cu nisip si var. D. calti etc.

ele variind in functie de granulozitatea nisipului si de consistent mortarului.030 1340 0. d. c.030 1340 0.100 130 1.1. Aprovizionarea cu material (nisip. Daca este folosit nisip cu umiditatea sub 2%.100 130 1. Aducerea cutiilor pentru masurat nisip si liant. 2). Dozajele aratate in tabelele de mai sus sunt stabilite pentru nisipul cu umiditatea de 2% sau mai mare. 74 . Cantitatile prezentate in tabelul de mai sus sunt numai informative. cat si la cea mecanizata se vor avea in vedere urmatoarele conditii: • Dozarea exacta a componentilor mortarului. E. • Amestecarea mortarului pana la omogenizare.080 105 1. • Obtinerea unei cat mai bune lucrabilitati.Tabel 2 Marca 4 10 25 50 100 Tipul mortarului (liantul de baza: var sau Ciment marca ciment) 300 Kg Var Var-ciment Ciment-var Ciment-var Ciment 123 175 245 360 Cantitatile de materiale Var pasta Nisip m³ Kg m³ Kg 0.030 1340 0. ciment sau ipsos). var. Prepararea manuala a mortarului Aceasta metoda se foloseste in cazul in care volumul lucrarilor este redus si punctul de lucru se aÀa la o distanta mare fata de o central de mortarebetoane. Cantitatile exacte se stabilesc prin incercari efectuate in laboratorul de santier. E.030 1340 1. La prepararea mortarelor obisnuite se tine seama de faptul ca nisipul se umÀa sub actiunea umiditatii. Cand se foloseste ciment marca 400 sau 250. Executarea varnitei de mortar sau instalarea malaxorului de mortar. Instalarea conductei de apa sau alimentarea cu cistern.030 1340 Observatii: 1). Atat la prepararea manuala. cantitatile de lianti se maresc cu 10% in urma incercarilor facute in laboratorul de santier.Tehnologia meseriei .300 390 1. dozajul se corecteaza prin micsorarea. b. respective marirea cantitatii de ciment cu 10%. PREPARAREA MORTARULUI Inainte de prepararea mortarului se face urmatoarea pregatire: a.

amestecandu-se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma. Amestecarea se face cu ajutorul sapei de var.E. in apropierea gropilor de var si se pun in lucrare cel mult in 12 ore.3. E. se adauga ipsos si se amesteca bine cu mistria pana ce mortarul capata consistent “buna de lucru” (de lucrabilitate buna). Cand se adauga si nisip. E. Mortarul de ciment se prepara tot in varnita. Mortarul de ipsos-var se prepara din mortarul de var caruia i se adauga lapte de ipsos. Se foloseste in acest caz cimentul ambalat in saci sau incarcat in cutii a caror capacitate este stabilita dinainte prin cantarire. iar cimentul in greutate.7. Consistenta se veri¿ca in varnita cu ajutorul conului etalon. dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana cand se obtine o pasta uniforma. amestecandu-se cu sapa de var pana se obtine o pasta avand consistent potrivita si culoarea uniforma.1.75 . Si in acest caz nisipul se masoara in volum. Acest mortar se pune in lucru in cel mult o ora.1. Mortarul de ciment cu adaos de var se prepara adaugand lapte de var in mortarul de ciment preparat pentru a-i mari lucrabilitatea. In aceasta pasta se adauga nisip conform dozajului dat si se amesteca din nou pana la omogenizare. in care se adauga cimentul necesar. Tehnologia meseriei .1.1. E. Toate mortarele mixte se pun in opera in cel mult o ora.1.4. Se adauga nisipul dupa dozajul stabilit prin reteta. acesta se pune in momentul in care amestecul ipsosului cu apa este aproape terminat. Mortarul de argila se prepara astfel: argila este intinsa pe o platform de scandura si se curate de corpuri straine. dupa care se amesteca pana la omogenizare si se pune in opera in cel mult o ora daca nu i s-a adaugat un intarzietor de priza. Mortarul de var se prepara astfel: se pune in varnita varul pasta in cantitatea stabilita prin reteta.2.6. E.5 Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici in targa de mortar astfel: se toarna apa. folosind cutii sau roabe al caror volum este cunoscut.1. E.1. Mortarele de var se prepara in locuri ferrite de intemperii. se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine un lichid subtire. Acest mortar mixt se mai prepara si astfel: se amesteca cimentul cu nisipul si peste acest amestec se toarna laptele de var in dozajele necesare. Mortarul de ciment se prepara amestecand intai materialele uscate (nisipul sau cimentul). iar dupa aceea argila este pusa in cutii de lemn in care se inmoaie cu apa timp de 1-2 zile si se framanta bine pana cand se obtine o pasta omogena.1. adica nu mai apar pete de ciment in amestec. Nisipul si varul pasta se masoara de obicei in volume. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand mortarul de var gras. E.

E.. La santierele mari. atunci intai se introduce acesta si apoi nisipul si cimentul. calti etc.2. paie. Prin folosirea laptelui de var se reduce durata malaxarii. Prepararea mecanizata a mortarelor Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje. 76 . uneori si Àuidizarea pastei de var. Cand mortarele se prepara in betoniere obisnuite. • Scurtarea duratei de preparare a mortarului. Se procedeaza astfel: peste pasta de var sau de argila inmuiata bine in apa se toarna amestecul de nisip si ciment bine omogenizat si se amesteca din nou pana cand mortarul devine la randul lui omogen. toba basculeaza.Cand sunt necesare adaosuri de var. ciment.Tehnologia meseriei . pasta de var. nisipul si apoi liantul (ciment. in statii de mortare. a nisipului si a apei. containere sau intr-un buncar de distributie. E. Mortarele se introduce in malaxor in urmatoarea ordine: apa. se permite alimentarea mecanizata a varului direct in toba malaxorului sau a betonierei si se asigura o omogenitate mai buna a amestecului. cutii volumetrice sau roabe cu capacitate cunoscuta. iar mortarul curge in vagonete. acestea se pun si se amesteca bine in mortarul de argila gata preparat. In aceste statii se efectueaza toate lucrarile necesare pentru mortare: adica ciuruirea si spalarea nisipului. Dupa ce amestecarea s-a terminat. conform retetei de laborator. Daca in locul pastei de var se foloseste lapte de var. Nisipul si cimentul se adauga numai dupa ce prin miscarea tobei se obtine un lapte de var omogen. dozarea automatizata. La prepararea mecanizata a mortarului se utilizeaza un malaxor (betoniera) alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax prevazuta la partea superioara cu o palnie de alimente cu materiale. Axul este prevazut cu palete oblice sau elicoidale care executa afanarea materialelor componente. Dozarea se face cu dispozitive de dozare. Pentru obtinerea unor mortare deosebit de omogene este bine ca varul pasta sa ¿e mai intai transformat in lapte de var si apoi introdus la malaxat. ordinea introducerii materialelor este urmatoarea: apa. cum ar ¿: • Dozare exacta a liantilor. • Omogenizare mult mai buna. Durata amesteculuieste de cel putin 3 minute si este stabilita in urma incercarilor. apoi nisipul si adaosul de ciment.1. pasta de var).8. Adaosurile plastifiante de var sau argila in mortarele de ciment se introduce sub forma de pasta de var sau argila in cantitatile prescrise si la consistenta necesara. care pot ¿ ¿xe sau mobile. Mortarele de ciment cu adaosuri plasti¿ante de var sau argila se pot folosi la zidarie dupa cel mult o ora de la preparare. prepararea mortarelor se face centralizat.

Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului? 2. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea varului? 6.Bibliogra¿e • Cartea zidarului • Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere – autor D. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei? 4. Stingerea mecanizata a varului se face in varnita. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a mortarului fata de cea manuala? 22. Care este granulatia nisipului? 14. In cat se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment? 21. f = Fals): 1. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita? 5. Stingerea varului se poate face manual sau mecanizat. Care este continutul de argila. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului bulgari? 12. Ce se intelege prin lapte de var? 7. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice? 17. Cand varul stins devine var-pasta? 8. A/F Tehnologia meseriei .77 . Ce operatii sunt efectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul varului pasta? 9. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului? 13. de cate feluri sunt mortarele? 18. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea mortarelor? 20. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare? TEST 1 DE AUTOEVALUARE La propozitiile de mai jos folositi litere A sau F pentru a preciza tipul a¿rmatiei (A = Adevarat. Dupa liantul de baza folosit. Plesoianu Intrebari 1. Dupa cata vreme de la stingere este recomandata folosirea varului pasta? 10. A/F 2. praf sau pamant pentru ca nisipul sa ¿e considera curat? 15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarului? 16. In ce se face stingerea manuala a varului bulgari? 3. Cand se foloseste stingerea mecanizata a varului? 11. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor? 19.

Mortarele simple folosesc doi lianti. iar cele mixte trei.3. 15. Groapa de var se pardoseste cu scanduri de brad. Dozajul este proportia de material ce intra in componenta unui mortar. 12. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment care contine una parte ciment si patru parti nisip. 5. 19A 18A 17A 16A 15F 14F 13A 12A 11A 10F 9F 8A 7F 6F 5A 4F 3A 2F 1A A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite. 11. Durata de amestecare a mortarului este cel putin 3 minute si este stabilita in urma incercarilor. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a evaporat. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. 7. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este cuprinsa intre 0 si 7 mm. 9. 16. Mortarul pe baza de var va ¿ consumat in timp de doua saptamani. 6. iar cel pe baza de ciment in timp de 12 ore. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul de a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. 14. 19. 1. Stingerea manuala a varului se face in …………… 78 .Tehnologia meseriei . Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea operatiei de stingere. 17. 4. 18. 13. In cazul mortarelor hidraulice liantii se intaresc in aer. Pentru cantitati mai mari mortarul se prepara centralizat in statii de mortare-betoane. 8. Varul bulgari se stinge …………… sau …………… 2. se folosesc pentru stingerea varului instalatii special prevazute cu stingatoare. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var ce contine una parte var si 3-4 parti nisip. Bulgarii de var se introduce in varnita manual. 10. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg).

Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ……….……… avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.. ce contine una parte …………… si 3-4 parti …………… 13.……. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin …. 10. 17. se folosesc pentru stingerea varului.. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de ………. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste …………… 9. dupa care se adauga …... Varul se introduce in varnita cu ajutorul lopetilor. Mortarul pe baza de var va ¿ consumat in timp de …...…… (sub forma de parti) sau sub forma de …………… (in Kg)..). dupa care se adauga ……. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a …………… 5.. necesara si se amesteca pana se obtine o …. 11. Varul se introduce in varnita cu ajutorul …………… 4.. uniforma.. …………… special prevazute cu ………… de var. in care se adauga …………… necesar. Masurarea componentelor unui mortar se face ……….3... Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele …………… (…. Varul bulgari se stinge manual sau mecanizat. 12. 16.. minute si este stabilita in urma …………… 15... 18. se adauga …………… necesara si se amesteca pana se obtine un …………… subtire. amestecanduse bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma. Pentru cantitati mai mari. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta... Mortarele simple folosesc ………… lianti. 6. mortarul se prepara centralizat in …………… de mortare-betoane. cu …. Stingerea manuala a varului se face in varnita. 2.. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul de …………….……… amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o ……. mm. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita ……….. 4. ore. ora.……. ce contine una parte …………… si 3-4 parti …………… 14. RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE 1. Tehnologia meseriei .…. 3. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre …. si ….79 ..... Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de …………….…… de santier. iar cel pe baza de ciment in de …. iar cele mixte …………… 8. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a evaporat. adica nu mai apar pete …………… in amestec. 7.

9. 80 .Tehnologia meseriei . dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine o pasta uniforma. mortarul se prepara centralizat in statii de mortare-betoane. dupa care se adauga nisipul amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o pasta avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.5. Pentru cantitati mai mari. 8. ce contine una parte var si 3-4 parti nisip. • Durata intaririi. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste dozaj. 15. Mortarele simple folosesc un liant. 16. A. • Plasticitatea. • Contractia. 10. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var. CONDITII TEHNICE CARE TREBUIE INDEPLINITE DE MORTARELE PENTRU ZIDARIE SI TENCUIELI Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele de zidarie se refera la o serie de caracteristici pe care le au mortarele si anume: • Consistenta. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele uscate (nisipul cu cimentul). • Segregarea. 11. 18. instalatii special prevazute cu stingatoare de var. 6. se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine un lichid subtire. iar cel pe baza de ciment in de 1 ora. amestecandu-se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma. 17. Mortarul pe baza de var va ¿ consumat in timp de 12 ore. ce contine una parte ciment si 3-4 parti nisip. 7. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta se folosesc. 12. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre 0 si 3 mm. iar cele mixte doi. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul de var gras. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita varul pasta. 13. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. adica nu mai apar pete de ciment in amestec. in care se adauga cimentul necesar. pentru stingerea varului. Masurarea componentelor unui mortar se face volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg). Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute si este stabilita in urma incercarilor. 14.

