Curs de Şt

ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

FAPTE,FENOMENE,FORME ŞII NSTI

TUŢI
I
STUDI
ATE DE ŞTI
INŢA POLI
TICĂ
CAPITOLUL 1
SISTEMUL POLITIC
1.
1.Si
ste
mso
cia
l,s
oci
eta
tegl
oba
lă

O mi zăi mp ort antăaa na l

i z
e is ist
e me lors ocialeo r eprez i
ntăc onec t
are ap lan uri
lor
empi ricş it eor eti
c .Dea cee aa cura t
eţeaş ie fici
e nţau nu ia numi tmod ela naliti
cdef actură
sistemi căî np lanu lc ercet
ăriiso cialet rebuiea preciatep rinc apacitat
e aa cestuiad eas u rpri
nd e
div ersitateaş ic on tingen ţ
ar ea l
ită ţ
iis ociale ,me nţinâ ndu -şiîna celaşitimpi nteli
g ibi
litate
aş i
coe ziun eat eor eti
c ă .
Îna nu l19 67,s oc i
ologula me ri c
anWa l
te rBuc kl
e ye nun ţaî nşa s
ep unc t
ea vantajelep e
care analiza sistemelor le-a rf urn i
z aş ti
inţe l
o rs ocialeş i ,îns pe cialso ciol
og iei.„ Abo rdarea
sistemi cămod ernă–a r
ă t
as oc i
o log ula me ri can–ar t rebu isăf ied eoseb i
td ea tractivăpe ntru
soc iolog i
ed eo arec ep r
o mit
es ăd e z
v olte:
1) un vocabular comun ce ar unifica diversele discipline;
2 )ot ehn icăd ec e rce t
areao rga niz a
ţi
ilorv a
s teşic ompl e xe ;
3 )oc uno aşte res in tet
icăc ea rf ac eimp os ibilea nalizelef r
agme ntared atori
tăc apa ci
tăţiisale
deas u rprind ec aracterulin trinseca lin t e
r rela
ţiilor;
4 )oc on cep ţies pe ci
ficsoc iolog icăc on for mc ăreias iste me l
es ociocultural
es ep rezintăsu b
for mar eţ
e lelo rdei nf
orma ţieş ic omu ni ca re;
5 )s tud i
u lr elaţiilo rma id e grabăd ecâtc e
la le ntit
ă ţi
lo r,pu nâ nda cc entp ep r obabilit
atea
proc es el
orş ir elaţii
lorîns tru ctu r
iflexib i
ledo tatec uma imu ltegrad ed elibertate;
6 )stud iulob iecti v,n onantrop omor fic,su s ce pti
bild ed e finiţ
iio p e
ra ţ
iona l
e,a ls ist
eme lord e
compor t
a me nt ef i
naliz
a te,pr oc eselorc og niti
v es i
mbo li
ce,c o nş
tiinţeides ine ,eme rgenţei
1
şid ina mic iis oc iocult
ura lului.”
Ac est
eş a sep unc t
er ămâ n ,î nc ontin ua re,ob i
ec ti
v ei mp ortantea lea pli
c ări
ia n al
izei
sisteme l
o rî nc u n oa şt
ereas ocia lă.Cu noa ş t
e reaş t
iinţificăav ieţiis ociales olicităa naliza
sisteme l
o r.Co ndiţi i
ledee xistenţ ăa l
es ocie tăţiloru ma nep unî ne vi
d enţăd inami cad iferit
elor
sistemedea ctivita tec olect
ivă .„ Prinna tu r
as av iaţas ocia l
ăp re zi
n t
ăc aracterist
icad esistem la
toate nivelel es alede o r
ga niz are:g rupu lde mu ncă ,f ami li
a ,în t
rep r
inde rea,l ocalitat
ea,
soc iet
a teag lo bală ,u manitat
e a.Uni t a
teac e ama isimp lăc a r
ep r
e zi
ntăc a r
a c
teristi
c ad es is
tem
av ieţiis oc i
a -umane este activitatea c
l arer e pre zi
n t
ău ns i
s t
emd ec o mpor tame nte,d ea cţi
un i
,
astfelo rg aniza tş io rientatînc âts ăr ealizezeoa numi tăf i
n a l
itate:citi
tulu n e
ic ărţi,prod ucerea
unui produs, construirea unei case. Ceea ce distinge un sistem social de un sistem uman
individual este participarea mai multor persoane la resp ec tivaa ct
iv i
tate.Da căc it
itulun eic ărţ
i
dec ătreope r soa năr eprezintăuns i
ste m uma n,r idica reau n eic ased ec ătreu ng ru pd e
2
cons truc t
o rir epr ez intăuns ist
e ms oci
a l.
” Ob serv ămc ăf ap t
eleş ir elaţi
ilei nte r
uma nes e
cristalizeaz ăîna d e văratereţe l
esociale. Acestea sunt ansambluri organizate de procese legate
întree lep rini nter acţiunisuf icientdec oe r en t
eş ides up lep e ntr
uad ev e
n ic ap abi
led eu n
anumit grad de autonomie. Uns iste
ms o cia le steuna nsamb lud eac ti
vităţic olectiveî n
vederea realizăr iiu neifinal i
tă ţ
i,f i
ea c ea sta:p ro duc ereaş is chimb u lbu nurilorma teria
le,
crea r
e av alorilorş ib unu r
il
ors i
mbo l
ice,o r
g anizare aş ic ontrolula ctivită
ţilor,t ra
nsmi terea
info r
ma ţii
lo re tc.Î nf luxulv i
e ţi
is ociale,d ive rs
e l
ea ctivităţic olectiv
ec eu r
mă r escs copuri
pre ci
s ep rinmi jloa ces peci
fices eo r g
an i
z ea zăî ns istemedea cti
v it
ăţi.As tfe
l,o ri
c eo rganizare
–e con omi c ă,p o l
it i
c ă,mi l
itară,c ulturală,f ami li
ală,s por tivăe tc.–î ntâl
n i
tăî nv ia
ţas o ci
ală
estede finităpr ins istemed er o luriş istatusu r
i,f unc ţ
iiş ip oziţi
iş ip r
ini nteracţi
un e adiferit
elor
activităţi.Înc azu lmo difi
căriiunu ie leme ntc omp one nts auau nuip arame tr
ud ef uncţionarea
un uis istemdea c tivitatesocia lăs emod ificăî ntreag aor ga nizare.
Di n pe rspe ctiv ăe pis
temo lo gică,s i
st emul social este un model cognitiv. Aceasta
înse amn ăc ă,înp la nu lcercetăriiş t
ii nţ
ifi
c e,s oc iolog i
ce ,po l
it
o logice,ec onomi ce,i st
oricee t
c .
,

3
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

conceptul de sistem social nu este un concept de obiect, conceptul unui obiect social
determinat, ci un concept ins trume ntal,unmo dela na lit
icg loba l,ad i
cău ni nstrume ntd e
a nalizăac omp l
exităţ
iis oc i
a lepr indi ferit
ep ro cede ed emo de l
a reaa c es
teia.Mo de l
ul,a rătau
înc ădi n19 57He rbertA.Si monş iAl lenNe we ll,n ue s t
ed e câtor epre
z entaret eoretică ,o
transpuner e ma imul ts au ma ip uţins i
mpl ificatăaf enome n elorr eal
eî n t
r-un limbaj
de termi na t
:v erbal,forma l,ma te ma ti
c,a n al
og ic.Elt re b ui
es ăf ie ,de c
i,re flexulme n t
a la l
e l
e me nte l
or ,f enome nel orş ipr o ces el
o rc un o scute.Mod elult reb ui
es ăf ie,d ea se me n ea,
proi ecţiae x actăaa cestore le me nte .Da cănus er espec tăa ces
tec o ndiţi
i,apa ra t
u ncia numi t
e
e r
o rip r
in omi si
uneş ii nex ac ti
ta t
e .Es tev or ba,d eci,d esprec o n ceper
eamo d elul
u ic ao
pr oiecţies imp lif
icată,d ari mpl icitc omp let
ăş ic o nstan tăî na p r oximareas acu privire la
rea li
tate.„ Pe n t
ruc afa ctoriiş ic on diţi
ileun u is istems oc ialsăp oa tăfid efi
n i
teî ntr-oma nie r
ă
suf icientdepr ecisă– sublinia sociologul belgian Henri Janne – a cestat r
e buies ăf i
e
reprezentat printr-un «model» ce constituie o traduceres imp li
fica t
ăas tructurilorsa l
e,a dic ăa
c elorma is ta bi
leşir i
g idee le me nt ea les i
stemul ui .
..Pun c t
uld ep le ca
ree st
e ,înmo dn ece sar,
mod e l
u lv erb al
,p rima a pr oxi ma re .Ac e astav izeazăe labora re a mo delelo rs chimb ăril
or
e senţialea les tr
ucturil
o rs oc ialeg l
o bale.Di np ri
mas af ormă ,« mod elul»tre buies ăe limi ne
a cciden talul,c ontingent ulpe ntruapu t
ear epr eze ntaa s tfelese n ţ
i al
ul;« semn ificati
vu l»e st
e
c eeac et recedi nco l
od ed e scrip ti
v ,estee x pre siaimp lica ţi
il
o rfu n dame ntalea lee leme nte l
or
component ea lemod el
u lui.Laa cests tadiuv er balpr ima r,mo de lulî şijoacăr olulsăud acăe st
e
c apab ils ăf u rnize
z eo« probl ema ti
c ă»e ficac eaf eno me nelorc o nsi
d er
ate.Va li
d it
ateau n ei
pr oblema ticis emă soa răp rinc adr ule xpl i
c ativl ac a ree ap e rmi tes ăs ea jung ăîn mod
3
dia lectic.Es teu nc adrud esch iste oriil
ora sup raf apte l
o rc on crete.”
Pe ntruac unoaş t
er ea l
itateas ocialăp rini nterme diu la nali
ze is istemelort r
e buiec ons t
ru it
e
mod e l
ec ap abilesăr ep rezint es isteme ledea c ti
v it
ates oc ia
lăs u bf ormau n ora nsa mb luri de
c onc epte, en unţuri
, si
mb oluri, formul e,sche meg r af
ic e.
Înc alitatedemode lso ciolo gic( cog ni
tiv), s i
stemuls oc i
aln ue s teoa nalizăd esc r
iptivă ,de
de scompu ne reac omp licatul uiî ne leme ntes impl e,c io ma n ier
ăa nalit
ico-sinteticăd e
interogare a ine puizab i
le icomp lexităţisoc iale.Aş ad ar,un sistem social nu este compus din
e l
e me nteu l
time ,c idi na ltes istemeş is u bs i
stemec o mplexe . În loc de a descompune
c ompl ica tulî ne l
eme n tes impl e ,c ău t
ând c u ob stina ţi
e„ eleme n tulu l
tim” ,r ep r
ez entarea
sisteme l
o rc as i
st
e m des iste meş is ubsiste med esc hideno io rizonturid ec un oaştereş i
înţe l
e gereac ompl exit
ăţiis oc iale.„ Da căa na li
z as isteme lor–s eî n tr
eabăLa pierre–c o n s
tăî n
de scompu ne rea unu is istem î n pr oc esee le me ntare,n ur ămâ n e,a t
unc i
,a cea st
af id el
ă
pr incipiu l
uic arte
ziana lr edu c ţ
ieic o mpl exu l
uil as i
mp lu ?Nu ,d eo arece,co nformp r
incipiu lui
non-c artezia na lacesteime todedea naliză,pr o ceseled ini nter
io r
u lu nuisi
stems un teleî ns el
e
or ganiz ateî ns ubsis
teme a c ărorc o mpl exita t
ep oatef ie g alăs a
us uperioa r
ăa ce l
e i
aa
sistemu luip ec a
ree leî lc ons tituie.Ce eac es eg ăse şteî ntr-un sistem complex sunt, de
a seme ne a,s istemenuma ipuţ inc ompl e xe,l af e lc umc eeac es eg ăseşt
eî ntr-un atom sunt
pa rti
c ulee xtrem de c omp lexe .Nu i eşim d inc o mp l
e xit
ate pentru a ne îndrepta spre
simpl i
c i
ta t
e .At enţ
ie:e stev o rbade sp reunp rin cipiud eme t
odăş in udeot ezăd og ma ti
c ăs au
me tafi
z i
c ă.Si ngurulp ostula tme tafizi
ci mp l i
ca tî na c estp rin c i
p i
ue s
tec ăr e ali
tatead e
4
c uno scute s t
ed eoi nepuiz abilăc omp l
exitate.”
Sp rede o sebir
edec onc ep tel
ec arec ir
c ums criuoa numi t
ăc a te gori
ed eo b iect
e ,deu nităţi
sociale – f ami li
a,or aşul ,s atu l
,î ntrepri
n der ea,p artidu lp oliti
c ,s ocie
tateag lob a
lăe tc.–
c onc eptu ldes ist
ems oc i
ale steuni nstrume n td ea na lizăc emo d e l
eazăa ctivităţ
iş ip roc ese
c apa biled eau t
oreglareş iaut otran sforma re .Ac estea ctivit
ăţia ul ocî nin teri
o r
u lu nităţil
or
soc ialeş iî nt r
ea cestea,î ni nt erioruls ocietăţiig loba l
e,î ntr
ed i
fe ritelesist
e meş is ubsisteme
sociale conceptibile – de comunicare, p r
o d uc ţ
ie,s ch imb,c i r
c u l
aţi
e,r eg laree tc.,î n tr
e
sisteme l
es oc i
aleşime diuls oc ial-istoricşin a turalînc ar ea cesteae voluează.Uns i
s t
ems o cia
l
nue steot o tali
tat
ec onc retăş ini c iopa rt
eaun eia s
e me ne atotalită ţ
i,cioe ntitatea bstractăc u
func ţie instrumental-c og nitiv ă,u nmo delme n t
al.Or iceu nitates o cială–de la cel mai mic
g r
upf ami lialp ânăl as o cietate ag l
ob alăc at otalitatec on cr
e t
ă–e steor ealitat
es ocialăî n
ine pu i
z abilas ac ompl exitatec ede păşeştea ctivitateac o gniti
v ăas u bi
ectulu icare percepe
rea li
tateaş ic oncepes istemu lc aunmo delme n tal.Uns is tems oc ia lnue st
e,d e ci
,u no b i
e ct,o

4
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

un itates oc ialăc on cr
e t
ă ,c iunmod elme ntaldea na l
iz ăg lob al
ăar ealit
ăţiis oc i
a lep ri
n
di nami cas iste me lordea ctiv i
tate.Ab orda reas istemi căe steunmo dd eac oncep eş iî nţeleg e
re alit
a teas oc ialăc ad inami c aş ii nter
a cţiune ad iferitelors i
s t
e meş is ub si
s temed ea c ti
vita te
co lec ti
v ă:p rod ucţiadebu nur ima teri
al eş is imbol ice,t r
a ns mitereai nforma ţii
lo r
,r eglare a
proceselor sociale, autocontrolult r
an s
for mă riietc .Ac estes iste meş isubs istemedea c ti
vita te
suntc one c tatel au nit
ă ţ
iles ocia l
ec onc retes pec iali
z ateî n mo dc o resp unzător:g rup u r
i,
co lec ti
v i
tă ţ
it eritoriale,o r
ga niza ţ
ii,instit
u ţiicup ro filfun cţ i
on als p e
cific.
Dep ildă ,p art
idu lpo li
tic ,înc ali
tatedeo rga nizaţiepo l
iticăa f
la t
ăî nc oncu renţăp en tru
cu ce rireas aupa rt
icipa r
e alaput e reaetat i
c ăpo atef is tud iatd i nd iversep erspectivea n alitice.
As t
fe l,d i
np u nc td ev ed er
ei nstituţi
on al-juridic,pa rtidule steoor gan i
z aţi
el ega lăş ile gi
timă
cuu ns tatutc o nţ
in ândno rmeş ir egleme ntărid ef unc ţion areş iau toco nd ucere.Î na cea stă
ca lit
a tee ld i
s pu nel an ivelc entralş iloc aldes tru cturid ec o nd ucerer elativs tabileş ideu n
aparat tehnico-bi ro t
icc es usţine a ctivitateap o l
iticăap artidului. Din punct de vedere
doctrinar-i deol og i
c ,p arti
du ls ema nif
e stăp ri
npr og ramep ol iti
c eş ip latf
o rmee lec t
o ral
ec e
înc ea rcăs ăc o relezedo c t
rinapo lit
icăş io rientareai deolo gi
c ăap arti
du lui,p ed eop a r
te,c u
re alit
ă ţil
es oc ialeş ip r
e si
u neai ntereselord eg rup,p ed ea ltăpa rte.Di np unc tdev ed e re
psihologic-c ompo rtame ntal,pa rt
id ulesteu na ma lga ma ls tărilorp sihice-intelectuale, afective,
v oliţion al
e–ş ia le xterioriză ri
ia cest
o r
ap r
inc omp ortame ntep o l
iti
c el an i
veli n dividua lş i
colectiv, l ani v elule l
iteic on duc ătoare,a lc orpu luime mbr ilordepa rt
id ,p recumş ia lma sei
simpa t
izan ţil
or .
Din punctul de vedere al analizei sistemelor, un partid poate fi conceput ca sistem politic
sau, dintr-o pe rspectivă ma ic up ri
nz ătoa r
e ,lan ivel ule şic hier
ului politic sau chiar al
siste mu l
uip o l
iticna ţion al
,c aunu ldins ubs ist
eme lepo liti
c ec ee vo lueazăî nme diuls oc ial-
po litica lăturidea l
tes ub si
s t
e me :s tat
,a l
t ep arti
d e,g rup urid ep res i
un eş ialţia c
to rip olit
ici.A
studia un partid politic din punct d ev ederes istemi cî ns eamn ăat ei nteresad edi nami c a
proceselor ce-lf acs ăe vo luezer ămâ nâ n do rga niza tde -al u ng ulr eorg anizăril
orp r inc a re
treb uies ăt re acăp entruaf a cef aţăp robe lorv ieţi
ip olit
ice .Es tev orbad ea nsamb lulp ro cese lor
co mun ica ţi
on a le,c on curen ţialeş is el
ec tive,c on f
lictu ale,pr op aga ndisti
c e,d es c himb d e
bu nur iş is ervic iietc.lad if
e riten ivelurid eor gan izareş iî nd iv ersec on t
e xtep olit
ice .
Limitându-nel ap roces elec omun ic aţionalec onsta t
ă mî ni nteriorulp art
idu l
u ie x i
sten ţa
unu is ubs istem c omuni caţion alc ompo ne nt,a l
ă t
u rid ea ltes ubs i
steme :d ec on duce re,
financiar-contabil, tehnic-bi ro t
ice t
c.Su b sistemulc o muni ca ţ
ion a lalunu ip arti
ds ec o nst
itu ie
pr inp roce seled ec omu ni c
a rel an i
ve l
ulc onduc e r
ii,în t
r ec o nd uc er
e ac en t
ra l
ăş io rgan izaţiile
teritor i
a l
e ,î ntred iferit
e l
eor gani za
ţiit eritori
a l
e ,î ntrep art
idş ime diuls ăus o cial-politic:
po pul aţie,s tat,c e
lelaltep artideş idiferiteleg rup urid ep r e
s i
u n e.Or g a
n izareat utu r
o ra ces tor
tipu rid epr oc esed ec omuni careî nseamn ăn un uma ic ăe xi stăoi nterac ţ
iun eî nt
ref iec ared in
ele ,c ima ia l
e sc ăt oatea cestei nte ra
c ţ
iunis untle gateî mp reun ă,a stf
e lînc ât,dacău nuld ine le
semodi fi
c ăc elelaltes emodi f
icădea se me nea.Su nt,dep ild ă,s it
ua ţi
iî nc ar
eoc omu nica re
ma ipu ţ
ini nte nsăl an ivelu lc o ndu ceriia n t
ren eaz ăs l
ă bire ac omu ni
c ăriic uo rgan izaţiile
teritor i
a l
e ,într ea cestea, î
ntrepa rtidşime d i
uls ăus o cial-politic.
Pa rt
id ule stea me ninţat,îna cestc az,dep ericoluls lăb iriip uteriisa l
ed eo rgan izareş id e
atra cţie.Îns chi mb ,d acăe xis t
ăos usţi
nu tăc omuni ca reînt rel i
d eriice ntrali
,î ntr
ea ceştiaşic ei
loc alia t
unc in epu tema ştep t
al aî mbu n ăt
ăţireapr oc es elord et ra nsmi tere,p reluc rareş i
înţe lege r
eai nfo rma ţ
iilorşil ani v elulorg an i
zaţiilorl oca l
e ,în t
r ea cestea,în trepar t
idş ime d iul
să ud ee vol uţie.Pa rtidulp oa tespe ra,îna cestc az,lac r
eş te r
eaş ans el
o rsalee l
ectora l
eş iastfel,
la sporirea puterii sale politice.
Sis t
emu ls o ci
a lnus eide n t
ificăc us o cietat
eag lob ală.So c i
e t
a t
ean ue steu ns istems oc ial
şin ic iu ns istems oc i
a ltotal.So cie t
ateae st
eot otalitatec o ncre tă,or ea l
itatemu l
tipro ce sualăş i
mul tifactua lăc ompl exăc eî ng lobe azău n ităţ
is oc i
a l
ea f
l ateî ntr-or eţead er elaţ
ii.Re al it
ated e
oc ompl exita tei ne puizabilă ,s oc i
etateae s
tes trăbă t
ut ăd en ume ro aseş id iferit
es i
steme
soc iale .Sepo ates pu nec ă,d el an ivelulg rupu luipâ năl ac ela lso cietăţ
iig lob al
e,s oc i
e tat
eai a
fiinţă p rin i nteracţiunea di fe r
it
e l
o r s ist
eme s oc ia l
e;e a s e a u toconstit
u ie p rin
inte rco ndiţionă rilec es es tabilescî n t
redi feri
teles istemed ea c ti
vitates o cial
ă,pr in trec a re
ami ntim pe c e lev i
z ând:c r
e areav alo ril
orc u lt
u ral
eş ic ir
c ulaţ
iab un uri
lors imb o lice,
pr od uc ereaş is chimbulbu nur ilor ma teri
a l
e,î ns uşi
r eaş it ra nsmite reai nf
o rma ţiil
orş i

5
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

cu no ş
tin ţ
elor,c oor donareaa ctiv i
tăţil
o rl ad iversen ivelurid e org anizaree t
c.Con diţii
le
un iversa l
edee xistenţăa les ocie t
ăţiloruma nec ons t
ituiema ries
l i
s t
emed ea ct
ivitatesocia l
ă.
Fie caredi n t
rec ond iţ
iil
edee xis t
enţ ăa leun e isoc ietăţio arecaree s
te ,înf on d,u ns i
ste
md e
activitates oc i
a lăc uof inalitatep ropr i
e .As tfe l
:1 )a ns ambl ulp roc
e s
e lorp ri
nc areop opula ţ
ie
uma năs eme nţineî nv iaţăş is er epro du ceg ene rea zăsistemul biosocial; 2) ansamblul
proc ese l
orpr inc a reos ocietateî ş iame naj eazăs pa ţ
iu l,coa bi
tândc ua lt
es peciiîn mediul
na turald at,d elimiteazăsistemul ecosocial;3 )a nsa mb lulpr oc es
elorş iproc edeelorpr i
nc areo
soc ietatepr od uc e,s chimbă ,c on sumăbun u rilema terialed eter
mi năsistemul economic; 4)
an samb l
ulp roc eselorp ri
nc areos ocietateî şireg leme nteazărap o
r tur
ilei nterneş ip ec ele
ex ternep ri
no rgan izar
e aş idi r
e cţionare aa c ţiunil
orc o lecti
v ecoag uleazăsistemul politic; 5)
an samb l
ulp ro cese l
orp ri
nc ares er ealize azăt ransmi t
erea,r ecepţionareaş ip r
elucrarea
info rma ţi
ilorc on sti
tuies istemu lc omu nica ţional;6 )a nsamb l
ulp roceselord e„ inst
ituire
ima g i
n arăas oc iet
ă ţ
ii”p ri
np roduc e r
eaş id ifuz areav alori
lors piri
tuale,s i
mb oluril
o r
,
cre dinţelor,c odu rilorş t
ii
n ţi
fice ,e t
ice,e stetic ee dificăsistemul sociospiritual.Ob servămc ă
fieca r
ed i
nc ondi ţi
il
e un ive r
sa le de e xiste nţăa l
es oc i
etăţi
iu ma ned e v
i ne,p rina naliza
sisteme lo r
,uns upo rtfunc ţ
iona lpe ntr
ua pa riţiaş istru cturareau nuis is
tems oc i
als peci
alizat
co respu nzăto rf un cţi
eideî nde p l
initî nc a d r
u lun e is oci
e t
ăţico mp used inf iinţeu ma ne.
Interacţ i
un eama r
ilors is
temed ea ctivit
a t
es oc ial
ă,s p ecia l
izat
es t
ructu ro
-fu ncţi
o naldăn aştere
vie ţ
iiso ciale,s ocietăţi
ig l
o balec ar ealitatec omp lexă ,mul t
ifact
u a
lă,mu l
tiprocesu ală.
Di sti
nc ţi
ad int r
ema ril
es istemed ea ctiv it
ates oci ală–biosocial, ecosocial, economic,
po lit
ic,c omuni caţion a
l,s ociosp iri
tu a
l–n ue stea rb it
ra ră.Fiecared ina cestes istemes ociale
înd eplineştef un cţiispecifi
c epr inmi j
loa cep rop r
ii,d arş ip r
inin t
eracţiunec uc elelalt
esisteme
sociale. De asemenea, relativa autonomie a sist eme lo rs ocial
es ed atoreazăş if aptul
uic ă
ace stean us emod ifi
căî na ce laşit i
mp.Ri tmuld et ransformaread iverselors ist
emed e
activ i
tates o cialănue s t
ea c el
a şi.Fu nc ţi
o na lit
ateas pec ifi
căş iasincro nismu ltransformărilor
pot fi considerate criterii ale anatomiei relative a diferitelor sisteme sociale. Departe de a se
sincroniza printr-o a rmoni ep restabilită,i stori
as oc iet
ăţil
oruma ne e stef r
ă mântatăd e
co ntradicţiiînp l
an ulstructuro-f unc ţ
iona li
tăţ iisist
e me lo rsoc i
aleşi,îna celaşitimp ,tensi
o nată
de decalajele dintre ritmurile de dezvoltare ale diferitelor sisteme sociale.
Sistemele sociale s un ta ns amb lurid ea ctivităţiş ip roceseb iosoc i
ale,e cos
oc i
a l
e,
econ omi ce,p olit
ic e
,c omu nica ţi
ona le,s o cios pir
itua leme r
e uîni n teracţi
u neî nt otal
itatea
con cretă a un eis oci
etăţig l
oba le.Fi ecaredi na ces tes iste
me d ea cti
vitat
es o c
ialăe ste
mul t
istabil,ca pabils ăsea d aptez epe rt
u rbaţiilor.Au ton omeş iint
erdep ende nteîna celaş
itimp ,
sisteme les oc ial
ec ons t
ituieî mpr eunăs o cie t
a t
eag lob alăc es ema nifestăc a„ int
egro n”
(François Jacob) complex, posedând proprietatea de multifinalitate. Conceptul de societate
glo balăe stes intetic.Elop ereaz ăome d i
ereî ntrec on cre tşia bs
tra
c t
,î ntretotalit
ateac oncretă
dea nalizatş ic ategorii
led ea na liză,între„ fe nome nu lsoc i
altotal
”d ee xp l
icatşii nstr
ume ntele
co nce ptualea lee xp l
icaţiei.O s oc i
etatee ste„ glob ală”a t
âtp entrud escri
e r
e,c â tşip entru
an aliză,întruc âtsa rci
naa na li
ze ie st
edeae x p li
cae x pe r
i enţa.
Confundarea sistemului social cu societatea conduce l aos er
ied ed i
ficultăţ
i
ep ist
e mol ogicea suprac ăroraa trag ea t
e nţiaş iJ ean-Wi lliam La pi
erre.„ Os eried ed if
icul
tăţişi
ob iecţiip ec arel eî ntâlneştea na li
z asisteme lorţ i
nd ec on f
u zi
aîntret otali
tateac o ncr
etăc are
este un grup social, obiect al cer cetării..
.ş is isteme lec ep otfidisti
n seî na cesto biec
ta tunci
cândî la naliză m.O t otalit
a t
ec onc ret
ăe steor e al
itated eoc omp l
exita t
ei nepuiza bil
ă.
..Al ua
dre pto b i
ec tung r ups ocialîns ea mn ăat ed e ci
d es ăî nc ercisăe xplicia numi t
ef e nomen ec e
sun tob servateî ne l.A a n ali
z aa cestob i
e ctp r
ins istemeî nseamn ăaa bstra
g ed ina ceastă
totalitatec on cretăa numi tea ns ambl urid ep rocesec are ,p r
ini pot
e z
ă ,su ntp otri
v i
tep entrua
ex plicaa c estef en ome ne.Ac ea staa mv r
u ts ăe xp rimă m,s punândc ăt ota
l i
tateac oncretăa
grup ulu iestet rave rsat
ăded iver ses i
stemeş in uc ăe ae s teco mpusăd ins iste
mec aş icuma rfi
vor badede sc ri
e r
e ap ărţ
ilorunuit ot .
..Re ific ânds istemu l,făcândd inc o nceptuld es i
ste
mu n
co nce ptd eob iect
,e stes t
erilizatăf ecun ditate ain str
u me ntul
u idea naliză.Uns ist
e m nue steo
totalitatec on cretă.O t otalit
a t
ec onc retăe stei reduc ti
b ilălau ns i
s t
em.Eap oatef ianalizată
prindi fe ri
teles ist
e mec eot rav erse ază( aşac um p o tfid is
tinseaspecte l
ej uridi
c e,economi ce,
religioase, este ti
cee t
c.,ales ch imbu l
u ip ri
nd ar,îna na liz
af ăcut
ădeMa uss)c ân dsuntl uate

6
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

dre pto b iec tdec erc etareu ne ledi nf en ome n eler espe ctiv eitotalit
ă ţ
iş ic ân dl is ep una ces tora
5
an umi teî n treb ă ri.”
Ana liz as i ste mi c ăa rec ap acitateadeaf ioa naliz ăsintet ică,a dicăa nali zăş is intez ăî n
ac elaşit imp .„ Pa radi g mas iste mi căr ăstoarnăha b it
u din ilen oas t
red eg ând ire.No ic oncep em,
deobi ce i,a n a lizaş isin t
e zac adouămome ntedi sti
nc tea lec ercetării.Or ,p a ra doxa l,an aliza
sistemelor se pretinde un mod de ana lizăsinte tică,g lob a
lizantăda rnut otaliz antă,c en ut aie
ob iectulî nb uc ăţi ,c iîls es i
z eaz ăî na ns ambl uls ăuo per ându nf eld etă i
e turăt ra nsve rsal
ăs au,
6
pe ntruaf olos ioa ltăme ta foră ,unf elder adio grafie.” As tfelu nitateap arado xa lăao rdin iişi
de zordin ii,e ch ilibr uluiş ide zec hilibrului
,r ea luluiş ii ma ginarulu i
,v izib iluluia ctua lş i
inv i
z i
b ilulu ip o te n ţ
i alser e gă seş t
eî nc on ceptu ldes i
s t
e ms oc i
a l
.
Apropiindu-s edec o mpl ex i
tateaş ip arado xurilev i
eţiis ociale,s istemu ls o cialt r
e b uie
conceputc aunmod elme ntalg lobalf er
itder ed ucţio nisme .„ Uns istems o ciale s
tec au n
raţiona me nts a uot e oriec a rea rc ă utas ă« demon str
e ze »p ro prii
lep os t
u late,ot eo r
iec ar
es -ar
vre apr op r ias ame t ateorie .Uns istems ocial,l ucruî nd e obştec unoscu t,e st
eoo rdin esoc ială:
elt rebu ies ăs impl ifi
ce ,s ăor i
e nteze ,săd elimi tezef o rf
o tav ieţiis ociale ,d a rn ur euş eşte
nic i
od atăs ăf a căa ceas t
apâ năl ac a pă t
.Es e nţap ara do xuluic onstăt o cma iî ni ne puiza bila
co mbi na ţieaor di niiş i« de zo rdinii»...
,ode zor dinec on stitutiv
ăaa c estuip ara do xv iuc ar
ee ste
7
sistemu ls oc ial .”
Pr i
nc ipa le l
emo de lea lea n alizeis ist
e miceî ns ociol ogiepo tfiso cotiteu rmă toare l
e :
1) modelul structuro-f un cţi
o na le l
ab oratd eTa lco t
tPa rson s;
2 )teor iag en e ra lăas istemu luis o ci
a lînc onc ep ţi
al uiHe nriJa nne;
3) modelul sociologic al sistemului general construit de Jean-Louis Le Moigne;
4) modelul sistemicii sociale elaborat de Jean-Claude Lugan.
Ac e stemo de l
ei lus treaz ăo t end i
nţăma jo răas istemi smu luis o ciolo gi cî nu lt
ime le
decenii: trece re a de l as i
ste mi smulf uncţio nalist
,s ub ordona tc o nce pţieid espr eo rd ine,
integ rareş ic on trols ocia l,lanouls i
ste misma lo r
g aniz ă r
ilorc omp lex ed e schi sea ld e z
or dinii
cre at
o ared eor din eş ialde ze chilibrelo rge nerato ared ee chilibre(e chilibrud in ami c).
Con c ep tuld es ist
e ms ocia la la cţi
uniis ec onsti tuiec ap remi săme tod o l
o gicăp e ntru
Ta lcottPa r son sd eo arec e„ inte racţiune aa ct
or ilori ndivi dua l
is ed esfăşo arăî na n umit econ diţ
ii
ca ref ac po si bilăc on sid erare ae i( aa cţiuni i– n.n.) ca sistem în sensul ş tii
n ţ
ifica l
8
terme n ulu i...”Conceperea ac ţi
u niica sistem presupune, în viziunea lui Parsons, respectarea a
ce lpuţ i
nt reit i pu rid ec on diţii
:
1 )Con diţiid es t
r uc t
ur ă,a d icămo da l
ităţ
iled eo r
g an izareaa cţi
u niiînf un cţ i
ed ea nu mi te
modele normative ce permit relativa stabilitate a sistemului. Modelele care constituie
„v aria bile les t
r uctu r
a le”a les istemul uia cţiun i
is o ci
ales untu rmă toarele :u niv ersalism-
pa rticu lari sm; pe rforma nţă-c al
ita t
e;n eu trali
tate a fectivă-afectivitate; specificitate-
difuziune; o r ient areac ătres in es auo r
ien tareac ătrec ol ecti
v i
tate.Co n diţiiled es t
ruc tură
nupo ta si gur a,î nsă ,s tabilitateas istemu luid acănur ăspu ndu no rfu nc ţiis pec i
ficep rin
ca ret reb u ies ăs ati
sfa căos erieden ev oiin t
e rneş ie xterne.
2 )Con diţiide „ r eali
z areaf unc ţ
iilor”s istemu lui ,a d icăa ct
ivităţilei n str
u me n t
aled e
sa t
isf ace reac elorp atru„ i
mpe rati
vef unc ţi
o na le”:a dap t
area ,a t
in ge reas c
o pur i
lor,
inte gra rea , me n ţinereal aten t
ăamo deluluic u l
tural .
3 )Pr oc es ua lita teapr ind iferenţ i
ereş ii nteg rarer e p rezintăat reiac on diţieae xis
te nţei
sistemu lui a cţ i
u niis ociale. Pr ime led ou ăc on diţ
ii– „ v ariabileles truct ura
le ”ş i
„imp e rativ e lef u ncţiona le ”– a lcătuiescî mp r
e unăp arad i
g ma s t
ruc tura l-f
u nc ţ
iona lăa
sistemu lui a cţ i
u nii. Ce le id e-a t reiac on diţi
ia e xist
en ţ
e is ist
e mul u ia cţ
iun ii–
procesualitatea –Pa rs on sî ia cordăoma imi căi mpor tanţă,n ecup rinzâ nd -o în paradigma
structural-f un c ţiona l
ă , cid oa rînp erspectiva„ evoluţ iona l
ismul uif un cţi
o n alist.
”
Ta lco ttPa rso nsd efi
n e şea
t cţ i
un eas o c
ia lă, în manierăwe beri
a nă,c aoc ondu itău ma nă,
ind ividu alăs a uc ol ectivă ,mot i
v atăş io rien t
a tăpr ins emn i
ficaţii
lep ec are„ ac torul”l e
de scop erăî nme diu ls o cial.De ci,ac ţiuneas oc i
a lăe s tec omp usăd i
nu rmă toa reeelemente
l
definitorii:
1 )sub ie ctu ls a u„ ac torul” ;
2) situ aţia,ob ie ctelef iziceş is o cialec uc ares u biectuli nt
răî nd iferi
ter ap ortu ri;

7
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

3 )simb olur i
lep r
ini nterme diulc ăro ras ubi ectu li ntrăînr aporturicud iferi
teleeleme n t
ea l
e
situaţiei,a tr
ibuindu-les e mni fi
c aţii;
4 )reg ulile,no rme l
eş iv alorilec areg hidea zăa c ţiu ne aşir apo rt
uril
e„ actorului”cul ume a.
Îna ce laşitimp,î nsă,ac ţiun eas es itueaz ăî nu rmă toare lep at
ruplanuri:
1) biologic: nevoile organismului;
2 )p si
h i
c :e xerciţ
iulp ersona lităţi
i;
3 )so cial:in t
e r
acţiunil
e„ a cto ri
lor”i n dividua liş i colectivi;
4 )cu lt
u ral:id e
o l
og i
ile,cu noş tinţ
e le, valorileş is i
mbo l
ur ileu t
ili
zate.
Con cep ereaa cţi
u ni
ic as isteme step r
emi same tod olog icăp e
n t
rua borda reasocietăţi
id i
n
pe rspec t
ivaa na l
izeisist
emu lui .Ac ea staî nseamnăc ăs ch emal ogicăaa cţi
u niipoatef iextinsă
las tructuraî n t
regiiso c
ietăţi.Te oriap a rsonsia năas i
s t
emul u is oci
alş iainteg ră
riisocialee ste,
dea lt
fe l
,oc on s
ecinţăaa ce steie xten sii.Îna ce stc o ntext,e l
e me ntel
es is
temu luiso cialsu nt:
„ac torul”c aun i
tat
es oc i
a l
ă,a dicăs u bie ct
uli n div idu alsa uc olecti
va lacţi
u nii
,„ ac
tu lsocia l
”
realizatd eu n„ act
o r”o rientats pr ec e ilal
ţi„ a cto ri”,„ statu s-ro l
ul”c as ubsistem orga niza
ta l
„ac torului”s a u„ actori
lor”c eo cupăs tatusu riş ia c ţion eazău niifaţăd ealţi
iî nterme niiu nor
„o rientărir ecip r
oceda t
e” .Ră spun zâ ndn ec esităţiid ee c hi li
br uş iintegrare,a ces
tee leme n t
e
interac ţ
ione az ăformâ ndu nî ntregor ga nizat.
Sistemu ls ocialestede fi
n itdeTa lco t
tPa rso nsî nf elu lu rmă tor:„u nsistems ocialc on st
ă
dintr-o pluralitate de actori indi vidu alii nclu şiîn t r-unp roc e sdei n t
eracţi
u nec esede rulează
într-os it
u aţiea fect
a t
ădepr opr ie
tăţif izice;a ce şt
ia c t
o risuntmo ti
vaţiînterme niiune itendin ţ
e
de« opt i
mi z areag rati
ficaţiei» ;r elaţ
ial orc us itu a ţ
iilee s ted efi
nităş ime diatiza
tăprintr-un
9
sistem des i
mbo luriîmp ărtăşiteş is tructurat ec ul tural”. Si stemulc ult
u r
a le s
tea lăturid e
pe rsona l
itateş id ec ul
tură,un uld ina s pe ct
eles t
ruc tură ri
ia c ţiuniisociale.De fini
ţi
alu iPa rs
o ns
nue stee xce ptatădec on fuziaî ntres istemş ito talita tec on cr etă.
So ciolo gul a me ri
c anp os t
u l
e ază ne ce sitate ae chilib ruluif u ncţi
onals aui n tegrativ.
Sis t
e muls oc i
a lră s
p unde a c estuipo stul
a tp ri ns ubs i
s teme l
es ales pec ia
lizat
e.Fi eca r
e
subs istemr ăspun de,d efa pt,c â t
eunu i
ad in„ imp e rativ e
l ef u ncţionale”a l
es ist
emu luia cţi
u nii
soc iale.As tfe l
,a daptar
e as oc i
e tăţ
iil ac o ndiţi
ilee x terioar ed inc area ceast
aî şitr
agema teri
aş i
en ergiad ec area ren evo i
ee st
er ea l
iz at
ăc ua jut orulb a nilorp rins ubsi
stemu le con omi c.
Înde plinireas copuri
lorc o lective pe c areş il ep ropu n me mb riis ociet
ă ţ
iie s
tef unc ţi
a
subs istemul uip ol
it
icc entratpeput ere .In t
eg rareai n d i
v i
z i
lo rî ns ociet
ateac arelec oordo nează
acţiun il
ei mpu nându-leno rmeş if ăc ân du-is olid a ri,c ore sp undep rocesel
o rdee du caţ
ieş i
socializare efectuate prin subsistemul juridico-n or ma tiv.Me nţi
n ereaid ei
lorş ic ul
tivarea
va l
or il
o rc el egi
time azăa c este nor me s untope ras ub s i
ste muluic ul
turalc ep resupu ne
angajamente generalizate. Cele patru subsisteme sunt independente. De altfel, originalitatea
unuia dintre ultimele modele propuse de Parsons (1967) a fost aceea de a considera
interac ţ
iun iles ubsi
s t
eme lorc af ormâ nde leî nse l
eu ns istem.
Talcott Parsons a aplicat modelul sistemic structural-f un cţi
on ali
stîna nali
zad iferit
e l
or
fen ome n ea les ocietă
ţiiame rica ne:ra por t
u r
iled int res ex eş idin t
rev ârste
,ine gali
tăţ
ileso ci
a le,
rap orturil
ed intr
eme dicş ibol na v,f or me lea g re sivităţii,d ist
ri
b uţi
ap uteri
i.Mo delull ui
Pa rson sapusa nalizas i
s t
e me l
orî ns e rvi
ciu lt eor i eif unc ţion ali
ste.Pr e
oc uparealu iPa rs
o ns
estea flar
e aor dini
ip r
inc ons truireae c hi
libru lui .Ur mă rir eac onstantăaa cestuio biecti
vî i
imp ri
măl u iPa rsonsoa nu mi tăpr ob lema t
icăc eî lc o ndu ces prer el
ativizar
eaş ic hi
a rtrecerea
neobservate a tensiunilor, conflictelor, antagonismelor din societate, dintre diferitele sisteme
şis ubsistemes ociale.Sepoa t
ec o nc hidec ăs iste mismu lp a r
son si
ane st
ep ri
mama t
rice
sistemi căc o erentăa pli
catăc âmpul uis oc i
al.
Sociologul belgian Henri Janne –a ut
o rulmon ume nta leil ucrăriLe système social. Essai
de théorie générale,a părutel aI nstitutu ldeSo cio lo giea lUn i
v ers
ităţi
iLi bered i
nBr u xell
esî n
anul 1968 –a dat, din perspectiva sistemismului sociologic european, una din primele replici
modelului structuro-f un cţi
o na li
sta ll uiTa l
c ottPa rso ns.Ef ortull uiHe nriJanne s-a îndreptat
spr e„c on struireau nuic adr uder e f
e rinţăg ene ra l” ,p rini n tegrareamo delelorp ar
ţi
a leîntr-un
mod elg en era lals ocietăţi
ig loba l
e .Elp orne ştedel ai dee ac ămo delulg eneralals oc i
etăţii
globale se constituie ca o teorie macrosociolo g icăas istemul u isocialc ucond iţ
iacaa c e
a st
as ă

8
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

aibă„ pu ter ead eai nte g r

aî n mod c oere ntş if ă răd istorsi
un it en de nţ
ioa set o at efap tele
10
cerce tat
e ”.
Ra po rtur i
le di nami cea lef ac t
o ri
lor i n terdep end enţia cţio nân dî ntr-o colectivitate
constituie sistemel es oc iale.Ac esteas ema nifestăc aa nsamb lurio rga ni
z atea lef aptelor
socia le
.He nriJ an nea p reciaz ăc ă„ p r
intres is teme les oc i
a l
ec elema ic oeren tes en umă ră
socie tă
ţileg lob ale...Si s temule stes t
ruc t
u ras ocietăţiig lobaleî np la nult o t
alit
ă ţiis ocia le
.
Sub sisteme le( e co nomi cu lş ire li
g iosul,d ee xe mp lu )s unts t
ructura t
el au nn ive ls emn i
fi
c ativ
11
dinp unc tdev ed ereg lo ba l,fărăc av reunu ld ina ces t
e as ăf ie,însă,s t
ru cturato tală” .
Spre deosebire de organismele biologice strâns integrate, sistemele sociale sunt
disco ntinu e,un ităţilel o rc ompone nt ed i
s pu nâ ndd eol argăa uton omi e .Fi e
c arep ar t
eau nui
sist
e me steun„ org an”,u ne le me ntc apa b ildea d apt arel as t
imu liv ari
a bi
lic on formu n or
reacţiisp e cializa te,d armu lti
p le.Dea l
tfel, cond iţ
iiled ev alidi
tateo pe raţion a
lăa l
eun uisistem
presupun auto-de l
imi tare aş is tabilit
a t
e a,imp l
i cit,pre ciz i
aş ic onsi
s tenţa .
Mo de lull u iHe nr iJ annea ratăc ăf i
e ca res ocietateg l
ob al
ăe stea nc orat
ăî ntr-un substrat
ma terial„ da t
” ,c ec up rind e,a lăturide n i
v e lule col ogic( cond i
ţiil
eg eog rafi
c e) ,n i
v elul
demog ra fic( fac toru ld emo gra fic,numă rulş is tru cturap o pulaţi
ei).Me di eread intres o cie
tateş i
subs trat
u lma te rials er ealizea zăpr ind ia lec ticaf a cto ruluiteh nic( tehn ic
iled ep roduc ţie
,
transp ort,c omu nic aţi
e ),ane vo il
orş iob i
e c t
iv elori n div idualeşic olective .Re z ul
t atula ces te
i
me di er
ie ste„ rea litat
e as ocioma terială”,p ro iec ţi
as oc i
e tăţi
iî nme diu ln atural,a d i
c ă,me diul
natur al„ ame na jat”pr ina ct
iv i
ta teas ocială.Da r,so cietate ag lobal
ăs ec o nstit
ui ec ao„ r
ealitate
socio forma lă”,os truc tur ădef un cţ
iiş irol uric reates uba cţi
u neai ns t
itu ţ
iil
o rş iag rupurilor
existe nt
e ,c on form uno rs isteme de no rme ,r e gu liş iv aloric ep op uleaz ă„ r
ealit
a tea
psiho soc ială ”,l ume ai de i
lorş ii deo l
og i
ilor ,aa ti
t udini lorş imo ti vaţiilor
.Si steme l esoc iale
sunt,de c i
,r ea l
ităţis oci oforma le,t ransce nde n teş id e pe ndenteî na ce laşitimpd ei ndiv izi
.
Struc turaf u nd a me n talăaa c estors i
stemee stea cee aa„ puterii
”,ap u teriiîns e nsl ar g,soc ial
,
ced epăş eştes e nsu lp olitica lnoţ iun iidep utere .Ac estmod elals ocie t
ăţiig lob alee st
eu nul
gene ral,a p licab ilo r
i căr eis oc ietăţi,d et ip de moc ratics aut ota l
itar ,s ocietăţilorî nchis e
,
autar hi
c e,d arş ic e lordi nami c e,de schise.Ele ste,d ea se me n
e a
,a p l
ic ab i
ls ocietăţilo rglob a l
e
concret-i sto rice,f iec ăe stev or bad es ocie tăţilen ord-a me ricană,v est-europ ean ă,b alcanic ă
,
arabăs aue st-as i
a t
ic ă.
Con cep tuld es is
te ms oc iale xp rimăf o arteb i
nec on juncţi
aad ou ăp erc
e pţiia n tagonis t
e:
ped eop a r
te ,p e rcep er eaf e nome nu l
uiî nu nitateaş ic oerenţas a:s i
stemp ol i
tic,s istem
educ a t
iv,s is t
e me c onomi ce tc.;ped ea lt
ăp arte,pe r
c ep ereaf enome nu l
u iîni n t
e r
ac ţiun i
les ale
interne,î ntrec ompon en tel
ea c ti
v eac ăro rr ez ult
a ntăe st
e:j ocula ctorilorp oli
tici,a cţiun ea
factor i
lore du ca ţ
io n al
i,me canis mulc ereri
iş io ferteip ep iaţă.Jean-Lo uisLeMo ign ea p r
ecia ză
căpr i
nb iva lenţ aîn treg uluiş iapă rţ
ii,au n ităţiiş iai nt era cţ
iunil
o rmu ltiple,ac omp oz i
ţi
eiş ia
compo ne nt e l
or ,n oţiun ead es istem ade ven ito pe raţion alăş ifecun d ă,c apab i
lăs ăd es cri
eş is ă
mod elezenunuma if en ome ne lec ompl icat e,da rş if enome nel
ec o mp l
e xe.Ac estec alit
ăţia l
e
sist
e mu lui ,l ac ares ea d aug ăpr acticaul time lord ece niidea n a
lizăs istemi căl -au condus pe
cerce tăt
o ru lf r
a nc ezl ac o n str
u ireaun uimode ls o ci
o log ica lsist
emu lui general.
Con cep tulde„ si
s t
e mg e ne ral”,aratăLeMoi gne ,po atefid ega j
a tp rinc on j
u ga reaad o uă
proc ede ed emod elareaf enome nelo rc omp lexe:mo de lar
eac ib ern eticăş ic eas tructura l
-
func ţiona l
ă .Cua jutor ulc onc ep tel
o rde„ me di ua ctiv ”ş i„ proie ctt e l
eo l
o gic”,mo dela rea
ciber neticăp u neî nv a l
o a r
ef in alitat
e as i
ste me lo rs oc i
a le.Lar ându ls ău ,mo d elareas tr
uctu ro-
func ţiona l
ăs coa teî ne vid enţă dou ăc omp one ntei mp ort
antea leo ricăruis istems oc ial
:
„func ţi
a ”ş i„ t
r an sforma rea”( de venirea).Dea ce ea,mo d elulunuis i
stemg ene raltre buies ăi a
înc on sid era ţi
e ,ped eopa rte,f unc ţiaşit r ans forma reaf enome nu luimo delat,i a
rp ed ea l
tă
parte ,me di ula ctivî nc ares ee xprimăa c estaş ip r oiectel
ep rinc a r
ee stei d e ntif
ica bil
.
Inseparabilitatea acestor patru conce ptead usl ac o nc ep tualizar
ea„ sistemu luig e nera l”,înţeles
ca reprezentarea unui fenomen identificabil prin proiectele sale într-un mediu activ, în cadrul
cărui afu nc ţione a zăş is et rans formăt eleolog ic .
Jean-Lou isLeMo ig nea reş ime rit
uld eaf iima gina toş coa l
ăac o mp lexităţi
ipr ogres ive
amod elă ri
is istemi ce.Ce lenouăn i
v eluria lea ces teias untc ar
a cteristicil
ef u nd ame ntal
ea l
e
sist
e me lo rc o mpl e xeş i, totoda tă ,alemo del ulu is i
stemul u ig ener
al:

9
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

1) Sistemul este identificabil;d isp unâ n dd eope rcep ţi

emi nima lă,mo de l
a torule stec onştient
d ef aptulc ăf en ome n ulpec areî lmo de l
eaz ăs ed ifer en ţ
iazăp ep ro priuls ăume d i
u .
2) Sistemul este activ;f eno me n ule step erc
e pu tto cma ip entruc ăe stea c t
iv;s et rec e
,a stfel
,
d elac on c epţiaa ns amb lul uiî nc hisl aa ceeaa„ cu ti
e in eg re
”s imb o l
izân dp roc eso rulactiv.
3) Sistemul este regulat;p e ntr uaf ii de nti
fica bil
,f e no me n ultre buies ăpr ezinteoa numi tă
regularitate.
4) S istemu ls ei nfo rme az ăas u p rap ropr iul
uic omp orta me nt; regula fiind, sistemul produce
de manier ăe n dog en ăi nf o r
ma ţ i
iş is istemed es imb olu rip r
inc are-şia sigurăa u toreg l
area .
5) Si stemu lî şide c idep r
op riu lc ompo rtame n t;c apa bildeat ra t
ai n forma ţia,s i
s t
e mulpo ate
trece la elaborarea propriilor decizii de comportament.
6) S i
stemulme mor ize az ăi nfo r ma ţ
iile; pentru a elabora decizii, sistemul are nevoie de
in f
o r
ma ţiime mo r i
za t e,s toc ateî n tr-un subsistem specializat.
7) S istemulî şic oor do n eaz ăd e c iziile;c omp le xitateap rob leme lorş imul tit
u dine ad ecizii
lo r
,
înt imp, obl igăs ist
e mull ac oo rd on are aacestora.
8) S i
stemuli mag in eaz ăş ic on c ep eno id e
c i
z iip os i
b ile; un sistem social este capabil sau
n uma idec oo rd ona r eap ropr iilorde cizi
i,da rş id ei nov aţies ocialăp rini ma ginarea
sol uţ
i i
lora ltern ativeş ic re are an oilorf ormedea cţiune .
9) Sistemul complex este teleonomic;e le st
ec ap abils ăp roiecte zeş is ăf i
n ali
z ezepr og rame
d ea cţiuneî nme diis o c ialec ompl exe. „Dinmome ntulî nc a rec on sideră mo rgan i
z aţi
ac ao
c onjun cţieau n eis truc tur is ta bilec uu npr og ram –scrie Jean-Louis Le Moigne –trebuie
săoi n t
erpr etămî nr a po rtc up ro iec t
e leprinc aree as ej usti
ficăş inuî nr a po r
tc us tructura
stab i
lăc areode scr ieî nf iec aremome nt.A p i
lotau ns istemo rgan izatn uî ns e
a mn ăa
a cti
vas t
r ucturiles ale ,c iag irapr oi ectelea cestuiaî nt imp .Ac t
iv i
tăţile sale în mediu nu
p otf iîn ţ
e lesede c âtc ai n ter ve nţiif inalizate,e şa lon ateî nt imp .Mo d el
a reaf ruc t
u oasăa
c ompor t
a me nte loru n uio b ie cte s tep o si
bilăa t
u ncic â ndner apo rtăml ap roiectelea cestuia
12
şinul as tructur il
es a l e”.
Prin modelul sistemului general propus de Jean-Louis Le Moigne s-a intrat într-on o uă
faz ăas is
te mis mul uis ocio log i c,unac areî ncear căd e păş i
re af un cţi
o nalismu l
u ip arson si
anş io
de sch iderema ima res p reî nţ eleg e reapr o ce
se lore ntrop ice ,d epa rt
ed ee chilibruls t
atic.Pe
ac eastăl inies eî ns crieş imod e lu ls istemi ciis o ci
a lee l
a bo rat
,r e lati
vr ecen t,d es o ciol
o gul
francez Jean-Cl a ude Lu g an. Cr e şt
e reac omp lexită ţ
iiv ieţiis o cial
eş ia b ando narea
raţiona me ntu luid et ipc a uza ll ine a rA  B  Ca uf av or i
zata pariţi
ad eme rsuluis iste
mi c,
ap reciat„ ma imu ltc au nc a druc o nc e ptu al,unf e ldeme ta li
mb aj,d ecâtc aov erit
ab il
ăt eorie..
.
Es en ţ
i a
l,d inp unc tuld ev e de rea lş tiin ţ
e lorso ciale,p entr ua ce stc adrud ee leme nted iverse,
ested eal umi naf or ma ţiiles oc ialec o nc ret
eş id eaof e riu nc o ntexti ntelec t
u alme nits ă
13
ordo ne ze obs erva ţiil
e ”. Si s t
e mi c as ocialăap us î ne videnţăf orme de c a uza l
itat
eş i
co nd i
ţ i
on ares oc i
a l
ămul tma ie labo rateş ima ic omp lexe .Eas ec arac t
erize azăp r
ind izolvarea
ob iectuluiî nf avo are ar ela ţ
iilo rş ic on side rare
aî n tregu luima imul td ec âtsu mapă rţilor.
Mo de l
uls i
stemi ce la bor a td eTa lco ttPa rson sap re zen tatte ndin ţad eaa n ali
zas ociet
ă ţi
le
cua ju t
oru lc onc epte lorc uu npr o nu nţa tc aracter structuro-f uncţion al:c ultură,n o rme ,v al
o ri
,
rolu ri
,g rup uri,i nstituţiie t
c .Dea ic i
,r isc ulun eia bord ăris tati
c eş id e t
e r
mi n ist
eas ocietăţ
ilor
atâtded ina mi ceî nv iaţas oc ialăr ea lă.Fu ncţion ali
s mulş ie volu ţ
ion ismu l–c onfo rmc ărora
sistemele soci alee vol ue a zăp eba z ap rincipii
lorc re şterii,di f
e renţieriiş iin tegrării–au pus
ac cen tulpee ch i
libruş is tab ilitate .Peop o ziţ
ieo pusăs -ap lasati ntera cţ
ion ismu l.Te nsiunil
eş i
dezec hili
b rel
e s un ti ne re nt e s isteme lors oc iale de o arece ,a preciază r e pre z
e nt
a nţi
i
intera cţi
o nismu l
ui,d isime triil
ee x is t
e nteî n t
rea c estea,p re cu mş id ife r
iteled e ci
z i
iu ma nes unt
prod uc ătoa r
ef ireş t
id e de ze chi libreş ia ntag onis me . At â tf un cţiona l
ismu lc âtş i
intera cţi
o nismu la uc on c ep ute chi librulş id ez echilibrulp rinc e eac er ep rezintăa cesteaî n
me canic ă;ec hilibrulc as t aredeor din e,ia rde ze chilibru lc as tared ed ezo rdine .„No uls i
stem
en tr
opi c”,di nc eînc ema ic onv ing ă torî nu lti
mi i10 -15a ni ,înce arcăd epăş i
reaa c estuimod el
alo po ziţ
ieie chilibru–dezechilibru tr a nspusme c an i
cd inme can icac lasicăî ns ociol
o gia
co ntempo ran ă.Î na ces ts cop,e la a simila t„ lecţia”c elu id e-al doilea principiu al
termodi na mic iiş iai nt e gra tî n mode lă r
iles alen oilet e or
iia su pras tăril
o r„ d epa r
ted e

10
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

echi li
b ru”,t eoriic epr iv i
le giazăs tud iulmi şcărilors o cia
le,a lt ens iunilor,c onfl
ictelo rş i
de zec hili
bre l
ord ind i
feriteleme di ia les oc iet
ăţiic ontempo rane.
Un sistem social este o organizare tinzând, în timp, conform principiului al doilea al
termodi nami cii,c ătreos taredede z ord i
n ec resc ândă.Co nforma c eluia şiprincipiu,numi tş i
prin cipiulde grad ăriiene rgie i
,î nu niv ersulc uno sc utde zordinean up o ated ecâts ăc r
ea scă ;o r,
istoriaun i
v ersuluipa reaa r ătaoe vol uţiec ătreo rg anizăridinc eînc ema ic omp lexe:n u cl ee,
atomi, molecul e,c elul
e,o r ganis me ,o rg anizaţi
is ociale.Def apt,c âş t
igu r
ilelo cali
z ated e
org ani zares ef acp ri
n„ pompa rea ”e ne rgie
iş ii nforma ţi
ilord ine x teri
o r
,f aptc ea tra g e
cre şt
e reae ntropie ig enera l
e .Exi s t
ă ,de ci,înuni v e r
s„ insu l
e”d i
nc eî nc ema iordo nate, mai
org ani zat
e,î nt i
mpc eu ni ve r
s ulî ns uşie sted inc eî nc ema id ezorg an i
z at.Ac eastaîn seamn ă
că,d ef apt,las ca ras i
stem +me diu,e ntropiag e ne r
a l
ăc reşte.Pr incipiu le ntr
op i
eid efine şteo
ev oluţ i
epr oba bilă,a ş
ac uml eg eanu me relorma r
id efi
ne şt
es tareap ro ba bil
ăau nuis i
stem.
Pe ntruuns i
s te
ms oc ial,a tâte c hilibru lstabilc âtş id ez
or dineaa bs olutăsu ntstăril i
mi tă,
pre supun ân de galit
a t
eaş io mog eni t
a teat u t
uro re leme ntelorc o mp on en te.Laf elş io rdin ea
pe rfec t
ă,a dicăp erfectad i
f erenţier eae leme ntelo r,esteoi po tezăl imi tă.Î na cestec on di ţii
,
sch iţ
a reaun orpr incipiia lepa radig me ie ntropiceî nsoc iologied ev inen ecesară.Înc o nc ep ţia
lui Jean-Cl audeLu gan, aces tep rinc ip i
ia rf iurmă t
oa rel
e :
1) Orice sistem închis compus dintr-o po pu laţi
en ume roa săt ind e,î n mo ds po ntanş i
ire ver
sibil,c ătrestaread ec e ama ima rede zordi ne.
2 )Nue xist
ăn ic iode ro ga red efini bilăş imă su rab i
lădel aace stprin cip i
u.
3 )Da căuns i
ste me stede sc his,c e eac ee st
ec a zuls ocietăţi
is auu ne io rganizaţi
is ociale , el
p oatec âştiga or dine e x t
răg ând d i
ne xt
e rior,d in me diu ls oc ialî nc aree v olue a ză,
n egentrop iane ce s
ară ,d ara ce astan ue stec on trarlegiien t
ro pieicr escâ nde.
4 )Cuc â
tu ns i
stems oc ials auoo rg an i
z aţi
es un tma ii zolate,cua tâtma ip uţ
ins untc ap ab ile
a ceste
as ă-şime nţi
n ău na numi tg radden eg entropie,a dicăd edi feren ţ
iereşio rgan iza re;
îna cestec o ndiţii
,c ua tâ tde v ine lema if rag i
lef aţădeo ricep erturbares aua g resiu n e
e xogenă .
Da căa plicămp ri
n cipiu ln eg ent rop i
ca lin for maţieiî nv iaţas o cia l
ă,a ratăJe an-Claude
Lugan, s-a rp ute amă surag r
a du ld eor din ea lun uis i
s t
ems oc ialc on formu rmă toarelort rei
dime ns i
unia les ch i
mb ării:
1) c a l
it
ativă,s e si
z at
ăc ua j
ut orulv ariab il
elornomi nalec emă soa răd if
erenţiereas i
stemu lui
în grupuri sociale prin r e ferin ţ
ăl av â rst
ă,s e x,religiee tc.Î na c estec ondiţiiordi ne as e
c onfun dăc ue t
eroge nita t
e a.Ac ea stae steod ime nsi
un eor izonta l
ă ;
2) c antit
a ti
vă,s e siza
tăc ua ju t
o ru lv ariab i
leloro r di
na l
es auc ardinalec emă so ar
ăd ifere nţ ele
de statut dintre indivizi iun uia nsa mb lus oc i
a l.Ac ested i
fe renţes us ceptibi
led ee xp ri
ma re
g radualăs eî nscriuîn tr-odi me ns iun ev ert
ic ală;
3) c onjun ct
u rală,î nf un cţiedel o c,t imp ş iv itezami şcăriis o ciale.Un p ro cess oc ial
oarecare, o stare de ordine –dezordine este o desfă şurareîns p aţi
u -timp.
Pedea ltăpa rte,s ec o nstatăc ăe xistăî nun i
vers,ma ia l
e sî nc e lso c
ial,p el ân g ă
info rma ţi
ao rganiz atoare,ş iin for ma ţiede zorga nizatoare.As t
ă zitreb uies ăs er ecuno ascăd in
ceî nc ema imul tc ă,deş ir ămâ nî nr a portu r
ia nta gonice,or dine aş id ez ordinea„ coope rea ză ”
pe ntruo r
ga nizare au niver s
ul u ia nima tş ic ă,îna cestec on di
ţii,fen ome neled ezord onates u nt
necesare producerii fenomenelor organizate.

NOTE

1. Walter Buckley, Sociology and Modern Systems Theory, Prentice Hall, Englewood Cliffs,
New Jersey, 1967, p. 39.
2. Dic ţ
io nard es ociologi e,c oor don at
ori:Că t
ălin Za mf ir
,La zărVl
ăsceanu,Edi
tur
aBa b e
l,
Bucu reşt
i,19 93, p. 552.
3. Henri Janne, Le système social. Essai de théorie générale,Éd i
ti
onsd
el ’
Inst
it
utdeSoci
ologie
del’Un iversit
éLi b red eBr uxel
l es,19 68
, p.67,p .68-69.
4. Jean-William Lapierre, L’ an alyse de s yst
è me s.L’ appl
ic
ati
on aux scie
ncessoci
ales,
Syros/Alternatives, Paris, 1992, p. 23.

11
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

5. Ibidem, p. 66, 68.

6. Ibidem, p. 159.
7. Yves Barel, Le paradoxe et le système. Essai sur le fantastique social, 2-e édition, Presses
Universitaires de Grenoble, 1989, p. 19.
8. Talcott Parsons, The Social System, The Free Press, New York, 1951, p. 3.
9. Ibidem, p. 5-6.
10. Henri Janne, op. cit., p. 9.
11. Ibidem, p. 62.
12. Jean-Louis Le Moigne, La théorie du système général. Théorie de la modélisation, Presses
Universitaires de France, Paris, 1984, p. 189.
13. Jean-Claude Lugan, La systématique sociale, Presses Universitaires de France, Paris, 1993, p.
8-9.

12
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

1.2. Structur
a,s
pec
ifi
culş
ifunc
ţional
it
ate
asi
st
emul
uipol
it
ic

Pâ năl ami jloc uls ecolu l

uia lXX-l ea,ş t
iin ţ
ap oliti
c ă,a deseo r
id efinităş tiinţas tat ului,a
fos td omi n atăd et rad iţi
aj ur idi
c-i nstit
u ţ
io nalistă.Pl asa tăs ubt utelad rept ulu ic on stitu ţional,
ştiinţapo l
iticăs el i
mi tal ad esc r
iere aş ic ompa rareain stituţii
lorma ril
o rs tatec o ntemp or ane.O
primăr eacţief aţăd ea ceastăor ien t
a rea uc ons tit
uit-o,î np eri
oa dai n terb eli
c ă,ma ni fe stăril
e
psiho log ismul ui ş i be hav iorismul u ia me ric an, c e ntra t
ep ea na li
z ac o mportamentelor
ind ividu aleş ico l
e ct
iv edi nv iaţapol it
ică.Da r,a numi tef e nome nes ocial-p olit
ic eş iec ono mice
dei mpor t
an ţăisto r
icăa păruted upăa ld oilear ă zboimond i
alîn cep eaus ăr idiceu nn o ut i
pd e
prob leme .Apă rea u
,a stf
e l
,pr o ble me lep o lit
iceg lob aled ei mp ortan ţăg eo -st rate gică
.
Exp l
ic areaş iîn ţ
e le
g er eaa ce st
orpr oblemed eunt ipn o us oli
c it
auon o uămo da litated e
an alizăac ompl exităţiisoc i
a leşipo liti
c e.Ana lizas i
s t
e mi căîşifă cea,a s t
f el,intrare aî nş tiinţ
a
po lit
ică .
Ana li
z as i
stemi căac un oscuto p rimăd ezv olt
a reî nş t
iin ţ
ap oliticăp rine l abor area
modelelor teoretice ale lui David Easton, Gabriel Almond, Karl Deutsch, Léon Dion, Jean-
Wi l
liam La p ier
re .Di nc eînc ema iv astş ima ic omp lex,a ns amb lulf a ptelorş if e no me n el
or
po lit
ice ,d arş ic elali n f
orma ţii
lorş ic u no şt
in ţel
o rştiinţificed esp rel ume ap o li
ticu l
u in uma i
pu teauf ia bor datec aos impl ăc ole cţied ee l
eme nteju xta puse, l
ipsited ec or el
a ţi
i.Sei mp un ea,
îna c estec ond iţii,a pa ri
ţi
aunuinou mo de lt eoretic o-an al
iti
cc ap ab i
ls ăd es cop e reş is ă
inv estigh ezenoia spe cteş ir eal
ită ţ
ia lep r
oc esua li
tăţiip ol
iti
cu lui,p ec a res ăl ee x p l
i ceşi
interpreteze dintr-ope rspectiv ăsistemi c ă.
Ana li
z as is
teme l
o rp oliti
c eaa pă rutş idinne voi
ar esp ect
ă r
iip ricipiilo rg ând i
riiş tiinţifi
ce
în cunoa ştereap olit
ică .Av emî nv ed erep ri
nc ipiulo bie ctivi
tăţii
: lucrurile nu sunt în realitate
aşac umn ea pa r;p r
in cipiuli nteligib i
lităţiisau al determinismului:r ea li
ta teae stei nt e li
g ibil
ă
prine xp licarear e la
ţiilord e termi nan ted int
ref apte;pr incipiulra ţ
ion a l
ităţii:r elaţii l
ed int
re
fapte sunt exprimabile într-un d i
s cursc oe rent,d eo arecep otf il eg ateş io rd o na teî n
raţiona me nte ,con formr egu li
lorl og icii
.
Înp rivinţac o nst
itu i
riiş tii
nţeip oliti
ce ,trebu ies ăa r ătămc ăp ozitivis mu lc e l
e id e-a doua
jumă tăţia s eco lul
u ia l XI X-l ea a f av orizatd e zvolt
are a i nstituţion ali
s mul u i
,i ar
ne op ozitivismulş if u ncţi
on a l
ismuls e co l
uluia lXX-l eap ea ceeaap si
h olog is
mul uiş i,
respectiv, a sistemismului.
Un prim model sistemico-c ibe rne t
icş ifu n cţ
i o
n alista lpoliti
c ului a fost elaborat de David
Ea sto n.El a bo r
a r
e amo deluluis istemi ce aston ianpr obe ază„ grijas erioa săş is iste ma t
ică”
pe ntruc ons trucţiaun e i„ t
e oriip oliti
c ec a
uz a l
es aud escri
p t
iv eӔ nc o ntextu ld e me r sul
ui
ne op ozitivistd ee ma ncipareaş tiinţeip olit
ic ed et e oriapo l
iticăt radiţion ală,n o rma tivă,
asimi latăc uf i
losof i
ae ti
co-po l
it
ic ă.Pe n t
ruDa vidEa ston ,teorie însea mnă„ o ri
c eg en era li
zare
saup r
o po zi
ţiec a rea firmăc ădouăs auma imu lt
el uc rur i
,ev enime n tes aua ctivităţiv a r
iază
împ r
e un ăîna nu mitec ondiţii.Ot eor i
es a ug ene ralizarel a r
gc on firma tăv af inu mi tălege, iar
1
ace leg e nera l
izăric ea şteaptăs ăf iec onf i
rma tep ri
nn oiv erif
ică ris un tipotezele” . Sarcina
teor i
e ip olit
ic e„ descrip t
iveş icauz a
l ee stea ce ead eai d entif
icau nelea spe ctep artic u lare sau
frac ţ
iun ia les ist
e mu luip oliticc e-is t
auî na ten ţ
ieş i,d ea seme ne a,deac o nstruiunc orpd e
2
prop oz iţi
i,log icle gateî ntr
ee le,ca pabiles ăex plicec es eî n t
âmp lăî nd o me niulc erc et at”.
Sc op ula na l
izeis i
stemi ceî nş tii
nţ a po l
iti
c ăe stec ons t
ru cţiat eor etică,e l ab ora r
ea
ex plicaţiil
orş ii nterpre t
ărilorpr ivin df un cţi
o n areas iste me l
orp olit
i ce.Te o rias iste mi c ăc e
ab ord eazăc o mp lex i
tate area lit
ăţiipo litice,cre deDa v i
dEa ston,n ut r
e bu ies ăo mităc arac ter
ul
din ami c,g loba l,un i
fic ator,da rş ipe cel modelator-simplificator al teoriei sistemului politic.
„Sa rc i
nat eorieie ste,î naintedet oa te–scrie politologul canadian –aceea de a simplifica.
Fă cânda ceasta,oma rep arteat ex t
ur iiintuitiv eş ie mpi riceac omp orta me n tuluis o c iale ste,
într-o pr i
măe ta
p ă,pie rdută.Pedea ltăpa rt
e,î nsăa bo rd areac omp l
e xităţiic uot eo ri
el af elde
co mpl exăn e-arî mp ie dicas ăî nţe l
e gemc omp lexitatea .O t eor iee st
e ,î n ainted et o a t
e,o
ap rox i
ma rei mpe rfectăama seis en sibileauni v ersului,a şacu mî n văţăms ă-l cu noa ş temp r
in
ex per i
en ţă.Cons trucţiat eore t
ică,poa tef ia dă ug at
ăc omp lexităţ
iip emă su răc ed ev e ni m ma i
fami liarizaţic umod elelel imi t
ate ,d ezvol t
atei niţ
ial.Da căd orims ăc ău tămu nmo delc e
co piaz ăs i
s t
e mulpo litic,atunc ic elma ie xacte stes istemu lpoliticî nsuş i.Ef o rt
u lpe n truane

13
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

înd epă rtadea c east

ăc once pţiec ondu cel au nmo de lt eore t
icb az atp eos elecţieju dici oasăa
3
va riabilelorc ec ont
ribuieî nma ni e rac eama ie con o mic ălaî n ţ
eleg er eas istemu l
u i
.”
Dup ăDa v idEa st
on,t e oriil
es eî mpa rtî n:1 )g ene ral
iz ărising ula re;2 )t eorii(ge nera li
zări)
pa rţi
aleş ideî nti
n derel imi tat
ă ;3)t eoriig e ner ale.Apa ri
ţiau n e it eor iig ene r
aleî nş ti
inţ
a
po lit
icăe ster e si
mţ i
tăc aone c e sit
a te.Conc epu tăc aot eoriec au zalăc e„ cautăs ăe xplic
e
func ţi
o n areas i
s t
eme lorp o li
ticeî nt o t
a li
ta teal or ”,t eoriag enera lăî şip ro pun eu r
mă toarel
e
ob iective:1)„ sta
b i
lireac ri
te r
iilo rd ei de ntifi
c areav ariabilelorn ece sarea nalizeit uturor
sistemelor politice; 2) precizarea raporturilor dintre respectivele variabile; 3) atingerea acestor
4
obiective printr-una ns ambl udeg en eralizăr icoe re ntec ore l
ateju dic ios.”
Po litolog ulc anad i
anp ro pu n ed e z
v olta r
e aa n umi tort i
pu r
iş if ormea l
et e ori
e ig e neral
e
prin corelarea într-uns i
s t
em deg ân diread ivers elorg ene r
a l
izăriv izânds ectoare izolate ale
vie ţi
ip olit
ic e.Peba zai nv ent arie rii,c orelă ri
i,i n tegrăriic u noştinţe l
o rş ig ene r
ali z
ă r
il ord i
n
dife ri
tez on ea lev ieţi
ipo litice,s -a rp ute apr o i
e ctau npl anc a pabils ăf u rni zezes uge sti
ip entr
u
oe v e
n tua lăt eo r
iep olitolog icăc ua plicab il
itateg enerală .Da r,c aî nma joritat
e aş tiinţelor
soc ial
ee xis t
ăo „ gravă pe nur ied eg e ne r
a li
z ări”,ma jorita
teae fo rturilord ec o ns t
rucţi
e
teor et
ic ăr ămâ nâ ndl an ivelult e or i
e ipa r
ţiale.„ St iinţeles oc i
a l
e,î ng en era l
,ş iş t
iin ţ
ap olit
ică,
în particul ar,s unts ă raceî nc erce tăric umu l
a tive .Exi stăe xt r
e md ep u ţ
ineg ener ali
zări
posedând, într-omă surăs uficien tă,a mp loa reş is e mn ifi
c aţiep entr uc an o isăp utemc o nstrui
peba z al orot eorieg ene r
a lăd ot atăc uunmi n i
md ec oere nţălo gic ă..
.Da r,p aşima imod eşti
suntt ot uşipo sibil
i,pa şic are,da c ăv ora v eas ucc es,a rde schidec a l
eap rogrese l
orma j
oreş i
ex tremd er ent a
bileî nd i r
e cţiat e orieig ene ra l
e .Ac eş tip aşi,r epr ez i
n tăe fort urip entr
u
5
co nstruire aun u icadruf ecu ndş iv as tdec on cep t
e , nece sara na l
izeis i
steme lorp o l
iti
c e.”
Con ce ptelea vansated eDa v i
dEa s t
ons er e fer ălad o uăpă rţia naliticd istinctea lev ieţ
ii
po lit
ice :a ctivi
tă ţ
il
ec es ed e rulea zăî ntr-uns i
stemp olitic,a dicăfu nc ţii
lep ol i
ticeîng en eral,şi
ma nieraî nc area cestea cti
v it
ă ţi-fu ncţiis u nte xe cutate,a dicăs t ructu raş ipr oce sel
ev ieţ
ii
po lit
iceî nc alit
a t
ed emo dur ipa rticu lared ee xpr esie.An a l
izac on c ep t
u alăn utre bu i
es ăd ucă,
însă ,lan e glij
a reasaue v i
tar eap r opo ziţ
iilort eo r
e ticeş iag ene r
aliză rilorc ep otfia c c
e pta t
ec el
pu ţinc a„ sub produ se”a lec erc etării.
Mo de lullu iEastonp resupu nec ăi n t
era cţiunilepo lit
ic ed i
nc a d rulu n eis ocietăţic on sti
tui
e
uns istem dec ompor tame nt e.Vi aţap oliticăe s t
ec o ncep utăc au ns istemd esc hisşia da ptabi
l,
un sistem de comportamente inserate într-u nme diul aa lec ăruii n fluen ţer espe ctivuls istem
rea cţi
o ne ază .Fi nalit
a t
e a di feri telor s i
s t
e me de c omp ortame nts oc iale stes a
tisf acere
a
va riat
e lorc e r
e rialep ersoane lorş ig r up uri
lo rc ec ompunos ocietate .Po stulatulp resup u saici
este acela c ăt o at
ea cţiunileuma n eu rmă re scp roc urareav alorilor .Cu v ântul„ va loare ”e st
e
înţe l
esî ntr-un sens larg –or ic el u crude zirabilp en t
ruf iinţ
auma n ă ,c ev ane cesa r,u ti
l,
ag reabil,s auc evaof e r
inds ecu ritatepe rson al
ăs aud eg ru p
,p r esti
g iu ,i nfl
u enţă,p lăcere,
on oa r
ee tc.Di versi
tateav alor ilore st
ea loc atăp ersoane lorş ig rupu rilorp rini nterme diul
dife ri
telo rs istemea les ocietăţii.Si st
e me lei ntern e,a d icăa lea celeia şis o ci
e t
ăţ i
,c o mp un
mediul intra-s ocietala ls oc ietă ţiir e spec tive.I nc l
uz ând a nsambl urile de comportamente,
atitudin iş iid eireunites ubnume ledee con o mie ,c u l
tură ,structu r
ăs oc ială,s aup e rson alit
ate,
ac estes i
ste mef uncţione azăî mpr eu năc us istemu lpol i
tic.Î ntr-os oc ie t
ated ată,s isteme le,
altele decât sistemul politic, constituie su rs an ume r
o aselori nflue n ţ
ed e oarec ee lec ree azăş i
mod elea zăc ond i
ţi
ileî nc ares i
s temulpol i
ticî ns uş itrebui es ăf unc ţion ez e.Si steme lee xter
ne
ce compun mediul extra-s oc i
eta ls un ts it
u ateî na faras o ciet
ăţiid ate.Ai c ia paros e ri
ed e
componente ale soc i
e t
ă ţ
iii nt ern aţio na l
e:s isteme lepol i
tic,e co n omi c,c u l
tural,s o ciale tc.
Împr eun ăa c ested ouăc a t
eg or i
id es isteme( intra -so ciet
a lş iextra -societal), atunci când sunt
situa t
eî na faras is
temul u ip olitic,f o rme az ăme di ulg loba ld eex isten ţ
ăa la cestui
a .Din acest
me diupr ov inos eri
ed ei nflue nţea supras istemu luip olitic,intră rid ec e r
e rişip r obl
e med e
rez olvat, da rşid eresurseş ii nfo rma ţiin ece sarep r oces el
o rd inint erioru ls ist
e mu luip olitic.
În or i
c es oci
etatee xistăv alo ric en up o tf iob ţin utedecât prin deciziile luate de
au tori
tă ţi
lec apabilesăl ei mpună ,fiep rinmi jloac el egiti
me( l
eg i
timi ta
tec ei mp u neo bli gaţi
a),
fiep rinmi jloa cef i
zice( coe rciţiep r i
nt eme reş if orţă).Va l
o ril
er e
p a rti
z atep rinmi jl
o ac
e
autoritare, legitime sau fizice, sun tv a lorip o l
itice. Re pa r
tiţiama t
e rialăş imo ral
ăap ers
oa nelor
şig r
upu r
ilo rdis cr
imin ate;r epar tizar eas arc inilorş iob l
ig aţi
ilorlan ivelu lîn t
reg i
ic ol
ec tivit
ăţi

14
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

po li
tice;a s i gur areac a dru luileg alp ent rup rote cţiep oli
tică, sec uri
tates oci
ală ,să nă tatef izi
căş i
me nt ală;e x e rcitareal ibe rt
ă ţ
ilo rpu blice ;a pă rareac ontraa gr
e siun i
is trăin e;î n văţă mâ ntul
gra t
uite tc .nup otfia lo ca t
ed ecâ tp rinmi j
lo acea utoritare.„ An sa mb lu lint
e racţiu n i
lor,a bstras
din totalitatea comportamentului social, prin care valorile sunt alocate în societate pe calea
6
auto ri
tă ţ
ii” ,c ons ti
tu i
es istemulp olitic.Elv anu anţade fi
nir eas istemu luip oli
tica rătâ ndc ă:
„ana lizas i ste mi căav ieţiipol iticepr esu pun ec once pereap roce selorp olit
ic ec as ist
e me
dinamice, un mod de a înf ăptuic ev a,ş in un uma iu na ns amb l
ud ef enome neî ni nt
e racţi
u ne .
Proc ese les is t
e mul uipo liticpr od ucov a r
ietatedei e şirisauoutput-uri, denumite în general
po li
ticip u b lice.Ce e ac el edi fe renţ iazăpea cestead ea lt
ep r
o dus es ist
emi cee stef a ptulc ă
ma joritate ame mbr ilorune is oc ietă ţilec ons i
d erăc elma iad e seac on strângă toare.Ca p acitatea
deap rod uc eoa seme ne aa tr
ibu irei mpe r ati
v ăd ee l
eme n tev alorizate ,iatăc ed istin ges istemu l
7
po li
ticdea ltef e lurid es isteme ”.De ci,î nc o nce pţ
ial uiDa v idEa s ton,„ a
lo ca reaa utor i
tarăa
valor i
lo r”î ns o cietateag lo balăc o nstituief i
n alit
a t
eas istemu luip o lit
ic.To atev a ri
ab ilel
ed e
ieşirea les i ste mu luip o liti
cs unt , înf o nd ,div ers ea l
ocă ridev alori,d istri
buţiiş ire d is
trib uţ
iid e
veni turiş iop ortunită ţ
i.
Înp riv inţ av aria bilelord ei nt r
a rea les iste mul uip oliti
c,a t
âtd inme di
u li ntra -societal cât
şidi nc ele x tra-soc ietal,e lp rime ştec ererilep olit
icea lepe r soan elors a
ug rup urilo ra lec ăror
interese ,pr e ferinţe,a s piraţiinupo tf is a ti
sfă cutepr inf u ncţion ali
ta teaa l
tors iste mes ociale .
Ră mâ nes ol u ţiapo lit
ic ăaa loc ăr i
ia uto rit
a r
eav alorilor,a d i
căî nc ercar
e ad es a t
isfacerea
cerer i
lo rp r ini n terme d iula utori tăţiis istemul uip oliti
c .Dee xemp lu,p rob lemal oc uinţelor
po atede v e n iop rob lemăpo l
it i
c ăa tun cic ân ds ist
e mu le c on omi cnur eu şeştes ăs atis
fa că
cerer eadel oc uinţede cen t
el aunpr eţr ez on abil.Îna ceas tăs ituaţie,c ere r
ilep oli
tices unt
formu lateş ic omuni c at
ea uto rităţilorp oli
tic e prin di feri t
ec a na l
e :so licitărip e rsonale ,
rev end icăric ole ct
iv e,pe ti
ţii,ma nifes t
aţiie t
c .Ce r
erilef ii
n dn ume roa s
eş id ive rse,s istemu l
po li
ticl ef i l
tre azăş io rd on eazăl ai nt rare.Ea stonnu me şt
e„ gard i
e niis i
ste mu lu i”a g enţiid e
fil
trajş ir edu c ţi
eac ererilor.Exi stă,dea se me ne a,sit
ua ţiicân dc e rerileformu lated eunnu mă r
ma red epe r so an e,subof ormăv iol entă,a uoş an săma ima red eat rec edin colod efiltrel
ed e
selec ţ
ied ec â ta ce l
eaf or mul at
ed emi no r
i tăţ
it imi de.
Ce eac ec ompl ic ăş ima imu ltjo culp olit
ice st
ef aptulc ă,î nma jo rit
ateac az ur ilor
,c ererile
po li
tices u n tn un u ma id i
v erse ,d a rş ic o ntradictorii.Co ncuren ţai nter eselo r,c i
o cnirea
orientă ril
o rd o ctri
na reş ip rog rama tic ea l
epa rt
idelorpol i
tic eş ig ru pu r
il
o rd ep resiu ned a u
conţ inuta nt ag oni smul uii d eolog ic o-politic în care actorii politici folosesc un arsenal variat de
mi jl
o ac e,del ac omp romi sulne g oc iatlav iole nţas i
mbol icăş if i
z i
c ă.Re zo lvare ac on fl
ictelor
din t
rep atrona tş isind ica t
e ,ac on flictelo rte r
ito ri
ale,e tnice,s ocia l
e ,c onfesion alee tc.s ol
icită
soluţiiles is temul uip o lit
ic .As tfe ls er ealize azăd istribuţiaş ir e distr
ibu ţiav e niturilorş i
op ortun it
ă ţi l
orc ua jut oru lin s
tr ume nt elord ea utori
tatea l
es istemu l
u ip oliti
c.Di np un c
td e
vedere sistemico-c ibe rnetic,s olu ţiiles istemu luip olit
ics untv ar
iab ileledei eşirea lea cestuia .
Pel âng ăc e re ri
,s istemulpo li
ticpr ime ş ted inme diuli ntra-s oci
e t
a lş id i
nc ele xt ra-societal
sus ţ
ine rima ni festeş ila t
e ntea lede c izii
lo rş ipol it
icil
o rs ale.
Sis t
e mu lp olit
ice stes u pu sn ume roas elori n f
lue nţe,t e nsi
u niş ip ertu r
b aţi i
.Pe ntrua
rezista, siste mulpo litict reb uies ăî n d epline asc ădo uăf unc ţi
ii mpo rtantec e-l disting, de altfel,
dec e lelaltes i
s t
e mes oc iale:r epa rtiza reav alorilorîns o ciet
a teş iimp un er
eaa ce ste irep art
iză r
i
caob ligator iep e ntruc e ama ima repa rteame mbr il
ors o cie
tă ţii
.„ Di na cestmo tiv ,a cested ou ă
trăsăturis p e c ifi
c e–d istrib uţi
av al or i
lo rî ns oc iet
a t
eş if recve nţar elativăar esp ec tăriiac estei
distribu ţi
i–sunt v ar iab ilelee se nţia lea l
ev ieţiip ol
itice.Îna f
a ral or,nupu tems pu nec ăo
soc i
e t
a tep os e dăv i
a ţăp o li
tică.Şit reb uies ăa dmi tem,a i
ci,c ăn icios ocie
ta tenup oatee xista
fărăs istem pol iti
c...Un u ld i
nmot ive lei mpo rtantepe ntrud e finireav aria
bile lore s enţialee ste
ace l
ac ăr e spe ctivelev a riabileof erău nmi jlo c,u ni nd iciup en t
r uas ta bilic ândş ic um
per t
ur baţiilec ea cţion eaz ăa su pr au nu is istemî lpu nl aî n cerca r
e .At uncic ândot en s
iun e
ame ni nţăs ăî mp ing ăv a riabilelee sen ţial
edi nc olod ez on an or ma l
ităţii, s
ist
e mu lp o li
ti
ci n t
răî n
zonac r i
tic ă. ..Pr ob leman ue ste,î n să,a c eeadeaş tid acăv ariabilelee s
en ţial
es u ntp r ez
e nte
sauda c ăa uî n cetats ăe xiste.Es tepo sib i
lc ae les ăf if ostn uma imo di
fi
c a t
eî n tr-oa numi tă
mă su ră,a tun cic ânda uto ri
tăţiles un ti nc ap abiles ăi ad eciziis aus ăl ef ac ăa c c eptatec uo
reg ularitatea bsolută .Î na seme ne ac irc ums ta nţe,v ar i
abile lee se nţialep otr ămâ neî ntr-o

15
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

oa rec aremă sur ă,î nz o nanor ma lăd ef u nc ţ

io na re..
.At â ttimpc âts ist
emu lî şip ăst
rea ză
v ariab ilelee sen ţ
ia l
eî ns ta redef un cţion areî ni nterio r
u lac eeac eamn umi tz onăc ri
tică,s e
8
po ates pu nec ăs istemulpe rsistăî ntr-u nf els aua ltu l.
”
Pe ntruar ă spun del apr o blemac erer i
lorş is usţinerilorc ă t
res istemu lp olit
ic ,Da v id
Ea sto ni n t
ro duc ev a r
iab iled el eg ăturăî ntres ist
e me ;a ce steas unts chi
mb uril
eş itranza cţi
il
ec e
trav er seazăf ron tiereles i stemul uipo liti
c .Sc himb u ril
eş itran zacţii
led intres istemulpo lit
icş i
ce lela l
tes i
s t
emes oc ialei nt r
aş ie xtra-so cie t
alep unî nv al
o a
r ei nt
rările( inputs)ş ii eş
irile
(outputs)s istemul uipol itic,a dic ăc ererileş is us ţi
n erilea cestuia,p ed eop ar
te,d ecizii
le,
sol uţiileş ip oli
ticiles ale,p edea ltăp a rt
e .Si stemu lpol i
ticf un cţ
io neazăc on f
o rmmo de l
u l
uil ui
Da vidEa st
on,c au ns istemc ib erne ti
cc uv ariab il
e led ei ntrareş iieşir
e ,u ns istemc e -şipo ate
au tor eglac o mp o rt
a me n tulp ri
n pr e lucra reai nfo rma ţiil
o rc e-i p ar
v i
nd i
n me diud atorită
bu cle lorder e t
ro ac ţi
un e.
Siste mu lp oliticp oa tef i„ stre sat”,f i
ep rintr-une xce sd ec ereri( s
istemu le ste„ deb ordat”),
fie printr-ol ipsăas us ţ
in e rii(s istemu le ste„ conte stat”).Exc esuld ec e r
e r
i,l ar ându ls ău,s e
poate datoraune ic arenţ eapr oc eselo rd ef il
tra js auu n eiin s
u fici
enţeî na locareav alorilor
pr od us edea l
tes isteme .Ac e std inu rmăc azp oa tef iînt âlnitîns ituaţiac r
i zelore co nomi ce.
Du păp răbu şi
reaU. R.S. S. ,depi ldă ,s i
s t
e me l
epo li
ticea len oilorr epu bl
icii ndependente au
fos ti nv adated eunv a ld ec ereriş ip rob l
e me ,p r
o v enindd ins istemule c ono mi c( p
e nu ri
ed e
bu nur i
,ş o ma j,c are nţeî nd istribuţ i
e ,i nflaţie),s istemule co l
og ic( ame ninţărilec up o l
ua rea
nu cle ară ,p oluare ac ud eş eu rii ndus triale),s i
ste mulc ul tural(a no mie,c onf uziei deo logică).
Au tor i
tă ţ
ilep os t
c omu nis t
es edov ede a ui nc apa biles ăr ă spun dăa cestuiv ald ec erer
i.Î nc e ea
cep rive şt
el ipsas usţine rii,a cea stas ema nifes t
ăî nf ormed iverse,î nf u ncţied et ipulş i
calitatea regimului: impopularitatea c on du căto ril
or ,a bsen t
eismu le lec t
or als auv otuld e
sa nc ţion ar
eaa u t
o rităţ
ilo r;ma nife staţiid en emu lţumi re ,a git
aţii
,a tentate,g rev ea l
ef oame i
,
ne supu n er
ec iv i
lă ,i nsur ec ţii
,r ebe li
un i,mi şcărid es e cesiuneş imi ş c
ă r
ir evo l
u ţ
io nared e
contestare a legi timi tăţ
iir e gimul ui.
Fiind un model sistemico-c ibe rne t
ic,mo de lull uiEa stona c ordăode ose bit
ăi mpor t
a nţă
bu cle lord er etro acţiune ,a d icăc onţin utulu iş isen su luire acţii
lorc elorl
a lt
es i
s temes oc i
a l
ef aţă
dede ci
z ii
leş ia cţiuniles iste mul uipo l
itic.Ex is t
ăs ituaţiid ep e rt
urbar eas istemul uipol itic
atunc ic ândoa loc aredev a loripet e rme nl ungn upo a t
edi minu ac reşt
er eace reril
o rp et er
me n
sc urt.Ac eastae steos i t
u aţief rec ventî ntâ l
nităî nc az ulr eforme lore co n
o mi cei n iţ
iated e
au tor it
ă ţi
lepo liti
c ed inţ ărileEu ro pe ic e ntraleş id ee std up ăp r
ăb uşire
ai n st
ituţionalăa
co mun i
s mul ui.De şis ea pr ecia zăc ăr e forme l ep entrup ri
va t
izareas ect
o ru l
u id es tatş i
imp le me ntareae co nomi eid ep iaţăv orc ontrib uil ac reşt
ere ap ro ductiv i
tăţiis isteme lor
economice d ina ce ast
ăz o nă ,l an sare ar e forme l
o rp r
o c apita
listes ed oved eşted i
fi ci
lăd in
mul tiplepu ncted ev ed ere ,ia rpr eţuls oc iala la plică ri
ilord eo s
eb itded u r
eros .
Da v id Ea sto ni ns istăa sup rai de i
ic ău ns istemp oliti
cn up oa t
er e zistad ecâ tp rin
schimbare. Sc h imb area,î ng en era l
,p o atev iz a:î n l
o cu ir
e ac e l
orc ee xerc i
tăa u t
orit
a tea
(schimbarea personalului politic), modificarea programului politic (schimbarea deciziei) sau,
înc r izeleg rave ,s chimb a re ar e gimul uiî n suşi,a dicăr eo r
g anizareac omp letăas istemu lui
po litic( schi mb are ac on stituţ i
eis auc hiarap rinc i
p iuluid ele gi
timi t
ate).Pe n t
ruDa vidEa sto n
me diuls es c hi
mbă ,da rs iste mulpol iti
c ,c aş iv ia ţ
ab iolo gică
,t rebuies ăp ersiste.Pe nt
rua
pe rsis t
a ,eltreb uie,î nsă, săf iede schisş imob il,rec ep ti
vla schimbare.
Pe rsist
e nţas istemu lu ipo l
iticî nt r-unme d i
up erturb ante st
e„ problemac entralăat eoriei
g ene ra l
e Ӕnpo lit
ol ogie,a pre ciaz ăDa v i
dEa ston .
Conform sociologului american Gabriel Almond, inconvenientul definirii sistemului
po liticpr in„ al
o ca r
e aa ut orita r
ăav a loril
o r”e st
eu rmă t
or ul:„ caracter
u la ut
or it
a ralre pa r
tiţi
e i
,
9
aş ac um e sted e fi
n itd eEa ston,n ud iferen ţiazăs iste me lepo liti
ced ebis er
ici,a ntreprizee tc.”
De aceea Almond propune înlocuirea conceptului vag de autoritate cu formula ma icl ar
ăal ui
Ma xWe ber,„ co nstrâng e ref izic ăle gitimă ” ,pec areoc ons iderăa plic
ab il
ăt u t
u rorforme lord e
or ga niza rep oli
tic ăş in uî nmodr estrictivd o ars tatu l
u i.
Ga b ri
elAl monda ve an ev oied eode f
i niţ
iema ip re cisăas i
s t
emu luip o li
tic,suf icien
td e
larg ă,î na celaşit imp ,c a pa bilăs ăc u p r
in dădi vers i
tateaf orme l
o rd eo rgan i
z arep o l
itică:p re-
eta t
ic ă,e t
a ti
că,s u pra-et atică .Î na c estc on text,s ist
emu lpol itice sted efinitc a„ siste
mu l

16
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

inte rac ţ
iu nilo re xisten tînt o ates oc ietăţi
lei n d epe nde ntec eî ndep l
in escf uncţiiled ein t
e g rareşi
ad ap tare( atâ tî ni nt
e ri
o r,c â tş if a ţ
ăd ea ltes ocie t
ă ţi)p r
inr e curge reas aua me n i
n ţareac u
rec ur ger eal aoc on strâng er ema imul ts auma ip uţinl e git
imă .Si stemu lp olitice stes istemu l
leg itimî ns ărc in atc ume nţ ine reaor dinii în societate sau, uneori, cu transformarea acesteia.
Vor bi m deol egitimi tatema ima res a uma imi c ăp e ntruc ăn uv r
e ms ăe xclud emd ind efiniţi
a
no as trăs i
s te me let o tal
ita reac ă r
o rl egit i
mi tatep oa t
ef ip u săl aî nd oială,s isteme l
e
rev o luţiona reî nc aref un da me ntull e git
imi t
ă ţiip oa tef iî nc ursd es chimb a re,o ris isteme l
e
10
non-o ccide nta l
eî nc arep o te xistama imul td eu ns isteml egit
imî nv igoa r
e.”
Pe ntr uGa b r
ie lAl mo nd,„ cons trâ nger eal eg iti
mă ”î nseamnă„ t
ramainput-u ri
lo rşioutput-
urilor ce-i conf erăs istemul uip oliti
cc arac t
e ruls p ecifi
cş ipro pr
iar e ali
tate,pre cumş ic o eren ţ
a
11
siste mi că. ” At â tin trările( ce rerile,r e
s urse le),c âtş ii eşir
ile( dec iz
iile,p oli
t i
cile)s i
s temu l
ui
po litica n t
rene azău tilizareas a ua me ninţa reac uut i l
iza reac onstrângerii legitime. Plecând de
aic i
,p ut e ma p rec iac ăor ic es t
ruc turăs aur e laţi
ee step o l
iti
c ăî nmă suraî nc arev i
z ează
co ns trâng ereas aua me ninţa reac uc onstrâ ng ere ale gitimă ,înc o ord onateles p aţ
iulu ip u bli
cş i
ale interesului general (local, regional, na ţi
o n al,inte r
n aţional).
Struc t
u rileş ir elaţi
iles istemu l
uip oliticde c lanş eazăun l a nţd ei nterdep ende n ţea l
e
po liticu lui,e c on omi cu l
u i,c ultur alulu i
,s o cia l
u l
u ie tc.l an iveluls o ci
e t
ă ţ
iig lobale.Î na ce laş
i
timp ,s u blin i
a zăAl mond ,e xi sten ţ
af rontiere lors is t
emul uip oliticma rche azăp unc t
e leun de
ce lela l
tes iste mes et e r
mi năş iî nc epes istemulp ol it
ic .Fro nt
ie r
e l
ed intres istemu lp o liti
cş i
soc ie tatev a ria zădel au ns i
ste m po liticl aa lt
ul .Î ns oci
e t
a t
e ap r
imi t
ivă ,t r
e ceread el a
ec on omi cl ar eligi osş ilap o liticpo a tefi, îna numi tec a zu r
i,difi
c ilpe rceptibil
ă .Sit otuş i,ch i
ar
şiî nt ribu rilep rimi tive« omn ifunc ţi
on ale»e xistăoa numi tăd e l
imi tareap ol i
ticului.Ga b rie
l
Al mon da van seaz ă„ ipote zac elorpa truc a r
a c t
eris t
icia les ist
emu l
u ip oli
tic”:1 )universalitatea
structurii politice ( „toates isteme lepo liti
c e,i n clusivc e
lema is impl e,d eţinos tr uctură
po litică ”);2 )universal it
a teaf unc ţiil
o rp o li
tice( „toa t
es ist
eme lep olit
iceî nde pli
n esca cele aş
i
func ţii
” );3 )mul tifunc ţi
on a litateas tructu riipolitice ( ” orices t
ru cturăp olit
ică ,inde pende ntde
gra d uls ă udes pec iali
z are,f iec ăe stev o rbades ocietăţilep ri
mi tives aud ec elemo de rn e,e st
e
mul tifun c ţ
iona lă”) ;4 )caracterul cultural mixt al sistemelor politice ( „toates ist
eme lep oli
tice
sunt din p u nc td ev ede r
ec u ltural« mi xte» .Nue xistăc ult
uriş is tructuri« to t
almo de rn eȔ n
sen su lr a ţi
on a li
tăţ i
i,ni cic ultu riş is truc t
u ri« t
o talp r imiti
v eȔ ns ensu ltrad i
ţiei.El ed iferă
co nf orm pr e d omi n a
n ţeir elativ eaune iaa sup raa l
te iaş idu pămo duld ec ombinare a acestor
12
do uăe le me nt e ”).
Nici o societate nu-ş ip oa t
eme nţ
in eo r
di neai nte r
năş is ecu r
itateae x ternăî na bsen ţ
a
stru ctu riipo litice,a dicăamode lelo rle gitimedei nter acţ
iunec ep ermitme nţi
n ereaa ce ste
i
ordini. Manifeste sau latente, continue sau intermitente, structurile politice cunosc forme
va riate .Dea c eea,Ga br i
e lAl monde stedep ă
r erec ăd isti
nc ţ
iac lasicăî ntres ocietăţil
ec us ta
t
şic elef ă răs tate steod i
hot omi er igidăb a zatăp eoc onc epţi
er edu cţi
o nistăc ei d e nti
fică
politica cu exis ten ţaun eis tru cturis pe cializa t
e ,v i
z ibileş ic ufun c ţ
iileîn depl i
nited ea ce asta.
Da r,c er cetă rilea n trop olog iceş ie tnolog iced e mo ns trea zăfap t
u lc ăf un cţ
iil
ed ee x prima r
eş i
ag reg areai n te res el
o r,pr ecu mş ic eledec omuni ca r
ep otf iînd epliniteîn t
r-oma nierăd ifuză
de societate sau într-oma ni erăi n termi t
e ntădes truc turileder u den ie.Oa nalizăs atisfăc ătoare
as i
s temul uip olit
i ca rtre buis ăl oc alizezeş is ăc aracte ri
z e
z eto atea cestef un cţ
iiş in un uma i
pea c eleaî n d ep l
i nit
edeo s truc turăpo l
iticăs pec i
a lizat
ă.Dea ce ea,r eguladec e rcetare
rec oma nd atăd eGa b rielAl mond e s
teu rmă toa rea :„ dacăf u ncţii
les un tp rezen te,a tun c
i
stru ctu rilet re b uies ăe xiste ,c hia rda căl eg ăs imc ug r
eu ,ex pu lzate,a mp ut
e as p u ne,î n
13
un g he relea lt
o rsis temes oc iale” .
Dar, compararea sistemelor politice din punctul de vedere al structurilor specializate nu
estede c âtp u nc t
u ld ep lec are .„ Pe rspec tivaf unc ţiona lă–a pre ciazăAl mo nd–este singura
ca reneof erăor epr eze ntaree xa ctăaun u ip ro cesc o ntin uu.Îna ces tsc op,ar putea fi utilizat un
an umi tn umă rd ec at
e gor i
if unc ţ
ion alep en truc o mpa rar easisteme loro c ci
d en t
alemo d e r
n ec u
14
siste me let ra nz i
tor i
iş ic elet ra diţiona l
e ” .Pe ntrui d ent
ificareac ategor i
i l
orf unc ţiona le,
au tor ula me ric anp ropu n eu ns e td eî ntre b ă
r i
.Fi ecă reiî ntr
eb ăriî ic orespu nd eoa nu mi t
ă
ca teg orief un c ţiona lă.As tfelî ntre băr i
i:„ cu ms unte xp rimatei nter e
s el
eî ns ist
eme l
ep oli
tice
dife rite? ”î ic or espu n def un c ţ
iadee xprima reai nt
e res elor;întrebă ri
i:„ cum s unta g reg ates au

17
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

combinate cererile sau in teres eleî nd i

ferit
es istemepo liti
c e?Ӕ ic or
es pund ef uncţiad e
agregare a intereselor;î n t
reb ăr ii:„ c ume stec omu nicatăi nforma ţiap olit
icăî nsistemep o l
iti
ce
dif erite? ”î ic orespu nd ef un cţiad ec omu nica r
ep ol
itică;d inî n t
re barea:„ cume ster ecrutat
pe rso na lulpo li
ticş iî nc emodi nte ri
o rizeazăa c estar olurilep ol
iticeî ns i
stemep o l
iti
ce
dif erite? ”a pa ref unc ţiad er e cr u tar eş is ocializar e.Îns fâr
şit,c eletreif unc ţ
iitrad iţ
iona l
ede
co nd uc e re po lit
ică:l egi sl
ativ ă( e labor area„ regulii”),e x ecutivă( exec utarea„ reg ulii
”) ,
jud ic i
a ră( r espe ctarea„ regu l
ii” )
.Ex prima r
e ain tereselor,a grega reain ter
es elor,co mu n i
ca r
ea
po litică,r e cru tareaş is o ciali
z a reas un tc at
e goriilef un cţi
ona lep lasated eAl mo n dî nc a drul
intr ăr i
lo rsistemului politic modelat cibern etic,î nt impc e:e l
a borarea„ re gulii
”e xec ut
a r
ea
„re g ulii”ş if unc ţ
iaj ud iciarăsun tc on side rat
ec ate goriif uncţi
o nalep rop rii
i eş i
ril
o rsistemului.
Ga b rielAl mo nda tragea te nţ iaa su pr ap ericoluluis ch e
ma t
iză r
iie xplicaţii
lorînp olit
o l
o gi
e
prin exagerare aspe c i
ficităţi
if un c ţio na l
eaune is aua ltei
ad ins tructuril
es i
stemu luip olit
ic .
Pun â ndp ro b l
e ma„ mul t
ifun cţiona lit ăţi
is tr
uc turiip oliti
c e”e la ratăc ău n uld inp ri
n cipalel
e
ap or turia leş tii
n ţ
e i po l
iticeî nu ltimi i 40 -50 de ani a fost punerea în lumină a
mul tifun cţiona lit
ă ţi
ii nstit
uţ i
ilo rpo l
itic e,a f ap t
u l
u ic ăs o cietăţi
le„ t
inds p re« structuri
15
mul tifun cţiona le»c a res un t,c ui n te rmi tenţe,f ami li
ale ,e cono mice ,religi
oa ses aup olit
ice ”.
Pe nt ru Ga br i
e lAl mo nd pr obl ema mul tifuncţio nalităţ
iis truc t
u ri
i politice se pune din
pe rsp ec ti
v ae v oluţi
e id el as oc ietă ţilet ra
d iţ
ion ale,pr i
nc elet rad i
ţionale,s p res o ciet
ă ţ
il
e
moderne.
Înc eeac epr iveş t
ec aracter ulc ul tu r
a l„mi xt”a lsisteme lorp o l
iti
ce ,con cluzial uiAl mo nd
ara tăc ă„ îns ist
e me lepol it
icemod e rne, structurile specializate de exprimare a intereselor
(gr up uriledei n t
e r
e se),d ea g reg a re( p art
ide l
ep oliti
ce )şid ec omu ni
ca re( mi jloaceled e
inf orma rec ole ct
iv ă
)s un tînr e l aţiec us tructurilen on -specializate care au fost cu certitudine
modificate, da t
orităe xistenţeis t
r uc tur i
l ors pecia l
izate ,darn ua uf osta simi l
a t
e...Pe n t
rua
înţe leg ed i
fe ren ţ
eleş ias esizaî n tr-oma nierăp re cisăp roces eled es ch i
mba rep oliti
c ă,av em
ma imu ltne v oiedemo de l
edua l
is tede c âtd emo d elemo nisteş id emo deled ed e zvoltare mai
16
de g rabăde câ tdemod eled ee ch ilibr u” . Acest dualism al structurilor politice apare în cazul
partidelor politice, grupurilor de interese, parlamentului etc. Astfel, partidul politic modern,
dema să,b iro cratico rg anizat,n-a înlocuit coteriile oficioase ale notabililor, existente înaintea
sa ,c i,pr inc ombi nare ac ua ce s tt ip„ ma ipr imi t
iv ”d es tructură,af orma tu ns istem mi xt.La
fel, grupurile de interese, specific moderne, n-au subminat grupurile informale de status sau
de interese, ci s-au combinat cu acestea într-u ns istem mi xt;mi jloac el
edei nfo r
ma rec olecti
vă
s-a uc up l
at,d ea seme ne a,c us i ste mu li mp erson aldec o mu nica r
e.Ac e astăc o mb inarea
structurii formal-l ega l
eş ias tru ctu riip rima re,d ifu ze,c uc aracterp ersonal,n ue sted iferit
ăde
situa ţiad in mu lte pa rlame nt e no n-occidentale unde, în cadrul formal al normelor
pa rla me nta re,e xistăc o nc omit entos t
ruc t
urăno rma tivăş iu ns istemd ed eciziiin f
o rma tb azat
peg rup uriled er uden ieş istatus .Î nt rep a rlame nte l
eo c cidentaleş ic el
en on-occid entalee xist
ă
dif ere nţes emni ficative ,dara mbe lec ug r upu r
ip rima reş iinforma l
e .
Modelul cibernetic al politicului avansat de Karl Deutsch17 propune asimilarea sistemului
po liticc us ist
e mu lde p il
o t arean av eiî nc arec a
lcu lar
e ao b i
ecti
v elorş ig h i
darea
co mpo rtame ntelorv iitoa res er e ali ze az ăp rine v aluare ainforma ţ
iilorp ri
v i
n dd rumu lp arcurs ,
po z iţi
ap rez en t
ă,obi e ct
iv ulur mă rit.A g uv ern aî ns eamn ă,î nf ond ,ap i
lotac ua jutorul
inf orma ţieir elativel a po ziţi
aţ in tei,di stanţa pâ n ăl aa ceasta,mi jl
o aceleş ir esursel
e
dis po nib il
e ,r ezultatelea c ţ
iun il
orpr e ced en t
e.Obţ inerea„ pr
o sperităţi
ie cono mi ce”şir eali
za r
ea
„c almul u ip ol it
ic”p resu pundi npa rt
e as is
temul uipo li
ticp ilotatd eu n„ ech i
p aj”i nstruito
ad ev ă r
a tăa rtăac on du cerii
.Una s eme ne amo de lc ibe rnet
ica lp o l
iti
c uluitreb uie,d esigur,să
fiec entra tp epr o bleme l
ec o muni că rii, stoc ă
r i
işic on troluluiin forma ţ
ie i
.
Pe ntrua n tr
en areaî na r
tac ond uc eriip o
l i
tice,Ka rlDe utsc hmo deleazăs i
stemu lpo l
iticca
un sistem cibernetic cu control prin eroare. De aceea, modelul cibernetic al politicului este
ax at,î nc onc epţialu iDe utsch,pea naliz ap roce selord eretroa cţ
iun ea lesistemu l
u ip oli
ticîn
rap o rtc uc e rerilev en it
ed i
nme diu.Si ste mulpo lit
ice stea stf
e lînp e r
ma nenţăt e
s tatşie valuat .
Departe des taread ee c hili
br us tati cdi nme ca nicac lasi
că ,s i
stemu lp ol
iticu rmă r
e şt
ep ri
n
pr oc ese leder etroac ţi
u ne,„ me nţ ine reai ntenţieis ales trat
eg i
c ed e-al ung ulun e ise cvenţed e
18
sc opu r
it actic es chimbă toare” .

