Geometrie Analitica Lectii Bb2

Sisteme de ecuatii lineare Page 1 of 3
Inainte: Transformari elementare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare
Cuprins Index
Sisteme de ecuatii lineare

Sisteme de ecuatii liniare:
(1)
(2)
(3)
In general
Solutii ale sistemelor de ecuatii liniare:
(5)
Numerele formeaza o solutie a sistemului pentru ca
(6)
https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007
pe de alta parte numerele nu formeaza o solutie a sistemului pentru ca ele nu

satisfac toate ecuatiile sistemului
(7)
Se poate arata ca este unica solutie a acestui sistem.
Definitie 1.1 Un sistem de ecuatii liniare ce admite solutie unica se numeste sistem compatibil
determinat.
Observatie 1.1 Sistemul
(8)
este un exemplu de sistem compatibil determinat
Sistemele pot avea mai multe solutii. De exemplu
(9)
admite solutiile si . Verificare pentru
a doua:
(10)
pentru acest sistem o solutie generala e data de formula:
unde este orice numar real. In acest caz este
numit parametru.
Definitie 1.2 Un sistem de ecuatii liniare ce admite mai mult de o solutie(in care caz automat va
dmite o infinitate de solutii) se numeste sistem compatibil nedeterminat.
Observatie 1.2 Sistemul
(11)
este un exemplu de sistem compatibil nedeterminat
Se poate intampla ca anumite sisteme sa nu aiba nicio solutie.
Sistemul
(12)
nu admite nicio solutie. Daca atunci prin inmultire cu 2 se obtine
si prin urmare nu se poate ca a doua ecuatie sa fie satisfacuta.
Definitie 1.3 Un sistem de ecuatii liniare ce admite nu admite nicio solutie se numeste sistem
incompatibil.
Cum se afla solutiile unui sistem?
Metoda substitutiei(invatata in clasa a XI-a).
(13)
Se afla in functie de : din prima ecuatie si se substituie in a doua:
de unde rezulta ca ceea ce implica .
metoda substitutiei este utila in cazul sistemelor de dimensiune mica(putine ecuatii, putine
necunoscute). Daca dimensiunea e mare atunci Metoda lui Gauss (sau metoda eliminarilor
succesive) ce urmeaza a fi prezentata este mai utila. Deasemenea aceasta metoda se preteaza o
executare secventiala pe computer.
Inainte: Transformari elementare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Transformari elementare Page 1 of 3
Inainte: Metoda lui Gauss Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare
Cuprins Index
Transformari elementare
1) Se inmulteste una din ecuatiile sistenului cu un numar.
Exercitiu 1.1 (inmultim a doua ecuatie cu 2) Notam aceasta transformare simbolic cu
(14)
2) Se inverseaza doua ecuatii din sistem.
Exercitiu 1.2 inversam ecuatiile 1 si 3 Notam aceasta transformare simbolic cu
3) Se inmulteste o ecuatie cu un numar real si se aduna la o alta ecuatie din sistem.
Exercitiu 1.3 inmultim ec. 1 cu 2 si o scadem din 2-a Notam aceasta transformare simbolic cu
Aceste transformari pot fi utilizate pentru rearanjarea/modificarea ecuatiilor intr-o forma mai
accesibila pentru rezolvarea sistemului. De pilda
(17)
Se considera sistemul
(18)
Numarul se numeste pivot. Prima transformare elementara este adica
Sistemul devine
(19)
Urmatoarea tranformare elementara vizeaza anularea tuturor termenilor de sub si deasupra pivotului,
adica , prin urmare efectuam transformarea . Aceasta transformare poate
fi efectuata algoritmic doarece stim ca 5 este exact . Sistemul devine:
(20)
Se trece acum la a doua ecuatie. Noul pivot devine elementul . Se efectueaza primul pas in
combinatia de transformari elementare ce vizeaza anularea tuturor termenilor de sub si deasupra

noului pivot, adica . Se imparte asadar prin pivot ecuatia a doua, si
se obtine noua forma a sistemului:
(21)
La fel ca in cazul precedent pentru anularea termenului se efectueaza transformarea
, adica se scade din ecuatia 1 ecuatia 2 inmultita cu coeficientul termenului
ce urmeaza a fi anulat. Se obtine:
(22)
Acesta este si sfarsitul metodei deoarece s-a ajuns la ultima linie si s-au anulat toti termenii de
deasupra pivotului de pe ultima linie.
Inainte: Metoda lui Gauss Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Metoda lui Gauss Page 1 of 2
Inainte: Matrici Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Transformari elementare Cuprins Index
Metoda lui Gauss

Se considera sistemul:
(23)
Aplicam iar metoda eliminarilor succesive. primul pivot este . Observati ca daca se
inverseaza ecuatiile 1 si 2 se obtine noul pivot 1deci nu mai e necesara transformarea .
dar pentru moment sa aplicam metoda direct pe sistemul dat.
Impartim deci ecuatia 1 prin pivot si se obtine:
(24)
Ca si in exemplul anterior efectuam acum transformari vizand anularea termenilor de sub si deasupra
pivotului, adica termenii . Sunt necesare deci transformarile si
care duc la
Metoda lui Gauss a fost deci aplicata cu succes primei linii. se trece la a doua.
Noul pivot devine , coeficientul corespunzand termenului diagonal..
Transformarea corespunzatoare este ce duce la
(26)
Metoda lui Gauss Page 2 of 2
Se vizeaza acum anularea termenilor de sub si deasupra pivotului, adica termenii .
Sunt necesare deci transformarile si . Dupa efectuarea
trasformarilor se ajunge la:
(27)
(28)
Metoda se opreste aici pentru ca ultima ecuatie nu aduce practic nicio informatie. Ea nu poate fi in
niciun fel folosita pentru anularea coeficientilor de deasupra celui de-al treilea 0 din ecuatia a treia.
Concluzia este ca
(29)
iar poate fi orice numar real, cu alte cuvinte sistemul rezolvat este compatibil nedeterminat. De
pilda, dand valoarea obtinem solutia .
Inainte: Matrici Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Transformari elementare Cuprins Index
adi
2006-11-05
Matrici Page 1 of 3
Inainte: Metoda lui Gauss pe Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss Cuprins
Index
Matrici
Matricile sunt utilizate pentru stocarea datelor. Scopul este de a usura manipularea acestor date. Sa
consideram 3 companii Comp1, Comp2, Comp3 care comercializeaza 2 produse denumite prod1,
prod2.
Preturile cu care ele comercializeaza aceste produse pot fi stocate sub forma matriceala:
(30)
E suficient sa stocam matricea M
(31)
Asadar o matrice este un tablou de numere ordonate pe linii si coloane. In cazul de fata spunem ca M
este pentru ca are 2 linii si 3 coloane.
Forma generala a unei matrici (deci cum m linii, n coloane) este
Se considera sistemul
Matrici Page 2 of 3
Se noteaza
se numeste matricea asociata sistemului de mai sus iar se numeste matricea extinsa a
sistemului.
Exercitiu 1.4 Fie sistemul
(33)
Atunci, cu notatiile din definitia precedenta avem ca
Exercitiu 1.5 Sistemul
(34)
nu este compatibil determinat pentru ca
(35)
Noi am demonstrat anterior(cu metoda lui Gauss) ca este compatibil nedeterminat.
Sistemul
(36)
Matrici Page 3 of 3
este compatibil determinat pentru ca
(37)
Inainte: Metoda lui Gauss pe Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Metoda lui Gauss pe matrici Page 1 of 4
Inainte: Sisteme de inecuatii lineare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Matrici Cuprins
Index
Metoda lui Gauss pe matrici

Metoda lui Gauss poate fi aplicata direct pe matrici dupa cum urmeaza. Se considera matricea
extinsa a sistemului
(38)
adica
(39)
In notatia simbolica inlocuim ce denumeste ecuatia 1 din sistem cu ce denumeste linia 1 din
matricea extinsa. Se procedeaza la fel pentru pentru .
(40)
Se incearca acum eliminarea termenilor de pe a doua coloana cu exceptia elementului diagonal. Noul
pivot este . Avem
(42)
Mai departe, se aplica trasformarile elementare ce anuleaza termenii 4/3 si 5/3 de pe a doua coloanaa
adica . Obtinem
Aceasta matrice extinsa corespunde sistemului
(44)
de unde rezulta
(45)
Se considera matricea extinsa a sistemului
(46)
adica
(47)
Primul pivot este 2. Se efectueaza transformarea
(48)
pentru anularea elementelor de pe prima coloana de sub 1 se efectueaza
(49)
noul pivot este 2. Deci trebuie efectuata transformarea
(50)
Pentru eliminarea termenilor de sub si deasupra lui 1 pe coloana 2 trebuiesc efectuate transformarile:
, ce duca la
(51)
Noul pivot este elementul diagonal de pe linia 3, adica . Impartim linia 3 prin acest pivot:
ceea ce ne da
(52)
Mai departe se vor anula termenii 1.25 si 0.5 de pe coloana 3 prin efectuarea transformarilor
.
De aici rezulta ca
(53)
Aceasta este matricea extinsa a unui sistem care este echivalent cu cel de la care am plecat. Acest
sistem este
(54)
care are solutia .
Inainte: Sisteme de inecuatii lineare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Matrici Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Sisteme de inecuatii lineare Page 1 of 3
Inainte: Seminar: Sisteme de ecuatii Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss pe
Cuprins Index
Sisteme de inecuatii lineare

La fel ca sistemele de ecuatii, doar ca in loc de semnul avem fie fie .
De exemplu
(55)
Observatie 1.3 Observam ca putem presupune ca fie numai semnul fie numai semnul va
aparea. Intr-adevar, dandu-se sistemul;de inecuatii de mai sus putem inmulti ultima inecuatie cu
si in urma schimbarii de semn in inegalitate se obtine
(56)
Daca dorim sa folosim semnul putem inmulti primele doua inecuatii cu si se obtine
(57)
Cu aceasta observatie putem presupune ca toate sistemele de inecuatii lineare sunt de tipul
Sistemele de inecuatii liniare pot fi trasformate in sisteme de ecuatii liniare prin folosirea unor
necunoscute auxiliare ce satisfac(impreuna cu necunoscutele
sistemul de ecuatii liniare
(59)
Intr-adevar, daca sunt solutii ale acestui sistem rezulta, deoarece
sunt negative,
(60)
Sa se rezolve sistemul de inecuatii liniare
(61)
Se considera sistemul linar asociat
(62)
cu .
Acest sistem se poate rezolva utilizand metoda lui Gauss asa cum a fost arata inainte in ( ).
Se porneste cu matricea extinsa a acestui sistem:
Se porneste cu matricea extinsa a acestui sistem:
(63)
Efectuand aceleasi transformari ca in ( ) se obtine
(64)
ceea ce conduce la
(65)
care e echivalent cu
(66)
deci
(67)
unde .
Inainte: Seminar: Sisteme de ecuatii Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss pe
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Seminar: Sisteme de ecuatii liniare Page 1 of 6
Inainte: Spatii vectoriale Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de inecuatii lineare
Cuprins Index
Seminar: Sisteme de ecuatii liniare

Exercitiu 1.6 Sa se rezolve sistemul de ecuatii
(68)
cu metoda lui Gauss
Se considera matricea extinsa a sistemului
(69)
Se efectueaza transformarea adica
(70)
Se efectueaza transformarile ,
(71)
Impartim apoi prin al doilea element de pe diagonala
(72)
Apoi , ,
(73)
Urmeaza
(74)
si apoi ce conduce la
(75)
care e matricea extinsa a sistemului
(76)
In cazul in care, la un anumit pas elementul de pe diagonala prin care ar trebui sa impartim este 0, se
inverseaza linia respectiva cu o linie de sub ea pentru ca noul element diagonal sa fie diferit de 0.
Sa consideram sistemul cu matricea extinsa de mai jos
(77)
pasul 1 in metoda lui Gauss este deja efectuat, ne mutam la linia a doua. Acolo avem un element
diagonal egal cu 0, deci vom inversa liniile 2 si 3. Matricea devine
(78)
Calculul se face in continuare exact ca in exercitiul precedent.
Metoda Gauss-Jordan
In multe situatii metoda lui Gauss duce la operatii cu multe fractii. O alternativa este folosirea
metodei Gauss-Jordan.
Sa consideram matricea extinsa din exemplul anterior
(79)
Se alege un element nenul pe prima coloana, de pilda . Acesta va fi numit pivot.
Numerele din matrice care nu sunt pe aceeasi linie sau coloana cu se modifica dupa regula
dreptunghiului adica pentru inlocuirea unui numar, de pilda cel de pe linia 2, coloana 2, adica -6 se
identifica dreptunghiul cu varfuri diagonal opuse in si adica
(80)
si se pune in locul lui numarul obtinut din produsul numerelor de pe diagonala ce contine pivotul
minus produsul numerelor de pe cealalta diagonala, adica . Punem deci
pe pozitia 2,2 numarul 2. In acelasi mod punem pe pozitia
2,3 numarul .
pe pozitia 2,4 numarul .
pe pozitia 3,2 .
pe pozitia 3,3 .
pe pozitia 2,4 . pe pozitia 3,4 .
Se inlocuieste apoi prima coloana cu exeptia pivotului cu 0. Matricea devine
(81)
Se alege acum ca pivot un element pe a doua coloana, (exceptand cel care e deasemenea pe prima
linie), de pilda 2.
Vor fi modificate cu regula dreptunghiului toate numerele din matrice cu exceptia celor de pe linia
sau coloana pivotului.
Avem
in pozitia 1,1 -2 in pozitia 1,3 0 in pozitia 1,4 -6
in pozitia 3,1 0 in pozitia 3,3 -10 in pozitia 3,4 -10
Se inlocuieste tot ce e deasupra si sub pivot cu 0. Matricea devine
(82)
Se trece la coloana 3. Automat pivotul trebuie ales numarul de pe pozitia 3,3.
Vor fi modificate cu regula dreptunghiului toate numerele din matrice cu exceptia celor de pe linia
sau coloana pivotului.
in pozitia 1,1 20 in pozitia 1,3 0 in pozitia 1,4 60
in pozitia 2,1 0 in pozitia 2,3 0 in pozitia 2,4 -40
Se inlocuieste coloana 3 cu exeptia pivotului cu 0. Matricea devine
(83)
Sistemul care are aceasta matrice extinsa este
(84)
iar solutia este .
Exercitiu 1.7 O firma a raportat in 2004 un profit de 1.5 milioane RON, in 2005 un profit de 1.9
milioane RON iar in 2006 un profit de 2.1 milioane RON. Asumand un model parabolic de crestere
a profitului sa se estimeze profitul pe anul 2007.
Consideram ca lui 2004 ii corespunde momentul initial 0, lui 2005 ii corespunde momentul 1, lui
2006 momentul 2 iar lui 2007 ii va corespunde momentul 3.
Consideram functia care asociaza fiecarui moment profitul firmei la acel moment. Vom avea deci
(85)
Deoarece se considera ca profitul creste parabolic se incearca gasirea unei functii

care sa satisfaca conditiile cu
alte cuvinte
(86)
Acest sistem se poate rezolva cu metoda lui Gauss si rezulta .
Urmeaza ca la momentul profitul este .
Algoritm (Metoda lui Gauss cum a fost descrisa aici):
-----------------------
for
Daca se inverseaza cu o linie cu si .
for
(87)
end
end
-----------------------
Inainte: Spatii vectoriale Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de inecuatii lineare
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Spatii vectoriale. Definitie si proprietati Page 1 of 5
Inainte: Combinatie liniara. Sistem de Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale Cuprins
Index
Spatii vectoriale. Definitie si proprietati