Consistenta mortarului Este caracteristica mortarului care depinde de continutul de parti ¿ne ale nisipului. Veri¿carea adeziunii mortarului. Rezistenta la compresiune. gradata pe partea lateral in centimetri. ACTIVITATI DE INVATARE a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a se putea trece la dobandirea deprinderilor practice. C3.1.3. Pentru ca diferite zidarii si tencuieli sa poata ¿ lucrate usor si sa ¿e rezistente. iar in interiorul conului se aÀa plumb care aduce conul la greutatea de 300 gr. Astfel.2. consistenta mortarului reprezinta numarul de centimentri cu care s-a scufundat conul. Veri¿carea rezistentei la compresiune (marca mortarului). de ciment sau var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. Transportarea mortarului pe verticala. C3.2. Conul etalon Pentru a determina consistenta mortarului. • Transportul mortarelor. C3. Veri¿carea plasticitatii mortarului. se citeste numarul de gradatii pana la care conul s-a scufundat. b) Executa practice toate operatiile ce tin de: • Veri¿carea calitatii mortarelor. iar cand miscarea a incetat. conul se aseaza in pozitie verticala pe suprafata mortarului. Transportarea mortarului pe orizontala. C3. Veri¿carea segregarii mortarului.• • Adeziunea. plastice sau Àuide. C3.1. la care se ataseaza un maner din teava. Este confectionat din table galvanizata. consistenta mortarului trebuia sa ¿e in anumite limite (Tabel 1). 1. mortarele pot ¿ vartoase. Veri¿carea consistentei mortarului. Veri¿carea contractiei mortarului. Conul etalon se compune dintr-o parte conica. conform STAS 1030-70: Obiective ajutatoare C3. C4.81 .1.6. 1) in laboratoarele de santier.5.4. Este lasat sa se scufunde liber sub propria greutate. Fig. In functie de dozajul acestora. C4. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon (Fig. Tehnologia meseriei . A.

3. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari de nisip si liant. containerelor. Segregarea Este tendinta de separare a partilor ¿ne ale nisipului si cimentului de granulele mari de nisip. roabelor si galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul.4. iar cele de var foarte incet. Acest timp depinde de urmatorii factori: • Natura liantului – astfel mortarele de ipsos se intaresc foarte repede. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a ¿ omogen. se lasa la fundul varnitelor. in special la mortarele care transportate la distanta in containere incarcate pe vehicule sau cu pompe de mortar. Plasticitatea Este denumita si lucrabilitatea mortarului si consta in posibilitatea acestuia de a lua orice forme. Pentru micsorarea gradului de segregare.2. cu atat este mai plastic. motiv pentru care inainte de a ¿ pus in lucru acesta trebuie amestecat din nou. care dupa un anumit timp. Durata intaririi Este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la compresiune. A. Este abolut necesara stabilizarea tendintei de segregare. mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. deci de a putea ¿ prelucrat usor.Tehnologia meseriei . 82 . Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. cele de ciment mai incet. Cu cat mortarul contine mai multe parti ¿ne si liant. in conditii de laborator sau iau masuri cum ar ¿: adaugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de granule mari sau mici. Plasticitatea mortarelor se stabileste prin incercari pentru a putea ¿ manevrat usor.Tabel 1 Tipul de zidarie Zidarie din caramizi sau blocuri pline Zidarie din caramizi sau blocuri ceramice cu goluri Zidarie din piatra sau blocuri de beton compact Zidarie din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat Tipuri de tencuieli manuale Pentru sprit Pentru grund Pentru stratul vizibil Valoarea consistentei (cm) 8-13 7-8 4-7 11-12 Valoarea consistentei (cm) 12-13 9-11 13-14 A. • Consistenta mortarului – astfel mortarele Àuide cu mai multa apa su mai mult nisip ¿n se intaresc mai incet decat cele vartoase. A.

5. astfel ca la zidarie sa se foloseasca mortare care sa nu se contracte decat foarte putin pentru a impiedica aparitia ¿surilor si crapaturilor. mortarele vartoase se contracta foarte putin. In caz contrar. deoarece evaporarea apei din mortar se face mult mai greu. atat pe lungime. Contractia se impiedica prin folosirea unui nisip cu granulometrie bine aleasa si printr-un mic adaos de var (mortar de ciment cu adaos de lapte).• Temperatura aerului – pe timp friguris mortarele se intaresc mai incet. zidaria nu capata rezistenta necesara producanduse o alunecare a randurilor de caramizi pe mortar. daca acestea nu sunt bine udate inainte de a ¿ folosite in zidarie. adera bine cu mortarul. pe masura ce mortarul se intareste. Adeziunea Este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absortie a apei (caramida obisnuita cu grad de absortie a apei de peste 8%). Rezistenta la compresiune variaza. iar zidaria rezultata este rezistenta. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si prea Àuide. blocurilor mici. Mortarele cu intarire rapida adera mai slab decat cele cu intarire mai lenta. iar dupa 90 de zile poate ajunge cu 30% mai mare decat marca mortarului. iar cele cu consistenta vartoasa adera mai greu la caramizi sau beton decat cu cele cu consistenta plastica.83 . A. cat si pe latimea zidariei. se constata ca nu se ajunge decat la 25% din marca mortarului. A. In general. determinate dupa 28 zile de la preparare. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura. mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade. Rezistenta la compresiune Se determina pe cuburi cu latura de 7. Daca rezistenta se determina dupa 3 zile de intarire. se numeste marca mortarului. Rezistenta la compresiune a mortarului de ciment si a mortarului de ciment cu adaos de var sau argila. fapt ce duce la micsorarea rezistentei zidariei. A. Mortarele cu lianti care se intaresc incet si cu o compozitie granulometrica buna a nisipului se contracta putin.07 cm si se masoara prin forta de compresiune pe care o poate suporta un asemenea cub de mortar pe 1 cm2 de suprafata supusa acestei forte pana la rupere. Tehnologia meseriei .6. categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc la zidarie. marindu-se in timp. Contractia Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. etc. De asemenea. Laboratorul de santier are sarcina de a face incercarile necesare.7.

adica rezistenta minima la compresiune este de 2 Kgf/cm2 . blocuri mici ceramice. Mijloacele folosite la transportul materialelor trebuie sa corespunda categoriei materialelor si conditiilor de lucru. Prin introducerea gra¿celor zilnice de livrari s-au obtinut o serie de avantaje cum ar ¿: • Eliminarea depozitelor la sediul societatii precum si in santier. TRANSPORTUL MATERIALELOR PENTRU LUCRARI DE ZIDARIE Prin transportul materialelor se intelege atat transportul orizontal cat si transportul vertical (la diferite niveluri). • Sporirea disciplinei in santier. M25. Deoarece mortarele de var nu se intaresc la 28 de zile si la 90 de zile. • Reducerea consumului speci¿c de materiale. la punctele de lucru. M10.Tehnologia meseriei . De viteza si de ritmicitatea transportului sepinde incadrarea in gra¿cul de executie a lucrarilor. acestea se clasi¿ca in urmatoarele marci: M4. iar a doua.) care. Zilnic se intocmesc gra¿ce de aprovizionare correlate cu cele de executie astfel incat sa ¿e eliminate timpii morti (descarcarea materialelor la depozitele societatii si incarcarea pentru transport la punctele de lucru pa santier).In functie de rezistenta minima la compresiune stabilita dupa 28 zile de la prepararea mortarului. • Pentru evitarea operatiilor in plus. In acest fel se elimina serviciile de receptie si pastrare a materialelor in depozite. 84 . cand se obtine rezistenta minima la compresiune de 4 Kgf/cm2 . nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze starea de omogenizare si in special mortarul de ciment se va transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil. marirea mobilitatii echipelor. • Mortarul se va incarca usor. cu ajutorul mijloacelor de ridicat. de la sediul ¿rmei.beton cellular autoclavizat-. cand materialele sunt aduse de la producator la societatea constructoare. • Eliminarea degradarii unor materiale prin depozitare. pe santier la punctele de lucru. placi sau fasii de ipsos sau BCA. se va folosi aranjarea materialelor pe palete (caramizi. Transportul materialelor implica doua faze: prima. saci de ciment sau var etc. astfel: • Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara stirbituri. materialele sunt usor de incarcat si descarcat. • Eliminarea receptiilor inutile. 2. B. M50 si M100.

B.1. Transportul materialelor pe orizontala Se face cu ajutorul autobetonierelor, basculantelor, remorcilor, roabelor, carucioarelor, scafelor metalice, tomberoanelor, vagonetelor, containerelor, benelor speciale pentru mortar sau beton, bene basculante etc. B.2. Transportul materialelor pe verticala Se executa cu ajutorul: scripetilor, elevatoarelor, transportoarelor cu banda, macaralelor Pionier, macaralelor turn, pompelor pentru mortar etc.

Bibliogra¿e: • Cartea zidarului; • Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere- autor D. Plesoianu.

Intrebari 1. Care sunt conditiile tehnice care trebuie indeplinite de catre mortarele de zidarie? 2. Ce se intelege prin consistenta mortarului? 3. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea de masura prin care se exprima acestea? 4. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie? Dar a mortarelor pentru tencuieli? 5. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului? 6. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar? 7. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare? 8. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar? 9. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire? 10. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor? 11. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete? 12. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele adera mai bine la suprafete? 13. Ce se intelege prin marca mortarului? 14. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunoasteti? 15. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra¿celor zilnice de livrari? 16. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile folosite la transportul pe orizontala si verticala a materialelor?
Tehnologia meseriei - 85

TEST 1 DE AUTOEVALUARE La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul a¿rmatiei (A= Adevarat si F= Fals): 1. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de continutul de parti ¿neale ale nisipului, de ciment sau var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. 2. In functie de dozaj, mortarele pot ¿ vartoase, plastice sau Àuide. 3. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon, in laboratoarele de santier. 4. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in interiorul lui se aÀa plumb care aduce conul la greutatea de 1000 gr. 5. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. 6. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie sa ¿e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. 7. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. 8. Cu cat mortarul contine mai putine parti ¿ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. 9. Plasticitatea mortarului se micsoreaza prin adaugarea in cantitati mai mari de nisip si liant. 10. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. 11. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a ¿ omogen 12. Mortarul, inainte de a ¿ pus in lucru trebuie amestecat din nou. 13. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la intindere. 14. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului care se observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. 15. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei. 16. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment si prea Àuide.
86 - Tehnologia meseriei

A/F A/F A/F

A/F

A/F

A/F A/F

A/F A/F A/F A/F A/F A/F

A/F A/F A/F

17. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. 18. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. 19. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc la zidarie. 20. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat a celora cu intarire lenta. 21.Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca acestea sunt bine udate inainte de a ¿ folosite in zidarie. 22. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta. 23. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa 28 zile de la turnare. 24. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare, mortarele se clasi¿ca in urmatoarele marci: M4, M10, M25, M50 si M100. 25. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea transportului de materiale.