18
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Dup ăp oli t
olog ula me ri
c an,r etro acţiu ne ac on stăd in t
r-o„ reţead ecomun icarec ep rodu c e
oa cţiuned er ă spunsl ai ntrareau ne ii nfo rma ţii;prinr etro acţiu nes einclud eînn ou ai nforma ţ ie
19
îmb og ăţi
tă , rez ultatula cţiuniis i
ste mul uip oliticd emod i fi
careap ropriul
u icomp ortame n t” .
Pentru a fi capabil d er etr oa cţiun e,s ist
e mulpo li
tict r
ebu i
e,p ri
ns tructu ri
les a le
spe cia l
iza te,s ăd e sfăşoar eî npr e ala biloi n t
e ns ămunc ăd er eceptare,se l
ectareş ir e ducţi
ea
ce rerilor.Re alitateaa r
a t
ăc ăda căs un td es ch isema imu lt
ec an aled eco mu nicareî nr ap ortc u
puţ ineme s aje,f u ncţion arear e ţ
ele ie s tea f ecta tăd ep en uriei nf orma ţ
iona l
ăş iind ec i
z i
e;d a c ă
ma imul teme s ajein trăînc ompe tiţiep epu ţin ec an ale,a tuncis i st
emu lsu praî
n cărca td evinel a
feld en efu nc ţiona l
.Dea ceea ,spun eKa rlDe ut sch,s u ntn ec es arereguli operatorii, explicite
sa ui mpl icitep ri
nor ganiza reaî ns ăş iar e ţele ic ares ă„ de ci
d ăp referinţe
les aup riorit
ăţi le
rela t
iv eînr e ce ptarea ,tri
er eaş itran smi t
e re at utu r
ors emn alelorc eintr
ăînr eţeas aui a un aşte re
îni n terioru lr e ţelei.
..Ac ester eg ul iop era toriit reb uies ăî nde pl i
neascăî nt a
b l
o uld ist
ribuţi ei
ceea ce, într-oa nu mi tămă sur ă,s er e al
iz ea zăpr inp ref eri
nţ aa fe
ctivăî ns i
stemu ln erv osa l
an ima lelo rş i,d ea s eme n ea,pr inpr efe rinţe ,ob staco l
e ,v al oric ultur
aleş ii nstituţiona l
eî n
20
grupur iles a us ocietăţileu ma ne ”.
Unr oli mpo rtantî nmo de l
ulc ib ern etica ll uiDe u tschî ljo acăs t
oca re
aş ia d mi nistr
a re a
inf orma ţiilo rdi n/p ri
n me mor iapol itică .„ Si steme lec e l
ema ic omp lex eîşip o ts ch i
mb a
sc opu riles a ur earan jab uc leleder e troa cţiu nep r i
ni n terac ţi
un eac ui nfor
ma ţi
as toca t
ăî n
or gane les p eci alea leme mor iei.As tf el,a u ton o miade p inde ,î nma remă sur
ă ,d eme mo rie ..
.
Ca pac i
tăţiledes t
o ca realeme mor ieiş iî ns pe cialc ircuiteled ea pel
,reco mb i
n are,re stocareş i
reaplicare a datelor din memor i
ep rez intăoi mp ortanţăc rit
ic ă.Nue xi
stăn ic
iov oin ţ
ă,n icio
linied ea cţiun ed eu rmă ritî na bse nţao pe raţieideme mo ra re
.Vo i
n ţain divizilo rs aua
gr up urilorp o a t
ef ip a r
a l
iz at
ăpr ind istrug e reas aui z ol
a reas to cu l
uid ein for
ma ţiiîn ma ga zin at
21
în memo rie ” .Or ga nelea cesteime mo riic ol ectiveas istemu luip oli
ti
cd i
ferăî nf u ncţi
ed e
tipu ril
edes oc ietăţi,del ama gicie niiş iî nţe lepţ i
it ribulu ilaa rhivele,bibliot
ec i
leş ib ă ncil
ed e
da tec o mp ute rizatea l
ec o ntempor a ne ităţii.Lat oatea c es t
eas ea daugăme moriilepe rsonaleş i
ce lei mp e rson a lea l
ea ctorilorpo liticii ndi v idu aliş ic ol
e ctivi.
Ev alua re ap roce sel
or d er etro acţiun ea les ist
e mul u ip ol
it
icş ii mp licite valua re a
randamentului sistemului politic depind, în opinia lui Deutsch, de raporturile reciproce între
ur mă toriip a truf acto ric antitat
iv i:1 )p on d e reai nforma ţi
ei( load),a dicămă su raş iv i
te z a
sc himbă rilorp oz iţ
ie iţ i
n teiî nr ap o rtc us istemu lu rmă rito r;2 )î ntârzi
erear ă spun sul ui
sistemului (lag) ,a dic ăc an t
itatead et imps cur săî ntrer ecep tareain for
ma ţ
ieip rivindp oziţ ia
ţinteiş ie xe cu tareami şcăriidea pro p ieredea c eastad ec ătr es ist
emu lu rmă ri
tor;3 )c âşti
g ul
(gain)d ob â n d i
tpr inf iecareope raţiea u to-c o rectivăe fec t
u atăd es is
temu lur mă r it
or,a d ic ă
suma s c himbă ril
o rc ompor tame nte lorr e alec er ezu ltă di n mi şcări
lea uto-corective ale
sistemu luiur mă ritor;4 )d ec alaj
u l( lead) ,a d icădi stanţaî ntrep o zi
ţi
ap ec ar
eov ao c upaţ in ta
mob ilă,c on for mc alcu l
elo rpr eviz ion ale,ş ip oz iţiar ealăp ec ar eoo cupăa cestaî nmome n t ul
rec ep t
ă ri
iul t
ime lors emna lee mi s ed ee a.Di nami caa cest orf actoriin fl
uenţe ază,d esi
g u r
,
ca li
ta t
e ar ea cţi eisistemul u ip oli
tic .As tfel ,c u noa ştereal at impamă suriişiv i
tez eis chimb ă r i
i
ob iec t
iv elo rs er eflec t
ăî n ponde re ac res cut ăai nf orma ţ i
e in ec e
sares i
stemu luip oli
tic.
În târzierear ăs pun surilors istemul uipo litics a uc âşti
g ur i
led ob ândited ea cestap rinmi şcă r
i
auto-c orec tive ,p rec umş imă r i
me ad ista nţe id i
n t
r es i
tu aţiar ea lăşio bie ct
ivula ntic ipatsu nt
va lorip er ma ne nted ee valua r
ear e troa cţiu niis isteme l
orpo litice.
To tc er e z ult
ăd ina ctivitateas i
ste me lord ed ecizie–conchide Karl Deutsch –depinde de
joc ulc omb ina ţ
iil
ord i
n t
rea ceştif a ctor i
.De oa recec â ştigule steî nr aportd i
rec tc up utere a
,
or gani zaţiilel i
p s
itedepu terea rp uteac omp ens aa c eastăs lăbi
ciuneî nc
e r
c ândc reşt
e re a
ca pa cit
ă ţ
iip rev izion aleş iav i
teze ider eac ţie. Îns c himb , pute rilep otfacef a
ţăr elativma iuş o r
an umi t
ors itua ţiid i
fic i
le,î np ofidal ent oriir e ac ţ
ieiş isla beie fi
c acit
ăţipre vi
ziona l
e .Ma imu lt
,
guv ernă r
iles a uor ganiza ţi
ilepo litic ea lec ă rorr ated eî n târz i
ere,c âşti
gs aud eca l
ajs u nt
ec hilibrateune leî nr apo rtc ua lte leş ic ap a biles ăo bţinăoa nu mităe f
ic ac
itat
eî ns ituaţi
id e
sc himba remod eratăs ep otg ăsi,î ns c himb ,î ni mpos ibi li
tate aa justăr
iic omp ortame ntelorî n
cazuluno rs chi mb ărirapide .
Da căî nL’ an aly sede ss ystè me sp olitiq ue spolitologul francez Jean-William Lapierre
ela bo rau nmod els istemicc once p utc ag hiddec er cet
a rep re po nderentfu ncţ
ion alist,înVivre

19
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

sans Etat? el ajunge la o viziune sistemico-antropologi căma ico mpl ex ăş in uan ţ

a t
ăa supr a
po l
iticu lui .De finir eaa ntropol og ică a po l
iti
c ulu is o li
c i
t ăa n al
iz as o ciet
ă ţ
iig lobaleş ia
sist
e mu luip oli
ticî n di na mic ai nteracţiun i
lora ces t
o ra.Di na ce astăp erspectivă,„ s
ingur a
definiţi eac âmpu lu ip olit
ica plica bil
ăor icăr e
is o cietăţiu ma neş ic arepe rmitec ircums cri
ere a
clarăaa c e stuic âmp–scrie Jean-William Lapierre –e st
ea c eeaca res er eferălap r
o cesel
ed e
regle me nt ar eş id ea cţiunec ol
e cti
v ăd inc ad r
u lu ne iso ciet ăţiglob ale.Or icev iaţăs ocialăar e
drept c on d i
ţie r e gleme nta r
ea c ompo rt
a me nte l
o r me mbr il
or g r
u pu l
u i
,a stf
elî n cât
compo rtame ntulu nui as ăs epo t
riv eas
c ăc ua lc elu i
la lt
,i a ran s
a mb lull ors ăf iec oo rdonat.
22
Fă r
ăa c ea s t
ăr eg leme ntareg r
upulnua rs uprav ieţui” . O asemenea finalitate de rezolvare a
tensiun i
lo rş ic oo rd ona reaa cţi
un ilorlan i
v eluls ocietă ţiig lobalee s
teî nd epli
n i
tăd es i
stemu l
politic.
De fin ire as istemi căapo lit
icu luiested ene c onc ep utî na f
aras o cietăţi
ig lobale,d eoarec e
sist
e mu lpol it
icr e gle azăs is
te me l
edea ct
iv ita
tea les oc iet
ă ţiigloba le.„Ip otezano a st
ră–a rată
Jean-William Lapierre –e stea c eeac ă,d inp u nctd ev ederea nalit
ic,poa tef ia d misăo
coor do na r ema is t
râ nsăai nteracţiunilorî ntres i
stemes o c i
a l
ea p arţi
nâ nda celei
a şis oci
etăţi
globa le ,d ec âtî n t
r ea cesteaş is i
steme les ocialea l ea ltors oc iet
ăţi.Or ,t ocma ia ceastă
coor do na r ee steî ntă rit
ădes ist
e mulpol it
ic ,înc ali
tate al u id esistemr e gulator,înv remec e
auton omi aş ite nsiu nilei nternea les ist
e me lor,p ed eop ar
te,i mp ulsu ri
lec a r
ev ind el a
socie tăţilee xter i
oa re ,p ed ea ltăp art
e,t indme reus ăos l
ăb e
a scă( fe nome np ec areu nii
23
cerce tă t
o rinus es fie scs ă-ln ume ascăe ntrop i
es ocială )” .La pi
er rec ons i
de răc ă„ uns ist
em
24
po l
itice st ea nsa mb lulp roce sel
ordede ciz i
ec arev ize a zăt o t
alit
ate au ne isoc i
etăţig lobale”
sau, într-oa lt
ăf ormul a re:„uns istemp olit
icp ro duc ed eciz iiobliga t
o r
iip entruo rices ocietate
25
globa lă ” .Comb ina ţi
ev ariabilăd eauton omi el e giti
măob ţ
inutăp r
inr elaţii
led ec oma ndă–
supu ne r
e( r ecur sl ac ons ens)ş idep uterep ub licăr ezu ltândd inr ela ţ
iil
ed ed omi nare–
subo rd on a re( recur sl ac oerciţie),pu tere a po l
iti
c ă of erăa numi torp er
so aneş ig r
u puri
capa cit ate adead ec idepe nt
r usa uî nnu me les ocie tă
ţiig l
ob ale.
To t
a lita tec o ncr etă,so cietateag lobalăn ue steu ns i
ste ms oci
a l,u na nsamblu abstract, ci
„unv a stf e nome ns oc ialtot al
” ,„ una nsa mb luc onc retş is ingulard ep ersoan eş ig rupuriîn
care, într-oma nierăma imu l
ts a uma ip uţ i
ni ntegra tă,s unte xe rci
tatet oa t
ec atego r
ii
led e
26
activita t
e ” . În calitate de fenomen social total, societatea este locul geometric în care se
întrepă trundn ume roa ses ist
e mes oc i
ale,a dicăa n samb l urid eproce sei nterdep ende nt
er elat
iv e
laoc a teg o ri
ed e t
e rmi natădea c ti
v i
tat
es o ci
ală ,fiea cea stap rod ucţi
ab un uril
o rma ter
iale,
come rc i
a liz a r
e amă r furi
lor, tr
an spo rt
ulb un uril
o rş ip erso ane lor,creareabun u r
ilors i
mb oli
ceş i
difuz ar eal or,r eg lareap rin pu tereal egitimă a a ct i
v i
tăţi
lors ocietăţi
i,c omu ni
care a
informa ţii lo re t
c .Împ reun ă,s isteme led ea c t
ivitates o cialăf ormea zăc o nd i
ţii
leu n i
v ersal
ed e
existe n ţ
ăas oc i
e t
ă ţ
iiuma ne.
Con di ţi il
eu niv ersaled ee xistenţăas oc i
etăţiiome ne şti,preciz eazăLa pierre,su ntma rile
sist
e medea ctivitates o ci
a l
ă:„ an samb lulpr oce selorpr i nc a reop op ulaţieu ma năs eme nţineîn
viaţăş is er eprodu c e( si
stemulbi osocial);a n samb l
u lp roc esel
o rp r
inc arel ocu ieş
teş iî şi
ame na j eaz ăs p aţi
u l,c oabitândc ua ltespe ciivii( sist
e mu le co l
ogic); ansamblul proceselor prin
careî şipr o duc eş is chimbăbunu r
ile( si
s t
e mule c
on o mi c );a nsamb l
ulp roceselo rp ri
nc ar e
me mbr i
ie ic omu nic ăuni ic ua lţi
i( si
stemulc u lt
u ral);a nsamb lulp roc es
e l
o rp rinc ares e
efectu e azăr eg l
e me ntarear a porturilors ocia l
eş id irec ţi
on areaa cţiunilorc o l
ec t
ive( s i
stemu l
27
po l
itic) ”.
Caş iî nc azull uiEa ston ,Al monds auDe utsch,mo deluls i
stemi ce lab oratd eJ ean-
Wil liam La pie r
r eîmpr u mut ăc on cep t
elef und ame ntaledi nc iberne t
icăş iu rme ază ,îng eneral,
acela şis c en ariuf un cţiona l
ist.Si stemulp ol i
tic,d esch isş id i
n ami c,e steî ni nteracţiunec u
celelalte sisteme sociale –bi o social,eco log i
c,e c ono mi cş ic ult
ura l–da rş ic ua lt
es oci
etăţi
globa lep rini ntrări( cereri,r esur se,c ons t
râng e ri
),i eşiri( de c
iz i
iş ip oliti
ci)ş ib ucled e
retroac ţiun e .Pre lucr areai ntrări
lora r
elocî ns i
ste mulp olit
i cp r
intr-o serie de procese ce încep
cuf iltrar e a,c o mp etiţi
aş ir educ ţi
ac er
erilor,c on ti
n uăc umo b i
li
zar ear esurselor,de terminare a
prob leme l orc riticeş ie labo rar
e as o l
uţii
lo rş is eî n ch eiec ul uare ad eciziil
o r.Di ferenţi
ere a
rolurilorş ian iv elur i
lord ec izi
e i
,i ncerti
tu dinile,ma rj aa le geri
iş if actoriid er i
s cî nd ecizia
po l
itică ,p ro cese ledei nfluenţ ă,pu tereafor ma lăş ip ute reae fecti
văs untp robleme lec es tauîn

20
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

aten ţ
ial uiLa pie r
r ea t unc ic â nda na lizeaz ăl ua r
e ad eciziil
o rp o l
itice.Da rd ecizi
i l
et r
e buie
ap lic
a tec ua juto rulu n u ia para tb iroc r at
icdee xe cuţie.Înu rmaa ce steia c
ţi
u nis ist
emu lp olit
ic
sei mp un es o ci
e tăţiig lob ale,del ac azl ac az, princ on simţ ămâ nts auc oerci
ţie.
Lap u ţi
nt impdel aa plica reas is t
e mismul uic ibe rnetico-fun cţionalis
tî np oli
tolo gie,a u
înc eputs ăa parăc ritic i l
el aa dr esa„ mod elelors istemi cea lepr i
me ig eneraţii
” .Înc ăd ina ni
i
’70,o s er i
edec erce tătorir ep rez ent ând„ nou ag ene raţi
ed ea n ali
zăs i
ste micăî nş ti
inţa
28
po lit
ică ” ,aur ep roşa tc aracterulpr eas imp lif
ica t
o r,red uc ţ
ionistş id escript
iva lmo de lel
o rlui
Easton, Almond sau Deutsch, pe care le-a ua precia ttoto dată,fu nc ţi
on al
ist
eş ic onserv atoare
dinp un ctdev e de rei d eo l
o gic.As tfel ,u nuldi ntreno iic ercetători,An astas
e–Jean Metaxas,
ap lic
ă ,di n pe rs pe ct
i v aun e ic onc epţ iias ch imbă riis o cial
e ,o c rit
icăs ev erăc a racteru l
ui
conse r
v ato rş ia b stracta lsis t
e mi smu luif un cţ
i onalist.Elc on si
d erăc ă„ pe
rsistenţas istemu l
ui
stăl ao ri
g i
neas upr a v a lorizăriima imul ts auma ip uţinj ustifi
c ateaa cestu iaînr ap ortc u
me diul;a c eastăs up r
a v aloriza r
ede v i
nec auz ac aracte r
u l
u imo nod ime nsional al modelului... O
ase me ne as upra va loriz a rep oa tea n tr
e n aoor ie nt
arer edu cţi
o nist
ă ,înp art
icularc ons ervatoa r
e,
lan i
v elu lp ractica lc e r
c et
ă rii
,a di căl aa ce laa la plicăriimo de l
u lu i
.Că ci,oc erce t
arec es e
efe ct
u ea zăp eb a zape r s ist
e nţeis ist emu luipoate face din acesta un scop în sine când, de fapt,
el nu constituie decât un aspect comportamental al unei structuri provizoriu stabilizate... Or,
pe ntrun oi ,e senţia le s t edeaş tic um s et rece ,saun u ,d el au ns istemp oliticc on cretlaa l
t
sistem politi cc o nc r
e t,f ap tc es ol i
c ităr efe r
in ţ
el an iş t
el ucrurima ip uţ
ina bstracted ecât
29
va riabilelee senţiale ” .
Una l trepr ez enta n t„ alc e leide -ad ouag ene raţii
”dec ercetăto r
ia isisteme lorpo liti
ce,
Ré jea nLa nd r
y ,a pr ec i al ar ându ls ă uc ămo delare as istemi căs -ar putea dezvolta pe calea
forma lizăr iilog ico-ma tema t
ice ,p rinc r eşterear o l
ul uif o r
ma l
ismu luiş ic uan t
ific
ă rii
.Du pă
imp actulc i
berne tic i
id i
na n i
i’ 50-’ 60,a na l
izas i
s t
e me lorp oli
ticeî n cepeas ăr e
s i
mt ăs pre
sfâr ş
itu la nilor’ 7 0i n fl ue nţai nf orma t ic
iiş iapr og ramă r i
ip ec a l
c ulator.Dinc o l
od eut il
itatea
pra ctică,i ns t
rume n tală ,ai nf orma ticii ,me tod elorş it ehn ici
lo rd ep ro gramarep ec alculato rîn
ca zulc e rc et
ă r
ilo rc on c retedes o cio l
og i
ep oliticăs esizămt o t
u şia pa r
iţi
aî na na l
izas isteme lor
politiceau ne it end i nţer ed u cţion istes impl ificatoa reî mbr ăca tăî nh ain a mo de rnăa
formalismului logico-ma tema t
ic .Es tev orbad er educ ere ac ali
tăţiilac a nt
itat
e ,ac omp lexităţi
i
org aniz ăriipo liticel aa spectulc ompl i catg en eratd en umă ruls t
ru cturilorşifun cţii
lorne cesare
ac t
ivită ţ
iis i
steme lorpo l
iti
c e.
Tentativa lui Réjean Landry de transformare a unui model verbal în model formal
ilustrea zăl imite lef o r ma li
z ăriima t
e ma t
iceî na na lizas ist
eme l
o rp olit
ic
e .Mo d elulf orma l
prop usdec ercetă t
or ulc an adia ne s t
e compus dintr-uns istem dee cuaţiices tălab azau nui
program de simulare pe calculator. Se introduc în calculator valori numerice determinate
pe ntruf iec a
red inv aria bil
e les istemul uidee cuaţi
i,i eşiril
ed i
nc alcu l
atorind icândr ez ult
a tel
e.
Modificând v alorilen ume ricea lev a r
ia bil
e l
o rs istemul u id ee cu aţi
i,s es imu lează ,a stfel
,
dife r
itec a zuripos ibiled er egl areş id ereg l
a r
eî na c t
ivitateas istemu l
u ipolitic.Dr ep tmo del
ve rball uiRé j
e anLa n dryî is e rv eşt et eoriaf unc ţi
o na l
istăas tatuluie labo rat
ăde Gérard
Bergeron30.Con fo rma cestuimode l,g uve rnareapo li
ticăp resup u net reie tajef un cţi
o nale
distincte:
1 )e t
a julf un cţion alc up atruf u nc ţii
:g uv erna re,leg i
slaţie,a dmi nistraţi
e ,j
ud i
c iară;
2 )e t
a juls upe rio rcudo u ă„ su per -fun c
ţii”:l egiti
ma reş isecuritate;
3 )e taju li nfer i
o rc uş ase„ infr a-fun cţii”:c o ntribuţie,p arti
c i
pa re,o poz iţi
e ,c on t
e star
e,
d i
z ide nţă,re be li
un e.
Or eţ ead ei ntera cţ
iun il e ag ăî n t
ree lea cestedo uăsp rezecea ctivi
tăţif u ncţi
o nalec e
co nstituiec âmpu lp ol i ti
c.Ac es t
edo uă spre zecea ctivităţif uncţio nalea uf ostd e scompu se
fiec a
r eî npa rteî nr ela ţ iica uz alee leme ntare .Lar â nd ull or,ac est
er elaţ
iieleme ntar
ee xistente
întred if eritelea c t
iv i
tă ţ if unc ţi
ona lea uf o stfo rma li
z ates ubf o r
mau n orecua ţ
iic ons t
ituindt ot
atâtea informaţ i
id atec alcula toru l
u i.Î nu rma„ lecturii”s utelord ee c uaţiirezultate,s-a ajuns la
un elec on cluziic uc ar
a cterf un cţio nalş ic antitativ:g uv ernar ead epinded e mă rime a
co ntribu ţi
e iş ip articip ării
;l egitimi t
a teau ne ig uv ernărie step rop o r
ţionalăc uc ontribu ţ
iaş i
pa rti
c i
p are a;me nţin ere as istemul uipr e s
up u nea rgume n tareaf uncţie ides ecuritateînc o ndiţii
le
cre şt
e riia c t
ivităţiic ont est
ata reş id izi den t
e;î ntreg uv ern areş ia dmi n i
straţ
iee x i
stăoc o r
e laţ
ie

21
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

ne ces ară;s e c
ur itateaun uir eg i
me stef un cţied emă ri
me av ariabilel orc eî ns oţescf iec areinfr a
-
func ţiee tc.
Gé rardBe rger onr ema rcaf aptulc ăf orma lizareas -a debarasat de tot ceea ce în teoria sa
jenamod e l
a rea :a spe ctelec ali
tati
v e,e xp licareami şcă ri
lo rş isc h imb ărilo rp o l
itic e ,r el
aţiil
e
sistemului po lit
icc u me diul .Ré jean La ndry at rebuits ăa c c eptec ăf o rma liza reae s t
e
simplificatoare.
Da căî na nu l19 81Ré je anLa ndrys us ţ
ineac ă„ u ti
lizareamo d e lelorf o r
ma l
ep o ates ervila
31
stud iere aş it ra t
a reac ercetă r
ilordet eor ieg en eral
ăap olit
icii” , în 19 92e le ran evoits ă
32
ad mi tăc ăv e rificare ap ri
ns i
mul areain for ma t
icăv ize azăd oa rp ract icav ieţiip oliti
c e.
Oa ltăo rien t
a rea„ ce leid e-ado uag ene r
aţii”î na nalizas iste me lorp olitic ee stec ea
rep rez entatăd ef orma lizareal ogicăas t
r ucturii.Op e r
as emni fica tivăaa na l
ize is t ru ct
uralea
sisteme lorp oliti
c ee stea cee aapol it
ol og uluiVi n centLe mi eux.Ac estap o rne ş
teî nc o nstr
uc ţi
a
mod e luluis ăus truc t
u raldel ade finireas ist
emul uipo lit
icc aa n samb lus tr uctura td er elaţi
id e
putere între actorii sociali( ind i
v i
d ualis a uc olectivi):„ Re l
a ţ
iad ep u t
erec o nstăî nc ont
rol ul
efe ctua tdeuna cto rpo li
tica supraun eide ci
ziic ev izea zămi jloac e lep rop riidea c ţiu nes aup e
ac eleaa l
ea ltora ctoriş i
,p ri na ceasta,a ut ono mias aude p end enţaa cto r
ilo rfaţăd ea lterelaţii
33
depu t
e re” .Una c torc ontro leazăod e cizie,ad icăoa l
e gereî ntrec elp uţind ouăp o s i
b il
ităţ
id e
ac ţ
iun e .Pu tere ae stec apac i
ta t
e ad eaa ti
ng ep roprii
leo biective,a ltfels pu sd eaf ac ep ropriil
e
pre ferinţee f
ic ace.A c reş t
emi jl
oa ce l
ep ropriidea c ţ
iun eş ial ed i
mi nuap ea l
ea lto r
a
înse amn ăac re ş
tea cea s
tăc apa cit
atenumi t
ăpu tere.A s pu nec ăs istemu lr e l
aţiilo rd ep ute r
e
estes truc tu r
atî nse amnăaa firmanu n u ma ic ăa ces t
er elaţ
iis unti n terdep en d e nte( de ci
forme az ău ns istem) ,d arşic ăa ceastăi nte rdepen denţăs atisfacea n u mi tec o ndiţiif or ma le,fă r
ă
dec ares iste mulr ela ţi
ilord eput er
en us -a rpu t
e ame nţine.Ac estec on diţ
iif orma les er educl a
do uăe x i
g en ţ
ef und ame n t
a l
e ,douăpr op rietăţistructu ral
ea leo ric ăru isis tema lr e laţi
ilord e
putere: conexitatea ş icoeziunea.
Con ce p t
uld ec one xitatea pli
ca ts truc turiiu nu is istemp o l it
icd es emn e az ăf aptulc ă
resp ec t
ivuls istem pol iti
cd ispun edec elp u ţ
inuna ctor( vârf)d eu nd ep lea cău nc u rent(ar c,
drum)d epu terep oz it
ivăc e -lle agăc ut oţ iceilalţiac t
o ri
.„ As tfelî n ţ
e l
ea să,c on exi tateaa pa r
e
cane c esarăe x ist
enţ eiune ic olectivi
tăţ i
.Es teg reud ec onc eputf ap tulc ăoc ole ctiv it at
ep oa t
e
săs ub zis
tef ărăc a ,îna numi tepr oc e
s ec e lpu ţ
in,s ănus ee xercit
eop uterec ond uc tiv ăc us ens
pozitiv asupr at uturo rpa rt
ic ipan ţ
ilorlar e spec t
ivac ol ecti
v it
ate,f ăc ân du-ia st
fel,c a pa bil
isă -şi
34
co ordo ne zei nt erac ţ
iun il
ef a ţădee iînş i
şiş if aţădea ctoriiex teri
o ric o lectivităţ
i i
” .Î nfuncţ i
e
dec riteriulc on exi t
ă ţi
i,Le mi euxdi sting ep atruf ormepo sibilede structurare a unui sistem
politic:
1) anarhia ( inex istenţac on ex i
tăţi
i);
2) ierarhia ( ex i
s tăc one x it
a t
e ac elp u ţinaun uia cto rp redo mi na n t
,d eu ndep leacăt oa t
e
c uren teled epu te r
epoz itivă):
3) coarhia ( existăc onexi tateaac e lpu ţindoia ct oripr edo mi na nţiî ntrec ares es t
abilesc
re laţ
iib i
la teraled ep ute re);
4) stratarhia ( c one xitatei nterme diar ăp lasatăî ntreie rarhieş ic oa rh i
e,c uc elp u ţ inor el
a ţi
e
d ep ute rep ozitivăuni la terală)
.
Abs trac t
e ,a cestec ateg o r
iid es t
ruc turămo de leazăî nmo dr ela tiv realitatea. Nici un obiect
soc ialc on cr e
tnua c ope r
ăl amodulc ompl etd efiniţi
iled ate.As t
fel,a mp ute asp u nec ăa rti
n de
spre anarhie unp a rt
idpo lit
i cîntrea lec ă ruin ume r
oa sef racţiuni( actori)n uma ie x istăn i
cio
co nex itate,n icio l egătură .Si stemu lmo nop art
id,e xistenţapa r tiduluiu n i
cî nr e gimur il
e
totalitare, sau chiar a partidului dominant din unele regiuni autoritare, ne apropie de ierarhie.
Coarhia s er ea lizea zăî ng ru pur i
leînc arede cizii
len up otf ilu ated e câtî nu na n imi t at
e,c eea
ce, impl i
c i
tc on ferăf iecăru ia ctordre ptu ld ev eto.Stratarhia p oa t
ef ia pro xima tivi lu st
ratăd e
situaţiaî nc areî ntr-unpa rl ame ntoc oa liţ
ies tab i
lăaa numi torp artidel ea s i
g u răa cesto r
a
ma j
or itateape rmiţ ându-l e
,a stfel,săi mp unăa lt
o rapo li
ticaa sup rac ăre i
ae lea uc ăzut
,î n
prealabil, de acord.

22
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Sp rede os eb ired ec on e xitatec ar

es er ef
erăl al og icar elaţiilor,c oeziu neas er ef e
r ăl a
log icac las elor .Î na nsa mbl ulu ne ic o l
ec ti
v it
ăţi,a numi ţia c t
o ris untin cluşip rin„ le gături
po ziti
ve ”î ns ub -ansambluri din c a rea lţi
i,p r
in„ leg ăt
urin egative ”,s unte xcluşi.Un„ pold e
pu tere”e s tea c els ub-a nsa mbl uî nc area c
toriis untl egaţipoz it
ivp ri
n„ s e
n t
ime ntul
35
ap artenenţ eil aoa ceea şie ntitate” . Polul de putere poate fi un partid politic, o categorie
socio-profesi on ală ,u ns tat,oa lianţăp olit
ic o-mi l
itarăe t
c .Caş ic onex i
tatea,c one xiune ae ste
ne cesarăc oo rdo n ăriioricăre ic olectiv i
tăţis t
r uct
u ratep oli
tic.Le mi euxd i
sti
n gep atruf ormed e
coeziune: 1) omnipolare ( f
ie carea ctore xc ludepet o ţ
ic eilalţi
,c on s
iderându-se el singur pol
de putere); 2) pluripolare ( co ex ist
e nţal egătur i
lorp oz i
ti
v edei nc luz i
un eşiac el
orne gatived e
ex cluziunef a vo rize azăma nifestare aac e lpuţ indo ipo lid ep u tere);3 )unipolare ( d ato r
ită
ex ist
e nţeid oa ral eg ăturil
orpoz i
tived einc luziune este recunoscut un singur pol de putere); 4)
non-coeziune ( a bs enţap olil
ordepu tere)
.Coe ziuneao mn ipo l
a răa rfia ce eaac o nf
ed era ţ
iei
statelors uv era neî nt rec areine g ali
tă ţi
ledep utereşibo g ăţi
es u nts lab e
.Fi eca r
es tatme mb rua l
co nfede r
a ţieie steu np old ep utere.Co n f
e de raţ
ias tatel
ore lveţi
e neo ferăoi mag i
n ea pro piată
dea ceeaac oe ziun iio mn ipol are,înc aref i
e carec an t
o ne steoe ntitatea utono mă.Co nfed eraţia
ap are,a st
f el,c aos intezăs u perioa răaa ctorilorl i
be ri
,e galiş ip ute rni
ci.La nivelul sistemului
de partide se poate vorbi de un sistem omnipolar atunci când acesta este compus din mai
mul t
epa rtidedei mpo rtanţăş iput erer elative ga l
e .Sistemu lpluripolar este acela în care, pe
fond ulc oe x i
ste nţeia ct
or i
lordei mpor t
a nţ
ăş ip onde r
ei neg ale,sec oag uleazăc elpu ţi
ndo ip oli
depu tere.As tfe l,O. N. U.î np e rioad a„ răzb oiuluir ece”s ema n i
fe stac aoo rganiza ţi
eb ipo lară
înc arec e le„ d ouăb locuri”–c apitalistşic o mun ist–î şid ispu t
auî ntâietat
ea .Partidulu n i
cd in
regiunile totali t
a re,c aracterize azăs isteme leunipolare. Non-coeziunea este mai dificil de
ilustrat.Eade zv ăluiec ompl ex itatear elaţiil
o rpol iti
ce,mu l
tiplicitateap lanu ri
lor,c oex is
te nţa
intereselor contradictorii.
Întrec e lep a truf ormed ec oe ziun eş ic elep atruf ormed ec o ne xitat
e,c o ns
id erăLe mi e ux,
toa t
ec omb i
na ţiiles un tt eo r
e ti
cpo sibil
e .Co ne xitat
eaş ic oez iun eas ep rezintăc ad ou ă
prop rietăţis t
r uc t
u ralei n dep ende nt e,d a ra mbe lei ndisp ens abile me nţi
n eriiu ne is t
r ucturi
politice. Rezolvarea problemelor sociale impu nei n tervenţias i
stemu l
ui pol i
ticp rin
org anizare aş ir eo rga ni
z areas oc ietăţiig l
oba le.
Vi nce ntLe mi eu xc ons ide răc ăs i
s t
emulp oliti
cpo ater e gl
as oci
e t
ateag l
ob alăp rinc ele
pa trufina lităţia lep uteriiş ic elepa trumo dur ideg u verna r
e .Ce lep atrufina l
ităţia l
epu terii
politice s un t:i nf l
ue nţareade ciziil
o r( pu t
e reai ndicati
v ă); distribuirea resurselor materiale,
info r
ma ţ
ion al
e ,uma ne( pu tereaal o cativă )
;s t
ăp ânireami jloace lor/come nz i
lorpr i
nc ares e
rea l
izea zăa l
o c arear esurselor( puterea prescriptiv ă);o rientareaş io rgan i
z are
ac ătres co puri
pre ciseapo sturilorş ia ctorilors is temul ui( p u
tere ac on stit
u t
ivă ). La rândul lor, cele patru
moduri de guvernare sunt: s e c
ţio nal( ba zatpe r elaţiic l
ien telare);administrativ (prin
org anizare ai e rarh icăaî n t
regului sistem politic); politic ( stratarhi c,p r
inj o cula li
an ţelorş i
co ali
ţii
lo rdi feriţilora ctorip oliti
c i,pr inc on curenţapa rtidelor,g rupu r
ilord ep r
esiu neî n
parlament etc.); colegial ( co arh ic,p rinn e g oci
e r
e aî nv e dereac o nsensu l
u iîntret oţia ctorii
po lit
ici).Ut il
iz ânddel ac a zl ac azp utere ai ndicativă,a lo cativă ,p r
escr i
p t
ivăs aup ec e a
co nstit
utiv ă,s iste mulpo liti
ca cţion eazăa sup rasoc iet
ăţiig lobaleî nmo durid if
er i
te:se cţi
o nal,
administrativ, politic, colegial.
Apă rut ăd inn evoiar ea l
ăd eae xplicaf uncţionalitateap oliticăî nc on textuls oc i
e tăţ
ii
glo bale,a na li
z as is t
eme lo rpol iti
c eae xpr i
ma ta spiraţiag e ne raţi
ilord ep oli
tolog is pre
ating er
e ap a rame trilorş t
iinţifi
c ităţ
iiî nc uno a ş
tereapo l
it
ic ă.
Având în vedere natura fluxurilor care in trăş ii esd i
ns iste
mu lp olit
ic,p r
e cumş i
me canisme letr ans formă riilor, p utems intetizau rmă toarelef uncţiiale sistemului politic:
1 )f unc ţi
iledeme nţinereş iad apt area les ist
e mu l
ui ,c arev ize azăc rearead eno ir oluri
politiceş iî nl ocui r
e ac elorv e chi, î
nr ap ortcue xigenţeles istemul ui:
2 )fun cţiiledec onv ersiepo liti
c ă,c ev izea zătr a
n sforma reac e rerilorînb u nuridev aloar ec e
vo ra lime ntaa p ois istemu l
:r a portuld intr
el egisl
a t
iv ,e xec utiv,j udec ăt
orescî nc a drul
sepa raţieipu terilor;

23
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

3 )f u ncţade e
i xtrac ţ
ievizând capacitatea de a mobiliza, în profitul sistemului politic,
re surselema ter i
a leş iu ma nea l
eme diuluis ăui nternş ii nternaţ
io nal;
4 )fun cţi
iedereglementare c
l a rep riv esca ctiv itatead esfăşuratăd es tructuri
les peciali
z at
e
ale sistemul uipo liticî nc ontrolulc ompor tame nt uluipo l
iti
ca li ndivizil
orş ig rupurilor.
Ac eastăfu ncţies er ef er
ăl ac a pacita t
eas is
te mu luip ol
iticd ear ep ar
tizaresurselep olitic
e
înf uncţied ei n tră ri( cerinţe)ş ial et rans fo rmaî ni eşir
i( rezultat
e),î nc onformitate cu
vo in ţ
apo liti
că, înv e dere ao bţineriip erfor ma nţ ei;
5 )fu nc ţ
iademobilizare a resurselor politice, exprimând capacitatea sistemului politic de a
id entif
icaa ces t
er e sur s
e,deae valu ad acăe les un ts uficientesaus ăr
ac e,deac onşt
ien tiz
a
costur il
eş id eag ăs imi jloac elec e l
ema ia d ecv ated eo ri
enta r
eaa cest
orr esurses p r
e
în dep l
inireao bie ctiv elorur mă r
ite;
6 )f u ncţadede
i ter mi na reas co purilorş is a rc inilors o ci
a l
eî şig ăseştee xpresiaî na ct
e
nor ma tivepr og r ama tice,f ormul a teî nc onc o rda nţăa t
âtc uint er
e s
elec elorc areo cupă
poz i
ţii
-che i
eî nv ia ţap olit
ică ,c âtş ic ui n tere selel egitimea leg uve r
na nţ
ilor.Ac ea st
ă
fu nc ţ
ieas i
ste mul uip oliticdo ve deşt ec a pa c i
tate al uid ear eg l
aa ct
ivit
a t
eas o cială,
ra po r
turil
es alec u„ me d i
ul ”ş iimpa ctulasupra acestuia;
7 )f un cţiadei nte gr area e leme nt
e lors ocie tăţiiîn structuri social-p oli
ticeş iîn t
ă ri
r e
a
coe zi
uniil orînj ur u lo biectiv elorg e
ne rale.Si stemu lp olit
icîn dep l
ineştea c
e ast
ăf un cţi
e
pr inc ontrolula s u prai ndi vizilorş ig rup urilo r,c aş ias uprac l
iv aj
e l
orş itensiunil
o r,pr i
n
soc iali
za r
e ,rec ruta reş imobi li
z ar
ep o li
ticăî nv ede reac on f
igur ăr
iiu neib azes oci
a l
ec ât
ma il a
rgidea d ez iun eş is u sţi
ne re,c aş ip rinde zv olt
are ad emo craţi
e i
,c ar
es ăp ermi t
ă
pa rtici
pa r
e ac etă ţen ilorl al ua r
e ad ecizi
ilo rş il aa c t
ivitateapo lit
icăş iîncred er
eal o rîn
sistemul politic.
To atefunc ţi
ilee n ume rates un tsp ec i
ficeo rică ruis istem po lit
ic,d are led i
ferăînf ieca r
e
ţarăş iî nf i
eca r
ee tap ă ,pr inc onţ i
nu tull orc onc ret, p ri
nf orme led ema ni
festareşime canismele
der ea lizare.Elede pin dd ema t
ur i
z areac ondiţiil
orn ece sarep entruaf acep o s
ibil
ăc o or
do nar e
a
sistemu luis ocialg loba l,c aş idec reşte r
ear esp o ns abilit
ăţiif act
oru luipo l
iti
cî nc ond ucer e
a
soc ială.Ca l
itat
e aş ic apa c i
tateamode la toareaa ce storf uncţiidepinddeu ns etd ef a
c t
o rice
prov ind inme diuls oc ial,d inî ns uşis istemulp o l
iticş ic omp o nentelesa l
e,c aş id i
nme d iul
interna ţional.Ac ea stădi n ami căe steo rientatăî ndi recţi
ao ptimiz ăr
iif uncţii
lors is
temu lui
po li
tic,î ns ensulma x imi zăriipo s
ib ili
tăţi
lo rd er ăspu nsa de c
v atl ac eri
nţele me d i
ul ui
intraso c i
etalş ii nter na ţion alş ia lmi n i
mi ză ri
ic ons trâng eri
lorc a retinds ăl imitezea ri
a
aleg erilorp osibil
eî ne la bor areaa ce st
orr ăspun su ri.
Di nc olodedi fere nţe lete r
mi no logic ea lemo de lelors ist
emi ceş id efap t
ulc ău nel
en oţiun i
suntd i spusedi feritî nc o nstru cţ
iilet eo ret
ice ,a lcă tuireas istemu luip olit
ice step robl
e map e
ca rea uc ăutats ăor e zolvepr inc ipale l
emode l
epr ez e
nt at
e .Ex istăte ndinţad ear e du c
e
sistemul politic fie la sistemul guv ern ame n tal,fiel ai n stit
uţii
, înaces tdinu rmăc aze lapă rând
caf iin da lcătuitnu ma id ini nstituţi
iş io rgan iz aţii
.Def ap t
,s istemu lp oli
tici nt
e grea z
ă
instituţiilepo l
iticeş iî n tregu llorpr ocesdef u n cţio nare ,relaţii
lep olit
iceş iîntregulme can ism
all egă turi
lord irecteş in emi jloc i
ted i
nt r
ec on d ucă toriş ic o ndu ş
i,d e ci
zii
lep oli
ticeş i
me cani sme l
ed el ua reaa cestora,î nfă ptuireapr a cticăaa ces t
ord e ci
z i
i,n ormelep oliti
c eş i
juridic eş iaplicareal o re fe ct
iv ă,id eil
eş ic omp ort ame ntulp oliti
cetc.
To ateco mpo ne nt eles i
stemu l
uip ol iti
cs ea flăî ntr-os trânsăle gătură,asigurând, î
np arteş i
împ re un ă,func ţi
o na litateas i
s t
emul uip oli
ticî nc a lit
a teas ad ereg ulatora lvieţi
is ociale,a l
org aniz ăriiş ic ond u c eriia cesteia.Fun cţii
les istemu luip oli
tic de r eglare,o rganizareş i
co nduc ereas ocietă ţiis e ma nifestăc ontr
a dic toriu ,î ntrucâte l
er eprezint
ăo e xpresiea
plu ralităţi
ii nterese l
o ri n dividua le,g ru purilors oc i
a le,c omu nit
ăţiloru ma nec aret rebu i
e
og li
ndi t
eî nmodc or e sp unză torş ia rmo niza t
e ,î ns co pulg ă si
riice lorma ia decv at
es o l
u ţi
i.
Cr eşter eac ompl exită ţiip rob leme lors oc ial
ec on tribui el ac omp licareap roceselord eci
zion ale,
iara ce astas olici
tăoc o mpe t
e nţăs p or i
tăap ers oan elori mp l
icateî np r
o cesulinformă ri
i,
an ali
z e i
,d i
ag nozeiş ipr ognozei.

24
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

NOTE

1. David Easton, Analyse du système politique, Armand Colin, Paris, 1974, p. 1.

2. Ibidem, p. 9-10.
3. Ibidem, p. 458.
4. Ibidem, p. 10.
5. Ibidem, p. 11-12.
6. David Easton, A Framework for Political Analysis, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New
Jersey, 1965, p. 57.
7. David Easton, Qu ellee stlap laced el ’ana lysede ss ys
t ème sa u jourd’ hu i
? , în: L’e
nga gement
intellectuel,mé langese nl ’honne urdeLé onDi on( so usl ad i r
ectio nd eR.Hu done tR.
Pe ll
e ti
er), Pressesd el’Uni versi
té Laval, Québec, 1991, p. 50.
8. David Easton, Analyse du système politique, ed. cit., p. 25.
9. Gabriel Almond, Le système politique, în Sociologie politique, tome I (textes réunis par Pierre
Birnbaum et François Chazel), Armand Colin, Paris, 1971, p. 41.
10. Ibidem, p. 41-42.
11. Ibidem, p. 42.
12. Ibidem, p. 46-47.
13. Ibidem, p. 49.
14. Ibidem, p. 50.
15. Ibidem, p. 54.
16. Ibidem, p. 57-58; p. 59.
17. Karl Deutsch, The Nerves of Government. Models of Political Communication and Control,
The Free Press of Glencoe, New York, 1963.
18. Ibidem, p. 185.
19. Ibidem, p. 88.
20. Ibidem, p. 94.
21. Ibidem, p. 128-129.
22. Jean-William Lapierre, Vi aţafă răs tat?Es e ua sup raput er i
ipol iti
c eş ii nov aţ
ie
is ocial
e,
Institut
u lEur opean,Iaşi,19 97,p. 233-234.
23. Ibidem, p. 240.
24. Jean-William Lapierre, L’ ana l
ysede ss yst
è me sp ol itiqu e, P. U. F., Paris, 1973, p.34.
25. Ibidem, p. 46.
26. Ibidem, p. 28.
27. Jean-William Lapierre, Vi aţafărăs tat?...
., ed. cit., p. 258-259.
28. Réjean Landry, El éme ntspo urun en ouv ell
egé né ratio nd ’a nal y
ses ystémi q ueens ci
ence
politique, în: Cybernetica, Namur, vol. XXI, no 2, 1978, p. 155-179.
29. Anastase-Jean Metaxas, Systémismes et politique, Anthropos, Paris, 1979, p. 128; p. 133-134.
30. Gérard Bergeron, La gouverne politique,Pr es se sdel ’Uni ve rsit
éLa va l,Pa ri
s,LaHa ye,
Monton et Québec, 1977.
31. Ré jeanLa n dryşico l
ab .,Quatre modèles simulés de la gouverne politique, în: Notes et travaux
de recherche, no 1 7,Dé part
e mentdeSc ienc ePo litique ,Pr es se
sd el ’Un iv e
rs itéLa val,Qu é
bec,
1981, p. 1.
32. Réjean Landry, Formalisation et similation de la gouverne politique, în: Etre contemporain,
Mé la ngese tl’honneurd eGé rar
dBe rgeron ,Pre sse sd el’Un iversitéd uQu ébe c, 1992,p. 1
99.
33. Vincent Lemieux, La structuration du pouvoir dans les systèmes politique, Presses de
l’Un iversitéLa val,Qu é bec,1 989,p .
7.
34. Ibidem, p. 12.
35. Ibidem, p. 13.

