N.

57 martie 2012

LLIIIEA

Apare ziuade 20 a fiecdrei in luni pre!:4,5 lei

?mdosr^4lpb
Q'rvceainvierii, de Anomorio PoP

7J;,"4. '\,r*,

'. *-:"

i;

,i.j i,{ r' r'tl

,,Ortodoxia e prea trista ca si ii poati. atrage pe tineri, pe oamenii de astizi." Hai atunci sa o infrumusegim... Si o facem mai veseh, sa ii adiugim cAteva,,lumini". Muzica si nu fie psaltici.,ci corali, icoana si nu fie bizantina, ci realisti si pastelata. postul, postul - care Iar e esentamortificlrii, sa fie indulcit. Pentru nevointi, ajunare de toati ziua si metanii, evident, nu mai e loc. Cugetareaaceasta trupeasci, raspAnditl mai alesdupi secolul al XIX-lea, nu ia in seama un singur lucru. Ci. ftr5. intristarea si lacrimile pentru pacate,{lri nevointa care le usuci radacinilesi fhri postul careslibeste trupuL si intaresteduhul, rlmAnem neschimbati, incredibil de monotoni si de ,,aceiasi". Daca ucidereaomului vechi e preambulul ridicirii din morti, atunci supravietuirea lui, perpetuareasa in nesfArsiteavataruri, e, flri indoiala, omorAreaoricirei invieri...

Vb invitim gi pe voi si participa$ Ia realizareaacestei rubrici, trimifAnd pe adresa redacfei cele mai griitoare imagini intAlnite.
x,ryw irrlt.rrrr'clin1rr ronr

B
Cuvdnt lo inceputul PostuluiMorg despre t6cere gi neosdndire

Monohii mileniului 3
,,Dupd desfrdnore te simli prosf"

/4

Monohii mileniului 3
,,Crizd, docd esti cu Dumnezeu,nu poote sd fie" Diolog cu pdrintele Visorion Sorescu de lo mdndstireo Sldnic- Arqes ,!,

/B
26

pe o mdndstire lund
Rohio,mdndstireo unui mirocol Monahi si monahii de secol 2O

in poiono pdrintelui Proclu Corfe duhovniceosci Merinde pentru monohi Carla duhownicansc6

32 40 42 46

Arhimondrit VeniominMicle ,,lntroducereo tiporului lo romdni"

Corte duhovniceoscE
Arhimondrit lustin Pdrvu - gdnduri despre Poteric

Sfdnto Sofio de Slufk - potru secole de lo mutoreo lo cele vesnice Cuhura Duhului

57

Despre,,cdsdtoriilede-o zi", intr-o scrisoore deschisd

60

4 / I - U \ 4 ! A N 4 O 1 , \ A l l l L O R/ n r . 5 7 , 2 O 1 2

www.lurneocredintei

com

www

lumeocredintei.com

nr57,2012l t \ll \ \l('\\lrll( )l{/5 .

?mdprsrr4/pJ,
Cruce pe cer, de Anomorio PoP

\A. invitim gi pe voi si participa$ la realizarcaacestei rubrici, trimigAnd pe adresa redac$ei cele mai griitoare imagini intAlnite.

'

{"'rf tu';yg irt iipq'srlld l t{ttt

{"J{'}f;} {:r ldd{:iJ {l f f
t1

l'l

r'.

1f?i,s r ri' ll rfri :, {rrl' s 5d t rstt rtt wiir+:,

Arhimqndrit Melchisedec Velnic

Multi ou spuscd Rugdciuneo EfremSirulesteuno dintre Sfdntului cele moi puternice moi cuprinzdtoore si rugdciuni dup6 Tot6lNostru. Probobilcd o stitifiecoredintredumneovoostr6 de rost. pe Docd nu,o gdsifiin Ceoslov, Miezonoptico toote zilelec6tre lo din sfdrsit, foc indemnul fiecqresd o invetepe dinofo16. si co
Sa invatati si cele patru stihuri, care i s i a u v a l o a r e ao r s i c a r en e p u n p e n o i l intr-un raport deosebit cu Dumnezeu. Primul -,,Dumnezeule, milostiv fii mie, oacitosului" - nu este altceva decAt rugiciunea Vamesului. AI doilea - ,,Dumnezeule,curateste-mi pe mine, picato.yl.' -. prin care ii cerem Domnului.curaue; lar nol, monanll, mat cu seamane l u p t i m p e n t r u c u r i t i a m i n r i i , c a r en u s e dobindeste altfel decir numai si numai prin sfXnta si dumnezeiascaasJultaresi tiierea voii. Apoi, cel de-al treilea - ,,Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mAntuieste-mi" - e ca o strigare:,,8i, Doamne, parci Th m-ai zidit, nu? Ei bine, daca m-ai zidit, mAntuieste-mi!" Si ultimul stih - ,,Fari de numir am gresit, Doamne, iartl-mil" Ne intoarcem de acum ia. i. r a s ic a t r en o i . ; i I i s p u n e m- , , D o a m n e , Doamne, oricit as fi gregit, ei bine, Tu pogi si mi iergi." '- v .g t. in Rugaciunea Slhntului Efrem Sirul se aminteste citre sfArsit ,,iar duhul griirii de multe, al grairii in desert, mi-l da nu mie" si as vrea si atrae atentiaasuDra le'^u, acestul tapt, grarrea tn clerert. Lat rrmp nu irosim noi si cit timp nu pierdem noi cu ea! inaint., in ,r..hi-e, paringii nostri, pirintii Patericului, ucenicii S{bntului Pahomie si ai marilor pirinti ai Bisericii noasrre,iubeau loarte mult ticerea si neosA.ndirea pretuiau mai cu seami. si timpul. Nu exista ca ei si. se intilneasci unul cu celalalt 9i si griiasci in desert. Nu se intAmola si se intAlneasci la trapezi. sau pe cale gi si vorbeascacele ale lumii, cele trecitoare. Fiecarese straduia s5.-sipizeasci mintea cAt se poate mai mult, si nu o lase ,,saplece in vacanti"", cum frumos spunea un pirinte profeior, iar daca se intAlneau qi erau nevoiti sa vorbeascaunul cu celi.lalt,si ceari vreun
v ^ t ,

y. oa.cQ,4en nen'sruuwz,eA

Mi-am spus in gAnd ca in searaaceasta si vorbesc despre o singura fapti, gi anume aceea a ticerii si a neosindirii.

tff sat Bisericii acesttestament al tdcerii $i al neosindirii. bine! Deci gasim lucrul acesta,al ticerii sl neosanotrll, ca un mesaj care ne vlne de la Preabunul nostru Mintuitor, ca un mesaj care trebuie si stapAneasca fiecare inimi si minte. Care trebuie si imoodominte ;i inima peniru ca beasca'fiecare orice virtute nu face nimic altceva decAt si. infrumusegezechipul nostru, sl-i redea stareacea dintAi. Ei bine, prin iubirea ceacurat5., prin iubirea {iri de patima a aproapelui, se pot dobindi acestemari virtuti - ticerea gi neosAndirea.CAnd inima iti este stipaniti de dragostealui Hristos, atunci nu poli nici si osindesti, nici si griiegti de riu pe cineva. De aceea,agfaceindemnul acesta si ciutim la tS.cere la neosXndire.IncI o dati spun, si nu numai monahul, ci si tot crestinul ortodox.

'*
?r,

Tino* a, zi,ld"a,t An,ficenet

Mi-a venit acum in minte... CAnd Iisus a Fostdus pini pe marginea unei prapastiide mai marii poporului iudeu, ca sI fie aruncat, El a privit la ei, nu a zis nimic, a trecut printre dingii 9i S-a dus mai departe. A preferat si nu spuni nimic. A pistrat ticerea. Nu s-a indreptigit, nu a judecat cu nimic pe acei ce ciutau si puni capit viegii Sale, nu a fhcut nici un gest, absolut nimic. Doar S-a intors, a trecut printre ei gi a plecat. In Rueiciunea Sff.ntului Efrem Sirul cerem dE la Dumnezeu lucrul acesta,al ticerii si al neosAndirii. Si mare lucru este ca in mod deosebit in perioada aceasta a Postului Mare, si nu numai in perioada Postului Mare, noi, cregtinii, si pistrim ticere gi neosindire. Permanent aceaste Am spus ci. ele ne vin de la Mintuitorul Iisus Hristos. As vrea si mergem un pic cu mintea la Iisus pe cruce gi la patimi, la tot ce a avur de indurat, tot drumul. Amintigi-vi ci Iisus nu a ripostat niciodati cu nimic. Doar o singura dati, ;i atunci cind era in fagapagS'nului, pentru ci a Fostpalmuit, a intrebat ,,Daca sunt vinovat, dovedeste-mi, iar daci nu, de ce mi pilmuiesti?" Incolo, Iisus a tacut gi a ribdat. $i alituri de El mai era cineva. Si stiti prea bine despre cine e vorba. Nu .',rJrd" de ucenici,'au fost qi ei, dar ei au fost de multe ori nestatornici si neincrezitori in Pistorul lor. Era FecioaraMaria. Ea a rimas fidell si

fi
:L

H{s:.*
7F

Tnnnn/tal, e6tp/ edn- u.n,

rp, 9""t 'Ynn

in mod deosebit monahul este intr-un permanent Post Mare, este intr-o permanenti starede infrAnare gi de pizire a mintii, de chemare a lui Dumnezeu 9i de impodobire a viegii sale cu numele lui Iisus. CAnd monahul qi-a luat crucea ca si-L urmeze pe Hristos, intreaga lui viati a devenit un urcus. El nu poate sa spuni - ,;{cum merg gi mi apropii de Hristos in perioada aceastade 4O de zlle gi dupi aceeauit sau mi intorc la alte indeletniciri", ci permanent trebuie s5.fie intr-un urcug duhovnicesc. Pentru ci., daci nu urcim, dragii mei parinti ;i iuv. | . . a t Dltr fratr cresnnl.daca nu urcam. atuncl coborAm! Nu existi stare de stagnare,nu existS" stare in care omul si spuni ci ,,mi. multumesc cu atar, cu acesievirtuti pe carele-am dobAndit pini acum, imi sunt suficiente si de acum nu mai am nevoie", ci atunci cAnd ai zis aqa,nu urmeazi

vom reuqi si ne debarasim de multe gi nimic altceva decit o cidere! Pentru ci aqacum auzim gi in Ruga- multe rele si fhrideleei si atunci vom iubi inchipuirea, de ciunea Sfhntuiui Efrem Sirul, inchipui- iula.iun."i Nimeni iin cei caregraiesc nimeni din cei careclevetesc, mingii, esteun picat carene raJ, nimeni rea,m6.ndria atragepe noi imediat in jos gi ne desparte mintuirii. de frumusepea vi La aceasta indemn la inceputul Posqi Dar, ca tului Mare, la tS"cere neosAndire. asa si aiungi la aceasta, cum am spus, e nevoiede incredere,de increderein bunul Dumnezeu. Tiebuie si crezi, si te increzi, tau. Cind aproapele ;i apoi sa.iubegti.pe vom reuQlsa luDlm pe aproapele,atuncl
n r . 7 , 2 0 1 2 / I t \ 1 1 \ \ i ( ) \ \ ' l l l i( ) l i / l l 5

www.tumeocredinlei

com

www

lumeocredinlei com

Singuri ne rapim libertatea noastri in Dumnezeu atunci cind nu iubim si mai c u s e a m ia r u n c ic a n dg r a i md e r a u .S p u n e Sfintul Ioan Gura de Aur ca ,,limba este un mic madular, dar careface foarte mult rau". Daci alegemtacerea neosAndirea, si sa punem cevafrumos in loc.

