Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR

PROIECT

PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE PENTRU URMARIREA SI GESTIONAREA OFERTELOR UNEI AGENTI DE TURISM SI A CLIENTILOR ACESTEIA
Conf.univ.dir: CARSTEA CLAUDIA Student :

AN UL II FR 2010-2011

2011-BRASOV

CUPRINS

CAPITOLUL 1

Proiectarea bazei de date .........................................................5 1.2 Analiza sistemului economic si a cerintelor informationale.....5 1.3 Analiza structurala a sistemului economic................................5 Tehnica diagramelor entitate asociere....................................6
1.1

CAPITOLUL II

Analiza structurala
2.1 2.1.1 2.1.2 2.1.3

Aplicatie.................................................................... ..............6 Model relational de date.........................................................8 Crearea bazei de date..............................................................8 Modulul operativ si financiar contabil..................................12
2

CONCLUZII ................................................................................ ...............15

INTRODUCERE

Conceptul de sistem informatic Sistemul informatic este un ansamblu coerent structurat, format din echipamente electronice de calcul i comunicaie, procese, proceduri i manuale, inclusiv structurile organizatorice i salariale care folosesc calculatorul ca instrument de prelucrare automat a datelor, n cadrul domeniului concret de activitate a agentului economic, n scopul maximizrii profitului realizat n activitatea economic. Sistemul informatic preia i dezvolt o parte din operaiile de prelucrare ale ntregului sistem informaional al unitii economice, pe care le automatizeaz devenind n aceste condiii un subsistem informaional automatizat. Complexitatea sistemelor informatice impune rezolvarea unui grup omogen de activiti ( lucruri ) sau subactiviti (probleme) prin intermediul unor subsisteme i aplicaii informatice, a cror arie de
3

aplicabilitate este determinat de omogenitatea funcional a prelucrrilor realizate i de specificul proceselor informaionale. Sistemele informatice financiar-contabile au la baz principiul introducerii unice a datelor i a prelucrrilor multiple a acestora, n concordan cu specificul subsistemelor i aplicaiilor componente, ceea ce conduce la conceptul de sistem informatic integrat sau total. Din punct de vedere fizic, prelucrarea integrat este asigurat de o reea local de calculatoare care prelucreaz o colecie unic de date sub multiple variante de prelucrare. Structura general, de principiu a unui sistem informatic cuprinde un ansamblu de intrri, prelucrri i ieiri, definite n funcie de obiectivele sistemului. Rezult c sistemul informatic asigur prelucrarea mulimilor ieirilor sub diverse variante, n vederea obinerii mulimii ieirilor, astfel nct caracteristica esenial a acesteia o constituie triada : INTRRI PRELUCRRI IEIRI Obiectivele sistemului informatic reprezint scopuri imediate i de perspectiv ale perfecionrii economice i de conducere n vederea ridicrii nivelului de formare operativ i previzional a structurilor organizatorice, a perfecionrii metodelor i proceselor tehnicoinformaionale i de conducere pentru asigurarea maximizrii eficienei economice i a rentabilitii unitii beneficiare. Obiectivele sistemului informatic presupun abordarea i rezolvarea informativ a unor probleme cu caracter sintetic i analitic, ntr-o manier sistematic, pentru asigurarea scopurilor propuse. Aceste obiective sunt subordonate cadrului legislativ-normativ, dotrii cu tehnic de calcul i cerinele dezvoltrii economice, imediate i de perspectiv, a unitii beneficiare. n acest sens, considerm c obiectivele sistemului informatic pot fi detaliate obiective generale i obiective specifice. Obiectivele generale ale unui sistem informatic vizeaz probleme cu caracter global al conducerii unitii i structurale specifice compartimentelor funcionale, scopul realizrii atributelor conducerii i ale funciilor unitilor economice. n raport de aceste aspecte, obiectivele generale pot fi : de conducere (manageriale) i funcionale. Obiectivele funcionale ale unui sistem informatic au n vedere informatizarea activitilor n conformitate cu anumite funcii ale unitii economice (comercial, financiar- contabil i de personal), desfurat la nivelul compartimentelor funcionale.
4