25
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

1.
3.Si
ste
meş
ire
gimur
ipol
it
ice

Unu ld inc on c ep te
ledeba zăa lep olitologieie stec eld es i
s t
emp oliti
c,e xpre siear elaţ
iilor
socio-uma nec ar es ec ons titu i
eî ns oc ie t
ateî nl eg ăturăc ue xerc i
tareap ut
e rii,r elevândo
co ntin uăd in ami c ăar aportur ilorpo litice. Natura sistemului politic, a raporturilor politice,
ev oluţ ialo rînl u me adea zir epr ezintăt emedei nteresma jorp e ntrua n al
izap olitică .
Ex pre sier e lativo rdona tăaa c t
iv ită ţ
iio ame nilorî nc adru le xistenţ eil orc omu n i
tare ,
sociale, a procesului dep erfec ţ
io na res o c
io-uma nă,s istemuls ocialg lob ala testăa stăzi
înfă ptu ir
e au no rt ra nsformă rif un da me ntalec o mpl exe,d i
n ami ceş id iver si
fic ate,î ns t
rân să
leg ătur ăc uun ită ţi
ledi nsfe rapr od uc ti
v ă ,as chimbul uie co nomi c,d a rşid ins ferac onşti
inţei
de s ineana ţ
iun ilo r,auma n ită ţ
ii.Îna se me n eac ontex ts-a up ro dust ransfo rmă riş iî nc el
elalte
subs iste me ,i nc lus i
vî np ri
v inţ as truc tu rilordeo rganiz areş ic on d uceres o cială ,c au rma rea
un ors ucce siun id es it
ua ţ
iip olitice.
Pe ntruî nţ eleg ere acore s pu nză toar eac oncep t
e l
ord es i
stem pol iti
cş ir apo rturipo li
tice ,
estei ns truc tivăde sc ifr
areaa na li
ticăano ţiuniides itua ţ
iep o li
tică,ac ăreid efi
n ireap reocu pat
div erşipo litolog i.Şc oalap ol itolog icăf ranc ezăc ons emnac ăp rins i
tuaţiep oliticăs eî nţ
e l
e ge
an samb l
uldeda tec ec ondiţ i
on eazăe nun ţulşis oluţiau n eip roble mep ec a re,f ieg uv er
n anţii,
1
fieg uv erna ţii,fi ea mbe lec ategor ii,oc o nsi
d erăc ad epinz ândd ep utere .Situ aţiil
ep olitice
suntc ond iţion ated eos eried ef a ctor iş iîmp rej
u răric uma rf iterenul sau mediul luptei
po liti
c e,g r adu ld epo l
iti
zareaun e is i
tu a ţi
idef apt,co nştien t
izare aa cesteir ea lit
ă ţi
,d inami ca
procesului de politizare etc.
De ve nităpo li
tic ă,os it ua ţ
ied ef apts edi sti
ng epr ina nu mi tec omp o nen tes pecif
iced e
rec un oa şt
e reş ia n aliză,c ums u nt:„ p ro b l
emap o l
itică”l a„ ordin eaz i
lei” ,ra po rtuldef orţe
car ep uneî nc auz ăp rob l
emar espe ctiv ă,p r
ecumş iu ns etd et eh niciş ime to des a ui nstr
u me nte
cef acp os i
b i
lăs olu ţ
ionare a pr ob leme ida te.Î nd es cif
r ar
e a naturii s ituaţie ipo l
iti
ceş i
an ticipa r
e ae voluţ ieis ale,u nr oli mpo rta ntrevinec unoa şteriis tru ct
ur i
iş iier arhi eiforţelor
aflate în confruntare, c u noa ş t
e ri
iob ie cti
v e
loru rmă rited ea ces teaş ie valu ăriic orectea
do ctrin elorş ii de olog ii
lorc a rel ea nimă .
Şc oalad eg ând irebr it
a ni căap rop u sno ia bord ăriînl eg ăturăc un oţiun eaş ire al
itat
ead e
situa ţi
epo lit
ică .As tfel,une xe ge ta lr aţio nali
smul uic ons i
d erăc ă„ os it
ua ţiep o liti
căp oa t
ef i
car acte ri
z atăî nprimul rând,c aos ta red el ucrurir ecun os cutăaf ilua tna ş teren u dintr-o
ne ce sitat
en at
u rală ,c idina le g eri
les a ua c ţ
iunil
eome ne ştişilac aree step o sibils ăs ed eama i
mul ter ăspu nsu ri.As tf
e l
,sepoa t
es pun ec ăp oli
ticae stea c ti
v i
tate ad ear ă spu nd elas tărid e
lucruri deja cunoscute a fi produsul unor alegeri. În al doilea rând, sep oates pu n ec ăos ituaţie
po liti
c ăe steos itua ţ
iepu b l
ic ă, nu una p riva t
ă.Ac eastan un ed uc ep reade p a
rte ,că cipublic şi
privat n us untde c âtc eeac es ec red ec ăs un t
:c ea n umec a deî ns ferafiec ăruiad intrea ceste
domenii este o che s ti
unedeopi niel oc a l
ă.Cut oatea cestea,da căe st
es ăe x istea ct
ivitate
po liti
c ă,od ist
inc ţieo arecareî ntrepublic ş iprivat trebu ies ăs ef ac ă.Şiî n tr
uc âts ec o nsi
d eră
căc ee ac ea parţin ed ome niu luipu blice stec eeac es ec re dec ăa rt reb uisăf acăo biectulluă ri
i
lac u no ştinţădec ă treunc on duc ă t
ors a uu ng uvern,s ituaţiap o l
iticăp o at
ef ica ract er
izatăc ao
situa ţi
ec o n t
ing en tăl ac aree s t
ed ea şte ptatc ag uv ernu lsa uc on d ucătoru l( şin uop ersoa nă
pa rticu la
ră ,c aa ta re)s ăr ăs pundă .Dou ăd i
n t
ree le me ntelea ctivităţi
ipo liti
ces unt,de ci,o
situa ţi
ed eu na numef elş iunr ăsp un sl ae a,d atd ec inev ac aree ster e cuno scu tc aa vân d
2
autoritatea de a-ir ă spunde ”.
Dar toate acestea se petrec în cadrul unui sau unor s is
te mec onsti
tu iteş iî nc ontextul
anumitor raporturi sau r e l
a ţiipo l
itice ,e leî nseled inami c e,îns c himba rec ontinu ă .Dea i
c işi
pre oc upa re as p ec ifi
c ăp o l
ito logieimod erned ean uc ons ideran icip oli ti
ca,n icis it
u aţi
ile
po liti
c eş ic ua tâ tma ipu ţi
ns ist
e me le ,r egimu rileş irelaţiilep olitice ca fiind statice, izolate;
eles eî ntrepă trun dş is ein f
lue nţeaz ăr ec ip r
oc, pregătindpe rma n entt erenulu norn oid even i
ri.
De ci,nu e s tev orbad oa rd ec lar ifi
careano ţiun i
ides it
u aţiep ol
it i
căî ns ine,c id e
rap orta reae ic on tinu ălar ea litateas o cia l-polit
ică,las i
s t
e me l
e ,re gimu ril
eş ir elaţiil
ep o l
itice
dinc ar ep rov ineş idec aree stepe rma ne nti nfl
ue nţatăos it
u aţi
ep oliti
c ăsaua lt
a .

26
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Cas istemg l
oba l,c up rinzând a n sambl ulr elaţiilo r,p roceselorş ia ctiv i
tă ţi
lo ru ma ne,
societatea include modul deor ganizar eaa c estora, î
nf u ncţiedes pe ci
ficula ct
iv it
ă ţiiu ma ne, î
n
proc es ulc rea ţi
eib un urilorma teri
a leş is p ir
ituale ne c esaree x i
stenţ
e iş id e zv oltări
i.Î n
an samb lule i,s ocietate apo at
ef ic onsi de r
a tăuns istemma c r
o s
oc i
al, a
lcătuitdin tr-un ansamblu
dee leme ntea f l
ateî nc o nexiuneş iin terac ţiun ere ci
p ro c ă,reunindî ns i
n eu nî n t
r egc uf uncţii
şic ar acteristicipr opr iic al
itativdi st
inc t
e.Or dine ală un tricăao ri
că r
uis i
s t
e m,d e ciş iac elui
ma c
r os ocial,e sted atădenatura ş id inami car e
la ţ
iilo rd in t
rep ărţişiînt r
e g,f un cţion ândc a
leg ă
tu ris aur a por t
ur id intres ist
e mş is u bsiste me l
ec e -l compun.
Îni nterio ruls iste mul uis ocialg loba lf iinţeazăod iversi
tated es ub sist
e mec are,lu at
e
fiecar eî np arte,a c ţ
io n eazăs auf unc ţione a zădes i
nes tătător,cae nt
ită
ţic us pe cific,r elaţi
i,
din ami c ăş ia ctiv i
tă ţ
ip ro prii.As t
fe l,s iste mu ls oc ialg lob a
lmo ndi
ale stea l
că tuit,c ao
co nse cinţăade z voltăriiş imode rniz ăriipo l
itice,d ins ubsist
e men aţ
ion alec ares ea f
lăî n
strâns ăi nterde pe nde nţă ,sea f i
rmăr elativ autonom, dar presupun cooperare, integrare etc.
La s ca ră na ţ
iona lăf un cţione a
z ăî ns ău ns ist
e mg lobal,a lcătu
it,l ar ân du ls ăud i
n
subsisteme, precum cel economic ( s ferap roduc ţ
iei,c o nsumu luiş ischi mb u l
ui );c elsocial
(struc t
u raş ir apor turiled intr
ec ategor ii
leş ig rupu ri
les o cialeexistentelau nmome n td at
);c el
spiritual ş ic e lpolitic.Ac e stadi nu rmăe stec on st
itu ita tâtdi na nsamb lulr elaţiilorp ol
itice,
instituţiilorş io rga niza ţ
i i
lorp olitice,c âtş id inc on cep ţiilepo li
ticep ri
vindmo d uld econducere
şio rg aniz a
r eas oc i
e tăţii.
Di nung hi uldev e derea lpr oce su l
u if irescd emo de r
nizarep o l
it
ică ,a dic ăd eî nn oir
e
co ntinuă ,de „ ac t
u aliz are”as ist
e me l
or po li
tice,e x ist
ăs ist
eme t r adiţion ale( aşezate,
confirmate, relativ echilibrate), de t ra nziţie (înp roce sd es chimb ared ef on dc ătreoa nume
direc ţi
ef unda me ntală)ş is i
ste memoderne ( rea ş
e za
tes tructuralînr aportc uc e l
ema irece nt
e
asp i
ra ţiiuma n e).
Ana lit
ic,p r
i vit
ăc as ist
ems ocialg lob a l,so ciet
at eao me neascăn upo atef ir ed usăd oarla
una o ria ltadi ntrec ompon en t
eles a leş in i
c in ur e pre zintăs umaa ri
tme ticăaa ce stor
a:c a
sistemc omp lex,s istemu lso ciale st
ed esc his,c apabi ldea u t
oreglareşia ut
o pe rfec ţ
io nare;în
ace l
a şit imp f i
ec arec ompon entăas ac o nstituieuns ubsist
e m,c up rop r
ias aautonomie
relativă ,î nc âtmi şcar eas istemul uis o cialî na nsa mbl us e ma n i
fest
ăa t
âtp rina c
ţiunea
întreg ulu iasu p r
apă rţilorc o mpone nte, câtş ipr i
ni nt
e ra cţiun easubs i
steme lor.
Câ tp ri
v eş esistemul politic,a
t ce star e pre zi
n t
ău ns u bsist
ema ls i
stemul uis ocial global,
car ec up rinde r e l
a ţi
ilep oliti
ce ,i n sti
tu ţiil
e po li
tic eş ic on cepţi
ilep oli
tic e;e la sigu r
ă
org aniz areaş ic o nduc e readea nsambl uas ocie t
ăţii
,fu nc ţ
io nali
tate
ae i.Cap artec omp one ntăa
sistemu luis oc ialg l
oba l,s i
stemulpol itics ea flăîns trâ ns ăi nte
racţi
un ec uc elelaltes ub s i
steme ,
pec arel einf lue nţea zăs aul ar ându ls ă u,p oates ăf iei nfluenţatd ea cestea.Si s t
e mu lpoliti
c
slujeş t
eş itre buies ăs lu jeasc ăa t
â tsoc ieta teaî nî nt
r eg u le i
,c âtşif i
ecares u bsis t
e mî np arte,
interesele genera lea les o ciet
ă ţi
i,caş ii nter eselei ndiv idua le.
Chi arda căs f
e ran oţiun iid es i
st emş ic hiarde me rsu lsist
emi cd if
e răd el au na utorla
altul,t o tuşi,ma joritateap olitolog i
lorc on tempo r
an iî nţelegp rins ist
emp ol i
tic ,a n samb lul
relaţiilorpo lit
i c
e ,a li ns t
ituţiil
o rpo li
t ice,a lc onc epţ
i ilorpo li
ti
c eş ialrapor turilo rd in t
ree le,
an samb luc ar acteristicu neia numes o cietăţil au nmome n td a
t.Re p r
ezentân du ns u bs i
stema l
sistemu luis oc ialg lob al,s ist
e mulpo litica parec af iin da lcătui
td i
na numi t
ei n st
i t
u ţiip ol
itice,
iarc a pa cit
a teas adeaa si
g uraor g
a ni zare aş ic ondu c ere as oci
etăţii
,as istemu luis ocialîn
an samb lu,re levăf u nc ţion al
itateas is
te mu lui.
Constituit dintr-una n sambl us tru ctura ld ei nsti
tuţ iiş irelaţ
iisp eci
alizate,d et ră săturic ar
e
se cond iţi
on ea zăr ecip roc ,s ist
emu lpo litica sigurăf unc ţi
ona r
eas i
stemu luis ocialg l
o bal.
Na tur aş ico n figuraţiai n stit
uţ i
ilor,rela ţ
iilor ,co ncepţiilo rp o l
it
ice,fo r
me led ea c ţ
i une ,n orme l
e
şiv alo ril
ep oliti
c ed e t
e rmi năr oluls pe cifi
cş iv iabili
ta teas i
stemu luipo l
it
icî nv iaţ as oc i
ală.
Înt rec ompon en teles istemu luip o liti
cs un td eme nţ iona trelaţ
iilep ol
itice, respectiv acele
leg ă
tu ri,r apo rturic ares es tabilescînt red iferitec at
e g or i
iş ig r
up urisocialeînc a li
ta tealord e
ag enţiş ic arec oo rdo ne az ăsa ua sigur ăa c ţiun ivizânds atisfacereai nt
ereselorl orî nr a portcu
pu tereap oli
tic ă.Di na ceastăpe rspe ctivă ,r elaţii
lep o liti
ces u ntr aport
u riîn treg rupurid e

27
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

indiv i
zi,î ntr
epa r ti
d eşio r
g an izaţi
ipo l
iti
ce , î
ntrea ce st
e aş iputereap olit
ică;d eas eme ne a,sunt
relaţiipo lit
ic el eg ăturile,r apo r
turiled in tren aţiune ş in aţi
o nali
tăţi,r espec t
ivr elaţii
le
interetnic e.Împr e ună,t o atea cest
el e gături,d esf ăşurân du-sep epl ani ntern,s er egăse scs ub
denu mi re ader e laţiina ţi
o n ale,s pred eose b i
red er elaţiiinter
statale,c ar
es u ntrelaţiip oli
tice
internaţion ale.
Re laţii
lep o lit
ic es u ntc on st
ituited ea ceapa rtear ela
ţiil
ors ocial
eî nc arei ndivizii
,
grup uriles oc iale,c o mun i
tă ţ
ileuma nea cţione az ăc onş ti
e ntpen t
ruo r
g ani
za reaş ic ond ucerea
soc iet
ăţii.Ra po rturilec es es tab i
lescî na c estpr o cesn us eco nfundăc ua nsamb l
u lrelaţi
ilor
soc ial
es aua ltec omp one n t
ea lea ce st
ora ,r elaţii
lep oliti
cea v ându nc aracterp ro grama tic
,
adic ăfiindr elaţiis ocia leî nc arei nd iviz
iiş ica t
e goriiles ocia
lei ntrăî nmo dd eli
b eratp entru
realizareaa nu mi tors copu ri,pr ivindo rgani zareaş ic on ducereas ocietăţi
i.El ea u ,astfel,u n
caracter organizat, exprimându-s ep rini nte rme diuli nstituţi
il
orp o l
iti
c e,alu norpr ogrameş i
platformep ol i
tic ec ar
eur mă resca numi teţ eluri.Re l
a ţi
ilep oli
tices u nt
,î nc eledi nu r
mă ,
rapo rturic up u te r
e ap oli
t i
c ăs a ur elaţi
id irectedep utere,a cţi
o nândc au nme can is
md e
cond uc ereas oc ietăţii
,î ntr-odi v er
s i
tateaf orme lo rdema nifes
tareş iod inami căs pecifică.
Oc o mpon en tăd ef initorieas istemu luip oliti
c,i ndi cândg radu ld eo r
g anizarep ol i
ticăa
soc iet
ăţiil au nmome ntd a ts ereferăl ain stituţi
ilep o l
itice:statul(principalaş ice ama ivec he
dintree le )
,p a r
tid elepo li
tice ,grupur iled epr esi
unee tc.Da rnuo riceo r
ganiza ţ
ies aui nstit
u ţ
ie
po l
iticăd i
ns oc i
e tatees teş iun ap oliti
că,c inuma ia ce l
e ac ar
es ei mp li
căî np rob l
e map uteri
i
po l
itice.As eme ne ai nstit
uţ iipo lit
ices ec o n sti
tuieî nc a drulsiste
mu luinaţiona l
,c aş ip ep lan
internaţion al,e lea flând u-seî nr apor turidea lianţă,d ec oope ra
res aud eop oz i
ţie,d ec onflic
t.
Strâns legat de conceptul de sistem politic este acela de regim politic, dezbaterile în jurul
ace stui
ag ene rân dos eried ec ontrov erse ,în de osebiî nl egăturăc uc on diţ
iil
e ,ritmu lş i
sen suril
es chimb ă r
ilor.Î ntr-oa ccepţiema il argă ,regimurile politice sunt considerate moduri
de exercitare a puterii,d ard u pău nelea bo r
d ărit eore t
ice,re gi
mulp ol
iticp oa t
ef id efi
n i
t
numai prin referire la modul de organizare a statului, în timp ce altele extind definirea la
organizarea întregului sistem politic, regimur il
ep ol
iticec on st
it
u i
ndî nc eled inu rmă ,unf eld e
înca rnareaune ia numi tef i
l osofi
is ociale.Su ntş ia b ordăric area simileazăr eg i
mu lp olit
ic
uneori polemic-pe iorativ,a l
t eoric ar ecun oa şt
e r
eau n orme r
itec unume leu nuic o nduc ă
to r
,
un eip erson alit
ă ţip olit
ic e.
Estema ia proa peî n săd er ea l
itateop inia ,relati
vma irăspân di
tă,p otri
vitc ăr
e i
ap r
inr egim
po l
itics epo a t
eî nţeleg emod ulc on cretd eo rga nizareş ifuncţionareas is
t e
mu l
u ip olit
ic,d e
constituire a organelor de conduce reî ns oc ie
tateî nr aportc uc etăţenii
.Re zult
ăc ăr egimu l
po l
itice x pri
mău nr apo rtd irectîntreo rga ne led ec ond u ceredins oc i
etateşic etăţeni,or ganele
de conducere nefiind legate numai de stat ci de întregul sistem politic, dar nu în sensul de a se
conf undac ua cestaş ia -ilu al ocul, cideae xprimaf un cţionarealuie fecti
vă.
Regimurile care, într-of o r
măs aua l
ta,d aue xp resiev oinţ
e işiintereselorc et
ă ţ
e nil
o rsu nt
,
îne sen ţ
al o r
,de mo cratice,d upăc um c el
ec enuu rme a zăa cest
ec ăis untd ef act
u răa utorit
ar ă
,
dictatoria l
ă.Di v ersitat
e ac ons t
ituiri
iş ie v olu ţ
ieir egimu ri
lorp oli
tices ea ratăaf iî ns trânsă
legă t
u r
ăc umod uld ea c cede rel apu tereş ie xe rcit
a reaa ce s
teiap ec ăid emo crat
ices au
nede moc rati
c e,d up ăcu ma numi ţ
ifa ctoris oc i
aliş ie con omici pot genera sau stimula un gen
sau altul de regim politic (democratic sau autoritar, totalitar).
Ex istăa bor dă ric arer e st
râ ngd efi
n irear eg i
mul uip olit
icl ao rganizareas tatului,c a
prin ci
p alăi nstituţiep o
l it
ic ă,e ch i
valâ nds ta t
ulc uunt ips a ualtuld er egi
mp oli
tic.Es en ţ
iale
sunt ,d esigur ,n atu r
ar egimul uipol i
tic,mo dalităţ
iles aled ef un cţi
o nar
e( demo crat
icăs au
dictatoria l
ă),v alor il
ep ec ar el epr omov e azăe tc.Di np e r
spectivae f
ici
e nţeip roc e
su luid e
guv erna re,un iia n al
iştic onf erăr eg i
mul u ip olit
ica tributuld emo dali
tated ear ăspun de
prob leme lord eor dinor gani z at
or i
cc es ep ung u vernă ri
i.
Înf unc ţ
i ed ef orme l ed ee xpres i
ea l
ee xe rcit
ă riipu t
e ri
is aua ctelord eg uvernar e
,
distingem regimul parlamentar sau reprezentativ – republican sau monarhic – , în care
parla me ntulde ţine un r o lpr epon d ere
n t,i a
rş efu ls t
atului
,d acăe st
e mo n arh,a rer ol
nes emn ificativî nv i
aţ ap o li
tică;î ns i
s t
e mu lr epu blicanp reşedintelee stea l
e sd ec ătre

28
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

parlament, are prerogative reduse, fiind dependent de parlament. În regimul politic

pre zi
d en ţ
ial,preş edintelee steş işefa lguv e
rnu l
ui,p arla
me nt
u lşipreşedintel
ea vânda cee aş
i
sur s
ădeî nvestire:v oinţap opor ului,adicăa ulegiti
mi tat
e aa l
eg er
iiprinv otu niv
e r
sal.Ex ist
ă
diferitev arianted er eg i
m pr ezi
den ţ
ialînc ar
e,p reşed intel
ee stes ec
o ndatd eunp rim-ministru
alc ăruir ole st
eî n săma ires t
rânsînr aportcuc eeac e ,trad i
ţi
o nal
,înseamn ău nş efdeg uve r
n.
Ov ar i
a ntăder eg imr epub licanc areî mbinătr ă
să t
u ria ler egimu l
uip rezidenţ
ialşia lec e l
ui
parlamentar sau r ep r
eze ntati
vor eprezi
ntăr egimuls emi pr
ezidenţial
.Ac est
ap resup un eu n
pre ş
e dintea lespr ins ufragiuun i
ve r
salş icua nu mit eput e
rip ropr
ii,u np ri
m-mi nist
ruş iu n
guv ernc areră spu ndeî nf aţapa rl
a me nt
u l
ui.Ra portur il
edi ntrep r
eşedinte,p a
rlame ntşiş eful
guv ern uluipo tf id if
e r
ite,î nf unc ţ
ieden orme l
ec on s
tituţ
ion a
le.Co n st
it
u ţ
iaRo mâ nieid ă
expresie unui asemenea tip de regim politic.
Di np racticai storicăe stec unoscutşiregimul militar,r egimî nc arepu t
ereapo li
tic ăe st
e
pre l
ua tăş ie xerc i
tatăd ec adremi li
tare;înf uncţied eî mpr ej
u r
ări,regimu lmi l
itarp o at
ef i
dictatorial sau cu caracter general democratic. Regimul militar poate recurge la militarizarea
un ors ectoa r
ed ea c ti
vitateş iguv e
rne azăprinde cr
e t
e -lege.
Asemenea sistemelor politice, r egi
mu ril
ep oliticea uod i
nami căp roprie,aflân du-se
me r
eus ubs emn uls chimb ă ri
i,alc onti
n ui
tăţ
iişidi sc ontinuit
ăţii–s chimb ărinorma l
e,î n t
r-un
felc on trolabil
e,a şteptate,ladi stanţema ima ris auma imi cidet imp ,înf uncţ
ied ed ura t
a
ciclurilor elec t
o rale.Re gimur ilep olit
icec unos c,î nsă,ş is chimbă rib ruşt
e,r uptur is au
rev ol
uţ ii
,g enerat ed ei zbuc nir
eauno rciocnir
id ei nte res
e,d ep rocesed ee r
o dare
,ma ia le
sî n
caz ulr e gi
mur ilorn ede mo cratice
.Î nc azulu nuiaş ia ce l
uiaşis i
stemp olit
ic,in c
lu siv cel
de moc ra t
ic,p l
ura list
,s epo ts uccedet i
puridiversed er egimp oli
ti
c,înî nţel
esuld emo dalitat
e
co ncretăd ee x ercitareapu teriipo l
iti
ce,d eîndep l
ini reama n datul
uiî ncredin
ţatd ealeg ători.
Ad e
v ărule stec ăş iînl ume areală,o amen i
işig rupur i
lel uptăp ent
rup ut
ereş ibună st
a re.O
astfeld elu pt
ăc ons ti
tuies ursas chimb ăr
ii.Dac ăa mi nventain s
tit
uţiid ecanalizar
eal uptei,
am put eac ontrolac hiarpr ocesele de s chi
mb a r
e .Con fl
ictulş is chimb a
reas u
n tv ital
e
soc i
etă ţi
lorde sch i
s e.Fă răac est
ea, t
oatetalente
leu ma n earr ămâ nenefructif
icat
e .

NOTE

1. George Burdeau, Traité de Science politique, tom III, vol. II, (La dynamique politique), LGDJ,
Paris, 1981, p. 154-158.
2. Michael Oakeshott, Ra ţ
i o
nal
is
mu lînpol it
ică, Editura ALL, Buc ureşt
i,1
99 5,p.10 7 .

29
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

CAPITOLUL 2
PUTEREAPOLI
TICĂ
2.1. Definirea puterii politice

1.„ Put ereaei ne ren tătutu rors ist eme lors oci al
eş it uturorr e laţ
iil
oru ma ne.Nueu nl ucru,ci
una spe cta lo ric ăr
eiş it utur orr elaţiil
o rd intreo ame n i
.Pr inu rma re,ei ne v i
tabilăşi
ne ut
ră ,intri
ns e cni cib u nă,n ic ir ea;
2.« Si s
te muldepu te re
»î iinclud ep etoţi–nimeni nu e scutit de el. Dar pierderea de putere
aun e ipe rsoan enuî n sea mnăî n t
otd eaun ac âştigula lteia;
3. Sistemul puterii în orice societate e subdivizat în subsisteme de putere din ce în ce mai
mi ci,cu ibăriteu nu lîna lt
u l
.Ac estes ub sist
e mes u ntle ga t
eî nt
ree leşid es isteme lema i
amp ledec a rea pa r
ţin,pr infeedback.I ndi viziis un tînc o r
p or
aţiî nmu l
tesubs is
temed e
1
putere, diferite, deci conexe ” .
Da cădel ag rec ia m moş tenitt erme nu ldep ol i
tică, de la romani am preluat un al concept
fundamental: puterea.Ex ami nâ n di storiac e l
o rd ouă c ivili
za ţ
ii
,pu t
e m c ons tatac ăn u
întâmpl ă
tore lea up rodusr espe c t
ive l
ec on ce pt
e :Gr e cias -a remarcat dintru început prin
efortu ldead es
c o pe ric a
l eac eama ipo tr
iv it
ăp entruî mp linireaBi n eluic omu n;p r
o blemele
cons tit
uţieiş ia leg u vernă riia udomi na tg â ndireaş ipr a cticap oliticăag r
ecilo r,pu t
e r
nic
imp re gnatedef ilo sofieş idee t
ic ă.Ro mai mpe rialăs -a înteme iatma ipu ţ
inp ee xerciţi
ul
particip ă
riic etăţen ilorl al u areade ciziil
or;d omi naţiami litarilorîntr-un sistem politic nevoit
săg e s
tione zeu nt e rit
oriui me ns ,l ocu i
td epo poared i
n trec e l
ema id iferi
te,af ăcutc a
fenome nulpu teriiş ic once pte l
ec a r eîld esemne azăs ăa ibăî ntâ i
etat
e.
Di na nt
ic hi
ta teş ipâ năî np r ezen ,puterea ar
t ă ma se leme ntulc entralalp olit
icii.În
orizont ulr ealit
ăţiipo liti
ce ,put ereae stemi z ap r
in c
ipa lăat utu r
o rcomp etiţ
iilor
,tra tat
ivelorşi
conf licte
lor,pr ec um ş iinstru me ntull orf un dame ntal.Înd ome niulcuno aşte
riişia ld isc
u rsul
ui
politic,terme nuld ep uteree st
epr e ze ntme reu,da căn une mi jlocit
,c elp u ţ
inmi jloc i
t.De vine
astfeln ece sarăd ef i
n ireapu teri
ipol it
iceş iac onc eptelorc or elative.
De la verbul potere (a putea, a fi capabil), latinii au derivat substantivele potentia ş i
potestas. Primul însemna capacitatea unui om sau a unui lucru de a-l afecta pe altul. Cel de-al
doile aa veao c o no taţ
ie do mi na nts ocială,p olitică,î nse mn ânda pt
itudinil
ec elorc are
comun i
ca uş ia cţion auî mp reună .Di na ntichitatear oma nă,r e ţ
inemş id isti
nc ţ
iad intrep uter
e,
caoc ali
tateac o rp uluipo lit
icş ia ut ori
tate,c ae x erciţi
uş ic alit
ateag u vernanţil
o r.Peu rmele
aces teidi stinc ţ
ii,me die
v a li
ia uo peratn ume roa sen u an ţăr
ic on ceptuale,f erindu-s es ă
supr apun ăî nţelesu rileu nort er
me nic ap uterea ,autoritatea ,fo rţ
aş ivi olenţa.Încep ân dd ep r
in
secolul al XVII-l e a,d i
nd orinţadeadac u no aşt
e r
iip o li
ticeunc ara cter„ştii
n ţ
ific”,e xactşi
univ ersal,filosofiia uc ăuta tde fi
n iţ iidinc eî n ce mai generale ale puterii politice, amestecând
astfele leme ntep r op riifeno me ne lorf izice,bi ologice ,ps i
h i
c eş iso c
iale.
Sea ccept ăa stăz itotma imul t ,căp ol
iticu l/
p oli
ticad efine ş
tes t
at utulo ntol
og ica lo mu l
ui
caf ii
nţ ăs oc ial
ă.Aş ac ă ,e xistăs oc i
etăţip olitic
ep r est
a tale,î nc ar ep utereap olit
icăs -a
ma ni fest
a tfiec ar eligie/bise ri
că ,f iedu pămo d elulc apu lf ami li
ei/c
a pu lc omu ni
tă ţi
i.Ce eac e
însea mn ăc ăn icipo liti
cul,n ic
iput e r
e apo liti
c ă,nus er edu cl astatş ilap u te
read es t
a t
.Da r
apar iţ
ias t
atu luiaf ăc utc aput e re ap olit
ic ăs ăs ema nifestec ar elaţieîn tr
eg uv ernanţişi
guv ern aţ
i.Pu tereap olit
icăe stea c e as tr
uc turăe senţialăp rinc a r
es ocietatea,înc ali
tated e
dome n i
us pe cifi
ca lr ealit
ă ţi
i, s
eopunee ntrop iei,tend inţein atu ra
les pred e z
o rdi
neş idisoluţi
e.
În Leviathanul l uiHob bes,pu t
ereae stec onc epu tăc aa ns a
mb lulmi j
loacelo rd ec are
dispu neu no m pe nt ruao b ţineunbi neo a reca re,p ec aren u-lp osedăî ncă.Fa pt
u lc ăHo bbes
renun ţăl at e rminol og iama inua n ţatăame di evali
lo r,r ezu lt
ăd i
nu tili
z a
r eaterme nuluide
pute red eopo tri
v ă pe n t
ruc al
ităţil eş ia bilităţi
len atu ralea leo mu lui,c âtş ip entruc e
le
dobândite. Astfel, puterea este na t ur alăa tun cic ândr ez ultăd i
n„ facultăţia l
ec orpul uisa uale
spiritului,c u ma rf if or ţa,f rumu seţ
e a,pr ud e nţ
a ,a r
tele ,e locinţa,l ibertat
ea ,nob leţ
e a
”.
„Put erilei ns t
rume n tales untc e lec are,d ob ânditeg r
a ţ
iep ri
me lors aug raţ
ien or
o cului
,
repre zintămi jl
oa ce leş iin strume nt elec ep ermi tobţ ine reaaş ima imu ltăp utere:a stf
e lsunt

30
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

bo găţia,r eputa ţi
a,p rie te ni iş ia c ţi
une as ecre t
ăal u iDumn e zeup ec a r
eo a me n i
ion u me sc
şan să.Că cip rinna tur as a ,put e reae stea se mă năt oa rer enu me l ui;e ac reştep emă surăc e
ava nse ază;d ea seme n e a ,p ut ereas eas eamă năş ic uc ă de reac orpu ril org r
ele,c a rea ratăd inc e
2
înc ema imul tăi mp e tu oz itatec uc âtp arc urgoc a lema ilu ng ă”.Seo bser văc ăf il
o soful
eng leznuc ons ide r
ane ce s arut ilizareau n ort erme n idi fe riţipe ntruad esemn af a cultăţi
lef izice
şii ntelectualea leomul ui ,o por tunit
ă ţi
lel uis o cialeş ima n ifestăr ileob iecte lord i
nn atu r
ă.
Ac e s
ts piri
tme canici stv ai n flue nţapema joritat
e ag â nd itorilore p oc i l
o rurmă to are.
Istori
ag â ndiriiaî nc erc ato mul t
itu dined ed efin iţiiî nl e gă turăc up u t
e r
e ap olit
ică.
Gâ nd ireap oliticămod e rnăş ic on tempor an ă,f ăcânds in tezac elors pu s
ed el ao riginip â nă
astăzi,l e-ac atalog a tî n ma imul teg rup ema ri,d in trec arer e ţ
i n em:1 )psihologiste; 2)
behavioriste; 3) structural-f un c ţionaliste; 4) socio-politice; 5) formale etc.
De fi
n i
ţiile ps ih o lo g is tes ubl i
niaz ă na turar e laţio na l
ăap u t
erii da rc a ntoneaz ăî n
psiho logie.As tf
el,î np e ri oadapo st
b elică ,pe ntrug â ndi toric aB.Ru ssellş iH.La s swell
„put ereae ster ealizar eaî npr actic ăae fecte l
o rdo rit
e ,n ur e l
aţiad el ac ond u
c ăto rilac ond u şi
”.
Pentru Adorno, Marcuse, From, reprezentanţ ia iŞc ol iid el aFr a nk furt
,p utere ae sted e f
in i
tă
prina p ellaps iha nali ză :„ p e rson alit
ate aa uto ri
tară”e stes tructu ratăt e mp e
rame ntalps ihan alit
ic
prinf r ust
rares ex uală ;î nc ons e cinţă,e av ap un epu tere ad e asu prat utur
orc e l
o r
la l
tev alori
,
învingând pri npu teres e nt ime ntu lprop rieii nferiorităţi.
De fi
n i
ţiile be ha vio r is tec o ns i
de răc ăp utereac o n stăî n tr-o r elaţ
ied ei n flu
e nţarea
compo rt
ame nt uluiun u ia c to rs oc iald ec ătrea ltul:„ exe rc it
a reau n eip ut
erie steor elaţieî n
careuna ctorAî n cea rc ăî nmodv izi
bilş iob servab ild ea -lin citap eu na ct
orBs ăf acăc e eac e
vrea A, lucru pe care B nu l-a rf ifăcu tîna lt
ec i
rcu ms t anţ e.Da că« te ntati
vadep u t
e re»al u iA
reu şeşte,atun cis pun e mc ăe la reput e rea su pral uiBî nc e eac ep rive şt
e« con flictul»p articular
3
asu prac ă r
u i
ae ie rauî nmodde schisî nd ez acord”.O a stfeld ed efi
niţ
ies ep oatea plica
oricăru irapor td ei nf lue nţ areş idedo mi na rec area p a reî nt rea cto riis o ci
ali
,i n diferentc ăe ste
vorba despre un context politic, economic, cultural, social, r e lig iose tc.Ac eeaşid ef i
ni ţ
ie
pre supun ec ăpu tereae s teu nf e nome nobs e r
v abil.Or ,înr ealitate, mu l
terapo rtu r
id ep u t
e ren u
sema nifest
ăl al umi naz i leiş in iciî nmo dd irect,f ă răn iciu ni nt e r
me diar.O a ltăc riticăa
perspectivei behavioriste de defi n i
reap uteriiv izea zăr e du cereat e ore t
icăaa c estuir apo rtla
nu ma ido ia ctor i
,c âtăv re mei n fluenţare ac omp ortame ntu luii mp licăc elma ia d eseau nn umă r
ma ima r
edea g enţi.Î nf in e ,a tunc icâ nds ev orbe ştede s pred ete r
mi narealu iBd eaf aceu n
lucru pe care nu l-a rf if ă c utf ă răi nt
e rven ţial uiA,s epl e ac ădel apr esupoz i
ţiac ăi nt
e r
v en ţ
ia
luiAe st
ec on trară( sa uc e lpu ţi
ndi ferit
ă )in tereselorl u iB. Or , nuî n totdeaun ae stes igurc ăc ei
do ipro tagonişt iair apo rtul uidepu t
ereş tiuc arel es u nti nte resele reale, fapt care poate face ca
As ăn ua jun g ăp rini nf lu e nţar eal uiB l ap romov ar eai ntere s
u lu ip ropri
u ,i arB s ăn uf ie
afec t
atne g at
ivdei nte rv e n ţial u iA.
De fi
n i
ţiiles truc tur a l-fun c ţionalister epre zintăt ip ult eleolo gic o -funcţi
o na ld ed efi
n irea
puterii. Teoria de acest tip s-ad ezvo l
ta tî nS. U. Aî nc a d rulŞc o l
i is truct
ur al-func ţ
iona list
e,
rep re
z entatec la si
c ,d eT.Pa rson s.Aş ada r,trecâ nddi ndo me niu lp uter
iic af en ome ns oc i
al
gene ralî ndo me niu lpa rtic u lara lpo l
iticu lui,put em ob se rvac ăp ut ereas ema nifestătotc ao
relaţi
edei nf lue nţ
a re,dec o ma ndăş ia scu ltare( s
a ud ed o mi naţieş is upunere),n uma ic ămi za
ace st
e irelaţiior ep re z in tăd eter mina reas cop uril
oru n eic omu nităţ i,împ reu năc us tăpâ nirea
mijloacelor de realizare a acestora. Se poat es p un e ,a ş adar ,c ăp ut
er eap o li
ticăe ste
„ca pac i
tateadea -io bl ig ap ea ctoriiun u is istems o cia lda ts ă-şiî nd epli
nea scăo bligaţiilep e
carel ei mpu no bi ec tiv e lec ol ective,mob il
izân dr e sur seles oc ie tăţiiînv e dere aa ting er
ii
4
ob iectivel
o rpr opu se ”. Put ere ap oli
ticăe s t
e ,îna ce stc az,mi jloc ulp ri
nc areos ocietate
du reazăs auc hiarmi jl oc ulpr inc areu nn out ipdes oc ietates ei n st
it
u i
e.Ta lcottPa r
so ns
def i
ne ap utereap oliticăd r epta c eac apa citateaun uis iste ms oc iald eamo bil
iz ar esu r
sep entru
atinge reaun uis copc omuni tar,i a
rGe o rgesBa land ieroc o nsi de raf actoru lc ea cţione ază
împotriva entropiei sociale.
De fi
n i
ţiiles ocio -politice î n ce arcăa na lizap ute r
ii,d i
np erspec tiv as ist
emu luis oc i
alg lob al
,
prin categoriile sociologiei generale, reliefând caracterul specific al puterii. În acest sens,
pu ter
e aa p arec ar e la ţias a ur apo rt
uls ocialf un d ame nt ald int r
eg uvernan ţiş ig uve rnaţi
.
Indi f
er entd et impş is p aţi u ,înt oa t
es oc ietăţilere gleme nt atep olitic,p ri
ni nterme diuls t
a t
u lui
,

31
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

ex istăg uvern a nţiiş ig uv ern aţii

.Pu tereae s t
et o cma ire laţ
iac a reîis tru ctureazăo biecti
v,p â nă
lau np unct,ma imul ts auma ipu ţi
ni nd iferen td ev o inţaş ico nştii
n ţalo r.
Mi c
h elFo u cau lta fi
rmac uî ndr eptăţirec ăp utere ae stesu bstan ţi
a lăt uturorr ap or
turilorp e
care oame niil es tabi l
es cî nv iaţal ors ocială :„ re l
a ţi
il
edep u teren us untî np ozi
ţied e
ex teriori
tatef a ţădea ltetipu rider a po rt
u ri(p roc esee cono mic e,rap ortu ridec uno aşter
e ,relaţi
i
sexuale), ci... le sunt imanente; ele sunt efectele imediate ale partajel o r,ine g al
it
ă ţ
ilorş i
de zec hil
ibrelo rc a
res epr odu cînc a d rula celorr apo rtu rişi,rec i
p roc,s u ntc ondiţiileinternea le
res pectivelord i
f e
re n ţ
ieri;r e l
a ţ
iil
ed ep ute r
en us u ntî n t
r-opo ziţied es up rastruc t
ură,c uun
simplu rol de prohibire sau de reînnoi reau nu ic on tract;a colou nd eo perează ,e leauu nr ol
5
dire ctprodu c ăto r”.Da căp ute r
e ae xistăpr etutinde ni,s ubof or măs aua lt
a ,atun cic ump utem
ide ntif
icaa c eas pe c i
eae in umi tă„ pute r
epo l
itică” ?Es tec up uti
n ţăa cestlu crud et
ermi nâ nd
caracteristicile puterii politice.
Pu tereap ol i
tic ăs ev ac aracte riz
ap ri
nd o uăe l
e me ntec adru:ma iî ntâi,e ap r
e s
u pu ne
dife renţi
ere aado ia ctoris oc i
a l
i,re prez entaţid eomi n ori
tatec a r
ec oma nd ă(sa ud omină )şio
ma j
or i
tatec a rea sc ultă( saus es upu n e);îna ld o i
le ar â nd,p utereapo l i
tică,a i
d omac e l
or l
a l
te
for mea l
epu ter i
i,s es pr i
jinăpedouămi jl
o ac eînas ef a c
ea sc ultat
ă :înc rede r
e ag u vernaţ
ilorî n
juste ţ
eag uv e rnă ri
iş ifo r
ţas a uc oerc iţ
ia.
Pu tereap olit
ic ăa reo v ocaţieg lob ală; ea împarte orice societate în d ou ăg rupu ri
,
ma j
or i
tarf iinda ce laa lg uv ernaţilor.As u pral ors ee xerci
tăoa utor i
tatec ăr
e ian u-is ca pă
ap roap enic iuna sp ec tale xi stenţei.„ Guv e rnele–spunea Pierre Pactet –dispun, în principiu,
deoa u t
o r
ita t
ec ares ea plicăt u t
ur orme mbr ilorc omu nităţ
ii,e xe rcit
â nd u-se pe tot cuprinsul
teritoriuluiş i,c e e
ac ee steş ima ii mp or t
a nt,pu t
ându -se aplica tuturor obiectelor posibile, de
lae c onomi cl as oci al,d elaî nv ăţămâ ntlas ănăta t
e ,del amu nc ălat imp ulliber,d el ap reţurila
6
urbanism, de la li b ertăţilepub licel ac ultură,d el af a miliel as po rt”.Fe nome nu lpo l
iti
z ări
i
este mai accentuat în zilele noastre decât în veacurile sau mileniile trecute. Globalizarea
co mun ic
a ţ
iilorş ia r ela ţ
iilore co nomi c e,g raţiea vans uluit ehn olo gii
lor,a i mp ulsionat
po lit
iza r
eav ie ţi
is oc ialec on tempor an eî ntr-omă sur ăd en ei ma ginatî nt recut.Da r,epoc i
le
an terioare nu a uf ostl ipsite de e xten siun eap erma n entăap o li
ticu l
uiş ii mp l
ic i
ta
co mpo nentelo rpu te r
ii:s c himbur ilee c onomi c eş ima t
rimo nial
e ,f e nome nelec ulturaleş i
religioa s
ea uf os tme r
e ui nflue nţat
ed epo lit
ică ,in fl
u en ţândl ar ând ullo rp u t
erea .Aş ac ums -a
ap reciat,„ l
ar ig oar e,o r
ic er e l
aţies o cialăs el asăpo lit
izată,d a rn icior elaţi
es o c
ialăn ue
7
nu ma ipo l
itică ”.Aş ad ar,înt impc er elaţiiled ep ute r
ed i
ndi ferites ferea les ocial
uluiî ş
i
limi teazăe fe ct elel ado me ni ulî nc areop erea zăş il ac omu n i
tăţiu ma n er elativr estrânse,
pu tereapo liticăn ue stepa rţialăş ilimi tată, cig l
o ba lă.
Oc arac teris t
ic ăî nrud it
ăor epr ezintăi niţialitate a. Puterea poli ti
c ăe stei niţialăîns e nsul
că ,înt oatedo me ni ilev ieţiis ociale,no r
me led ec o ndui tă,dre pturile,l i
b ertăţ
ileş iî ndat
o riri
le
suntd erivate ,î nu l ti
măi ns tan ţ
ă,di nr e gulii nstituited ec ătreg u vern a nţ
i.Ch i
arş iactivităţi
le
prine x cel
e nţăn epol itice( precu mc reaţiaa rt
istică ,c r
ed i
n ţ
a ,r elaţi
il ec on juga lee tc.
)s unt
„n orma t
e”d eol eg eoa reca re, e
ma na ţ
ieaa ut orităţi
ipo liti
ce;l egeaf iec ăîn tă
reştep racti
cid eja
co nsa crat
e,f iec ăi nstituiea l
telenoi ,înv irtuteaunu id reptd ein ov aţiemu ltma iv olunta rşi
ma itra nşantd ecâta lc e lorlalt
ei ns tan ţ
es aupu teris ociale.Ca racter uli niţi
ala lp uteriin u
semn ific
ăf a ptu lc ăor icepr a cti
c ăs oc i
alăe stec ons ec i
n ţaun eir egle me ntăripo l
itices au,a lt
fel
spus ,c ăa cţiun iles ocialen us ede clanş eaz ăş inus ed eruleazăd ecâtd upăc ep u t
e re
apo li
tică
le-as t
a bi
litc a dr e
led ede sfăşura r
e ,l i
mi teleş in orme le;i ni
ţialitateat r
imi telaod epend enţă
ultimăaor icăr uip a liera lso cietăţi
ig lob aled ea utor i
tatepo l
itică.
Cea de-a t reiac aracte r
isticăc ed ife renţiazăp u t
er e
ap oli
ticăd ec elelaltet ipuride
autoritate este constrângerea. Durkheim, identificând ca obiect exclusiv al sociologiei faptul
spe cial,aratăc ăa c e stae steor icema nierădeaa cţio naş id eag â ndi,i nstit
u ţ
ion alizatăsa un u,
ceî iob l
igăpet oţime mb ri
iun eic omu nităţilau na nu met i
pdec ompo rtame nt;mo duril
ed ea
ac ţ
ion as un te xt erio arei ndiv idului,î ntrucâ te l
en us u ntîn scriseînc o du ls ă
ug en eti
c,c is unt
sinte t
izates oc ialş ia si
mi la t
edec ă t
ref iecarep rins ociali
z areş iis ei mp u nî nma nieră
co ercitivă.Di na ce astăt eo rier ezul t
ăc ăo ri
c en or măs oc i
alăş io ri
cep uterec ar eoi ns t
ituie
po sedăc arac teristic anumi tăc ons trâng ere ,a stfelî n câte an -ar mai putea fi determinativul
priv il
eg i
ata lput eri ip oliti
ce .Es tea d evăra tcăr a po rturiled ep u t
ere, indiferent de domeniul de

32
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

ma ni
fe star
e,s eî n t
e me iazăd emul t
eor ip eca pacit
ateaun uia ct
ors o ciald ea -l constrânge pe
altulut ili
zândf o r
ţab rută:s ching i
u i
reaş ia rdereap er u gp r
a ct
icated ec ătreIn ch i
z i
ţi
e,b ăt
aia
ap lic
atădec ătres tăp âns cla vuluis aus ervitoruluirepre zin t
ăa stfeld ee xe mp le .Însăe lesunt
pu ţinn ume ro aseş io arecume xcepţion ale.Î ni nter
io ru ls ociet
ă ţi
loro me n eş t
ip utereas e
ma ni
fe stăc as an cţ
i une de r egulă pr ina lte mi jl
o a ced ecâtc o erci
ţia:ma rgi
na l
izarea
,
ridicularizarea, exc lude rea di nc omu n i
tateo perează ma if recven tş ima ie fi
c i
entd ecât
co nstrâng er
e af izică.Î na nu mi tedome n i
i,cu ma rfiac e laa lşti
inţeiş ia la rt
e i,rap or
turil
ed e
pu teren icin up otf ii ma gina t
ep ri
np rismac oe r
ciţi
ei:n o nco nformistu l
,r efuzu l„ adevăruri
lor”
co nsac rat
e,c ontradic ţi
aş ia f
irma reas up eri
or it
ăţi
inua jun gn ici
o datăl av iolen ţ
ă.Dea c
e e
a,
un iipo lit
olo gic on si
d e r
ăc ădi ferenţad intres ocietat
eş is tat
,a dicăd i
ntres ocietateac i
v i
lăşi
ce ap oliti
că, apa rea t
u n cicân dde vi
anţaş in econ f
o r
mi t
a tea cu regulile devin crime.
Pu tereapol i
ticănuf ac en icie aa pell ac oerciţ
iede c âtînmo de xce pţiona l.Gu vernanţi
i
pre fer
ămi j
loa celep e rs
ua sive,c ares u ntma ip uţinc os tisi
toareş ima ip uţinr is
c a
n t
ed ecât
ap elull apo liţies aua rma tă.Ma j
orit
ate aa cţ
iu nil
org uv ername ntales eb azea zăp eînclinaţ
ia
oa me nilordeas es up un eput e r
ii,pec re
d inţ
al orî nca r acterulb i
n efăcăto rala cestei
as aup e
co nvin gereac ăat eo pun eput eri
ie steu na ctfărăs orţid ei zb ând ă.To t
u şi,a tuncic ând
arg ume nteledeor d i
nr aţion alşia fect
i vn us u ntsuficie ntepe ntruc apo p ulaţias ăs es upună
de cizi
e ig uve rnan ţ
ilor ,eia me ninţăc uu tili
zareami j
loa c elorc oercit
iv es aul ep une fecti
vî n
mi şcare .Aş a dar,p ute reap o li
tică,sp r
ed eose bir
edec e lelal
tef ormed ea u t
o ritat
e,a redrept
mi jlocs p ecificş iul timf or ţ
a .Înpl us ,î nor icec omu nitateu ma n ă,a pa rat
u lp ute
riid eţ
ine
mon op olulf orţeile gitime ,c eeac eî nseamnăc ăn uma ip uteriipo l
iticeî ie st
ea d misd ec ăt
re
soc iet
a tesău ti
lizezeuna stfeldemi jlocd eacţiuneî nre laţiil
es ociale.Ce lcared eţinep ut
erea
po lit
ică,d eţ
i nei mp licitc apa ci
tateac oercitivă,indifer
en tda căoa g reeazăs auod et
e s
tă,dacăo
utilizeazăs aunu .
De finiţ
iilef orma lea l
epu teriicarac t
e r
izea zăŞc oalap olit
o l
og i
c ăd inS. U. A.( R.Da hl,E.
Lehman, K. Holm et c.
),c u de zvo l
tă r
i or iginal
eî no ccident ,c o nstituind v i
ziunea
co ntempo ra
n ăc es ep rezi
n tăc aos int
e zăac uno aşt
eriiî nd ome niu.Pr emi sa:n icios ociet
ate
nue st
epo sibilăf ărăp uter
e ,de oa r
ecepo l
iticulestec ons ub st
a nţi
alo mu luic ag e n,o cupălocul
cent ralşic on sti
tuiet e me i
u l.Re zultăcăş isocietăţi
lep reş ipro t
ostatales un tso cietăţ
ip oli
tic
e.
De înd atăîn săc es tatulaa pă rut,pu t
ere ap oliti
căa red ouăd etermin ări:p asivă–capacitatea
puterii de a adjudeca cererile (impulsurile) tuturor celorlalte subsisteme ale sistemului social
global, în calitatea sa de subsistem specializat pentru acesta. Îndeplinind acest rol, politicul se
co nsti
tui eînc osistemulc aref acec as o ciet
ateas ăf i
eş is ăf uncţion eze:a ctivă–capacitatea
puterii de a elabora deciz ia,deaf ixas et
u ld ev a lo r
iş inor mep rinc a red ecizi
ae s
te
ad mini str
atăa utorit
a rs i
s t
emul uig l
ob al,înto ateco mpon en t
e l
es ale,p ev erticalăş io r
izontal
ă,
pâ năc â ndac ea st
aa jung elai ndiv i
ziirea l
i.