Fac apel la toti, si clerici, si neclerici, si mireni, si monahi, absolut la toti, sI iubim cartea care ne-a dat cele mai frumoaseimagini si pe cel care a scris aceasti carte - e vorba de cartea prorocului David, PsaltirealNu cred ci s-a deslhtat c i n e v am a i f r u m o s c u m i n r e as i c u i n i m a

adinci si de frumosi. inci o dati spun, au iz,roiAtdintr-o inimi si dintr-o'simtire deosebiti, dintr-o inima 9i o simgire careL-a iubir pe Dumnezeu, dar gi dintr-o pocainti sinceri si curati. Pocainta a deschis usa milosiivirii. Cunoaste'ti

ati auzit in duminicile care au trecut, la Vamessi Fariseu,la Duminica Intoarcerii Fiului fusipitor, la Infricosata Judecati, cAnd in bisericile noasrre vorbit in s-a mod deosebitdesprepocainga. Pociinta, dupa cum spune Sfhntul Ioan Gura de

Aur, a ripit trofee mari. Tilharul a fost un trofeu. Pocainta l-a rapit pe tAlhar. Thina aceasra mare! Daci a lasat tAlhae rul ca inima lui sa fie stapAniti de pocaingi, a cXstigat Raiul. $i spune SfAntul Ioan Cura de Aur ci un alt trofeu mare al pocaintei a fost Pavel,marele Apostol Pavel.Cainta, din prigonitor al Bisericii, din prigonitor al lui Hristos, l-a {icut un vas alesal Duhului celui PreasfAnt. Cititi E p i s t o l e l eu i g i v a h r a n i Ec u e l es i v e d e r i l i c u m L - a s i m q i r ,L - a t r a i r s i L - a p r e d a t c o n t e m p o r a n i l os a i S f i n t u l A p o s t o l P a r vel, pe Hristos, Dumnezeul nostru. Cum L-a trait si L-a simtit si cum a Drezentat celor din jur ci este'Hiirto. Dorirnul. De aceeaam spus ci pocaingaa r5.pit trofee mari. Si atAtiacrestinicareau batut la usa milostivirii lui Dumnezeu, sau mai bine zis s-au imbrlcat cu vesmAnruloociintei. au ajuns flori frumoase in grid'ina Raiului. Pentru ca pociinEa naste curi.tia, poci.inta naste comuniunea cu Dumnezeu, pocainta naste iubirea de Dumnezeu. Si amintiti-va de Dumnezeu Domnul, ca a pirisit pe cele 99 de oi, a lasat pe cei 99 de drepgi 9i s-a dus dupa oaia cea rlticiti. $i amintigi-vi de pilda fiului risipitor. Cum Hristos - cici Hristos este aiela.are asteaptepe fiul risipitor, adica pe omul srapanit e pacar, nu-l intread ba unde a fost, nu-l inrreabace-a f).cur, nu-l intreaba pe ce si-a cheltuit averea! Ci numai atat: se bucuri ci. s-a intors. De aceea pun aici indemn, si stim sa fim recunoscitori bunatatii si milostivirii lui Dumnezeu; apoi, al doilea pas, daca am cunoscut mila qi bunitatea lui Dumnezeu, si stim sa-l multumim. Si, dacavoi sti si multumesc, vi garantezci bucuria in Hristos Domnul, bucuria de a trai cu El, de a fi cu El, de a ne innoi, de a-L s i m r i ,d e a n e s t a p a nm i n t e as i i n i m a ,v a i fi mereu cu noi. Amin!
www lunreocredinlei.com

1t'

ft
5

ffi

s f

www

lumeocredinlei <om

nr57,2012/lt \11

r!

', Lr;.;) I ,{r

diqlog cu un tandr duhovnic

Mirceo Tomo

Feciorio, stindqrdulsocietotii medievolesi uno dintre cele moi l6udole virtuti,o oiunsde ocord in zilele noostre.Eo nu numoicd nu este c d u t o t d ,d o r o o i u n su n h o n d i c o pd e c o r e t i n e r i iv o r s d s c o p ec d t m o i r e p e d e .D o c d d e m u l te r o i i e r o u f e c i o r e l n i c o,s t d z i, , m o d e l e l ee x c e i " leozd in promovoreo desfrdului. Ce-i de fdcut?Ne rdspundeun tdndr r :<3i"'4 monohcore qre dese discutii tinerii pe oceostdtemd. Pdrintele cu Cosion Ruset, duhovnicul Schitului ,,NostereoSfdntuluiloqn Botezdtorul"din Poiono M6rului, iudepl Coros Severinsre 27 de oni, din core zece petrecutiin mdndstire. Toata lumea ar putea spune: ,,Ce vine sa ne vorbeascanoui un calugira; despre desfrAnare?!" am discutatsi cu studencii Eu teologi.pentru ci am un semi-nar spide. fltualrtate 5l stlu ca este o tema care tntereseazl.. mi-am permis sa discut despre $i aceasti tema si in virtutea faptului ca. fiind tinar, spovedesc am spovedit mulri gi tineri, care indriznesc si vinl la un preot mai tAnir, chiar daci estecalugar,fiindci ei consideri. ca vor gasi o intelegerein virtutea apropieriide virste. Si m-au intrebat si studentii si cei cu carearn mai a'"'utdiscutii: ,,De ce esteriu sadesfrAnez?" ,,Careeste problema,pina la urma, a desfrAnirii?" Ce are Biserica cu desfrAnarea? Da, ce are Biserica...? imi spuneau: ca ,.$ti1i sunremintr-o lume in caretrebuie si ne cunoastemfoartebine si din ounctul astade vedeie, ca si nu equeziviala'noastri ulterioari. Fecioriaesteun lucru demodat, acuma, haidegisi revenim cu picioarele pe oamAnt!" $i ce le-ati rispuns? Prima data am incercat si vin eu cu picioarelepe pimAnt, fiindci nu mi-a venit sa cred ca mi-au adresatasemenea intrebari,dar apoi arn stat si m-am gindit... Si am incercat,in primul rAnd, sa le dau exemple viata,pentru ca exemplele de duhovnicestinu ajuta foarte mult dacaomul nu e suficient de duhovnicesc - li se par rupte din conrexr, separ anacronice... li Si atunci, primul lucru pe care l-am spus, ;i imi permit si.J spun si acum: ,,Nu cred ci fiinta umana se poate injosi sa devini un W.C. sauo toaleti". in al doilea rind, in momentul in care vom aveao viata u;uraticl, vom descoperi - atunci cAnd ne vom stabili intr-o familie - c6.tde mult ne-a di.unat aceastiviari u;uratica, umblind in mai multe relatii si consumindu-ne in ele. PAni la urma, societatea noastrade consum chiar qi aceste lucruri le consuma. Am venit in Bucuresti Fost vizirezschitul Stavropoleos, si iar ;i^am cano m-arn lntors ln parcare,aveam puse pe masinavreodoua sau trei biletelecu rot felul de cluburi din asrea carere indeamni la desfranare. Deci seconsumi 2$a ceva... Sunt la mare ciutare! La mare ciutare, da! $i cum ne luptim
www lume6(redinlei conr

/ nr 57,2012

*ww

Nrlrrr,arrgdir*:i

conr

n57,2O12/:

15

noi cu asa ceva?Cum se lupti conditia umani. cu asaceva? Pii, vedem cum selupti gi vedem care sunt rezultatele- esuarea familiilor, numlrul foarte crescutde divorguri gi a;a mai departe. Am avut oameni tineri pe care i-am spovedit, care s-au cisarorrr sr care ml-au mirturisit ci relatiile anterioarele-au diunat. Degi unii spun ci: ,,Dom'le, este o experienti. necesari.!",ei bine, intotdeauna aceasti experienti, tocmai pentru ca esteun pacatgrav,iti ramdne intiparit in su{let;i in'minrelin momentul in care-gitriieqti viata cu soria, vei risca de fo"tt. -,tlt. oii ri-gi Jminte si si faci "d,t.i comparatii - ceeace inseamnl.un minus in relada ta, un minus in rela,tiata personal5. cu sotia. Iar Ia un moment tensionat, daci sofia va trece prin aceasta, vei reprosatu ii ei sau ea iti va reprosatie - iata un exemplu cAtse poate de practic,intilnir deseori,nu din auzite. in al doilea rAnd, noi refuzim ast:dL:r, ca oameni, si dim doui daruri. CAnd eram la seminar, un profesor de-al nostru ne spunea: ,,Mi.i, sunt dou;. daruri extraordinare pe careun sol / sogie por oFeriunul alruqi-l ia - fecioriaii fidllid*t.*". Unii dintre noi au inceput si rXdi: ,,Pirinte profesor, haidegi,ci suntem intr-o societatemoderni.... ce dar poate si fie fecioria in aceastilume." Zce: ,,Fste un dar unic, pe carel oferi o singr.rri" datl, nu-l oferi de mai multe ori. Ce poate fi mai frumos si-i oferi sotiei / sotului tiu, decAtacestdar unic? Iar fidelitatea esteun dar care nu se termini nicio-

cele rusinoaseale salesi ri.m6"ne acolo.Atit vedel Nu vede in sus,pentru ci el estegArbov si sufleteste, multe ori si trupestel Se de uiti. doar la aceaparte rusinoasi a trupului sau. Ce le spuneli tinerilor de 14,15, 18 ani, in care hormonii lucreazi? Cum si se pizeasci de desfrinare? Da, e adevirat... In primul rAnd, ii sfhtuiescsi incercesa-silimoezeasca mintea. Cum? Unii imi spun: ,,Pi.rinte, dar, stiti, cA, teodati sunt acasl, mi uit pe internet..." Zic: ,,Nu te mai uiti pe internet saute uiti pe internet Ia altceval" ,,Da, dar oriunde dau, vid goliciuni. Sau mi uit la televizor, numai daci vreau si. mI uit la muzici,

Sf6nfului BisericoSchitului,,Nogfereo loon Botez6torul" din Poiqnq Mdrului

intuneci mintea, ratiunea de multe ori gi-o ia, de aceeate reduce de la conditia umani si te arunci cu fruntea exact in pimint. Te 'r ^t | ^ face gArbov.Si omul girbov se uiti doar la

prost. In acest sens am incercat si le induc aceasti. maturitate care ii va ridica din aceasti conditie. Nu este riu ca un tAni.r si aibi o prieteni, dar trebuie si aibi bun simg fagi de ea. ,,Parinte,o iubesc.Si daca o iubesc, vreau si mergem mai departe." Iubirea adevirati inseamni insi o temelie de buni cuviintasi respect. relatiile Iar interpersonale dintre oameni sunt o expresie a iubirii curate, adevi.rateqi nu invers. Nu trebuie intAi si ai o relagiesexuali.ca si iubegtipe cineva,estepornit gresir.Dinrr-o dragostenu absoluta,dar dintr-o dragoste curat5.,purtati. cu tot devotamentul, urmeazi si aceastiparte a vietii, relagiile intime dintre barbat gi femeie,carese consumi in cel mai firesc mod in cadrul tainei cisi.toriei. DesfrAnareadin zilele noasrrea cipitat o amploare cu totul iesiti. din co-

munl Lucruri frcute nefiresc,vizute peste tot gi adoptate de toatl lumea, care pleaca dintr-o inimi desfrAnati. Dintr-o inimi. desfrAnati si trupul devine desfrA'nat.De aceeaeu ii sfhtuiescpe cei care imi sunt fii din iniduhovnicegti si scoati desfrAnarea ma lor. Din inima lor! Iar in inima omului desfrAnareaimbraci multe forme. De pildi, o formi de desfri.nare estelacomia. Licomia este o desfrinare, cind mininci pAni nu mai pogi, chiar daci nu-!i mai trebuie, tu tot miniLnci. Violenta este o

Cum putem si scoatem desfrAnarea din sufletul nostru? Avgti o re,tetS? Da, am o regeti pe carc eu insumi o folosesc.O rugiciune, un program de rugi.ciune constant. Nu muld Nu mult, dar Iorrrt*t. Iar in fiecareseari, omul cred ci ar trebui si seopreasci pudn, si gadi pugin pe cu el insugi, si se redescopere el insqi si si vadi ci. in permanenti Hristos Dumi,.r.u .rt. in el' qi nu-gi permigi, ca fiingi umani, cum arn spus,sinitoasi, si iEi bagi joc de tine gi de ceeace estein tine, in sufletul tiu. Deci, un program de rugiciune nu lung, potrivit; scurt, chiar, dar constant.

trudesfriniri apare qi aceasti desfrd.nare peasci care,-in pofida tuturor incercirilor noastre, cregte.Asta este realitatea, tristi: ea crefte.

drigosteasci de Dumnezeu. Daci seindrigori.gt. de Dumnezeu, atunci are credinga gi convingereaci ce-I cereva primi.

r 6 / I L i r \ l F l A{ ( ) \ A l t

l l l O l t / n r .5 7 , 2 0 1 2

www.lumeqcredintei.com

n r . 5 7 , 2 O 1 /2 I l r \ l l A ! 1 ( ) \ \ f l l l ( ) l { / l Z

ar
I

f t,t.t, $,{}t|ts sri {ie

Diolog cu pdrinteleVisqrion Sorescude lo mdndstireoSldnic- Argeg
Mdddlin lqcob

Crizo esle,f6rd door gi poote, unuldin subiectelelo mod6 in oceste vremuri... zise de criz6. A fost trototd pdn6 ocum dintr-o muhitudinede perspective,oiung6nd subiectde interespdn6 siin bisericd.intr-un drum lo mdn6stireoSldnic,st6nd de vorbd cu pdrintele Visorion,nu stiucum om oiunss6 vorbim...despre eo. Socoteolo meo ero de o obordo subiectemoi si ,,duhovnicesti", nu unul ot6t de perisobil.insd diologul cu pdrintele mi-o reodus ominfe c6, in viofo crestind, totul se induhovniceste; chior si eventuolelecrize.