Exemplu 2.1 Sa consideram multimea numerelor reale . Numerele reale satisfac urmatoarele
relatii:
1. pentru oricare doua numere reale .
2. pentru oricare trei numere reale .
3. pentru . Deci exista un astfel de numar ,0, asa ca
4. pentru orice , adica admite un element asa ca
5. , pentru orice .
6. , pentru orice .
7. , pentru orice .
8. , pentru orice .
Spunem in acest caz ca multimea a numerelor reale formeaza cu operatia de adunare si inmultire
cu numerele reale un spatiu vectorial.
Exemplu 2.2 Sa consideram multimea cuplurilor de numere reale

. Definim operatia de adunare a elementelor din ca
fiind adunarea pe componente equation(x_1,y_1)+(x_2,y_2)=(x_1+x_2,y_1+y_2)de pilda pentru

avem ca
Observatie 2.1 Se observa ca suma a doua elemente produce un alt element ce este deasemenea in
.
Definim operatia de inmultire cu numere reale ca fiind inmultirea pe componente
equation&alpha#alpha;(x,y)=(&alpha#alpha;x,&alpha#alpha;y)
de pilda pentru avem ca
Observatie 2.2 Se observa ca inmultirea unui element cu un numar real produce un alt element ce
este deasemenea in .
Atunci cu aceste operatii definite anterior elementele din satisfac urmatoarele relatii:
1. pentru oricare doua elemente . Explicatie: avem ca
cu deoarece . aplicand
regulile de adunare ( ) avem ca
2. pentru oricare trei elemente . Avem ca
de unde rezulta ca equation(v+w)+z=
((x_1,y_1)+(x_2,y_2))+(x_3,y_3)=(x_1+x_2,y_1+y_2)+(x_3,y_3)=
Spunem in acest caz ca multimea a cuplurilor de numere reale formeaza cu operatia de adunare
pe componente si inmultire cu numerele reale un spatiu vectorial.
Exemplu 2.3 Sa consideram submultimea a lui definita prin

. Avem ca dar .
Atunci deasemenea multimea formeaza cu operatia de adunare pe componente si inmultire cu

numerele reale un spatiu vectorial descrise in , .
Pentru a arata aceasta trebuie sa aratam ca operatiile de adunare in V si inmultire cu numere real
au proprietatea ca produc deasemenea elemente in V (vezi observatiile , ) si ca aceste operatii
satisfac proprietatile 1-7 din [ ].
Intr-adevar, daca cu atunci
, prin urmare
suma este deasemenea in V.
Proprietatile 1-7 se arata la fel ca in [ ].
Verificam numai prima proprietate:
pentru oricare doua elemente . Explicatie: avem ca
cu deoarece . aplicand regulile de
adunare ( ) avem ca
Trecem acum la definitia matematica a spatiilor vectoriale. Fie V o mutime nevida si un corp . De
cele mai multe ori va fi fie corpul numerelor reale fie corpul numerelor complexe. Se da o lege
de compozitie interna pe V adica o functie si o lege de compozitie externa
adica o functie .
Definitie 2.1 V formeaza un spatiu vectorial(sau liniar) peste corpul daca
1. pentru oricare doua elemente .
2. pentru oricare trei elemente .
3. Exista un element notat asa ca pentru .
4. pentru orice exista asa ca .
5. , pentru orice .
6. , pentru orice .
7. , pentru orice .
8. , pentru orice .
Elementele lui V se numesc vectori, elementele lui se numesc scalari.
In mod similar cu exemplul [ ] in care a fost definit spatiul vectorial se definesc spatiile
vectoriale ce sunt formate din toate n-uplele de numere reale: equation ^n =
{ (x_1,x_2,...,x_n)|x_1,x_2,...,x_n&isin#in; }
cu operatiile de adunare si scadere
equation(x_1,x_2,...,x_n)+(y_1,y_2,...,y_n)=(x_!+y_1,x_2+y_2,...,x_n+y_n),&alpha#alpha;
(x_1,x_2,...,x_n)=(&alpha#alpha;x_1,&alpha#alpha;x_2,...,&alpha#alpha;x_n)
Exemplu 2.4 Aratati ca multimile equation V_1={ (x,-x)|x &isin#in; }, V_2={ (x,0)|x &isin#in;
}
formeaza spatii vectoriale peste cu operatiile de adunare si inmultire pe componente descrise in [

, ].
Aratati ca multimile equation V_3={ (x,2x-2)|x &isin#in; }, V_4={ (x+1,-x)|x &isin#in; } nu

, ].
Exemplu 2.5 Aratati ca multimile equation V_1={ (x,y,x+y)|x &isin#in; }, V_2={ (x,-y,x-2y)|x
&isin#in; }

] cu .
Inainte: Combinatie liniara. Sistem de Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Combinatie liniara. Sistem de generatori Page 1 of 2
Inainte: Sistem liniar independent Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale. Definitie si
Cuprins Index
Combinatie liniara. Sistem de generatori

Definitie 2.2 Un vector este combinatie liniara a vectorilor daca exista
asa ca
Exemplu 2.6 In spatiul vectorial vectorul este o combinatie liniara a vectorilor
si pentru ca
In spatiul vectorial vectorul nu este o combinatie liniara a vectorilor si
pentru ca daca ar fi atunci am avea
de unde egaland componentele de pe pozitia trei ar rezulta ca 3=0, absurd.
Definitie 2.3 Vectorii formeaza un sistem de generatori pentru V daca orice
vector este o combinatie liniara de vectori .
Exemplu 2.7 In spatiul vectorial vectorii si formeaza un sistem de generatori
pentru ca pentru orice vector avem ca
adica este o combinatie linara a vectorilor si .
In spatiul vectorial vectorul nu este o combinatie liniara a vectorilor si
Combinatie liniara. Sistem de generatori Page 2 of 2
nu formeaza un sistem de generatori pentru V deoarece vectorul nu poate fi
scris ca o combinatie liniara a vectorilor si (am arata acest lucru in [ ].
Inainte: Sistem liniar independent Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale. Definitie si
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Sistem liniar independent Page 1 of 2
Inainte: Baza unui spatiu vectorial Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Combinatie liniara. Sistem de
Cuprins Index
Sistem liniar independent

Definitie 2.4 Vectorii sunt liniar independenti daca relatia
implica .
Exemplu 2.8
In spatiul vectorial vectorii si sunt linear independenti pentru ca daca
atunci
de unde rezulta ca .
In spatiul vectorial vectorii nu sunt linear independenti pentru
ca
Exemplu 2.9 Aratati ca doi vectori sunt linear independenti daca
si numai daca
(89)
Exemplu 2.10 Aratati ca n vectori sunt linear independenti daca si numai daca
nuciunul nu este o combinatie liniara a celorlalti.
Sistem liniar independent Page 2 of 2
Definitie 2.5 Opusul notiunii de indepenedenta lineara este notiunea de dependenta lineara:
Vectorii sunt liniar dependenti daca exista nu toi nenuli astfel
incat
Exemplu 2.11 Vectorii sunt linear dependenti pentru ca
In general daca este o combinatie liniara de
vectori atunci sistemul este liniar dependent.
Inainte: Baza unui spatiu vectorial Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Combinatie liniara. Sistem de
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Baza unui spatiu vectorial Page 1 of 3
Inainte: Transformari liniare Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Sistem liniar independent Cuprins
Index
Baza unui spatiu vectorial

Definitie 2.6 Vectorii formeaza o baza a spatiului vectorial daca ei
sunt liniar independenti si formeaza un sistem de generatori pentru V.
Exemplu 2.12 Vectorii formeaza o baza a spatiului vectorial pentru ca (a fost
aratat inainte) ca ei sunt linear independenti si ca formeaza un sistem de generatori pentru .
Teorema 2.1 Daca vectorii formeaza o baza a spatiului vectorial
atunci pentru orice vector exista scalari unici asa ca
Exemplu 2.13 Sa consideram spatiul vectorial n-dimensional . O baza a acestui spatiu(numita

baza canonica) este formata din vectorii unitari
. Sa aranjam acesti vectori pe
coloane. Pentru orice vector avem ca
(90)
Exemplu 2.14 Fie o baza a spatiului vectorial atunci
cu este deasemenea o baza.
Cum se verifica linear-independenta unui sistem de vectori?
Matricea vectorilor se obtine punand vectorii pe coloane, unul langa altul.
Daca atunci matricea acestori doi vectori e data de
(91)
Daca atunci matricea acestor trei vectori e data
de
(92)
Daca atunci matricea acestor trei vectori e data de
(93)
Teorema 2.2 Un sistem de vectori formeaza un sistem liniar independent daca si

numai daca rangul matricei vectorilor este egal cu numarul vectorilor.
Teorema 2.3 Un sistem de vectori formeaza o baza in daca si numai daca
determinatul matricei vectorilor este diferit de 0.
Sa aratam ca daca formeaza o baza atunci determinantul matricei vectorilor este

diferit de 0.
Sa presupunem ca equationv_1= ( ), v_2= ( ), , v_n= ( )
Deoarece formeaza o baza rezulta ca dat fiind un vector exista
coeficienti unici asa ca
sau, folosind scrierea , avem ca
equationx_1 ( ), +x_2 ( ), + x_n ( )= ( )
Cu alte cuvinte, adunanda pe componente rezulta ca
equation( )= ( )
prin urmare coeficientii formeaza solutia unica a sistemului .
Deci acest sistem e compatibil determinat si ca urmare matricea asociata lui(care este si matricea
vectorilor ) are determinantul diferit de 0.
Invers, daca aceasta matrice are determinantul diferit de 0 implica faptul ca sistemul are solutie
unica prin urmare exista coeficienti unici asa ca egalitatea sa fie adevarata. De
aici rezulta ca
formeaza o baza.
Inainte: Transformari liniare Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Sistem liniar independent Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Transformari liniare Page 1 of 5
Inainte: Vectori si valori proprii Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Baza unui spatiu vectorial Cuprins
Index
Transformari liniare
este transformare liniara daca
1. pentru oricare doi vectori .
2. pentru oricare doi vectori .
Exercitiu 2.1 Fie cu
Sa se arate ca este o transformare liniara.
Solutie: Fie , atunci
Avem deci ca
Pe de alta parte
si
deci
care e egal cu . Concluzia este ca .
Aratam acum a doua proprietate:
de unde rezulta ca
Pe de alta parte
de unde rezulta ca
Propozitie 2.1 Daca T este transformare liniara atunci avem ca
Matricea asociata unei transformari liniare intr-o pereche de baze. Fie
baza in V, baza in . Descompunem fiecare vector
in baza dupa cum urmeaza
(94)
Matricea asociata lui in bazele , este prin definitie
(95)
Formal, putem scrie egalitatile 187 in forma
Acum, daca un vector se descompune pe baza sub forma
atunci utilizand proprietatea ca
si putem scrie aceasta egalitate formal dupa cum urmeaza
resulta atunci formula pentru coordonatele lui in baza :
Exercitiu 2.2 Se considera . Sa se afle matricea lui in baza
canonica a lui .
Avem ca
Matricea lui in baza canonica este
Deoarece coordonatele vectorului in baza canonica sunt resulta din ca formula
pentru coordonatele vectorului in baza canonica este
Formula ne da intr-adevar coordonatele corecte deoarece .
Exercitiu 2.3 . Calculati matricea lui in baza canonica.
Matricea lui T se obtine punand vectorii coordonatelor pe coloane:
deci
Exercitiu 2.4 Sa se afle matricea lui in baza
Deci
Sa consideram vectorul deci cocordonatele lui in baza
sunt .
Vrem sa aflam coorodnatele lui in aceeasi baza. Formula ne da direct ca aceste coordonate
sunt
Sa facem o verificare. Utilizand formula de definitie a lui avem ca .
Deasemenea si prin urmare intr-adevar coordonatele lui in
acea baza sunt .
Inainte: Vectori si valori proprii Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Baza unui spatiu vectorial Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Vectori si valori proprii Page 1 of 6
Inainte: Vectori liberi Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Transformari liniare Cuprins Index
Vectori si valori proprii