CAPITOLUL 1 1.1. PROIECTAREA BAZEI DE DATE

Realizarea bazei de date presupune parcurgera urmatoarelor etape: Analiza sistemului economic pentru care s-a realizat baza de date si a cerintelor informationale asociate; Proiectarea structurii bazei de date ( schema conceptuala, externa si interna); Incarcarea datelor in daza de date; Exploatarea si intretinerea bazei de date. 1.2. ANALIZA SISTEMULUI ECONOMIC SI A CERINTELOR INFORMATIONALE Activitatea de analiza presupune: 1. analiza componentelor sistemului si a legaturilor dintre acestea, activitate cunoscuta sub numele de analiza structurala sau statica, in urma careia se obtine modelul structural(static) al sistemului; 2. analiza starilor sistemului si a tranzitiilor posibile intre aceste stari , in raport cu anumite evenimente. Este asa numita analiza temporala (comportamentala), prin care se obtine modelul dinamic (sau temporal) al sistemului; 3. analiza cerintelor informationale, respectiv a transformarilor de date (a tranzactiilor) din cadrul sistemului economic prin care sunt satisfacute cerintele informationale asociate domeniului economic. In urma acestei

activitati se obtine modelul functional (transformational) al sistemului economic; 4. integrarea modelelor sistemului ecomomic (structural, dynamic si functional) in scopul corelarii si completarii lor. 1.3. ANALIZA STRUCTURALA A SISTEMULUI ECONOMIC TEHNICA DIAGRAMELOR ENTITATE-ASOCIERE Analiza structurala a sistemului economic are ca obiectiv evidentierea componemtelor (obiectivelor) din cadrul sistemului, pentru care urmeaza sa se colecteze si sa se memoreze date, precum si evidentierea legaturilor dintre aceste componente. Tehnica entitate-asociere 1. identificarea componentelor (entitatilor) din cadrul sistemului economic; 2. identificarea asocierilor dintre entitati si calificarea acestora; 3. identificarea atributelor aferente entitatilor si asocierilor dintre entitati; 4. stabilirea atributelorde identificare a entitatilor

CAPITOLUL 2

ANALIZA STRUCTURALA

2.1

APLICATIE

Pentru activitatea unei agentii de turism sunt puse in evidenta urmatoarele entitati: clienti; hoteluri; contracte; angajati; localitati.

Identificarea atributelor aferente entitatilor si asocierilor dintre entitati Atributele exprima caracteristici, proprietati ale comportamentelor sistemului economic analizat sau ale asocierilor dintre aceste componente. In mod current, atributele sunt associate entitatilor Fiecare entitate contine un numar de atribute : Entitatea CLIENTI-atribute : CODCL NUMECL CODLOC ADRCL TELCL

Entitatea HOTELURI- atribute : CODH NUMEH CODLOC ADRH PRET

Entitatea CONTRACTE- atribute : CODCTR CODCL CODH NRPERS NRNOPTI DATASCAD DATAPLECARE SUMAINC

Entitatea LOCALITATI- atribute :

CODLOC NUMELOC JUDET

DD(CODCL,NUMECL,CODLOC,ADRCL,TELCL,CODH,NUMEH,CODL OCH,ADRH,PRET,CODCTR,NRPERS,NRNOPTI,DATASCAD,DATAPLECA RE,SUMAINC,NUMELOC,JUDET) CODCLNUMECL,CODLOC,ADRCL,TELCL CODHNUMEH,CODLOC,ADRH,PRET CODCTRNRPERS,NRNOPTI,DATASCAD,DATAPLECARE SUMAINC, CODCL,CODH, CODLOCNUMELOC,JUDET


2.1.1.

MODEL RELATIONAL DE DATE :

Clienti (CODCL,NUMECL,CODLOC,ADRCL,TELCL) Hoteluri (CODH,NUMEH,CODLOC,ADRH,PRET) Contracte(CODCTR,NRPERS,NRNOPTI,DATASCAD,DATAPLECARE,SUMAINC,COD CL,CODH,)

Localitati(CODLOC,NUMELOC,JUDET)

2.1.2.

CREAREA BAZEI DE DATE

S-a creat baza de date AGENTIE DE TURISM cu ajutorul programului MOCROSOFT ACCESS astfel :

REALIZARE TABELE

TABELA CLIENTI- CODCL ,NUMECL,CODLOC,ADRCL,TELCL CLIENTI


CODCL NUMECL CODLOC ADRCL TELCL 744563443 766556446 743887667 722343445 723556776 744287688 11 ALINA VOICU 12 ANDREI BARAN 13 IONUT CRISTEA 14 ANCA DELISOR 15 MANUEL RUSU 16 ANDY TEODOR 550 STR,ZIZIN NR12 900 STR.IANCU DE HUNEDOARA NR 43 890 STR.AURULUI NR 5 80 STR,TEIULUI NR 21 3450 STR.BERZEI NR 10 559 STR. FELDIOAREI NR 7