NOTE

1. Alvin Toffler, Powershift. Puterea în mi şcar e

, Edi t
u raAnt et ,Bucur eşti
,1 995,p. 47 1.
2. Thomas Hobbes, Leviathan, chap. 10, Penguin Books, London, 1985, p. 150.
3. Dictionnaire de la pensée politique. Hommes et idées, Hatier, Paris, 1989, p. 618.
4. Jean-Claude Lugan, El éme ntsd ’ana lysede ssystèmes sociaux, Privat, Toulouse, 1983, p. 60.
5. Michel Foucault, Histoire de la sexualité. 1. La volonté de savoir, Gallimard, Paris, 1976, p.
124.
6. Pierre Pactet, Institutions politiques. Droit constitutionnel, Masson, Paris, 1991, p. 17.
7. Julien Freund, L’ Es se nced up oli
tique, Editions Sirey, Paris, 1965, p. 36.

33
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

2.
2.Le
git
imi
tat
ea,
aut
ori
tat
eaş
iobl
igaţ
iapo
lit
ică

Pr oble mal e gitimităţiie stepus ăî nmodc onş t

ientî na ntich i
tateag reco-roma nă.Pl a t
on ,în
Republica,d e f
ine ştel egitimi ta teac a„ dre ptat e”,c us ensulc ăe stelegitimg uv ern ămâ n t
u lîn
car e„ fieca res tăl al oc uls ău,î ndel etnicin du -seî nc etatec uos ingurăt reabă ,a n umea ceea
pe ntruc areaf os tnă scut” ;c e tate
al egitimă( ideală!)e st
ea c eeaî nca ref i
loso fii(în ţelepţi
i–
pe ntruc ăn uma ia ceştiaa ju ngl ac unoa ş tereab inelui)d eţinp uter
ea .Ar ist
o tel,î nPolitica,
de zv oltăa c eastăp o ziţ
ie,d a roş itr ansf ormă ,în l
oc uind„ s ofo cr
a ţ
ia”c u„ d emo craţia”.Da că
„sc opu ls t
a tuluie stebi neleş ib ineleî npol iti
c ăe stejus ti
ţi
a ;ş iestejustc eeac ei zvo rândd el a
toţi,s er ăsfr âng ea suprat u t
u ro rînmo de gal” ,atu nci:estel e gi
tima c elg uve r
n ămâ ntî nc are
inter e
s ulg e nera le stes c opulc on cr etş ine mi j
l oci
t.Pe n t
ru Ci cero ,l a Ro ma ,legitimus
semn ificăa u toritate alegitimă .
Da că ne r e fer i
ml ae vol u ţ
iac on c epţiilord esprel e gitimitat
ev o ma r
ă tac ăt eorii
le
leg i
timi tăţi
is up r ana t
uralea f irmăt ra nsc ende nţ
ad ivină.Co ncepţias tatuluid ed re ptd ivin
do mi năe vu lme di uş is ee xpr imăpr inlegitimitas:„ titul
aru ls uveranităţi
is tatulu iput eriieste
Du mne zeuî nc er”( Grigor ec elMa re).Ministerium (monarhul, guvernul) este legitim prin
fap tulc ă„ o ricep u t
eree s tedel aDumne zeu”( ap.Pa vel).Da r,cump utereat reced el ao
fami l
ie,d ina stiel aa lta,ce eac ea rîn semn ac ăDu mne zeun uaî nv est
itcup utereof a mi l
ies au
alta,c ă„ or icep ute ree st
edel aDu mne z eu”adu sl an ua n ţ
areat eoriei,c area fi
rmă :„ doar
rap ortuldi n treg u ve rnanţi( A)ş ig uv erna ţi( B)e s t
ed el aDu mn ezeu”.At u ncic ân d,p er uinele
feu dalismul ui,s ea firmăl ume amode rnă , t
e oriae vo lueazăş ie aş iafir
mă :„ oricep ute r
ee sted e
laDumne z eupr inp opo r”:f iep ri
ng raţiadi vi năş ivo inţ
an aţiona l
ă;fiep rini ns piraţiad ivină
(cum este cazul puritanismului englez din secolul al XVII-lea).
Înc a drult e oriilorleg it
imi tăţi
ila ice, legitimitas devine poporul în calitatea lui de titular al
suv e r
an it
ă ţ
ii.Î nc adrull e gitimi tăţ
iil aice( civile)s edi stingma imu l
tev arian t
e :politeia –
ceta teaide a lăal uiAr ist
o tel,î nc areAş iBs un ta utonomiş ie ga l
i,eia sociindu -se în vederea
rea l
iză ri
ib in elu ic omun .Le g iti
mi tateac on stăî nc hiarc o nservar
e ae galit
ă ţ
iip o l
iticeî n
condiţ iil
eî nc ares uveran it
a teae st
eal eg iiş in uaoa men ilor:te ori
as uv eran i
tă ţi
ip opo rului
,
princ ares ea firmă c ăp opor ulc on fe răl egitimitatea uto r
ităţ
ii,c eeac eî nse amn ăc ă
guv e r
n ămâ ntule stema ndata ru lpopo rului ;teoria consensului ( d eo r
iginee ngle ză), prin care
sea fi
rmăc o ns ens ulc at eme ia llegitimi tăţiia u t
orităţi
is aug u vernă mân t
u l
u i
.
Te oriat ipur ilori dealea lel egit i
mi tă ţ
ii,p r
od usa lg ând iri
imo de r
n e,a pa rţinel u iMa x
We b er.Ac e staad i
s ti
nsur mă toa relet ipur i
:
1) au t
o ritateat rad iţ
ional ă–se ba zeaz ăp ec red inţ
aî nc aracterulsa crua lt radiţiil
o r(laice
şi/saur e ligioa se)s tr
ăv ec h işipeob iceiuln ede zminţita lo mu luideal eres pec ta;
2) au torita teac harisma tic ă–i z v orâtădi nd evotame n tulf aţădet ipulc ha r
is ma ti
cd e
con du c ător.Du păt imps a us pa ţiue ap o a t
ef is up r
an aturalăs aul aică.We b erd efine ş
te
cha risma c a pe o c alita t
ep e rson a l
ă ,s uprana t
u r
ală ,r evo l
uţionară ,d et i
pp rofeti
c;
rec un osc utăi raţi
on alş ie moţio na ld ec ătrec eido mi na ţ
i;î nt
rup at
ăî ne roulc aree ste
d i
nc o l
od eb ineş id er ău ;
3) a ut orita t
e ar a ţ
ion al
ă ,c on cepţiemo dern ăş il aicăp rine x cel
en ţ
ă ,a fi
rmă ,f iep oporul
suv era nu l,f iec ons ens ulc at eme ia ll egi t
imi tăţ
iig uv ernă mâ nt
ulu i
.Au toritateal e git
imă
ac ţi
one azăî nv irt
u te
al e gil orcar eîş ia ut eme iulî npo po ruls uveranuls au în consens.
De ş
ie stes ing urat i
po log ieal eg i
timi tăţi i
,r i
g urose lab orată,eae st
ec on t
e statăş id el a
dre aptaş idel as tânga.Pr in tremot i
v elec o ntestări
ir eţine m:n ud isti
n geî n trer eceptarea
mod ern ăa„ trad iţ
ie i
”ş ia d ev ăra t
ulc onţin uta listori
e ica trecut; nu distinge între autoritatea
pe rsona lăş ia u toritateap o li
tic ă,deu nd ec o nc luziaf als
ăc ăa u t
oritat
eap rodu cel eg it
imi t
a t
ea;
eleme ntuli r aţi
o na l,pr ezentnunuma iî nc ha ri
s mă ,fa c
ei mp o si
b i
lăa na l
izaş ti
in ţi
fică;p r
in
ap ropie r
e af ă cutăî n tr
ea uto ritate,leg itimi tateş id omi naţie,a ceastad i
nu rmăr e alizea zăp entru
sine„ mon opol u lv iolenţeile gi ti
me ”.
Gâ ndire amo de rnă,totma isce pticăş ire lati
v ist
ăî nd e ven i
reae ic ontemp ora nă,p rod uce
ruin areac on cep tuluil egitimi t
ă ţ
ii,î nc ond iţi
ilel u pteia d ou ăp o ziţ
iit eore t
ic eo pu s
e:
an tile
g alistă,pe n tr
uc arel egit imitate an ua res en sd ev remec eo ri
ceg uv ernămâ nta c ţ
ion ează
„leg al”s au„ ne leg al
”p et e me i
ulf orţe ;juridist-l
i e gali
s tă, pentru care legitimitatea este

34
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

identi
c ăc ul egalit
a t
ea,d eo ar e
c eg uv ern ămâ ntula c ţ
ion ea z
ăî nc on formita t
ec ul egeaî n
vigoare , înteme iatăî nlege adec oo r
do n arec aree stec o nstituţi
a.
Amb elepo ziţi
ic onfun dă ,po zitivs a un eg ativ,l eg iti
mi t
a t
e ac ul ega l
itatea.Sep o ate
demon st rac ăl ega l
itateae stec ond iţi
ane ce sarăal e giti
mi tăţ
ii
,d a rn uş is uficientă.Con diţia
sufici
e nt ăal egit
imi tăţi
itrimi tel ac on tr
a ctu lp olit
icr eal;a cesta,lai n ter
eseleo ame n ilorc are,
adjude c atef i
in ddec ătrep ute re,d evins ub stanţap oliticii
;a ces
tea,l ao b l
igaţiap oliti
c ăp ec are
ode termi năş i
,pr inc are,le g i
timi tateae ster ea lăş ile gală .Da rlupt aa ce
sto rd ouăt en dinţ
ea
produs mai multe argumente pr i
nc areaf o std iscred it
a tşir uinatc on cep t
ulle giti
mi tăţ i
i:
1)d inc onstatareac oex i
s tenţei,î nf a p tal egitimi tăţiiş ile galităţi
i,s -a tras concluzia
ide n tit
ă ţ
iilor;
2)d ini de nti
fica r
e aprod us ăs -aa j
un slan e ga re
al eg i
timi tăţ
ii,p emot ivc ăe st
eu nc onc ept
me t aj
ur i
di c( dec isup rale gal),op usl e git
imi tăţiipr inc hiarp retenţiad ea -i fi ierarhic
sup erio r
.„ Pre t
e nţ
iil
eme ta j
u ridi
c ea lel egitimi tăţii
”–c redinţaî nt radiţieş isu pr ana t
ural,
în dreptul natural, în poporul suveran, sau în consens etc. –s u nti st
orice şt
ep er i
ma t
e,în
con se cinţăş il e gi
timita tea.To tc e eac er ă
mâ nee stel ega l
itate aa utor i
tăţi
i,c af i
ind
conformitatea cu legea care trimi tel ac on stit
uţi e.Îna ceastăv iziu nep opo ruls uv e ranula
dis pă ru t
;
3)c ritica t
ăa stfel,legiti
mi ta teae steî nloc u i
tăc ul ega li
tate aşis ea firmăc ăl e galit
ate aî ncep e
ac o lound epu tereap ers on alăe steî nloc uităc ul eg ea.Da rle gead eri
văd elaa utori
tate,
ac e astad inu r
măput ânds ăa cţion e ze„ lega l
”p ri
nr espe ctareal egii,s aui l
e gal,p ri
n
înc ă lcareal egii.Re zultădea i
c ioc on ce pţies cep t
ic ăş irelat
iv i
stăd esprele geş ile g al
itat
e ;
4)da c ăl e
g ea/legilenua re /auoe xiste nţăî ns in e,c ip otf i
,ş is untî nc ălcatedec ătre
aut o ritat
e ,atun cilegalita t
e anua ren ic iu nt eme i.Şi ,d inn egare as cepticăş ir ela ti
vistăa
leg a li
tă ţ
ii,rezultăpi e
r der eade fi
nitiv ăal egitimi tăţii
.
Te o ri
al e gal
is t
ăal egitimi t
ăţiia jun ges ăc onfu nd el eg i
timitateac ul egitima rea.În acest
cadrus ea fi
rmăc ăp utereae st
er elaţiad ed o mina ţ
ieş is ema n i
fe stăc af o rţ
ă;d e şid eţ
in e
mon op ol u lfo rţ
ei,pu t
ereas el eg it
ime azăp es ine,î nf un cţi
ed e„ fo r
mu l
ap oliti
că ”ş i„ cl
a sa
polit
ică ”( G.Mo s ca)p ri
n :a pe lull asa cruş it radiţie,lac ha ri
smă ,p op o r
uls uv eranul ,c onsen s
etc.Re s pinge reaa reoi mp or tanţăd ee xc epţiep en truî nţ el
ege read eosebiriid intrep ut
ere a
legit
imă( licit
ă )şip utereaa l iena t
ă .Înc az ulp ut eriile git
ime( licit
e ),le gi
ti
mi ta t
eac o nstă,sau
decurg e ,t o c
ma id inf a ptulc ăî ntreA ş iB s er ealize azău nc on tr
act( „ li
cit”).Ma teria
contrac tu l
uie st
ef orma tăd ini ntereseleg e ner al
ea let uturo rc l
aselo rş igrup urilors oc ialec are
alcăt
u ie scs oc iet
a t
ea ,interesea d j
ude c atepo liti
cd ec ătrep u t
ere.Ob ligaţi
ap o l
iti
c ăal uiBî n
raportc uAr ă mâ ner ealăşif un c
ţion alăa tâ tav remec âtp ute r
eaî şiînd ep l
ineştef unc ţ
ias ocială.
Con diţias uficientăal e gitimi t
ă ţ
iipu t
e riipo liticec on st
ăt oc ma iî nc ap acit
a teau n i
căa
puteriip oliti
cedeaî nde pli
n if unc ţii
les oc ia l
eg ene rale,p o sibi
lit
a t
ec are,însă ,niciod atăn us e
reali
ze a zăi dea l
,pe rfect.
Aş a dar,le gi
timi tat
eae steunf enome ns o ciall eg atne mi jl
o citd ea ctulî nteme ier iipu t
erii
şic ar
ep res upunea suma reac onştientăaob liga ţi
e ip oliticed ec ăt
rec eig uv ernaţi,î nc adrul
consensului act ivs a upa siv,da căa vemî nv ede rer eg imu lp olit
icpa rlame ntars aud emo crat,
specificl umi imode rneş ic o ntempo ra ne.Co nţinut ulob iectiva lle gitimităţi
ip r
e sup u nea tât
inter
es uls ocialg ene ral
,a dju de catş ie xp rima td ep u t
ere al egit
imă ,c âtş isistemu ld ev alor
iş i
norme c arec ara ct
e r
izeazăf i
e care po p or,î nţe l
e sî ni storias ar eală.Î nc o nsecinţă:
„Le gi
timi tateae stec onformi tateapu teriic uma n i
e radeag ândiau nein aţi
u n iasu pr ab inelui
1
public” .„ Sing uras ursăal egitimi t
ă ţi
iune ipu ter ic on stăî nf ap tulc ăe ae st
ec o nformă
scheme id eleg i
tima red efinited es ist
e muld ev a l
or işinor mea l
ec olec t
ivit
ăţiiî nc ad rulc ăreia
2
eas ee xe rcit
ă ,as upraa ces t
e is che mee xis tândunc ons ensî nc adru lc ol
ect i
v it
ăţii”. Puterea
polit
icăe stele gi
timăş isema nif estăc aa uto ri
ta t
epo liti
c ăî nmă suraî nc arel aa ce as t
ăp utere
parti
cip ăc udr eptd ede ci
z i
eş ic ont r
olc ate goriiles o ci
a l
e ,a suprac ăro raeas ee xercită .Sen sul
profunda ll eg i
ti
mi tă ţ
iiu neiput e rinup o atef ie x p r
ima td ecâtp r
ini denti
fic areai n tereselor
obiectiv ea leg uv erna ţ
il
orş ig uve rnanţ i
lo r.
Le g i
timi tat
eae steu np rin cipiudej us tificare,deî n t
e meiereap ute
rii,aa u t
o rităţii
.Ca
relaţ
ieî ntrec ond ucă t
oriş ic onduş i
,pu te reap resu pu nel an i
v elull eg i
ti
mi tăţiia tâtc redinţa
guv er
n a n ţ
ilorc ăa udr eptuldeag uv ern a,c âtş ir ecun oa şt
e reaa cestuid reptdec ătreg uv ernaţi
.

35
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Aut orităţi
lepo liticec a u
t ăs ă-şile g i
time z ep u t
erea,a d aptându-sel ao pin i
apu blic ăd i
fuză
cup r
iv irel an a t
u raş if ormaput erii.Î na cela şitimp ,p utereac au t
ăs ă -şic re ez ep ropr
ia
fundame n t
a reş ij us t
ific areof e ri
ndc o mu nităţii
,p r
indi f e r
itemi j
loa ce,u ns istemd ev a
lori
,
cred inţec up rivirel ap ol i
tic
.Pe nt r
uaf il egitimă ,pu tereat reb ui
es ăs eb az eze,d e c i,pei dei
,
repre zent ăric olectiv ed espr ep oliti
c ,p ev al
o ri
,no rme ,t ra di
ţi
i.Legitimitatea presupune
conf ormi tat
e ap u t
e riic us ist
e muldev a l
or iînv i
g oares aud ec redinţed omin an t
eî ns ocieta
tea
respe ctivă ,c umo dula cesteiadeag ân dir eferitorl ab ine lec omu n.Su rsal eg itimi tăţiiunei
pu t
e ric on stăî nf a ptu lc ăe ae stec on formăs chemei de legitimitate definite de sistemul de
valor iş in ormea l
ec ole cti
v i
tăţiiî nc adr ulc ăr ei
as ee xe rcităş ic ăa s
u praa ce s
teis ch e mee xis
tă
unc on sen sîni n t
erior u lc omu ni t
ă ţ
iis au ,altfels pus, l
eg it
imi tateaestec ali
tateau n eip u t
eridea
se adapta i ma giniis alec onside ratec av a li
dăî na ceas ocie tate.
Con c eptulde l egitimita tei mpl ică,d e ci,c redinţa po po r
uluiî nv a loare as ocialăa
instituţiil
o rp o l
itice ,î ne ficien ţ
aş is tab il
itateaa ces tora .Ef icienţap ol
iticăr e prezi
ntă
3
randa me n t
u lfunc ţion ala lunui regim politic în realizarea sarcinilor guvernamentale .
Pu ter eae s t
el eg itimăa tun cic ânde stea t
ribu i
tăş ie xe cuta
tăd upăp rinc i
p iiş ir egul
i
acc epta tef ărăd iscu ţied ec ătreg uve r
na ţ
i.Or icepu terepo liti
c ătindes ă-şitransfor med e ci
zii
le
4
în mandat el ibera c ce ptatedec ătrec e ic et reb uies ăa scu l
te. Când puterea este în acord cu
princ ipiile,s tr
u cturaş is copur ilepos tu lated ee xigenţeleu n eis oci
etăţi,eae s
tel ibe ra ccept
ată
dec e ig uv erna ţi
,d o b ând eştec ons ens ul,a se ntime ntula ces tora .Cândc eiceg uve rne a zăs efac
ascu ltaţinup r
inf or ţă,c iprinc ons ens, pu t
e reae stele gi
timă .
Po rni ndd el ac on cep ţ
ial u iM.We be rc up ri
virel at ipur i
ledel egi
timi tat
e ,G.Al mo nd
aratăc ăl e git
imi ta t
e ap ol
itică po a t
ea v eab azed ife rit
e .Î ntr
-o s ocietatet ra d i
ţional
ă,
legitimi tateaa utorităţilorde pind ed es ele ct
ar eal orî n tr-o c omp e t
iţ
iee l
ec tora lăş id e
respe cta r
e ap roc e
d ur ilorc ons ti
tuţiona lep rivitoa r
el ae la bo rareal egil
o r.Î nu n eles ist
eme
po l
itice ,l i
d eriip o tob ţines pr iji
nd inp art
e ac e tăţ
en i
lor ,b azându-se pe propriul har, pe o
5
intelige nţăs pe cial
ăs a upeoi de olog i
e.
Le g i
t i
mi tateaî ns ea mn ăş ip roc edur al eg it
imăp rinc ares ei nst
it
u ieg uve rnămâ nt ul,mo dul
înc a rec ond ucă toriip o lit
iciî şidobâ n de scp uterea,iarf un cţionari
ia dmin ist
rativ ima ndatul
:
înve sti
r ead ec ătremona rh,î nv esti
r ead ec ă tr
epa rl
a me nt,p rina l
eg erisauc ons ensî nc adr
ul
stand ard elord ea cce sş ip romov areî na dmi nistraţie.
Pe rfo rma nţeleu nu is i
stemp oliti
c ,c ap acitat
e as adea -şiî ndepl
in ifuncţ i
iles u ntmo del
ate
nu numai de natura le gitimită ţi
i,c işid ea titud i
n eafa ţ
ăd el e giti
mitateac e t
ăţen il
o r ,d eideea
şis entime ntull ord el e giti
mi tate.Da căme mbr i
is ocietăţi
iş ti
uc eestel egi
timi tateaş ic aresunt
baz elea ce st
e i
a ,cr edc ăa utor i
tăţil
es untl eg it
ime ,c uno s cs etulder egulic er e gle me n t
ează
rapo rtuld i
n t
rea u t
o rităţiş ice t
ă ţeni,atu n civ orr espectal eg ilee laborateşia p l
icated ea utori
tăţ
i
nud et e amadec on strâ ngere,c id i
nc o nving e r
e .Su nts i
tu aţ
iiî nc a
r elegiti
mi t
at eap o atefiîn
declin, suportul posibil al sistemului pol iti
cs ep o at
ee rod a,di verge nţel
epr i
v indv aloril
ec e
fund ame nte azăl egitimi ta t
eapotd ev enia c ute, aj
un gân du-s el ar ăzboic ivi
ls aur ev olu ţie.
As e me ne al uiBu r deauc a r
ea firmac ăp oliti
cae stea c ti
vitat
eap ri
v i
t oarel av iit
o r
,iar
politicile sunt deciziil ec area fectea zăa c estv iit
o rşio a me niio bişnuiţicon siderăc ăc eid ela
pu t
e reţ inî nmâ iniv iitorul.Pr e viziunileî ndo me niulp oliticu luisuntî nsoţi
t ed eu nc oefici
ent
dei mpr ev izibili
tate .Li d eri
ipol i
ticitre b uies ăa ibăp ricep e read eame nţinec red inţap opu l
ară
înc apa c i
ta t
e alo rd eaf a cefaţăor icăreiî ntâmpl ărinep revă z ute.
Au tor it
a teap oliticăe st
ep uterear ec un oscu t
ăs aul e g i
tima tă(leg i
timă ),a d i
c ăa ce e
aî n
legăt urăc uc ares ep rodu ceş if un cţione az ăobl i
g aţ
iap o l
itică.Tr ăsăturaf u n dame n ta
lăa
auto ri
tă ţi
ipo li
ticec on stăî nf ap t
u lc ăe stet eme i
ulo r
g aniz ăriis oci
ale,d eoar ecee ae stec adr
ul
instituţion alî nc aref olo si
reaput eriie steo rga nizatăşil eg itimă .De oa r
ecea utoritate ap o l
it
ică
ţined ee sen ţap ut erii,t it
ularu lo ricăr eif un cţiip ublicep oat erenu nţalaf unc ţias af ă r
ăc a
auto ri
ta teas ăf iemi cşo ratăsa ua nulatăp ri
na cea sta.
Fo rţas er e feră,ma ia l
es ,l af orţ
ap ec areo ame niic re dc ătrebuies ăi -o atribuie puterii,
legitimi tateap resup unec onfor mi t
ateac uc ee ac eo ame ni ic o nsider
ăaf imo da l
itate al eg i
ti
mă
ap ut erii,ia rb inefa ce r
e as ug erea zăc onf o rmi t
a t
e asc opu rilorp ut
eriic uc eeac eo a me niicred
căe s t
eb ine.

36
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Aut oritate ar e prezintăc a pac itateaun ori ndivizis aui nstit

uţi
ip olit
iced eao b ţ
ined in
pa rt
e ame mbr ilo rsoc iet
ă ţ
iir espe c tareamă s uril
o r,reg l
eme ntări
lorî ntreprinse.Dr eptuldea
ex ercitaa utor it
a teac onstăî ndr e p t
uli ndiv i
d uluideal uad ecizii
,deap ret
in desăf iea sculta
t,
dr eptd eriv atd ins tatusş idi nnor me lel eg ated ea ces t
a( obligaţ
ii
,p rerogative,răsp und er
i,
drepturi, privilegii).
Aut oritate apo atef ip ers ona lăş ii mpe rsonală ,ap arţi
nâ ndu no ri nsti
tu ţ
ii
,t exted el e g
i,
reg uli,c u tumec uc arepe rsoa n elei nd i
v idu ales ei d entificăd oart emp o rar
,a tâtat impc ât
du reaz ăma nda tull or.Fi ecar ea u torit
a t
ec a utăs ăp ersona l
izezep u tereaf orma lăp ec a r
eo
de ţi
ne ,a d ău gâ ndu-ipr op ri
ape rs ona l
itat
e ,c omp etenţăpo lit
ică,pre sti
g iup oli
tic.Au t
o r
itatea
v i
z eazăd i
re ctl egitimitatea pu te ri
i,f iindop u ter
el eg i
timă b a zatăp en orme s ociale
ins t
ituţion aliza te.
În cadrul regimului pol iticpa rlame n t
a rs aud emoc r at,oa l
tăt răsăturăf unda me ntalăa
au torit
ă ţiip oli t
ic ele git
imee s t
ed epe nden ţas af aţăd eins ti
tuţiişireg ulip rest
a bi
li
te.Î na cest
se ns,p rina u toritat
epo li
ti
c ăde s emn ăme xe rcit
a real egitimăap u teri
iî nc onformi t
atec u
sistemu ldes imbo lurica rec ons ac răs t
ruc t
u rar elaţii
lordec onducere-su pun er
e .Înleg ăturăc u
au torit
a teal eg it
imă ,e xpr esien emi j
locit
ăap uterii,Ma chia vell
iai nt
r odusş it r
ad i
ţiona l
izat
dic t
on u l:„ temu tăda !u râtăb a!
” .Nu ma ia t
u ncic â ndi nteresu lpart
icular ia locul interesului
co lectiv,c ând l e gali
tateae steî nloc uit
ăc ul iber ul
-arbitru al unei persoane sau grup de
pe rsoane ,s epr o duc ea l
ie na
r eapu teriicare ,d i
nt emu tă,de vineu rât
ă!At unc iob l
igaţi
ap oli
tică
ac ă
z utş il egitimi tatead e vi
nenul ă.
Se po atepu neî nsăî n treba re a,d acăî nc ad rulr egimul uip a rl
a men tars aud emo crat
leg i
timi ta t
e ae steuna ,da căn uc umv ae xistăl egiti
mi t
ăţico nc urent
e,c ares en eagău nap ea lta?
Întreb are aaa păr utînt eoriamode rnăal e gitimităţii,dev re mec eat rebu i
ts ăsea cce ptec ăn u
ex is
tăc o nse ns a bsolut,c i,doa rr elat
iv ,c onse cinţaf iindc ăp arlame ntule steu nitatea
co ntrad ictorie a ma jorităţ
iiş iopo ziţ
iei.Ră spu nsulc orecte st
e:l e git
imi t
a t
eae steu na;
leg i
timi ta t
e ad ete r
mi năa utoritate al egit
imă ;a u t
o rit
ateal e git
imăe steu n a.Es teş ti
u tc ăî n
pr acticap ostb elicăj u r
idicăt eor iamandatului imperativ a cedat locul teoriei mandatului
rep r
e ze ntativc ar es usţi
nec ăr epr ez entanţiia leşi( depu taţ
i,s enatori
),i ndiferentd ep artid,n u
rep r
e zintăi nter esep arti
c ulare,loc aled eg rups aupa r
tizane ,ci,dimpot rivă,rep re
z i
ntăpo porul
suv eran u lş ii nte resuln a ţ
iona l,î ns ăd i
np e rspectiv as auv i
ziu ne
ap ec ar
ep art
idulc ă r
u i
aî i
ap arţineu npa rl
a me ntars aua l
tuloa re,n eap ărat,de sprei nteresulna ţi
o nal.To cma id ea ceea,
fiecar epa rlame ntarî npa rte,ş ito ţ
il aunl oc ,esteş is untr espons a
bili,co nformc o nsti
tuţiei,în
faţapo po ru l
ui ,s uv eranul.Lupt apa rlament arănus ed ăînj u rulinte
re suluin aţ
io n
a l
,v ăzutî nsă
şiî nţele sdi feritd ec ătref iec arepa rti
dî npa rte.Pa r
lame ntuln ue s
tea re nau nd e„ fiecare
ur mă reş t
es ă-ş iur ces aciiînc ăruţ ă”;înc a li
tatedep uterel egislat
ivău n ică,ela recaa t
ribu ţ
ie
fund a me nt alăp ea ce eadeae labor aş imod if
ical e gi
leor d inareînc o nformi t
atec ui nteresele
generale ale poporului, din perspe ctivad ev eniriiis t
orice.Ac eastaîns e
a mn ăc ă,înpa rlame nt,
ma j
or i
ta teş iop oz i
ţieluc reazăl abi nelep ub lic
, înr espectula bso l
uta lleg al
ităţ
ii,alt
fel„ peştele
del ac a ps e.
..” ,sp unep o poru lromâ n.
Da ropo ziţiav ap u neî n tr
e ba rea:c ândş ic umv al uaş ieap uterea?At uncic â nd,î n
co nfo r
mi tatec ul eg eaf und ame nt ală–c o n sti
tuţia,d ecic ur espect
ar eas tr
ictăal e
g ali
tăţii
,î n
ur mau no rno ia leg eripar l
ame ntar ev ade ve nima jorit
a r
ăî np ar
lame ntş ivac on st
ituigu vernul,
ce eac ev reas ăî n s
e mn ec ăa uto ritat
e anuma ie stel egitimă ,ci,in di
s cutabil
,c ăaf ostş ia
răma sl eg i
timă .
Obl iga ţ
iap olit
icăe st
ec o r
e lativăl egitimi t
ă ţ
ii,d eoare ceop uteres epo ateleg i
timap rin
for ţ
ă,d arî na ce stc azn ue xistăob l
igaţiap oliti
c ăş ir espec t
ivap u te
ren us ev ab ucu r
ade
leg i
timi ta t
e ;i nv ers,op uteree s tel egitimăd acăş ia tâtav r
e mec âtî nl egă t
urăc ue as e
co nstituieş is ema ni f
estăo bliga ţiapo litică.Cr i
te r
iulo bi ecti
vş is u f
icienta lle gi
timi t
ăţii–
ca pac i
ta t
e apu terii
,d eaî nde plin if uncţiis oc ial
eg en erale–de v
in ee f
ectivr ealî nş ipr in
as uma re ao bl igaţieip olitic
edec ătreg uv er naţiî nr apor tc ug uver nan ţ
ii
.Aş adar,o b l
iga ţ
ia
po li
ticăp re supun eu rmă toarele :
1 )r ec un oa ştere ap uter i
id ec ă trec eig u vernaţi,s it
u aţi
eî nc area u tori
tateap o l
iticăe ste
leg it
i mă ;

37
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

2)c on şt
iinţag uve rnanţil
o rc ăl is ec uvineg uvernare a,c au rma reaf aptuluic ă,î nstatulde
d rept,aleg erilel i
b er
epr odu cş il egiti
me az ăoa uto ritateşioo bli
g aţ
iep ol
itică.
Pr i
ni nterme diu lob lig aţi
e ip o l
iti
c es e po at
ed emon strac ăn ua ut
o ritateap roduce
le git
imi tatea,ci,di mpot ri
văl egitimi tat
e ap r
o duc eaut oritatea.Re zultăcăl i
mi t
e leo biect
ivea l
e
le git
imi tăţi
is un td ated ecompa tibilit
a t
e adei nt
e r
eseş iv alorid int
reg uv e
rna ţişig uvernan ţ
i.
Criza de legitimitate se produce atunci când se îngustea zăp ân ăladi s
pa r
iţi
e ,b azao biecti
vă
c areade t
ermi n ato b li
g a
ţiap oli
tic ă:c ândma t
e r
iac on tractuluie steep ui
zată;c ân da utor
itat
ea
numa ir ăspu ndee fici
entî ncre de ri
i;c â ndd ecizi
an ur eflec t
ăi ntere
su lg en erala dj
ud ecat
politic; când puterea este confi s catăş ia uto ri
tateas ea s i
mi lează.Ac estpr oc esi st
orice st
e
e xplicate li
tistdec ă tr
eG.Mos cap rind e caden ţ
af or
mul e ipo li
tice,cau r
ma reae p uizăr
iiclasei
politice.
Obl i
ga ţ
iapo lit
ic ăn ude s emne a ză,pu rşis implu ,s up une r
e asaun esup unere afaţăd elege
(ceea ce s-a rnumic etăţ
eanbu ns aur ău ),ci,î nc hi
pe senţial,accep t
areas aur ef uzuldeaf i
c etăţean,a dicăme mbr ures pons a bila lc omu n i
tăţi
ipo liti
c ep roducâ ndp âi
ne a,la ptel
e,o ţ
elul,
ştiinţa,c ultura.Î na cestsen s ,ref uzulobl i
ga ţi
eipo liti
c e,î nc o ndi
ţii
leînc area utorit
ateae st
e
le git
imă ,po ated es emn ai ndi viz iş ig r upuric uc omp or t
ame ntd evia
t,a narh ic,s e
mn alând
pr ob l
emep ec ar eos oci
e t
a teade mo cra t
ăl ea reder ezo l
v at.Lal i
mi t
ă,r efu zulo bli
gaţiei
po liti
ceî mbr ac ăd o uăf orme :
1) nesupunereac ivilă–refuzul de a-mia sumao b li
g aţi
ap oli
tică
,c azî nc areor imă
aut oexilez,or iv oisufe ririgor ilel egii
,pu t
ereaf ii
n dc onstrânsăs ăac ţ
ionez ep uniti
v,p ri
n
chi ard r
e ptuls ăul egi
ti
mş iobl i
g aţ
iap ec areoa ref aţădeg u vernaţ
i;
2) ob iecţ
iadec o nştii
nţă–c arec on stăînob iecţias auop oziţi
af aţăd ea c t
e leautorit
ă ţ
ii
leg it
ime ,pemot ivc ăa c estea ,înt otali
tates auî np arte,c ontravinva l
orilorme lemo rale,
religioase, estetice, politice etc.
Le g i
timitate ap uteri
itre bu ies ăs er eal
ize zeînp erma nen ţ
ăpr ina cţ
iuni,c ares ăp robeze
v aloareae ida tădec ons ensuldi nt rea cesteaş ic et
ăţen i
.
Pr i
nc ons en ss ee xpri
măos t
a redec on simţămâ ntg eneral,fiec up rivirel aoa numi t
ă
pr ob l
emăi mpo rtantă ,fieînl egătur ăc uî ntr
e gula nsamb lua lp robleme l
o rprivind organizarea
şic o nduc ereas o ci
e tăţii
.
Con simţă mâ n t
u lp ut
eriip ol iti
c es ep oa t
er e
a li
z a( într
-o a numi t
ăp rob lemă )ş ip ri
n
un a ni
mi t
ated epă re ri,fi
eş inuma ip rins upu nereal av ot,înt impc eco nsensu ls ereali
zează
printr-un acord, scris sau tacit, car ep o at
es ăîn s
emneş ic omp r
omi suri
.Co nse nsulreflect
ă
e xistenţau n eiv i r
tu aleun an imi t
ă ţid eop ini
iî nl egă t
ur ăc umo du ldea cţiunea lp uter
ii,de
re gulă,î np r
o ble me lef undame nta leş ica reser eferăl ac ee ac eîiu neşt
ep eo ame ni,şinul ace
îi deosebeş te.
Con sensu lp ol
it i
cs epo at
er e ali
zaş ip eos ca răma ilar găîn t
rema imu lteo rganisme
po liti
cea s
u prau norp robl
emef unda me ntalea lev i
eţiipo liti
ced i
nc adrulu nuista t
.
Pr i
nc ons enspo li
ti
cd e semnă mv oinţas ubiecţilorpo liti
cid eaa si
g uraf uncţi
ona r
ea
g lobalăas oc i
e t
ă ţi
i,p eb azaunorde ciziiinspiratenud ec eeac eî ideo s
eb eş
te,c id ec eeaceî i
un e şt
e.Î na ces tf el
,r e al
izare ac ons en suluip olit
icd ev ineop robăd ema t
u r
itate,ş idec ult
u r
ă
po liti
că ,der esp on sab il
it
atec i
vic ăma joră .
Strâns legated el egit
imi tateap oliti
c ăsuntno ţ
iun i
l ed ef orţăpo l
iti
căş iresp ectivinfl
ue nţ
ă
po liti
că .

NOTE

1. Sergio Costa, El eme n t

sd’un ep hénome nol og i
ed elal egit
imi té, în L’I
dé edel e
git i
mit
é, P.U.F.,
Paris, 1967, p. 82.
2. Maurice Duverger, Sociologie de la politique, P.U.F., Paris, 1963, p. 177.
3. S.M. Lipset, Political Man, Double day and Co., New York, 1963, p. 93.
4. J. Ferrando Badix, Estudios de Ciencia politica, Ed. Tecnos, Madrid, 1976, p. 418.
5. G. Almond, G. Bingham Powell Jr., Comparative Politics: System, Process and Policy, Little
Brown, Boston, 1978, p. 30-31.

38
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

2.
3.Fo
rţaş
iinf
lue
nţapo
lit
ică
;pr
est
igi
ulpo
lit
ic

Î nma n if
estar eae is oc i
a lăp u tere ae steo„ fo rţăl aten t
ă” .Al t
fe lspu s ,forţae st
e„ putereaî n
acţiun e” .Î ntrucâ tpu tereas imbol ize az ăf orţac ep oa tef ia pli
ca tăî no ri
c es ituaţ
ies o ci
a l
ă,
rez ultăc ăp uterean ue steni c if orţăş in i
c ia uto r
i t
ate ,da re ac ondi ţion ea zăe x i
stenţaa mb elor
fenomene.
Î nc ăBe r
tran dRu ssell,c e le bru ls av antş if iloso f,f olose as i
n tagma„ pu t
eren udă”,a dică
ace ea„ ca renui mp licăn iciunc on s i
mţ ămâ ntd i np a rteas u puşi
l or”ş iî nc azulc ăreiaf orţ
a,
vio len ţaa parînp rim-plan, înlocuind orice alt instrument al puterii.
Pu te r ear epre zintăa bilitate adeaf olos if orţa,n uf o l
os ire
ar ealăaa ce steia.Dina ceastă
pe rsp ec tiv ăs ep o atea firmac ăpu tereae stec ap acitatead eai n trodu cef orţaî ntr
-os i
tuaţie
soc ială .De s
igurc ăa stfeld es itua ţiis un tp osib il
edo a rînp erioades cur t
ed et imp ,plecân du-se
del ac e rt itudine ac ăf o rţ
an upoa tel ipsid inn i
c ior elaţied ep ut
er e,nic id inp l
a ninternş inici
dins iste mu linterna ţi
on a l.„Pe nt ruag e nerap uterenue s t
ene cesars ăt eba z ezipef orţăs aus ă
fiic oe rc it iv..
.Une or i
,s es usţinec ăt oatef eluriled epu teres eb az ează« înu lti
măi nst
a nţă»p e
forţă ,de o arecee ae s t
ef o los ităa tun cic â nds anc ţi
un ilee con omi ces au mo ralen ud au
rezultate... e fectu lc elma io bi şnu ita lin jecţieidepu tereî n t
r-os i
tu aţi ee ste,ma id egrabă,
mod if i
c a r eac os turilord e câtd istrug e r
eac a pa cităţiid eaa le
g e
.Ad i că ,îns up uneree x i
stă
frec ve ntune leme ntv olunt ar:l i ps ado ri
n ţeideap lătic ostu lne s
u p une rii.Co erciţ
iatotalăa re
1
loca tun c ic ânds u puş iisu nt, def a pt, li
ps i
ţid epo s i
b il
itatead eaa leg e”.
De ş if orţ
ae s tec elma ie fic ie nti n st
rume ntp entrua capa rareap u t
eri iî nt
r-os o ci
etateş ideşi
rămâ nepe r
ma ne ntf unda me nt ulor i
c ăr
u is iste m dei nega lit
ate,e an ur e prezint
ăc elma i
efic i
e n ti ns t
rume ntp entrume nţ ine re aş ie xpl oatare ap oziţieic on f
e r
ited ep u t
e r
e,p recu mş i
pe ntruo bţ inereau n orf oloa sema ximed ine a .Ind ife r
e ntd eo bi
e c
t iveleu nu ir e
g im,ime d i
atc e
op oz iţiaor ganiz atăaf o std i
s trus ă,e steî na va ntaj uls ăus ăr e curgăma imu ltl au ti
li
za r
e aa l
tor
tehn ic iş ii nst
rume n t
ed ec on tro lş is ăp ermi tăf or ţeisăt r eacăp ep la nuld oip e nt
ruaf iu til
izată
doar atunci când celelalte tehnici nu dau rezultate.
Fo rţaî nseamnăa plica r
e ad es a ncţiun ia col oun den ue xistăs u p une red eb ună voie;e a
po ateî n s e mn al imi tareas auc hi are li mina reat otalăaa lt
e rnativelorî ntr
-oa cţiunes ocială.
Con t ra rpu t
e rii
,c aree s tep o ten ţiali
ta t
e,f o rţ
ae stea ctuală,ma nife stân du-se prin efectele
sale ,î ns ăa plicar eae ic ereî n totde a un aov o inţă,a d icăop ut
er e.For ţaş iput erean us unt
no ţiunia nt itet
icec on tradictor ii,c ic ompl eme ntar e.Da căn ue xistăp u te ref ărăf orţ
ă,p u t
erea,
îns c himb,a da ug ăa nsa mbl ul uidemi jloacema terialeş imă sura bi
lec area lcăt
uiescf orţ
a,
inte l
ig enţ ă ,autori t
ate ,pr estig iu,f ermi tatee tc.Î nr a por tc up uterea ,for ţae steu nmi jl
o cc en u
de vinee f i
c acede câtd acăe stea plic at,ad icăp usî nmi şcared ec ătreov oin ţ
ăs auu no rgan.
For ţap ol i
ticăe st eob stac olulun eia l
tef orţ
epec a reoc o mb at
e ,î ir e zis
tăs auoa nulează;
rela ţ
iac on ducere -sup une re, pun eî nj ocf o r
ţeo pu sec a res ee chili
b rează ,de ş iniciodatăî nmo d
perfect.
Fo rţaa pare,a stfel,c ami jlo cd ec on strâng erec es ec on fruntăc ua ltef or ţ
ei nternep ec are
ledomi n ă ,pâ năc ân du n ad i nt rea ceste aî nfrâ nger e zist
e nţap uteri
i ,p unemâ nap ee aş i
do mi nă , l ar ând uls ău ,c elelaltef o rţ
ei nterne.
Re v ol uţi
ileins taur eaz ăon ouăf o rţ
ăc ares es ubs tituiea ltoraî nc ur sd ed ezagregare.Fo rţa
asig ur ăs tab i
lit
ate aş ir igoa re as is t
e mul u ipo l
itic,i ar„ dezo rdinea ,inc o eren ţa,b r
utalit
ateaş i
2
vio len ţas u nt
,î ng ene ral,s e mnedene pu ti
n ţăş id es lă biciune”.Î nv iaţas oc i
ală,„ forţan u
ge ne rea z ăn i
cir a ţ
iuneş in icidr ept;d are s
tei mp os ibils ăt el ipse ş
tid ee ap e ntr
uaf a cec a
3
raţiu ne aş id r
eptu ls ăf iere spe c ta t
e ”.
Fo rţae steuns up orta ls ta bilită ţ
iiînv iaţapo litică ,asig urânde ch ilibru lu neico mu nit
ă ţ
i
glo ba leî nr aportc ua ltel
eş i
,î na numi teli mite,c oe z i
u ne ain t
e r
n ă
,a t
u nc ic ân dp uter
e ap oli
tică
institu ităr e uşeştes ădo mi nen e tmi ş că r
iled eop o ziţ
iec uc ares ea flăînc omp et
iţie.
Con s iderareaf o rţeid r
e p tu nu ld inf acto ri
ides ta bili
tatep ol it
icăş is o cialăd egen erează
un eo riî nc u l
tulf orţeiş iî npr e z enta reas adr ep tp rinc i
p alfa ctorî nme nţiner eaş ipromo varea
pă cii.Dup ăcu mo b serv ăJ .Fr e und, „pa ceaî nsă şie stet rainicăd ac ăs eba zea ză,nup efo r
ţă,c i
,
ma ia les , peune c hil
ib ruî nr a po rtuld efor ţ
e...,e ae steba zap ă c
iiîn tr
en a ţi
u ni,c aşiaa rmo niei
4
inte rne ” .

39
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Putem denumi f orţăpo liticăa ns ambl uld emi jl

oa c e( uma neş ima t
eriale)dec o er
ciţi
e,
presiune,di strugeres a uc o ns tru irep ec arev oinţap oliti
c ăau nei( un or)c la se,b azatăp e
ins t
i t
u ţi
iş ig ru pări,lep uneî na cţiun epe n truaa sig urar espe ct ar eau ne io rdinic onv e
n ţ
ionale
sa u,di mpot r
iv ăpe nt ruaos chi mba .Fo losireaf o rţeipep l
ans ocialş ip ol
iticn eces
itămu l
t
dis cer nămâ ntş is piritd ep re ve de reî nc o nsider a
r eac on sec inţe lo rp osi bil
e:e xis tăn ume roase
ca zu ric ân de xe rci
tare as ap e riclite azăe ch ili
bru lpol iti
c , î
nl o cs ă-l consolideze.
Dea se me n ea,înma jorita t
e ac azurilor,n efo l
os ireaf o rţeiîni nterior ulune is oc ie
tăţipentru
tran şa rear el
a ţii
lorp oliticee steun i nd iciua le c h i
lib rului,s emn ule li
mi năr iic o nf
lict
elor
politice din acea societate.
Îns trâns ăl egă turăc uf o rţapo liti
căs ema n if
e stăi nfluenţ ap olit
ic ă.Te rme nulin f
luenţă
(lat. „in fluere –ac u rge ,ape n etr a,as estre curaîn ...
” )s emn ific ăoa c ţ
iu nep ec a r
eop ersoană,
ung rup ,oi ns ti
tuţi
eoe x ercit ăa s upraa l
te ia(a l
tora)modi ficân d u-istare a,compo r t
areafaţăd e
ce aa n t
e rio ară.Un iip olitolog ii de ntifi
căi nfluen ţac upu tere a ,c on ce pi nfluenţ ac af ii
n do
co mpo ne ntăpr incipa lăap ut e rii.As tfel
,H. A.Si mo nc on sider ăc o ncep teled ei nfluenţăşid e
pu te r
e dr epts inoni me ,K. I.Fr iedr i
cha firmă c ăi nflu enţae steo p u terei nd i
rectăş i
ne struc tur ată.Î na ce laşis e ns ,H. D.La s swe llp un ec onc eptu ldei nf l
u enţ
ăl ab a
z aş t
ii
n ţ
ei
po litice, a firmâ n dc ăs tud iulpol iticiir eprez i
ntăd ef apts tud iuli nf l
u enţe i
. Totu ş
i ,e lrecunoaşte
căd ef ap t„ conc eptu ld ei nf lue n ţ
ăs er e ferăma imul tl av a l
o rip ol i
ticed e c âtlap ute
re”.
Aş ada r,c e ido it er
me nip otf ic o ns ide r
aţic af ii
n dd is t
inc ţi,c ăc ie xis
tăd eoseb ir
ie viden t
eîn t
re
ap lica reap ut eriişie xe rcitare ai nflue nţei.Ce lma ia d ese a,în tr -or elaţied ep ute re,c eicareo
supo rtă( s auc aret rebu ies ăs es upun ă)î şis chimb ăv oi nţa,d a rn uş ip referinţel e.Exercitarea
inf l
u e nţeide termin ăo s c
h i mba rea ut
e nticăap re f
e rinţelor.Pu tereap ersua sivă,s ist
emu l
pr op ag and eiu nuia nu mi tr e gim nupr od uce fectep read u ra b il
e ,p ec ândi n fluenţap oate
sc himbac onv ing e
rileş ip re ferinţ el
e .To tuşi,p ute reap ersua s ivăs eamă năc elma imu ltc u
inf l
u e nţade oa recea mâ n douăs eba z eazăpev alo riş is e ntime nte,î n săd ifere nţac onstăî n
pr ofu nz ime ae fe c
telo rlo r.Pe rsua siune ai nterzicep r efer i
n ţeles u puş i
lor, fărăal es chimb a.
Înmods imilarc uf o r
ţa ,i nf lue nţae s teu nmi jlocf olosit de putere în cele mai diverse
situa ţiiş iî ng rup uriles oc ial
ec elema idiv erse.Eae steu nmi jlo cd ee xt i
n dere,d eaa rgume nta
sa ud eao bţin ec on simţ ire af a ţăd ea c el
ep u teri;i nfluen ţ aa reî n săc a r
a cterre ci
proc,
producând efecte dorite de diferite gr upăris aui nd iviz ia supr ap uteriişii nvers.Sep otdistinge
for med ei nflue nţ
ă,d upăna tur aş is copu ril
eg rup u l
uic areoe xercit ă.Caf e n ome ns ocial,
inf l
u e nţap o atef ip e rsona l
ăs aui mpe rson ală;e apoa tea pă reaî nr e l
a ţi
ilei nter personales au
ierarhice ş iîn trucâta ce l
e aşipe rs oa nepo tf i
,îna c ela şit i
mp,i nf lue nţate,e xercit ând,lar ândul
lor ,i nflue n ţă,e ae ste,d ea seme nea ,in t
e rcursivă.Da r,înt o a tea c es t
ec azuri ,in f
luenţas e
rea lizea zăî na bsenţac on st
râ ng e rii,af ol
os iri
if orţe i,p rinc onv in gere;î na cests ens,in f
luenţa
5
po at ef id efinităc aun„ me ca ni smg enera lizatd ec o nv ing ere”. Din faptul puterii decurge un
ca zs pe c iald ee xercitareai nf lue nţ ei
;e ae s tep r
o ces uli nf l
u enţă r iicua ju torul( r
e alsaup osibil
)
unor constrângeri în caz de nesupune re.I nteresu lp en tr
us tud iereai nfluen ţ
eii zvoră ş
tedi n
co nc e per eae ic aov ariabi l
ăf und ame ntal
ăc arepo atei n t
e rven iî nme can ismu llu ări
id eci
ziil
o r
.
Îna c ests ens ,i nfl
u en ţ
ae stepe n trus tud i
u llu ări
ide ciziilorc e eac ee s tefo rţ
ap entrus t
ud i
ul
mi şc ării –oe xpli
c aţieg ene t
ic ăp en tr
uf eno me ne lef un da me n t
a l
e ,ob servabile ;i nfl
uen ţ
aa r
6
treb ui„ s ăf iec apabilăs ămo di fic es i
s temu ld epr ioritateî nc ad r ulc olec tivit
ăţii”.
Ce lema if recve ntede fi niţiia l
et erme nul ui„ i
n flu enţă”oc o nsi
d erăc ap ea cţi
u nead e
de vi ere( îna bse nţ
ac ons trân g erii)del at ipulp rev ăz utd ec omp ortame nta lu n u iindivids au
me ca nisms o cial:„c eeac es -aî nt âmp latînt r
ep rev iziun eai niţ i alăş ine realizare ao bse r
vatăa
7
ei,s ev aî nc adraî nde finiţi
ag ene r al
ăai n fluenţei”.I nf luen ţap oatef io b ser
v ată ,d eex emp l
u,
înf a ptulc ăg rupur iledei n t
e resî nc earcăs ă-ic on vin găp ec eic a rede ţ
ina utorit
ateaî n
co lec ti
v itate ar elevan tă( adic ăc e ic arepotl uade ciz iio b l
ig ato r i
ip en t
r ua ceac o mu nitat
e)„ că
ei vor angaja, într-a de vă r
,c o lec tivitateaî np oli
ticap ec a reodo re s
cde ţinătoriid einfluenţă.În
terme n i
ino ştria cea staî nse a mnăs ăc onv ing ipec eic a rei aud e cizii
les ăf olos eascăş i,prin
8
ur ma r e,« săc heltuiasc ă»opa rtedi np ute realo rî ns co pulr e s pe cti
v ”. Cheltuirea de putere,
observ ăPa rso ns,laf e lc aş ic heltuiread eb ani,t rebui ec o n s i
d eratăc af ii
n ds acrif
icarea
deciziilor alternative, excluse prin angajamente luate în cadrul unei politici. Definirea
inf l
u e nţeid re ptmobi lu lu ne is ch imb ă
riî ns tareas a uc omp or t ame n t
u lu nu io r ganism social