A/F A/F

A/F A/F

A/F

A/F

A/F

A/F A/F

TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite. 1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca…………., sunt: consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia, adeziunea, rezistenta la compresiune. 2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti ………….. ale nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de ……….. folosita la amestecare. 3. In functie de ………., mortarele pot ¿ vartoase, plastice sau Àuide. 4. Consistenta se determina cu ajutorul conului …………… in laboratoarele de santier. 5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in ……………., la care se atasaza un maner din teava. Are o greutate de ………gr. 6. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari de ………….si de ……………..
Tehnologia meseriei - 87

7. Cu cat mortarul contine mai multe parti……………..si …………….., cu atat este mai plastic, mai usor de ……………. si de folosit la zidarie. 8. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari de ……………si …………. 9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de ………………sau …………………. 10. Segregarea este tendinta de……………………a partilor ¿ne ale nisipului si cimentului de granulele ……………de …………….., care dupa un anumit timp, se lasa la ……………….. varnitelor, containerelor, roabelor sau galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul. 11. Mortarul, inainte de a ¿ pus in lucru, trebuie ……………… din nou pentru al scoate din starea de segregare. 12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita…………... la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperatura aerului. 13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin…………….. volumului care se observa in momentul in care au aparut…………….. si chiar……………….. in mortarul din rosturile zidariei. 14. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la micsorarea ……………… zidariei 15. Contractia este mare in special ma mortarele cu dozaj……………. de ciment si ……………Àuide. 16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a ………….la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. 17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai…………. Decat a celora cu intarire………. 18. Mortarele adera slab la caramizile dublu prestate pentru fatade, daca acestea nu sunt bine……………inainte de a ¿ folosite in zidarie. 19. Un material de zidarie cu fata…………..si cu grad bun de …………….. de peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta. 20. Marca mortarului este rezistenta la ………….. a unui cub cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa …….. zile de la turnare. 21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 de zile de la preparare, mortarele se clasi¿ca in urmatoarele………………: M4; M10; M25; M50 si M100 22. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de ……………. si de ………………… transportului de materiale. 23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel: • Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier………. si fara…………;
88 - Tehnologia meseriei

Mortarul se va incarca usor, nu se va …………… si se va cauta sa se pastreze starea de …………… si in special mortarul de ciment se va transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil; Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe ……….. RASPUNS LA TESTUL 2 DE ATUOEVALUARE

1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele, sunt: consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia, adeziunea, rezistanta la compresiune. 2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti ¿neale ale nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de apa folosita la amestecare. 3. In functie de dozaj, mortarele pot ¿ vartoase, plastice sau Àuide. 4. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon in laboratoarele de santier. 5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in centrimetri, la care se ataseaza un maner din teava. Are o greutate de 300 gr. 6. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a lua diferite forme. 7. Cu cat mortarul contine mai multe parti ¿ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. 8. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari de nisip si liant. 9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. 10. Segregarea este tendinta de separare a partilor ¿ne ale nisipului si cimentului de granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se lasa la fundul varnitelor, containerelor, roabelor sau galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul. 11. Mortarul, inainte de a ¿ pus in lucru, trebuie amestecat din nou pentru al scoate din starea de segregare. 12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperature aerului. 13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar crapaturi in mortarul dn rosturile zidariei. 14. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la micsorarea rezistentei zidariei. 15. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si prea Àuide.
Tehnologia meseriei - 89

16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. 17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai claba decat a celora cu intarire lenta. 18. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca acestea nu sunt bine udate inainte de a ¿ folosite in zidarie. 19. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta. 20. Marca mortarului este rezistenta la compresiune a unui cub cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa 28 de zile de la turnare. 21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare, mortarele se clasi¿ca in urmatoarele marci: M4; M10; M25; M50 si M100. 22. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea transportului de materiale. 23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel: • Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara stirbituri; • Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze starea de omogenizare si in special mortarul de ciment, se va transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil; • Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe palete. TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 1 TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR LIANTILOR SI AGREGATELOR: Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii proiectului; A. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 0.50 m3 pentru stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc; B. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10, M25, M50, M100, in functie de dozajul volumetric; C. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul in parti volumetrice; D. Sa se determine consistenta mortarului preparat. Aceste test de evaluare practica va avea loc in atelier.
90 - Tehnologia meseriei

TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 2 TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR LITANTILOR SI AGREGATELOR: Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii proiectului; E. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 1.00 m3 pentru stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc.; F. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10, M25, M50, M100 in functie de greutatea componentelor; G. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul stability in urma cantaririi; H. Sa se determine consistenta mortarului preparat. A ceste teste de evaluare practica va avea loc in atelier. TEST DE EVALUARE TEORETICA La propozitiile de la 1 la 38, raspundeti in scris: 1. 2. 3. 4. 5. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului? In ce se face singerea manuala a varului bulgari? Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei? Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita? Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea varului? 6. Ce se intelege prin lapte de var? 7. Cand varul stins devine var-pasta? 8. Ce operatii sunt effectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul varului pasta? 9. Dupa cata vreme de la stingere, este recomandata folosirea varuluipasta? 10. Cand se foloseste stingerea mencanizata a varului? 11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului bulgari? 12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului? 13. Care este granulatia nisipului? 14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa ¿e considerat curat? 15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarelor? 16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?
Tehnologia meseriei - 91

Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar? 31. cate tipuri de mortare cunosteti? 37. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete? 34. 43. 92 . Care sunt factorii de care depinde durata de intarire? 32. 42. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului? 28. Ce se intelege prin marca mortarului? 36. Care sunt dispozitivele. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul de a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor? 33. In cat timp se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment? 21. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare? 30. Stingerea varului se poate face manual sau mencanizat. Dupa liantul de baza folosit. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a mortarului fata de cea manuala? 22. Ce se intelege prin consistenta mortarului? 25. manual. de cate feluri sunt mortarele? 18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor? 19. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare? 23. 40. Varul pasta se obtine in momentul in care apa sin laptele de var s-a evaporat. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida. Bulgarii de var se introduce in varnita. F= Fals): 9. care dintre ele adera mai bine la suprafete? 35. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea mortarelor? 20. 41.17. Stingerea mecanizata sa varului se face in varnita. utilajele si instalatiile folosite la transportul pe orizontala sip e verticala a materialelor? La propozitiile de la 38 la 82. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra¿celor zilnice de livrari? 38. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar? 29. In functie de marca mortarului. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea de masura prin care se exprima aceasta? 26. masinile. uneltele. Care sunt conditiile tehnice catre trebuie indeplinite de catre mortarele de zidarie? 24.Tehnologia meseriei A/F A/F A/F A/F A/F . folositi literele A sau F pentru a prezica tipul a¿rmatiei (A= Adevarat. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie? Dar a mortarelor pentru tencuieli? 27.

Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F 50. A/F 60. A/F 59. pentru stingerea varului. plastice sau Àuide. A/F 62. A/F 47.93 . Pentru o buna lucrabilitate. A/F 55. A/F 46. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de continutul de parti ¿neale ale nisipului. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in interiorul lui se aÀa plumb care adduce conul la greutatea de 1000 gr. In functie de dozaj. de ciment sau var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. Mortarul marca 4 este un mortar pe baza de var ce contine una parte var si 3-4 parti nisip. A/F Tehnologia meseriei . A/F 56. A/F 64. liantii se intaresc in aer. consistenta mortarului trebuie sa ¿e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. Mortarele simple folosesc doi lianti iar cele mixte trei. Mortarul marca 100 este un mortar pe baza de ciment care contine una parte ciment si 4 parti nisip. A/F 58. se foloseste. mortarele pot ¿ vartoase. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute si este stabilita in urma incercarilor. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este cuprinsa intre 0 si 7 mm. instalatii speciale prevazute cu stingatoare de var. A/F 57. Pentru a determina consistenta mortarului. A/F 53. A/F 49. Pentru cantitati mai mari. A/F 51. In cazul mortarelor hidraulice. A/F 48. mortarul se prepara centralizat in statii de mortare. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. in pozitie orizontala sub propria greutate iar cand miscarea a incetat. Mortarul pe baza de avr va ¿ consumat in timp de doua saptamani iar cel de baza de ciment in timp de 12 ore. A/F 54. Dozajul este proportia de materiale ce intra in componenta unui mortar. se citeste numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea operatiei de stingere. conul etalon este lasat sa se scufunde in masa de mortar.44. in laboratoarele de santier. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon.betoane.). A/F 61. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg. A/F 63. Groapa de var se pardoseste cu sanduri de brad. A/F 45. liber. A/F 52.

Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a ¿ omogen. a suprafata caramizilor.65. A/F 67.Tehnologia meseriei . A/F 80. A/F 77. A/F 79. Plasticitatea mortarului se miscoreaza prin adaugarea in cantitati mai mari de nisip si liant. Mortarul. mortarele se clasi¿ca in urmatoarele marci: M4. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub cu latura de 7. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera. A/F 82. A/F 81. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului care se observa in momentul in care au aparut ¿suri si chiar crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. M50 si M100. A/F 94 . A/F 69. Cu cat mortarul contine mai putine parti ¿ne si liant. A/F 72. cu atat este mai plastic. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment si prea Àuide. Un material de zidarie ci fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de sub 8%. Gra¿cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea transportului de materiale. adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta. mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat a celora cu intarire lenta.07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa 28 zile de la turnare. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si adaugarea unei cantitati de var sau argila. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la intindere. M10. inainte de a ¿ pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F 76. A/F 71. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura. A/F 70. blocurilor mici etc. A/F 75. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare. A/F 78. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F 74. A/F 68. categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc la zidarie. M25. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade. daca acestea sunt bine udate inainte de a ¿ folosite in zidarie. A/F 66. A/F 73. Aparitia ¿surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei.

95 .1 Tehnologia meseriei .2.TEHNOLOGIA MESERIEI MODUL 5: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD NOMENCLATOR 7122.

Punctele si axele materializate pe teren la trasarea fundatiei trebuie sa ¿e folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe plansee.dreptarul. Lucrarile de trasare peste cota zero(±0. serveste la veri¿carea si trasarea unghiurilor drepte. sipci. se foloseste la trasarea si veri¿carea liniilor drepte si a suprafetelor plane.CONSTRUIREA ZIDULUI TRASAREA ZIDULUI A. ghiunia. Cel de-al treilea muncitor va prinde sfoara de mijlocul ei. Linie lasata de sfoara imbibata in vopsea sau praf de creta. Instrumente folosite la trasarea peretilor . plansee sau pe zidurile inferioare (cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plan de executie. Lucrarile de trasare sub cota zero(± 0. este prinsa la capete de catre doi muncitori care vor ¿xa sfoara intre cele doua puncte ce vor ¿ unite printr-o linie.1). sau sfori ori insemnate pe planseu sau pe zidaria inferioara prin linii trasate cu creionul sau imprimate cu sfoara trecuta prin praf de creta. o va ridica de la sol dupa care o va lasa brusc. 96 . perete. folosit la masurarea lungimilor. depinde atat structura de rezistenta a unei cladiri cat si aspectul sau interior si exterior .metrul. Introducere De modul cum se realizeaza trasarea.Tehnologia meseriei . Trasarea conturului peretilor pe fundatie cu ajutorul sforii trecute prin vopsea sau praf de creta.00) se repeta pe ¿ecare planseu in parte.1. La metoda de trasarea cu sfoara se procedeaza astfel: se imbiba sfoara in vopsea sau praf de creta. planseu Fig.coltarul (echerul. . vinclul). grosimilor si inaltimilor. B. Modalitati de marcare a liniilor Inainte de executarea zidurilor are loc o trasare a acestora. ea lasand un marcaj de vopsea pe suport(fundatie. Fig. . Trasarea se face pe fundatii.00). se fac inainte de executarea fundatiei. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot ¿ marcate cu scanduri. C.

b) coltare. indicarea laturilor peretilor se poate face cu ajutorul unor scanduri ¿xate pe pamant (¿g.4). dar trebuie sa se pastreze sfoara intinsa care ajuta la zidirea succesiva a ¿ecarui rand de caramizi. scandurile. ce vor ¿ unite cu o sfoara. e) furtun de nivel Fig. se veri¿ca verticalitatea diferitelor elemente ale constructiei. crestaturi) La trasarea liniei exterioare a zidului (¿g. vor ¿xa latura exterioara a zidului. sfoara se muta la randul urmator. Fig. Tehnologia meseriei . se leaga ¿rul cu plumb.3) Marcajele de pe borne (cuie. Localizand astfel doua puncte pe fundatie.4. Marcarea santurilor pentru fundatii si Fig. care va indica un punct pe fundatie. sipcile sau insemnarile cu creta.2. c) ¿r cu plumb. Intre abstecuri se intinde o sfoara iar dupa executarea ¿ecarui rand de zidarie. d) nivela (boloboc). De aceasta sfoara. a) dreptar. furtunul de nivel.3. se foloseste la stabilirea orizontalitatii si verticalitatii elementelor de constructii. Trasarea pe fundatie a liniilor exterioare ziduri cu ajutorul scandurilor zidului In locul bornelor (¿xate in afara planului cladirii). foloseste zidarului pentru a pastra si veri¿ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.97 . nu mai sunt necesare. Instrumente pentru masurat orizontalitatea si verticalitatea. Abstecul. Dupa zidirea primului rand de caramizai si veri¿carea trasarii. se unesc cu o sfoara solida marcajele lasate pe bornele de la trasarea fundatiei.- ¿rul cu plumb(cumpana).

sfoara se ¿xeaza cu ajutorul unor scoabe sau se leaga de abstecuri sau sabloane pentru a se mentine intinsa. Pe linia nou create (AA1). Fixarea axelor longitudinale si transversale Fixarea axelor cladirii se face pe borne montate in afara planului cladirii. Trasarea axelor a) peretilor transversali.5). perpendicular pe linia AB. 6.La colturile zidurilor. Trasarea aliniamentelor paralele Fig. Fig. 7. Trasarea axelor de referinta ale cladirii(axele peretilor exterior care delimiteaza cladirea) marcate prin borne pe teren La trasarea aliniamentelor paralele. 98 . Trasarea aliniamentelor drepte La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza bornele ¿xate in afara planului cladirii. b. 5. notate in proiect astfel: 1 . Se unesc cu o sfoara solida punctele marcate prin cuie sau crestaturi pe borne iar de sfoara bine intinsa se leaga ¿rul cu plumb care va marca laturile sau axa peretelui. La trasarea golurilor de usi si ferestre. se pozitioneaza dreptarul pe linia AB in asa fel incat punctele A si B sa se aseze pe dreptar. putandu-se astfel trasa linia AA1. una dintre metode este aceea la care se utilizeaza dreptarul si echerul (Fig. asezate cu exactitate in goluri si sustinute cu proptele in timpul lucrului. c b) peretilor longitudinali. D. La fel se procedeaza si la obtinerea laturii BD. In acest punct se asaza coltul de 90 grade a echerului care se sprijina cu una din laturi pe dreptar. se poate marca lungimea unui zid (a) data de latura AC. notate in proiect astfel: a. E. se folosesc sabloane din lemn sau metal.Tehnologia meseriei . 2 .3 Fig. se procedeaza astfel: avandu-se trasata una dintre laturi (AB).