Definitie 2.7 Fie o transformare liniara . Daca exista relatia
pentru un numar real sau complex si un vector spunem ca este o valoare proprie a lui
lui iar este un vector propriu al lui asociat valorii proprii .
Exercitiu 2.5 Fie , Atunci e
valoare proprie a lui iar este un vector propriu al lui asociat lui pentru ca
iar
adica .
Observatie 2.3 Observati ca in exemplul de mai sus este deasemenea vector
propriu asociat lui . In general, orice este vector propriu asociat lui . Aici este numar
real.
bf Cum se afla valorile proprii ale unei transformari liniare date?
Consideram matricea asociata lui intr-o baza oarecare a lui . Daca putem alege
aceasta baza sa fie baza canonica deoarece in acest caz calculele ce urmeaza a fi efectuate sunt mai
usor de facut. Sa notam coeficientii matricei A dupa cum urmeaza
Se formeaza urmatorul polinom numit polinomul caracteristic asociat lui (sau polinomul
caracteristic asociat lui T)
Radacinile lui (adica solutiile ecuatiei ) sunt exact valorile proprii ale lui . Se mai
spune si ca aceste radacini sunt valorile proprii ale matricii .
Exercitiu 2.6 Sa se afle polinomul caracteristic si toate valorile proprii ale transformarii
Solutie: In baza canonica matricea asociata transformarii este
prin urmare polinomul caracteristic al lui este dat de formula
Pentru a afla valorile proprii consideram ecuatia
cu radacinile . Deci valorile proprii sunt .
Exercitiu 2.7 Sa se afle polinomul caracteristic si toate valorile proprii ale transformarii
Solutie: Matricea lui in baza canonica a lui este Solutie: In baza canonica matricea asociata
transformarii este
Polinomul caracteristic este prin urmare
Rezulta ca valorile proprii sunt solutiile ecuatiei
deci ele sunt numarata de doua ori si .
bf Cum se afla vectorii proprii ale unei transformari liniare date?
Mai intai se afla dupa metoda descrisa anterior valorile proprii dupa care pentru
fiecare valoare proprie in parte se calculeaza vectorii proprii corespunzatori. Sa ii calculam pentru
prima valoare proprie , pentru celelealte se calculeaza la fel.
Dupa definitia vectorii proprii corespunzatori valorii proprii trebuie sa satisfaca
Egalitatea de mai sus este de fapt un sistem liniar ce poate fi rezolvat pentru componentele vectorului
pe care incercam sa-l calculam. Daca are matricea
intr-o anumita baza iar are coordonatele in acea baza sistemul se scrie
sub forma
adica
(96)
Aceasta formula ne da indicatia cum sa calculam vectorii proprii asociati unei valori proprii : Se
construieste sistemul ( ) si apoiu se rezolva acest sistem pentru in baza aleasa.
Exercitiu 2.8 S-a demonstrat inainte in ca valorile proprii al transformarii ,

sunt . Sa se afle pentru fiecare valoare proprie un vector
propriu asociat.
Solutie: Sa aflam un vector propriu pentru valoarea proprie . In baza canonica matricea asociata
transformarii este
Sistemul devine
adica
de unde rezulta ca adica . Putem spune ca multimea vectorilor proprii

este formata din vectorii de forma
care e echivalenta cu
(97)
Un vector propriu este de pilda . este de asemenea un vector propriu
deoarece este in multimea .
Sa aflam un vector propriu pentru valoarea proprie .
Atunci cand sistemul devine
adica
de unde rezulta ca adica . Putem spune ca multimea vectorilor proprii este

formata din vectorii de forma
care e echivalenta cu
(98)
Un vector propriu este de pilda . este de asemenea un vector propriu
deoarece este in multimea .
Exercitiu 2.9 S-a demonstrat inainte in ca valorile proprii al transformarii ,

sunt . Sa se afle vectorii proprii asociati valorii proprii
Solutie: In baza canonica matricea asociata transformarii este
Sistemul devine
adica
ceea ce revine la
(99)
Incercam sa descriem mutimea tuturor solutiilor acestui sistem. Prima coordonata poate fi orice,
in timp ce urmatoarele doua coordonate satisfac ecuatia adica . Putem

spune ca multimea vectorilor proprii este formata din vectorii de forma
Deoarece multimea de mai sus poate fiscrisa sub
forma
(100)
Doi vectori proprii care geneareaza aceasta multime si sunt linear independenti(demonstrati!) sunt
si .
Inainte: Vectori liberi Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Transformari liniare Cuprins Index
adi
2006-11-05
Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Inmultirea unui vector cu un scalar. Page 1 of 3
Inainte: Vectori coliniari si coplanari. Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi Cuprins Index
Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Inmultirea unui vector cu

un scalar.
Notam cu spatiul euclidian tridimensional ale carui proprietati au fost studiate la geometria
elementara din liceu, iar cu V multimea vectorilor liberi asociati lui .
Vectori liberi. Dupa cum se stie din geometria elementara, fiecarei perechi ordonate de puncte
din i se asociaza segmentul orientat denumit vector legat. Marimea a
vectorului legat este egala cu distanta dintre punctele P si Q. Daca d(P,Q)=0,
atunci vectorul se numeste vectorul legat nul.
Definitie 3.1 Doi vectori legati si se
numesc echipolenti si se scrie daca
sunt amandoi nuli sau sunt paraleli si au acelasi sens

si aceeasi marime (fig. 43).
Definitie 3.2 Multimea vectorilor legati care sunt

echipolenti cu vectorul legat se numeste
vectorul liber definit de .
Acest vector are prin definitie marimea, directia si

sensul lui .
Definitie 3.3 Un vector liber de marime unitara se

numeste versor
Figura 1: Doi vectori paraleli.

Vectorul liber definit de perechea de puncte (P,P) se noteaza cu si se numeste vectorul nul. Se
observa ca vectorul are marimea nula si directia nedeterminata.
Daca este vectorul liber definit de atunci vectorul liber definit de se noteaza si se
numeste vectorul opus lui .
Operatiile cu vectori liberi se definesc prin operatii intre vectori legati corespunzatori rezultatul lor
fiind insa independent de alegerea vectorilor legati. Tinand cont de aceasta se pot vizualiza si vectori
liberi prin segmente orientate.
Definitie 3.4 Suma a doi vectori liberi , se obtine dupa regula paralelogramului (fig.
2, prima imagine) sau a triunghiului(fig. 2, a doua imagine).
Figura: : Regula paralelogramului in prima imagine, regula triunghiului in a doua.
Observatie 3.1 Daca un contur format din mai multi vectori se inchide atunci suma lor este nula.
Proprietati 3.1 Fie vectori liberi oarecare. Atunci au loc urmatoarele proprietati:
(101)
Definitie 3.5 Prin inmultirea unui vector liber cu un scalar se obtine un vector
avand aceeasi directie ca si , marimea si avand sensul lui sau contrar lui
dupa cum sau .
Proprietati 3.2 Inmultirea dintre un vector si un scalar are proprietatile urmatoare:
Proprietati 3.3 Adunarea vectorilor este distributiva fata de inmultirea cu un scalar:
(102)
Proprietatile de mai sus arata ca multimea vectorilor liberi V este un spatiu vectorial peste R.
Inainte: Vectori coliniari si coplanari. Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi Cuprins Index
adi
2006-11-05
Vectori coliniari si coplanari. Proiectie ortogonala. Page 1 of 4
Inainte: Produsul scalar a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi. Adunarea vectorilor.
Cuprins Index
Vectori coliniari si coplanari. Proiectie ortogonala.

Definitie 3.6 Doi vectori se zic coliniari daca au aceeasi directie.
Teorema 3.1 Doi vectori sunt coliniari daca si numai daca sunt liniar dependenti.
Demonstratie: Fie doi vectori coliniari si . Atunci ei au acelasi versor:
(103)
de unde
(104)
unde . Reciproc, daca si sunt liniar dependenti atunci
(105)
$$
Observatie 3.2 Relatia de coliniaritate ne arata ca si raportul marimilor celor doi

vectori este adica . Cand vectorii au sensuri opuse iar ei
sunt opusi.
Definitie 3.7 Trei vectori situati in acelasi plan sau paraleli cu acelasi plan se numesc vectori
coplanari.
Definitie 3.8 Fie trei vectori coplanari pe
care ii deplasam astfel incat sa aiba aceeasi origine.

(fig. 3)Se duce prin , extremitatea vectorului ,
si atunci .
deoarece si deci
Vectorii si se numesc componentele

vectorului dupa directiile vectorilor si . Astfel
s-a descompus vectorul dupa directiile vectorilor
si .
Figura 2: Descompunerea unui vector

dupa doua directii.
Teorema 3.2 Descompunerea unui vector dupa directiile a doi vectori este unica.
Demonstratie: Presupunem ca descompunerea nu ar fi unica, adica si
unde si sau atunci
prin urmare si sunt coliniari, nu se poate, deci sau ,
contrazice ipoteza. Deci si .
$$
Teorema 3.3 Trei vectori sunt coplanari daca si numai daca sunt liniar dependenti.
Demonstratie: Daca sunt liniar dependenti atunci
(106)
si fie , atunci
(107)
deci vectorul este descompus dupa directiile si , deci cei trei vectori sunt coplanari.
Reciproc este evident.
$$
Teorema 3.4 Spatiul vectorial real al vectorilor liberi din are dimensiunea 3.
Demonstratie: exercitiu. $$
Observatie 3.3 Analog se poate descompune un vector dupa trei directii necoplanare, iar
descompunerea este unica.
Definitie 3.9 Expresia care da descompunerea unui vector dupa trei axe rectangulare se numeste
expresia analitica a vectorului, adica unde: ,
, este baza ortonormata.(vezi Algebra liniara).
Definitie 3.10 (Proiectia unui vector) Fie vectorul

pe care il proiectam pe axa (fig.4)
Proiectia lui adica segmentul o notam
(proiectia lui pe axa x). Notam cu unghiul format
de directia vectorului cu directia axei(adica versorul

atunci exista relatia
(108)
Figura 3: .
Teorema 3.5 Proiectia sumei vectorilor dintr-un contur poligonal este egala cu suma proiectiilor
vectoriale.
Demonstratie: evidenta $$
Inainte: Produsul scalar a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi. Adunarea vectorilor.
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Produsul scalar a doi vectori Page 1 of 2
Inainte: Produsul vectorial a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori coliniari si coplanari. Cuprins
Index
Produsul scalar a doi vectori

Notiunea de produs scalar se cunoaste de la algebra liniara. Fie spatiul vectorilor liberi si
, . Pentru notam cu unghiul dintre vectorii si
Teorema 3.6 Functia definita prin
este un produs scalar pe .
Demonstratie: evidenta. $$
Observatie 3.4 Expresia analitica a produsului scalar a doi vectori este

, deoarece
Unghiul a doi vectori nenuli este dat de
(109)
Prin urmare ceea ce implica sau
. Daca si au acelasi sens atunci produsul lor scalar este
deoarece .
Produsul scalar a doi vectori Page 2 of 2
Propozitie 3.1 Produsul scalar a doi vectori este egal cu marimea unuia dintre ei inmultita cu
proiectia celuilalt pe el.
Demonstratie: Prin definitie
dar deci .
$$
Propozitie 3.2 Produsul scalar este distributiv fata de adunarea vectorilor.
Inainte: Produsul vectorial a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori coliniari si coplanari.
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Produsul vectorial a doi vectori. Produsul mixt a trei vectori. Page 1 of 2
Inainte: Seminarul 1 Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul scalar a doi Cuprins Index
Produsul vectorial a doi vectori. Produsul mixt a trei vectori.

Definitie 3.11 Produsul vectorial al vectorilor liberi nenuli si neparaleli si este vectorul
a carui directie este perpendiculara pe planul vectorilor si , al carui sens
corespunde miscarii burghiului drept daca se roteste spre cu burghiul dintre cei doi
vectori si a carui marime este egala cu aria paralelogramului construit pe cei doi vectori si
adica
Observatie 3.5 1) Daca cel putin unul dintre vectorii

si este nul sau daca vectorii sunt paraleli,
produsul vectorial este egal prin definitie cu 0.
2) Produsul vectorial a doi vectori este o aplicatie

biliniara de la la .
Acestui vector ii corespunde tripletul ordonat de

numere numite coordonatele
euclidiene ale vectorului in raport cu baza

. Vom scrie .
Figura 4: .
Definitie 3.12 Se numeste reper cartezian in multimea . Punctul se numeste
originea reperului iar se numeste baza reperului. Coordonatele euclidiene
ale vectorului de pozitie se numesc coordonatele carteziene ale punctului M fata de
Produsul vectorial a doi vectori. Produsul mixt a trei vectori. Page 2 of 2
reperul ortonormat unde
Bijectia dintre si determinata prin fixarea reperului cartezian se numeste
sistem de coordonate cartezienesi se noteaza prin .
Versorilor le atasam axele de coordonate Ox, Oy, Oz care
au acelasi sens cu sensul pozitiv al acestor versori. Coordonatele

carteziene ale punctului M reprezinta marimile algebrice ale
proiectiilor ortogonale ale vectorului pe cele trei axe de
coordonate(fig. 6)
Axele au ecuatiile:
cele trei axe determina trei plane xOy, yOz, zOx numite plane de
coordonate care au ecuatiile: xOy: z=0, yOz: x=0, zOx: y=0.
Cele trei plane de coordonate impart spatiul in opt regiuni numite

octante.
Figura 5: .
Inainte: Seminarul 1 Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul scalar a doi Cuprins Index
adi
2006-11-05
Seminarul 1 Page 1 of 12
Inainte: Dreapta in spatiu Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul vectorial a doi Cuprins Index
Seminarul 1
Adunarea, scaderea si inmultirea cu scalari a vectorilor.
Exercitiu 3.1 Consideram vectorul si vectorul
. Sa se afle numarul pentru ca suma celor doi vectori sa aiba
aceeasi directie ca vectorul .
Demonstratie: Sa notam cu suma celor doi vectori, deci
Daca si au acceasi directie inseamna ca unul e multiplu de celalalt, deci
pentru un numar real . Prin egalarea componentelor deducem ca
De unde rezulta ca . $$
Exercitiu 3.2 Asupra unui obiect actioneaza doua forte ca in figura 7, unde si
, , . Sa se gaseasca forta rezultanta.
Demonstratie:
Forta rezultanta este suma celor doua forte. Avem
si .
Va rezulta ca
si
Prin sumare se obtine apoi .
Figura 6: .
$$
Exercitiu 3.3 Sa se gaseasca un vector care e paralel cu vectorul si are aceeasi
lungime ca vectorul .
Demonstratie: Daca si sunt paraleli inseamna ca vectorul se poate obtine din
prin inmultire cu un scalar:
Lungimea lui este si ea trebuie sa fie egala cu
. Urmeaza ca
si deci . Deci . Sunt deci doi vectori ce satisfac conditiile problemei
anume
$$
Exercitiu 3.4 Sa se descompuna vectorul pe directiile si .
Demonstratie:
Trebuie sa gasim scalarii si asa ca
Egaland componentele vectorilor gasim ca:
Deci . Descompunerea este:
Figura 7: .
$$
Exercitiu 3.5 Cu ce forta trebuie sa actionam asupra unui obiect de masa 1000Kg pe directia
(fig. 1) pentru ca sub actiunea acestei forte obiectul sa se deplaseze pe orizontala?
Demonstratie:
Forta trebuie sa aiba aceeasi directie ca
si prin urmare putem scrie pentru
un numar real . Forta de greutate e data de

formula unde
este masa obiectului iar este acceleratia

gravitationala. Forta rezultanta este suma celor doua
forte:
Pentru ca obiectul sa se miste pe orizontala trebuie ca
forta rezultanta sa fie pe directia orizontala si deci a

doua componenta a ei va trebui sa fie 0:
Figura 8: .
si deci . In concluzie . $$ Produs Scalar
Exercitiu 3.6 Sunt folosite doua formule pentru calcularea produsului scalar a doi vectori
si Pe de o parte
(110)
pe de alta parte
(111)
unde este unghiul dintre cei doi vectori. Demonstrati ca cele doua formule sunt echivalente.
Demonstratie:
Din figura rezulta descrierea in coordonate polare a celor doi

vectori:
si
Reprezentarea polara a celor doi vectori este
Va resulta ca formula (10) e echivalenta cu
Figura 9: .
A doua formula (11) devine si
deci cele doua formule sunt echivalente. Pentru vectori in spatiu o solutie similara poate fi
data.
Aplicand teorema lui Pitagora generalizata gasim ca:
Utilizand formula rezulta ca
Figura 10: .
$$
Exercitiu 3.7 (Lucrul mecanic) Asupra unui obiect actioneaza o forta rezultanta de marime
20N ce face un unghi de cu axa orizontala. Obiectul e deplasat sub actiunea acestei forte pe
o panta de inclinatie (ca in figura (12) pe distanta 20m. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de
forta.
Demonstratie:
Atunci cand forta e constanta ca marime vectoriala iar
deplasarea se face pe o linie dreapta lucrul mecanic efectuat
de forta e dat de formula:
. In cazul nostru pentru calculul lucrului mecanic vom

utiliza formula (11):
Figura 11: .
$$
Exercitiu 3.8 (Ortogonalitate) Consideram doi vectori . Gasiti
pentru ca
Demonstratie: Daca cei doi vectori sunt perpendiculari produsul lor scalar trebuie sa fie egal
cu 0 ceea ce implica si deci .
$$
Exercitiu 3.9 (Ortogonalitate) Consideram curba de ecuatie carteziana din
fig. (13). Sa se afle un vector normal la curba in punctul .
Demonstratie:
Stim ca derivata functiei evaluata la ne va da
panta liniei tangente la graficul lui in punctul
Aceasta panta este . Prin urmare ecuatia
dreptei prin si de panta este