40
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

facec ap robl emas pe cificăriia c esteistă riînt erme n ic o erenţis ăf ied ema rei mp ortan ţ
ăp e ntru
teoriai nf lue nţe i.Jame sMa rc hobs ervăc ăo ri
cec on st
a tareai n fluen ţ
eip oat
ef iformu latălaf el
deuş orî nt erme nidec auz alita t
e( d eşie lp rec izeaz ăc ăi nfluen ţ
aş ic auz a
litatean us unt
9
echiv a le nte ),a d i
că ,„ întreguls eta lr e
la ţii
lorc auz a l
e”. Pr i
ni de ntifi
ca r
eapr op r
ietăţilora cestor
do uăt ipu r idi fe r
ited er elaţii,Ma rchaa jun slac o ncl uz i
ae ron at
ăc ăa mb eletipur id er elaţi
i
sunt asimetrice.
Îns fe rapu t
eriipo litic
ei nf lue nţ
aa p arec ami j
lo cder e alizareaa utorit
ăţiip o l
iticeş ia
legitimi t ăţiia ce st
e iaî nr apor tc uop iniap ublică .Aut orit
a t
e ap ublicăd i
s puned eu ns istem
org ani za tş ie ficac ed ee x ercita reai nflu enţeid a t
o ri
t ăr ăspâ ndiriiideologieiş iaun orv a l
ori
po li
tic epr ini nt erme diulu nuia paratd ep rop aga ndăomn i
p rez entîns o ci
e t
ate.Da rs istemu l
pu teriip olitic eş iînpr imulr â nda p ar
a tuldes tats unt,l ar ând ullo r
,o biect
u lu neiva stea cţiuni
dei n flue nţ ar ed inp artead i
fer it
e lorcategorii politice active în societate.
Pr inur ma re,i nflu enţap oliticăr epr ezintăunc o mp lexd ea c
ţiunip oli
tice,în t
re pri
n sema i
mul ts a uma ip uţinde liberat,p ent ruaf ormas a umod ificac omp ortame nt
e l
ep o l
iticea leu nor
ind i
v izi,g rup urişa ..
Aş a da r,i nflue nţar e prez intă un mi j
loc de a e x ti
nde ,a rgume n t
as aud eao b ţine
cons imţ ă mâ ntulf a ţ
ăd ep ute reae xis t
e ntă,e an epu tând f ii d enti
ficatăc up ute reaî ns ăşi.
Influe nţ ae steî ns oţitoru lfire sca lpu terii
,mi jl
o cu ls ăun orma ld ea cţi
un e,u ns u bstit
uts au
efecta lp ute rii,d arnup utereaî n săşi.
Con c ep utăc aor e l
a ţ
ieî nt rep ers
oa n e,întreg rupu rid ei nd ivi
z iprinca recelc a ree xercită
influe nţ ar eu şe şt
es ăd e t
e r
mi nedi np a rt
eac elori nflu enţaţioc omp ort
ared or
ităd ep r
imu l,
influe nţ ap o lit
ic ăs ema nifestăî nc omp lexu lun ori nte re seş ire laţ
iideg rupp entruput erep rin
recu rge r eal adi feritemi j
loa c ee con omi c e,pol iti
ceş ip siho logice,v izândc uc erireas au
me nţ ine re apu te r
iipo lit
ice .
Rob e rtBi e rsted td ist
ing eî n trep ute reş iinflue nţădu păe fe ctulac e
storaş ime ca nismull or
der ea liz are .„ Nes up unemî nmodv olun tari nflue nţ ei,d a rp ute r
ean ep reti
n des upu nere ,
influe nţ ap oa tef ima ii mpo rta nt ăde câ tp uterea,da res tei nefica ced acăn ue stetrans forma tăî n
9
pu tere” .Ac ea stăa firma ţiee s tev alab i
lăd ac ăa ve mî nv e derenu ma il at
u rac onştientă,
expl icităai nflu enţe i
.Da rin flue nţae steu neo ridi simul ată,mi jl
o cit
ă,„ di
s cret
㔺 id etermi nă
mod ific ării n vo l
u ntar eî na c ţiun ileob iecţil
o rs ăi.Es tea de vă ratc ăp utereaş iin fluenţap ot
apă reac av ariab il
ei nde pende nte .Istoriap o l
iti
c ăo ferămu l
tee xempl ed eoa me nia lec ărori dei
aua v utoma rei nflue n ţăf ă
răc ae iînş işisăf ipo sed atpu terea,d arşid eco nducă t
o rip utern i
ci
lipsiţid ei n flue nţă.
Înt ru c âti nf l
ue n ţ
apo lit
ic ăs ee xer cită,înp ri
n cipa l,pr ini nt er
me d i
ulp uterii
,e ar epr ezintă
unc omp le xdei ntere seş irela ţi
ia ngaja t
eî nl up t
ap ent rupu tereap oli
tică.
Îns trân săl eg ătu răc upu tere apo lit
ic ă,au toritateapo l
iticăş il egit
imitateap oliticăs ea flă
şiprestigiul politic.Si ntagma„ pr est
ig i
upo l
iti
c ”d ese mne azăoa precierep ozit
ivăd ec ares e
bu cu răop er soa nă,u nor g ani sm pol i
tic,u ng rupî nv i rtuteav a lori
lorş iacţiunil
o rp romo va t
e.
Fiinds t rânsl eg at
edes ist
emuldev aloria ccep tateş ip r omo va tîn tr
-oa numi tăe t
a p ăistorică ,
prestigiul politic poate fi de f
i nitc ai nfluen ţ
ăe xerc itată,c aoi postazăaa u t
o rităţi
iu nei
per s
o a ne ,î nc a r
ep recu mp ăn itoa res un te leme nted eo rdinmo ral,a f
ectivş in up utereaş i
mi jl
o a ce led ei n f
lue n ţare.
Ca uz ai me diatăal o cali
z ă riip uteriie st
epr estigiul ,s usţi
n eBi erst
edtş ip r
ecizea ză:„ Cl asa
10
cares ev ab u cu radec elma ima repr es t
ig i
uv aa v eac e ama ima rep art
eap uteri
i” . Prestigiul
po atef ii n ter pre t
atc aunf eno me nle g
a tu ne orid eput e re,îns en sulc ăg r
u puripu t
ern icet i
n ds ă
dev inăp re stigio ase ,ş iinv ers,g rupu rip restigioa set i
n ds ăd ev i
năp uterni
c e.Prestig i
uls ep ară
ind i
v iziis aug r upu rileu ne l
edea ltele
,de termin ându nf e ldes t rat
ificar
ec ea pareî ns o ci
e t
ă ţi
le
ome ne şt i.Da rc eledo u ăf enome nes ema ni f
estăş ise pa r
at,s u ntd eciv ar
iab i
lei nd epen den t
e.
Prestigiul a p ar ede se orin e înso ţitdepu t
e re( ex empl u luno rp ersonalit
ăţip roemi nented in
lume aş tiinţe ic aren u oc up ăun l ocî ni erarhiap ut eri
is aun us unta n gr
en ated elocî n
compe tiţiap o liti
că ).Dea cee a,d ist
inc ţ
iaf u ndame ntal ăc ares ef aceî nt
rei nfluenţăş ip restigiu
dec urg e ,ma ia le
s ,d ine f
e ctull o rp ep lans oc ial.Da c ă,î ng en ere,oa cţi
un ed ein fluen ţ
ăd in
par t
e apu teriis aua s uprae it i nde ,înmo dd elibera t
,c ătr
emo difi
careac omp or t
a me ntului

41
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

ob iec t
ulu ia c esteii nflu e
nţe ,pr es ti
giu lnu ma ni f
estă de câti nvoluntar sau accidental o
as eme ne at e nd inţă .
Ni ciu nuldi n tretip uri
led ea ut oritates aud epu t
erep olit
ic ăn utreb uiec onfun d atc uc eea
ces enu me ş tepr e stigi
u,c ăcia ces tadi nu rmăs er eferă,ma ia leslac a
lităţil
es tr
icti nd i
v i
du al
e
aleun eip e r s oa neş inul aca li
tate ac ared e r
ivăd inî nvesti
re as ac ua utor i
tate(d eşi ,d eţi
nerea
un eif un c ţiipub l
ic epoa te,înune lec az uri,spo ripr estigi
ulp e rsonal).Ex istă,dea s eme n eaîn
soc ietate ,i n di vizic arei mpu n,f iindt e muţ is aui ubiţi
,f ărăap uteaî n săi mp u n ea ltora o
ab dic ar
ed el ap r
op r
iav oinţ
ăş ig â ndire.„ Îng en erep r
e st
igiule stelipsitd eteme i
u lr a ţ
ionalal
supe ri
or ită ţ
i i.Ce lc area r
e numa ip re st
igiun ue stec on sideratc ao p ut
e r
eo biectivă,
supr a i
nd i
v id u ală,n ue stei dent i
fic atc uof o r
ţăe xte rioarăsauc uon ormăd ec on du ită,c ielare
nu ma ios up e ri
o ritatemome nt anăş is po ntană,c ăre iais esu pu nec ineva ,u ş
o r
,d a rd ec arese
11
po ated e sf ac et ota şad er eped e”.
Pu te re apo atef iş ie aun e orin eînso ţi
tăd ep restigiude şia cesta,înma j
orit
a t
e ac az ur
ilor,
es t
ei ng re d ie n t
u lne l
ips italpu te rii,c hiarc oro lar ula ces
teia.To tuşi,î np erioad ad ecăderi
i
pu teriis a uî np e
r ioadat r
a nsferul uis ă u( prinr ev oluţie)că t
rea lt
eg r
u pu risociale ,p r
estigi
ul
v ech il
orde ţ ină toria ip uter
iis ca def o artemul t,c redi
b i
li
tateav ech i
lors t
ructuriş ii nsti
tuţi
i
de vine e x tr e m de s căz ut
ă.Fa ctor i
ic a r
ed etermi năc reştereap restigiului– c u noştinţel
e
ştiinţifi
c e ,d is ti
nc ţia,în demâ narea ,c omp etenţa–n up o tcreapu ter
e ,da ropo tîns oţ i.Potrivi
t
analizei lui Lapierre privitoare la prestigiul individual, acesta este un fenomen de putere,
de termi nâ nds up une reac el
ordi nj urf a ţ
ăd epe rsoan ac are-lpo se dă.„ De seo r
i ,s u punerea
co ns i
mţ i t
ăe stee fectulpr estigiul uic eluic arec oma ndă,a dicăa lu nu if eld ed ifuzarea
statutului pe care-l oc up ăpeun ad ins cări
lev alor
ilorr ecuno s
c ut
edi np un ctd ev edere
12
soc ial” .Pr es t
igi ula pa re,a st
fe l
,c aoe xt
rapol areaa ut
orităţii,comp etenţeisa ua v antajel
or
ob ţinuteî nt r -undo me n iuc ătrea l tedo me nii.Me mb ri
iun uig r ups ocial,r ecuno s
c â ndl au nul
di ntree ior ea l
ăs up eriorit
atep es caraa ptit
ud i
n ilorpe n t
rus uc ceslaoc ategoried ea ctivi
tăţ
i
soc iale,a ut e nd i
nţ as ă-ia tribu i
eop oz iţi
ea semă nătoareîna lted irecţiid ea cti
v i t
a te
.Du pă
La p ierr
e ,n ue x i
s tăpr e st
igiuf ăr ăi luzie ,iardifuzia r ealăastatutului nu are o justificare
ex clu si
vr a ţi ona lă.
Înv ia ţapol itică,pr e s
tigiul,d eşin ue st
ed eterminat,a reo ma rei mp o r
t an ţăp e
n t
ru
cu ce ri
rea ,p ă strare aşie x erc
i t
a r
e apu terii.Însu şiMa ch
iav e
llip recizaî nPrincipele c ă„ t
rebu i
e
săt ef er eş tis ăf iiur âtş idi sp re ţ
ui t
”.Pr estigi
u le st
eu nf actorp u te
rn icî nin div idu aliz
area
pu teriip ol it iceş iu ni ng redien ti ndis pe nsabilpe ntrue xerc i
ta re
aa cesteia,p ent ruao bţ
ine
supu nere al ibe rco n si
mţ ităac etăţe nilor.
13
Da re ln ue steu ni
c aa lt
erna tiv ălav iolenţă,c ums usţineBe rtr
anddeJ ouvene l , deoarece,
un eo ri,e lî n s oţe ş
tev i
ol enţa.„ Nua mv ăz utcuo c hiin oştriregimu r
ilec aree xalt
a uc e lma imu l
t
pr estigiu lu nuic ond u cător–fascismul italian sau hitleristul –c o miţândş icelema ig roa z
n i
ce
14
v iolenţe? ” . Î nc a zulf a
scismu lu i,p re st
igiul„ şe f
ilor”s es p rij
ineae xc lus
ivp emi to l
ogia
între ţ
inu tăî nj u rula ces toradec ăt rea pa ratuldep ro pagandă ,n eizvorândd ecid i
nme rit
er eale,
fiind vorba de un fals prestigiu.
Pr es tig iu lpo liti
cd esemn e azăş ioa p reci
erep o zit
ivăap uteriiînr apor tdirectc us istemul
dev aloripr omo v atdea cesta.Î nt repu tereş ip res t
igiulp oli
tice xi
stăş ior elaţi
ed irectă,în
se nsu lc ăf o rţapu teriie stec ua tâ tma ima rec uc â tsebu cu răd eu np restigi
us po rit.Înmo d
ce rtîn s
ă , n uî nt oa t
ec az uril
epr e stig i
ulc onferăî nmoda utoma tşiforţa.

NOTE

1. Marin E. Olsen. Martin N. Marger, Power in Modern Societies, p. 23-24.

2. Julien Freund, L’Essenced upo li
ti
qu e, Editions Sirey, Paris, 1965, p. 711.
3. Ibidem.
4. Ibidem, p. 712.
5. Talcott Parsons, On the Concept of Political Power, în: Reinhard Bendix and S.M. Lipset
(eds.), Class Status and Power. Social Stratification în Comparative Perspective, The Free
Press, New York, 1966, p. 231.

42
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

6. Ibidem, p. 230.
7. James G. March, An Introduction to the Theory and Measurement of Influence, în: Political
Power, p. 169.
8. Talcott Parsosn, op.cit, vol.cit., p. 251.
9. Robert Bierstedt, Power and Progress, Mc Graw Hill, New York, 1975, p. 235.
10. Robert Bierstedt, The Social Order, p. 342.
11. Petre Andrei, S ociolo giag ene r ală, Edi t
uraAc
ade
mi ei,Bu cureş t
i,1976, p. 392.
12. Jean-William Lapierre, Essai sur le fondement du pouvoir politique, Editions Ophrys, Aix-en-
Provence, 1968, p. 45.
13. Bertrand de Jouvenel, Du pouvoir. Histoire naturelle de sa croissance, Editons du Seuil, Paris,
1972, p. 49.
14. Jean-William Lapierre, op.cit, p. 48.

43
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

2.
4.Opoz
iţi
apol
it
ică

Înd ome ni u lş tiinţelorp o liti

ce,s tud iulo po zi
ţie ie s t
ei n cl
u sî ns tud iulp uteri
i,a l
guvernul u i
,pa rlame nt e
lo rs a up a r
tide l
or ,î ns o ciolog ie,î nc adr ultema t
iciic o nfl
ict
u l
u işi
integ r
ă rii
, iarîna celaa listor ieie ae stec e rcetatăoda tăc ui n stit
u ţ
iil
ep oli
ticeş ic urebeliunile
,
răsco aleles aur e vo l
u ţiil
e .
Peb unăd reptate ,op oziţiaeste consi der atăaf ipa rtee se nţialăaa nsamb l
ul uiprocesu l
ui
po l
itic, înc alit
a ted ep artea d ver săap ute ri
is auag u vernu lui.
Înc epâ ndc uNi c coloMa c hiave l
liş ic uTho ma sHo bb est oţiteoreticieniip oli
ticia u
încer cats ăs ec o nc en trezea s upr as tudiu luipu terii.At âtMa ch iavell
ic âtşiHo bb esa ua bord a
t
şimi jl
o ac eled ea pă rareş ic on trolp ec a r
es oc i
e t
ăţileo me neştil ep o
tp un es ăa cţi
o neze
împ otriv apu t
er i
i.Al ţ iaut oripr e cumJ ohnLo ck e, Mon tesqu ieus auBe nja
mi nCo n st
anta ufo s
t
preoc upa ţid ec ă il
edef râna reş i corectare a puterii decât de exaltarea acesteia.
În secolul al XX-lea sfera puterii s-aa mpl ificatp emă surăc erolulo poziţi
eie raî n
des creşterec ăc iî nc adrulONU e xistănume ro as eţ ăriînc a res eg uve
r neazăf ăr
ăo p oziţi
e
po l
itică.Opoz iţiaapi erd utt ere nma ia lesd ato ri
tăi mp actu l
u imi j
loacel
o rd ec o municareî n
ma săş ia lpa r
tid elorp olit
icedema săpr e cumş ic reşteriicon se nsului.
Da c ăî ns ec olula lXI X-l ea,s t
udiilep olitices ec on cen tr
a uî ns pecia
la su pras t
atuluiş ia
instituţiil
o rs al
e ,c aş ia supr at eo riil
orc areî ie xp li
ca uor igin ile,fun cţ
ii
leş ime todele
,a stăzi
,
atenţiapo lit
o l
og i
lors eo rie nte az ăs pres t
udi e rear e laţi
ilo rd intres tatş is oc i
etate
,d i
n t
re
guv ern an ţ
iş ig uv erna ţi.
Opo ziţiare p r
ez intău ni nstin cta dâncî nrăd ăc inatînn aturao me neascăş ima imul tsa uma i
pu ţ
inc on t
ro l
ats aur ep r
ima t,pot rivitmă sur iiî nc ares o cietateaî nc aret răi
mt olerează
ma ni f
e stareas ad esch isă.
Da c ăi nstinc t
u ld eo stilit
a tee s
teu nu ld intr ei zvoa releo po zi
ţiei,cealalt
ăf aţăamo ned e
i
este instinctul libert ăţii.Os tilitate aomu luif a ţăd et otc eeac ee stes tră
inp rovin eşid i
nf ap t
ul
căne cun osc utulp o ater ep r
e ze ntaoa me ni nţarep en t
rup roprias alibertat
e.
Ac e std ublui mpu ls,deos tilitateş id el i
b er t
a tes eiz beşteî nmo dinevit
a bild edo uăd i
n t
re
trăsăturilef un da me nt a l
ea leor ic ăreis oc ietăţio rgan i
za te:n ec esit
a t
e aexist
e nţeia utor
ităţi
ip e
deop arteş ia cee aas up une riiped ea l
tăp arte.
Di feriteleg rup ur iso cialec ap ătăc onş tii
n ţai nterese lorlorc omu neînc adrulc omu nităţi
işi
încea rcăs ăled e ae xp resie,c eeac el ep u neî ns i
tua ţ
iad eai n t
raî nc onf
lictec ua ltegru puri
,
conş tien t
eş ia ce steadep rop riil
el orinte rese.
Întrec o nflicteleome ne şti,c on fl
ictu lpo liti
ca redo uăs ur se:
1)c ioc nireadei ntere sedi n tr
ed ive r
se lef orţea leu neis ocie t
ă ţi
;
2)c on flictuldev a lori( cr edin ţe,ide i,a ti
tu d i
n i
,o biceiu ri)d intred i
fer i
telec a
tegoriid e
per soane ,c aş id in t
rea c estec atego riişic e ic ared eţinp u tereap o l
it
ică.
Opo ziţiap olit
ic ăe stef ormac eama ia va nsatăş ima ii nstit
uţionali
za t
ăac onflict
u l
ui
po l
itic.Ac e ast
ăd en umi res epot riveştepe n t
r ua celes ituaţi
iî nc areo pozi
ţiein un umaic ăis e
îngă duies ăf unc ţion ez ec i,î nf a pt,is eş iîn cr edin ţ
ea zăoa n umi tăfuncţie.Op oziţ
iap olit
ică
dev inea stf
e lin sti
tuţiac areî nc unune az ăos oc ie tatep o li
ti
c ăp ed ep l
ind ezvoltatăin s
tit
u ţ
ional
şitră săturad i
stin ct
iv ăaa ce lors oc i
etăţip oliticec ares un tcu no scutes ubde numi ric a
:so ciet
a t
e
democ ra ti
c ă,l iberală , pa r lame ntară,c ons ti
tuţ iona l
ă ,p lura l
ist-consti
tuţiona l
ăs auc h i
ar
soc i
e t
a tede schis ăs aul iberă .Pr ezenţas aua b se nţao p oziţieip oli
ticeinsti
tu ţ
io nali
zatep oa t
e
astfeld e ven icr iter
iu ld ec la sifica reas oc i
e t
ă ţi
lo rî nl i
be rales aud ictat
ori
a l
e ,d emo crat
ices au
auto ri
ta re,c onstituţio nal-pluraliste sau monolitice.
So cietă ţ
ilemod e rneî nc eps ăa parăî n Europa în secolul al XVII-lea, prin transformarea
treptatăai nstitu ţ
iil
o rc arema is uprav ieţuie scEv uluiMe d i
u( pa r
lame nt
eş imo narhii
),s ub
imp ulsuls ch i
mbă rilore con omi ceş is oc iale,ş ia va nsea zăp a sc up a
sş icur ezu lt
ated i
feriteîn
An gl i
a,Fr anţaş i Olanda.
Pro ce sulle ntd ei nstit
u ţion alizareac onf l
ic tuluip ol i
ticaa j
un slad epli
n as ad ezvoltareîn
secolul al XIX-l ea.Apa riţ
iar e gimu rilorp arlame n tarec arei n clude auprintrep r
incipalel
el or
instituţiioopo ziţiepo li
ticăpede pli
nd ez volta tăac oin cis,ma ia lesînFr an ţ
a,c up rocesulde
sep arareap ut eril
o rî ns ta t.I ns tit
uţiilec ec on diţi
o neaz ăe x i
sten ţ
au n eio p oziţ
iip olit
ice
repre zintămome ntedi ne vo luţiapo liti
c ăas oc ietăţi
loro me n eşti.Un eori
,a c esteinsti
tuţiiiau

44
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

na ştereî na cela şit i

mp ,a l
teor is uc c esiv;e lep ots ădi spa r
ăs aus ăs uprav i
eţuia scă;u nele
soc ietăţ
i,def ap t
,ma jori
tatea ,nua jun gn iciod atăl ani veluld ed ezv o l
tarei nstit
u ţional
ăc e
pe rmi t
el i
b eraf u nc ţi
ona reaune io poz iţiipo liti
ce .
Ce eac ec uno a şt
e ma stăzis ubde nu mi read esistem parlamentar, având printre elementele
salef und ame ntaleo poz i
ţiap olitică,nue stea l
tcev ade câ tr ezultatul
,p ed eop arte,a le vol
u ţi
ei
istoriceapr opr iil
ori ns t
ituţi
i,i arp ed ea lta,a lrea l
iz ăriiu ne ico mb inaţiis pecificeîn treacestea.
Sistemulmod ernî nmă nunc he a zăl aolaltătreid intrep r i
nc i
p alel
ef un cţ
iip oli
tice :
1 )a ceeadeac readr ep t
ulş id eac on trolaa du cere al aî nd eplinireal eg il
o rcă t
reg u vern;
2 )a ceead eae xprimaî nmodor ga nizatop iniiles oc i
e t
ă ţ
ii,a tâ
ta l
emi no r
ităţi
ic âtşia le
ma jorităţii;
3) aceea de a numi sau de a destitui guvernul.
Instit
uţ i
ileî n să r
cin at
ec uun as aua ltadi nt
rea cestef uncţiia ue xi st
a tşima iî nainte,n u
ne apă r
atî mpr e ună ;c on t
opi r
e al o rî ntr-un ansamblu coerent este rezultatul procesului de
instituţi
on aliza repol i
ticădi nEu ro p ao ccide ntalăş iAme ricad eNo rd ,p roce sc areaa vutl oc
spr es f
ârşituls e colulu ialXVI II-leaş iî ncepu turiles e colu l
u ialXI X-lea.
Cai nstituţie,o poziţi
apo li
ticăs-ad ez v olt
a tc ar ea cţi
ef aţ
ăd eg uv ernş iî nc onsecinţă
reflectăî ntr-ooa reca remă sur ăc a rac terula cestuia ,c h iarda c ăe stel ips i
tăd ep u terişia re
func ţiima ilimi ta t
e .Opoz iţ
ianua rea ccesl ama şinăriag uv ername n talăş in up o at
eo p era
nu mi riînp os turi.Ar mas apr inc ipa lăaf o stop in iapub l
ică,c ăreiai -aş ida torat, în mare
mă sură,ex ist
e n ţ
a.
Re gimur ilep arlame ntaremode rn ea uî nc epu ts ăs es tabilea s
c ăînEu ropaş iînAme ricad e
No rda cu mv reodou ăs u t
edea niş i,d ea t
un ciî nco ac e,e lea us up ravieţuitr ev ol
u ţ
iilo
r,
restau raţ
iilorş ir ă zbo ai
elor.Es e nţia lăp ent ruf u nc ţi
o na reas tatuluip l
u ra
listc o nstit
uţi
ona l
rămâ n:p arlame ntulş iop oziţi
a .
Înp er i
oa dai n terbelică,v aloa reai ntri
n sec ăap a rlame n tel
orş iao po z
iţii
lo r
,c aş iu t
ili
tatea
lorc ae leme n ted eba zăa leun uisis tempol i
ti cauf os tn ega t
ea tâtd ep ar ti
d eleded reap t
ac âtşi
dea c el
e ad es tâng a.Un uld intrep un ctelec omu nea lec omu ni
ştilo rş if asciştiloraf ost
ne cesitat
e aa b o l
iriis ist
emul uipa r lame ntar.Pe ntrun azişti,p arl
a me nte len uî nsemn aun imi c
altcev ad ec â
tu nad i
ntrea celec urseg rosola neî nd ă răt
ulc ăro r
ae vreiima n i
pu l
a un a ţ
iunil
e ,le
înă buşea ua u tentic el
ei nst
ituţiipo liti
c eş imo dur id ev ia ţăş ileş u bre zea ue nergiile;p entru
co mun i
şti,e ler e pr e
z entaui ng enioa saf aţ
a dăl aa dă pos t
u lc ăreiab u rg heziaş imo nopolişti
i
ex ploatauma s eleş il uptaupe ntru a-ş ii mp unei n teres ele,c on ducea us tat
u lş iî mpi edi
c au
ap ariţi
af orme lora p olit
iced eor gani sme ,p rop ri
iu n e isoc ietăţifărăc las e.Cut oatea c est
ea,d e
vre mec ep arla me nt el
et ote xis t
au,a mb elemi şcă ril eut ili
z auc up r
iso sinţăd reptp latformed e
propaga ndă ,pa rav aned etipf ron t
is tş imi jlocd eas ubmi nas istemu ld in l
ă untrullui.
La încheierea celui de-a ldoi le ar ă zboimo ndi al,a ce stepa rlame nte ,a parentc o ndamn a t
e,
aur eînce puts ăc reas căînoc hiipub l
icului .Vi cto ri
aa liaţil
o ras erv itd reptc on f
irmare a
me ri
telorpo liticeş iav iabili
tă ţi
iunu is i
stemc areî ng ădui seMa riiBr it
a niişiSt atelorUn i
tes ă
mob ili
zez ee ne rgiilena ţionalepe ntr upu rtarear ăz boi ului,f ărăc ap entrua ceas t
as ă-şis acr
ifice
libe r
tatea.Î npl us,oc unoa şteredi nc eî nc ema ie xac t
ăar ezu l
tatelo ro bţinuted es is
temul
sovietic –n unuma iînRu siac iş iîns ta t
eleEu ro pe id eEs tin cluseîns feras ad ei nfluenţă–a
contribuit la sporirea prestigiului sistemului parlamentar.
Ac estnou a pog eua ls is
temu luipa rla me nta rş ia li nstitu
ţieiop oz i
ţi
e ip oli
ticen u
pre supun eaî ns ăş if aptulc ăina da ptă rilev izib i
leî nc ăd ina nii’30ş i’ 40 ,a rfifo std epăşit
e .În
mul t
epr iv i
nţe ,e lede veniserăî nc ăş ima iv izibile,p entruu nn umă rş ima ima red ep er
soa ne
ca înainte. De aceea, atât politici e ni ic âtş ip o l
itolo g i
ia uî ncepu tsăf iet otma iin t
e r
e s
aţid e
pre zentulş iv iitoru l„ opoziţieipa rla me ntare” .Şia c eastai nc l
u si
vî nMa r
e aBr itanie,le a
gă nul
însu şiali nstitu ţ
iei,un dep rimul -mi nis t
rud ea tun ci,l ab uristulHa r
o ldWi ls
o n,aa trasaten ţ
ia
asu prap ro bleme i,î np rimă va raa n u l
u i1 96 6.Dupăo p inias a ,Pa r
tid ulCo n servator,a fl
atî n
op oziţie,s ed ov ed eaa t
âtd el ipsitd eţ elurid ev i
itor ,lips itd eu na dev ăr atpro grama lter
na ti
v,
înc âtses imţ eaobl iga tsăs eî ntrebef oa rtes e r
iosda căop oziţiac ontinu as ăma ia i
b ăv reunr ol
dej ucat.Ob ser vaţiil
es al
e,nuî ntrut o t
ulde z i
n t
e res at
e ,a up r
o voca tră spu nsuli me d i
ata llui
Edwa r
dHe at
h ,pea tuncilid era lopoz iţi
e i
,c a r
eş i
-amă r t
u ri
sitînc r
e de reaî na ceast ăinsti
tu ţ
ie
şiî nme nţiner eae ficacit
ăţiisale în mâinile conservatorilor. Cu toate acestea, opiniile sale nu
auf o stîmp ărtă şitep ed ep lin deun i
ip olitici
e n ii nte l
e ctualiş ia ui n tervenitî nd is
p ută

45
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

co me ntat
o ripo li
ticic uno scuţi- în pagini ale ziarelor The Times, The Guardian ş iDaily
Telegraph -,c aş ir epu t
a ţ
ic ome n t
a to ridet elevizi
u ne .Îna ce stmod,o pi
n iap ublicăb rit
a ni
c ăa
ajunss ăiac un oştinţă-,c ama iîna inte ,ce adi nFr a nţa,Ge rma niaFe derală,Italiaş iSt at
e l
e
Unite –d ef ap tulc ăni cimă c arî nMa reaBr i
tani
el u cru rilen ume rg eauchiar atât de bine cu
ace ai ns
tituţiep a
rticularăas i
s temul uip arlame ntarc aree steOp oziţ
iaMa j
estăţiiSa le.Lid erul
Op oz iţ
ieiMa je st
ă ţ
iiSa led inPa rla me n t
u lMa ri
iBr itaniiş ia lIrland eid eNo rdp ri
me şteu n
salariu care provine din banii contribuabilulu i
.Fa ptu lc ă,î nMa r
e aBr itanie,lide r
u lOpoz iţiei
esteu nf un cţiona rp u bli
cac ăruiî nda torir ec onstăt o cma iî nc riticar
e amă su r
ilorl uated e
guv ernş ia lc ă ruisu ccess a ue ş
e cde v in eop roblemădei nteresp ublic,co nsti
tu i
eos u r
p r
iză
pentru locuitorii an u me roas eţ ăric a reî nc ăs ema is tră duiescs ă-şid obâ nde ascăi nsti
tuţii
reprezentative.
S-as tab i
litol eg ăturăî n trep ol iticieni io cci
d enta l
iş ia ceip ol
itolog icare ,d eşid eplâng
ace as tăsta r
edel ucru ri
,n uî şia scun dî ngrijo r
areaf aţăd es c ădere atreptatăar oluluio poziţiei
înde moc raţi
ilel iberale.
Largi sectoare ale opiniei publice contemporane sunt sceptice, atunci când nu devin de-a
dre ptul pe simi ste,î np ri
v inţae fica cităţiip a
rla me n tuluiş ia o poz i
ţi
eip arlame ntare .
Of icia l
ităţil
ec omu nistea upr oclama tc ăr e prezentare ap olit
ic ă,ch i
a rşia tuncic ânda parec a
rez ultata lc on fli
ctulu id i
n t
rec lase,e stec on damn atăş iv af iînmo di nex orabila bolit
ăod a t
ă
cut riumf u lsoc ietăţ
iif ă r
ăc laseş ia po li
tice .Re preze nta nţid inţ ărilelu miiat reiaa fi
rmăc ă
pa rlame ntulş i ,îndeo seb io poz iţ
iapol itică,s untina de cva ten e cesit
ăţilorn oil
o rs ocietăţ
ia flat
e
înc ău t
areap rog r
e suluii ndus tria
lş it e hn olog icşic ă,înor icec az,„ mo delulWe stmi nster”e st
e
nu ma iexp resiau neic ulturiş iaune ia n umi tee poci.Chi a rşiî ns ânu llumi iocc i
d entalea uf ost
ex prima tes erio aseî ndo ielic up riv irel au ti
lit
ateas tatu l
u ip arlame n t
arî ne po cap rotecţiei
soc iale,apl ani fi
c ăr
iis tataleş iai n fo rma tic i
i.Atâ tu n i
ir eprez entanţia ic er
cu ril
o rd ea f
a ceri
câtş ia imi şc ăriisind icalebr i t
an i
c eş i-auma nifest
a tdi sp reţulf aţăd ea ctivit
ă ţ
ilet radiţ
ion al
e
ale parlamentului.
Pe ntru mul te pe rsoa nei deeac ăo p oz i
ţiap o l
iticăd ind emo craţi
ileo ccidentalee st
e
„lo ială”,c ăe stef und ame ntalăpe n truî nsăş ie xi
sten ţae i,loia l
itateaf aţăd es istemu lc areo
ad ăp osteşteî n lăuntruls ă uş iî ig a ra nte azăf uncţ
io na rea,p resup uneoc on t
rad icţ
iec uîn săşi
no ţiune adeop oz iţ
ie.Dupăopi nial ora rtre bui,dea s
e me nea ,c ao po zi
ţias ăses imt ăliberăd e
a pu nen eînc etatîn di scuţieî nse şif unda me nteles istemu luip entru at estaf a ptuld acă
prin cip al
eles a lei nstit
u ţiil uc r
ea zăî n mo ds ati
sf ăcător ,d acăs ec uvinec hiarc ae les ă
func ţio nezeî nc ontinu areî nf o r
mal o ra ctua lă,bac hiard acăn ut rebu i
es ăş id ispară.As tfel ,
oric eop oz iţ
iea rt rebu is ăf iec a pa b ilăd ea -şipu neî nv a l
o arepr opr i
ac onc epţiede sp r
e
soc ietateapo litică,soc ietatec ut otu ld iferitădec eae x istentă.Art r
e buic hiarc ap ropri
ae i
soc ietatei dea lăs ă po atăc ontras tac ua ceeaî nv igo are.Co nform a cesteip oziţiima i
intra nsigen tenut rebu iepi erdut ăni c io da t
ăd inv ede r
eobl igaţiad eap u neî nd iscuţieîn t
reg ul
sistemş ideaise opune în numele altuia mai bun.
Vi ziun eama ipu ţini ntra nsige n t
ăa sup rar ol
ul uio po ziţieie stet ipicăp e ntrus isteme l
e
bip artide.Î nc adruls is
temul uibi pa rtid,î nd eosebiî nMa reaBr itanieş iî nSt ateleUn it
ea l
e
Ame ricii
,f ieca repa rtidî şij oa c
ăr o luld eop oziţ
ie„ loială ”s au„ norma lă”f aţădec el
ă l
altş i
acţion eazăc aa lternativăl ag uv erna re.R.Da hle stea ut o r
u lc ared i
na cestp un ctd ev ede r
e
1
împ arteo p oziţian ord-a me r
ic anăî n„ n orma lă
”s aup rin cipa l
ăş ima rgi
n alăs au„ a norma lă” .
Du păp ărereal ui,înSt ateleUn ite,o po ziţi
ilen o r
ma leu rmă rescs cop urilimitatec aren up u nîn
modd i
rec tînd is
c uţ
ieni cima ril
ei ns titu ţ
iiş inicisistemule x i
s t
e ntdec r
ed inţ
ep o li
tice.Ma r
e l
e
defect al politicii nord-a me ricanec o n temp oranea rf ic ău rmă rireac ons ensu luiaa junss ă
de vinăp reac op l
e şi
toa rea şac um s -aî nt âmpl atşiî na lted emo cra ţ
iic ontemp o rane.Pr ima tul
pec a reî la co rdăpa rti
d elepa rl
a me nta rec on sensu l
u if a cec amu ltep rob l
emed eu ni nt
ere s
arz ăto rsăt rebu i
a scăa -şig ăsic a na leş io r ganed ee x pr i
ma res trăineme diulu ip arl
ame n tar
(pre saş ia l
temi jloac ed ec omuni c areî nma să,intele ctu al
iş iu n iversit
ăţi,g rupu rirasialeş i
religioase etc.).
Î na farădea ceasta,mul ted i
n t r
ea cestep r
oble mepo ts ăc on ducăl ac ee ac eî nd r
ep tul
american sunt considerateî nc ercăridear ă sturnag uv ern ul;e lea ut endinţas ăfiepu sed ec ătr
e
op oz iţi
ilea nor ma le,de finited ec ă treDa hlc afii
nda ce l
e a„ d i
s puses ăs fidezel egilen aţi
o nale,
săp u năînd iscu ţ
iel eg i
timi t
a teaune i
as auma imu ltori ns tit
u ţ
ii,inc l
u si
vs ăr ecu rgăl av i
olen ţ
ă

46
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

indiv idu alăs a uc o l

e c t
ivă...Exi s t
ăş ip robabi lc ăa ue x istatîntotde auna ,n ord-americani care
resping unele sau cea mai mare parte dintre elementele –c heiea lei deolo g i
eid omi n anteşia le
ma rilorn oa strei ns ti tuţii
.I mpor ta nţaş is truc t
u ras ocia l
ăaa ce stuis ec torv ariazăd el ao
gene ra ţi
el aa lt
a .Da t
ăf iinddi fic ultateac uc area ce ştii ndivizis aua c est
eg ru pu r
iî ş
ip ot
expr imaopo z iţ
iap r i ni nterme di ulp r
o ced eelo ru z ua l
ed i
np oliti
can o rd-ame ricană,n ul e
rămâ nea ltcev ama ib und ef ăcu tde c âts ăre cu rgăl aa ltemi j
loa ce,oris ăc a dăîna patieşisăs e
2
retr
a g ăd inpo litic
ă ” .
Ex i
stăa st felînSt ateleUni tea leAme ric iiu nc on stan treziduud en on c onformi sm,c aren u
îşig ă seştec a led ei eş
ireî nc a dru lob iş
n u ita ld e zb ateriip olit
ice.Elc ontinuăs ăr ămâ n ă
ma rg ina lş ii e sel as uprafaţăî mpr e unăc ua ltepr ob leme ,d eî n datăc ea c
e st
e ai zb ut
escs ă
parv inăaf id iscu t
a t eî np ubl i
c .Nuî ncap eni cioî ndo ialăc ăma ccarth ysmu lş iu ti
li
zare a
exag e ratăauno rc on c ep t
ed eg enul„ submi nă riic on stit
u ţiei
”s au„ act
iv it
ă ţi
lora nt i
ame r
icane ”
aue xt insf r on tiereleop oz i
ţieia no rma le.Cor o larula ce storae stec ăo po ziţ
i ano rma lăal ăsats ă-
isca peî nmu l teo caz iip roblemel eg ated ea nve rgurar ăzb oiuluid i
nVi etn am,p roble med intr-
acelea de care s-a ocupat numai a tun cic ânde lea uf o strid i
cated ec ă
treo poziţii
le„ a norma l
e ”:
alei nte l
e ctu alilord es tânga,a les tu de nţil
ors aua leo r gani zaţi
iloro ame n i
lo rd ec uloa re.
Îna lted e moc raţ iip arlame nt areş imul tipartide ,c ums un tFr anţaş iI t
alia,e xistăp ar
tid e
politicec ar enua cce p t
ăs ăg uv e rne zede câtî nc azulî nc area ccesu llorl ap ut
erea rfiîn s
oţi
td e
or efo rmăg e ne ralăas istemul uipo lit
ic,s ocia lşie co no mi cp ec ares eb a ze az
ăg uv ernămâ nt
u l
.
Ac es teas u n tţ ăriînc areî mpă r ţ
ire ai storicăî n t
ref o rţeleded re aptaşic e l
ed es t
â ng a,c l
eri
ca le
şia n ticleric ale ,bur g hezeş ip rol etare ,estef o artep rofu ndă ,iarp art
id e l
ed eo po zi
ţiema i
extre mi sten uc on ce ps ăs el imi te zel aî nloc uireag uv ern uluif ărăc ama iî naintes ăr ăs
toarn e
ordin eas oc ialăî nv i
g oare.Conf lictu ld int
rel i
b eralism,a uto r
itari
smulded r
eap t
aş ic omunis m
repre zintăî na inted et oateoc ioc n ir
eî n tr
ed iferitec on cep ţ
iic up rivi
rel as t
atş ilas o cie
tate,o
luptăî nc a renup ota veal ocde câ tr eco ncilierip rov izor i
i.Înp ractic
ă ,în să,n us u ntc hi
ara tât
deuş ord ei d en t
ific a td iferenţe led intrer e g i
mu ri
lep a rlame ntareî nc a reo po ziţi
ap uneî n
discu ţies istemulş ia celeaî nc a ree aî la c cep t
ă.Î naint ed et oa t
ed isti
n cţi
ad in t
res i
st
emu l
bipa rtidş ic elmul t
i pa rtidnus edo ved eştel af eldet ran ş
a ntăî nrealitate. Atât în Marea
Br i
ta niec â tş iî nSt ateleUni t
edee xempl u,pa rtidelel i
b eral
es -aul u p t
atv itejeş t
es prea
supr av ieţuiha ndic ap u luicre atdeun eleleg ie lectora lede favorabile.Îna ld oil
e ar ând ,exis
tăo
mare deosebire între scopul final al unu ip a rt
idc areî ş ip ropun es ăt ran sfor
mes oc iet
ate
aş i
ordin eap ol i
tic ăda t
eş ip ol
iticas apet erme ns cu rt
.
Lac ea laltăe xtre mitateas pe ctrulu ipo li
tic,înFr an ţ
aş iî nI tali
a ,a ue x istatîna ni
i’ 6 0
partide comuniste intransigente, opuse în mod deschis s isteme lorp arlame ntareş i„s ociet
ăţi
l or
împ ă rţit
eî nc lase”d i nţ ăril
er e spe ctiveş if ide leteo rieis ch i
mb ări
ia ceste is t
ărid el u cr
uripr in
interme diu lr e vo l
uţie i.At âtîntr-unc azc âtş iînc e l
ă lalt
,p art
idelec omuni st
es un ts prij
init
ed e
mai bine de un s fer tdi nn u mă r ula legător il
o r,iarmi lit
a nţ
iil ors untma in u me ro şişima i
dev ota ţis arci niilord ecâtc eia ior ic ăruia l
tp artid,c ee ac el etran sformăî na de vă r
a teenclav e
peh artap o l
itic ă.
Ac eas tăs it
u aţi
ec oresp und e au nuis copa nume .Ch iard acăl up t
au pentru a fi considerate
naţion a l
e ,i n clusivc aa l
tern ativ el ag u v ernare ,pa r
tidelec o mu nisted i
nd e mo cr
aţiile
occid e ntalea ua vu tpr etenţiadeas eţ ined e op arteder estulso cietăţi
i.„ Sta t
orn i
c ireaac eeac e
am putea denumi drept ghetto c omu nistş id esprec a r
en uma iş t
imd ac ăac rescutî nmod
spon ta ns auaf o std ezvol t
atc ubu năş tiin ţ
ă,p rezin t
ăt reia van taj
e :f acec up utinţăc ao
comun itate mi nor ita r
ăs ăs e pă streze ne v ătăma t
ăş i,me n ţi
n ându-ş i omo geni t
ateaş i
depl ină t
a teal umi is a l einterioa re,s ăs e apere zi de zi de asimilare; îi permite acesteia în plus,
să-şie xerc iteî nrâuri r eaa supras oc ietăţiiex te r
io are,d o mi nan t
ed ara vân dt răsătu r
ima ipuţ in
manifeste, într-ung ra ds upe ri
o rp on deriisa leî na c eas t
ăs ocietat
e ;şi,înp rimu lr ând ,permi te
deca n tareaun eiie rar hi
ip ro prii,p aralelăc uf or me lemob i
li
tă ţ
iis ocialeş ireze rvatăî nmo d
exclu sivme mbr i
lors ăi,c reâ nda stfeld in lăun tr
uoe lit
ăs pecifică.De oarecea ce stghetto
comun iste sten ud oa rp roi
e cţi
ai ma g iniiun e iclasemu n citoarec area stăzie stea supr it
ă,cies te
şis imb olulh o t
ărâ r
iie id ea -şia sumav iit
o r ul;n unu ma ic ăe lc uprind e ,capeuna ld oi
le a
strat,a v ang a rdap rol et
ariatului,ur iaşş iop rima t
,c iş iu na lt reil
eas trat,o cultş is ecretş i
3
anumec or pu ld er ev o l
uţion aridep rofes i
e” .

47
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Îna c ela şitimpî ns ăp a r tide lec omun i

st
e ,a tâtî nFr anţ ac â tşiînI talian ua ua v utn iciu n
feld es c rup uleî ne xp loata re ame c anisme lorp a rlame ntareş ie l
ectorale,c aş iao rgan elord e
guv er na rel oc ală,î npr opr iilel ors copur i.Partide lec omu n istel eu ti
lizeaz ăp entr
ua -şip otenţa
prop a ga nd a ,pe ntruado bândioma ima rei nflue nţăî ntr eb urilep ub li
ceş i,înma remă su r
ă,
pe ntruamo di fi
cap o l
iticag uv ernul uiş iaoo rie ntaîndi rec ţiaînc a red oresce les ăme argă
societatea.
Astfel, partidele comuniste a c ţ
ion ea z
ăî n t
r -unmo dt o tod atăp oz i
tivş in egativ,î ntrucât
spr i
jinăa dopt a r
eademă su r ia p arţi
nâ nda rsena lu l
uil ort eo re t
icş i,îna celaşitimp ,c r
ee ază
dificu l
tă ţig uv ernul uip rini nte rme diu la gitaţi
e is târnit
eî nj urulp rob l
e me l
orl ac ares unt
sensibilei mp ortan tes e ctoa r ea lepop u l
a ţ
iei.Ana li
şti
ip o l
iticia us emn alati nt
e nţiamu ltora
din t
ret ac ticilec o mun is tedeami naPa rlame ntuldi nlăun truls ău,blo cându-if unc ţi
o nareaş i
4
dă unâ ndr e pu taţ
ie iac estuia .
Lo g icai ntern ăap ro ces u luipo lit
ice s t
e,îna ce l
aşitimpa tâtd es everă,în câtinclus i
vun ele
pa rt
idec omu nisted inc âte vade moc raţi
io cci dentales -auv ăzuto bligates ă-şimo difice
tacticile,d a cănuc hiarş ic re zuli d eolog i
c,pe n t
r uanur ămâ nef ărăs us ţ
inători.As t
ă zi
,e le
pre coni ze az ăoa mpl ăc oa l
iţi eaf orţelord es tâng a;a uren un ţa t,îna numi tec azuri
, l
ai d eead ea
guv er nas ing ureî nc al
ita t
edepa rtidemon oliti
ceş is-auî mp ă catcug ându ld eaa cc epta,oda tă
ajuns el ap utere,e xist
e nţaa ltorp arti
d eş ic olabo r ar
eal orc ua cestea,b ac hiarş ic uo po ziţi
a.
Elep artic ipăî ntr-oma il ar
g ămă su rălad isc
u tare apo li
ticiipub liceşic on t
ribu i
ndl ar ezo lvarea
prob leme lora dmi n is
tra ţi
eil oc ale,p r
e tuti
nd eniu ndea ur ep rezentan ţ
ia l
eşi.Îng ene r
al,î n
pra ctică,e ledo ve descu no a reca reg radd e„ loia l
itate”fa ţăd es ist
emu lp ec areîşip r opun ,în
ultimă i n sta nţă,s ă-ld ist
r u gă.Es tev orba,î n ma re mă sur ă,de sp r
e o ma nev răt acti
că,
întrep rins ăd ec ătrel id eriic omuni ş
tip entruar ecâşt
ig aî nc redereaa r
ipilord es tân gaa le
celo rlaltep arti
d eş ias ect oa r
e lordes t
âng aa leop ini
e ip ub lice,c uc aret r
agnă de j
des ă
co labor ez eî nc ad rulop oziţi e i.Îns ăa c eastanuf acea ltcev ad ecâts ăr eflecte,def apt,d eruta
gene ra lăap arti
d elorc omu ni steş iaa d epţi
lora cestoraa tun c ic ânda d evăruld esp rea şa-zisa
dic t
atu răap roletariatulu ial uiSt alinnuama ipu tutfia sc un sopi nieip ub l
ice.Ac eastăn o uă
tend inţăaf ău ri
tp actule l
e c toraldi nt
r epa rtidu ls ociali
stş ip art
idu lc omu n i
stf ranc ez,c ea
cu lmi na t,la2 7iun i
e1 972 ,p rina şa-numit u l„ Pr ogramc o mu na ls tâng i
i”.Î nItalia, Partidul
Comunist care domina consiliile municipale dintr-u na numi tn umă rd eo raş
ei mpo rt
an t
e,
alegerile din anul 1976 i-a upr oc uratpel âng ăf u ncţi
ad ep rima ralRo me i,şip re
ş ed i
n ţ
iac elor
mai importante comitete parlamentare. Partidul Comunist Italian va avea de atunci înainte o
înrâur ires ens ibilăa su pr atu tur orma r
ilo rde ciziip oliti
ce ,î ns ă,ded ataa cea s
tap rinc analele
co nstituţion aleş i
, înp rimulr ând, prinPa rl
ame nt.
Fa pt elep ars ăde mo nstr e zec ă ,înc on diţii
lep olit
icen o rma lea l
eu nuisistem parlamentar,
oriceopo ziţiea ju ng es ăd e v ină„ respo ns ab
ilă” .Cua lt
ec uv in t
e,e at rebu i
es ăa cc eptemu l
te
din t
re„ re gul il
ej oc ului” ,ori ,denu, săs er ătăcea sc ăînde ş ertu lpo l
iti
c .Op oz i
ţiatreb uies ăd ea
do vad ădeoa numi tăl o i
a li tate,da căn uf a ţ
ăd er egimî ns ine,c e lpu ţi
nf aţ
ădep rop ri
i
aleg ător i.O p ol
it i
căd ec ont inuăî nş elăciuneş ipr efăc ăto rien up oatec o nduc ed ecâtl a
de zorie nta reas i
mpa t
iza nţi
lorş ilap ierd er
eaa ce luimi nimu md ei mp o r
tan ţ
ăp ol
iticăp ec are
pâ năş iunpa rtid„ n eloial”î l poate întotdeauna dobândi.
O adou ac on cluz iep ec areopu temt ragedi na ces
tef a ptee st
ea ceeac ăoricea utentică
op oziţiea rt rebuis ăc o nside reş is ă-şia s
umec ap eof u nc ţ
iep ro priea nalizai ns t
ituţii
lor
reg i
mul u iî nc aree aî ns ăşiope r ează,î nv e
de re aî mb ună tăţiriilo rşiaa d aptări
il ac ondiţii
le
veş nics ch imbă toa r
ea lev ie ţ iip oliti
ce .Op oziţi
ap ar
lame nt ară ,caş ip arti
d elep arl
a me n t
areî n
gene ra l,a rt reb uis ăf i
ec on ş tient edepe ricolulf os i
lizăr
iii ns tit
u ţ
iil
orc ar
ei ntegreaz ăs i
s t
emu l
.
Faptul deanup un eînc auz ăv iabilit
a teaş iv re me lni
ciai ns t
ituţi
ilore x i
stentep res upu ne,p e
terme nl u ng ,unc on serv at
o r ismî ng us tinc l
u sivu ns oidef e tişis
ml ipsitd eo biectş ip oates ă
co nduc ăl as urprized e zagr e a bilea t
un cic ândde scoperic ăe step reat ârzius ăma iop reşt
i
de scompu ne reaş isăî n cerc iame nţ ineî nv i
a ţăoi nstit
uţiep reac o ruptăs aus lăbăno gităp entru
a mai putea servi unor scopuri utile.
Sis temu lsema ip oa tec on f
r untac h iarşiî na cestd ece niuc ua lt
ed ouăs fidări,u nad intre
ele fiind reînvi ereaune ip rob lemede jaî nvech ite,c eal
altăc ut otuln ouă .Pa rt
ideler eg ionale
care s-a ude zv ol
ta tî nmodde sch isînu neleţ ă rio cci
d en tale ,caMa reaBr it
anie,Be l
giaş i
Fra nţa,s fide ază un it
a teat e ri
tor ialăas tatulu in aţi
ona lş ij uri
sd i
c ţ
ia Pa rlame n t
u l
u is ău,

48
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

deoareceu rmă r
esci ndependenţ
as au,c elp uţi
n,r estit
uireaa nu mi torf un cţi
id eţi
n u t
ed e
guvernulc entra
lc ătread unăr
il
er e prezenta
tivel ocale.Ac ti
v it
a tear eînn oit
ăa p a rt
idel
or
regi
ona l
eb r
itani
ceşis pr
iji
nulelect
or alînc on
tinuăc re
ştereacord at acestora au afectat în mod
considerabi
lmo delulparlamentaralMa ri
iBr i
tan i
i,datfiindf aptu lcăa t
âtPa rt
idulLa bur
is
t
câtşicelCo nser
vatorpierdîncon t
inuarev otur
iînf avoareapartidelo rna ţ
ion al
iste.
Înceeac eprive
ştesfidare
ain e
dităas ist
emului parlamentar despre care vorbeam mai sus,
eapo a
tede venidinc hiara l
egeread irectăame mbr il
orPa rlame ntuluiEu ropeand ec ăt
re
stat
eleme mbr ealeComu nit
ăţi
iEuro pene.Sep oateîntâmp l
ac ame mb riia cestuiPa rla ment,
aleş
iî nmo ds pec
ial
,s ăajungăsăma nif
e s
tea t
âtaloiali
tate,at
â t
aa deziun ef aţ
ădepol iticalui
încât
,c hi
ard acăacţi
on eazăînfavoa reaob i
ectiv
ulu iinte
g ră
riie uro pene,s ăa du căp re judi
cii
proprii
lorţă
ri,pri
ntr
-oa numes acri
fi
c areas uverani
tăţi
if i
ecăruiadi ntres t
ateleme mb re .