Latimea planseului H. La deplasarea furtunului. Determinarea nivelului de rezemare a planseului Se face prin masurare pe perete. cota care va ¿ veri¿cata prin masurare cu ajutorul metrului sau ruletei pe masura ce se construieste zidul. de la linia orizontala(linia de vagris). Celalalt muncitor va apropia si el tubul de sticla a furtunului de perete. se poate trece la marcarea golurilor in pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile care incep de la un anumit nivel al zidului. Fig. Ea se traseaza cu dreptarul si cu nivela sau cu furtunul de nivel.F. G.00 m deasupra pardoselii. Continuand din loc in loc aceasta modalitate de marcare. poate si al doilea muncitor sa marcheze un semn pe perete in dreptul nivelului apei din tubul ce-i apartine. Tehnologia meseriei . se pot obtine mai multe puncte de reper care prin unirea lor. Determinarea inaltimii peretilor In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1. capetele acestuia. a . din loc in loc. duc la obtinerea unei linii (linie de vagris) orizontale de la care se pot trasa alte cote. trasarea se va face mai tarziu. Cand miscarea apei s-a stabilizat in furtun.8. Marcarea golurilor din pereti Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris si fata de ea se ¿xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari. cota de la care va incepe executia planseului.99 . Stabilirea orizontalitatii cu ajutorul furtunului de nivel se face astfel: unul din cei doi muncitori(se lucreaza in echipa de doi) stabileste pe perete inaltimea de un metru prin marcarea unui semn cu creionul si va ¿xa nivelul apei din tubul de sticla la semnul marcat pe perete . vor ¿ astupate evitandu-se totodata gatuirea lui pentru a permite circulatia in voie a apei. Tehnica lucrului cu furtunul de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante.Inaltimea zidului Cota care stabileste inaltimea zidului este a.Inaltimea zidului (inaltimea la care se va monta planseul) b . Trasarea zidului se va face numai pana la aceasta cota. Marcarea inaltimii peretelui a.

100 . Trasarea zidurilor se face pe fundatii. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoare neagra. Unitatea de masura a lungimilor in constructii este milimetrul. Cum se procedeaza la trasarea liniei orizontale cu ajutorul furtunului de nivel? 8. Sfoara. Trasarea se face dupa un plan de executie. V. La ce inaltimi se traseaza linia de vagris fata de nivelul pardoselii? TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza a¿rmatiei (A= adevarat. 4. la marcarea randurilor de caramizi.Constantinescu. 7. La marcarea golurilor in pereti. C. Modul de trasare a liniilor orizontale cu aajutorul furtunului de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante. Care este suportul pe care se asaza cladirile? 2. Delia Prundeanu. Cu ajutorul ¿rului cu plumb se veri¿ca orizontalitatea. Radu Margineanu. plansee sau ziduri mai groase. pentru ca asezarea caramizilor in zid sa se faca dupa o linie dreapta? 6. 3. 5. 1. 8. se leaga de caramizi.Tehnologia meseriei tipul A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F . Pe ce principiu se bazeaza aceasta metoda de trasare? 9. Cum se numeste linia care reprezinta nivelul orizontal? 10. Care sunt instrumentele folosite la trasarea liniilor? 4. se utilizeaza sabloane din lemn sau metal. 10.Pavel. Reprezentarea marcajelor pe borne se face cu ajutorul cuielor sau a crestaturilor. 9. Pentru trasarea liniilor cu sfoara. Care sunt unitatile de masura urilizate in constructii? 5. Cu ce se pot marca liniile zidurilor la trasare? 3. • Desen tehnic – autori: Veronica Florea. Cum se procedeaza la trasarea aliniamentelor paralele? 7. Cu ce se ¿xeaza sfoara la colturile zidului. aceasta este imbibata cu vopsea sau se trece prin praf de creta. Intrebari: 1. F= fals). 2. Voinescu.Bibliogra¿e: • Cartea zidarului • Constructii si tehnologia lucrarilor: autori R. 6.

3A. 6A. 11. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot ¿ marcate cu ………………. Acesta linie se numeste…………… sau………………si fata de ea se ¿xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari. 7A. 5.11..………………. 8. ……………… sau pe zidurile inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plam………………………. 1. Determinarea nevelului de rezemare a planseului se face prin masurare de la ……………(linia de vagris). se vor trasa mai tarziu. 4F.. 3.11A. Notarea axelor peretilor transversali se face cu ………………. 1A. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul metrului sau ruletei de la ………………….101 . 8F. La trasarea aliniamentelor paralele. . foloseste zidarului pentru a pastra si veri¿ca in timpul lucrului linia fetei si………………………. Abstecul. una din metode este cea la care se utilizeaza…………………………. 6. se poate trece la marcarea…………………din pereti care incep la nivelul planseului pentru usi iar la ………………care incep de la un anumit nivel al zidului. 2A. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului.al randurilor de caramida.pe masura ce se construieste zidul.iar notarea axelor longitudinale se face cu………………. 10A. 10. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1. 4. 9.de……………………. 9F.00 m deasupra pardoselii. Trasarea zidurilor se face pe………………………. TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite. 5F. se numeste linie de vagris.00 m fata de pardoseala. Furtunul de nivel este aclatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de ……………………… m prevazut la ambele capete cu……………… de sticla transparent. 2.. Linia orizontala trasata la inaltimea de 1. La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza………………¿xate in afara planului cladirii. 7. Tehnologia meseriei . A/F Raspunsuri la intrebari. sau sfori...

16. 6. 3. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1. Notarea axelor peretilor transversali se face cu litere iar notarea axelor longitudinal se face cu cifre. Abstecul. se face prin masurare de la linia orizontala(linia de vagris). trasarea se va face mai tarziu.citeste paginile referitoare la montarea hidroizolatiei din: • Constructii si tehnologia lucrarilor – autori. 2. La trasarea aliniamentelor drepte.Tehnologia meseriei .Constantinescu. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris si fata de ea se ¿xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari. 3. Citeste ¿sa de informatii de la pag. sipci sau sfori. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului. Voinescu.00 m deasupra pardoselii. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul metrului sau ruletei de la linia de vagris pe masura ce se construieste zidul. se poate trece la marcarea golurilor din pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile care incep de la un anumit nivel al zidului. plansee. 7. 9. 11. Trasarea zidurilor se face pe fundatii. La trasarea aliniamentelor paralele. 4. Determinarea nevelului de rezemare a planseului. prevazut la ambele capete cu tuburi de sticla transparenta. 2. 102 .2 1. 8. R. 5. GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE Montarea hidroizolatiei 1.RASPUNS LA TESTUL NR. Intalneste-te de ¿ecare data cu instructorul tau cand consideri ca este necesar. Studiul individual . foloseste zidarului pentru a pastra si veri¿ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida. una dintre metode este aceea la care se utilizeaza dreptarul si echerul. Pavel. se utilizeaza bornele ¿xate in afara planului claditii . 10. C. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot ¿ marcate cu scanduri. Furtunul de nivel este alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 1520m. sau pe zidurile inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plan de executie.

Intinderea si lipirea cartonului bitumat. pag. iar in unele cazuri.21. D2. . se utilizeaza contra apelor sub presiune.Decuparea cartonului bitumat.103 . 5. Tehnologia meseriei .Intindetrea masticului bituminos. Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector) Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei 2. Hidroizolatii rigide . 23-24.executate pe baza de ciment.Ridicarea si transportul materialelor la punctul de lucru. Trasarea cartonului bitumat la dimensiuni. .Incalzirea pana la topire a masticului bituminos..6.3. INTRODUCERE Hidroizolatiile sunt lucrari care se executa pe suprafata unor elemente de constructii pentru a le proteja impotriva umezelii sau a in¿ltrarii apei. .1.• • • • • 4. Intinderea si lipirea cartonului bitumat pe stratul de mastic bituminos. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare. Vizualizeaza ¿lmul cu titlul………………………………. FISA DE INFORMATII CONSTRUIREA ZIDULUI MONTAREA HIDROIZOLATIEI A.5. Cartea zidarului. b) Executa practic toate operatiile care tin de: . 6. . Obiective ajutatoare D2. D2. D2. Decuparea cartonului bitumat. Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de la pag.Asezarea stratului de mastic bituminos . ACTIVITATI DE INVATARE a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a se putea trece la dobandirea deprinderilor practice.6. D2.22 Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de pag. Topirea masticului bituminos. Dupa tipul materialelor din care se executa.2.Trasarea cartonului bitumat. Vizualizeaza casetele video cu titlul………………………. pentru a le proteja impotriva actiunii corozive a apelor. hidroizolatiile pot ¿: a. D2.4. Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205. realizate din beton si tencuieli impermeabile(hidrofuge). Transportul materialelor la punctual de lucru. 7.

atat pentru peretii exterior cat si pentru cei interior. otel.Hidroizolatii vopsite – aplicate la rece sau la cald prin vopsire sau stropire.Hidroizolatii bituminoase cu o izolatie metalica (foi de plumb. table metalice. Soclul se protejeaza cu o tencuiala impermeabila (Fig. folosite impotriva umiditatii natural a solului sau a barieirei de vapori. .Hidroizolatii orizontale la pereti. La constructiile fara subsol.2a. se prevad hidroizolatii orizontale deasupra soclului fundatiei . acolo unde incepe zidaria de elevatie. presarate cu nisip. exista: .). d.Hidroizolatii orizontale sub pardoseala subsolului. Rezista la eforturi de intindere. c. Hidroizolatiile contra umiditatii solului – protejeaza elementele de constructii contra patrunderii prin absobtie capilara a umiditatii pamantului. la pereti se prevad urmatoarele urmatoarele hidroizolatii orizontale: • Hidroizolatie la partea inferioara (Fig. Hidroizolatii bituminoase – care la randul lor se impart in: . Hidroizolatii mixte – sunt combinatii de hidroizolatii si materiale: .Hidroizolatii vertical la peretii subsolului. . Dupa pozitia pe care o au in constructie.) Aceste izolatii sunt durabile si e¿cace. Se executa la cald sau la rece.2). Acestea se gasesc la minimum 30 cm deasupra trotuarului sau deasupra nivelului terenului.Hidroizolatii bituminoase – se aplica pe tencuieli hidrofuge . tesatura din ¿bra de sticla bitumata. Se aplica in mod current la rosturile de tasare la fundatii sau cand hidroizolatia este supusa local la presiuni mari. . se executa dintr-un strat de carton bitumat tip CA 400 intre doua straturi de mastic bituminous. e.b.realizate din foi metalice imbinate prin lipire sau sudare.Hidroizolatii plastice (asfaltice) – utilizate la izolarea pardoselii impotriva apei capilare. a umezelii din fundatie in pereti. Hidroizolatii metalice . pentru constructii cu sau fara subsol. aluminiu. care se amplaseaza la cota pardoselii subsolului sau sub aceasta cu circa 20 cm. cupru. Hidroizolatii orizonatale la pereti Acest tip de hidroizolatie se executa la peretii exteriori si interiori. foi din mase plastic. impaslitura din ¿bra de sticla bitumata. 104 . .1) In cazul constructiilor cu subsol (¿g. panze bitumate.Tehnologia meseriei . utilizate la constructii supuse la presiuni si temperature mari . pentru a opri ridicarea prin capilaritate.Hidroizolatii elastice – realizate din carton bitumat. etc.