/*

- Pirinte, ce pirere avef despre criza aceasta de care vorbepte lumea? Dumneavoastri vi simtiti-in crizi, cum se ' simte toati lumea?' - Nu, nu! Nu se pune problema asa, aici. Sau dacd,e intrebare personalS., o eu n-am nicio problemain privingaaceasta. E clar ins5.cI e o problemi economici mondiali. Ca esteprovocati sau nu este, nu mai stim noi. De aldel, prea mult nu putem sti in privinta asta. E posibil sa h tie gi provocata. Dar problema, in cele duhovnicesti, esteclari: omul tinde si se indepi.rtezede Dumnezeu. $i in general, intotdeauna cA"nds-a dezvoltat material si a avut tot mai multe lucruri materiale, omul a cam uitat de Dumnezeu. Aceasta e deia o lege nescrisi, pe care o scriem noi acum: cu cit o duci mai bine material, cu atit e posibil si te indepirtezi de

Dumnezeu mai repede. Crizi, daci egti cu Dumnezeu, nu poate si fie. Se poate intAmpla si ai vreo ispiti - dar aici e o problemi, ci. multe din ispite ni le facem singuri. Ci mulgi zic: ,,Pii, asa a vrut Dumnezeu!" Cum, a vrut Dumnezeu s5"te imbolnivesti de plimini? Pai, daci tu ai fumatl A'vrut bumnezeu si faci cancer?Pii, daci tu ai dus o viagi necumpatati sau o viagi nenaturalS,, ai ajuns la cancer,nu ci a vrut Dumnezeu. In orice situatie este o conlucrare intre ceea ce face omul qi ceea ce face Dumnezeu. Chiar ;i cAnd murim, piringii spun sau cred ci Dumnezeu rinduieqt e s f l r s i t u l v i e g i i ,d a r n u m a i i n l e g i t u r a cu modul rau de viari sau cu ce ai tu in cao si. faci de-acum incolo. Cum i-a zis celui din Evanghelie:,,Nebunule! Noaptea aceasta voi lua sufletul si cele ce ai iti

Bisericomqre o M6ndstirii Sliiic

f 8 l I { \ l l \ \ 1 t ) \ \ H L l ' t R / n L5 7 , 2 0 1 2

www.lumeqcredintei.com

nr.57,2Q12 l\ /

,a

Bisericq ,,Schimboreo lo Fo1d"

cui le vei llsa?" Dar de ce i-a zis?Pentru ci el n-avea in cao nimic duhovnicesc. Daci ar fi zis: ,,Mii, de-acum fac apa...", nu i-ar fi luat sufletul! Deci rot ceeace se inrimpli, chiar si sfhrsirulvietii noastre, noi credem ca estein legaturacu ce Facem noi. Adica esteo conlucrareintre om si Dumnezeu. Ci omul s-a indepirtat sau s-a apropiat^de Dumnezeu - e greu si spunem noi. Insa vedem cI se fac to"rte #rllt. picate. E destul de mulra mizerie in lume. Chiar si la noi, unde suntem ortodocqi. Ne gAndim: oare ce va fi dincolo, in lumea ne"crestini,in lumea protestanti.,daci aici, unde avem dreapta credint5... Din fericire noi mai avem un avanta;: ne spunem picatele. Cregtinii nostri Ie mai soun. Vin si le mai lasi la sporledanie, se rirai curltS,'de ele.
20 / l-U,\11- r\lONAll il ()R / nr. 57, 2O12 A

Q.and,e,&u^raczirzn
- Dar aceasta nu se vede in lumea cealal6 economici, si-i zic aga. Sau credeti ci se vede sau ci se simie in vreun fel? - Sunt doui olanuri destul de diferite: economicul cu duhovnicescul. - Sau hai si nu zicem de economic, si zicem de viata de zi cu zi a omului, din care economicul e doar o parte. - Acum, omul nu este numai ceea ce se vede. $i cred cl. conteazi. foarte mult ceea ce are el in sufletul lui qi ce vede el din viata aceasta,ce doregte el in viala aceasta.Ci in momentul in care te gi.ndesti numai Ia cele materiale, cu siguranti. cI nu mergi spre Dumnezeu. $i un impas din acestamarerial re poate
www.lvmeocredintei.com

aduce din nou in doringa de a-L ciuta oe Dumnezeu. Ci vede omul ca nu mai are solutii. Ci el, pina atunci,gi-apus nidejdea in banii lui, in materiape care te a strAns-o.Dar in momentul cA"nd lasi si una gi alta, atunci zici: ,,Nu mai am solugii!" Si atunci e momentul in care ar putea si zicd,:,,Dar oare nu existi si Dumnezeu Care si mi ajute?" $i de fapt de multe ori asa se intAmpla. Din picate, asta e experienta. Daci e si o luim pe cale duhovniceasci, cei mai multi oameni vin Ia Dumnezeu dupi nigte experiengenegative. - Deci, duhovnicegte, crizae buni. - Sigur. Daca e s-o luam aqaqi daca avem ochi duhovnice;ti,cu sigurantane pune din nou pe o linie mai duhovniceasca. Dar eu am zis ca daca e si vorbim si

de criz|duhovniceasci, n-ai cum si ajungi intr-o crizi duhovniceasci cAnd esti cu Dumnezeu. Ca s-ar putea ca in anumite momente Dumnezeu sa-ti mai ingaduie niste incercari,dar, atentie: sa nu ni le fa-

iarisi intr-un vid din acestaduhovnicesc si ' .r . ' . . t t rv Citeam acum, ajungi 9i la boalapsihica... de curind, intr-o carte, ci pe plan mondia], in ultimii zece ani, numirul celor in cu probleme psihicea crescutcu 50o/o.

n r .5 7 , 2 O 1 2 / I L r \ ' fF : A\ . f( ) N r \ l t l l . ( ) l ( / 2 l

zeceani! E foarte multl

Oamenii zic: ,,Pdi,modul de viati...". Totusi, chiar si Ia ora;, unde triiqti in stres gi in alergicuri, daci stii de Dumnezeu, pir^e1e1 mea esreci n-ar trebui si ajungi la asfel de boli. - Dar ce te face... sau, mai bine zis de ce Dumnezawte face si nu ajungi la bolile acesteapsihice? - Cred ci aici estecheia: sufletul omenesc e ftcut si fie in comuniune cu Creatorul. in momenrul cend ai aceasti coor-

oameni, orice le spui despre Dumnezeu, ei nu au aceasti credinti ci se poare rezolva ceva in Dumnezeu. Ei cauti tot: .. Tiebuie si gisesc! Ori un doctor, ori in mintea mea s5.-migi.sesc ceva!" Insi cei care-si pun toati nidejdea in Dumnezeu pot fi salvagi se pot intoarce pe caleaceabuni. gi

,,@zitnt ideolt ati"t s, ? c{t, u,/t/ Anqp,r/ cdz//f,

- Dar nu e greu? Cum si-ti oui nidejdea in ceva f'e care nu-l pipini - . $tim ci, de la crearie,omul estechip al lui Dumnezeu. Si ce inseamni chip al lui Dumnezeu? inire duhul meu si buhul lui Dumnezeu existi o comparibilitate. lJndeva, eu am acest strigi.r: Cineva e dincolo de mine, Care mi poate ajuta. Existd.acest lucru chiar si-n oimenii'care nu sunr crestini, cirora nu li s-a spus de Dumnezeu. - Dar ei au uitat chestia asta. - Da, dar undeva e, undeva in adAncul sufletului. Ci pini la urmi, qi omul necredincios zice:,,Doamne,ajuta-mi!", clnd vede ci fulgerl sau trisneste lAnga el. Deci, undevi nu purem 6ce ab"stractie de lucrul Ista. Omul are chipul lui Dumnezeu. De aici pleaci tot aiest srresin care intri omul ci.nd L-a pierdut pe Dumnezeu. El nu e frcut se iemina doar in planul acesra.Si de altfel, din nefericire, aceasra gi direcEiamondiali e acuma,a omului. In momentul cAndnu gtii de Dumnezeu, e un haos total. De ce? Problema e cd., nestiind de Dumnezeu, igi fabrici tu un alt zeu. C5.omul e frcut si tindi spre ceua. Aot" e sufletul lui. EI va ciura-astizi o masini., miine o casi,,poimiine o petrecere... apoi va cauta din nou. Zicem noi: si-a ous in cap si facl. ceva, un ideal. iiun^o-.ntul cind ai ajuns si l-ai indeplinit, dupi

;v:',

tindi spre Crearor. in ^o-.rrtul in care tinzi spre ahceva, deci toati energia gi-o pui in direcgiagresiti - nu o pui-in sus, spre Dumnezeu - mai devreme sau mai

CiprioorelemGndstirii

care... pentru noi, pentru omul credincios e o realitatecontinua. in momentul in care ai intrar in acestvid in care tu nu mai ai niciun reper,egrica un om... legat Ia ochi careumbli in intuneric. Ci aculm. din discugii- ci vin ;i oameni cu probleme de genul acestaaici, semai poate rezolva ceva.Insi mie mi se pare ci, la astfel de
t 2 2 / l l \ l l \ \ l ( ) \ \ l I l l ( ) T / n r .5 7 , 2 0 1 2

aceeatrebuie si cauti altceva, ci te plictisegti. Era o vorbi: orice ideal atins e ca un inger clzut. Ci, tu igi dai seama ci nu t. fac? fericit. Eqti, pdate, fericit cAteva zile. Dupi aceea cauli altceva,si altceva... Insi daci nu Ie caugiin Dumnezeu, le cauti in lumea asta finiti. Iar sufletul e chip l'.ri D.r..r.rezeu: el tinde spre infinit I "i infinitul personal, nu asa, ceva abstract. $i aceastanumai in Dumnezeu gisegti. bhiar si cAnd omul cauti in pAc#, e iot ..lr" di.r sufletul lui, faptul cl; . citip al lui Dumnezeu, numai ci. nu caut5.in direclia care trebuie, cauti in directia gresiti. El vrea si fie fericit, astae realitatea: vrea si fie fericit. - $i nu e un lucru ri.u fericirea-..? - Nu! Problema este ca nu este acolo unde o cauti omul. Fericirea e in cele noui fericiri, daci e si o luim aqa. Dar daci nu le practicim, n-o si. intelegem

niciodati. Asta inseamni Dumnezeu cel viu: daci nu practici, nu ajungi niciodati si ingelegi. Pogi si studiezi Biblia din scoarli in scoarli, pogi si stii toate sinoadele ecumenice, dac5.nu pui si in practici... de aceeazicem: Dumnezeu cel viu. + In primul rAnd, pentru ci nu esteo idee abstracti, esteo comuniune de persoane gi se realizeazi in BisericS.Acesta e iar59i marele salt. In momentul cind nu crezi in Biserici, in lucrarea din Biserici, esti incurcat, rimii la mintea ta gi ... - Dar oamenii de multe ori din Bisericivid doar exteriorul, se blocheazi in ma$ina luxoasi a ierarhului, in imaginirt re pe care... - ... in vreo sminteali., in ce a mai fbcut preotul cutare... - ... sau ce s-a mai intAmplat cu monahul cutare... - Iara;i: datoriti faptului ci noi sun-

www

lumedrredinlei com

www

lumeocredinlei.com

r . 5 7 , 2 0 1 2 l I l V l \ \ l ( ) \ \ l l l l { r l {/ 2 3

tem chip al lui Dumnezeu, nu se poate ca in viaga noastrl, in viaga fieciruia, si nu apari anumite crize - ci tot vorbeam de crizi. Atunci este el sensibil. Crize - diferite, nu conteazi de ce fel. Deci cred c5. pini atunci, omul care in general este indiFerentreligios,pini aunci nici nu prea are rost si-i spui nimic de Dumnezeu, pentru ci te va respinge. El are altceva in cap. El estelinigtit cu ce are el, cu ce e in mintea lui... Insi. atunci cind intri. intr-o problema, intr-o crizi., atunci incepe sa-si puna intrebi.ri. $i atunci dacl. ar auzi un cuvAnt...Eu sunt sigur c5.Dumnezeu, in -om, viatl, rdnduie;te un pe cineva,pe mai multi, pentru omul care are totugi o do-

nele 9i ftri Biseric.i? - Pori si faci binele. Dar daci in Biserici este viati, in Biserici este Sfinta Liturghie, in Biserici este trupul gi singele Iui Hristos. daci in Biserici sunt Thinele - si daci MA.ntuitorul a spus: ,,Firi Mine nu aveti viati. Daci nu mAncati truDul t t .t . ^ l r t t Meu si nu beti singele Meu nu ave(i viagI!" Deci, Biserica."stettupul lui Hiistos. Si existi la piringi, de exemplu la Sfrntul Ioan Guri de Aur, uite, care ne priveste acum din icoana aceea. acestcuvAnt ci Bisericaa fost in mintea lui Dumnezeu de la inceput, din rai. De fapt, ce era Biserica? Comuniunea credincio5ilor Dumnezeu cu in Dumnezeu. futa e Biserica,nu numai ce vedem, zidul. ZiduI e forma exterioari. - Dar omul se blocheazi mult in zid, in institutie. Cum si ffe deblocat? E si vina zidJui? E si vina institutiei?