. Un alt punct pe aceasta dreapta
este . Va rezulta ca
este un
vector tangent la curba in punctul . Un
vector normal la curba in este atunci un vector

perpendicular pe , de exemplu
Figura 12: .
$$
Exercitiu 3.10 (Proiectia ortonormala) Sa se afle proiectia vetoriala a vectorului

pe vectorul fara utilizarea formulei de calcul a proiectiei.
Demonstratie:
Sa notam proiectia lui pe . Aceasta
proiectie are aceeasi directie ca si prin urmare
pentru un numar pe care urmeaza sa-
l aflam. Conditia satisfacuta de proiectie este ca
Inlocuind gasim
ceea ce
implica
Figura 13: .
si deci de unde rezulta ca prin urmare
$$
Exercitiu 3.11 (Proiectia ortonormala) Sa se afle proiectia vetoriala a vectorului

pe un plan paralel cu vectorii si
Demonstratie:
Deoarece aceasta proiectie e continuta intr-un
plan paralel la vectorii si ea va fi o combinatie
liniara de cei doi vectori:
(112)
Pe de alta parte, fiind proiectia lui pe un plan
paralel la si trebuie ca vectorul
sa fie perpendicular pe acest plan(vezi fig. (15) , prin

urmare va fi perpendicular si pe
vectorii si . Vom avea deci
Figura 14: .
(113)
Utilizand formula (12) rezulta
(114)
Avem
Inlocuind in (14) gasim ca
(115)
Rezolvand acest sistem gasim si . Prin urmare, proiectia lui este
(116)
$$
Exercitiu 3.12 (Proiectia ortonormala) Sa se afle distanta de la punctul la planul
paralel cu vectorii si ce trece prin origine.
Demonstratie: Avem exact numerele din problema anterioara cu amanuntul ca punctul de

aici este varful vectorului de pozitie din problema anterioara.
Prin urmare distanta de la la planul paralel cu si ce
trece prin origine va fi exact lungimea vectorului ce pointeaza de la varful lui la varful lui
care e exact diferenta acestor doi vectori, vom avea deci
$$
Exercitiu 3.13 (ortogonalitate) Consideram punctele si . Sa se afle lungimea
inaltimii din din triunghiul utilizand proprietatile vectorilor.
Demonstratie:
Avem .
Notam inaltimea cu ca in fig. 16 Avem

. O directie perpendiculara pe este
si deci . Pe de alta
parte, avem ca . De aici rezulta
ca si deci
Rezolvand aceasta ecuatie gasim ca

si, cum , rezulta ca
si . Lungimea
inaltimii, adica lungimea vectorului este

.
Figura 15: .
$$
Exercitiu 3.14 (produsul mixt) Sa se arate ca vectorii

sunt coplanari(sunt continuti in
acelasi plan).
Demonstratie: trei vectori sunt coplanari daca si numai daca produsul lor mixt este 0.
(117)
$$
Exercitiu 3.15 (produsul vectorial) Sa se arate ca produsul vectorial a doi
vectori este dat de formula
(118)
Demonstratie: Din definitia produsului vectorial stim ca satisface ecuatia:
pentru orice vector . Deducem ca
(119)
Dezvoltam determinantul dupa ultima linie si obtinem:
(120)
unde sunt complementii algebrici corespunzatori. Deoarece (20) e valabila pentru
orice triplet rezulta ca si de aici deducem ca:
. Aceasta relatie se poate scrie sub forma:
(121)
care este echivalenta cu (18)
$$
Inainte: Dreapta in spatiu Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul vectorial a doi Cuprins Index
adi
2006-11-05
Dreapta in spatiu Page 1 of 1
Inainte: Dreapta determinata de un Sus: < Inapoi: Seminarul 1 Cuprins Index
Dreapta in spatiu
O dreapta in spatiu poate fi determinata de
1. un punct si un vector nenul.
2. doua puncte.
3. intersectia a doua plane.
Sectiuni
z Dreapta determinata de un punct si un vector nenul

z Dreapta determinata de doua puncte
z Dreapta orientata
z Seminarul 2
adi
2006-11-05
Dreapta determinata de un punct si un vector nenul Page 1 of 3
Inainte: Dreapta determinata de doua Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta in spatiu Cuprins
Index
Dreapta determinata de un punct si un vector nenul

Fie un punct, vectorul lui de pozitie, iar
un vector nenul din . Dreapta ce trece prin si are directia lui o notam cu
(fig.17).
Punctul , fiind o dreapta
determinata de si de daca si numai daca
(122)
Ecuatia (22) se numeste ecuatia vectoriala a dreptei

determinata de un punct si o directie. Vectorul
se numeste vector director, iar coordonatele sale l, m, n

se numesc parametrii directori ai dreptei. Evident orice
vector cu joaca acelasi rol ca .
Coliniaritatea vectorilor si mai poate fi
scrisa si , , sau
(123)
Figura 16: .
Ecuatia (23) este echivalenta cu ecuatiile:
(124)
Ecuatiile (24) se numesc ecuatiile parametrice ale dreptei (D). Ecuatiile (24) pot fi inlocuite cu
(125)
numite ecuatiile carteziene in .
Se face conventia ca daca un numitor este este nul atunci numaratorul respectiv trebuie egalat
cu 0.
Observatie 4.1
1. Daca , atunci:
si este o dreapta paralela cu planul .
2. Daca , atunci:
si este o dreapta paralela cu axa .
Inainte: Dreapta determinata de doua Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta in spatiu
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Dreapta determinata de doua puncte Page 1 of 1
Inainte: Dreapta orientata Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta determinata de un Cuprins
Index
Dreapta determinata de doua puncte

Fie doua puncte distincte si
. Se stie ca doua puncte distincte
determina o dreapta unica. Vom folosi cazul precedent,

adica punctul va fi si vectorul director va fi dat de
(fig.18). Directia va fi
adi
2006-11-05
Dreapta orientata Page 1 of 3
Inainte: Seminarul 2 Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta determinata de doua Cuprins Index
Dreapta orientata
O dreapta in spatiu pe care am ales un sens de parcus se numeste dreapta orientata.
Fie vectorul director al dreptei , atunci sensul pozitiv pe este sensul vectorului
director si acest sens il vom nota cu +. Fie ,atunci multimea
Figura 17: .
se numeste partea pozitiva a lui iar
se numeste partea negativa alui . De exemplu axele de coordonate sunt drepte
orientate. Vectorului director al dreptei i se poate atasa versorul
numit versor director sau directie orientata.

Deci dreapta poate fi scrisa in forma: Versorul director
impreuna cu axele de coordonate formeaza cu axele unghiurile numite unghiuri
directoare ale dreptei (fig.23). Coordonatele lui se numesc cosinusurile directoare ale
dreptei . se poate scrie:
sau
Deoarece
Unghiul a doua drepte orientate. Fiind date doua drepte

si orientate, de vectori directori si
atunci unghiul lor este dat de
deci
< cu sau
Figura 18 : .
Atunci si
Inainte: Seminarul 2 Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta determinata de doua Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Inainte: Planul in spatiu Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta orientata Cuprins Index
Seminarul 2
Exercitiu 4.1 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se gaseasca ecuatia vectoriala a dreptei care trece
prin si are directia data de . Sa se transforme ecuatia vectoriala
in ecuatia parametrica a dreptei.
Demonstratie:
Conform formulei ecuatiei vectoriale
unde si deci
Ecuatia parametrica este:
. Ecuatia carteziana a dreptei se poate gasi prin

eliminarea variabilei din ecuatia parametrica a
dreptei:
Figura 19: .
$$
Exercitiu 4.2 (ecuatia vectoriala a dreptei) Aceeasi intrebare ca mai sus dar pentru
Demonstratie: Ecuatie vectoriala:
deci
Ecuatia parametrica:
Ecuatia carteziana(obtinuta oprin eliminarea parametrului t)
De notat ca din moment ce pentru orice punct de pe dreapta coordonata este constanta
egala cu , dreapta va fi paralela cu planul $$
Exercitiu 4.3 (ecuatia vectoriala a dreptei) Aceeasi intrebare ca mai sus dar pentru
Demonstratie: Ecuatie vectoriala:
deci
Ecuatia parametrica:
Ecuatia carteziana(obtinuta oprin eliminarea parametrului t)
De notat ca din moment ce pentru orice punct de pe dreapta coordonatele si sunt
constante, dreapta va fi paralela cu axa $$
Exercitiu 4.4 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se gaseasca intersectia dreptei din exercitiul (2.1)
cu planul .
Demonstratie: Ecuatia parametrica a dreptei este
. In locul unde intersecteaza planul trebuie sa avem . Deci
Inlocuind obtinem:
. Deci punctul de intersectie este .
$$
Exercitiu 4.5 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se calculeze ecuatia parametrica a dreptei ce

trece prin si e perpendiculara pe planul ce contine punctele ,
, .
Demonstratie: Din moment ce avem un punct pe dreapta, ne trebuie doar directia dreptei
pentru a aplica formula.
dreapta e perpendiculara pe planul ce contine , , , prin
urmare e perpendiculara si pe vectorii ce
sunt continuti in acel plan.
Deci directia dreptei e directia perpendiculara pe acesti doi vectori ce e data de produsul lor
vectorial.
Calculam produsul vectorial al celor doi vectori:
(126)
Putem acum aplica formula de calcul a ecuatiilor vectoriale, parametrice si carteziene exact ca
in exemplul (2.2). $$
Exercitiu 4.6 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se arate ca dreptele de ecuatii vectoriale
(127)
nu sunt nici paralele si nici coplanare.
Demonstratie: Avem
(128)
De aici rezulta ca directiile celor doua drepte sunt date de vectorii si respectiv
. Deoarece acestia nu sunt linear dependenti rezulta ca cele doua drepte nu sunt
paralele.
Deci daca ar fi coplanare ele s-ar intersecta. Sa egalam componentele:
Din prima ecuatie avem iar din a treia . Imposibil. Deci nu exista punct de
intersectie.
$$
Exercitiu 4.7 (ecuatia vectoriala a dreptei) In conditiile problemei ( ) sa se gaseasca lungimea

perpendicularei comune a celor doua drepte.
Demonstratie:
Perpendiculara comuna exista! Alegem in general doua

drepte si care nu sunt paralele si nici nu se
intersecteaza, ca in fig. 21. Alegem un punct pe

dreapta si trasam prin el o dreapta paralela cu
Proiectam dreapta pe planul generat de
dreptele si . Proiectia si dreapta se
intersecteaza in .
Trasam prin normala la planul . Avem atunci
ca intersecteaza si e perpendiculara pe si
pe de alta parte deoarece este pe proiectia pe a
lui si trebuie ca sa fie perpendiculara
pe si sa o si intersecteze.
Figura 20: .
Perpendiculara comuna este unica! Intr-adevar, daca ar exista o alta perpendiculara comuna
atunci cele doua perpendiculare vor fi paralele pentru ca sunt ambele perpendiculare pe doua
directii diferite(date de si ). Va rezulta ca si sunt in planul generat de cele
doua perpendiculare, ceea ce contrazice exercitiul anterior.
Pentru determinarea lungimii perpendicularei comune a celor doua drepte

date in exercitiul 2.6 folosim ecuatia vectoriala a celor doua drepte.
Observam ca orice vector ce incepe pe si se termina pe e dat de
formula:
pentru anumite valori ale parametrilor si . Noi trebuie sa gasim si
in asa fel incat vectorul e perpendicular atat pe
directia lui cat si pe directia lui cu alte cuvinte
Inlocuind obtinem
Figura 21: .
(129)
Va rezulta si deci si lungimea perpendicularei
comune este $$
Exercitiu 4.8 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se calculeze ecuatia parametrica a dreptei ce

trece prin punctele si .
Demonstratie: Deoarece cele doua puncte sunt pe dreapta inseamna ca directia dreptei e data
de vectorul . Putem acum aplica
formula de calcul a ecuatiilor vectoriale, parametrice si carteziene exact ca in exemplul (2.3).

$$
Inainte: Planul in spatiu Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta orientata Cuprins Index
adi
2006-11-05
Planul in spatiu Page 1 of 5
Inainte: Ecuatia normala a planului Sus: < Inapoi: Seminarul 2 Cuprins Index
Planul in spatiu
Planul poate fi determinat de: trei puncte necoliniare; doua drepte paralele; o dreapta si un
punct exterior ei; un punct si un vector normal la plan.
Propozitie 5.1 Ecuatia vectoriala a planului determinat de un punct perpendicular pe un
vector dat este:
Demonstratie:
Fie un plan determinat de un punct si care este
perpendicular pe un vector dat (fig. 23). Consideram

un punct , punct curent al planului (poate
genera planul). Deoarece este

perpendicular pe orice dreapta din plan.Unind pe
cu obtinem vectorul si cum
rezulta
sau
Figura 22: .
$$
Teorema 5.1 (Ecuatia generala a planului) Intr-un sistem de coordonate carteziene, un plan
este definit de ecuatia:
unde cel putin unul din coeficientii este nenul.
Demonstratie: Daca si atunci
Din conditia de ortogonalitate rezulta:
(130)
unde , ecuatia (30) se numeste ecuatia generala a planului.
$$
Teorema 5.2 Reciproca teoremei (3.1). Orice ecuatie de gradul intai
defineste, in sistemul de coordonate carteziene un plan.
Demonstratie: Daca este o solutie a ecuatiei (2) atunci
sau si inlocuind in (2) se
obtine
care este ecuatia unui plan ce trece prin punctul si este perpendicular pe
vectorul nenul .
Observatie 5.1
1. Ecuatia unui plan in spatiu este nucleul unei functii liniar afine
.
2. Doua ecuatii de gradul intai reprezinta acelasi plan daca si numai daca au coeficientii
proportionali:
3. Ecuatii particulare ale planului:

1. -ecuatia unui plan care trece prin origine.
2.
3.
$$
Teorema 5.3
Ecuatia planului determinat de trei puncte necoliniare ,
este
(133)
Demonstratie: Fie trei puncte necoliniare si vectorii de pozitie
, si un punct curent cu vectorul de
pozitie . Pentru ca sa fie in plan trebuie ca vectorii sa
fie coplanari, deci produsul mixt trebuie sa fie nul.
sau
sau
(134)
$$
Observatie 5.2
1. Ecuatia planului prin taieturi:
2. Patru puncte sunt coplanare daca
Sectiuni
z Ecuatia normala a planului

z Distanta de la un punct la un plan
z Unghiul a doua plane
z Seminarul 3
Inainte: Ecuatia normala a planului Sus: < Inapoi: Seminarul 2 Cuprins Index
adi
2006-11-05
Ecuatia normala a planului Page 1 of 2
Inainte: Distanta de la un Sus: Planul in spatiu Inapoi: Planul in spatiu Cuprins Index
Ecuatia normala a planului

Teorema 5.4
Fie cosinusurile directoare ale normalei de plan si distanta de la origine la

plan. Ecuatia planului astfel determinat este:
(forma lui Hesse) (136)
Demonstratie:
Fie intr-un sistem de axe rectangulare (fig. 24)
vectorul dus din origine, perpendicular pe planul

, , cu .
Punctul P, piciorul perpendicularei duse din origine pe

plan are coordonatele . Fie
. Cum
ceea ce implica
Figura 23: .
sau
Ecuatia normala a planului Page 2 of 2
si cum rezulta ecuatia (1). $$
Observatie 5.3 Trecand ecuatia generala a planului: la forma

normala se obtine
Inainte: Distanta de la un Sus: Planul in spatiu Inapoi: Planul in spatiu Cuprins Index
adi
2006-11-05
Distanta de la un punct la un plan Page 1 of 2
Inainte: Unghiul a doua plane Sus: Planul in spatiu Inapoi: Ecuatia normala a planului Cuprins
Index
Distanta de la un punct la un plan

Daca un plan este definit prin ecuatia normala atunci distanta de la un punct
la acest plan este egala cu
(137)
Daca planul este dat sub forma generala, distanta de la punctul la plan
este:
(138)
Intr-adevar, fie un punct in planul dat si se considera
vectorul normal la plan in acest punct(fig. ).
Oricare ar fi pozitia punctului , atunci: .
Deoarece si au, respectiv proiectiile pe axe
si atunci
se va obtine
Distanta de la un punct la un plan Page 2 of 2
Figura 24: .
Dar punctul este in planul considerat: . de unde

rezulta
Deci
In cazul cand planul este dat in forma generala se reduce aceasta ecuatie in forma normala
Atunci conform celor de mai sus rezulta ca distanta este
Inainte: Unghiul a doua plane Sus: Planul in spatiu Inapoi: Ecuatia normala a planului
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Unghiul a doua plane Page 1 of 2
Inainte: Seminarul 3 Sus: Planul in spatiu Inapoi: Distanta de la un Cuprins Index
Unghiul a doua plane

Cosinusurile unghiurilor intre doua plane, date de ecuatiile
(139)
sunt date de<
(140)
Pentru a obtine relatia (40) vom considera normalele la

cele doua plane (fig.26) ,
. Unghiul format de vectorii si
este dat de formula
Se observa ca planele sunt perpendiculare daca si numai

daca
Unghiul a doua plane Page 2 of 2
Figura 25: .
Cele doua plane sunt paralele daca
adi
2006-11-05
Inainte: Pozitii relative in spatiu Sus: Planul in spatiu Inapoi: Unghiul a doua plane Cuprins
Index
Seminarul 3
Exercitiu 5.1 (ecuatia vectoriala a planului) Sa se afle ecuatia vectoriala a planului ce contine
si e perpendicular pe vectorul .
Demonstratie: Formula de calcula ecuatiei:
unde Avem:
Daca unde este un punct de pe plan rezulta ca si
deci
$$
Exercitiu 5.2 Sa se gaseasca un vector normal la planul .
Demonstratie: Ecuatia se scrie in forma canonica

ceea ce inseamna ca vectorul e
normal la planul . Alta metoda: Se pot gasi doi vectori continuti in plan si
apoi se poate calcula produsul lor vectorial. $$
Exercitiu 5.3 (plane paralele) Sa se arate ca planele si nu sunt

paralele.
Demonstratie: daca cele doua plane sunt paralele atunci si directiile normale la ele vor fi
paralele. Un vector normal la primul plan este iar la al doilea .
Acesti doi vectori nu sunt paraleli pentru ca nu exista nici un scalar asa ca
. Concluzia e ca nici planele nu vor fi paralele. $$
Exercitiu 5.4 (plane paralele) Sa se arate ca planele si
sunt paralele daca si numai daca exista un scalar asa ca
, ,
Demonstratie: Daca cele doua plane sunt paralele si directiile normale la ele sunt paralele.
Va rezulta ca si sunt paraleli de unde concluzia.
daca< , , rezulta ca directiile normale la plane sunt

paralele si deci si cele doua plane sunt paralele. $$
Exercitiu 5.5 (plane paralele) Sa se afle distanta dintre planele paralele de ecuatii
si .
Demonstratie: Un vector normal la primul plan este . Un punct pe primul
plan este . Alegem in asa fel incat
sa aiba varful pe al doilea plan adica de unde rezulta ca .
Concluzia este ca distanta dintre plane este exact egala cu
Metoda 2: Se poate alege punctul de pe primul plan si apoi calcula distanta de la
la planul dat de ecuatia ca in exercitiul 3.7.
$$
Exercitiu 5.6 (plan prin trei puncte) Sa se gaseasca ecuatia planului ce contine punctele
, , .
Demonstratie: Fie un punct din plan. Vectorii sunt in acelasi
plan deci produsul lor mixt este 0:
(141)
adica .
$$
Exercitiu 5.7 (distanta de la un punct la un plan) Se proiecteaza punctul pe
planul in punctul Q. Sa se gaseasca vectorul .
Demonstratie:
Un vector normal la plan este , prin
urmare unde este un scalar
pe care urmeaza sa-l aflam. Avem
si cum acest
vector are varful pe plan trebuie ca
Deci
.
Prin urmare
Figura 26: .
Ca o consecinta imediata, distanta de la punctul P la plan este data de formula
$$
Inainte: Pozitii relative in spatiu Sus: Planul in spatiu Inapoi: Unghiul a doua plane Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Intersectia a doua plane. Intersectia a trei plane Page 1 of 3
Inainte: Intersectia dintre o dreapta Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Pozitii relative in spatiu
Cuprins Index
Intersectia a doua plane. Intersectia a trei plane

Vom considera doua plane:
(142)
Aceste plane se intersecteaza atunci cand coeficientii lui din ecuatiile planelor nu sunt
proportionali.
Intr-adevar daca tripletul nu este proportional cu tripletul ordonat
atunci cel putin unul din determinantii
(143)
este diferit de 0.
Sistemul format de ecuatiile (47) este un sistem de doua ecuatii cu trei necunoscute si
presupunand ca
(144)
atunci sistemul este compatibil,simplu nedeterminat. Rezolvand sistemul se obtine o dreapta a

carei parametri directori sunt:
(145)
Cazul a trei plane, de ecuatii
(146)
Aceste ecuatii formeaza un sistem de trei ecuatii cu trei necunoscute.
1. Daca
atunci sistemul are solutie unica, deci planele se intersecteaza intr-un punct.
2. Daca , iar unul din determinantii de ordinul doi este nenul, de exemplu
acesta va fi determinantul principal al sistemului. Daca determinantul caracteristic:
atunci sistemul este simplu nedeterminat iar planele trec printr-o dreapta
.
Daca atunci sistemul este incompatibil si cum rezulta ca cele trei plane
se intersecteaza doua cate doua, dupa drepte paralele, deci ele formeaza o prisma
nelimitata.
3. Daca si toti determinantii de ordin doi sunt nuli, presupunand

determinantul principal este de ordinul intai. daca determinantii caracteristici
corespunzatori sunt nenuli sistemul este incompatibil deci cele trei plane luate doua cate
doua nu au puncte comune si planele sunt paralele intre ele.
Daca determinantii caracteristici sunt nuli ecuatiile se reduc la una singura deci planele
sunt confundate.
Definitie 6.1
Multimea tuturor planelor care trec prin dreapta de intersectie a doua plane date numite plane de
bazaformeaza un fascicul de plane avand ca axa acea dreapta.
Ecuatia fascicului de plane este:
Inainte: Intersectia dintre o dreapta Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Pozitii relative in
spatiu Cuprins Index
adi
2006-11-05
Intersectia dintre o dreapta si un plan Page 1 of 2
Inainte: Alte moduri de determinare Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia a doua plane.
Cuprins Index
Intersectia dintre o dreapta si un plan

Fie o dreapta de ecuatie
si planul:
Coordonatele punctului de intersectie se obtine rezolvand sistemul format de cele doua ecuatii.
Egaland rapoartele din ecuatia dreptei cu se obtine
(150)
Sistemul format din aceste ecuatii si ecuatia planului duce la
(151)
de unde
(152)
Daca atunci punct. Daca si
atunci ecuatia nu are solutii finite, deci dreapta este paralela
cu planul. Daca si ecuatia (2) are o

infinitate de solutii si deci dreapta este continuta in plan.
Inainte: Alte moduri de determinare Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia a doua
plane. Cuprins Index
Intersectia dintre o dreapta si un plan Page 2 of 2
adi
2006-11-05
Alte moduri de determinare ale ecuatiei unui plan Page 1 of 2
Inainte: Seminarul 4 Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia dintre o dreapta Cuprins
Index
Alte moduri de determinare ale ecuatiei unui plan

1. Fie doua drepte concurente .<
Ducand prin punctul de concurenta doi vectori coliniari cu vectorii directori ai celor
doua drepte si , , . Acesti vectori fiind situati pe
dreptele si , sunt continuti in planul determiant de cele doua drepte
concurente. Fie un punct curent in acest plan.Deci vectorii
sunt coplanari:
de unde
2. Fie o dreapta
si un punct .
Dreapta si punctul determina un plan. Ducem
prin vectorul director al dreptei
Vectorii si sunt coplanari adica
sau
Alte moduri de determinare ale ecuatiei unui plan Page 2 of 2
(155)
Figura 27: .
In mod analog se obtine ecuatia planului determinat de doua drepte
(156)
(157)
Inainte: Seminarul 4 Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia dintre o dreapta
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Inainte: Transformari afine Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Alte moduri de determinare
Cuprins Index
Seminarul 4
Exercitiu 6.1 (separare) Consideram doua puncte si si planul
. Sa se demonstreze ca daca
atunci cele doua puncte si sunt de aceeasi parte a planului iar daca
atunci cele doua puncte sunt de o parte si de alta a planului .
Demonstratie:
Proiectam punctele respectiv pe planul in
punctele respectiv . Atunci, conform problemei
3.7 avem ca
si
Cele doua puncte vor fi de aceeasi parte a lui atunci

cand cei doi vectori au acelasi sens, adica atunci cand
si
au acelasi semn
Figura 28: .
deci atunci cand .
Cele doua puncte vor fi de o parte si de alta a planului atunci cand cei doi vectori au sensuri
diferite, adica atunci cand . $$
Exercitiu 6.2 (separare) Consideram punctul si planele paralele
si Sa se demonstreze ca daca
atunci punctul este intre cele doua plane,
Demonstratie: Utilizam iar rezultatul din problema 3.7 Proiectam punctul pe cele doua plane
in si respectiv . Punctul se va afla intre cele doua plane daca vectorii paraleli
si au sensuri opuse. Conform formulelor de calcul pentru si demonstrate in
3.7 rezulta ca cei doi vectori au sensuri opuse atunci cand

. $$
Exercitiu 6.3 Sa se demonstreze ca dreapta si se afla de o parte si de
alta a planului
Demonstratie: Utilizam metoda din exercitiul 4.1. Avem

, deci planul separa cele doua puncte. $$
Exercitiu 6.4 Sa se demonstreze ca dreapta de ecuatie parametrica
si planul nu sunt paralele.
Demonstratie: Directia dreptei e data de . Alegem un punct pe plan, de pilda
. Putem scrie atunci ecuatia planului sub forma
din care vedem ca o directie normala la planul este . Daca planul si
dreapta ar fi paralele atunci va trebui ca si sa fie perpendiculare:
. Dar . Prin urmare planul si dreapta nu sunt paralele.
$$
Exercitiu 6.5 Consideram planul Acest plan este 'mutat' in spatiu
dupa directia ca in figura 30. Sa se gaseasca ecuatia carteziana a noului plan
Demonstratie:
Fie in planul . Lui ii va corespunde
un punct pe planul ca in figura 30. Va rezulta ca

varful vectorului de pozitie
este in
planul si in consecinta satisface ecuatia planului

: si deci:
In general, daca un obiect geometric(plan, dreapta,

paraboloid, sfera,..) e dat de o ecuatie
, atunci noul obiect geometric obtinut
prin mutarea obiectului pe directia

e dat de ecuatia carteziana
Figura 29: .
$$
Exercitiu 6.6 Consideram o dreapta de ecuatie vectoriala
Inainte: Transformari afine Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Alte moduri de determinare
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Transformari afine Page 1 of 5
Inainte: Translatii Sus: < Inapoi: Seminarul 4 Cuprins Index
Transformari afine
Consideram un reper cartezian in planul si un reper cartezian in
spatiu.
Definitie 7.1 Transformarile afine in plan sunt functii date de formula
sau, in scriere matriceala
(159)
Transformarile afine in spatiu sunt functii date de formula
sau, in scriere matriceala unde
(160)
Definitie 7.2 Pentru transformarea de mai sus se noteaza
si det(T)= (161)
daca transformarea e 2-dimensionala si equation mat(T)=[ ] si det(T)=
daca transformarea e 3-dimensionala
Definitie 7.3 Transformarile afine pentru care se numesc transformari afine
nedegenerate.
Problema 7.1 (Operatii cu transformari afine) Suma, diferenta si inmultirea cu scalari a

transformarilor afine si sunt transformari afine. Avem de asemenea ca:
(162)
Demonstratie: Evident. $$
Problema 7.2 (Compunerea transformarilor afine) Se dau doua transformari afine 2-

dimensionale
Se poate construi , compunerea ca functii a lui si care e o functie ce transforma

coordonatele carteziene in coordonatele carteziene . Atunci este o
transformare afina data de formula
(164)
Mai mult, avem ca
(165)
Demonstratie: Evidenta. $$
Observatie 7.1 Aceasta teorema se rescrie similar in cazul transformarilor afine tridimensionale.
In particular, pentru doua transformari afine tridimensionale
(166)
Teorema 7.1 Inversa unei transformari afine nedegenerate
(167)
e transformarea afina data de formula:
(168)
Mai mult,
(169)
Demonstratie: Evidenta. $$
Observatie 7.2 Aceasta teorema se rescrie similar in cazul transformarilor afine tridimensionale.
In particular, pentru o transformare afina tridimensionala nedegenerata
(170)
Teorema 7.2 Transformarile afine nedegenerate transforma o dreapta in alta dreapta.
Demonstratie: Cazul 2-dimensional.