7. hidroizolatia verticala se aplica pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamantul. 2. Trotuar. 5. 10. 2. etc. 1. Teren natural. Bloc de fundatie. Pardoseala. 9. Fundatie. Soclul fundatiei. care se amplaseaza la minimum 30 cm deasupra nivelului terenului si la cel putin 7 cm sub fata inferioara a planseului de peste subsol pentru a preveni patrunderea umezelii in acest planseu si in peretii parterului. se poate executa o izolatie bituminoasa. Zidaria de protective a hidroizolatiei vertical.Fig. Trotuar. 6. 10.2. 2b). b) la perete interior. Umplutura de pamant. Strat ¿ltrant. • Hidroizolatie la partea superioara prevazuta numai la peretii exteriori (Fig. 5. Fig. 8. se executa din material bituminoase. Perete de subsol. Planseu peste subsol. Hidroizolatie vertical. Strat ¿ltrant. Hidroizolatii verticale la pereti La constructiile cu subsol. Hidroizolatie orizontala. 8. o izolatie de betoane si mortare hidrofuge. Hidroizolatii la constructii cu subsol: 1. 4. Partea de hidroizolatie care se aÀa sub nivelul trotuarului. Pardoseala. 3. 9. perete exterior. Aceasta hidroizolatie se executa de la talpa fundatiei pana la 30 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului.105 . Teren natural. Peste nivelul trotuarului (la soclu). 4. 7.1. 6. Strat –suport al pardoselii subsolului. 3. Hidroizolatii la peretii de la subsol: a) la perete exterior. Tehnologia meseriei . 11. placaje din piatra. Protectie soclu. Hidroizolatie orizontala.

C. Pentru a putea ¿ topit. Punctele astfel formate. se scoate focul din cuptor si cu ajutorul unui cancioc cu coada mai lunga. etc. masticul bituminous. butoi metallic pentru topirea masticului bituminous. D. nisip. sulurile de carton sunt derulate si intinse pe o suprafata dreapta si curata. Bucatile de dimensiuni reduse sunt introduce intr-un butoi metalic asezat pe un cuptor din caramizi in care va arde un foc nu prea mare pentru a putea ¿ evitata aprinderea masticului. Inainte de trasare. roabelor. el se sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan. Fig. Dupa ce cartonul a fost trasat pe toata lungimea b (lungimea zidului). TRASAREA SI DECUPAREA CARTONULUI BITUMAT Cartonul bitumat se livreaza in suluri. Cota (a) reprezinta latimea sulului de carton decupata. cu ajutorul metrului sau ruletei. care este egala cu latimea peretelui. cota c (latimea fasiei de carton). TOPIREA MASTICULUI BITUMINOS Masticul bituminos se livreaza in calupi circulari dar se foloseste sub forma de pasta care se obtine prin topirea acestuia. se vor uni cu un dreptar prin trasarea unei linii cu creionul.Tehnologia meseriei . Asezarea stratului de mastic bituminos Inainte de asezarea pastei de mastic.3. masticul lichid este pus in galeti cu ajutorul carora este transportat la locul de executie a zidului. Aceste material se ridica de la magazia santierului si se transporta la punctul de lucru cu ajutorul targilor. locul marcat pentru trasarea zidului este bine curatat pentru ca masticul sa adere cat mai bine la suportul zidului 106 . aceasta se decupeaza cu foarfeca sau cutitul. se va marca din loc in loc.B. RIDICAREA DE LA MAGAZIE SI TRANSPORTUL LA PUNCTUL DE LUCRU A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE Materialele necesare pentru executarea hidroizolatiei sunt cartonul bitumat. E. Trasarea cartonului bitumat Dupa ce cartonul a fost intins. Dupa ce acesta s-a topit. galetilor. lemne pentru foc.

se vor respecta normele speci¿ce de protctia muncii si PSI. Peste acest nou strat de mastic. se va presara un strat de nisip. la lucrarile de montare a hidroizolatiei.4. lipindu-se cu bitum (Fig. se foloseste un dreptar care va delimita linia interioara a zidului.(beton. se va trece la derularea sulului de carton incepand de la un capat al zidului. Locul de suprapunere a cartonului bituminat pe latime de 10 cm Tehnologia meseriei . Inca din momentul intinderii. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur a peretelui.5. intinderea pastei de mastic se va face cu ajutorul canciocului si a mistriei. executate din carton bitumat. cartonul este bine apasat pe stratul de mastic pentru a nu se cuta. Pe masticul astfel intins. INTINDEREA SI LIPIREA CARTONULUI BITUMAT Se presupune ca decuparea cartonului asfaltic s-a facut exact la latimea peretelui.). Se va avea in vedere ca la intinderea lui sa nu ¿e acoperite liniile de marcaj ale peretelui. Fig. cartonul se petrece pe minimum 10 cm.5. Pe langa acest dreptar bine ¿xat.107 . F. peste aceasta se intinde un alt strat de mastic bitumat cu conditia ca acesta sa nu depaseasca linia de contur a cartonului. In cazul hidroizolatiilor orizontale. etc. zid de piatra. Dupa decupare. la innadiri. cartonul a fost rulat sul. se presara un strat subtire de nisip. intinderea cartonului Dupa ce fasia de carton a fost ¿xata. Fig.).

Care este rolul hidroizolatiilor verticale la pereti? 6. 3A. 2A. Care este rolul hidroizolatiilor orizontale la pereti? 5. Care este rolul hidroizolatiilor? 2. de cate feluri sunt hidroizolatiile? 4. ce operatie se executa? 11. 5F. Care este operatia care transforma masticul bitumat in pasta? 10. In cazul innadirilor. La asezarea fasiei de carton bitumat pe mastic. de cate tipuri sunt hidroizolatiile ? 3. Intrebari: 1. • Cartea zidarului. Dupa pozitia pe care o ocupa la pereti. roabelor. Dupa tipul materialelor din care se executa. Constantinescu. Hidroizolatiile au rolul de a nu permite in¿ltrarea umiditatii de la fundatii la pereti. 108 . 8A. Inainte de intinderea masticului bitumat pe suport (fundatie. Care sunt materialele utilizate la hidroizolatiile orizontale? 9. 7A. 6A. A/F 8. butoi metallic. Soclul se protejeaza cu o tencuiala impermeabila. mastic bituminos. Voinescu. lemn de foc. Latimea fasiei de carton bitumat este egala cu inaltimea zidului. De cine este data latimea de decupare a cartonului bitumat? 8. Transportul materialelor se face cu ajutorul targilor. folositi literele A sau F pentru a preciza tipul a¿rmatiei (A= adevarat. fasiile de carton bitumat se suprapun pe o latime de 10 cm. Scoaterea masticului bitumat din cazan se face cu ajutorul unui cancioc cu coada mai lunga. A/F 7. F= fals): 1. planseu). Materialele necesare efectuarii hidroizolatiei sunt: cartonul bitumat. se va utilize un dreptar care va ¿ asezat cu una din margini exact pe linia care delimiteaza interiorul zidului. A/F 6. galetilor. perete. Cu ce se transporta materialele hidroizolante la punctual de lucru? 7. A/F 3. A/F Raspunsuri la testul de autoevaluare: 1A.Tehnologia meseriei . Care este latimea peste care se suprapune cartonul bitumat in cazul innadirilor? TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE La propozitiile de mai jos. nisip.Pavel. C.Bibliogra¿e: • Constructii si tehnologia lucrarilor – autori: R. A/F 2. A/F 5. A/F 4. 4A.

si …………. 7. cartonul se petrece pe minimum…. usor de manevrat. RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE 1. 2.din fundatie. cu ajutorul metrului sau ruletei. 3. masticul bitumat se ………cu ajutorul unui …………….sau…………. 8. Inainte de trasare.. se va marca din loc in loc……………. presarat cu nisip. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur a peretelui.. lipindu-se cu mastic bitumat. 3.. 5. 2. Dupa ce fasia de ……… a fost ¿xate pe ………. Latimea sulului de carton este egala cu latimea peretelui. 6.fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se vor uni cu ajutorul……………………. 5. Pe o suprafata dreapta si curata. masticul bitumat se sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan in bucati mici. Dupa intindere. Tehnologia meseriei .de……….109 . peste aceasta se intinde alt strat.. se va marca din loc in loc latimea fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se vor uni cu ajutorul unui dreptar. se foloseste un dreptar care va…………… ………. 6. 9. In cazul hidroizolatiilor orizontale. Inainte de trasare. Latimea sulului de carton este egala cu ………………peretelui.a zidului. sulurile de carton sunt derulate si intinse pe o suprafata dreapta si curata..pe stratul de mastic pentru a nu se ………. 4..cm. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii…….. Cartonul asfaltic este bine……………. cu ajutorul metrului sau ruletei. 4.TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite: 1. Dupa intindere.. executate din carton bitumat.. sulurile de carton sunt………. la………….. usor de manevrat. Pentru a putea ¿ topit rapid. si ……… ai constructiilor cu sau fara subsol. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur a peretelui. pentru a opri………………… prin capilaritate a…………. Cartonul asfaltic este bine apasat pe stratul de mastic pentru a nu se cuta. Pentru a putea ¿ topit rapid.in bucati mici. se foloseste un dreptar care va delimita linia interioara a zidului.

peste aceasta se intinde alt strat presarat cu nisip..44. lipindu-se cu mastic bitumat. C. Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de la pag.7.43.Vizualizeaza casetele video cu titlul…………………… .Vizualizeaza ¿lmul cu titlul…………………………….Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205. 6.50.Constantinescu. 110 . 3. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.26. R.48/49.45. . la innadiri. 9. . Intalneste-te de ¿ecare data cu instructorul tau cand caonsideri ca este necesar. Pavel. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii exteriori si interiori ai constructiilor cu sau fara subsol.. 4.46. pag. Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei. 8. 47. Studiu individual: citeste paginile referitoare la executarea zidului din: • Constructii si tehnologia lucrarilor – autori. executate din carton bitumat. Citeste ¿sa de informatii de la pag. pentru a opri ridicarea prin capilaritate a umezelii din fundatie.6. 2. Dupa ce fasia de carton a fost ¿xat pe stratul de mastic. Completeaza si veri¿ca testul de autoevaluare de la pag.Tehnologia meseriei . 7. V.Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)…………………. 5. In cazul hidroizolatiilor orizontale.Voinescu • Cartea zidarului . cartonul se petrece pe minimum 10 cm. GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE Executarea zidului 1.

Asternerea mortarului pe zid. Asezarea caramizilor in randurile zidariei de diferite grosimi: a) Zidarie de ¼ caramida b) Zidarie de 1/2 caramida c) Zidarie de 1 caramida d) Zidarie de 1 1/2 caramizi e) Zidarie de 2 caramizi Obiective ajutatoare: D3. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice si legate cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent. pietre. D3.9.1. blocuri mici.Legarea sforii de abstecuri.Montarea buiandrugilor. D3.5. etc. ca si cum ar consta dintr-un singur material. Montarea ghermelelor si prasnurilor. prefabricate. D3.Taierea (cioplirea) caramizilor. D3.Fixarea abstecurilor.8.FISA DE INFORMATII CONSTRUIREA ZIDULUI ZIDIREA ZIDULUI A.2. MODALITATI DE ASEZARE A CARAMIZILOR IN ZID Fig.1.Teserea caramizilor si formarea rosturilor.3. care se comporta ca un tot unitar monolit. INTRODUCERE Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi.4.111 .Transportarea materialelor la punctual de lucru. D3.7.6. D3. B.Asezarea (insiruirea ) caramizilor pe zid. D3. Tehnologia meseriei . D3.

decalate fata de cele din randul de dedesubt ci ¼ caramida in lungimea zidariei si cu ½ caramida in grosimea acestuia. . LEGATURA ZIDARIEI Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile din randul urmator fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna. Acest sistem de legatura consta in asezarea caramizilor dintr-un rand. .trei sferturi de caramida 1 caramida cu o zidarie de 1 ½ caramida: ¾ .montarea abstecurilor.2.montarea buiandrugilor. D.3. Fig. . . C. Zidarie de 1 ½ caramida. b) executa practice toate operatiile care tin de: .Tehnologia meseriei .montarea ghermelelor.teserea caramizilor. EXECUTAREA LEGATURILOR LA INTALNIREA ZIDARIILOR Fig.trei sferturi de caramida 112 . Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1 Fig. sa-i corespunda un plin din randurile invecinate de dedesubt si de deasupra. . se asigura ca la ¿ecare rost vertical dintr-un rand.ridicarea si transportul materialelor la punctual de lucru.4. Coltul in unghi drept a unei zidarii de caramida: ¾ .ACTIVITATI DE INVATARE a) este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a se putea trece la dobandirea depinderilor practice.intinderea mortarului pe zid. b) legatura in grosimea zidariei Aplicand acest sistem de asezare a caramizilor in ¿ecare rand al zidariei. cu legatura la ¿ecare rand: a) legatura in lungimea zidariei. poarta denumirea de legatura sau teserea caramizilor.

Incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de una caramida Tehnologia meseriei . Fig. intr-una din cele doua zidarii.1. legatura se obtine . incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de 1 caramida Fig. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1 ½ caramida: ¾ . 8.113 .Se poate constata ca la colturile zidariilor. pe de o parte asezandu-se in acelasi rand. Coltul unghi obtuz a doua zidarii de 1 caramida Fig.7. caramizi in lung la fata iar in a doua zidarie caramizi in curmezis la fata.trei sferturi de caramida Fig. Fig. alternand aceasta dispozitie in randurile alaturate.9. Incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de ½ caramida cu o zidarie de 1 caramida: ½-jumatate de caramida.trei sferturi de caramida Fig. 6.5. Incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de ½ caramida: ¾ . 4/3-trei sferturi de caramida.10. Coltul in unghi ascutit a doua zidarii de 1 caramida Fig.5.

contribuie la imbunatatirea calitatilor de izolant termic si fonic ale zidariei.E.variante de legatura. F. ROSTURILE ZIDARIEI Spatiile dintre caramizi. aerul care se pastreaza in aceste spatii. aceste spatii ¿e ca se lasa goale.b. tesatura rosturilor se face la ¼ si la ¾ caramida.Tehnologia meseriei . Zidarie cu goluri de ½-caramida La acest mod de zidire. Aceasta zidarie are avantajul ca reduce greutatea constructiei prin reducerea numarului de caramizi pe metro cub. ¿e ca sunt umplute cu un material oarecare. rosturile sunt: 114 . TESEREA CARAMIZILOR IN CAZUL NISELOR Fig. au dimensiunile de ¾ X ½ caramida. La zidaria cu goluri neumplute. ARANJAREA CARAMIZILOR LA O ZIDARIE CU GOLURI: In cazul zidariei cu goluri. Fig. asigura legarea caramizilor in zidarie. Nisa de trei caramizi X 1 caramida in zidarie de 1 ½ caramida: a. prin modul de asezare a caramizilor se obtin spatii goale in grosimea si pe inaltimea zidariei.11. poarta denumirea de rosturi. Mortarul dintre rosturi. Dupa pozitia pe care o ocupa in zid. Golurile care raman inglobate in zidarie. la fetele zidariei.12. care sunt umplute cu mortar. ¼-sferturi de caramida G.

etc. lemn etc. mortar. b-rost rotund(convex). Modul de prelucrare a rosturilor: Rosturi pline:a-rost drept(la fata). ruleta. metru. etc. furtun de nivel. 3. iar cele situate pe latimea zidului. ¿r cu plumb. Cele situate in lungul zidului se numesc rosturi longitudinal 2. nivela(boloboc). Scule utilizate: mistrie. Rosturile zidariei: 1. ascensorul de material. Vericale sau in inaltime si sunt rosturile dintre randurile zidariei. poarta denumirea de roasturi transversale 3. banda transportoare.. d-rost tesit. dalti. cancioc. Fig. macara fereastra. targa. e-rost dublu tesit intand. caruciorul. funie.13. sapa pentru amestecarea mortarului. Tehnologia meseriei . lopata-cancioc. piatra.14. f-rost dublu iesit. H. TRANSPORTUL MATERIALELOR. etc. rost orizontal sau in lungime 2. adica in curmezis sau in adancime. carucior. abstec. scripete. Instrumente de masura si control folosite: echere(coltare). dreptar. rost vertical sau in inaltime – longitudinal. Transportul materialelor se face cu roaba. SCULELOR. Sunt vizibile pe inaltimea ¿ecarui rand de caramizi. macaraua turn. roaba. Rosturi goale: c-rost rotund intrand (concave). rost vertical sau in inaltimetransversal Fig. ciocan zidar.- Orizontale sau rosturi in lungime 1. rostuitor. targa. INSTRUMENTELOR DE MASURA SI CONTROL.115 . in functie de locul unde materialele se pun in opera. LA PUNCTUL DE LUCRU Materialele utilizate la zidit: caramida.

(Fig. caramida se taie lovind cu ascutisul ciocanului pe restatura.15). BCA. cup ace au fost zidite 4-5 randuri de caramida la colturi. L. TAIEREA (CIOPLIREA) CARAMIZILOR La executarea zidariilor. Cand caramida urmeaza a ¿ taiata in parti neegale. 18). este necesar sa se foloseasca bucati de caramida (3/4. se obtin prin taiere(cioplire). mortarul este intins si nivelat pe zid. caramida se rupe dupa linii strambe fara a se taia dupa crestaturi. va ¿ tinut totdeauna perpendicular pe 116 . astfel ca partea ei cea mai mare sa ¿e aproape de corp. ASTERNEREA MORTARULUI PE ZID Prin aceasta operatie. se face mai intai o crestatura cu ciocanul pe fetele caramizilor aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii. La taierea transversal a caramizilor. Ciocanul bine ascutit. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii. Taierea bucatilor se face cu lovituri aplicate pe muchia caramizii adica pe fata ingusta a acesteia. blocuri din beton. ½ si 1/4 ). El este luat din targa sau galeata cu canciocul sau lopata cancioc (pentru cresterea productivitatii) si pus pe zid de unde este intins si nivelat cu mistria. K.Tehnologia meseriei . ea se tine in mana stanga astfel ca linia de taiere sa ¿e la mijlocul palmei. ASEZAREA (INSIRUIREA) CARAMIZILOR PE ZID Pentru cresterea productivitatii muncii este necesar ca materialul pentru zidit (caramizi. Aceste bucati.I. Se va cauta intotdeauna sa se elimine timpii morti (¿g. etc. deoarece cand nu este tinut astfel. pe cat posibil. Piciorul stang se va rezema pe un obiect mai ridicat. Pro¿larea caramizilor prin cioplire se executa dupa ce s-a trasat pe caramida. se procedeaza astfel. la indemana muncitorului. ¿e la capatul lor sau la colturi. Mortarul este intins si nivelat in lungul si latul zidariei pe toata latimea zidului in suvite subtiri. perpendicular pe suprafata caramizii. J. Abstecutile se ¿xeaza pe zid cu ajutorul cuielor sau scoabelor. 17 si ¿g. FIXAREA ABSETECURILOR Cu ajutorul abstecurilor se pastreaza si veri¿ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida zidite. ¿e la goluri. Cand caramida urmeaza a ¿ taiata la jumatate. Dupa aceea. iar mana stanga sprijinita in cot pe genunchiul stang. avand anumite forme.) sa se aÀe. ea se asaza pe palma. linia de taiere.

M. Metoda se utilizeaza la asezarea caramizilor in lung in sirurile de la margine. caramida se propteste cu un capat pe piciorul stang.suprafata caramizii dupa care se taie. ceva mai sus pe genunchi.1. Pentru sirul lung Tehnologia meseriei . iar cu cealalta asaza caramida pe mortar.16. In ambele cazuri.TESEREA CARAMIZILOR SI FORMAREA ROSTURILOR Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara. Fig. La cioplire. Asaza apoi caramida pe mortar. dupa cum sirurile de caramizi sunt marginale(exterioare si interioare) sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical. Zidirea se face ca in ¿g. astfel incat caramida sa nu se sparga alturi de liniile trasate. dupa aceea aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia vertical a caramizii zidite mai inainte pentru a forma rostul vertical. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zid: a. Pentru zidul curmezis. Fig. iar la urma niveleaza si curata cu mistria mortarul de pe fata zidariei. Zidirea caramizilor cu mistria: a) zidirea sirurilor in lung.117 . zidarul intinde mortarul cu mistria pe randul de caramizi. zidirea se poate face in moduri deosebite. Zidarul tine tot timpul mistria in mana. 17. dupa care indeparteaza mortarul iesit din rosturi. Zidirea caramizilor cu mistria Inainte de a aseza caramida. b. cand este greu sa se intinda fara mistrie o fasie ingusta si uniforma de mortar iar in acelasi timp sa se umple cu mortar rosturile verticale. b) zidirea sirurilor in curmezis Fig.15 Taierea caramizilor cu ciocanul de zidarie: a-taiere transversal a corecta b-idem incorecta c-taierea longitudinal in grosime M. 16. impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor cu manerul mistriei.

zidirea a cate doua caramizi deodata. ci sunt umplute numai pana la 1 cm de la fata zidariei. zidul cu grosimea de 1 1/2 caramizi.idem la interior. Zidirea caramizilor fara mistrie: a. 18. ea folosindu-se atat la executarea sirurilor de la margine. zidarul nu foloseste mistria. Lucrand astfel. Aceasta metoda cere multa indemanare. Grosimea rosturilor orizontale trebuie sa ¿e de maximum 1. la exterior.20. penreu sirul in curmezis. Rosturile obinute astfel. 19.00 Fig. (¿g. mortarul trebuie aplicat in fasii de 20 – 22 cm latime. b. asezand caramida in pozitie orizontala. o preseaza catre cea zidita anterior pana ce obtine rostul de grosimea dorita. Pentru formarea si umplerea rostului vertical. M. metodei de zidire cu mistria.Fig.2. c. zidarul are posibilitatea sa zideasca ¿ecare caramida cu o mana sau cu ambele maini.00 – 1. spre deosebire de cazul anterior. Mortarul folosit in acest caz trebuie sa ¿e suf¿cient de plastic. Impingerea mortarului se incepe de la 5-6 cm distant de la caramida zidita anterior.zidirea sirurilor in curmezis.50 – 3. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zidul de 2 caramizi grosime: a. zidarul tine caramida in pozitie inclinata pe stratul de mortar intins dinainte. pentru sirul in lung la exterior.00 cm. c. 24) Sub sirurile in lung.Tehnologia meseriei . Prin aplicarea ei se obtine o productivitate cu 20 -25% mai mare decat in cazul utilizarii Fig. cat si a celor de umplutura. zidirea sirurilor in lung. iar cu partea de jos a caramizii aduna o parte din mortar catre caramida zidita mai inainte. pentru a putea ¿ intins cu caramida. maximum 1. Dupa aceea. Sub sirurile in curmezis. 118 . avand la mijloc 2. Zidirea caramizilor fara mistrie facand rostul vertical prin apasarea caramizii Conform acestei metode.20 cm iar a celor verticale. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe cm grosime. mortarul trebuie aplicat in fasii de 7-8 cm latime. b. nu sunt pline cu mortar.

asezand cate o caramida. Productivitatea este totusi mai mare decat la metoda de zidire cu mistria. Metodele de zidire descries anterior Fig. avem o productivitate mai scazuta. zidirea caramizilor in curmezis. zidarul foloseste mistria. In acest caz. nu numai la curatarea mortarului ci si la intinderea lui. De exemplu mistrie. zidirea caramizilor in curmezis. asezand cate doua caramizi deodata si lucrand cu ambele maini. 22. Zidirea caramizilor fara mistrie.119 . intre sirurile de la margine ale zidariei. Zidirea caramizilor fara sunt aplicate pe scara larga. iar umplutura o executa dupa metoda de zidire a umpluturii fara mistrie. Zidirea caramizilor cate doua deodata in sirurile de umplutura Aceasta metoda se aplica la zidirea caramizilor in sirurile din mijlocul zidariei (umplutura).M. adica fara mistrie. zidirea caramizilor in lung. Alti zidari insa. Fig. zidirea caramizilor in de margine.3. zidarul tine intr-o mana mistria iar cu cealalta mana zideste caramida(Fig. b. insa se obtine o zidarie cu rosturi pline. zidesc caramizile sirurilor de margine dupa metoda cu mistria. Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din rosturi prin apasare. b. M. curatarea mortarului iesit din rosturi si intinderea mortarului cu mistria Zidirea caramizilor se face ca la metoda anterioara. formanad rostul vertical prin apasarea caramizii. lung. Mistria foloseste in cazul acestei metode. Tehnologia meseriei . la zidirea caramizilor dupa aceasta metoda. intinzand mortarul si curatindu-l cu mistria. ceea ce nu se poate realiza prin metoda fara mistrie. metoda de zidire fara mistrie. dupa metoda de zidire a umpluturii fara mistrie. cand cu mana dreapta. cate doua deodata in sirul de unii zidari aplica la executarea sirurilor umplutura: a. Umplutura o executa asezand cate doua caramizi dintr-o data.21. cand cu mana stanga. Ea consta in zidirea fara mistrie a cate doua caramizi deodata pe mortarul intins uniform dinainte. formand rostul vertical prin apasarea caramizii si curatarea mortarului iesit din rosturi: a. Zidirea caramizilor fara mistrie.21).4. De aceea. deoarece zidirea dupa aceasta metoda necesita miscari mai putine. Ei zidesc caramizile una cate una.