cevaestein minciuni. Sunt sizur de asta! Si la omul cel mai bogat, qi la omul cel ' .r .. r mai fericit lumegte,existi acelgol, ca ceva nu e in reguli. Lipsegte ceva,si cevaFoarte important. Eu zic ci pe aceastase poate construi, pe aceasti neliniste care este in om datoriti. faptului c5, L-a pierdut pe Dumnezeu. Si Dumnezeu totdeauna renduieqte ceva, Ia un anumit moment. Dar s-ar putea ca multi dintre oa-menisi piardi acest moment in care i-a cercetat Dumnezeu. Nu e unic in viati.. De multe ori vin alte momente in care Dumnezeu te cerceteaz5.... faptul ci totusi mai sunt $i oameni care cauti spre Biserici, e clar ci Dumnezeu lucreazi. Cred ci ateta vreme cAt mai e cevabun in om. indiferent de ce naturi - poate, si zicem, faptul ci doregte si faci bine, desi el nu gtie de Dumnezeu, inca mai sunt sanseci, mai devreme sau mai tArziu, va fi tras gi el spre Dumnezeu prin Biserici., c5,fari Biseriii esd in aer. - De ce epti in aer?Nu pogi si faci bi\ 2 4 / l l : , 1 1 . \ l ( ) ) \ \ l l l l ( )j ( / n r . 5 7 , 2 0 1 2

nu inseamni.ci Dumnezeu nu poate si giseascialti cale ca sil faci si ingeleagl ci rot acolo trebuie s5.ajungi, tot prin Biserici. Eu a;a cred, ci daci in om mai e ceva bun, nu se poate si. nu rodeasci. Cand, nu stim! Poatechiar la sflrgitul viedi, cAnd e pe patul de moarte si zice: ,,Doamne, iarti-mi!",

(vo urmo)

www.lumeocredinlei.com

n r . 5 7 , 2 0 1 2/ l l \ l l

Mdd6lin locob

Rohioeste un coz oporte printre mdndstirele toro noostrd.Foorte ror din o m6ndstiretdn6rd oiunge ,,s6fie celebrd", odic6, intr-ungroi crestin, s6 fie iubitd de foorte multioomeni.De obicei,e nevoie de timp, de generotii de nevoiiori,pentruco un loc sd otrogd oomeniicu otdt de multd putere. Lo Rohioinsd locul s-o bucurotincd de lo infiintore de binecuv6ntoreo

qu Moromuresenii un dor oporte: foc din Dumnezeu cosnicol lor, ior un ei, lo rdndul lor, devin cosnicii Dumnezeu. suntoomeni foorte comlui Nu plicoti,nu foc teologieinolt6, dor nici nu concepvioto lor fdrd Dumnezeu. Biserico devenitoltd cos6 o lor, oso cum probobil si Dumnezeu simte o se ocos6 in coselemoromuresenilor.

Snnn'7i,,

siu, staretul Iustinian a rAnduit Rohiei cA-

. $i in Rohia, lucrareaoamenilor in ogorul lui Dumnezeu a fost una pe misirra locuitorilor acesteizone. intt 1940 "nii 1944,la nici douizeci de ani de la sfintirea manasririi,in plina ocupatiehorrystl, tinarul stareg Nifon Matei fixaobqteiminasririi patru puncte orientative: 1. devotament absolut pentru Casalui Dumnezeu; 2. rivna penrru desavirgirea vietii duhovniceqti: rXnduiall, la Rohia au rimas intotdeauna 3. bunitate ingereasci., iubire, rabdare si numai anumiqi oameni. seninatate raport cu toata lumeal 4. frain Unul dintre ei este duhovnicul Maramuresului, pirintele Serafim Man. De la virsta de 17 ani, pirintele Serafim a luat caleaminastirii. Dupi 7 ani,in anul 1959 a fost dat afari din manisrire,prin decretul 410. Pani in 1971,ci.nd s-areinrorsin miit o stire,rie indelungatade aproape30 de nistire, a sluiit czrpreor in sateledin iurul ani. 23 de ani aveaieromonahul Iustinian Rohiei. Dupi alegbrea staretului Justinian Chira, actualul episcopal Maramuresului ca episcopvicar, in 1973, parinreleSerafim si Sarmarului,cind a'fost numit starerla a devenirurmi.rorul staretal Rohiei.in anii Rohia in anul 1944. La Felca predecesorul 80, pirintele a fost diagnosricatcu cancerla
2 6 l 1 L r \ 1 1 r ,\ \, 1 ( ) \ , \ l l l l ( ) 1 i / n r 5 7 , 2 O 1 2 n r . 5 7 , 2 0 1 2/ j t . \ i i 1 \ l l i ' \ \ f l l l ( ) l t / 2 7

wwwlumeqcredinlei

com

www.lu rneocredin!ei,com

gerea la schitul Darvari. DupI moartea tati.lui siu, din anul1967, NiCu Steinhardt incepe s5.-sicaute o minlstire in care

Stpin/eandt
In rimpul stiretiei parintelui Serafim Man, lini;lea Rohiei l-i atraspe cel care aveasi.devinaparinteleNicolaede la Rohia. Evreude neam, condamnatla 12 ani de munci. silnici in anul lg5g,incelebrul lot Noica - Pillat, acestase converteste si primeste botezul ortodox in inchistari, iar dupi sratiereasenerali a derinurilor p o l i t i c i d i i l a n u l 1 9 6 4 ,p r i m e g r e i m i i u n s

ra, l-a .,ascuns" parintele Nicolae in pe biblioteci unde a primit ca ascultare sa inventarieze biblioteca si si se ocuoe de ^astfel ea. Pirintele Nicolae sila petrecut ultimii 9 ani din viati'in ministire. Sub mi.na sa,biblioteca de Ia Rohia a ajuns la 40.000 de volume. A trecut la Domnul in data de 30 martie 1989, in ziua in care este sirbitorit sf Ioan ScS.rarul, unul din piringii monahismului atit de indragit de plrintele Nicolae Steinhardt.-Chiliaparintelui esteastizi transftrrmati in muzeu, iar mi.nistirea Rohia, Ia initiativa episcopului Iustin Sigheteanul, el Fosr si stareg aJ Rohiei, estecoedirorla inteqralaNicolae Steinhardt.

TnnunBn
Nugu^Rogcaeste un om cu o viati de poveste.insi'nu.o povestehollyrvoodiani, cum suntem oDlfnulil astazr,cr o poveste plini de suferingi. 24 de operagiiiuferise

domnul Nutu Rogca, pini in dimineata zilei de 14 aprllie 1994, zi in care staretul Iustin Hodea urma si fie hirotonir arhiei. reu. In timpul armateisuferise accident un ingrozitor, fiind zdrobit de tren. A fost cit pe ce si fie dus direct la morgi, dar un doctor l-a intors din drum, iar apoi in urma mai multor operariia reugitsi scape viacu ;i ;i chiar $.qeargi din_nou..Ingelegand ca muncr rlzrca,specrrrqluner tamlllt de lirani din care se gi trigea, ii dwenise imposibili, Nugu Roscas-a apucat de carte la 20 de ani si... a ajuns doctor in filologie. S-a cisitorit, qi-a intemeiat o familie, dar dupi un timp problemele de sinitate au reapSrut. Datoriti" deplasirilor fragmentelor de oaseIa accident,veneleau fost lezate, cu timpul au slibit, iar mersul a inceput si fie extrem de dificil. Au inceout din nou operatiile,insi dupi operatiacu numirul 24, domnl, Rogca s-a hotirAt ci e timpul sa se pregateasca marea trecere st sa se cle lase in voia Domnului. In aceasti stare a

\ 1 l r \ \ 1 ( ) N A I l j l ( t l t ./ n r . 5 7 , 2 O 1 2

www.lvmeocredinlei.com

nr. 57, 2Qt 2 / I Ll,\'lEAV()N/\I IIL-OlL 2e /

aiuns Ia ministirea Rohia. De aici inainte il lisem pe domnul Nugu Ro;ca si povesteasci lucrul extraordinar care i s-a intAmplat (fragment din cartea,,O mare minune de la ministirea Rohia"):

geantd, am mulyumit Prea Sfnltului EpiscopJustinian pentru inuitatie, am felicitat pe si noul episcop am p[tcat cu pdrintek ProtoMergeam prin curtea mandstirii. Din PoP. loc in lnc ne intdlneam cu oamenicunosculi, schimbam citeua cuuintesi mergeammai dzlestre aln tnctntAmAnasnnt.arltmul este Dutin tnclirat, o lr;oard pana. Ajuns acoh,' mi s-aparut cd ar tebui sa na spitjin in baston. Am ramn tncremenitgi uluit. Atunci am re,alizat urmatoarele: l. Ca bmtonul nu este mine. la

tarle ylergel, tprl--E!1,!.flre lTartadr

u,intari ab ierarhihr - adcuarateimnui. imi era din cein cemai greu. Mi se parea cd md adtlncescin oamint. Simteam arsuri gi iunghiuri in tot iorpul, apoi o'epuizareto'tik, unfeldr le;in. N-am'reu;itia cad, atit eram dc strkns tntre oameni. Mi seintuneca inaintea.oliloy apoi incepeasa se limpezeascdsi sd se lumineze. Acestease reDetttu. Md tekeam cd acelea sunt clipeleuhiie. Era prea fumoatsa sarbatoareaateea ca sa setermine cu un mort. Ma rugam lui Dumnezeu sa-mi prelungeascdmoienteb, ca parintele s,i mi poatd duce uiy acas,i. Totu;i, {on1op dacd nu aene*m, nu aaetm la moartea mea

meu. 5. Cd md simtfoarte n;or. 6. Cd trni duceameugeanta cu cdryib. 7. Ca, snnbdtdnd toatd curtea, nici nu mi-am adusaminte dz baston,nici de dureri.
1-

puyine ckpe.Ajuns acolo,mi-ampus bastonul tn spdtarul scaunului / m-a/n atezat.Masa a durat mult, cu bel;ug dt bundtdyi ;i cu multe binecuuintari cane noul arhiereu. Cind s-a terminat, am cerut cebr dni inalti ierarhi autografe pe cdryi. Am pus apoi caryile in

frcut -timp, cu mine rninunea uindecdrii. intre parintele protopop a.Jhcutciyiua pa;i, aDois-a oorit si s-a uitat la mine inffebator l, ,, nu'*rig. Eram patruns de o emoyie puternica. Abia aueam aer sd uorbesc, dar l-a m^ ni gat,;i i-am.spus Pari n tep rotopop, s :,, s-a intdmolat o minune. Eu am uenit usor prin toati curtea li n-am baston!Mi l-am pierdut. $i n-am nicio durere!" Pdrintele ProtopoPm-a priuit atent ;i foarte mirat. A uazut ca nu-i k mine bastonul, ci geanta. $i-a adus aminte / cum am uenit1e lejer Drin 'ma curtea mandstirii. Atunci si-a dat seasi sfintia sa de minunea oitrecuta. S-a inchin1t adinc, spunind: ,,iyi muhumesc, Doamne, cd o uad;i pe aceasta!".

iEit$s

www

lvrneocredinlei <onr

n r . 7 , 2 Q 1 2 lI I \ 1 1 . \ 1 ( ) \ \ l l l l ( r l l / 3 1 5

l
)

un om in Hristos, care acum paispreze- cu pace, eu rdmin cu pace,iar dacauoi ti ce ani - fie in trup, nu stiu, fie in afa- ple-cayi illburalL ;i eu rdlmin tulburat. Da ri. de trup, nu stiu, Dumnezeu qtie - a dragu'mamii...Sdnu aueyi ceua cu nirdu fost ripit'unul Ja acestapini la J treilea cer. Si-l stiu pe un astfel de om - fie in trup, nu stiu, Dumnezeu stie, ci a fost ripit in rai 9i a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului si le griiasc5. Pentru unul ca acesta mi voi l5.uda: iar pentru mine insumi nu mI voi liuda decht numai in sllbiciunile mele"( II Corinteni 12,2-5). Cine il cunoaste si are evlavie la pi.rintele Proclu gtie cit de drag ii estesI ne invete a ne ruga! Aceastaeste marea lecgiea.pirintelui Proclu: rugafi... Si :to,!n auetxgrtJa sa na aaormxrl aln rugAcxune... Caci uai! uai! daca nu o f ay... Cd uite ceua:eu caut sd nu a7n rdutate cu nimeni, sa nu am ceuaLsupra cuiua, ca sa md pot ruga. Cd uite, daid uoi plecayi de k iine
www lumeocredintei.com

r rr,e0cred; n l+;.{ofil

nL 57 , 2012 / :.i \',

Mdndslireo Sihistrio, chilii

lul vremilor", penttu ca atunci, la ceasde in inchisorile comunisre. ,Am stat acolo noapte,cind 'Mirele vine", si nu fie gasiti cu candelasrinsa.Unul dintre aces-ria cred ci estepi"rintele Proclu.

9tlqn"r*

afpinau

d e l 3 a n i , e i s i n d a c o l op a r i n t i c u o v i a r i duhovniceisci pr-ofunda. o vreme, pe La carenoi o identificim cu anii 1950, cbmunismul-ateu a risipit soboare intregi de cilugiri trimigAndu-i fie in lumea liica pe care o lasaseripentru Hristos, fie
www lumeocredintei,com

ryw iumeocredinlei com

t - 5 7, 2 0 1 2 / i r , \ t i

tele deschideu9achiliei salepentru multi

la mlnistire, cici in 1959 a venit decrerul 410 de scoatereafari din monahism a celor de pdni in 50 de ani. Pirintele Proclu a mers la casa pS.rinteasca din satul Mitocul Balan, nu departe de TArgu Neam9.