TABELA HOTELURI-campuri : CODH,NUMEH,CODLOC,ADRH,PRET

HOTELURI
CODH 11 MCM 25 AMBIENT 77 TURNU 81 VIOLETA 87 MARA 99 TUDOR 144 BLUE MARIN 154 CARAIMAN NUMEH ADRH STR.AUREL VLAICU NR 83 STR TOAMNEI NR 76 STR.FELDIOAREI STR VERII NR 144 STR SOARELUI STR TEIUS NR 122 STR.PARAU NR 11 STR PARANG PRET 140 165 148 140 135 140 146 153 CODLOC 2556 55430 887680 2556 88970 554320 554320 88970

TABELACONTRACTE campuri : CODCTR,CODCL,CODH,NRPERS,NRNOPTI,DATAS CAD,DATAPLECARE,SUMAINC

CONTRACTE
CODCTR NRPERS NRNOPTI 1 2 3 4 2 4 2 6 7 4 2 2 DATASCAD 12/3/2011 1/4/2011 4/5/2011 3/16/2011 DATAPLECARE 12/11/2011 1/5/2011 4/7/2011 3/18/2011 SUMAINC CODCL CODH 400 400 300 450 2213 6675 6675 6754 77 81 99 144

TABELA LOCALITATI campuri :CODLOC,NUMELOC,JUDET

LOCALITATI
CODLOC 2556 ILFOV 55430 MAMAIA 88970 TIMISOARA 554320 SINAIA 887680 PITESTI NUMELOC BUCURESTI CONSTANTA TIMIS PRAHOVA ARGES JUDET

10

MODEL CONCEPTUAL DE DATE CLIENTI


CODCL NUMECL ADRCL TELCL CODLOC 1,n incheie 1,n 1,1

CONTRACTE
CODCTR NRPERS NRNOPTI DATASCAD DATAPLECARE SUMAINC CODCL CODH

1,n

incheie

HOTELURI
CODH NUMEH ADRH PRET CODLOC

1,n 1,n sunt din

1,n LOCALITATE CODLOC NUMELOC JUDET

1,n

sunt din

11

2.1.3

MODULUL OPERATIV SI FINANCIAR CONTABIL

Sistemele informatice sunt sisteme ce prelucreaza informatii si ofera rapoarte n forma scrisa sau vizuala. Sunt folosite att n structurile de primire turistica de dimensiuni medii si mari, dar si n agentiile de turism. Aceste sisteme faciliteza nregistrarea turistilor, gestiunea si managementul camerelor, comercializarea produselor turistice sau evidenta ncasarilor. Un exemplu de sistem ce nglobeaza toate activitatile prezentate mai sus este Fidelio, o aplicatie care lucraza cu pachete complexe de servicii cum sunt organizarea timpului liber, optimizarea profitului, facturare, corespondenta sau nregistrarea plecarilor si sosirilor de turisti. Sistemele informatice destinate rezervarilor turistice pot opera att cu turisti individuali, dar si cu agentiile de turism. Ele reunesc serviciile de rezervare si vnzare propriu-zisa cu cele de informare. Cele doua tipuri de sistemele prezentate mai sus sunt modularizate si permit interconectarea departamentelor ticketing, outgoing, incoming si intern etc. din cadrul structurilor de primire turistice sau din cadrul agentiilor cu departamentele financiar-contabile si cu managementul acestora. Sistemul este conceput pentru informatizarea activitatilor dintr-o agentie de turism indiferent de specificul acesteia (tour-operator, detailista, filiala). Este proiectat sa functioneze atat in regim monouser, cat si multiuser. Sistemul este structurat pe doua module principale si anume: modulul operativ si modulul financiar-contabil.