Fie o dreapta . Fie un punct de pe dreapta . Din teorema
anterioara avem ca
(171)
Sectiuni
z Translatii
z Omotetii
z Rotatii
z Simetrii
z Seminarul 5
Inainte: Translatii Sus: < Inapoi: Seminarul 4 Cuprins Index

adi
2006-11-05
Translatii Page 1 of 9
Inainte: Omotetii Sus: Transformari afine Inapoi: Transformari afine Cuprins Index
Translatii
Sa consideram un vector . Fiecarui punct
din plan ii
asociem punctul ale carui coordonate sunt date de si
. Aceasta se mai poate scrie . Aceasta
transformare care asociaza lui punctul se numeste translatia de vector .
Figura 30: .
Definitie 7.4 Translatia de vector este
transformare afina data de formula equation T: [ ]= [ ]+[]
Observatie 7.3 Matricea unei translatii
este matricea
identica:
Observatie 7.4 Atunci cand o translatie de vector este aplicata unui obiect geometric
, obiectul geometric este mutat in plan in directia vectorului pe toata lungimea lui.
Propozitie 7.1 O functie este o translatie daca daca si numai daca pentru oricare doua puncte
si
din plan avem ca .
Demonstratie:
Avem ca pentru orice punct vectorul
este dat de .
Pentru un punct din plan sa notam

. Sa notam componentele lui
cu . Rezulta ca si deci, scriind pe componente
rezulta ca equation T[ ]= [ ]+[
$$
Figura 31: .
Alegem un punct in spatiu si notam . Asa cum se observa din figura 32
translatia muta orice punct din plan in directia vectorului pe toata lungimea lui.
Teorema 7.3 Fie un obiect geometric in

plan dat de ecuatia carteziana si o
translatie de vector . Transformarea
geometrica a lui prin este obiectul

geometric dat de ecuatia
Demonstratie: Aceasta este o consecinta directa a

teoremei (5.8) $$
Figura 32: .
Observatie 7.5 Aplicam translatia de vector dreptei de ecuatie carteziana
Ecuatia translatiei dreptei este: .
Propozitie 7.2 Aplicam translatia de vector dreptei de ecuatie vectoriala
Ecuatia vectoriala a translatiei dreptei este:
Demonstratie: Evidenta,
$$
Figura 33: .
Inainte: Omotetii Sus: Transformari afine Inapoi: Transformari afine Cuprins Index
adi
2006-11-05
Omotetii Page 1 of 3
Inainte: Rotatii Sus: Transformari afine Inapoi: Translatii Cuprins Index
Omotetii
Sa consideram un scalar . Fiecarui punct
din plan ii asociem punctul ale carui coordonate sunt date de
si . Aceasta se mai poate scrie
. Aceasta
transformare care asociaza lui punctul se numeste omotetia de scalar in
raport cu originea .
Definitie 7.5 Omotetiile sunt transformari afine de tipul: equation T: [

]= [ ][ ] pentru un scalar .
Figura 34: .
Observatie 7.6 O omotetie nu modifica forma
obiectelor ci numai marimea lor.
Observatie 7.7 Matricea unei omotetii de scalar

in raport cu originea este equation [
]
Figura 35: .
Determinantul unei omotetii de scalar este
Observatie 7.8 O omotetie de scalar transforma un segment intr-un
segment paralel cu el si de masura
Propozitie 7.3 Fie o omotetie de scalar si un obiect geometric in plan. Atunci
Propozitie 7.4 O omotetie de scalar este aplicata unei drepte . Dreapta
nou-formata va avea ecuatia: .
Demonstratie: Sa consideram un scalar si un punct
. Fiecarui punct
din plan ii asociem punctul astfel incat . Rezulta ca:

dee unde rezulta ca Aceasta
transformare care asociaza lui punctul se numeste omotetia de scalar
in raport cu . daca notam cu

omotetia de scalar in raport cu originea si
cu translatia de vector atunci
se poate vedea ca aceasta transformare este exact
. $$
Figura 36: .
Inainte: Rotatii Sus: Transformari afine Inapoi: Translatii Cuprins Index

adi
2006-11-05
Rotatii Page 1 of 4
Inainte: Simetrii Sus: Transformari afine Inapoi: Omotetii Cuprins Index
Rotatii
Sa consideram transformarea prin care punctele din plan sunt rotite radiani in jurul
originii ca in figura 38 astfel incat punctul
este
transformat in .
Vectorul de pozitie formeaza un unghi cu axa si are
lungimea . Rezulta ca
, adica
Vectorul de pozitie formeaza un unghi

cu axa si are lungimea
. Rezulta ca
Prin urmare avem ca
Figura 37: .
Rotatii Page 2 of 4
De asemenea
Asadar
Definitie 7.6 Rotatia de unghi in jurul originii este data de formula: equationT: [
]=[ ][ ]
Observatie 7.9 Compunerea a doua rotatii de unghiuri si este o rotatie de unghi
Observatie 7.10 Inversa unei rotatii de unghi este o rotatie de unghi

.
Observatie 7.11 Multimea rotatiilor din plan impreuna cu

operatia de compunere a rotatiilor formeaza un grup.
Propozitie 7.5 Rotatiile sunt transformari izometrice, adica

pastreaza lungimea segmentelor carora le sunt aplicate.
Demonstratie: Notam cu rotatia de unghi in jurul

originii. Daca
sunt doua puncte in plan atunci conform cu (95) avem ca

distanta dintre punctele $$
Figura 38: .
Observatie 7.12 Sa consideram un scalar si un punct
. Fiecarui punct
Rotatii Page 3 of 4
din plan ii asociem punctul obtinut prin rotirea lui radiani in jurul lui
.
Aceasta transformare se poate obtine printr-o translatie de vector
,urmata de o rotatie in jurul
originii si apoi o translatie de vector
Figura 39: .
Schematic, prin aceste transformari coordonatele se transforma dupa cum urmeaza: equation
[ ] &rarr#to; [ ] &rarr#to; [
][ ]&rarr#to;
equation &rarr#to; [ ][ ]+ [ ]
Rotatii Page 4 of 4
ceea ce da in final equation[ ]= [ ]
Propozitie 7.6 Ca o consecinta a propozitiei (149), rotatiile pastreaza si unghiurile dintre

segmentele carora le sunt aplicate.
Observatie 7.13 Determinantul unei rotatii de unghi este :
Propozitie 7.7 Fie o rotatie de unghi si un obiect geometric in plan. Atunci
Inainte: Simetrii Sus: Transformari afine Inapoi: Omotetii Cuprins Index

adi
2006-11-05
Simetrii Page 1 of 3
Inainte: Seminarul 5 Sus: Transformari afine Inapoi: Rotatii Cuprins Index
Simetrii
Fie (D) o dreapta care trece prin origine si face un unghi cu axa . Sa consideram
transformarea prin care punctelor
din plan le
sunt asociate simetricele lor fata de dreapta ca in prima figura din (41). Aplicam o
rotatie de unghi punctelor planului. Transformatul lui respectiv
prin rotatie are coordonatele
equation [ ], respectiv [
Figura 40: .
Observam ca transformatele punctelor si au aceleasi coordonate in directia si
coordonate de semn contrar si egale in modul in directia . Egaland, rezulta: equation
sau, in notatie matriceala: equation[
][
]= [ ][ ] Utilizam acum
in (101) faptul ca inversa rotatiei de unghi este rotatia de unghi
adica equation[ ]^-1= [ ]
equation [ ][
][
]= [ ] care e echivalenta cu formula (104)
Definitie 7.7 Simetria fata de dreapta ce trece prin origine si face un unghi cu axa
este transformarea afina data de formula equationT: [ ]=[
[ ] pentru un scalar .
Simetria fata de o dreapta arbitrara (D) Sa presupunem ca dreapta face un unghi cu axa
. Alegem un punct arbitrar
pe dreapta. Simetria fata
de se poate calcula ca in (5.16). Se aplica mai intai o translatie de vector
, dupa care se aplica simetria fata de
transformata dreptei , dupa care aplicam translatia de vector
. Se gaseste in final ca simetria fata de

transforma punctul
in punctul
dat de
equation[ ]= [ ]
Inainte: Seminarul 5 Sus: Transformari afine Inapoi: Rotatii Cuprins Index

adi
2006-11-05
Inainte: Aplicatii ale transformarilor geometrice Sus: Transformari afine Inapoi: Simetrii Cuprins
Index
Seminarul 5
Exercitiu 7.1 Se considera planul 2x+y-z=3. Sa se gaseasca simetricul punctului
fata de acest plan.
Demonstratie: O directie normala la plan este . Proiectam punctul pe
plan in . Vectorul e un multiplu de si deci exista asa ca Pe de lata
parte din moment ce e proiectia lui trebuie sa avem ca varful vectorului
e pe plan prin urmare de unde
adica . Deci . Rezulta ca simetricul al lui
fata de plan e dat de

de unde
. $$
Exercitiu 7.2 Consideram transformarea afina . Adica
. Sa se afle
, .
Aceasta transformare se aplica punctelor din plan. Sa se afle in ce punct este transformat punctul
. Sa se afle in ce este transformata dreapta .
Demonstratie: . . .
. contine doua puncte.... $$
Exercitiu 7.3 Consideram transformarea afina . Adica . Stim ca
, si Sa se afle aria triunghiului cu varfuri
Demonstratie: $$
Exercitiu 7.4 Consideram transformarea afina . Prin aceasta transformare, planul
se transforma in alt plan. Sa se afle ecuatia acestui plan.
Demonstratie: Avem punct pe noul plan, deci , ,
sau
. Le punem
in ecuatie deci
sau
plan paralel cu axa . $$
Exercitiu 7.5 Consideram transformarea afina .
Prin aceasta transformare, dreapta se transforma in alta dreapta. Sa se
afle ecuatia acestei drepte.
Demonstratie: Fie din . deci
rezolvam sistemul
. Dar deci
de unde rezulta ca $$
Exercitiu 7.6 Gasiti o transformare afina care sa transforme dreapta in
dreapta .
Demonstratie: Sunt multe astfel de transformari. Noi o vom alege pe aceea care invariaza
originea si duce (1,0) in (1,0) si (0,1) in (0,-1). Deci .
deci . In acelasi mod . Deci
transformarea este< $$
Exercitiu 7.7 Dreapta e translatata in directia
. Sa se afle ecuatia dreptei nou-formate.
Demonstratie: s(t)=r(t)+v $$
Exercitiu 7.8 Planul e translatat in directia
. Sa se afle ecuatia planului nou-format.
Demonstratie: Prin translatie deci Inlocuind in ecuatie
rezulta ca echivalent cu $$
Exercitiu 7.9 Omotetia de scalar e aplicata dreptei . Sa se afle ecuatia
dreptei nou-formate.
Demonstratie: Prin omotetie de unde Inlocuind in ecuatie
rezulta sau $$
Exercitiu 7.10 Aplicam o rotatie de unghi punctului

. Sa se afle noul punct.
Demonstratie: equation[ ]= [ ][ ] Inlocuind rezulta ca
equation[ ]= [ ][ ] $$
Exercitiu 7.11 Este
(173)
Demonstratie: Da. $$
Exercitiu 7.12 Planul este inclinat ca in

figura, dupa care e translatat o unitate in lungul axei . In acest plan punctul e rotit
. Sa se gaseasca coordonatele noului punct.
Exercitiu 7.13 Sa se gaseasca simetricul punctului fata de dreapta
Demonstratie: O directie perpendiculara pe dreapta este

. Putem apoi cauta asa ca
sa aiba varful pe dreapta adica
. De aici rezulta ca . Va rezulta ca
simetricul este $$
Exercitiu 7.14 Sa se arate ca pentru oricare doi vectori si
avem ca aria triunghiului de laturi si varf este egala cu modulul
determinantului
(174)
Demonstratie: Putem aplica reprezentarea polara a celor doi vectori si deduce rezultatul
imediat. Alternativ, putem plica o rotatie in asa fel incat primul vector se suprapune axei .
O rotatie nu schimba aria din moment ce nu schimba unghiul dintre vectori si lungimile lor.
De asemenea, o rotatie nu modifica determinatul pentru ca in urma rotatiei de unghi
determinantul devine
(175)
Inainte: Aplicatii ale transformarilor geometrice Sus: Transformari afine Inapoi: Simetrii
Cuprins Index
adi
2006-11-05
Organizarea fisierelor brute de imagini Page 1 of 2
Inainte: Translatii, Rotatii, Dilatari in Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi:
Aplicatii ale transformarilor geometrice Cuprins Index
Organizarea fisierelor brute de imagini

Fisiere brute de imagini (raw image files) sunt fisiere organizate pe octeti; excluzand headerul
din fisier care indica numarul de pixeli ai imaginii, fiecare octet din fisier corespunde unui
pixel din imaginea pe care o vedem.
Un exemplu de fisiere brute de imagini sunt fisierele cu extensii .pgm (Portable Grayscale).
Avantajele utilizarii fisiereleor brute sunt ca datorita corespondentei bijective octet din fisier-
pixel din imagine ele sunt foarte usor de modificat.
Dezavantajele sunt ca in cazul imaginilor relativ simple fisierele brute ocupa in mod inutil
cantitati mari de memorie.
Fisierele optimizate de imagine cu extensii .jpg, .gif, .png sunt fisiere organizate pe biti( fisiere
binare) si contin atat date cat si instructiuni.
Ele sunt mai mici dar modificarea lor nu este atat de simpla ca in cazul fisierelor brute.
Sa consideram fisierul imagine input.pgm de pixeli. El contine litera
ca in imaginea alaturata:
Organizarea fisierelor brute de imagini Page 2 of 2
Daca fisierul input.pgm va fi deschis cu un editor de text (de exemplu emacs) editorul va afisa:
Indicatorul arata ca este vorba de un fisier brut, indica faptul ca avem o
imagine de 22 pe 22 de pixeli iar ultimul numar indica cifra maxima ce poate fi continuta in
fiecare octet din fisier. Numarul 255 corespunde culorii albe iar 0 culorii negre. Editorul de
text citeste fiecare numar din fiecare octet si afiseaza caracterul al carui cod ASCII este egal cu
acel numar. Nu suntem interesati deci in caracterele pe care le afiseaza editorul ci numai in
codurile lor ASCII pentru ca ele decid culoarea pixelilor ce corespund caracterelor respective.
Inainte: Translatii, Rotatii, Dilatari in Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi:
Aplicatii ale transformarilor geometrice Cuprins Index
adi
2006-11-05
Translatii, Rotatii, Dilatari in fisiere de imagini Page 1 of 3
Inainte: Conice Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi: Organizarea fisierelor brute
de Cuprins Index
Translatii, Rotatii, Dilatari in fisiere de imagini