Pirintele Proclu nu 6ste un calugir scolit, nu are diplome de inalte stutii universitare, ci doar pe cele ale viegii pustnicegti care l-au invi.tat smerita cugetare; ,,eu is un prost, nu yiu nimic, de

greaci, inseamni. chiar singur, retras. Iar ielugir, kahgheros - bltrA"n frumos, tor din limba greaci...

%rtnnq",pn,
Pirintele Proclu nu dorestepublicitate, nu cauti. ,,ale sale", ci durerea acestei

Cici, asa dupi cum Awa Macarie spune: ,,De nu se va lepida cineva de toate ale lumii, nu poate si. fie cilueir", tot astfel pirintele Proclu esre ,,d"econectat" de la tot ceea ce umple piata mass-mediaa lumii... In scurgerea timpului unei zile oarecare,stAnd in chilia pirintelui Proclu, incepi si intelesi ceva iin Psalmii Regelui david: ,,Ci"o mie de ani inaintea ochilor Tii sunt ca ziua de ieri, care a trecut, si ca straja nopgii" (Ps.89,4). Uitim de cele de dincolo de poiana ce striiuieste Dusria oirintelui Proclu si de nu it blte cinJva cu un toiag in usa pi.rintelui, am ri.mine inci. Cuvintul lui, rostit cu voce joasi, rigu;iti, privirea albastri din ochii ,,inceto$a(i" de zarea Rugiciunii, ne aiuti si'irigelegem ci in urc"ugulduitouni|.rl nu estenevoiede modernismul lumii de azi, cZ,ci intr-acolo, unde ,,doar vulturii se avinti.", nu-i nevoie de pagaport.

www

lunreq<redinlei.cgm

www

lumeoc.edinlei.aom

nr.57,2012 ll \ltr\ \1()\ \llll( )li 39 /

n 'lr

'c..wg ,f

In numerele trecuteom publicotcuvdntul cdfre monohiol Pdrintelui Zohorio Zohoroude lo MdndstireoSfdntulloon Botezdtorul Anglio, sustinut din in conferintqtinutd lo logi pe 30 septembrie201l. Textulo fost preluot din corteo ,,Merindepentru monohi",unde suntinmdnunchiote cuvintele odresote cdlugdrilorcu ocozio pelerinoiului Pdrintelui Zohorio in Mitropolio Moldovei si Bucovinei.
C) l / /olumul, apirut in conditii srafice r i. este Pnmul drn coleclla z oeoseDlte, ,,Crinii garinii", ingrijili de care trrt*i.tirea Putna cu binecuvAntarea IPS Pimen. i si Ridiulilor, gi este rt inainte" al IPS Teloldovei qi Bucovinei, : Pirintele Zaharia in Colectia caredebuteazi acum orin acest volum cdprinde cuvinte '.rn,it pTt"f ."le contemporanr nu numar,raf rostul el este $l saoferehrana duhovniceasca sufletelorcare s-au diruit lui Dumnezeu in chipul smerit al cilueiriei. Mi ios redim cateva fragmente desprinse diir carte. C.areeste esena ascultirii? Esenga ascultirii estesi nu ne incredem in iudecita noastrS. cizuti si in noi insine. ci in Dumnezeu, Care poate invia pa"i qi mortii. Acesta este Dumnezeul piiintilor nortii ri noi suntemfiii lor si. l".ahd,rl .tort

finm tf,nrilil

Zaharia Zaharou flrhimandrit

Noi nu putem pistra harul, intotdeauna il pierdim. Dir rebuie sa incerci.m mereu'sil redobAndim. Dumnezeu insuqi ingiduie ca noi si.-l pierdem, pgqtry ca q nu ne punem lncreoerealn nol lnstne, ct in EI, Care poate sI invie qi mortii. Nu e nimic mai statornic in viaga aceastadecit nestatornicia.Ne ridicim qi cidem tot timp-ulpenru a invlga o lecgie foarte pretioasi: ci mAntuirea cea mare pe czuene-a adus-o Dumnezeu nu estemerinrl nostru, ci darul Lui. Si cind invitim lectia aceasta. arunci ,ut t.- smeriti ." a*,"1 si devenim mai statornici in a listra harul l)omnului. C-aresunt principalele probleme carear trebui remediite in inonahismul de astizi?

peNTRU Mertrruge MoN'flrrr

tru, oevenlm sr nol Daflnn.

t t

C,e si fa&- ca"d Ji-U* ci ne-am pierdut rAvna? Un lucru care ne va ajuta foarte mult e_ste dragosteafriEeasci. Sa avem-dragoste frigeasci intre noi: in tot ceeace facem, in tot ceeace spunem pi in tot ceeace gAndim si adiugim un strop de dragoste.Cici daci 4iug#1 un pic dd dragosti in tot ceeace facem, in tot ceeace spunem, in tot ceeace gandim desprefratele, atunci cu siguranti

Sfanta M6nastire Putna

www lumeqcredinlei.com www.lumeocredinlei..om

nr.57,2012 ll \ll \ \lr '\ \l ,ll( 'li 4l /

C6lu96rul cirluror in otelierul sdu de lucru de lo Miin6stireo Bislrifc

,'/(zhinLa t,' J'bn ilLi l tictc ia tt') ruhi

z(n h, .,\),tl zrxlrt('{) I i Brrctt{tti zotttirr,i
Nicolelo Enculescu

P i C o r t e o P r e o c u v i o s u l u i d r i n t e l u n o s t r uA r h i m o n d r i tV e n i o m i nM i c l e , tiporului lo romdni", cclreo iesit de sub teoscuri lo Sf6n,,lntroducereo t o M 6 n d s t i r e B i s t r i t od i n E p o r h i o R 6 m n i c u l uiin o n u l 2 O 1 1 , ? n c e p e u , c o r e l o t o r e o i s t o r i e it i p o r u l u i ,o c d r t i i t i p d r i t e , o u t o r u l p u n c t d n de v e n i m e n t e l e s e n t i o l e o p o i p r e z i n t 6e t o p e l e o p o r i f i e i t i p o r u l u is l o v o n , e , p r e m e r g d t o r u lt i p o r u l u i r o m d n e s c .

stfel, aflim ci prima carte tipiriti in limba slavoni este un ..Liturghier catolic", numit Missale (1483); dufe Missalul catolic din 1483, riparul slavon apare in Polonia, tari care a cunoscut arta imprimirii tipografice inci din anul 1474. CeIedintii cirgi tiparite in slavoni, cu literechirilice,apar la Cracovia, in anul 7491: un Octoih, urmat de o Psahire pi un 7iiod. Schweipoldt Fiol, primul tipograf din lume, care a imprimat cirgi in limba slavoni cu caracterechirilice, editase, pini Ia 21 noiembrie 1491, un numi.r de cinci titluri, gi anume: Octoihul, Ceaslouul, Tiiodul, Ti"iodul inflorat qi Psahirea. Dintre cele cinci cirti de la Cracovia,se mai plstreazl, astlzi, Octoihul, Ceaslouul, Tiiodul pi Tiiodul - Penticostar. Psahirea nu a fosi inci identificati, motiv pentru care speciali;tii pun la indoiall existenta ei; s-a descoperit, in fondul de carte veche al Bisericii din $cheii Brasovului, un Triod - Penticostar, apirur la'Cracovia, a clrui analiziamanuntita, flcuri de Ludovic Demdnv dovedeste identitatea unor litere gr"u"i. tn tipografiadin Cracovia si chirilica specifici manuscriselor moldovenesti, fapt ce a dus la concluzia ci litera chirilici moldoveneasci a servit ca ,,original" lui Fiol si Borsdorf. Dovada cea mai evidenti. este celebrul ,,M cu poale". Unele documente relateazi ci, in anul 1493, s-a infiintat o tiparnigi cu litere chirilice la Cernigon. O carte slavoni., tipiriti la Venegia, cunoscuti. sub numele de Breuiarium sau Carte de rugdciuni, a apirut in anul 1493, din teascuriletipografice conduse de AndreasThorresano de Asula, fiind o valoroasi lucrare glagolitici. IntAlnim, in 1494, o tipografie cu litere chirilice Ia Cetinie din Muntenegru. cumpirati de Ia Aridreas Thorresi"no, unde Macarie invatase megtegugultiparului. in ultimul deceniu al secolului al XV-lea apare prima tipografie slavoni pe pimintul romi.nesc, fiind instalati in

,':

I
n r . 5 7 , 2 0 1 2/ l l t , \ l

www,lumeocredinlei

<om

Min5.stirea Peri din Maramures. Avind statut juridic de Stavropighiea Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, a indeplinit un rol hotirAtor in lupta penrru apirarea Ortodoxiei si promovarea culturii bisericesti in zona de nord a tansuvanlel. Tot in perioada respectivi, incepea activitatea tipografici si in lara Romineasci. Concluzia pertinenti. a autorului este

bruarie 1646, roagl, conducerea Comitatului si intervini la rege pentru a i se inapoia satul gi Mi.n5,stirea, dar nu existS. dovezi ci solicitareaar fi fost implinita. Autorul prezinta si alte etapedin isroria MS.ni.stiriiPeri.

de realizare ale -celor trei tioi.rturi ale ieromonahului Macarie, din perioada 1508 - I 5 12. Semnificativ,in acesrsens, pentru Octoih, este existenta unei planse originale,ilustrati cu sfinEi,avAndin iundal o biserici de stil biiantin, ,,cu sAnuri, in formi de trefli si cupole, fiind cliditi in blocuri mari. cubice de

lului, cu precaderein'Stavropighia Peri. PreacuviosulPirinte Arhimandrit Veniamin Micle observi, pe buni dreptare, ci istoria tiparului la romAni a fost ignorati pini lamijloculsecolului al XIXllea, moment in careau apirut primii deschizitori de drumuri, in acest sens,gi anume: Vasile Popp (DISERATIE DESPRE TIPOGMFIILE ROMANESZ Sibiu, 1838, p.l2), Timotei Cipariu (ORGANUL LUMINARII, nr. 54-55), Alexandru Odobescu, care are ,,meritul de a fi stabilit originile tipiriturilor execurare din intentie"sicu cheltuiali romAneasca"

de tipar estemai timpurie decAtactivitatea ieromonahului Macarie", care a tipirit cele trei carti: Liturghierul, Octoihul gi Tbtraeuangheiul,intre'1508 - 1512,la Mi{ristirea Bistriga-Olteani. In paginile 38 - 103 ale ci.rtii sale, Pirintele Arhimandrit Veniamin Micle se ocupi de identificarea tipografului Macarie ieromonahul (1508 - I5l2),

initiali a Ministirii Bisrrita ,,eraun rriconc cu pronaosul alungit". Maioritatea cercetitorilor sunt de parere ci locul primei ripografii a fost Mlnastirea bistrita Oiteini (C.D.Fortunescu, Nicoale lorga, preotul Marin Prerorian, Barbu Teddorescu; istoricul $tefan Stefhnescu, Mircea To-

(OPERE,'IL,'p. 552).

sunt una si aceeagi persoanl cu leromonahul Macarie, careesteromin. Dovezi ci ieromonahul Macarie a fost romin rezulti ;i din ,,Epilogul" cir;ilor sale; el intocmeste un ,,Epilog" la Liturghier (i 508). Tipograful Macarie din Thra Romineasci, transilvinean de origine, din Codlea, identificat in persoanalui Martinus 9 martie 1607. Burciensis din Csiidino, s-a consacrat Ultimele gtiri despre Mi.nistirea viegii calugiresti,iar prin primirea haruPeri dateazi. la mijlocul secoluluial lui preotiei, a devenit ,,Macarieieromode XWI-lea, cind intreaga obsre,la 13 fe- nahul", asacum este cunoscut in istoria

Autorul prezinti faptul ca unii cercetitori susgin a funcgionat tipografie ci o la Peri, irirre anii 1693-1696, irlfifttate ( de episcopul losifStoica I 690 - 17ll) ,

tiparului rominesc. Hrisovul emis la l6 martie 1494 mentioneazi numele primului egumen bistritean, ieromonahul Macarie, conducitor al scolii mini.stiresti, unde s-au format ci.rrurarii biserice;ti 9i laici ai epocii. Preacuviosul Pirintele nostru Arhimandrit Veniamin Micle prezinre opinia unui mare numir de istorici romini, precum B.P. Hasdeu, Nerva Hodoq, Nicolae Iorga^;i P P, Panairescu, porrivit carelanpogralra lur luacane esteun produs locil,-interior, acesta introdu&nd Iitele de proveniengi ardeleneascS.. In continuarea lucirii sale, aurorul prezinti principalele trlsituri tehnice
www.lumeocredinlei.com

iere, urmatoarele: ,,constatAnd planqa ca Octoihului macarian redi o biseriie asemi.ni.toare cu cea a Ministirii Bistrita din epoca respectivi, iar nu cu cea a Ministirii Dealu, o considerim ca dovada incontestabili a functionirii tipografiei ieromonahului Macar'iein acesireiumit locas de culturi, monumenrul reprezentind,,emblema" dparnitei sale. Lucrarea Preacuviosului Parintelui nostru Arhimandrit Veniamin Micle este o carte serios documentati", o adevi"rati lucrare de cercetare in domeniul Iingvistic, in care autorul isi sustine fiecare idee cu citate si argumente covingitoare, logice, edifi catoare.