Caramizile vor ¿ asezate in asa fel incat sa ¿e la indemana zidarului. zidarul trece la zidirea zidului. Zidirea caramizilor cu mistria.indesarea caramizilor.asezarea caramizilor pe patul de mortar. Dupa aceea. se curata cu mistria ¿ind folosit apoi la executarea patului de mortar pentru caramizile urmatoare.zidirea caramizilor in curmezis fara mistrie.Fig. Surplusul de mortar iesit din rosturi la suprafata zidariei. Teserea caramizilor si formarea rosturilor Dupa montarea hidroizolatiei. asaza caramida pe patul de mortar impingand-o spre caramida asezata anterior si o indeasa prin lovituri usoare aplicate cu manerulmistriei sau cu ciocanul.24.aplicarea mortarului pe capatul caramizii. b. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zid se va face in asa fel incat sa nu ¿e impiedicat procesul de productie si vor ¿ directionate in pozitia de zidire. 120 . Varianta de zidire conform metodei maximenko: a.23. In locul canciocului se poate intinde mortarul cu lopata-cancioc. Se intinde cu ajutorul canciocului mortar intr-un strat de 10-12 mm grosime obtinandu-se patul de mortar. se trece la executarea zidariei dupa ce s-a constatat ca stratul hidroizolant este curat. caz in care procedeaza astfela: ia caramida in mana stanga apoi ia mortar cu mistria tinuta in mana dreapta si-l aplica pe capatul caramizii in cantitatea necesara pentru a forma rostul vertical. a.zidirea caramizilor in lung cu mistria. In Fig. b. sau cu mistria. pe care se asaza primul rand de caramizi.Tehnologia meseriei . Dupa asternerea patului de mortar. Sistemul de lucru este acela in care se foloseste mistria. datorita indesarii caramizii. c.25 se arata modul cum zidarul curata cu mistria surplusul de mortar iesit din rosturi. Fig.5. M.

La urma. se veri¿ca verticalitatea acestuia. caramizile care sunt mai ridicate. Cu ajutorul ¿rului cu plumb lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei. Asezarea caramizilor se va face in asa fel incat sa avem o tesere cat mai reusita.26. zidarul veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Cand distant dintre repere este mare. umplandu-le bine. In cazul ¿xarii cu scoabe. sfoara trebuie sa ¿e lipita perfect de muchia caramizilor.26). asezata cu lungimea pe inaltimea zidului. veri¿care ce se face la ¿ecare rand (Fig. pe fata superioara a zidariei se asaza dreptarul si peste acesta nivela. iar acestea se asaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Dupa completarea randului cu caramizi. Operatia de zidarie. se intoduc si repere intermediare. indeasa mortarul cu mistria intre rosturile caramizilor. Verticalitatea se mai poate veri¿ca si cu ajutorul nivelei. se indeasa cu loviruri usoare aplicate cu ciocanul pe un dreptar. se intinde sfoara la ¿ecare rand de caramizi. Cu dreptarul si cu bolobocul controleaza orizontalitatea randului. sfoara este apasata la capete cu cate doua caramizi asezate pe muchie (Fig. se trece la celalalt colt zidind la fel cateva randuri si obtinand astfel reperele de colt.mentinerea sforii in pozitie exacta intre repere. Pentru zidirea portiunii de zid intre repere. b. pentru completarea randurilor.25. ¿xarea sforii intre repere.Fig. este aceeasi ca la zidirea colturilor. curatarea surplusului de mortar cu mistria Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din colturi.27). Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal. zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde peste caramizile asezate. Tehnologia meseriei . Sfoara se ¿xeaza in mod obisnuit la ¿ecare capat cu cate o scoaba sau se leaga de doua abstecuri ¿xate la colturile zidului.121 . Executarea reperelor de colt si ¿xarea sforii in timpul zidirii: a. Fig.

N. la teserea caramizilor. sunt ¿xate in zid.nivela. Veri¿carea orizontalitatii si verticalitatii zidariei: 1. Ei pot ¿ din lemn. care sunt piese din lemn ce au rolul de a sustine tocurile de usi si ferestre din lemn. ghermelele. ¿xate in zid si au rolul de a sustine tamplaria metalica. 122 .¿r cu plumb.dreptar. Tocurile sunt ¿xate de ghermele prin cuie. 5. 3.Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale. 27.abstec.Tehnologia meseriei . Zidaria cu rosturi pline se executa la peretii care raman netencuiti(calcane. metal. beton armat monolit. zidarul curata cu mistria mortarul iesit din rosturi sis curs pe fetele zidului. beton armat prefabricat. caramida.Montarea ghermelelor si prasnurilor La golurile pentru usi si ferestre. ziduri de subsol. Prasnurile sunt piese metalice. Montarea buiandrugilor Buiandrugii sunt elemente de constructii asezate la partea superioara a golurilor. se folosesc abstecurile. 4. Fig. 2. Dupa zidirea catorva randuri de caramizi. cele goale se lasa fara mortar pe 1-2 cm de la fata zidului. au mortar pana la suprafata zidului. etc). in scopul sustinerii zidariei de deasupra acestora. Rosturile pline.sfoara O.Rosturile goale se recomanda la zidaria ce urmeaza a se tencui pentru ca tencuiala sa adere mai bine la zidarie precum si in cazul zidariei aparente pentru a nu ¿ nevoie ca rosturile sa ¿e curatate cu scoaba.

de cate feluri sunt zidurile? 3. 12. 6. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt pentru un zid de 1 caramida cu un zid format den 1 ½ caramizi. 8. Care sunt materialele utilizate la executarea unui zid? 2. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi obtuz a doua zidarii de 1 caramida. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi ascutit a doua zidarii de 1 caramida. 9. Ce sunt rosturile si de cate feluri sunt? 14. De cate feluri sunt legaturile (teserile) caramizilor? 5. Ce se intelege prin legarea sau teserea caramizilor? 4. Ce rol au buiandrugii? Tehnologia meseriei . In functie de dimensiunile caramizii. Ce rol au abstecurile? 19. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt de 1 caramida. Cu ce se face taierea caramizilor? 16. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de ½ caramida cu una de 1 caramida. Ce veri¿ca zidarul la un zid cu ajutorul nivelei? 18. 11. 13. Cu ce se ¿xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti? 20.123 . 10. 7. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de 1 caramida. Care sunt sculele pe care le uilizeaza zidarul la asezarea mortarului pe randul de caramida? 15.INTREBARI 1. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt din doua zidarii de 1 ½ caramizi. Ce grosime are patul de mortar pe care se asaza primul rand de caramizi? 17. Schitati incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de ½ caramida.

A/F 2. 14A. A/F 6. A/F 15. Ghermelele si prasnurile ajuta la ¿xarea tocurilor de tamplarie in golurile din pereti. A/F 12. A/F 13. 16F. Legaturile orizontale si verticale dintre caramizi se numesc rosturi. A/F 4. mortarul se pune pe zid cu mistria. Coltul obtuz al zidurilor formeaza un unghi mai mic de 90 de grade. Fixarea sforii la colturile zidului se face cu ajutorul scoabelor. Zidul de ½ caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei longitudinala pe axa longitudinala a zidului. Coltul ascutit al peretilor formeaza un unghi mai mare de 90 de grade. 13F. 15A. Zidul de 1 caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei longitudinala perpendicular pe axa longitudinal a zidului. A/F 9. Zidul de 2 caramizi este un zid cu grosimea egala cu lungimea a doua caramizi in care caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal. La zidaria cu goluri. Cu ajutorul ¿rului cu plumb se veri¿ca orizontalitatea. 8F. 5A. perpendicular pe axa longitudinal a zidului. F= fals): 1. Zidirea caramizilor se face cu ajutorul mistriei sau manual. A/F 10. Cu ajutorul bolobocului se veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea zidului. A/F 5. A/F 11. Caramizile sunt legate intre ele cu ajutorul mortarului. 9A.00 cm iar a celui vertical de 3.Tehnologia meseriei . Grosimea rostului orizontal este de 3. A/F Raspunsuri: 1A. 2A. Pentru cresterea productivitatii muncii. 11F. 10A. A/F 16. 7F. Linia de tesere a caramizilor in zid. 6A. 4A. A/F 14. A/F 7. Zidul de 1 ½ caramida este un zid de 1 caramida si jumatate in care caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal. 3A. perpendicular pe axa longitudinal a a zidului.TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE La urmatoarele propozitii utilizati literele A sau F pentru a preciza tipul a¿rmatiei (A=adevarat. 124 . spatiile umplute cu material au rolul de izolator termic si fonic. A/F 8. 17A. este o linie dreapta. A/F 3. A/F 17. 12A.50 cm.

. fara a se taia dupa crestaturi.. Pentru intinderea mortarului pe zid... 7.. iar cu cealalta asaza caramida pe….astfel ca linia de taiere sa ¿e la ………. 3. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal.cu ciocanul pe fetele caramizilor. ea se tine in mana…………. 1. zidarul veri¿ca………. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul………. care se comporta ca un tot unitar monolit.. 6.TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE Completati spatiile goale folosind cuvintele potrivite. ca si cum ar consta dintr-un singur material. aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate. etc... La zidaria cu goluri neumplute. este necesar sa se foloseasca bucati de caramida(.. Cand caramida urmeaza a ¿ taiata la jumatate.care se pastreaza in aceste spatii. Zidarul tine tot timpul mistria in ……. Inainte de zidirea primului rand de caramizi. se aplica aceeasi dispunere a caramizilor ca la colturile de …….. 5.. 11. la capatul lor sau la colturi. La taierea transversal a caramizilor. constituie un……………si……… al zidariei.sau………… 12... Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile din randul urmator. fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna. se trece la executarea………………. ¿e la goluri.... Legatura dintre caramizi se face cu ………….……….……………. La colturile in unghi ascutit sau obtuz.…...… si…). 15... in locul canciocului se poate folosi ………………… 17.. Bucatile de caramida cu anumite forme. pentru sporirea productivitatii. 2. Pe masura ce zidul se ridica.. se ……cu lovituri usoare aplicate cu………pe un……… Tehnologia meseriei .de grade.. nivela si ¿rul cu plumb. caramizile care sunt mai ridicate. 10.. 4.prin a carui intarire se obtine un element rezistent. Dupa montarea hidroizolatiei. 18. se obtin prin………………… 8.…… ………...si…………. se procedeaza astfel: se face mai intai o …………. hidroizolatia se ………… 16. 14. La executarea zidariilor. Rosturile se executa………iar pentru curatirea…………care iese din rosturi prin apasarea caramizii se foloseste………………….125 .. poarta denumirea de…………sau……………a caramizilor..pe fata caramizii.palmei.. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice... Ciocanul se va tine………………. 13.. caramida se rupe dupa linii…………. deoarece cand nu este tinut astfel.. zidariei cu dreptarul. 9... Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din …….…………….

9. 11. 4. Bucatile de caramida cu anumite forme.etc. pietre. ea se tine in mana stanga astfel ca linia de taiere sa ¿e la mijlocul palmei. 13. Dupa montarea hidroizolatiei. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal. caramizile care sunt mai ridicate. La zidaria cu goluri neumplute. 2. in locul canciocului se poate folosi lopata cancioc. 16. deoarece cand nu este tinut astfel. hidroizolatia se curata. fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna. se aplica aceeasi dispunere a caramizilor ca la colturile de 90 de grade. constituie un isolator termic si fonic al zidariei.Tehnologia meseriei . 17. poarta denumirea de legatura sau tesere a caramizilor. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile din randul urmator. Legatura dintre caramizi se face cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent. Zidarul tine tot timpul mistria in mana. la capatul lor sau la colturi.aerul care se pastreaza in aceste spatii. 12. 8. Inainte de zidirea primului rand de caramizi. 7. este necesar sa se foloseasca bucati de caramida( 3/4.RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE 1. se obtin prin taiere. se procedeaza astfel: se face mai intai o crestatura cu ciocanul pe fetele caramizilor. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara. 18. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice. nivela si ¿rul cu plumb. aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii. 15.1/4). se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un dreptar. blocuri mici. La executarea zidariilor. 10. ca si cum ar consta dintr-un singur material. La taierea transversala a caramizilor. zidarul veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea zidariei cu dreptarul. prefabricate. Pentru intinderea mortarului pe zid. 14. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi. 5. caramida se rupe dupa linii strambe. La colturile in unghi ascutit sau obtuz. iar cu cealalta asaza caramida pe mortar. 3. Cand caramida urmeaza a ¿ taiata la jumatate. se trece la executarea zidariei. care se comporta ca un tot unitar monolit. fara a se taia dupa crestaturi. pentru sporirea productivitatii. ½ . Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din rosturi prin apasarea caramizii se foloseste mistria. Pe masura ce zidul se ridica. 6. ¿e la goluri. 126 .