NOTE

1. R.A. Dahl (editor), Political Opposition, în Western Democracies, Yale, 1966, p. 259.
2. Ibidem, p. 260.
3. Annie Kriegel, The French Communist Theory of Power, Government and Oppositon, II, nr. 2,
ian.-apr., 1967, p. 257.
4.Si lva naTos i,„Italy: anti-system within the system”,Grouvernment and Opposition, II, nr. 1,
octombrie 1966 –ianuarie 1967, p. 49.

49
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

CAPITOLUL 3
STATUL –I
NSTI
TUŢI
EPOLI
TICĂFUNDAMENTALĂ
3.1. Conceptul de stat

Şt i
in ţelep oliticec ontempo ra nea cord ăoa tenţ iesp o rit
ăs tat
ul ui,cai n st
ituţi
eas is
t emu lui
po litic, pri nin t
erme diulc ăr
u ias eî nfă ptuiesco r ga nizareaş ic ond uce reas ocietăţi
i.
Del ac on side r
a reaa ces tuiac af iindof orţădeo r i
g ined ivină,l ao pti
caa r
isto cratică,în
ca ree rai n clusăî ntrea gapo pul aţie,c ue xcepţias c lavilo r( Pla t
o n)ş ia poil ae valua reas tatului
caor ga niz aţi
ep o l
iticăn aţio na lă,s ube g idamona rhieia bso lutes auar ep ublici
i,î n s
c riseîn
limi tele un uia n umi tt eritor iu,i storiaş id efi nirea conceptului s-a uî mb og ăţitme reu,
ajungându-s el at e ori
ad es pred i
spa riţi
as tatu lui( ilu zias oc i
e t
ă ţ
iif ărăc l
a se )s aul a
subo rd on areal uiun ore ntită ţiz ona le( teoriai nt eg r
ăr i
i).Î nPrincipele, Machiavelli invoca
no ţiune ad es tatî ns t
rânsăl eg ătur ăc uf ăurireaun it
ăţiis t
a tale,iarg ândi t
orip re cum Bod in,
Ho bbe s,Sp i
n oza ,Lo ckep r
omov aui de eas tatuluic ae xpr esiea„ co ntractu l
uis ocial.”
Îno pi niaun org ând it
o ri,s t
a tuls eî nfăţişea zăs ubd i
v ersei p ostaze :1 )c aoi n sti
tuţie
ce ntr alizată ,ba z atăpel egiş is truc t
u ratăî nd iv er
sec ompon entea leput eri
i( legis l
ativă,
ex ec utiv ă,j ud ecă t
o r
e ască);2)c aopu terec on t
ra c t
ua lă,l eg it
ima tăp ri
n tr
-un contract social,
ad icăoo rgani zaţies eparatădes oc i
etatec ă reiais ec ed eaz ăop a r
ted ind repturil
ec omu n i
tăţi
i,
pe ntr uas l uj
ic omu ni t
atea;3 )c aos truc t
u răso c i
o -u ma năs up usăr egu li
lo rded r
ept ,u niia depţi
aia c es teit eoriia vân dî nv ed e r
enuma il aturaj urid ică,n uş ip ec eap oli
tică.Mo nte sq uieu,J.J.
Rous sea u, Imma nue lKa ntsea flăpr i
nt reîn teme ie tori
iu no rasemenea teorii.
În secolul al XIX-l ea,t e oriama rxistăc o nce p uses ta tulc auni nstrume n tded o mi naţiea
unei clase sociale asupra alteia, iar timp de câteva decenii (între 1917- 1989) s-a consumat
„e xp er i
e nţas t
a t
u luid icta
t ur i
ipr oleta r
ia t
ulu i,s tat
u luid emoc raţieip opu lar
eş is tatului
între gul u ip opo r”,v a r
ianteî nt reţinu ted ec on cepţ iivo lunt ariste,h i
me rice.Înp ri
me led ecenii
ale secolului al XX-l ea,a uto rie ur ope nid e s
cria us t
a t
ulc ao rg anism po l
itica lînvin gă t
o ril
orş i
sistemdea pă raref aţădeî mpot rivirid ini nter
i oro r iatacu rid ina fară.
Abo rdă rilej uri
di c
ec a rea uc o ntribu i
tc ue leme nte de o i n con t
estab i
lăv al
o a r
el a
îmb og ă ţ
ire at eorieid e s
p r
es tat,nup ote xp l
ica,pr ins istemu ll ord en ormej uridi
c e,r ea l
itat
e a
dea n sa mbl uav ieţiis oci
a l
e ,e leme nte l
ev oli
t i
v eş imo ralea leo r
g ani zaţi
ilorş igr up urilord i
n
ca dru ls oc ietăţiic ivilec a
re,î nt r-unf els aua ltu l
,î ima rc hea zăe xi s
te nţa.Di np un c td ev ed ere
jurid ic,s ta tula r
ep erson ali
ta temor ală,p o atei ntraî nr e laţiiju ri
dicec ut erţep erso ane,fie ele
pu bli ces aup rivate,poa t
ec ont rac ta,c aor ices ub iectd edr e pt,dr epturiş io bligaţii.De fi
niţia
statului –e xc lusivdep epo ziţi
ilen or ma ti
v ismul uij u ri
d ic,a şac um p roc edeaz ăp ărintele
acestui curent, Hans Kelsen –c arev e des tatulf i
ec a„pe rson ifi
careat ot
a lăad r
ep tulu i
” ,fiec a
„p ers on ificare ao rdin i
ijuridi ce ”,f iedr ep t„ comu ni t
ate ac re atăd eoo rdinej uridi
c ăn aţională,
1
op us ăc e l
e iint ernaţiona l
e”,a ra tăne ajun suril
ec ep o tma rcap robl ema t
icas tatuluid acăe a
estea b o rda t
ăun ilateral.Ide ead ec oma nd ă,d ep i ldă,e leme ntc on sti
tu t
iva lpu t
eriip olit
iceş i
alf un cţio năriis tatului,pe ntruc ăop eraţion a
l i
z ea zăd re ptu ld ec o nstrân gerep rini n t
er me diul
for ţ
e il eg iti
mi ns ti
tuiten up oa tef iî nţeleas ăfă răa pelull ac rit
eriulp o l
itic,ec onomi cş i social
dee xp l
ic areag ene zeişie vo luţ ieis t
a t
u lui.Numa ios in tez ăaa cesto rc ri
teriivar e lief
af aptul
căpu tereae steon ecesita
t edef a ptî na si
g urar e aa ce luic adrud eu n i
tate,c on ti
n uitateş i
org ani z arei nd is
p en sabilpent r us up ravie ţ
ui re
au ne ic omun i
tă ţi
.
Ide ead ec oma nd ăşid rept u ld ec on trânge re,p elâng ăfe nome nu ld ed if
ere nţ
ie red intrec ei
tariş ic e is l
a bi,î ns ensulc ăc eit a r
ii mpu nv oinţ alo rc elors lab i
,c onfigureazăp rinc ipalele
ele me ntea lepu teriid es ta
t .„ St atule ste,pu rş is imp lu,p ro dusu lu ne id i
feren ţ
ie rina turale,
un eo rip re asi mp lă,a lt
eoripr eac ompl e xă,în treo ame n iiu n uia celu ia
ş ig r
u ps ocia l,d eu nd e
rez ul t
ăc ee ac es en u me şt
epu tereapo litică,ca ren us ep o atel eg i
timap rino rdineas a,c in uma i
2
prin serviciile pe care ea le adu ce,c o nf or
mr e gu l
iid ed re pt
”.Dup ăj ur i
stulf r
a nc ez,L.
Du gui t,pu t
ere ap oliti
căs edi fuz eazăl ad iferiten ive luria les o cietăţi
ic ivi
les u bf orma
ser vic ii
lorpu b l
ic e;s tatulî nc e t
e azădeaf ioput erec arec oma n dă,p entruad ev eniu n
org ani smc area c ţ
ion eazăpe ntrus atisfac ereane v oilors oc i
e tăţ
iir espective. Raportul dintre
statş is oc ietateac ivilăp ares ăf ip reocu pa tpet o ţia ce i
ac a r
ea ua b orda tpro blemas tatu l
uiş i

50
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

an ume :c ume s
t ep osib ilc as oc ietat
e ac iv il
ăs ăs eb u cured eod eplinăa utonomi eş iîna ce laşi
timps tatu ls ăf i eg ara ntu lc o muni tăţiid ei ntere se,a di
c ăa lBi nelu ip ubl
ic,a r
b it
r ulş ip un ctul
dee c hilib rua li nte rese l
orp arti
c ularec on tradicto rii
,f ărăs ăis ep ermi t
ă,tocma ip entruc ăe st
e
opu te rec en t
ral ăs uv era n ă,oc r
e şterene mă sura tăapu t
er i
iînr apo rtcus ocietateac iv il
ă.
Înc ee ac ep riveş teî ntre pătrund ereaor gani căd i
n trein t
e r e s
e l
ep arti
culareş ic eleg en erale,
cur e spe c t
ar eaa utono mi e ic adre l
ors ocia leş ip o l
iticeî nc ar ee les ema nif
e st
ă ,He gelaf ost
primul care a determinat, în Filosofia dreptului, c on ţi
nu tuls ocietăţi
ic ivi
leş id rept uls t
atu lui
cag a ranta lo rdi n iis ocia le, alin t
eresu luig enera l
. Pe ntruHe g e lc aş ip entr
uAr ist
o tel,statuln u
este un simplu instrument inventat de om pentru a-ş is at isfacei n ter
eseles ale personale.
Soc ia bilita t
e aî nn ă scu t
ăaomul uiî ns uşiş in atu rae ti
căae x i st
e nţeis ocial
e,d emo n st
rea zăc ă
statu le s teoe n tit
a ted eo rd ine tic,a l
ec ăruis copu ritr ansc e ndd o r
in ţ
elein dividu aleş is u nt
loc aliza tel an iv e lulr e ţ
e lelo rder el
a ţ
iiin terpe r
sonale.
Înd e finiţi
as t atulu i,He g elrec urg el as in tezadi ntrea lt ruismu lp arti
cu l
a ra lf ami li
e iş i
eg ois mulun ive r sala ls oc ietăţiic i
v i
le .He gelf o nde azăs tatu lp ea l
truis
mu lu n ivers al
.Ped e
altăpa rte ,s tat
u le s tea se mă nă torf ami li
e i,p ri
nf aptu lcăe laş t eaptădel ac et
ă ţ
e ans ăa cţ
ion eze
nuî ni n tere suls ăup rop riu,c ipe ntrubun ăsta reac elorlalţi.As tfel
,s olidarit
a t
e ac uc eilalţi
me mbr ia ic o mu nităţiid u cel ac reareac orpulu ip ublic.Dea se me nea,s t
a t
u li ntegrea zăî n
structura sa elementul universal a ls oc i
etăţiic iv i
le,c a do me niua la utono mie iv oi nţei
subi e ctiv e.Cas f erăas ub iec t
ivităţi
i, statull egitime a zăli bert
a teap oli
ticăd i
ns o cietateac ivilă.
Ur mă rindae xp licag en e
z a,r olul,f unc ţ
iileş ie s enţas tatu l
ui,p olit
o l
o giae xp ri
măo
diversitate dec on ce pţii,î n trec are:1 )t eoc ratică ; 2) p a tr iarh ală; 3) co ntrac t
u ală; 4) a
vio l
e n ţ
e i; 5) org a nic i
s t
ă ; 6) ras ist
ă; 7) ps ihologi stă; 8) juridic ăetc.
Con c ep ţ
iat e o cratic ăc on f
e răs t
a t
u luioo rigined ivină,deu ndeş ic er
inţac ar espe ctulş i
supu ne re af aţădea c estas ăf iec ons ide ratec aoî nd atorirer eli
g ioasă.Îna n ti
c hitate,a po iîn
feu da lismş ic h i arî nl ume adea zis -a uî ntâln itş is eî ntâln e scc ons t
it
uţiic ares tipu l
ea zăc ă
mon a rh uld o mn eş te„ dinmi lalu iDu mn e zeu” .
Te or iap atr iar h alăa cred i
teaz ăi de eac ăs ta t
ula ra veao rig i
n eaî nf amilie ,ia rp ute r
ea
mon a rh uluia r„ co pia”s aut ranspu nepu t
ereapă r i
nte ascăl an ivelulu neie n t
ităţis oc ial
e
organizate.
Din perspectiva teoriei contractuale,s tatu la rf ic onse c inţai storicăaî nţ eleg eri
id in tr
e
pu tereş ic etăţen i,c ad ete rmi narena t
u rală .
Înp riv inţat e orie iv iole nţei,ac eastaî şia res o rginteaî ne c hivalareas t
ă r
ilorc on fl
ictu al
e
din treo ame ni,ar a po rtur i
lo rd intreînv in gă t
oriş iî nv inşic uf a ctorulc areaf ăcu tn ec esarăş ia
imp usa p ariţi
as t atu l
uic af o rţăd ed isciplin areş isu pu ner e.
Ca moş teni reş ic on tinua reat e or i
eiv iole nţei,t eo r i
ar asi
a lăp retind ec ăo r asă
„s upe rio ară ”po ateş it rebu ies ăd omi n ea ltăr asă .Av ân dî nv ed ered escrieread ec ătr
e
ma rxismas tatu luid r eptc ons ecinţăa„ lup teidec las ă”,oa seme ne aab ordares eîn scrieş ie aîn
teor iav io l
en ţei.
Dup ăt eori aor g ani cistă,c arep reiame can ics t
ăris aumo de ledi nna turăt r
a nspu seî n
soc ieta te,s tatula rf ic o ns ti
tuitr eun ire aa nu mi tor„ c elules p ecializa
te”,a p teaî ntre ţi
ne
func ţio n alitateao rgani smul ui s oc i
a l. Lu ândc a mod elc omp ortame nt
u lu ma n,s tăril
e
psihologice, t eor iap siho logi st
ăe xpl i
c ae xist
e nţas tatuluip r ine xi s
tenţaî ns oc ietateado uă
ca t
e g oriideoa me ni :un iip rede sti
na ţisăc on duc ă( ma ipu ţini ),ia ra l
ţiisăfiec o nd uşi(c eimai
mul ţi).De z volta tăpemă sur ae voluţieiş tiinţelors o c i
ale,t eor iaj uridicăfu ndame nte azăid eea
po triv i
tc ăreiar ap ortu riled intreoa me nis ep ota rmoni zap r
ini nt
e rmediulr e gleme n tăril
or
juridice, statul fiind expresia acestora.
Ce ima imu lţia na liştic ons i
de răs tatu lcaf ormăd eo r
g a nizarep oli
ti
căas ocietăţiia flat
e
ped ife ritet rept eded ez vol t
are,a vând c ae l
e me ntec on s ti
tu t
iv e
:t erit
o ri
u l
,p o pulaţiaş i
ca rac teru ld eo r g aniz arep o lit
ică.Î nv i
z iune al uiAr ma ndCu villi
e r„ Stat
ule steu na n samb l
u
de or g an ismep olitice ,a d mi nistrati
v eş ij ude c ător eşt
ic ares ec on cre
tizeazăî ns ocieta t
ea
3
ajuns ăl auna nu mi tn ive ld edi ferenţiere, c onduc e reş ip utered ec o nstr
âng er
eas o cietăţi
i”.
Dup ăM.Duv erg er,s t
a tule steş i„ unmi j l
o cd eaa si
g uraoa numi t
ăo rdin es ocială ,o
4
an umi tăi n t
e gra reat utu rorî nc o lecti
vpe n trubi ne l
ec omu n” .

51
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Sta tulpo a
tef idefini
tc af ormadeo rg
anizarepo l
it
icăc entra
lăau neicomu ni
tăţ
iuma ne,
care,pri norganisme lesales peci
aliz
a t
eşip r
inforţalegi
ti
mi nsti
tui
tă,a
s i
gurădif
uzare
aputerii
ladiferitelepalier
ea l
es ocietăţ
iicivil
eîns copulcoordonă r i
is er
vic
iil
orp ubl
ice
,alasigur
ării
ordiniiş ia ldezvo lt
ări
ic o munităţi
i.Îna cel
aşitimp,s t
atu lapărăşig ara
nteaz
ăi nt
egri
tat
ea
ter
itorialăşia ut
onomi ac omuni tăţ
iiac ăr
eiexpresi
eo fi
cia
lăe s
te.
Statul ca fenomen universal e un gen de activitate pe care istoria ne-o a rat
ăc a
5
impunându-s eomul uic un ecesit
ateşicarearecae l
eme nt
e :
1)e af orme a
zău nans a
mbl ustat
ornicderelaţ
iiîntr
ea numi ţioameni,împreunăcubunuril
e
lor, adicăst
ab il
eşteîntren i
şteoa menioun i
tat
es auos oc i
etat
e;
2)e apr esupuneop utereo rdonatoaresauof ormădec â rmu ir
e,sauor el
aţi
ed ecomandăş i
supunere între oameni;
3)a ctivit
a t
eac arec reeazăş ime nţi
nes t
atules t
eîntotd ea
u naexclusi
văş ipart
icul
ari
stă,
afirmându-s epr i
nc ontra s
tcuc eaaa l
tora,
caren ufacp artedincomun i
tat
earespec
tiv
ă.

3.
2.Or
igi
neaş
ievol
uţi
ast
atul
ui;t
ipur
işif
ormedes
tat

Ca instituire a socialului ,stat

u lc re eazăun it
a teaş ico ezi
u neac omu nit
ăţii;d a rp ri
n
au tonomi zareas fer eipol iti
ceas tat
ului,a c es
tae st
epu sînc au zădec ontractuls ocialp rinca r
e
soc ietate ac ivi
lăs es e parăd es tatsauî lcon troleaz ă
,c onf ormi nter
e selorsale .Ge nez as ta
tului,
or igi
ne as av ag ăs iî ns t
udie rearelaţieip riv i
leg i
ateap uteri
ip olitice,ra po r
tuld o mi naţ
i–
do mi na n ţi
,os u r săf e rtil
ăd ei nspiraţ
ie.Del a„ microfizicap uterii
”,la nsat
ăd eMi chelFo ucault
şipâ n ăl a„ meg a me c anisme lepu t
eri
i”e videnţ i
atedeGi llesDe l
euz eş iFe l
ixGu attari,pu t
erea
po lit
icăe s t
ed e f i
n i tăî n t
r-oma nierăstru ctural-poz i
ti
v i
s t
ăl ap ri
mu lş iî nt
r-o abordare istorico-
ge neticăl au ltimi i .Pe ntruMi c he
lFou cau l
tp uterean ua reu nc entru,u nf u ndame n tu nic,o
pr opriet atede te rmi na ntăc ares ăol eg it
ime ze,a i
do mami şcări
lorc u anti
ced inmi cr
of izi
căc e
sep rodu cş iser e p rod ucî nt oa t
eda t
e ler ealităţ
ii,fărăoc au
z ăsauu ns copa nu me :„ Ac east
ă
mi c r
ofi zic ăp r
e s up u nec ăp utereac ar
es ee xe rcit
ăn ue stec oncepu t
ăc aop ro pr
ietate,c icao
strategi e,c ăe fe ct
e l
es aled edomi naţienus un tatri
b uit
eun ei« apro pier
i»,c iu no rd ispoziţi
i,
ma nevr e,uno rt ac t i
c i,teh ni
c i,funcţ
ionă ri..
.Ac ea s
tăp ut eresee xe rcit
ăma id egrabăd ecâtse
po sedă ,e an ue ste« privil
eg iul»dobâ ndits a uc onse rv
a ta lc l
aseid omi nante, ci efectul de
an samb lua lpoz iţ
i i l
o rs alestra t
egice–e fectc ares ema nifestăşiu ne oricont i
nu ăpoz iţiac el
o r
ca res un tdomi na ţi .
..e anus ea pli
că,pu rş is i
mpl u,c aoo bli
g aţ
ies a uc aoi nterdicţiec el
o r
ca re« nuoa u» ;e aî iî nvesteşte,trecep rin t
ree iş iprine i:e ases prijinăpee i
..
.Ac ester el
aţii
co bo arăî na dâ nc uls o cietă
ţii..
.e l
en us el oc al
ize a
zăî nr ela
ţii
led in t
res tatş ic etăţ
en is aula
6
limi t
ac o rpu r
il
o r ” .
Pe nt ruMi c h e lFo uc ault
,i ntegr
arear a porturilord ep utere,cab az ăap ute ri
ide stat, nu mai
arel o cc on fo
rms c he me iclasice:domi naţiaun eimi norităţiasuprama j
orităţiişima nifest
area
laten t
ăaf o r
ţeidec o erciţ
iel egiti
mi nstituite.Ac e
s t
e anua rfid atein i
ţialeî nc o nstrucţi
a
sta t
ului ,c i„fo r met ermi nal
e ” .„Nue xistăoopo ziţi
ebi narăş ig loba l
ăî n tr
ed omi na t
oriş i
do mi na ţi,a cea s t
ădu ali
tater eperc
u t
â ndu -sed es usî nj os..
.p ân ă-n profunzimile corpului
7
soc ial” .Put ere ae steomn ipre z
entă„ nup e ntruc ăa r
ep rivil
egiu ld ear egrup at otuls ub
invincibila sa unitate, ci pentru c ăeas ep rod uceînf i
e carec li
pă ,înf ieca repu nc ts auma i
de grabăî no ri
c er e la ţ
ied elaunpu nc tlaa l
tul.Pu tereae s t
ep estetot:n up en trucăî n globează
totu l
,c ipe n t
ruc ăv ined epr etuti
nden i.Ia r« pu t
ereaȔ nc eeac ea ree ap erma nent,re peti
tiv,
aut orep ro ductiv ,n ue s t
ed ec âte fe
ctuld ea n sambl uc a
r es ec ontur eazăp lec ândd el ato at
e
ac estemobi lit
ă ţ i;î n l
ă nţuireac a r
eîşiiac ap u nctd es pri
ji npef iecared intree leş i
,îns chimb ,
ca utăs ăl ef i
x e ze ...e s
tenu me lep ec areî ldă m un eis it
uaţiis t
r at
egice complexe, într-o
8
soc ietateda tă” .
Pe nt ruGi ll e sDe leuz eşiFe l
ixGu a tt
a ri
,s tatulnuma iaparec ap rod usa le vol
u ţi
eis ociale,
cai nst
it uirear a po rtu ril
ord eput e
re,ar apo r
tu ri
lord ec lasă,ai nega li
tăţi
ie co nomi cee tc...El
apare înzestrat cu toa tea t
ribu ţi
il
es tatulu io riginarc ares ep r
odu cş isea utorepro du cp ri
n
megamecanismele puterii primitive de-a lungul istoriei.

52
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

To tî np e rspe ctivac ău tăr iior igin iiş ian uc l

e uluis oc i
a li
tăţiistatuluis ea flăs t
ud i
iled e
an tropo log i
ep olit
icăa lel uiPi e rre Clastres. Construindu-ş ic on cl
uz i
ilep eb azac ercetărilo r
soc ie tăţilo ra me r
ind ien ed inAme rica,î ns p ecia llat r
ibu ril
ed ei nd i
e nitupi-guarani, Pierre
Cl as tresn eag ă ,c ă utâ nd or ig in iles t atul ui,î nse şipr incipii
l ec a r
ea ud e ven i
te leme n t
e
constitutive a let e orieimod er nede s pres ta t.Dup ăPi er r
eCl as t
res,p rincipiule voluţi
o nistî n
istor iauma nităţiiî şir ele văv a loa re al uie pis temol o gicăr ealăn u ma id acăe ster aportatl a
orig ine ap u teriip o l
itic e.Pu te rec a red e fine şte,î ne senţă ,in s
tituţi
ap oli
ticăn umităs tatş ia
că reip rez e nţăs aua b se nţăî mpa rtec omu nită ţ
ileuma n eîn„ societăţifărăs tat
”s aup ri
mitive ,ş i
„so c ietăţic us tat”s a uc i
v iliz ate .Î ns oc ie t
ăţilep rimi tive,f ărăs tat,c aracteristi
cil
ep ute rii
po litic ec arep e rmi tc o mu n ităţ i
ipol it
ic ec o ntinu itateao rganiză ri
i,o rdiniişiie rarhi
eilip ses c .
Nue xistăn icic l
a ses oc ialea pă rut eî nu rmas chi mb uluii nega li
tar,n icirapo rtuld omin ant/
do mi na ţi
,n ici„ mo nop o lulv iol e nţ eif izi cel egitime ” .Şe f
ult rad i
ţiona l(det rib,d eg rup,d e
fratrie etc.) nu e stec o n comi t
e ntş iş efpo liti
c ,î nv irtuteapr eroga t
ivelorc ed ecu rgd in
legitimitatea mitico-i stor ic ăaf un c ţiei.Î nt r-os oc ietateaa bun den ţ
ei,lipsitădec onfli
cte,u nd e
ec on omi ades u bzisten ţăo fe răoa bun d e nţăd ebun urima terialep rintr
-un efort mi nim,„s paţiu l
org a ni zăr iinue stelo cu lu ne ipu te ri,iarf igur aş ef uluinup refigureazăp ri
nn imi cp eceaau n u i
9
viito rde s p ot” .Înv iz i
un eal u iPi e r
r eCl as t
res ,în seşia v antajelema terial
eş is imb oli
ce ,ca re
de riv ădi nf un cţiad eş ef,r ep re zint ăpe n trua ce st
a„ tota tâteas erv i
tuţic ar
ef acdi ne lu nf eld e
priz oni e ra lc ole cti
v ităţii.Şe fule stev e ne ra tînn epu tinţ
as aş i« opu l
en ţaluie stev isu
lî ns t
a re
10
det re zireag r upu lui» ” .Î na ces tec o nd iţiie ls eî n tre
a băc ef actoria ud etermi nat„ apariţ i
a
miste rio as ă,i rev ersibilă ,mo rta l
ăp en t
rus oc ietăţilepr imi tive,ac e eac ec unoaştems ubn u me le
11
des tat” .I pot ezaune ic u ce ririd ine x te rior,d eşiv a l
abi lăînp rincipiu,n ur ăsp undeî nmo d
pe re mpt o riul ap rob le mao rig in iis t
a tul ui ,d a t
or it
ăp ro cesu ali
tăţiiîndelungate a instituirii
rap o rtu r
il ordep uter e.Ră mâ nec ea lal t
ăi pote ză,s u sţinu t
ăd ePi err
eCl astres,ae xp lozi ei
de mog raf icec a ren e ce sităonouăo rg an iz ares o cio-e con omi că.Ac eastăn ec esit
ateadu sl a
ap ar iţ
i ap u teriip oli
tic e.Da ra ce as t
ăi ns tituirearaporturilor de putere nu este doar efectul
ne v oiideun i
t ateş io r ga n i
z ar e,c ie steş ic auz al or.Ca uz aş ifo rmap rimăai n stit
uiri
is tatulu i
sea f l
ă ,d up ăMa rcelGa uc he t,î na far as o ci
e tăţii,îno rizon tulc omu na lcre dinţel
oro mu lu i
primi tiv.Cr ed inţar elig ioa săî ntr -o f or ţăt ra nsc end entăi mp un e,lao rigini,c omuni tăţilo r
uma neoc ă uta reas e ns ul ui,of ina l
itat eal or,d u p ămo d elule xtramu n dan:„ Prini nt
erme diu l
relig ie is et r
a se azăol i niedede ma r ca ţieî n treo a me niş imo dalit
ă ţi
leo rg anizări
il orî n
soc ie tate.Ce n trulr aţiun i lorc a repr ezi de az ăor gan izareas ocietăţi
is ea f
lăîna faras ocietăţii .
Ac ea staî ns co p uld eaî mpi e di capos ib il
ita teac ao ricines ăp oatăv orb iînn ume lel egi
timită ţii
12
ultimeat re bu rilorc o lect iveş id epep oz iţiilef u nd ame n tului–a dicăd eae xe r
c i
tapu terea” .
Ac ea stăc a pac itateac red i
n ţeideas erv ic o n comi t
e ntc af un cţiep oli
tică( nucleu lincipienta l
pu te rii)ş ic as tructurăs o c ialăs eb aze a zăpep re moni ţiai nc onştientuluic ol
e cti
vc ăex ist
e n ţ
a
soc ia lăe s tes upe rioa răc o nş tiin ţe ii n di vidu aleş ip urtătoru l
uie i ma t
e ri
a l
,i nd ividu l:
„Se ntime n tu le x ist
e nţe ic o l
e c tivită ţiit re bu ies ăs ec on c re
tizezeî n t
r-oc redinţău nan i
măş i
ob ie ctivă–i nd e pen de ntăd ec o n ştiinţe lei n div idua le.Pe ntr
uc aos o ciet
a t
es ăe xi
steş isăs e
me nţ i
n ă,e s t
ene voiec aa g enţ iis oc ia l
is ăc r
ea dăc umv aî ns uperiorit
a te
aa bs olutăaf ap tulu i
soc ia la s up r ar eali
tă ţiipa lpa bi leap er so ane lor.Fu n cţiep ec areoî ndep l
ineştec r
edin ţ
aî n
13
supe rio ri
t ate af iinţelors u pra na tu ra le” .
St atu lc ap ri
nc ipa lăi nsti tuţiep olitic ăaa p ărutp eoa numi tătrea ptăae voluţieiistoric e ,
răs pu nz ân dn ev oilorded ez v olta reş ip rog resa les ocietă ţ
ii.Îng enera l
,a pariţi
as tatul
u ie ste
situa tăî np er i
oa da d et re ce re de l ao r gani zareag e ntili
c ăas oc iet
ăţiis preo rând ui
r ea
scla v ag istă .Ne ce s
ita teaa pa r iţi
e is tat ulu ie stel eg ată de ne voia un orc o mu n i
tăţ
iu ma n e
evoluate de a-ş ia si
g ur af u n cţio na litateap rin t
r-oor ga nizar ep ol
i t
ică.
Printre factorii c area ud ete rmi nata p ariţias tatuluip o tfiinc luşi:
1 )a ting e reaun uiî na ltg ra dd ee v oluţ ieat ribu ril
orş iu n i
u nilortribale,p rinc reşt
ere al o r
n ume r i
c ăda rş ic a litativ ă ,p r int e nd in ţadeas et ra nsformaî np opoareş id ead eve n i
se den tare,î nc aref un cţi on ali t
a t
e ac omun ităţi
in us ema ip oater e al
izad oarp eb a za
leg ătur ilord er u de n ie,pr i
ns up une re ac opi i
lo rf aţădep ări
nţi,c ip ri
na ltf
eld er e l
a ţii
o ferited eor gan iza re as ta tală ,î nc a rea p ar
eono uăr ela ţ
ie,c ondu cători–c o nduşi;

53
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

2 )d i
v i
z iun eas o cialăamu ncii,l egatăî nde os eb id ea pa riţ
iaa gri
c ulturii(via ţac omu nităţi
i
încep ânds ăc a pete un caracter sedentar) a generat necesitatea de a organiza comunitatea
pe un anumit teritoriu, pe baza unor structuri politice;
3 )d i
fere nţiereas ocialăc ar ez ultata la pa ri
ţie ipl uspro dus ului
,c arer eclamaoa rmo nizarea
interese l
o r pr iv i
nd p r od uc ţ
ia ,c irc ulaţiaş i ma ia lesd i
s t
ribu i
reaş ir edis
tribuirea
prod us elor,c ee ac ed uc e a,to tod ată,l an ec es ita
teae x i
stenţeiu neia u torit
ă ţipoliti
cec u
mi j
lo aced ei mpun e reav oin ţ
e ipr oprii.
Statulaa păru tşis -ade z voltatî ns trân săl eg ă tu r
ăc us peciali
zare aune ian umi tep ăr
ţid in
soc ie ta
te,c ăreiais -auî nc r ed i
nţ ata nu mi tef un c ţiidec ond ucere,or ga nizare,a păr
a ree t
c .,
pe ntr ua s i
g ura reaf unc ţi
on alităţiis oc ialeî nc ond iţi
ilec omp lexeî nc area uî ncepu ts ăs e
de zv o l
tea n umi tec o mun ităţiuma ne :tribu l
, uni un it ribale ,po poare,na ţ
iuni .
Aş ada r,s t
a t
ulaa pă rutl e ga td ee vo luţiaun orc omu nităţiuma nec a re,p entruaf uncţiona ,
a vea une v oiedeoor ga n i
z ar epol i
ticăda tădes ta t. Laî n cep ut,stat
ule raoo rgan izarep oli
ticăa
tribu ril
orş iun iunilort rib ale ,i ara po i
,o da tăc uf o rma reap o poa relor,s tatulade venit
pr i
n c ipal
u lmo dd eor g ani za repol iticăaa c es tor a,s ituaţiec eoî n t
â lnima tâtî np e r
ioad a
sc l
a v agistă, câtş iînc eaf eu d ală.
Fieca red inp op o arel ee xisten t
eî ns c lav a gism ş if eudali
s m a ur ecla mat,p entru
de zv o l
tareal or ,oor gan izar es t
a talăp rop ri
e .As tfe l,îns clav agismn-a existat stat sclavagist în
g ene ral,c is tata lun e ic o muni t
ă ţiuma ned ins c la
v ag i
sm,p recum:s tatule g i
p t
ean ,s t
atul
chinez, statul indian, persan, grec, roman, celt, dac etc. În feudalism au existat, de asemenea,
statel egatedepo p oarel ea c es teifo rma ţiun isoc ia le ,ca:s tatelegerma n e,statulf ranc e
z, englez,
arab, spaniol, italian, rus, român, grec, bulgar etc.
Oda tăc ut rec ereal ac api talism, îne poc amod e rnăs ed e sf
ăşoarăp ro cesulde transformare
ap opo are l
o rî nn a ţ
iuni,c arev ac ond uc el ac ons tit uireas tatelorn a
ţion aleu n i
tare.Der ema rcat
c ăînz onaoc ciden taleu rop e a nă, ace stp roce saa v u tlocma id evre
me .
Sepo a tes punec ăs tatulde vin epe nt r
una ţiun enuos i
mpl ătrăs ăt
u ră,c iîn suşimo duld e
or ga nizarep o l
itică.Pr oc es uld ec on st
itu i
r eas ta telorna ţi
o naleaf ostş ir ămâ n eu np roces
foa rtec ompl e xş id ifi
cil.Pemă sur ăc en a ţ
iun iles -au dezvoltat din punct de vedere economic,
politic, cultural, ele s-a uc ons ti
tu i
tî ns taten aţionale unitare. Cu cât acest proces s-a produs
ma id e
v r
e me ,c ua tâtv ia ţan aţiuni lorr espe ctiveaî nfl
or itş iprosperatma ir ep ede,înt impc e
a colound ea ce stp roce saf ostma il ento riaf o stî mpi ed icat
,ră mâ nereaî nu rmăp ec alea
de zv o l
tăriin aţiun i
lo rre spe c t
iv ee steunf apti stor icuş o rv erific
a bi
l.
Apa riţiaş ie x i
ste nţa,î nu ne l
ec azu ri,a s tat
e lormu lt
inaţiona l
ec on f
irmă a ceastă
c ons tatare,a c estes tatef i
in d,der egulă ,e x pres iaf ormă riin aţi
u nil
o rînc adru lu nori mp erii,
care ulterior s-au dezagrega t.Aş as -au petrecut lucrurile, în contexte istorice diferite, în
imp er i
il
eo toma n,h absbu rg ic ,ţa ri
s t
,g e rma nş ima ir ece nt,sov i
etic.Mu lt
ep op oarea lelumi i
nua upu tu ts ăs eo rg aniz ezeî ns t
a t
edes ines t
ă tăt oa r
e,ma ia lesdinc a uzas ub ord onăriilord e
c ătrea lt
e le,ma ipu ter
n ice ,c e eac eac on stituitos erioas ăf rânăînc alead ezvo lt
ă ri
i.Od atăc u
a dân c i
reap roc esuluid ef or ma reac on şt
iin ţeina ţi
o na l
eî nc adruli mp eriilor,te ndinţa
na ţiun i
lorc omp one ntedeas ec ons tituiî ntr-ov i
a ţăp oliticăd es i
nes tătătoaread evenitatâtd e
pu ter nică,în câtaa c ţ
ion atc apr i
nc ipalu lfa ctord ed estrăma reai mp eri
ilor.
Proc esulî nd elung a tdea firma reas tatelo rag ene ratd iverset ipu r
iş if ormed es t
a t,
pr ecu mş ia numi tetrăsă turiş ifunc ţ
iia lea ce stuia . Istoriaa consemnat, la poluri opuse, diverse
tipuri de stat dictatoriale ( a b solu t
iste)ş idemocratice.
Con diţ i
ilec on cret-istorice au generat moduri diferite de organizare a puterii de stat,
anumite f ormedegu ve rn ă mânt ,oa nu mi tăs tru c turăas ta t
uluiş iuna numi t regim politic,
for mad eg uv ernă mâ ntf iin dunr apo rtî n tr
eo rg ane l
edes tatînp rocesu ld ec onsti
tuireş i
e xerc it
areap u t
e r
ii.Di n punc td ev ed erea lf o r
me id eg u vernămâ nte x istă:mo narh i
i
c ons tit
uţion ale,r ep ubl icipa rlame ntareş ir ep ub licip rez i
den ţ
iale.Î nt ree senţas tat
ulu i
,
de moc raticăs audi ctato rialăş ifor mad eg uv ern ămâ nte xistăol egă t
u r
ăe videntăc uc onsecinţe
socio-e con omi c ema imu l
ts auma ip uţind ir e
c te.
Înc epr iveştestructura statului –r a po r
tu lî ntreor ga nel
es alec entraleş ilocale–se
dis t
in gs tateu nit
a re,s tatef eder ati
v eş ic on fe d eraţ
iis tatal
e.Statul federal constituie o
c omun itatedes tatene s uv era ne ,c arep re supun euns tatc entralcuc o mp eten ţ
ăş ip er
son ali
tate
dis t
in cted ec elea les tate l
o rme mbr e.Or ganiz are as tat
a lădet i
pf ederal are ca obiectiv central

54
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

rez olva reap r

o bleme lorc omune ,f un cţi
iles t
a t
alefiindî mp ărţi
teîn t
res tatu lfederalşis tat
e l
e
me mbr e .Caur mare ,îns t
atelefe derales eî ntâ
lnescp a r
alel,o rganea lep u t
eriişio r
d ini
id e
dr ep tfede ra
leş ior ganea l
epu t
er i
iş io rdiniided repta l
es ta t
elorme mbr e .Îns tat
ulf ederal,
state leme mb rep articip ălal egiferareaf ederal
ă,î nc ond iţ
i i
lee xis
ten ţeiu n eid el
imi t
ăria
co mpe tenţel
or.
Înc adrulc onfed era ţ
ii
lord es t
ates uv erane,statel
eme mbr eî ş
ip ăs tr
e azăs up r
ema ţi
aş i
ind e pend enţ
aî nmodi ntegral,compe t
e nţelestat
uluif e
d eralre f
erindu-se la luarea unor decizii
înc omunî nd ome niulr elaţi
ilorinternaţionale.
Con federaţia po atec u noaşteş if or
mema ie voluat
e ,c u or ganec o mu ne,c ums u nt:
ad un arear eprezentativă ,şefuldes tat,o rganeled i
ploma tic
e ,a r
ma ta,finanţ ele,me nţi
n ându-se
stru cturid i
sti
n ct
er epr ezentatedepa r
lame n teşiguve rnesep arate.
Dinpe r
sp ect
ivăp olitol
o gic
ă ,statul esteinsti
tuţiac uc elma iînaltg radd eor ganizareş i
structurare în societate, putereaspe cificăstatuluiexe r
citându -sep ecalel eg is
lativă,execu t
ivă
şij u decă t
orească.Es t eoc onstatarete oreti
c ăşipra ct
icăma iv ech ec ăs tatultreb ui
es ăa ibă
resu rsepe nt
rup utereas aş ireme diip entrud eregl
ărilesale.
Reprezentând modul de organizare p olit
icăan aţ
iu ni
lorî nc adrulf ron ti
ereloristori
ce şt
e
co ns ti
tuite,sta t
ula rec aracters uve r
a n( reprezint
ăo rganiza r
e ap oli
ticăau neic omu nităţi
uma neî nc ad
r uluno rf rontierede ter
mi natei st
oric).Îna celaşitimp ,cae xp resi
eao rganizării
politice a un e in aţ
iu ni,s t
atula reu nc ara ct
ern aţional,p recum ş iu nu lu ni
tar.Co n st
ituţi
a
Româ nie iprev edeînmode xpresc ă„ Româ niae st
es t
atn a ţ
iona l
,s uve ranş ii ndepend ent,
un itarş iindivizibi
l.”

3.
3.Tr
ăsă
tur
il
eşif
unc
ţii
les
tat
ului

1. Tr ăs ăturil
es tatul
u i.Di nc on ţi
nu t
uld ef i
n iţi
ei,sep otde sprindeprincipal
eletrăs
ă t
uriale
statului:
1 )e stei nstituţi
ap olit
icăc uc elma iînaltg radd eo rganizar
eş istr
u ct
urare.Suba ce
sta spect
,
statul are trei compo ne nteb i
n ec o n
turateş is t
ricto r
gani zate
:pu terealegi
slat
ivă,p ut
erea
exe cu tivăş ipu ter e
aj u de c
ăto r
e ască,toatea cesteaf i
indor ga niz
a t
ea t
âtlan i
velcen t
ralcât
şil oc alş is es lujeşted eu na p aratspe cializ at
,c onsti
tuitînd i
ferit
ei nst
it
uţi
i(par lament,
guv ern, tr
ibu nal, min istere,arma tă,po li
ţiee t
c.);
2 )c ons tit
ui eoor ga nizaţiep olit
ic ăau ne ic omun ităţ
iu ma nep eb azau nuiteri
tori
ud e li
mi t
at
pr inf ron t
ieres tri
c t
e.Der egulă ,stat
ulr ep rezintămo duld eo r
g aniza
rep oli
ti
căan a ţiuni
lor
în cadru lfron ti
e r
e l
orr e spective,subf o r
mas tatel
o rnaţionale;
3 )a rec a r
a ct
e rs u veran ,p ri
nf ap t
ulc ăr e pre zintăo rgani
z areap o
lit
icăau neicomu n i
tăţ
i
uma neî nca dru lun eifr onti
e r
e ,cae xpres ieav oinţeicetăţenil
o r
;
4 )e steo i nstituţies pe cia
lizatăc area sig urăf uncţi
ona l
itateas ocial
ăp ri
nc o nt r
ibuţi
i
fin anc i
a rea l
ec e t
ă ţ
en ilor,prini mp ozite;
5 )a rec a racteris t
or ic
,a p ariţ
ias af ii
n dimpu săd en evoiled ezvo l
tări
isociale
,d efapt ulcăo
comuni tateu ma nă,c as i
st
e ms oc i
alg lo ba l,n upo ates ăe x i
s t
eş isăf uncţi
one zef ără
or gan izareapo lit
icăa sig uratăp ri
ni nterme d iuls t
atului;
6 )a re ,d er egul ă,c arac t
e rna ţionalc elp uţinp en t
rue po ci
lemo der
n ăşic ont
emp o r
ană,
repr ez entândo rga ni
z are apo l
iticăaun eina ţiuni.
Pr int răsăturiles ale,p rinmod uls ăud eo r ga nizare,pri
ns co pulp ent
ruc ar
eaa păru t,stat
ul
co nstituiepr incipa lai nsti
tu ţieas istemuluip o li
tic ,căruiaîidăc o nturşiconsist
enţ
ă .
Sep oa t
es pu nec ăş ic ronolog i
cş ic ar o l,statulaa părutc ap rimăi nst
it
u ţ
iep oli
ti
că,
me nţi
n ând u-se ca prioritateş icai mp ortanţăînc a drulsist
emul uip olit
ic.
2. Fun cţi
il
es tatu l
ui.Rol uls ta t
uluic apr in ci
p al
ăi nsti
tuţied eo rganizareşic on ducere
po lit
icăas ocietăţiiser ealize azăpr ina numi tef un cţ
ii:
1) le gisla t
ivă, prin care statul, prin organismele sale spec iali
z a
te,a doptăîntr
eagale g i
slaţ
ie
dins o cieta
te,i n clusi
vc on s
tituţia,princ a res er egleme nteazăa cti
vitat
ead i
nt oat
es fer
ele
vie ţi
is oc i
aleş ipr i
nc ares u ntp r
ev ăzut ed repturi
leş il ibertăţ
il
ec et
ăţe
n i
lor,c âtşi

55
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

obl i
g aţi
ileş iî nd at
orir
ilea cestora.Pr incipalulor gan i
smp rinc a res tatulmod ernî şi
rea l
izea zăa c eastăfuncţiee stepu terealeg i
sl
a t
iv ă
,c ar
eî şiexercit
ăa utorit
ateaa tâtp eplan
cen t
ra lc âtş iloc al
.Le gilesea d op t
ădec ătr
ep uter
eal egisl
ativălai niţiat
iva,d er eg u
lă,a
puterii executive;
2) or ga nizato rică,c eac area reî nv ederetra nspunereaî nv iaţ
ăal egilorş ialtord e
cizii
ado ptate,c âtş io rganizareaî ntregiia cti
vităţ
ip ed i
fe r
ited omen iid ea ctivit
at e,p ent
ru
asigu raread esfăşurări
in orma leav i
eţiisocialea s
igurate,îndeosebi, de executiv;
3) jud ec ătoreas că ,princ ares es u pravegh eazăa plicar
e ac orect
ăal e gil
o rşis an cţ
io na
re a
înc ă
lc ăril
o ra cestora;
4) e c onomi că,c ec onstăpedeop ar
teî nf ap t
ulc ăs t
atule st
eo rga nizator
u ld irecta l
prod uc ţ
iei,a lac t
ivit
ă ţ
iie cono mi ceînc adrulp ropri
e tă
ţiid estat
,pu b l
iceş iped ea ltă
pa rt
e,a sigu răî ntr
egc adrulp oli
tico-organ i
zator
icp ri
nc area ge nţi
ie c
o nomi ci
inde pende n ţis ă-şide sfăşoarea ctivi
tatea,v izând armoni zareai n te
re sel
org e neral
eî n
ve dereau n e iactivit
ăţiefici
e nte;
5) soc ială,p rinc ares ea sigurăc ond iţ
iil
ec at oţice t
ăţeniiţării
,inde pen dentd ep oziţi
alo r
soc i
a lă,s ăduc ăo v i
a ţăde cen tăpr ino rg anizare
au nuis ist
emd ep rotecţi
es o ci
ală,
asigu rărisoc i
ale,sănătatee tc.
;
6) a dmi nistrativă,p rinc aresea si
g urăs ervici
ic ătreîntreagap opulaţiepe n t
rud es f
ă şura
re a
nor ma lăat ut urora ct
ivităţ
ilor,pr ecum:e nerg i
e, apă,salubri
tate,r
ep a r
aţiipu bli
cee tc .
;
7) c ultura l
ă,p rinc ares ea sigurăc ondiţi
id ei nstr
uireş ie ducaţ
iet u t
uro rce t
ăţen i
lor,p ri
n
instit
uţ i
iles pecial
izate,c ondi ţ
iid ec ercetareş t
ii
nţifi
c ă,d ea firma reac ap acităţ
ilor
creatoare etc.;
8) dea păr ar eao rdiniis ocialeş iasigurareac onv
ie ţ
uiriino r
ma le,c area reol at
u ră
preventiv-e duc ati
văş ia lt
ac oe rcit
ivă,pr inc ares es ancţi
onea zăa ctelea n t
iso ci
ale,
săv ârşit
edea numi tee l
e men te(div er
sionişti
, s
pi oni,d
e lapi
d at
ori,ho ţi
,h uli
g anie t
c.);
9) e c ol
ogi că,pr inc ar
es ea pă r
ăş is ec onse r
v ăme diula mbiant,bi o l
o gi
c ,p r
i nmă suri
îndre ptateî mpo trivatuturors urselorsa ua genţi
lord ep ol
ua r
e ;
10) d ea pă rareaţ ării,ai ndep ende nţeişis uveran i
tăţi
is ta
tale,ai nt
e g r
ităţi
it eri
to r
ialeş ia
ordinii de drept;
11) d eo rgan iza r
ea c ol
ab orăriic us tatel
el umi ipe diferite planuri: politic, economic,
ştiinţifi
ce tc .
;
12) d eap ăr areapă ciiînlume ,ame n ţiner
iiu nuiclima tdel i
nişteşiînţ
e lege r
eî ntr
epo poa r
e.

3.
4.St
atuldedr
eptş
iso
cie
tat
eac
ivi
lă

De-al ungule voluţieii st

orice,organizare
apo liticăas ocietăţ
ii,în de oseb ip rincipalas a
inst
ituţie–statul, s-ar ealizattotma imu l
tp ebazap e rfectăriistructurilor statale în raport cu
cetăţ
e niişiau norl eg ir i
g uroase,cares t
abil
eaua tâtd rept uri
leş ilib e
rtăţilec etă ţeni
lo r
,câ tşi
obligaţii
leo rgane l
ordes tatdeaa c
ţi
onaî ns piri
tull egii.Î nsăşid enu mi read es tatd ed rept
indicăf apt
ulc ăs t
atulî şie xercit
ăp ute
reas ap oliticăp e ba zal eg i
lo r,f ol
o si
nd f o r
ţa
argume ntuluişin ua rgume ntulforţei
.
Oc ucerir
ei stori
c ăac ivili
zaţi
eimod er
nee st
ea firma re as t
atuluid ed re pt,a d i
căas t
atu l
ui
careî şie x
e r
cităpu terea ,fu ncţ
iil
es al
epet eme i
ull egilor .Conceptul de stat de drept a fost
invocatdec ătreMo ntesq uieuînl ucrareaDespre spiritul legilor,und ee s
tef o rmul atăc el
e bra
ceri
nţăc anime nis ănuf iec onst
rânssăf acălucruri
lep ec arel egean u
-lo blig ăş is ăn ulef acă
pe cele pe care legea i le îngăduie.Cu ms ub l
iniael„ l
ib ertateap olit
icăn uc ons t
ăd ef
elî na
facec eeac evrei...Treb uies ănef i
xămî nmin t
ec eînse amn ăin depen denţăac e t
ă ţeanuluişic e
14
înseamn ălibertate.Lib ertateaested r
ep t
uldeaf aceto tc eeac eî ngăd uiel egile” .
Afirmare as t
atuluided r
epts ef undame nte
azăî ncăd el aînc epu tule x i
st enţeis a
lep e
principiuls ep araţ
ieip ut eril
or.Po li
t o
logul francez Ra ymo nd Ar o na firmă c ăp entru
constit
ui r
eaun uis ta
tded repte s
ten ev oi
es ăf i
ea le su np arlame nt,s ăf i
ea le
seo rgane l
e
15
constit
uţ i
onale,s ăf ieî nv esti
ţicua u
t o
rita
tele gi
ti
măf un cţionarii ,i arl eg eas ăg uv e
rne ze
rel
aţiil
es ocialeîna nsamb lullor.