4 4 / I U \ . 1 l r Ar \ ' l ( ) N A t l l l ( ) l \ / n r . 5 7 , 2 0 1 2

w ww.lu meo c red inte i.<om

n r . 5 7 , 2 O 1 2/ I t i I J t A \ I ( ) N . { l I l l ( ) l { / 4 5

P o t e r i c u lE g i p t e o n o o p d r u t p 6 n d o c u m p e p i o t d i n m o i m u l t e v e r s i u n i i,o r r e c e n t o f o s t e d i t o t d o n o u d v o r i o n t d i n g r i i i t d d e m o n o h u l F i l o t h e uB d l o n d e l o M d n d s t i r e o P e t r uV o d d . M o t e m o t i c , p r o o s p d t o o p o r i t i e q d u c e z e c e n o u t d t i f q t d d e e d i f i i l e o n t e r i o o r e d e l o n o i . R e p r o d u c eo r i g i n o l u lt r o d u s d e m o n q h u l P o f n u t i eD o s c d l u ld e l o M d n d s t i r e o N e o m f , u c e n i c u p o i s i o n ,s u r s e l et i p d r i t u r i i l p d e l o 1 8 2 8 q l e S f . G r i g o r i e D o s c d l uf i i n d n e c u n o s c u t e d n d o z i . V i n e c u u n s t u d i uc o m p l e x d e s p r e i s t o r i o P o t e r i c u l us i o g e n u l u id e l i t e r o t u r d p o t e r i c o l d , i p e n t r u p r i m o d o t d i n l i m b o r o m 6 n d , b o z o t p e s u r s e l ei s t o r i c ep o t r i s t i c es i p e s t u d i i e x i g e n t e , l o z i . P u b l i c du n i n d i c e g e o g r o f i c c u h d r t i o l e l o c u r i l o rm e n t i o note in Poteric,ore introduceri lo oproope toti bdtrdnii Potericuluiolfobetic, si ne prezintd un text verificot dupd originolul elinesc si pentru Potericultemotic. M o n o h u l F i l o t h e uB d l q n d e l q M d n d s t i r e o n e m t e q n d S F A r h o n g h e l i M i h o i l s i G o v r i i l s - o o c u p o t d e d i o r t o s i r e o ,c o m p l e t o r e o s i o d n o t o r e o t e x t u l u i .L u c r u lo d u r q t 5 q n i s i o o d d u g o t p o v e s t i r i l o ri n i t i o l e i c o o n e o l e m u l t o r o d i n t r e B d t r d n i , s i n o x o r u l o c e s t o r o ,c h i o r s i h o r t o f i l i o t i e i d u h o v n i c e s t i . i n c e i s o i s p r e z e c eo n i s i i u m 6 t o t e d e t e m n i t d , p d r i n t e l e l u s t i nP 6 r v u , d u h o v n i c u lm o n q h u l u iF i l o t h e u , u o b e n e f i c i o t d e r d s f o i r e o p o g i n i l o r v r e u n u i n P o t e r i c .A c u m c r b i n e c u v d n t q i o c e q s t d l u c r o r e s i o v o r b i t d e s p r e c u m p o o t e s c h i m b o o m u l q f l o r e o o c e s t o r s c r i e r i ,c h i o r d e l o v d r s t e f r c r q e d e . Dragii mei, Patericula aparut in primele secole crestinismului. acoloa apirut gi ale De monahismul]Monahul ce este,decit un crestin desavir;it? Acum s-auschimbat.cumva. modelele viati, venind peste modernisde noi mul si toateperioadele acestea greleprin care s-a trecut, din ce in ce mai materialiste. Parci s-ainchistat si omul in a gAndi,pentru ca l-au luat nevoile,greutigile, giel nua'mai avut timp cAtugi O"t-:i,,:t expuni gAndirea. O. Rasarit,la noi, in zona asta,am putea spune ci estefloareaortodoxiei, estemirosul, este aromape careo impra;tie pestetoatenearnurile crestine. Romanulin special, daci a rezistat ln vremunle anevoloase) fezlstatnumal a datorita acestei iubiri, la care s-a adaugatsi rabdarea. de aceea, Si aici, la noi, in Rasarit, s-auformulat foartemulte lucruri frumoase cuvinte de folos.S-auformat de la un vArf al triirii viegiicrestine. Patericulnu vine asa,cu hArzobul,sa cadaaici pentru lumea moderDa, ni, si citeasca frumos-qisa comenteze. in Patericesteadeviratarealitatea cregti- se mai aud ici-colo unele comentarii,chiar nismului nostruortodox.Aici, in simplitatea din lumea bisericii- ,,A...ce-i Patericul, mai? lui, in bunararea in draqostea lui, lui.-Aiciin Ce-sscrierileastea? N-au nici un rost!Astea-s
a lumeocredintei

/nr.)/,zvt2

com

nr 57,2012/

nigteinven$i ale unor oameni qtre n-au a\ut o culturi, n-au a\ut nici o pregltire intelectuali, nimic. Ce si gisegti in Pateric?" in $i felul acesta Patericul rimas din cein ce- oaa recum - in intuneric. Or, Patericul,daci nu de esteriit cAtugi pugin,n-ai de cel deschide, n-ail Pentru cI in el estevorba de impletirea aceasta inimii cu celede sus.Ori dici asta a nu lipsegte el.ul modern,nici Patericul prea in are multe lucruri de inteles. Dar... ca intotdeauna:cel carerimane si se mAnruiasci.,rimine si mlntuiasci. Cel carevrea pierzare, sprepierzaremerge.
*t(*

**'
:'j

(n t:

Cum arati un om din Pateric in reacul 20? Apii aici ne cam impotmolim oleaci. FiRocea Pirintele Ioanichie Bilan ..Patericul minesc" gi puneapirintele acolo,in paginile lui gi Tarciul, ;i Rariul, toate.L-am intrebat: ,,Mii, Ioanichie,dar daci iti vine acum lie un italian sl il duci la ur, ,r..i din acesta care di vorbim, unde il duci?" ,,Numai si vini, ci-l duc eu!". Si, inr-adwir, a venit aici un profesorcatolic, carepredaparistici ortodoxi la Roma, cardindul Tomrii Spidlik. A murit intre timp. $i a stat vreo siptimini pe aici: ,j,cum, Ioanichie. si te videu ce faci tu... unde il duci?" ,,Nici o griji!" S-aocupatcatoliculista de ministirea Poiana Mirului si acoloa Eisit foane gi multe izvoare a ficut o lu.rrr. #raordinari. Apoi l-au luat in furci ai lui.... ,,Cetot cauti acolo.mii. la ortodocsi? le duci tu acoCe ld?" ,,Pii, suni prietenii mei." ,,Cum prietenii tii? Ce vorbesti?",,Pii da, mii, dar tu qtii ce orau acolo,miii Tu gtii ce-i in bogigiaaceea todoxi? Eu is catolic,intr-adevir,si catolicvoi rimane. Dar ce estevaloare, mii,-... numai la ei gisegti,la onodocsii iia pe care-icaut eu". $i, intr-adevir, aici a gisit lucruri interesante gi frumoase,datoriti gi singuritijii, izolirii, cwa. pentru ci din izolareaastamai sclipegte

in viata cea de toate zilele,mireanului ii mai vine a$a suflet:,,Mii, vreaus5. duc in mi si eu oleaci undevasi mi linistesc.Bucuresteanul, clujeanul, timisoreanul, toEi pleac.i intr-o vineri duoi-masi si se duci undeva in pustie,si vadi acolo ceva,si se linisteasca omul..$i aceastilin\te esteadevarata valoare a Ortodoxiei. Aici estePatericulneamului
, l

arealt sensce am citid" $i-i a;a de simpli fraza! Dar daci nu existi o adecvaresufleteasci. cu texrul,nu merge. sa citqti acum FiloIei calia,volumul 2 sau 3. Cigi inEeleg cevadin volumeleacestea, primele volume?Nu din ingeleg decAtfoarte putini, pentru ci sufletul nu areputereagi energia a ingelege. de Omul e slibit, nici vorbi! Dar daci stai putin sacitqti, dupi ce re-aiodihnir sufletegte, si re-aiadunatata,putin, incepi,din ce in ce mai mult si te apropii de text gi de adevir. Asa-i Patericul dogmaticaOrtodoxiei transpusi in triire.

*{<*c buie o educagie sufleteasci, apoi si il aduci ca la reapra de duhovnicie,si ingeleaga sensul Credef ar ft necesar ca Patericul si fte acesta Patericului.Ei, cam astam-am gAn- studiat la icodi? al dit eu. fu trebui safie. Mi.i, eu mergeam 1972 in intre Sa.lonic Uranopolis.Cind am ajunsla gi *** Uranopoliscopiii ieseau la gcoali si se urde Tu, careegtiortodox, careestiobisnuit cu cau in cursi. Lingi mine au intrat doi dintre biserica,oarecum...ai citit asa,undeva, in- ei. ,,Mii, ia si vad eu ce manualeau a;tia?"Ce tr-un Pateric,o istorioari. Stai Eirevii a doua si vezi,domnilor?Istorioare Pateric! fidin La oari, a treia oari! Apoi igi dai seama: ci ecare lectie,Ia fiecare capitolerasi o istorioari ,,Srai,

www

lurneocredinlei com

www.lumeocredintei.com

din Pateric.Si atunci m-am eindic Mii, uite i;tia chiar fai educagiel ***

**t<

Chiar asa cum eram noi altadati.,tata, cind veneamnoi de la biserici,zicea: spu,,la ne tu texrulEvanqhelieil" Noi, o dadeam dintr-un mal in altufsi n-avearn si.-ispunem. ce $i atunci tata: ,,Ehei, tu te duci doar la mii? Ia sa nu mai mergi tu degeabiserica. ba! Ia si-mi aduci mie ce ai ascultatl" asta $i era scoala. A;a simpli curn era, dar pregatea omul de miine pentruprosperarea ortodoxiei, pentru propovaduireaei. $i atunci gi copilul in casa ftceao rugiciunede seara, fbcea o rugaciune dimineata, de frceao lucrare pe caremereu o vedeasi cel bitr1n. si cel tAnir. .wrtt *** pini la cuvint. Nu vedeti dumneavoastra? noastri crestinortodoxatriiegSe inchini o mami la o icoani: se oleaci. Daci viaga pani jos. Copilul, langi ea, face ;i acela;i te si se mentine in picioare,astaestenumai lucru. Si astlzi asa.miine asa... fua formezi daroriti trecutului nostru nidaiduitor. treun creqtin ortodox ca sa ingeleaga'Patericul. curului nostrufrumos'aromarde cuvintele Patericulnu se intelegedecit cu nevointa. Sfintilor Parinti carecontinui intr-un buchet Paresimplu, precum arn spus,dar estefoarte de Pateric. A consemnol adAnc.oentru ci. acolo esteadencimea vietii lsobelo Aivdncesei duhovnlceqti.
l ^ l

A fost prima crrte pe caream pus mina. Am luat-o de la Ministirea Duriu, dintr-un pod unde erau o multime de cirti ravasite. Erau vreo doua lazi, trei, si nu gtiaice saalegi Patericul de acolo.Am vazutun Pateric. acesta m-a indreptatin adevir si m-a zidit sufleteste, si pentru ci aici erafrumusetea arta dupa care alergameu de copil. De copil, in casa noi, la am prins Ceaslolul, Ceaslovul,,pevechi". $i eram in concurenticu soramea:careciteste mai bine Ceaslovul acesta vechi.$i ata am pe prins eu dragostede scrierileasteachirilice, incAtatunci ci.nd am mersla Manastirea Duriu qi am intrat acoloca fratenu-mi eraustriine delocOctoihul si Mineiul si toatescrierile astea vechi,cartilevechi.