Galeti .3.Prasnuri . unelte si materale utilizate: .3 –modul 712205.Lopata . 2. Se vor folosi material descries in lectia 712205.Hidroizolatie .Ghermele .Mortar .6. 4.Mistrie .a 90 de grade. Modalitati de realizare a proiectului: 1.Caramizi .Cancioc .Sfoara b. 3.6.6. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.Buiandrugi . Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205. 5. Modul 712205.6.Lada de amestec mortar . se va lucra in echipa de 2 cursanti Tehnologia meseriei .127 . Timp de lucru: 6 ore. 6.Targi . Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului si a ¿rului cu plumb.Ciocan zidar . Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.TEST DE EVALUARE PRACTICA Tema: construieste un colt de pereti cu grosimea zidurilor de ½ caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.Lopata cancioc . Scule. a.Sapa amestecat mortar .Rostuitoare .

Timp de lucru: 6 ore Se va lucra in echipa de 2 cursanti 128 .Lopata cancioc .Ghermele .a 90 de grade. 8.Rostuitoare .Galeti .Targi . 12.Lopata .3 –modul 712205.Tehnologia meseriei .6.Sfoara b.Ciocan zidar .6. Scule. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6. Modul 712205. 10. a.Hidroizolatie .Sapa amestecat mortar . Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului si a ¿rului cu plumb. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare. 11. unelte si materale utilizate: .Prasnuri .Mortar .Cancioc .Mistrie . Modalitati de realizare a proiectului: 7. 9.TEST DE EVALUARE PRACTICA Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de ½ caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.Lada de amestec mortar .Caramizi .3.Buiandrugi . Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.6. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor. Se vor folosi material descries in lectia 712205.

Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.Lopata cancioc .Ghermele .Caramizi .Mistrie .6.Ciocan zidar . Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara. unelte si materale utilizate: . Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor.6.Buiandrugi .6. Scule. Modul 712205.129 .Cancioc . 16.a 90 de grade.3. 14.Hidroizolatie . Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului si a ¿rului cu plumb.Mortar .Galeti .TEST DE EVALUARE PRACTICA Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1 caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.Lada de amestec mortar . 18. Se vor folosi material descries in lectia 712205. 15. 17.Lopata . Modalitati de realizare a proiectului: 13. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.Rostuitoare .Targi . a.Sapa amestecat mortar . Timp de lucru: 6 ore. se va lucra in echipa de 2 cursanti Tehnologia meseriei .Prasnuri .3 –modul 712205.Sfoara b.

20. Timp de lucru: 6 ore. c.Targi .a 90 de grade.Lada de amestec mortar . 21.6.Prasnuri . Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.Lopata .Rostuitoare . unelte si materale utilizate: . Se va veri¿ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului si a ¿rului cu plumb.3 –modul 712205. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.Caramizi .Lopata cancioc .Ghermele . Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor. Modalitati de realizare a proiectului: 19. 22.Sapa amestecat mortar . Scule. Se vor folosi material descries in lectia 712205. se va lucra in echipa de 2 cursanti 130 .Ciocan zidar .Cancioc . 24. 23.Mistrie .Sfoara d.Mortar .TEST DE EVALUARE PRACTICA Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1½ caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.6.3. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.Hidroizolatie .6.Galeti .6.Tehnologia meseriei .Buiandrugi . Modul 712205.

Rosturile intre caramizi sunt: A. Plansee din beton D. Firul cu plumb E. Cancioc C. 1 caramida D. BCA 2. Valoarea unghiurilor la intersectia peretilor este de: A. Mistrie B. 4. Ruleta C. Mai mare de 90 grade la peretii in unghi ascutit. 1 ¼ caramida F. 1-2-3 B. 2 caramizi 3. ½ caramida C.131 . Mai mica de 90 grade la peretii in unghi obtuz. zidurile sunt: A. C. Bolobocul D. Micrometrul 8. Otel-beton C. Ciocan zidar 7. Caramizi. se folosesc urmatoarele numere: A. 3-4-5 C. B. 6. Suprapunerea perfecta a fetelor caramizilor in zid. Metrul B. In functie de lungimea caramizii. Scule folosite de zidar la zidit sunt: A. 1 ½ caramida E. Suprapunerea decalata a fetelor caramizilor in zid(zig-zag). La trasarea unghiurilor de 90 grade cu ajutorul Teoremei lui Pitagora.TEST DE EVALUARE TEORETICA La propozitiile de la 1 la 10 incercuiti raspunsul corect: 1. Orizontale B. Furtunul de nivel F. blocuri din beton. Instrumente de masura si control folosite in zidarie sunt: A. Vertical 5. Materialele utilizate la zidarie sunt: A. Scanduri B. Prin teserea caramizilor se intelege: A. 90 grade la peretii perpendiculari B. ¼ caramida B. 60-80-100 Tehnologia meseriei .

17. Fixarea tocurilor de usi si ferestre in golurile din pereti. Caramizile se pot zidi cu ajutorul mistriei sau fara. 15. se face cu: A. cu ajutorul nivelei veri¿ca: A. La capetele zidurilor. 13.Tehnologia meseriei .50 cm iar a celui vertical de 4. Zidarul. ½. A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F A/F 132 . se curata hidroizolatia. 18. Grosimea rostului orizontal este de 3. Pozitia ciocanului va ¿ perpendicular pe caramida deoarece in alta pozitie. La zidaria tencuita. Suprapunerea caramizilor in zig-zag. sunt lovite usor cu ciocanul pe un dreptar. la colturi sau la goluri se folosesc bucati de caramida cu dimensiunile de ¾. Inainte de inceperea zidirii primului rand de caramizi. caramida se va rupe in linii strambe. Fixarea sforii la capetele zidului se face prin legarea acesteia de caramizi. Caramizile.9. ea se tine in mana stanga astfel ca linia de taiere sa cada la mijlocul palmei. Verticalitatea zidului C. Unghiurile de inclinare 10. Ghermele pentru tocurile metalice B. rosturile se prelucreaza cu ajutorul unui rostuitor. se constata ca fac un anumit unghi fata de orizontala. 12.00 cm. 16. poarta denumirea de legatura sau tesere a caramizilor. 20. Prasnuri pentru tocurile din lemn La urmatoarele propozitii utilizati literele A(adevarat) sau F(fals) pentru a preciza tipul a¿rmatiei: 11. Orizontalitatea B. care la veri¿carea orizontalitatii.1/4 . 14. Cand caramida se taie la jumatate. 19.

1 .CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “ZIDAR PIETRAR TENCUITOR” SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA DESEN TEHNIC DE CONSTRUC II Desen tehnic .

2 .Desen tehnic .

Linii de întrerupere. Continu Sub ire (C3) Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Linie-punct (p) Mijlocie (P2) Sub ire (P3) A.Linii Grosimea de baza (b) se alege în func ie de m rimea úi natura desenului între 0. Reguli generale.2.1. linii ajut toare de cot . Construc ii geometrice. Curbe de nivel curente. Linii de referin sau de indica ie pentru cote. Cotarea A. chenare pentru desene. Desen tehnic . not ri sau observa ii f cute pe desen.linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2. Axe geometrice ale pieselor componente.linia groas (b) prin cifra 1. Trasee de sec ionare. Prin cotarea unul desen de construc ii se în elege înscrierea în acel desen a dimensiunilor par iale úi totale. P r i situate în fa a planului de sec ionare. . Linii de cote. Muchii v zute în vedere úi sec iuni.A. Orice fel de axe. Contururi de sec iuni rab tute.135 . Muchii nev zute ascunse dup alte elemente.1.linia sub ire (circa b/4) prin cifra 3. Curbe de nivel principal. . axe de goluri la uúi úi ferestre. haúuri. Cotarea trebuie f ci în aúa fel încât s nu ¿e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. 2 úi 2 mm. Reprezentarea elementelor unei construc ii în desenul tehnic A. linii de ruptur úi întrerupere .2. Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr úi anume : . necesare pentru determinare precis úi clar a tuturor elementelor construc iei. Tabel 1 Tipul liniei Groas (C1i) Mijlocie (C2) Destina ia Contururi de sec iune sau tabele. cu excep ia axelor indicate la C3 úi P3. M surarea direct pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz a ¿ executate.

în unele cazuri poate ¿ exprimat úi printr-o liter . 3 Liniile ajut toare pot s înceap direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant apropiat de aceasta. Liniile de referin se folosesc pentru diferite alte not ri.1). liniile de indica ie sau de referin (linii frânte). care indic valoarea numeric a dimensiunii considerate. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot úi le dep úeúte cu aproximativ 2 mm. care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a elementelor úi un reper ales. Fig.A. In mod excep ional. La reprezent rile conturate cu linii groase. care indic lungimile sau unghiurile la care Fig. dac cotarea devine astfel mai clar . liniile ajut toare pot s se întretaie cu liniile de cot la 45° sau 60°.2.Elementele cot rii sunt: Fig.1). linia de cot . simbolul pentru înscrierea cotei de nivel. liniile ajut toare. liniile ajut toare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig. care delimiteaz por iunile cotate úi se folosesc în cazurile când linia de cot nu taie conturul elementului. care se folosesc când spa iul dintre extremit ile liniei de cot nu este su¿cient pentru înscrierea cotei (vezi Fig. 1 - - - - cota. cota de nivel. 136 .Desen tehnic . 2 se refer cota.2.

137 . liniile ajut toare úi prelungirile lor. cu cerc în vârful unghiului úi se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajut toare. Pentru cotarea unui unghi. nu pot ¿ utilizate ca úi linii de cot . liniile de referin pot ¿ terminate cu puncte. Liniile de contur. m surând lungimi curbilinii. când se opresc pe o linie. liniile ajut toare se vor trasa urmând direc iile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 6 Desen tehnic . linia de cot se duce echidistan at de curba elementului sau prin translatarea curbei úi se delimiteaz cu linii ajut toare care s ¿e normale la curb sau paralele între ele. Delimit rile liniilor de cot . Pentru cotarea arcelor de cerc. sau s ge i. In cazul liniilor de cot terminate cu s ge i. Liniile de cot se traseaz paralel cu dimensiunile la care se refer . Pe acelaúi desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot . sau a elementelor cu alte curburi. Fig. se pune semnul de arc (^). linioare scurte la 45° fa de linia cotei. Fig.Fiecare cot are o linie de cot corespunz toare. când se opresc pe o suprafa úi cu s ge i. 5 Deasupra cotelor. Fig. 4 axele. pentru cotarea intervalelor mici. Pentru accentu ri ale indica iilor. linia de cot se duce circular . s ge ile extreme pot ¿ plasate la exterior úi intrmediar înlocuite cu puncte. Dac este necesar cotarea reprezent rilor perspective. 4). se indic prin puncte.

cotele se indic dup speci¿cul desenului (Fig. cota ¿ind precedat de indica ia d=. vor ¿ precedate de semnul (~) (vezi Fig. sau de indicarea stratului. 115. 00 m se indic în centimetri. pl cilor se poate indica f r linii de cot . 365 mm.. 25. Pe desenele de ansamblu.. cu excep ia elementelor de construc ie ¿gurate întrerupt.Grosimea stratelor. cotele vor ¿ 63. aceútia se înscriu sub form de exponen i (2. cu dou zecimale (chiar dac acestea sunt zero). Dac trebuie indica i milimetrii. în caz c nu sunt determinate de intersec ia a dou axe. Cotele care nu se pot indica úi trebuie veri¿cate la fa a locului.. Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot . 115. dar indicarea lui este totuúi necesar .Desen tehnic . 355. 00 m se indic în metri.. 375 cm etc. 7 Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul conven ional. iar cele mai mici de 1. dac speci¿cul desenului nu are alte reglement ri. linia de cot a razelor.. 125. Exemplu: grosimea pere ilor de c r mida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75.. respectiv 245).. iar în desenele de detaliu.8. 9 138 . litera R dac nu este dat în desen centrul arcului de cerc. foliilor. f r s Fig. linia de cot a razei se va trasa în direc ia centrului úi se va proceda ca în Fig. Pe desenele de detaliu. Aceast notare nu este obligatorie pe reprezent rile cu contururi circular