1. Modulul operativ
12

Acest modul este destinat rezolvarii solicitarilor clientilor privind serviciile oferite de agentie anume: ticketing, turism intern, asigurari medicale, transport turistic, diverse servicii. Functiile principale ale modulului sunt: Evidenta clientilor Evidenta companiilor aeriene # Evidenta contractelor si a tarifelor interne # Evidenta cursului valutar zilnic Editarea documentelor specifice serviciilor vandute (voucher, BOT) Editarea documentelor de plata (factura fiscala, factura proforma, facturachitanta) Editarea de rapoarte privind incasarile si realizarile zilnice sau pe anumite perioade pe tipuri de activitati Acest modul permite centralizarea lunara a datelor de la filialele situate in alte locatii prin internet. 2. Modulul Financiar-Contabil Acest modul asigura prelucrarea contabila a tuturor tranzactiilor efectuate cu modulul OPERATIV si obtinerea tuturor rapoartelor specifice. Modulul contine si aplicatia pentru calculul si evidenta drepturilor salariale. Proiectantul bazei de date trebuie sa identifice datele relationale, relatiile dintre ele si restrictiile asupra lor. Proiectarea consta din doua faze: unul logic si unul fizic. n timpul roiectarii logice este importanta implicarea viitorilor utilizatori n procesul de proiectare. n proiectarea fizica se decide cum va fi realizat practic modelul logic. Bazele de date privind clientii si previziunile de piata pot fi compilate si analizate astfel nct sa redea imaginea completa a relatiilor dintre organizatie si clientii ei. Examinarea integrata a acestei informatii agregate poate ajuta o firma sa-si nteleaga mai bine clientii, sa segmenteze masa de consumatori si sa adapteze mai bine oferta de produse sau servicii la cerintele acestora. Pe un plan tactic superior, n contextul n care clientii devin din ce n ca mai sofisticati si mai exigenti, iar relatiile interpersonale n domeniul marketingului capata o importanta tot mai accentuata, sistemele pot fi utilizate pentru a planifica, a induce si a monitoriza eficienta campaniilor de comunicare cu clientii, n scopul de a deveni mai personalizate si mai relevante.

13

Principalul avantaj al unei baze de date complexe cu privire la clienti este faptul ca ofera o imagine globala asupra relatiilor firmei cu un client sau un grup de clienti. Aceasta imagine globala permite ntelegerea mai profunda a comportamentului consumatorilor si al pietei n general, constituind un punct de plecare, printre altele, n cercetarile de marketing, n special n studierea pietei. Pentru aceasta activitate foarte importanta, respectiv studierea pietei, s-au creat sisteme speciale ce pot reduce substantial timpul si costurile unei astfel de cercetari. Din oferta unei agentii de turism fac parte de obicei mai multe sau toate serviciile enumerate mai jos: bilete de odihna si tratament n statiunile din tara, tabere si programe educationale (lingvistice, de creatie, culturaleducative) pentru elevi si studenti, sejururi internationale n sistem hotelier sau homestay (gazduire la familii), circuite interne si mai ales internationale, transport turistic cu mijloace de transport proprii n tara si strainatate ca si rezervari de bilete pentru avion / tren, asigurari medicale, carte verde, asigurare auto (RCA). Agentiile de turism importante se implica, la cerere, n organizarea de conferinte, congrese, seminarii si diverse alte evenimente. Cu ct o agentie de turism presteaza mai multe dintre aceste servicii si chiar altele nementionate aici, are sanse sa cucereasca diverse segmente de clienti. n functie de modul de organizare a sejurului, turistii se mpart n doua mari categorii: cei care calatoresc pe cont propriu si cei care apeleaza la serviciile unei agentii specializate. Din punct de vedere psiho-comportamental exista diferente ntre cele doua categorii. Cei care calatoresc pe cont propriu sunt cel mai adesea turisti cu experienta, pretuiesc libertatea de miscare, si fac singuri programul calatoriei, si asuma riscul ntmpinarii unor situatii neprevazute. Acestia se ncadreaza de regula n categoria celor cu venituri medii sau superioare. Turistii care contacteaza agentiile de turism prefera siguranta conferita de acestea necunoscutului pe care l presupune calatoria pe cont propriu. Sunt cel mai adesea persoane mai comode, se implica n organizarea calatoriei doar daca este absolut necesar, se bazeaza pe programul conceput de agentie, pe care o considera n ntregime raspunzatoare de buna desfasurare a evenimentelor.

14

CONCLUZII
Proiectarea bazei de date este o munca de colectiv care armonizeaza cerintele si posibilitatile beneficiarului pe de o parte si proiectantului de sistem pe de alta parte. Baza de date este prima treapta spre o viziune sistemica, de ansamblu, unificatoare si generatoare de rezultate specifice corecte n acelasi timp. Vechiul sistem de proiectare a fost bazat pe fisiere. Limitele acestei conceptii constau n separarea datelor, duplicarea datelor, dependenta programului de conceptia fisierului si incompatibilitatea formatelor de fisiere folosite n diverse limbaje. Aceste limitari implica pierdere de timp si spatiu si posibilitatea de inconsistenta a datelor.

15

BIBLIOGRAFIE Gherasim T. Marketing turistic , Editura economica,Bucuresti 1996

Melania Nicut - Bazele economiei in Romania http://www.scritube.com/stiinta/informatica.php http://proiectedelicenta.blogspot.com/2011/03/matematicainformatica.html

16

S-ar putea să vă placă și