www.lvheoa.edinle;

com

Vincenfiu Doscdlu

lo in copildrie oflom despre printesecore fie strdlucesc boluri, fie probeooddncd sou suntsolvote de ursitullor din intunecoteturnuri. zd infelepciune Apoi, bosmelese sting.Sou imbrqcd forme Tncore door miezulor puteo fi Poote pentru cd nevoio de pdstrore o ocelor ore ole vdrstei recognoscibil. de our este,in definitiv,singurocqre ne oferd energio de o pdgi inointe.
otugi, din aceste pli,smuiri sau a m i n t i r i i n c a r c a t ed e r e s p i r a t i a veacurilor lipsegte ceva. Chipul unei p r i n t e s ec a r e r e a d u c el a F o r m ad i n t i i un prinl ghinionist sau care doarme vreme indeluneati sub marama unui blestem este fiiesc acoperit de cel al u n e i t i n e r e ,d e v i g i n o b i l i , c a r ep r o t e jeazi sufletul unui popor. Aceasta este istoria Sfintei Sofia de S l u t k . S i m p l a s i o i l d u i t o a r e .O i n t r e bare delica'taEi o'l"pta flri capat. O for1l a jertfei I).ri" nume ; doar inima unel lumr. la S-a nS.scut I mai 1585, intr-una dintre familiile de seami din Marele Ducat al Lituaniei - Olelkovici-Slutk. Ridicinile acestui neam coborau

ca aparigia pe lume a pruncei si constituie motiv de bucurie. Din picate scurt timp. Mama Sofiei penrru Foarte moare curAnd duoi ce a nascut-o.Ta-

ei reprezintaatit un gol aFectivcit gi m i r i r e a m o s t e n i r i iS o - f i e ii.n f i n a l e s t e incredingati rudelor sale din familia Hodkievici. Printre motive - averea sa, una dintre cele mai impresionante dln lJniunea polono-lituaniani. $i astfel averea completeazi blazonul unei alte vechi familii. Dar nu intotdeauna trecutul poate multumi cererile prezentului. Ieronim Hodkievici, guvernatorul provinciei Brest, tutorele Sofiei, este pus, la un moment dat, intr-o situagiefinanciara delicati. Necesitatea susginerii imaginii I-a determinat si faci imprumuturi tot mai numeroase. Principalul creditor: o familie de aceeagi,,greutate" Radziwill - cu care, citeva decenii mai tdrziu, se va inrudi Vasile Lupu al Moldovei. De fapt, despre o legitura matrimoniali estevorba si in acestcaz, cici, odati veniti scadenta, presat s5. restituie imprumuturile, pentru guvernatorul de Brest solutia pare sim-

s 2 / L L r i l l E A M O N A H I I O I \ / n r .5 7 , 2 O 1 2

www.lu

meo cred inlei. co m

www

lumeocreclinlei com

nr 57, 2Ol2 / I t'N,ll-.\ i()N.1tl ll OIt / 53

pli - cisatoria nepoatei sale de 1 I ani, cu fiul guvernatorului de Vilnius, Janusz Radzwill. Desieur, faricaSofia si fi fosr anuntati de iitentiile unchiului fiind inc'heiati.,era nesiu. ingelegerea cesari doar perfectarea detaliilor pAni cAnd tinira ar fi implinit vArstapotriviti. Oricum, pentru toati lumea era limpede ca Sofia este viiroarea soiie a lui Janusz si de aceeavizitele acestuia devin fire;ti. Din pacate,tocmai aceste detalii au riscat si compromiti proiec-,, tul celor doua familii. Mirul discordiei - unul dintre paminturile neamului Hodkievici pretins de Radzwill. Sau mai exact ambitia de a obtine, rapid, o spoflre o aveflr. A urmat procesul. Cistigat, in mod previzibil de familia Radzwill grarie si laptului ci judecirorul era membru al ei. Verdicrul a fost suficienr pentru inflamarea spiritelor. Solugia - confruntarea armat5.. Familia Radzwill adun5. 6000 de ostagi, infanteristi, cavalerie si pregateste tunuri pentru protejarea castelului. Replica Hodkievicilor este pe misuri - 2000 de ostasi, 24 de tunuri se indreapta spre Vilnius. Premizele unui masacru. Pentru Sofia esteevideqt ci singura solugieesterugaciunea.Igi incredingeazldeci intreaga tulburare Domnului. Si zilele trec, trupele se masoare unele pe celelalte, iar tensiuneascade.Incep negocierile. Regele Sigismund al III-lea al Poloniei isi trimite emisarii, condugi de episcopul unit Ipatie pentru a impaca cele doui pirgi. Se declari trei zile de rugiciune in toate bisericile si minAstirile din Slurk. Sofiei ii esreprezenrari ce,.re" lui Ianusz Radzwili. O accepti. $i astfel, prima victorie a Sofiei capitl, formi. CurAnd se ajunge Ia compromis. Sunt retrase trupele. Spre
5 4/ t , \ \ :

l i n i s r e ai n t r e g i i L i t u a n i i . Z e s t r e aS o f i e i e s t es u f i c i e n t ap e n t r u v i i t o a r e l es a l e rude. Si astfel, in februarie 1600, incep pregitirile de nunta. Cu un nou i m p a s . C o n t r a r a g t e p r a r i l o ri,n c i u d a oresiunilor. Sofia ia hotirirea si nu renunte la credinta pirintilor ei. Intr-o lume catolica ptie ci nu poate se fie decAt fiici a Biseiicii Orrodoxe. Asa cum i se pare firesc sa ceari viitorului siu sot dreptul de a-gi educa copiii in aceeapi credinti.. O decizie datoratl, in buni.masuri respingerii ferme a oricirui compromis. Mai ales atunci cAnd, prin Uniunea de la Brest, din 1596, Biserica Ortodoxi a ljcrainei era despirgiti de Patriarhia de Ia Constantinopol 9i incredingata, cu maximi generozitate, Romei. Janusz se adreseazS. Papei Clement al VIII-lea pentru a permite cisi.toria. Este declangati o dezbatere intensi asupra acestui subiect atAta timp cAt mare parte a nobil i m i i p o l o n e z es i l i t u a n i e n e ,p a r t e d i n ruteni erau catolici. Dezbatereaia forma unui schimb epistolar intre Patriarhul Constantinopolelui gi episcopul Romei desprefiecareposibili nuante a acesteicisitorii inter-confesionale. in final. cisitoria are loc. La 1 octombrie 1600. in una dintre bisericile din Brest-Litovsk. Oficiati in rit ortodox. Noua familie isi alege drept ocrotitoare pe Maica Domnului. Unul dincre motive - icoana pe care SfXnta Sofia a purtat-o de-a lungul vietii cu sine mereu. Pentru familia Hodkievici evenimentul este o victorie evidenti prin sporirea prestigiului si redresarea economici. Pentru Radzwill miza o reprezinti asteptatul mogtenitor. Dar ,e'ugita deplini'ii aparlini Sofiei. Pentru ci lupta sa incepeacum. Estevorba de pistrarea libertigii de credinga pen-

\ \ i ( ) \ i l I I ( ) l i / n r .5 7 , 2 0 1 2

www

lumeocredinlei,com

w'tw

lumeocredinfei com

n r 5 7 , 2 0 1 2 l I L \ l l \ \ 1 ( ) \ \ t i t t( ) t i / 5 s

tru ortodocgii din Slutk, proprietatea mo5teniti de la parinli. Prezentamil r i " t i " r i t " i . " t o l i c i c a s i ' d e m e r s u i i l eo r erau frecvent agresive. $i astfel, .l-aci la Moscova lupia era purtati de Sfin-

za ,,si intre in rindul lumii"? Pentru ci in decursul anilor rugiciunea i-a -Era evident Fost singura mingiiere. ca pentiu rudele iale constituia doar cheia pentru stipinirea averii piringicisiroria sa nu lor ei. Aqa cum insS.qi era decii vehicul pentru consolidarea de pozigii sociale;i,economice Pentru acela care o conslderau lnca un slmolu instrument, isnorand Faptulca nu !r" .ro.b" nici de"o Cossetfe, nici de

donarea straielor sacerdotale pe care

in acestsensreusita majori. o reprezinti obginerea,prin intermediul sogului slu, din partel aceluia;i Sigismund al III-lea Vasa, a unui decret^prin care se interzicea convertirea cu forta a ortodocgilor din Uniune. i.t ,tt-" acestui
5 6 / ' I v r \ \ I , ' \ \ | I I I ( ' l . / n r .5 7 , 2 O l 2

demers, Slugk devine bastionul ortodoxiei in cadrul Uniunii. Principalul aliat - chiar soqulsiu care decide ca pe paminturile Radzwill bisericile;i minastirile ,,vechii credinge ruse" si nu sufere nici o atingere, iar urma;ii sii sa nu aduci nici o modificare acestei stiri de fapt. Anul 1612 debuteazl senin.Janusz Radzwill urmeazi si devinS. tati. Pentru Sfi.nta Sofia este prilei de lini;te. sufeRueaciunile i-au Fost-ascultate, riniele sale - stinse. Asemenea unui ceri. evenimentele iau insi forma tiparului vechi. La 19 martie 1612 se naqte fiica sa. Ivirea pe lume a pruncului este acooeriti de vilul mutirii Ia cele vesnicea mamei sale.Sfhnta Sofia, cea cu nume de intelepciune, plAnsi de sot si de supusi, este inmormAntati in biserica ShnteiTieimi din Slugk. CurAnd cei pe care i-a protejat vin si i se inchine. Femeile insarcinate dau mirturie despreusurinta nasrerilorcu sprijinul Soffei. Un poet lituanian o numeste cea dintAi dlntre stelelecare lumineazi S\'gk-ul gi cea dintii fiici c a Lituaniei. In 1848, procesiunea u osemintele sale salveazi oraqul de epidemia de holeri. lJlterior, moastele sale sunt mutate la Catedrala Sfhntul Duh din Minsk. in 1983 este prosliviti de Biserica Ortodoxi Rusi. Spre deosebire de basmele cunoscute, aceasti istorie continui.. Este de ajuns si. zibovesti la Slu* inaintea statuii Sfintei Sofia. Sau si priveqti credincioqii care se in.ni.l ti raclaei. Ori doai si descoperi misura in care te poti, cu adevirat, defini drept ortodox. Cici aga este obiceiul sfintilor - devin intrebiri civia;i'intreagi ne dorim si le :ora g flm raspunsun.
*ww

PreoSfinfitulGurie Georgiu, Episcopul Deyeigi Hunedoorei

Preo Sfintitul Deveigi Hunedoorei, Gurie Georgiu,episcopul o constotot durerefoptulcd, pe cuprinsul cu eporhieisolg uniiprimoriincheie de-ozi" de Volentine's ;i de Drogodoy ,,cdsdtorii bete. Le-oodresoto scrisoore deschisd, oceostonu o fost dor preluotdde niciun trustde presd locold,din motiveevidente. O publicdm oici,sperdndcd tineriio vor citi si se vor gdndi lo profunzimeo ne-o legot mdntuireo. unuisentiment core Domnul de
Domnule Primar, \t scriu acesterAnduri din pricina preEuirii ;i a dragostei pe cre v-o port, dar si din grija pirinteasca si duhovniceasci cu care sunt dator inaintea lui Dumnezeu Generadilor vArstnicele reveneacAndva (si le revine si astizi) datoria de a veehea ;] (carenu stnveatarmecu fermrtategrngasa cul libertigii iubirii, dar nici nu ingiduia si fie confiscatl de biologie) sentimentul indrigostirii si taina ciutlrii si intilnirii tinerilor. Sirbitorile Ia romAni, precum Dragobetele,reuseausi aduci si si pistreze la un loc bucuria lui Dumnezeu pentru viata omeneasci. bucuria omului pentru viaga si cereasci. Pe-trecerea (vorba lui C. Noica) era prilej de a sesizaceeace este treci.tor gi ceea estevesnicdin clipeleexistengei ce pa(nestatorniculdin m6.ntesti.,,Trecarorul" taina timpului, adici vremelnicul) era cu ingelepciune indreptat ;i cuprins in albia vesniciei.lga au triit romAnii in istorie si de aici minunea statorniciei romd.neqtiin valurile vitrege ale istoriei. Cu durere negriiti constat ci" reeisirea ridicinilor romdriestiale existenteidi citre tinere aluneci ,o, -"i des ;i tot generagiile mai mult in derizoriu. Praznicile crestine, sirbi'torile din popor (unele cu ridicini de dinaintea increstinirii noastre. dar trans\+ figurate apoi de Intruparea Domnului Hristos) sunt parcadestructurate sistema\l III()ll./ sz

pe nu-i uet grai nimic, ca sa uestesti pacAtos s,i se abiti de k cal"ea lui, annci picatosul aceh ua muri pentnt pacatele sab,-dar singek lui il uoi'ceredii m,ina ta" (lezechiel