Cu un simplu cod C putem trece peste headerul din fisierul input.pgm si apoi copia toate
numerele din octetii fisierului input.pgm intr-o matrice de dimensiune
. Va insemna de pilda ca adica primul pixel din
imagine, cel din stanga sus este alb.
In general, daca inseamna ca pixelul de pe linia si
coloana din imagine este alb. Daca atunci pixelul este negru.
Putem apoi crea un alt fisier output.pgm. Copiem headerul din input.pgm in output.pgm si
fixam dimensiunea la de pixeli. Cu alte cuvinte scriem in fisierul
output.pgm urmatorul text:
Alocam memorie unei matrici de dimensiune
si apoi fixam pentru fiecare .
Intr-o bucla C peste valorile intre 0 si
fixam apoi pentru
Inainte: Conice Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi: Organizarea fisierelor brute
de Cuprins Index
adi
2006-11-05
Conice Page 1 of 3
Inainte: Reducerea la forma canonica Sus: < Inapoi: Translatii, Rotatii, Dilatari in Cuprins
Index
Conice
Definitie 9.1 Pentru numerele date cu
Conice Page 2 of 3
Conice Page 3 of 3
multimea tuturor punctelor ce satisfac
(177)
se numeste conica.
Observatie 9.1 Relatia (162) se mai poate scrie matricial
(178)
unde
(179)
Exemplu 9.1
(180)
Oricare alta conica din plan se poate transforma printr-o rotatie urmata de o translatie intr-
una din conicele de mai sus.
Sectiuni
z Reducerea la forma canonica a unei conice

z Intersectia dintre o conica si o dreapta
z Elipsa
z Hiperbola
z Parabola
z Seminarul 6
adi
2006-11-05
Reducerea la forma canonica a unei conice Page 1 of 5
Inainte: Intersectia dintre o conica Sus: Conice Inapoi: Conice Cuprins Index
Reducerea la forma canonica a unei conice

Deoarece matricea
(181)
este simetrica ea va avea doua valori proprii reale (care pot fi egale)
carora le corespund doi vectori proprii ,
pe care noi ii putem alege asa ca ei sa formeze o baza ortonormala. Avem deci ca
sunt radacinile ecuatiei de gradul doi:
(182)
in timp ce cei doi vectori satisfac ecuatiile
(183)
si sunt alesi in asa fel incat sa fie unitari si
(184)
In cazul in care valortile proprii sunt distincte cei doi vectori sunt automat ortogonali. daca
avem o valoare proprie dubla atunci alegem cei doi vectori in asa fel incat sa fie ortogonali si
(127) sa fie adevarata.
Sa consideram matricea
Rezulta atunci ca matricea se diagonalizeaza in forma
(185)
Consideram acum transformarea afina prin care fiecarui punct
i se asociaza punctul
dat prin relatia
(186)
Aceasta este o rotatie in jurul originii de unghi . folosind relatia de

mai sus si (128) in ecuatia (121) rezulta ca
(187)
adica
(188)
ceea ce conduce la ecuatia pentru
(189)
pentru numerele . Completam acum patratele si
gasim ca
(190)
Translatia , duce la forma canonica
(191)
Sa observam ca pasul de completare a patratelor ce duce la formula (133) nu se poate efectua

daca una din valorile proprii este 0 si in acest caz conica e de tip parabolic. Apoi, observam ca
daca cele doua valori proprii au acelasi semn conica este de tip eliptic iar daca semnele
valorilor proprii sunt diferite conica este de tip hiperbolic.
Din moment ce
(192)
putem colecta informatiile de mai sus in urmatoarea concluzie:
(193)
Exemplu 9.2 Sa se aduca conica
(194)
la forma canonica.
Demonstratie: Matricea a formei patratice din demonstratia anterioara este
(195)
Ecuatia caracteristica pentru valorile proprii este
(196)
ceea ce implica . Lui ii corespunde un vector propriu iar lui
ii corespunde . Normalizandu-i obtinem
si
Deoarece
alegem
Va rezulta ca rotatia din exercitiul anterior este
(197)
adica
(198)
Inlocuind in ecuatia initiala se obtine
(199)
Prin completarea patratelor se ajunge la
(200)
Facem acum translatia
(201)
de unde obtinem ecuatia redusa a conicei
(202)
in raport cu sistemul de referinta canonic definite de versorii si punctul
$$
Inainte: Intersectia dintre o conica Sus: Conice Inapoi: Conice Cuprins Index
adi
2006-11-05
Intersectia dintre o conica si o dreapta Page 1 of 3
Inainte: Elipsa Sus: Conice Inapoi: Reducerea la forma canonica Cuprins Index
Intersectia dintre o conica si o dreapta

Consideram o dreapta (D) de ecuatii parametrice
si o conica de ecuatie carteziana
Intersectia corespunde radacinilor ale ecuatiei polinomiale in :
(203)
Dupa gruparea termenilor ce contin se obtine:
(204)
Notam si observam ca ecuatia (147) se poate scrie in
forma
(205)
Asadar punctele de intersectie dintre dreapta si conica sunt decise de radacinile ecuatiei de mai
sus.
Discutie:
1. Ecuatia (148) este de gradul doi daca . Daca
atunci ecuatia are doua radacini reale si distincte deci dreapta intersecteaza conica in doua
puncte distincte. Daca atunci exista un singur punct de intersectie si

concluzionam ca dreapta este tangenta la conica. Observam ca in acest caz daca
este punctul de intersectie avem din ecuatia (149) ca
, deci directia dreptei tangente este perpendiculara pe vectorul
si deci ecuatia dreptei tangente este
. Dreapta care trece prin si este perpendiculara pe dreapta tangenta se numeste

dreapta normala la conica in punctul . Directia ei este deci
ecuatia dreptei normale este
Daca atunci ecuatia de gradul doi (148) nu are solutii reale deci dreapta nu intersecteaza
conica.
2. Cand ecuatia (148) este de gradul intai.
Ea are solutia
daca deci contine un singur punct.
Daca si ecuatia (148) nu are solutie deci nu exista
un punct de intersectie.
Daca insa si ecuatia este identic satisfacuta si
Inainte: Elipsa Sus: Conice Inapoi: Reducerea la forma canonica Cuprins Index
adi
2006-11-05
Elipsa Page 1 of 4
Inainte: Hiperbola Sus: Conice Inapoi: Intersectia dintre o conica Cuprins Index
Elipsa
Consideram o elipsa de ecuatie . Am vazut in sectiunea anterioara ca exista un reper
in raport cu care elipsa are ecuatia
(207)
Reperul se numeste reperul canonic iar ecuatia (150) se numeste ecuatia redusa a
elipsei fata de reperul canonic. Sa presupunem ca . In cele ce urmeaza vom renota

reperul canonic cu . Punctele , se numesc focarele elipsei iar distanta
semi-distanta focala a elipsei. Intersectiile curbei cu axele , se numesc varfurile ei:

, ,
Elipsa Page 2 of 4
Teorema 9.1 Elipsa descrisa mai sus este locul geometric al punctelor
din plan
Elipsa Page 3 of 4
pentru care .
Demonstratie: Sa consideram un punct
pe elipsa.
vom avea atunci ca
Pe de alta parte, din ecuatia canonica a elipsei avem ca . Inlocuind rezulta ca
$$
Teorema 9.2 Aria elipsei de ecuatie
(208)
este egala cu .
Elipsa Page 4 of 4
Demonstratie: Consideram transformarea afina
sau
Se observa ca elipsa se transforma prin aceasta transformare in cercul unitate centrat in

origine
Rezulta atunci din teorema (?) din sectiunea anterioara ca aria se transforma dupa formula:
aria cerc
De aici rezulta
$$
Inainte: Hiperbola Sus: Conice Inapoi: Intersectia dintre o conica Cuprins Index
adi
2006-11-05
Hiperbola Page 1 of 6
Inainte: Parabola Sus: Conice Inapoi: Elipsa Cuprins Index
Hiperbola
Ecuatia redusa a hiperbolei in raport cu reperul canonic este
(209)
Focarele hiperbolei sunt punctele
Teorema 9.3 Hiperbola este locul geometric al punctelor din plan pentru care
Demonstratie:
$$
adi
2006-11-05
Parabola Page 1 of 2
Inainte: Seminarul 6 Sus: Conice Inapoi: Hiperbola Cuprins Index
Parabola
Ecuatia redusa a parabolei in raport cu reperul canonic este
(210)
Focarul parabolei este
Parabola Page 2 of 2
Teorema 9.4 Parabola este locul geometric al punctelor din plan pentru care
unde este proiectia lui pe axa .
Demonstratie: $$
adi
2006-11-05
Inainte: Curbe in 2 si Sus: Conice Inapoi: Parabola Cuprins Index
Seminarul 6
Exercitiu 9.1 Consideram conica de ecuatie equationg(x,y)=13x^2-48xy+27y^2-50x-76=0
1. Sa se determine tipul conicei.

2. Sa se determine forma redusa a acestei conice.
3. Sa se determine axele (sau axa) de simetrie ale acestei conice.
4. Sa se determine focarele acestei conice.
Demonstratie: Se procedeaza exact ca in exemplul ( ) din acest capitol referitor la reducerea

unei conice la forma canonica. Mai intai incercam sa anulam termenul din expresia conicei
prin utilizarea unei rotatii. Fie
(211)
Valorile proprii ale lui satisfac ecuatia
(212)
Suntem acum in masura sa raspundem la prima intrebare. Din moment ce cele doua valori
proprii sunt nenule si de semn contrar conica este de tip hiperbolic.
Determinam acum vectori proprii
corespunzatori lui
si respectiv . Pentru trebuie ca
(213)
Alegem rezulta Dupa normalizare avem ca .
In mod similar gasim ca .
Se poate vedea ca
(214)
Facem acum schimbarea de variabile equation( )= ( )( ) sau (
)= ( )( )
Mai putem scrie:
equation
Din teoria expusa in acest capitol rezulta ca forma patratica
devine
Putem scrie expresia intreaga prin utilizarea formulei (168)
Dupa completarea patratelor rezulta ca
sau
Facem acum schimbarea de variabile equationx''=x'-1/3,y''=y'+4 de unde rezulta ca
Aceasta este ecuatia redusa a conicei. Sa determinam acum reperul canonic. Avem ca daca
atunci
si deci din ecuatiile (168)
, Si deci originea sistemului canonic este la .
Sa determinam axele de simetrie ale hiperbolei.
este echivalent cu de unde .
Aceasta este axa . Axa are ecuatia de unde
ceea ce ne da .
Pentru determinarea focarelor folosin aceasi metoda de schimbare de variabile. Stim ca in
reperul canonic focarele sunt date de
si
Va rezulta atunci si in reperul . pentru determinarea coordonatelor
in reperul putem folosi formulele (168) si(169).
$$
Exercitiu 9.2 Consideram conica de ecuatie equationg(x,y)=29x^2+24xy+36y^2-50x=0
1. Sa se determine tipul conicei.

2. Sa se determine forma redusa a acestei conice.
3. Sa se determine axele (sau axa) de simetrie ale acestei conice.
4. Sa se determine focarele acestei conice.
Demonstratie: Se procedeaza exact ca in exemplul ( ) din acest capitol referitor la reducerea

unei conice la forma canonica. Mai intai incercam sa anulam termenul
din expresia
conicei prin utilizarea unei rotatii. Fie
(215)
Valorile proprii ale lui satisfac ecuatia
(216)
Suntem acum in masura sa raspundem la prima intrebare. Din moment ce cele doua valori
proprii sunt nenule si au acelasi semn conica este de tip eliptic.
Determinam acum vectori proprii
corespunzatori lui
si respectiv . Pentru trebuie ca
(217)
Alegem rezulta Dupa normalizare avem ca
In mod similar gasim ca .
Se poate vedea ca
(218)
Facem acum schimbarea de variabile equation( )= ( )(
) sau ( )= ( )( )
Mai putem scrie:
equation
Din teoria expusa in acest capitol rezulta ca forma patratica devine
Putem scrie expresia intreaga prin utilizarea formulei (168)
Dupa completarea patratelor rezulta ca
sau
Facem acum schimbarea de variabile equationx''=x'-1/3,y''=y'-1 de unde rezulta ca
Aceasta este ecuatia redusa a conicei. Sa determinam acum reperul canonic. Avem ca daca
atunci
si deci din ecuatiile (168)
, Si deci originea sistemului canonic
este la . Sa determinam axele de simetrie ale hiperbolei.
este echivalent cu de unde .
Aceasta este axa . Axa are ecuatia de unde
ceea ce ne da .
Pentru determinarea focarelor folosim aceeasi metoda de schimbare de variabile. Stim ca in
reperul canonic focarele sunt date de si . Va rezulta atunci
si in reperul . pentru determinarea
coordonatelor in reperul putem folosi formulele (168) si(169).
$$
Inainte: Curbe in 2 si Sus: Conice Inapoi: Parabola Cuprins Index

adi
2006-11-05
Ecuatia carteziana a unei curbe Page 1 of 1
Inainte: Ecuatia unei curbe in Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Curbe in 2 si Cuprins Index
Ecuatia carteziana a unei curbe

Curbele in 2d sunt colectii de puncte ce satisfac ecuatii carteziene de tipul
unde este o functie de doua variabile. In 3d curbele sunt
colectii de puncte ce satisfac ecuatii carteziene de tipul unde sunt
functii de trei variabile.
Exemplu 10.1 Dreapta si conicele sunt exemple de curbe.
Exemplu 10.2 Curba cardioida este data de ecuatia carteziana
(219)
Exemplu 10.3 Trifoiul este dat de ecuatia carteziana

equation (x^2+y^2)^2=ax(x^2-3y^2)
Figura 41: Trifoiul.
adi
2006-11-05
Ecuatia unei curbe in coordonate polare Page 1 of 1
Inainte: Ecuatia parametrica a unei Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Ecuatia carteziana a unei Cuprins
Index
Ecuatia unei curbe in coordonate polare

Uneori prin utilizarea coordonatelor polare in locul celor carteziene, ecuatia poate fi
simplificata. Coordonatele carteziene sunt inlocite de coordonatele
polare utilizand formulele ,
In coordonate polare ecuatia cercului unitate centrat in origine este .
Exemplu 10.4 Curba cardioida este data de ecuatia in coordonate polare
Exemplu 10.5 Trifoiul este dat de ecuatia in coordonate polare
adi
2006-11-05
Ecuatia parametrica a unei curbe Page 1 of 2
Inainte: Vectori tangenti la curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Ecuatia unei curbe in Cuprins Index
Ecuatia parametrica a unei curbe

Ecuatiile parametrice ale unei curbe de ecuatie carteziana se
obtin prin exprimarea coordonatelor in functie de un parametru
in asa fel incat expresiile sa satisfaca ecuatia .
Exemplu 10.6 De pilda cercul de raza centrat in

origine si de ecuatie carteziana se poate parametriza in forma urmatoare:
equation x(t)=r sin(t), y(t)=r cos(t), t &isin#in;[0,2&pi#pi;)
deoarece satisfac
equation x(t)^2+y(t)^2=r^2(sin(t)^2+cos(t)^2)=r^2.
Se observa ca deasemenea
equation x(t)=r cos(t), y(t)=r sin(t), t &isin#in;[0,2&pi#pi;)
este o parametrizare valida a cercului, in ambele cazuri multimea este cercul de
raza centrat in origine. In primul caz in timp ce

parametrul parcurge intervalul punctul corespunzator
parcurge cercul in sens contrar acelor de ceasornic incepand din punctul
. In al doilea caz in timp ce parametrul parcurge intervalul
punctul corespunzator parcurge cercul in sens contrar acelor de ceasornic
incepand din punctul .
Ecuatia parametrica a unei curbe Page 2 of 2
Exemplu 10.7 Ecuatia parametrica a elipsei
Elipsa de ecuatie carteziana se poate parametriza dupa cum urmeaza equation x(t)= a cos
(t), y(t)= b sin(t), t&isin#in;[0,2&pi#pi;)
Exemplu 10.8 Ecuatia parametrica a cardioidei:
equation x(t)= 2a(1-t^2)/(1+t^2)^2 , y(t)= 4at/(1+t^2)^2
Sectiuni
z Vectori tangenti la curbe
Inainte: Vectori tangenti la curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Ecuatia unei curbe in Cuprins
Index
adi
2006-11-05
Intersectii de curbe Page 1 of 1
Inainte: Cum apar curbele in Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Vectori tangenti la curbe Cuprins Index
Intersectii de curbe
In rare cazuri (intersectia a doua drepte sau a unei conice cu o dreapta sunt doua exemple)
intersectia a doua curbe poate fi calculata cu o metoda generala. De cele mai multe ori se
recurge la o metoda adaptata problemei respective.
Exemplu 10.10 Sa se calculeze intersectia cercurilor equation x^2+y^2=1, (x-1)^2+y^2=1
Daca se afla pe ambele cercuri
atunci el va satisface sistemul equation Se scade prima ecuatie din a doua si se obtine
de unde rezulta . Se poate deasemenea utiliza parametrizarea celor doua cercuri
equation
ce duce la un sistem trigonometric.
si deci equation
Daca rezulta ca de unde si . Daca
rezulta ca de unde si .
adi
2006-11-05
Cum apar curbele in practica? Page 1 of 3
Inainte: Lungimea unei curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Intersectii de curbe Cuprins Index
Cum apar curbele in practica?

Curbele pot aparea in practica de pilda ca traiectorii ale unor obiecte sau particule in miscare
sub actiunea anumitor forte sau ca intersectii de suprafete.
Sa consideram miscarea unui obiect aruncat sub un unghi cu axa orizontala cu o viteza
initiala . Ignoram efectul frecarii cu aerul.
Sa notam cu pozitia obiectului la momentul . Deci reprezinta
inaltimea la care se afla obiectul la momentul iar reprezinta distanta parcursa de
obiect pe directia orizontala. Din legile mecanicii avem ca . Pe de o parte ,

pe de alta parte . Obtinem de aici ca
Utilizand proprietatile primitivelor obtinem ca
si .
Deoarece initial obtinem ca . Pe de alta
parte viteza initiala (ca vector) este
ceea ce inseamna ca si . Rezulta de aici ca
si .
Exemplu 10.11 O piatra este aruncata la un unghi de cu viteza initiala

aprox. de la nivelul solului. Sa se afle distanta pana la locul unde piatra loveste pamantul.
Din teoria expusa anterior avem ca si . In locul unde piatra loveste
pamantul avem ca deci . Pentru a afla distanta pana la
locul unde punem in formula .
Exemplu 10.12 Pozitia unei particule ce se misca in linie dreapta este data de ecuatia
. Sa se afle distanta parcursa de particula dupa doua secunde.
In intervalulde timp particula se misca inspre stanga pana in punctul .
Dupa aceea se misca numai inspre dreapta. La momentul 2 ea va fi in pozitia deci distanta
totala este 2.5.
Exemplu 10.13 Sa se parametrizeze cercul unitate centrat in origine in asa fel incat cercul sa fie
parcurs incepand din punctul si in sensul acelor de ceasornic.
Parametrizarea , parcurge cercul incepand din si in sens
contrar acelor de ceasornic. Pentru a muta punctul de pornire adunam la . Pentru
a schimba sensul de parcurgere inlocuim t cu .
Inainte: Lungimea unei curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Intersectii de curbe Cuprins Index
adi
2006-11-05
Lungimea unei curbe Page 1 of 3
Inainte: Cuadrice si corpuri de Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Cum apar curbele in Cuprins Index
Lungimea unei curbe
Pentru a calcula lungimea unei curbe diferentiabile
cu derivata continua se imparte intervalul pe care se parametrizeaza
curba in subintervale de lungime egala ca in figura de mai jos, deci lungimea

fiecarui subinterval va fi . Construim deasemenea numerele ca in figura.
Se observa ca si . Acestor numere le vor corespunde puncte
pe curba date de formula .
Construim segmente ce unesc punctele consecutive si , si aproximam
lungimea curbei cu suma lungimilor acestor segmente:
(220)
adi
2006-11-05
Cuadrice si corpuri de rotatie Page 1 of 6
Inainte: Volumul corpurilor de rotatie Sus: < Inapoi: Lungimea unei curbe Cuprins Index
Cuadrice si corpuri de rotatie

Un corp de rotatie se obtine prin rotirea unei curbe in jurul unei drepte.
De pilda, sfera unitate centrata in origine este corpul de rotatie obtinut prin rotirea graficului
functiei
in jurul axei . Torul se obtine prin rotirea cercului de raza
centrat in cu
in jurul axei .
Figura 42: Torul .
Prin rotirea unei elipse in jurul unei din axele ei de simetrie se va obtine un elipsoid.
Figura 43: Elipsoidul .
Sectiuni
z
{ Volumul corpurilor de rotatie
z Cuadrice
adi
2006-11-05
Volumul corpurilor de rotatie Page 1 of 3
Inainte: Cuadrice Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Cuadrice si corpuri de Cuprins Index
Volumul corpurilor de rotatie
Sa studiem cazul corpurilor de rotatie obtinute prin rotirea graficului unei functii in
jurul axei .
Se imparte intervalul in subintervale de lungime egala ca in figura de mai
jos, deci lungimea fiecarui subinterval va fi .
Construim deasemenea numerele ca in figura.
Figura 44: Corp obtinut prin rotatie in jurul lui Ox .
Va rezulta ca volumul total al corpului de rotatie este egal cu suma volumelor
ale partilor din corpul de rotatie aflate intre planele verticale prin si ca in
figura.
Pe de alta parte, deoarece pentru n foarte mare va fi foarte aproape de putem
spune ca partea din corpul de rotatie aflate intre planele verticale prin si este
aproape un cilindru si in consecinta avem ca
Prin insumare rezulta ca
Trecand la limita dupa rezulta ca
Suma Riemann din dreapta converge la
si deci
(221)
Inainte: Cuadrice Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Cuadrice si corpuri de Cuprins Index
adi
2006-11-05
Cuadrice Page 1 of 11
Inainte: Index Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Volumul corpurilor de rotatie Cuprins Index
Cuadrice
Cuadricele sunt colectii de puncte de coordonate ce satisfac o ecuatie carteziana de
tipul
equationa_11x^2+a_22y^2+a_33z^2+2a_12xy+2a_13xz+2a_23yz+2a_10x+2a_20y+2a_30z+a_00
Exemplu 11.1 Exemple de cuadrice:
Elipsoidul: equation x^2/a^2+y^2/b^2+z^2/c^2=1 Un exemplu este prezentat in figura de mai

sus. Elipsoidul este un corp de rotatie.
Hiperboloidul cu o panza: equation

x^2/a^2+y^2/b^2-z^2/c^2=1 Hiperboloidul cu o
panza este corp de rotatie.
Figura 45: Hiperboloidul cu o panza .
Hiperboloidul cu doua panze: equation

x^2/a^2+y^2/b^2-z^2/c^2=-1 Hiperboloidul cu
doua panze este corp de rotatie.
Figura 46: Hiperboloidul cu doua panze .
Paraboloidul eliptic: equation

x^2/a^2+y^2/b^2=2pz Paraboloidul eliptic este
corp de rotatie.
Figura 47: Paraboloidul eliptic .
Paraboloidul hiperbolic: equation x^2/a^2-

y^2/b^2=2pz Paraboloidul hiperbolic nu este
corp de rotatie.
Figura 48: Paraboloidul hiperbolic .
Exemplu 11.2 (Alte cuadrice)
(222)
Aducerea unei cuadrice generale la forma canonica.

Cuadricele expuse mai sus sunt in forma canonica in sensul ca nu apar termeni de tipul
si deasemenea, in cazul in care termeni de tipul
sunt prezenti, termenii corespunzatori nu
mai apar. Din punct de vedere geometric, atunci cand o cuadrica e in forma canonica, axele
(sau axa) de simetrie (daca exista) sunt unele din axele reale . De pilda
paraboloidul eliptic in forma canonica are ca axa de
simetrie axa .
In cele ce urmeaza vom incerca sa aducem la forma canonica o cuadrica de ecuatie generala
data de (198).
Teoria este aceeasi ca si in cazul conicelor, cuadricei i se aplica mai intai o rotatie (in spatiu)
care sa puna cuadrica in forma canonica in raport cu o translatie a reperului nostru. Rotatia
este apoi urmata de o translatie.
Pentru aflarea rotatiei se calculeaza valorile proprii
ale matricii a formei patratice asociate cu ecuatia (198).
equation A=[ ]
Valorile proprii sunt solutiile ale ecuatiei
equation | |=0
Apoi la fel ca in cazul conicelor se calculeaza o baza ortonormala orientata pozitiv formata din
vectori proprii pentru valorile proprii .
Prin urmare ei trebuie sa satisfaca ecuatiile
, sa fie liniar independenti, unitari, iar .
Deoarece matricea formei patratice este simetrica astfel de vectori proprii exista. Cu acesti
vectori proprii se construieste matricea
care are pe coloane vectorii
Notatia de mai sus are urmatoarea semnificatie: daca notam atunci
equation R=[ ]
Ea corespunde rotatiei in spatiu
equation [ ]=R· [ ]
Observam deasemenea ca
(223)
(termeni de ordin 1 sau 0)
Inainte: Index Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Volumul corpurilor de rotatie Cuprins
Index
adi
2006-11-05

Geometrie Analitica Lectii Bb2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geometrie Analitica Lectii Bb2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de ecuatii lineare Page 1 of 3

Sisteme de ecuatii lineare

Solutii ale sistemelor de ecuatii liniare:

Numerele formeaza o solutie a sistemului pentru ca

pe de alta parte numerele nu formeaza o solutie a sistemului pentru ca ele nu

Se poate arata ca este unica solutie a acestui sistem.

Observatie 1.1 Sistemul

este un exemplu de sistem compatibil determinat

Sistemele pot avea mai multe solutii. De exemplu

admite solutiile si . Verificare pentru

pentru acest sistem o solutie generala e data de formula:

unde este orice numar real. In acest caz este

Observatie 1.2 Sistemul

este un exemplu de sistem compatibil nedeterminat

Se poate intampla ca anumite sisteme sa nu aiba nicio solutie.

nu admite nicio solutie. Daca atunci prin inmultire cu 2 se obtine

si prin urmare nu se poate ca a doua ecuatie sa fie satisfacuta.

Cum se afla solutiile unui sistem?

Metoda substitutiei(invatata in clasa a XI-a).

Se afla in functie de : din prima ecuatie si se substituie in a doua:

de unde rezulta ca ceea ce implica .

Exercitiu 1.1 (inmultim a doua ecuatie cu 2) Notam aceasta transformare simbolic cu

2) Se inverseaza doua ecuatii din sistem.

Exercitiu 1.2 inversam ecuatiile 1 si 3 Notam aceasta transformare simbolic cu

3) Se inmulteste o ecuatie cu un numar real si se aduna la o alta ecuatie din sistem.

Numarul se numeste pivot. Prima transformare elementara este adica

fi efectuata algoritmic doarece stim ca 5 este exact . Sistemul devine:

combinatia de transformari elementare ce vizeaza anularea tuturor termenilor de sub si deasupra

se obtine noua forma a sistemului:

La fel ca in cazul precedent pentru anularea termenului se efectueaza transformarea

, adica se scade din ecuatia 1 ecuatia 2 inmultita cu coeficientul termenului

ce urmeaza a fi anulat. Se obtine:

Metoda lui Gauss

inverseaza ecuatiile 1 si 2 se obtine noul pivot 1deci nu mai e necesara transformarea .

dar pentru moment sa aplicam metoda direct pe sistemul dat.

Impartim deci ecuatia 1 prin pivot si se obtine:

Noul pivot devine , coeficientul corespunzand termenului diagonal..

Transformarea corespunzatoare este ce duce la

Se vizeaza acum anularea termenilor de sub si deasupra pivotului, adica termenii .

Sunt necesare deci transformarile si . Dupa efectuarea

trasformarilor se ajunge la:

pilda, dand valoarea obtinem solutia .

E suficient sa stocam matricea M

Forma generala a unei matrici (deci cum m linii, n coloane) este

Exercitiu 1.4 Fie sistemul

Atunci, cu notatiile din definitia precedenta avem ca

Exercitiu 1.5 Sistemul

nu este compatibil determinat pentru ca

Noi am demonstrat anterior(cu metoda lui Gauss) ca este compatibil nedeterminat.

este compatibil determinat pentru ca

Metoda lui Gauss pe matrici

matricea extinsa. Se procedeaza la fel pentru pentru .

Aceasta matrice extinsa corespunde sistemului

Se considera matricea extinsa a sistemului

Primul pivot este 2. Se efectueaza transformarea

pentru anularea elementelor de pe prima coloana de sub 1 se efectueaza

noul pivot este 2. Deci trebuie efectuata transformarea

care are solutia .

Sisteme de inecuatii lineare

necunoscute auxiliare ce satisfac(impreuna cu necunoscutele

sistemul de ecuatii liniare

Intr-adevar, daca sunt solutii ale acestui sistem rezulta, deoarece

Sa se rezolve sistemul de inecuatii liniare

Se considera sistemul linar asociat