33,7-8).
Cu bucurie constat ci generagiile tinere igi regisesc ridicinile si identitatea in dimensiunea romineasca a existentei orin redescoperirea unor sirbitori .".. ".id",

www

lumeocredinlei.com

lumeocredinlei com

n t . 5 7 , 2 0 1 2/ I t \ l t r \ \ l ( ) \

ric, sunt golite de continutul transcendent mai presusde timp gi tadicade s6.mburele de istorie si carea generatgi.,,timpul romAnesc sl lstofla noastracrqtlna, sr aruncate in orizontul unui spirit de bAlci ;i carnaval. Na;terea Domnului, Invierea Domnului si alte praznice care, in dimensiunea crestini suprima distangadintre cer si romAneasc5, din urma si viata omepamint, pe acesra umplAndu-lede senssi scotandu-le neasca din orice p'rovizorat,,.r.rt ,.dtrr. la spiritul de,,supermarket", de profit al pielei. Dragobetele, din sarbitoare a iubirii neprihS.nite,ce inalgi tineregeain bucuria supremi de a fi, .ri. ,."n.fo.-at intr-un jalnic concubinaj al desfrAnarii!Cine gi de ce o face?Cine sunt cei care dezbraci iubireade sfingenie o rezumi la instinctele si uner ctrscoteclr Generatiilevirstnice, datoaresi vegheze ca duhul ciestin romAnescsi nu moiri in copiii no;tri, se transformi in jalnici agenli matrimoniali de o zi. Primarul - omul reper moral, intelectual si gospodi"rescal unei comuniti,ti, pirintele flri vegminte preotestial celor din ,,parohia"(primaria) ce i-a fost incredintata- ioaca rolul unui oficiator al unei iubiri si casatoriide orobi! Noimalizeazi, adicl,,itng-." lui Aristos din cetate!Domnule primar, oricare ai fi, aceasta esteo blasfemie!O blasfemieimootriva lui Dumnezeu atunci cind participi ;i sapi la temelia institugiei sacrea familiei crestine incheind clsitorii de o zi! Este o blasfemieimpotriva neamului romAnesc,a identitltii sale exprimati gi in sirbitoarea Dragobetelui, atunci cAnd sanctifici iubirei redusi la concubinaiul de o noaptel Este o cruda blasfemieimpotriva iubirii, caci iubireasingularizeazi om in rindul pe tuturor formelor de existentS. invesnicessi te comuniunea intre doi tineriiTe-"i Lanait vreodati ci cei doi tineri cirora le o?ciezi curvia de o zi ar putea fi copiii sau nepotii
wvrw lumeocredinlei,com

tii?! Nu te cutremuri de iudecata istoriei romineasca pe careo scogi din devenirea si crestineasclde dragul a 30 de arginti (adici voturi) ?! Imi pare ci. Primarului (cu majuscull) nu-i esteingiduit si devini primar (cu literi micl)! Oare n-ar trebui noi ca piringi ai tinerilor si profitam de Dragobete ;i lor Detrecerea s-o transformam intr-o seara de taifas unde in loc de parodiereaThinei Cununiei sl ne ascultim unii pe algii mirturisindu-ne povesteaiubirii, taina indrigostirii? Si Ie povestim cI neamul nostru rominesc, de Dragobete, fetele gi biiegii se imbricau in haine de sirbitoare gi in cete porneau cAntind si caute primele flori de primavara,simbol aJ inmuguririi iubirii intiia oari in sufletul unui adolescent. Ca fetele stringeau ghiocei, viorele si timAioase pe care le puneau la icoane pani Ia SAnzienecind le aruncau in apele curgitoa,repentru a le duce precum dorul duce inima celui indragostit c5"tre drag. $i ci cel de Dragobete tinerii se adunau gi-;i llceau {Igiduinge sau chiar juriminte de prietenie. $i, mai mult, Dragobetele insemna si aflareaperechii potrivite in lumea picitogilor, care incepeau a-si construi impreuni cuiburile. In searade Dragobete tinerii de azi ar outea afta ci numele sirbitorii vine din spigiul vechi slavin care,,Glavo- Obretenia" desemna sirbitoarea ,$flirii capului S{lntului loan Botezitorul", si, prin urmare, prietenia tinerilor trebuie si fie o mergereinaintea lui Hristos;i o pregitire a cisniciei in CaleaDomnului, precum fusese misiunea Sfrntului Ioan. Domnule Primar, daci noi, sarea pimAntului gi lumina acesteilumi, consimgim la gesturi care justifici imoralitateasi desfriJintre tineri prin ideeade cisatorie de probi sau de o zi, atunci la ce va mai fi buni sareadacl e stricati si cum va mai lumina lumina deveniti ea insi$i intuneric?!

5 8/ I L l \ 4 L A\ 1 ( ) N , \ t l l l t ) I \ / n r . 5 7 , 2 0 1 2

www.lumeocredinlei.com

n r . 5 7 , 2 Q 1 2/ I t r \ l [ , ' \

Rubricd reolizoti de Mdddlin locob

Sinodul Bisericii Ortodoxe Romine a hotirit in qedinga din 16 - 17 februasa rie a.c. trecereaarhiepiepiscopieiAlbei 9i" Muregului si a episcopieiOradei, carefrceau parre din mitropolia Clujului, prec u m ; i a e p i s c o p i eD e v e i s i H u n e d o a r e i , i ce fhceaparte din mirropolia Banarului, la mitropolia Ardealului. Daci asupra trecerii episcopiei Devei gi Hunedoarei, care pAni la venirea regimului comunist a apartinut de Sibiu, gi a arhiepiscopiei de Alba se cizuse la un consens intre cele trei mitropolii implicate, trecereaepiscopieide Oradea a fost consideratao surprizi. Mutarea a Fost consideratl ,,neiustificata" citre mide tropolitul Clujului, Andrei Andreicug, care ins5. a declarat ci se suoune hotiririi sinodale,,,chiardaca il mihneste". In urma acesteireorganiziri administrative, mitropolia Ardealului a devenit, ca numar de iredincioqi, cea mai mare din Tiansilvania, cu 2.300.000 de credinciogi, pe cAnd cea a Clujului a rimas cu l . 5 0 0 . 0 0 0d e c r e d i n c i o s i .

ventiv de la sllrsitul lunii decembrie in inchisoarea Korydallo din capitala elen5., a fost condamnat pentru obstrucgi onarea iustitiei, intr-unul din dosarele legate de a;a-numiul schimb de proprietiti intre mAnS.stire ;i statul grec. Instanta a decis ci Pirintele Efrem, impreuni cu alte doui persoane,monahul Arsenie si judecitoarea Maria Psaltissunt vinovati de intArzierea punerii in aplicare a unei hotirAri ludecitorepti, in cazul schimbuluide proprietlgialeminasririide pe lacul Vistonida, si a decis condamnarea lor la saseluni de inchisoarecu susDendare. intr-o prima decizie,staretul Ehem firsese condamnat la 10luni de inchisoare cu suspendare,dar decizia a fost anulati si retrimisala Curtea de Ape]. Dupa rej,rd..".." cazului, p.d."pr"'" fost r'edusa la saseluni de inchisoare cu suspendare. P5.rintele Efrem a fost arestat in aiunul SarbatoriiCraciunuluisi estein arestpreventiv, fiind acuzatde comitereade iliealitigi intr-o afacerede schimb de teren-uri intre minlstire gi stat, afacere care ar fi adus mari prejudicii statului grec.

Esumenul MAnistirii Vatoped, arhima*ndritul Efrem aflat in arest pre6 0 / I t l r \ l f i A \ ' l O N r \ l l l l ( ) 1 \ / n r .5 7 , 2 O 1 2

,,Moarte crestinilor" sau ,,Vi vom crucifica" - asfel de inscripgii pot fi cirire ror mai des pe zidurile din Ierusalim. Extremisti si colonisti radicali ataci tot mai des biserci, cimitire si institutii cres'Welle.' tine, relateaza Deutschi Mulil vreme atacurile extremiqtilor din Israel s-au indreptatimpotriva musulmanilor d ;i activistilor e stinga. In ultimul timp
www www.lu meo cred iniei.c o m

atacurile au inceput si fie indreptate si impotriva crestinilor. La mijlocul lunii februarie, mesaje .. ,rgnltoareau lost scnsecu vopseape zrdurile unei bisericibaotisre din vestul Iede rusalimului,locuit preponderent evrei. Acela;i lucru a putut fi constatatcu cnteva zile inainte Ia intrareaintr-un cimitir cregtin de pe Muntele Sion, aflat in imediata vecinitate a cartierului evreiesc din centrul ora;ului. La inceputul lunii februarie, pe zidul de incinti al mAnistirii ortodoie SfAnta Cruce din Ierusalimul de Vest, era scris in ivrit ,,Iisus e mort", ,,Moarte crestinismului", ,,Ve vom crucifica" sau ,,Maria a fost o desfrAnati". Nationaliotii evrei sau evreii ultrareligiogis-au obi;nuit si-i scuipe in obraz pe calugirii gi preotii crestini pe care-i intilnesc pe stradi in centrul vechi. Clerici armeni se pling adeseade asemeneatratament. Cartierul armean din ora5ul vechi se afli in imediata vecinatate a celui evreiesc. Potrivit ierarhilor armeni, incidente de acestgen au loc aproape zilnic, de aceea unii preoti eviti anumite zone din centrul orasului. Atacurile au fost condamnate chiar de pregedinteleIsraelului, Shimon Perez, subliniind: .. Ce le estesfhnt musulmanilor ne este gi noui sfAnt; ce le este sfhnt cre$tinilor ne estesi nou5.sfhnt. Iar ce ne estenoui. sfbnt, ne estecu siguranti noui tuturor sflnt." Chiar si rabinii gefi Shlomo Amar gi Iona Metzser i-au vizitat in semn de soIidaritate p"epatriarhii crestini din Ierusalim, insa cu toate acesteaatacurile nu au incetat.

rea sentimentelor relieioase.Decizia este o reactiela concertul improvizat sustinut recent de reprlentanteleunei grupiri de ounk in bisericaIisus Hristos MAntuitoiul din Moscova.Actuala legistalarie este prea blinda, sustine protoiireul Vret'olod Ciaplin, geful SecgieiRelagii cu Publicul al SfAntului Sinod. Acesta a precizat cZ.in momentul de fagi in Rusia penffu astfel de insulte sunt previzute doar iar pedepse administrative, cea mai mare pedepasi poate fi o amendi de pAni la o mie de ruble. Potrivit oficialului Bisericii Ortodoxe Ruse, astfel de acgiuni sunt inadminsibile, iar starul ar trebui sa le interzici. si si schimbe legislagia.

A/ t/f,eX'U,t/
.Tiairea creyini autenticd grayiteazd tn iurul Miracolului Euharistic. Indumneieirea omului prin Euharistie estearma suPrelnain lupta Pentru regenerarea neA-

Acest lucru este cerut de conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse pentru insulta-

lumeocredinlei,com

nr.57,2012 / l.Ui\4UAt lONAl lll-OI{ / 5l

Dragi cititori,

pului. Am fost tnnebat ce estemai corect, ,,A fost una din personalitS.tileemsa ne impartasim rar sau des?Eu am ras- blematice ale teoloeiei romAnesti... Si-a asumar, in dificila "9i derutata p..loldn postdecembristi ce a marcat societatea

mereu, dar cu pregatire.. Abfel nu sepoaprocesul abonare revista Pentru simplifica a de la Lumea Dumne2r, , te... $tili undi t Dr*nrzrri in cer...;i cerul e in noi!" Monahilor, v; punemdispozilie modalitateplati la o noui de Pirintele prof. dr. Ilie Moldovan, conducitor de doctorat la catedra de aabonamentului. Teologie Morali a Facultigii de Teologie Astfel, accesand reVisteiwww,lumeactedintei.Gom, site-ul Ortod"oxi de la Sibiu, a plecat la cele vEgnice, la vArsta de 84 de ani, in ziua de puteli Secliunea Abonament, achita abonamentul din direct 9 februarie a.c. gi a fost inmormintat, 3 zile mai tirziu, in satul natal, Ia Albesri, contul bancar, din!ara, ti dinstriindtate. dvs. atat cat Mure;. Despre pirintele Ilie Moldovan, Mitropolitul Ardealului, Laurentiu Streza, spunea:

in chip firesc viati duhovniceasci",orice dihotomie intre teologia academici qi experienta ascetico-mist'icifiind eroniti qi ii.."nt'i. Pe de alta parte, ca un ,.rr'rltit al acesteiviziuni, majoritatea actiunilor Bisericii noastre in domeniul bioeticii crestine si al etnologiei romAne;ti (un termen impus tot de Pirintele Ilie Moldovan) i se datoreazl in mod direct Pirintelui".

De acumfoarte e simpluteabonezi si pe larevistaLumeo monahilor.ftimilide telefonultiu mobil unSMS numdrul la 7575in relelele Vodafone 747Oinreleaua 0range, cu 5iCosmote numirul 5ila p]enumeadresa textul insolit nume, gi [M de completi. Dupd aitrimis ce 5M5-ul, primi vei revistaadresa la specificati, tapoStali. incutia

pentru luni Costul abonament unui 12 este 10 euro + TVA. de

Exemplu sms: Bogdan de LM lonescu, judet nr3, str Zorilor, BlA43, 4 Ap Brasov, Brasov,500051 Sc 98, cod
Dacd utilizezi abonament un detelefonie mobili. contravaloarea abonamentului (10 + TVA cursul revistei euro la BNR dinziua pe va emiterii facturii) apirea factura deopentorul telefonie emisi prepEtiti, Dacd de mobili. utilizezicarteb o c0ntravaloarea pe o revisteiva abonamentului se scidea creditul din cartelei careutilizezi. Pentru poli numirul telefon latarifnormal, p6ni de detalii, apela 1808, intre 10-18. de luni vineri orele Livrarea incepe luna urmitoare, 5M5-ul abonare tilmis pe de20alunii cun. panA data revistei din imediat daci de este in