56
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

St atulded reptc ons t

ituieî ne po cac on t
e mp ora n
ăopr o blemăd ec eama ima rei mpo rtan ţ
ă
teor eticăş ip ractică ,c aref aceobi e ctuln unu ma ialu no rstu diiampl e,ciş ialun o rlegifer
ă riîn
co nv enţiiin ternaţion ale:„ De c l
a raţiau niversalăad rep turil
o ro mu lui”,ad optatăd eAd un area
Ge ne r
a l
ăaONU l a10s epte mbr ie19 48;„ Conv enţi
ae uro pean ăa suprad reptur i
loro mu lu i”,
ad op tatăla4no iemb rie1 9 50d ec ătreCo nsiliulEu ro peiş ii nt
ratăî nv igoarel a3s eptemb ri
e
19 53;c eled ouăpa c tei nterna ţi
ona lea do ptated eAd un areaGe n er
a lăaONUl a1 6d ecemb ri
e
19 66,r esp ectiv„ Pa c t
u li nter naţion alc up riv i
rel ad reptu ril
ep oli
ticeş ic ivile”,r espectiv
„Ac tulfin aldel aHe lsin ki”–19 75ş id ocu me ntelefina lea ler e
u niunil
o rg e
ne ralee uropen ed e
la Madrid –1983, Viena –1989, Copenhaga –1 99 0ş iPa ris–1991 se constituie nu numai
într-oa mpl ăc artăi n terna ţi
on a
lăad re pt
uriloromu lui ,c âtş iîn t
r-una a statului de drept ca
prin cipalc ad rup o liti
ci n st
ituţ iona li
z atd ee xerc i
tareaa cesto rdrepturişilibertăţi.
Î ns trânsăc o nc orda nţăc up r
e vederiled in do cume ntelea mintiteş ic up ractica
inter naţiona l
ă ,s tatulded reptî şie xe rci
tăp utereaî nc on formitatec ul ege aş ia rel aba za
activ ităţ
iis aleos eried et răsăt uri, precum:
1 )unc adrul e gislativa decv at,c ar es ăreg leme ntezer a por t
u r
il
es oci
a l
eî na nsa mb lullor,iar
t oţ
ic e t
ă ţenii,i ndi ferentd ep oz iţ
ial ors oc ialăs aup olitic
ă,s ăf iee galiînf aţal e
gii,s ă
r espec t
el e geac ae leme nts u pr emî ns tat.Aş ada r,su prema ţial e
g i
is ec on sti
tu i
eî ntr-un
p rincipiud eba zăa ls tatuluidedr e pt;
2 )o r
g anelep ute riid es tat( ce ntraleş il oca l
e )săf iea l
e sed ec et
ăţeni,p ri
nv otu n i
ve r
s al,
d irectşis e cret,peb azaun oropţ iun ialep luralis
mul uip oliti
c ;
3 )s epa r
a ţ
iap uter i
lo rî ns t
a t,p arlame ntultre buinds ăc on stitu
iep u t
ereal egisl
a ti
v ă,guve rnul
–p utereae xe c utiv ă( cae ma n aţie,der egulă,apa rlame nt
u luiş ire spon sabilînf aţ
a
acestuia sau a corpului elect oral)ş ip ut ereaju d ecăto r
e a
sc ă,v eghindl ar espectar
e aş i
s ancţion areal or , j
ud ecă t
or iia cţion ândi nd epende ntş iimp ar
ţial;
4 )c ontrolu lc on stit
uţ iona l
ită ţ
iile g i
lor ;
5 )d ato r
iag uv ernul uiş iaa u t
or ităţil
o rp ub l
icedeas ec on formaCo n st
ituţ
ieiş id eaa c
ţion a
conform legii;
6 )d elimi t
a reac la răî ntres t
a tş ipa rtidelep olitice;
7 )f orţelemi li
tareş ipol iţiat reb uies ăf i
ep lasates u bc ontrolula utori
tăţiic ivil
e,î nf aţ
a
c ăreias un trăs pu nz ătoare ;
8 )c ircula ţ
ial i
b erăai nfo rma ţie iş ipe rsoan elor,d rep t
ull aliberăe xpr i
ma reş io r
g anizare
p oliti
c ăş ip rofe siona lăat utu ro rce t
ăţenilo rînc onf ormi tat
ec ul ege a
,c ares ăf acăp os ibi
l
c ontrolu lpu teriipo li
ticed ec ă t
r es ociet
a t
e ac i
v i
lă;
9) respectarea drepturilor omului în conformitate cu prevederile inter naţionalec o nsacra
t e;
10 )o crotireami no rităţil
or( etni ce,r e li
gioase ,c ult
u ralee tc .
),î ns ensuld eas eb ucurad e
plenitudi nead rep turilorma jo rităţi
i.
Într-uns tatd edr epts ec erş is ei mpunr espe ct
are ac o nstantăal eg i
id ec ătrei nsti
tuţiişi
cetă ţeni,g ene ra l
iza reac on ştiinţeic ăl egea,c hiarda căe sted ură,t rebuier espe ct
a t
ă,f i
ind că
ema năd i
nv oinţat u t
u rors auama j ori
tăţii
.Def a pt,î ns ensulc elma il arg ,l egil
es unt
rap or t
u r
ilen ece s
a rec ared erivăd inc eri
nţaf i
reascădeo rdines o ci
alăş id ezv oltarec a
r es ă
îmb i nein terese le,săa pla nezet e nsiun ile.
Con side renteled espres ta t
u ld ed repta du ci me diatî ndi s
cu ţ
iec on ceptulş is emn i
fica ţi
a
soc ietăţiic i
v il
e .Pr ins ocietatec ivilăs eî nţeleg eto t
alitateai ndivizilorcac etăţen i(n e
luân dî n
calcul i mp li
c areap ec areo p o ta ve au n i
iî n prob leme lep uterii
),at uturora gen ţ
il
o rş i
org ani zaţi
ilore cono mi ce,a t ut ur oro rgan i
z aţi
ilors ocio-p rof
e sionale,d ec reaţiee tc.c u
car ac t
era po lit
ic ,ca rede sf
ă şoa r
ăî nc a
d rulu norr elaţ
iis ocial e,mu l
tiplea cti
vităţi
.
Într-uns tatd ed rep t
,s oc ietateac ivil
ăî şide sfăşoa răa c ti
vit
a t
e ap eb azau n orl egiferme ,
inc l
us ivaCons tituţie ime nites ăl ep revadăş is ăas i
g ured repturil
eş ilibertăţilec etăţ
en i
l or,
ob liga ţ
iileş iî nd ato riri
lep ec ares ăl ee xe r
c it
ef ărăo pre liş
tid inp arteas oc i
e tăţ
iip olit
i ce,
pre cu m:d rep tuld ee x prima r e
,dea s ociere,d eor ga nizare ,deg revă,d ed emo nstra
ţii,d e
circul aţi
el ibe ră,dei n forma re ,dei nstru i
ree tc.
Pe ntruade t
ermi nas ocie t
ate ap oliti
căs ăos pri
jinec âtma ib ine,s ociet
ateac i
v il
ătrebu i
e
săa ibău nma reg radd ec un oaş tere,or ganizare,re s
po n sabilita
teş i,înc onfo r
mi tatec ule g ea,

57
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

săf ur nizez emi jl

o ac ed eaf rânapu te reapo litic ăî ne ven tualel
es a lete ndinţ
ed ea -şisubord o na
soc ietateac iv il
ă ,cu ms eîntâmpl ăî nt r-un regim totalitar.
16
Op utere ,d upăc uma p r
e ciaMon tesqu ie u,nup oatef ifrâna tăd e câtdeoa lt
ăp ut
ere . În
caz u ld iscuta t,p ute reap o li
ticănup o atef if râna tăd ec âtdep u t
ere ac i
vil
ă.Î na c
e s
ts e n s ,
treb uiea vutî nv ed eref aptulc ăs oc ietate ac ivilăe stec ua tâ
tma ipu te
rnicăc uc â
te st
ema i
ind ep end entădepu t
ereap oliti
că ,i ara ce astăi nd e
pe nde nţărezi d ăînma remă sură,înn at ura
prop ri
e t
ă ţ
ii,îni n depe nd enţac etăţe nilo rc aa ge nţ iec ono mi ci.
Numa ios oc ietatepo li
ticăa ute nticd e moc rati
c ăba zatăp ee galit
ateaş anselorc r
e e ază
co nd iţi
if avor ab i
lea f
irmă riis oc ietă ţi
ic iv ile.Eg a l
ita t
e ad ec o ndiţi
i,a p
rec ia Alexisd e
Toc que vill
e ,e xe rcităoi n fl
ue nţăe xtra ord ina răa tâta supras oc i etă
ţiip oli
ti
ce,c âtşia su pra
soc ietăţiiciv ile.Ac estfa ptimpr imăoa numi tăo ri
e ntares pi
rit
ul u ipo li
ti
cş ilegiloroa nu mi t
ă
formu lare,g uv erna nţi
lorp r ecep teno i ,iarc e lorg uv ern aţidepri n derispe c
ifi
ce;d easeme n e a ,
ele xe rc
ităa su pras ocietăţ
iic iv il
eoa utorita ted efe lma ir edusăd ecâta s
uprag uvernanţi lor:
cre ea zăo pin ii
,g e ne r
eaz ăs entime nte ,s ug ere az ău zanţeş imo dific ăto tcenup r
o duce iînmo d
direct.
Î nc adru lunu ir egim pol iti
cde mo cra ti
cî n t
res ocie tateapoli ticăş isociet
ateac ivi
lăn up o t
exista raporturi nici de subordonare, nici de supraordonare, ci raporturi complexe de
inte rdepe nd enţă .Î nc ond iţi
iler es pe ctuluir ec iprocd intres oc ietateap ol
it
icăş iso ci
eta tea
civ il
ă ,s ep ots t
a t
o rnicir apor turin or ma lel ips ited ec onstr
ân g ereî n t
rep utereap olit
icăş i
pu tere ac ivilă ,într eg u verna nţiş ig uv erna ţi.Î ntrec eled ouăc ate
g ori
is er ealizeazăa s tfel
sistemed ec o mun icare,t r
ans ferdei nt erese .Un eo ri
,s eg me ntea les o
c iet
ăţi
icivilet r
ecîns f era
soc ietăţiip oliticeş ii nve rs
.Une lec ompon e nt ea les oc ietăţ
iiciv ile,îna n umites it
uaţi
i,a uu n
caracter ambivalent, cum este, de e xe mpl u,i ns tituţ
iabi serici
i.I nte r
ferenţel
edi ntresoc i
eta tea
po liticăş is oc iet
a teac iv i
lăa uf os ts e si
z atec umu lttimpî nu r
măd ec ătr
eG.W.Fr .He g el ,
car ec onside rac ăn upo atef iv or bad eos e pa rarea bs olutăas ocietăţi
ip oli
tice( st
atul)d e
societ ateac iv il
ă ,ma nif
e stându-s eoc omun ic ar eb i
un ivo căîn t
res tatşis oci
etat
eac i
vil
ă.
Ac eastăi d eeac ond usî np rac ticapo l
itic ădi nma imul t
eţ ă rio ccidenta
lel ac onsti
tu irea
un oro rganis med eme diereî ntres oc ietate apo liticăş is oc iet
ateac ivilă.ÎnFran ţ
a ,dep i
ldă ,p e
lâng ăPa r
la me nts -aî nf i
inţatdi n19 5 4,Con siliu lEc on omico -Social reprezentând aproape
toa tes ectoa reles oc ietăţi
ic ivile :p atron at,s ind i
c ate,o rgan izaţi
ic ooperatistee tc.Pr in
inte rme diula ces t
u ic on sil
iu,s oc ie tate ac iv ilăd i nFr a nţac unoa şteho t
ărâri
leg uv er
n ul
u i,s e
pron un ţ
ăa supr al or,c o nt
r i
bui ndl ar ezo lva re a,pr i
nc onsil
ier i,au norp r
o bl
e med ema re
interes.
Aş ac um c ons tataRa lfDa hr en do rf,„ las fârşituls ecolulu ia lXX-lea, civil society a
rev eni tlamod ăî nî ntrea galu me ,a şac umf u s eseş ic ud ouăs ut
ed ea nima iînain t
e.No ţi
u nea
s-aî nt i
nsdi nsp reAme ricaLa ti
n ăî n sp reEu rop ad eEs t,c eeaceî nsea mn ăcăad evenitactu a l
ă
17
acol ou nd ep retenţiilet otalea les tatu luia ue şua t
,i aroa me niic autău np un ctd es pr
ijin ” .
Fiind de ac o rdc uop i
niac ăs ocie tateac iv i
lăe stes aua rt rebuis ăf iee xpresi
af o rmelorlib ere
dea socierena ţ
iona l
e,l oca l
e ,r eg iona l
e ,p r of esion alea lec etăţe nil
o r–a soci
e ric a
res ăf i
e
be ne vole ,a u t
e ntice,d e mo cra t
ic e,t ol era nteş it ole rabileş i,înn i
ciu nc a
z controlate sau
ma nipu l
a ted ec ătrep artides audec ă tres tat,a na li
stulr e l
e văcă„ î
nc a zulsociet
ă ţi
icivil
ee st
e
vor b ade cideh ao sulc reati
va ln ume roa s el oro rga niza ţ
iiş ii nst
ituţi
ip rotejateîmp o triva
aca p arăriidec ătres tatul( centra l).Es tev or bad es oc ietateîng e nere,d arîna ce l
aşitimpd e
18
ma imul tede c âtspun eno ţiune an e utrăş ig en e rală ,des ocietat
e”.
Dea iciş ic on cluziap otriv i
tc ă r
e ia,c ami jlo ca ll ibe r
tăţi
i,s o ciet
a t
eac ivi
lăî ntruneş
tec el
pu ţint reitrăs ăturie senţiale(sine qua non):
1) varietatea structural-or ga niza ţion alăae leme ntelors ale;
2 )a u t
ono mi aa ute nt
icăaa ce stora ;
3 )c ompo rtame ntu l„ politicos ,t ol eran tş in evio l
e nt”a ltu tu rorc e
tăţeni
lor,c eeac ea r
c ons t
itui„ simţ u lciv i
c” .

58
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

NOTE

1. Hans Kelsen, Théorie pure du droit, Dalloz, Paris, 1962, p. 378; 380.
2. L. Duguit, Traité de droit constitutionnel, vol. I, Sirey, Paris, p. VII-VIII.
3. Armand Cuvillier, Curs de sociologie, PUF, Paris, 1959.
4. Maurice Duverger, Introduction dans la sociologie politique, PUF, Paris, 1964, p. 25-26.
5. Enciclopedia Blackwell a gândirii politice,c oor donatorDa vidMi ller
,Huma ni tas,Buc ur
eş t
i,
2000.
6. M. Foucault, Surveiller et punir. Naissance de la prison, NRF, Paris, 1975, p. 31-32.
7. M. Foucault, La volonté de savoir, I, din ciclul Histoire de la sexualité, vol. I, NRF, Paris,
1976, p. 124.
8. Ibidem, p. 122-123.
9. Pierre Clastres, Las o ciétéc ontr
el ’État .Re cherc h e
sd’ antro polog iepo lit
ique , Ed. du Minuit,
Paris, 1974, p. 178.
10. Pierre Clastres, Philosophie de la chefferie indinenne, înL’ homme ,II,nr .1, 1962 ,p. 42.
11. Pierre Clastres, Las ocié t
éc ont
rel’État..., p. 172.
12. Marcel Grouchet, Lad e t
ted uSe nse tle sr acinesdel ’Éta t,p oliti
qu edel aré ligi
o np ri
miti
v e,
în Libre, nr. 2 / 1977, p. 20.
13. Ibidem, p. 10.
14. Montesquieu, Despre spiritul legilor, în Pierre Manent, I stor iai ntele
ctu a l
ăal i
be ral
is
mu lui,
Hu ma n i
tas,Bu cu r
eşti
, 19 92 ,p.97.
15. R. Aron, De mo cr aţ
ieş itota l
it
aris
m, Gallimard, Paris, 1965.
16. Ch. Montesquieu, Despre spiritul legilor,Edi tu raŞtiinţ
ific ă,Buc ureşti,196 4,ca rt
eaXI ,p.
194.
17. Ralf Dahrendorf, Co nf li
c t
uls oci
almo de r n.Es eud esprep olitical i
be rt
ăţi i
, Humanitas, Editura
Un iversităţii„ Al .I.Cu za ”,CEUPr ess,Buc ur eş
ti, 1996, p
. 58 -59.
18. Ibidem.

59
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

CAPITOLUL 4
PARTIDELE POLITICE

4.1. Definirea partidului politic

Con cep tuld ep artidde se mne a

z ăog r
u pa rer e lativo rganizatăş is t
abilăc aree xprimă
sintetici n terese l
eun uig rups oc ial,ler epre zin tăp rog rama ticş ilep romo veazăî nf orme
specif i
c e,l up tândpe ntruc uc er ireas aume nţine reado mi naţieip oli
tice,apu teri
i.Cut oa t
ă
divers i
tate ad ea bord ăr
i,partidul politic p oatef id ef
ini tc aor gan i
z aţ
ierelat
ivd u r
abilăforma t
ă
dini nd ivizic ar
eî mp ăr
tăş e sca c e eaşic onc epţ
iei de olog ică,s ubscriulau ns etco mund ev alori
social-politice,a cţionândp en truc uce r
ireap uterii, pen trua p l
icareap rogramu luip r
op r
iu.
Partidismul c af e
no me npol i
ti
cr eprezin t
ău ne le me ntd in amica lv ieţiide mocrati
ce
active ,i n t
e nse,f uncţion a le,da rnu l i
p s
ited ed ificul t
ă ţ
i;p art
idismu lş id emo craţ
ias e
cond iţion eaz ăre ciproca tâ ti stor iceşte,îns ens ulc ăd emo craţiaînc epesăs ema nife
stee f
icient
socialoda tăc ua pa ri
ţiaş ide z v olt
a r
eapa rt
id elo rc ai nstit
u ţi
ip olit
ice,câtş if uncţi
on a
l,în
sensu lc ăp artidele po li tice,de sfăşurând o a cti
v itates istema t
icăş i de amploare, dau
cons istenţăş itrăiniciec l
ima tuluid emoc ratic.
Apr e ciatc aunad i
nt rec e lema is ug estiv eş ima ii nt
e r
e s
a ntep erso
n alit
ăţic ol
ective,
partidu lpo liti
ca pa r
ec ae leme ntş ifac t
o ra ls isteme lorş ia cţiunilorpo l
it
ic e,subî nfăţ
işări
variateş io riginale .Îna ce stse n s,Di mi tr
ieGus tip rec i
z ac ă„ par
tidulp o l
it
ice steoa sociaţi
e
lib
e răd ec e tăţeni,uni ţ
iî nmodpe rma nen tpr ini n t
e reseş ii deic omu ne,d ec aractergeneral,
asocia ţiec eur mă reşte,î npl inăl umin ăp ub lică ,aa jung el ap art
ead e a guverna pentru
realizareaun u iide ale ti
cs oc ia l”.Înopi nias oc iolog ulu iro mâ n,„ unp art
idp oli
tice st
eu n
1
proc ess o cialş ios tar
es o c ială” ;a lt
fels pus,oa seme ne as t
ruc t
urăpo l
iti
cănue steşin upo at
e
fic ev ac ompa ctş iomog e n,c ios t
ructurăî nc o nti
nu ăs ch i
mb ar
e ,fiecăev orbad edirecţi
a
înnoir i
i,f iedea ce eaae ro dă ri
iş ie puizări
i.
Ră sp un zându nort en di nţeos ti
lei nsti
tuţion a li
ză ri
ip arti
de lorp oli
ti
c eş ip l
edâ ndp entr
u
nece sitateal o rc aoc ondi ţiesine-qua-non aa firmă riid emo craţi
ei,M.Du ve
r gersubliniazăcă
„al er ef uz a( p arti
de l
epo lit
ice )î nseamn ăar efuz as ăa cţionezi.Da căa rf iad evăra
tc ă
democ raţiae stein comp atib ilăc ue le,ac east
aa rî n s
e mn ac ăd emo cra
ţiaestei ncomp ati
bil
ăc u
2
cond iţiil
ee po ciino astr
e ”.
Înc ercă ril
epol it
o l
o gi ei contemporane privind definirea partidelor politice au în vedere
existen ţal o rc as istemeg ru pa l
e ,c a
rec oncen trea zăma sed ein diviz
ip olar
iz aţ
ip ri
ni nter
e s
e
comun eş if actorii denticic omuni ,ac ă rorrez ulta nt
ăe steoc a uzăp olit
icăun it
a r
ăr aport
atăla
putere ades t
a te xistent
ăs a ul aunr egimp oli
ticv iitor.
Ex istăoma rev ari
e t
a t ed ep arti
dec uod iv er sit
ated ep rog rameş io r
ientări,caresu s
ţi
nc ă
princip alu llors copî lc o n stitui es ervireai ntere se l
orpop o r
u lui
,a led emo c
r aţ
ieiş ili
b er
tăţi
i.
Denumi riled if
e r
itelorpa r t
id es u gereazăc ăe les untî ns lujbau n orv al
o r
i,u norţ el
uri,un or
idei. Exi stă,d e pi ldă,pa rtide c arei mp licăî n de nu mir i
lel ort ermen ic a:d emocrat,
mun c itore sc,ţărăne sc,pop ular,r epub l
ican,a ldr e ptăţiis ocialee tc.Laa ceste
as ea dau g
ăf aptul
că,înu neles i
tu a
ţii,întrep r
o gra me l
ep a r
tidelo rş imodu lcu ms u nttranspuseî np r
a ct
icăap ar
serioa sedi s crepa nţe.Exp erien ţ
ai st
oricăad o ve d i
tc ămul tep artide,afir
mâ n dc aţels l
ujir
ea
popor u lui,a ud us ,p rac tic,o po li
ti
c ăa ntip opu lară,c a r
es -a în depăr
ta td ei n
teresel
e
fund ame nta l
ea lec e t
ăţeni lo r,ai mpuspr ima t
u li nte r
es elord eg r
u p,parti
zane.
Po li
to log iade semn e a zăpr in pa rt
idp olitico g ru pared eo ame nic onstit
uităp eb aza
lib
e rulu ic o nsimţ ămâ nt,c a rea c ţ
ion eazăp rog ra ma tic,c onştientş io r
g a
niza tp ent
rus ervir
ea
int
e rese l
or un o rc l
ase,g rupur is ocial
e ,c omu nităţi uma ne( pop oare
,n aţiuni)
,p entr
u
dobâ nd ireaş ime n ţi
nereap uter iipol it
iceî nv e d er
e aor ga nizări
iş ic onduc er
iis ociet
ăţi
i,în
conformitate cu anumite idealuri exprimat ep rind oc tri
n eş ip rogramep ol
iti
ce .
Ana l
i zân dp roc esulfo rmă ri ip arti
de l
orpo litice,P. P.Ne g ulescuc onsta
tăc ă,„ î
nt eor
iec el
puţin,p artide l
ei aun aş
te rep r
ing rupareac etăţe nilorî no rgan iz
ă r
ip olit
icediferited upăideil
e

60
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

lorc up riv irel ad ire cţ

iape care trebuie s-ou rme z ed e zvoltare as tatul
u ir es pe ct
ivş ila
mi jlo ac elec e lema ip o t
rivitedeau şuraş ig răb ia cead ez vo l
ta r
e ”,înv remec e„ înp racticăma i
suntş ia l
temo tivec arep ots ăî mp ing ăpec etăţeniî n s
p reu np arti
ds aua ltul” ,în deo sebi
moti ve ledeo rdini nd ividu al,„ carep ots ăf iea tâtdev ar i
a t
eî n câts ăd escurajez ep ec elc ea r
3
vois ăl et rea c ăî nre vistă,c ui ntenţ iadeal ec larifica”.
To tuş i
,d iv ersi
ta teademot ives -a rpu teac l
a sifi
caî nd o uăc ateg orii–una de ordin logic
(„v a l
o are ag en eralăai de ilorî nj u rulc ăr oras ef orme az ăg rup ăril
ep o l
itic
e” )ş ia lt
ad eo r
d i
n
ps iho log ic( „ fo l
o sulpe rso n alpec areme mb rii...po ts ă -lt ragăd irec tsa uind irec t
,i ndi vi
d ual
4
sauc auni t
ă ţia leu ne ica t
e gor i
is o ciale ”).
Filo sofi,s ociolog işipo litolog ia ud e scrisr ela t
ivd iferitînf ormă ,da rsimila rs aua pr opiat
înc onţ inu tc o nc eptuld epa rtidpol i
tic ,v a l
o ar eas o cia lăş if u ncţii
lei storicea lep artidelor
po litice .As tfel,d ac ăun iic ons ide răpa rtidu lor euniu n edeo a me nic areî mp ărtă şesca ceeaşi
do c tri
n ăp olitic ă,alţiiser e ferăl apa rtidc alau na nsamb luo rg ani
z atd eo ame n iu niţi,p entrua
ac ţion aî nc o mu nî ni n t
ere sna ţ
iona l
,po tr i
vitu norpr in ci piic oncretea suprac ăroraa uc ă zutde
ac or d,s auc al af orma ţiun ic areg r up ea zăoa me nid ea ce leaşio pinii,c eu rmă r
e scs ă-şia si
gu r
e
oi n flue nţă de termi nantăa supr aa face ril
o rpub l
ice.Î na lt
ea c cep ţ
ii,p ri
np a r
t i
dp ol
iti
c
de se mn ăm or ic eg r
u pdei n div izic are ,împă rtă şinda c ele aşic on cep ţ
iip olit
ice,s es trăd uiescsă
le promoveze, raliindu-ş iu nn umă rc â tma ima red ec etă ţ
e niş icău tânds ăc uc erea scăpu tere
a
sau ,c e lp uţin, s ă-iinflue nţez ede c iziile.
Al tea b or dă ri
,p ornindp r
e po nd ere ntd elac riteri
ileo rga nizării,ap reciazăfiec ăp artidula r
fiu na n sa mb lud ec omuni tăţi,or eun iu ned emi cig ru pur id iseminate pe întreg teritoriul unei
ţări,l eg atep rini nst
itu ţ
iic o ordona toa re,f iec ău np artids ec a r
a c
te ri
z eazăp rinc o nt i
nu it
ateş i
dis co ntin uitateî no rg aniza re,pr ins t
ruc tur id ec omu nic a r
ep erma n entăî nin t
e rioruls ă uş icu
mediul social.
Principalele caracteristici a l
epa r
tidu luip oliticp o tf isinte t
izateî nur mă toriite r
me ni:
1 )pa rtidu le s t
eoo rgan izaţier ela tivs ta bilăc a rer e
z istăma imu ltd ecâtv i
a ţ
ame mb rilorsăi.
Pr i
na ce as tapa rtiduls ede os ebe şted ea lteg rupur is aua sociaţiipo li
ticec are, der e gulă,îşi
înc eteaz ăa c t
ivitateac â ndo bi ec ti
v e l
es o cia l
-politice pentru care ele s-au format sunt
atins e.To todată ,pr ina cea stăc arac teristică ,pa rtidu lc apătăoa urăd ei mp erson ali
tate,
spe cificăi nstit
u ţii
lora u ten t
ice ;
2 )or gan iza reap er fe
c ţi
ona t
ăl at o atee ş aloa n el
e.Nu poa t
ee xistap art
idp oliti
cf ărăo
org an i
z ar er ami ficată,p ep lanl o cal( f
iliale,o r
gani z aţii)c areîn t
re ţ
inr aportu rip erma n ent
e
cus t
ru ctu riled ec ond uce rel an ive ln aţ i
on al
.Ac e sta spe ctd e osebeşte,d ea seme nea,
partidul polit icmode rndeg r upă riles aua s oci
a ţiilepol iti
cema iv ech is auma ire cent
org an i
z at e,der egu l
ă ,î nj ur ulu nu ii nte resl ocals aug eografic .To tuşi,înb azan oilor
cliva je( e tnice,r el
ig i
o ases aus ector iale),î nu ltimu lt impc u no scor elativăd ez voltar
e
partidele locale (regionale);
3 )v oin ţamă rturisităac a drelo rdel at oa t
ee şa loane ler e spe ct
ive io rganizaţiid eap reluaş i
exe rcitapu terea,f i
ep rinin terme diu le xc l
u siva lp rop rii
lo racţiun i,fierecu rgâ ndl aa lianţ
e
şic o l
a bo ră ricua lt
ef o rţ
e .Es tec eama ic larăl i
nied ede ma r
ca ţi
edi ntrep artidş ig ru puril
e
dep res i
u n e, carenuu rmă re scs ăc uc erea scăp utere a, cis ăoi n fl
u enţeze;
4) preocuparea de a-ş ia sigur au ns p ri
ji nc âtma ilar gî nd eos ebic up r
ilejula l
e ge r
i l
o r,darş i
îna lteî mpr e j
ură ri,înd ive rse forme.
Di npe rs pe cti
v ai pos t
a zelo rs pe cificepa rtiza natulu ip o lit
ics ec o nsiderăc ău np artida rfi
ex pr esiar elaţiilord et i
pa socia t
iv ,r eflec tânda pa r
ten enţ eb azatep el i
b eraîn reg ime ntarec u
sco pu ldeaî nfă pt
u iuni de als a uao bţ i
n ea va ntaj
ema terialep entrumi li
tan ţi
is ăi.Î na lt
e
ab or dă ri,pa rtid elepo li
tices untg r upă riv olun tarema imu l
ts a uma ip uţino rgan izat e
,c are,în
nu me leu n eia numi tec on cepţ iidei nte resec omu neş ia les ocietăţii
,p r
etinds ă-şia su me
sing u res a uî nc oaliţi
ef u nc ţ
iileg uv ernă rii.

61
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

4.
2.Tr
ăsă
tur
il
eşif
unc
ţii
lepar
tide
lorpo
lit
ice

Pa rtidelepo li
tices u ntc on si
d eratec af i
in do rga niza ţiiceur mă re scs ămo b i
lizez eind i
v izi
i
într-oa cţiunec olectivăd u săc o ntraa lt
o ra,îna celaşife lmo bili
zaţi
,p entruas ucce de,sing ure
sa uî nc oa li
ţiel ae xe r
cit areaf unc ţi
ilordeg uvern are;a cţiu neaco le ct
ivăş ia sp iraţi
il
es unt
mot iv atedea n umi tec on c epţiia supr ain t
eres uluig ene ral.
Cr e ateş id ezv oltateî nc on textulr eali
tă ţi
lors o ci
a l-ec on omiceş ipo li
tic ea leo r â
ndu ir
ilor
înc area cţion ează ,p artid eles u nta te
s t
ated ee xp eri
e nţ as oc i
alăc aoc a t
e goried eb az ăa
mi şcă riiistoriceas oc iet
ă ţii,c ons t
ituindpr inc ipaliif a
c tor iaimi ş
căr il
o rsoc ialeş in aţionale,ai
co nfrun tărilorp oli
tico-ide ol og i
c e,e xp ri
mâ n dp rina c tivităţileşima nifestărilel ord evenirea
istoricăas ocie t
ă ţ
ii.Si st
e me les oc i
a l
-p oli
ticea l
en aţiun ilor,î ndesf ăşu r
a r
e al or,s un tma rcate
ded i
f eritef ormedeor g ani zareş idea ctiv it
ate,d ef un cţionareş id ei nsti
tu ţ
io nali
za r
ea
partidelor politice. Acestea, fiind factori a is isteme lorş ia cţiunil
orp olit
ice ,a parî ni postazele
lorc on cr et
es u bî nf ăţi
ş ăriv ariateş io rig i
n ale.Caur ma read e t
e rmin ăriloro b i
ecti
v eş i
subi ec t
iv e,f iecarep art
idp oa rt
ăs aua rt re buis ăp oa rtema r
cau neii d entit
ă ţ
id octrinare
distincte, individu alizatep rinf acturaş if i
z i
o nomi aor ga n izatoric
ăş iideo l
o g i
c ă,p rinv al
o area
moral-po li
ticăş ic omp orta me ntulso c i
ala lme mb rilors ăi,a llider
ilo r.Dr ep tc onsec inţ
ă,o rice
pa rti
da pa reînf a ţ
ao pinie ip ublic ec auna ge ntp oz i
tivs aun e gati
vî nc âmp u le xist
e n ţ
eisoc ial
-
istorice.
Or i
cepa rtidp rezintăo b iectiveles al
ec af ii
n de xpr es i
ai nterese loru n eia nu mi t
ep ă r
ţia
co mun ităţi
iş it oto da t
ăa lei ntereselo rg ene ralea les o c ietăţii
,iarp rog ramu lsă ue xprimăo
an umi tăi deo l
og ies auf i
los ofiep ol i
tică( lib er
a l
ă ,s oc ial-d emocr ată,c o nse rvatoa re
).Sp re
de ose biredea lt
eo rgan i
z aţiis oc i
a l
e,unpa rtids er ema r căp rinorga nizar e
as af orma l
ă( statut
,
pr ogra m,or gani smed ec on duc ere),pr inob ie cti
vu ls ăue x plici
td eal uaî ns tăpâ nire„ ma şi
n a”
de guvernare a socie tăţii
, a dic ăstruc t
ur il
ei nstituţ
io nal-statale.
Înpo l
itolog ieseu ti
li zea zăş ite r
me nuld ema şinăpo l
itică,îna c cepţiad es tru cturăp entru
or gani zareae ficientăac ampa niilorp o li
tice ,d arş iî na ceead eo rg anizaţiei nfo rma l
ăc are
co ntrole azăp ro cese lefor ma lea leg uv ernării,a l
ev i
e ţ
iii n terned ep a rt
id,s u bc on du cer
e au nui
lideri n fluent,au nuig rupr e st
r ânsde„ emi ne nţec enuş ii”,d el ac ar e„ ema nă”d irect
ived e
co mpo rtame ntp olitic,co n cepţ i
iş ia p r
e ci
e ria suprau nore ve ni
me n t
es auma nifestărip oli
tice
co ncre te.„ Ma ş i
napol iti
c ă”e ste,îne senţă,unf actord ec ontrolc ar
eî şispu n ec uvâ ntulasu pra
strateg iil
o rdeu rma t,a s
u p ranumi rilorî nf un cţi
ip o l
itic e,a sup r
al istelord ec and id a
ţip entru
ale geri,a sup raut ilizăriif on dur ilorma teri
a lel i
citeş i,n ud ep uţineo ri,ilicitea lep ar
tidu l
ui
cu ma r ată„ ex perienţ e”ma ir ece nt
es aupr oc esec e l
eb red inI tal
ia,J a pon ia,Co reead eSu d.
Ma şinap olit
icăe st
ea dese as timul en tşipr odu c ăt
o rd i
re cta lc orupţiei.
Între t răs ăturiles p ecifice pa rtiduluiş ic a reî ldeosebesc de alte componente ale
sistemu luip olitice nu me ră m:
1) c a racterulc o nştientp ro nun ţat,d eoarec ep artiduls ec on sti
tuiep r i
nl ibe rulc ons i
mţ ămâ nt
alc etăţenilorc a rea d erăl aoc o ncep ţ
ie,u npr og ra m,oi deolog ie.Unp a r
tidu neşted eci
oameni care împ ărtăş esca celaşic rezp olitic,dor i
tor is ă-ls l
ujeas căş ica pa bi
lis -ofac ă;
2) caracterul organizatoric, partidul structurându-s eî nf ormeo r
g an izatoricep ev e
rti
ca l
ăş i
o rizontală ,loca leşic entra l
e ,iarme mb riip arti
du luis upu nându -seu no rr igoriş idiscipline
specifice partidului respectiv;
3) c ar acteru ld egr upar es ocia l
ă,î ns en sulc ă,p a r
tid eles e rve
sc,î np ri
mu lr ând,i nteresele
u ne ic ateg oriis oc i
a le.Î n pr i
nc ipalî ns ă,or ic ep ar t
id,a c
ţion ândî nd irecţiap r
e l
u ări
i
p uterii,sea dresea ză,p rinp rogra mu lsău , tut
u rorc e t
ă ţenilorune iţ ăr
i;
4) caracterul istoric,p a rt
id elea pă r
â ndod atăcuo rga n i
z areap oli
t i
c ăas oc ietăţiiş ievoluâ nd
împr eun ăc ua ce asta.
Î nor ganiza reaş ic ondu cer ead emoc raticăas oc iet
ă ţii,rolul partidelor s ema n if
estăp rin
anumite f u ncţi
i, precum:
1) c on şt
ientiz areai nte rese l
orun o rg rup urima il arg is a u ma ir estr
â nsed ec et
ăţeniş i
atr agereaa cestor aîna c t
iv i
ta t
eapo lit
ică .Ac e astăf unc ţies erea li
z eazăp rinp ro grame l
eş i

62
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

platformele partidelor, care înscriu afirmarea unor idea lu ridelibertateş ip rogres,p ecare
le vor propaga în rândurile maselor;
2) or ga nizar eac etăţenilorpet eme iulu norpr i
n cipiiş ireg u licarea si
g ur
ăd es fă
şu r
a r
e aunei
ac ţ
iun ic onş t
ient
e ,di rij
a tes p reuna numi ts c op.Ce t ă ţ
e ni
ip otf ire cruta ţ
i,g rup a
ţişi
mo bilizaţiî nl up t
apo lit
ică,p arti
de lea c ţion ândc af a ct
orid es o
c i
a l
iz arep o l
itic
ăş i
o r
ie ntareav oturilorpo pulaţ
ie i;
3) fo rma re aş ipre g
ăt i
r eac a drelorî ns cop ula sigu răriip ers onaluluica l
if
ic atp entrua parat
ul
d es tatînv edereag uv ernă r
iia tuncic ândpa r
tidu laju nges ăprei
ap u te
reap olit
ică;
4) as igu rare agu vernă rii,înp erio adae xe r
c it ăriipu teriipo l it
iceîns t
a t
,p ri
ne laborare aunor
p r
og ra me ,no rmeş io rientărided e zvolta re ,înc onc orda nţăcui ntereseleţ ări
ir espective
,
atât pe plan intern,c â tşie xt
e rn;
5) me nţine reat onusu l
u il upteipo l
iti
c eş ic on cu r
e nţeid eo fer
teînc a dr
u lo poz iţ
ieip oli
tice
,
specifice sistemului politic pluralist.
Îna cestc on textprez intăi mp ortanţăf orma reaş ia firma r eap ersonalit
ăţiip olit
ice,te măd e
pred ilecţieaa nali
ştilorp oliti
ci,„ misterul”c arel e agăş id ezl
eagăd iverseî ntâmp l
ărişi
even ime nted ep es c en ap olit
icăau nu imome nti storic .De sci
frân dî nse mn ătat
e au nui
aseme ne aa spe ct
,Di mi trieGus tis cr i
a:„ Co ndu că tori
if orme azăoi erarhied ep artid;e ise
gradu e azădup ăimpor tan ţasa rci
n ilorsp eciale ,d e scend enteş ia sce
n dente,d elac apulin vent
iv
diri
g ui t
o rp ân ăl ae nt
u ziaşti( acele« sec ăturie n tuz iaste»,d u p ăt er
me nu lcon sac rat
)ş ip ânăla
tehn icien i
iş ip racticieniime canicia ipa rtid ul ui,c areo r g anizeazăp r
op ag an daş if acc a
partidu ls ăa ibăs ucce sî na leg e
r i
” .Di na c ea s t
ăs eriedec o n ducătorised i
s t
in ge„ unu lcare
conc e ntrea zăî np ersonalitateas af o r
ţad eun i reap arti
du lui ,s pir
it
u l
,ro st
ul,s en sul
,p re s
tanţ
a,
17
splen do are aş icâ t
eoda t
ă ,d ecadenţ ap artidului ” ,a dicăŞe ful,ac ăruifu ncţi
es oc i
alăp r
e ocupă
po l
ito l
o giaş ip ep olitolog i. Spi ritr ealis t,s o ciolog ulr omâna tr
ăge aa te
nţiaa s
upra
compe t
e nţei,ac ul
turiip oliti
c eal ideril
o r,pre c izând :„ Nup o a tefivorb adeaf o rmao a me nide
statpr o vid enţiali
,c ăcie steb ineş tiut,g eniulpo liti
cn us ep r oduced upăv oinţă ,cis en aşte
..
.
Na tura ,d inn e norociree stez g âr
c i
t ăc upr odu ce reaun ora stfe ld eexe mp l
arer a re.Seş tieînsă
tota tâtdeb ine,c ăc elma it al
ent atom po liticn up oa tei mp rovi
zas ol
u ţ
iima r
i,c ăcit oa
te
daru rilena tura l
eş ie mpi ri
smula fac e
rilorp u bl ice,f ărăc u lturăp oli
ticăn us unts ufici
ente
18
pent ruaf o r
map ema releo mdes t
a tmod ern”.
Fiinds imu l
tan,in strume ntd es elecţieap erso nalulu ip ol it
icp r
inr ecrutared ec an di
daţi
,
darş ii nstrument de control al unei baze militante în profitul liderilor care au nevoie de a
imp uneu nmi nimum dec oeren ţ
ă( po li
tică)ş idi scip l
ină( org an i
zaţi
on ală)
,p artid ul
,d eşiapare
cau nc â mpî nc hisînc ar es ea ju st
e azăa mb iţii
ler i
v ale,s e n s
ibi
lit
ă ţ
ileo p use,p reo cupări
le
electo ralep a rt
icu l
are,nus cap ăd eoc h i
u laten ta lo pinieipu b lice,dep r
o ie
cto arelema ss-media
19
carel umi ne azău neoriş ic elema ia scunseun g he res auc on f
l icteinter
p ersonale .

4.3. Sisteme partidiste

Stud iulo rganizăriip art

idelorc onsti
tuieo t emă i mportantă a po li
tol
ogiei
,p art
idele
îndepli
ni ndş iroluldeme diatoriîntres oc i
etate
ac i
vilăş ista
t.Si st
e muld ep ar
ti
dee st
eu n
an s
amb lus tr
ucturat
,c onsti
tui
td inr elaţ
iiîna celaşitimpd eo p oz
i ţ
ie,îna cel
aşitimpd e
cooperare, stabilit
eî ntrep arti
d el
ec ar
ea cţioneazăp es cena po l
it
icăau neis ocietăţ
i
de t
ermina te.Esteder e ţ
inutîn s
ăc ăt oatepa rt
ideles unt,înp ri
n ci
piu,c oncure
nteîntree le
,
ch i
arînc a zulcânda p arţi
na ce
leiaşif amiliiideologice;totodat
ă,s is
teme l
ed ep a
rti
desunt, de
regulă,n a ţ
ionale,de şie leser e găsescş iî nc o nt
exti nter
naţional( Int
ernaţ
ionalaliber
a lă
,
Inter
na ţi
o nalasocial
istăs auInternaţi
o na l
ap arti
delorcreşti
n-democrate).
Partidismul s-ama nif
esta
tş isema nif
e s
tăî nlu me amode r
n ăs ubma imu ltesist
eme:
unipartidism, bipartidism, multipartidism.Der egulă,unipartidismul,a dic
ăe xist
enţau nui
singurp ar t
idînv iaţap olit
icăaune iţ ăriseî ntâ
lneşteî nîmp r
e j
u ră
rif oar
ted i
fer
iteşiavâ nd
activ
ităţifo ar
tediverse.
As tfel,exis
tenţau nuis i
ngu rpa r
tidaf os tposibil
ăî na numiteţări,laînceput
uld e
zvoltări
i
capital
ismu l
ui,cânde rane voi
edec oa lizare
ac elorma ilarg
ifo rţ
es ocialeînluptaîmp ot
riva

63
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

absolutismului feudal, creându-s eunpa r

t i
dc aredo bând ea,d eob icei
,unc aracterna ţi
on al
.Î n
România ,î npe r
ioa dap reme rg ăt
o a
r ere v olu ţieid ela1 84 8,s -ac o nsti
tuit„ p art
idana ţională”,
sing urulp a rtidp olit
icî na ctivitatec aree rapur tătorulide alur ilord el i
berta t
es ocială,n aţională
şiu nitates ta t
a lă.
Sistemul unipartidist e s
tec uno sc utş iî nu ne leţăriî nc u r sded ezvo lt
a re,c area c ţ
ioneaz ă
atâtî nf az al upt eidee liberaredes ubdomi naţiac o l
o nialăc âtş iînp erio adal up teip entru
pă str
a r
e ai nd ep end enţeie conomi ceş ipol itice,pe ntrul ic h idare as ubde zv oltăr
ii.Î na ceste
situaţii
,î ns ă,un ipa r
tidismule st
eos olu ţied emo me ntc aren ut reb u
iep e rma ne ntizată,p entru
căme nţin ere ap eope rioadăma iînd e lung atăauni p arti
d is mu luid ucei n evita
b ill ar egim
dictatorial.
Unipartidismul s eî ntâl
n eşte,d er eg u l
ă ,î np eri
o aded ec ri
z ăa l
es o cie t
ăţii
,c â ndf orţele
co nserva t
o are,p rini nte rmed iulun ipa rtidismu lui ,adopt ăoc ond ucered i
c tatori
a lă.Î na cest
sen s,înp e rioa d ain t
e rbe li
că,s untc un osc utes it
u aţii
led inI t
a l ia,Ge rma niaş ialteţ ăriînc are–
prin intermediul unui singur partid –partidul fascist, s-a ajuns la regimuri dictatoriale, cu
co nsecin ţ
ed inc elema in ef
as t
epe ntr
uome n ire.
Ac ee aş is ituaţies eî ntâlneşteş iînţ ărilec ur e gi
mu r
ic omun is t
e,u ndel ab azad ictatur
iia
state x ist
e n ţau nu is ing urpa rt
id.Î ns itu aţiac r ea
tăl aî nc e putu lşid upăa ld oilear ă
z boi
mon dial,c au r ma rema iîntâiaî nţ
e l
e ge riiSt a l
in -Hitl
erş ia p o iac oa l
iţ
ie ia n t
ihit
le r
isted intre
en glezi,a me rican işir uş is-aî nlesnite xp o rtulu n uia seme ne ar eg im dictator i
alpec a leaforţei
dinUn iune aSo vieticăî na lt
es ta
te.Uni p ar t
idismul care a generat regimuri dictatoriale a
ex ist
atş iînRo mâ nia ,situaţi
ef av orizatăa t
â td ef a ct
o r
iiin t
er n ic ât,ma iales ,d ec eiex terni
.
Unipartidismul po atef ia cce ptatnu ma iî ns ituaţii
l eî nc ar
ee lc oaliz
e az ăf orţele
ma j
orităţiin aţiuniiî ns c opula t
inge r
iiun o ro biec ti
vec uc ar a cte
rn aţ
ion al,c onstituindu-se ca
pu nctd ep leca rep e ntruc r
eare acond iţi
ilo rî nc ares ăfiep o s
i b ilăş iapari
ţiaa ltorpa rt
id e.
As tăzin e -arf ig reus ănei ma g i
n ămv iaţap oli
ticăf ă r ăi ntervenţiap a r
tide l
o rp olit
ice.
Însă şie xis tenţ al orş id i
sti
n cţi
aî ntremul tip ar
t idi
smş ire g i
mc up artidu ni
cs un td eseori
20
co nsiderat ec af i
ind„ con textulfund ame nt ala ld emo craţiei” .
Os erieder ep uta ţ
ipo lit
ol ogi(Br yc e,LaPa lo mb ara,Duv erger,Blon d el,Sa rt
o ri),po r
n i
n d
de la diverse c r i
te r
iic an t
itativ
eş ic alitativ e, disting c onc eptel
ed eb ip arti
d i
sm ş i
mul tipartid ism, darş ip ec eldep a r
tideder ele van ţăsau„ par tid ec uv ocaţiema joritară”.
Bipartidismul, un alt sistem al partidismului, este întâlnit în aproape toate fazele
dezvolt ăriid emo c raticeas o cietăţ
ii.Bi pa rtidismulî şia rei z voru listoricî np erioa dal uptei
ma sel
orp opu la r
e ,av ândî nf run t
eb urg he zia ,p entruî nlătu ra reaa bsolutismu luif eu dal,cân d
forţelepo liticepr o gresistes ec on sti
tuia uî nt r-unp arti
da la firmă r
iin o
i is oc i
etăţi,ia rforţele
conservatoare într-un uld ea p ărareav ec hilors tărid el ucr u ris aud ea dap tareaa cestoral a
no il
ec on diţiii storic e.Ge nez aa cestuis istemd ep art
idis m oî n t
â l
nims u bf o r
măc lasicăî n
An gli
a,c a res eî n scriep ri
ntrep ri
me l
eţ ăriî nc a rea ua v utl ocr evol
uţ i
ib u r
g heze.Î nc ăd in
secolul al XVIII-l eas ea firmăî nAn g liad o uăma ric uren tep o li
ti
c e
:c on servato rş iliberal
(respectiv whig-i iş itory-ii), care la începutul secolul al XIX-l e as ec on stitui
eî nc eledo u ă
mari partide politie:c on servatorş il ibe ral,d omi nânds c en ap o li
ti
căaAng lieia p r
o apet ot
secolul al XIX-l ea, alternâ ndl ag uvern areş ia sigur ândî na ce s tfelov i
aţăp o lit
icăd emo crati
c ă
îna c eastăţ a ră.Laî nce putuls eco l
u l
u ia lXX-lea, locul liberalilor îl ia partidul laburist care,
împ reun ăc uc on serva t
o rii
,domi năş ia stăz is cen av ieţ
iip o l
iti ceaAn gli
ei.
Înp riv inţabi pa ti
di smul ui,c eled ou ăma ripa r
tidep ots ăf i
ep a rti
d ec arer eprezintă
interese l
ea c ele i
aş ig rupă risoc iale
,î ns pe ţăbu rg hezia,s aua leu n orgru pă risociale diferite,
ca redep ea ces tep oz iţ
iia borde azăo rga niz are aş ic onduc ere ap oliti
căaţ ării.
Sistemul clasic al bipartidismului,c arer ep rezi
n tăc ua prox i
ma ţ
iei n te
re s
e lea c
e l
eiaşi
forţes o ciale ,î lîntâlni mî nSUA,un depa rtid el
er epub li
c a
nş ide mo cr
a td ea lec ăro ro r
igini
estel ega t
ăl up tadei nd epend enţăac o lon iilore ng l
ezedi nAme ricad eNo r dg uv ern eazăp rin
alternanţ ăSUAd ep ested ou ăs ecole.
Ex isten ţaado uăpa rti
d ea si
g urăoc ond u cered ec ă t ref o rţ
as o cialăr espec ti
văp rin
oferirea unor alterna tiveî ng uve r
na reş ip rinc r
e a r
eau nuime canismî nc arep arti
d ula fl
atl a
pu teres ăp o atăf ic o ntrolatdeopoz iţ
ie ,p e ntruan uf ic omi seg r
eşelis aua bu zuri.Peb az a
ex perienţe ii stor i
c e,bu rgheziaaî nţe l
e sc ăung uvernp ute r nict re
b ui
es ăb en eficiezed e o

64
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

op oz iţi
el af e ld ep ut ernică,c ee ac ede sc hid ec aleap erfecţionăriia ct
ivită
ţiisocial-p oli
ticeş ia
stab ilit
ă ţ
ii.Î np rez e nt,c eledouăpa rtided i
nSUA( rep ublicanş id emo c r
at)sed eo s ebes cp rea
pu ţinî np latfor ma -program, astfel încât în campania elec toralănuc onteazăa tâ
tp r
og ramul ,
câ tpe rson alităţilec arec a ndide az ăf i
epe nt ruc o ng r
e s, f
iep en t
ruf un cţ
iad ep r
eşe din t
ea lSUA.
Cut oatea ce st
e a,p artide l
er e spe ctives epe rp et
ue a ză,pet eme iulp o l
iti
ciilorc re ând u-se un
sistem de autoreglare în conduc ereş ideme n ţ
in eread emo craţ
iei.
Înf apt ,ş iîna lteţ ăriînc ar ee xis tăuns istemc lasicdeb ipa rt
idism,s ec on stit
u ied ou ă
ma ric ure ntec area s i
g urăg uv e rna reade moc ra t
ic ă.Ac eastăs i
tu aţi
es eî ntâl
neş t
ef recv entîn
ţărilev est-europene, unde democraţ iic r eştinia ug u ve r
natş ig u verneazăp rina l t
e r
n an ţ
ăc u
social-de mo c raţii
, po l
a rizândî nj u rullorg rupă ri
lepo lit
icema imi c i
.
Multipartidismul,s ubf ormal uic eama ib inec un oscu t
ă,s eî ntâlneşt
e,ma ia les,d up ă
primulş ia ld oilear ă zbo imondi a l,înţ ă r
i l
eo ccid entale,u nd ediv erselecategoriis oc i
aleî şiau
prop rii
lel orp a rti
de .Mul ti
p artidismulc ont e mpor a np o atefid i
viz atîntreima rig r
u p ări:
1) gruparea partidelor de dreapta,c u nu a nţeler espective– de centru-dreapta sau de
extremă -dreapta. În ac eas tăc ateg or i
ei ntrăp artidelec ons ervatoare,c ar
ep o ts ăf ied e
dreapta sau centru-dr eaptaş ipa rt
ide l ef ascistes aun eofascisted ee xt
remăd rea pta;
2) gruparea partidelor de stânga,dea se me ne a,c un uan ţ
eledes tânga,c entr u-stân gaş i
extremă s tâng a.Î na cea stăc a teg o ri
ei n trăp art
ide l
es oc i
alist
e,s ocial-democrate,
comuni s t
e ,ra di calee tc.Me nţion ă mc ăp artide l
ec omun i
stea ud ecl
aratşid e clarăc ăf ac
parted ins tâng a,d a rînmu ltes itu aţii,pr i
ndi feriteg rupă r
ie x t
remi st
e,tinds pree xtr
e ma
stângă ;
3) gruparea partidelor de centru cuprinde, în general, partidele democrat-c reş ti
n e,s ocial-
creştinee t
c .
Înp rez ent,s eo bser văor e s
t r
â nge reş i,d eci,os că dereai nf l
u enţeiparti
de l
ore xtre miste,
atâ tded re ap t
ac âtş id es tâng a.Ac e as t
ăr ealit
a t
ep o atef iexp l
ica t
ăp rina ceeac ăf ascismula
condus omenirea la cel de-a ld oi l
ear ăzbo imo nd i
a l,c ut oat
ec ons eci
nţelel uin efas t
e,i ar
comunismul s-a dovedit ineficient economic, iar din punct de vedere politic s-a manifestat ca
odi ctaturăa semă nă toa rec el
e if asciste.
Îno pt ical u iMa u riceDuv erg er,bi p artidismulş imul t
ipartidismu ln us untd ec o ncep ut
de câ tînr ela ţ
iec uoa ltăn oţiune ,a ce ead ep ola r
itates aup olarizare.Înf ap t
,b ipartidismu l
pre su pun ec ăf ieca rep arti
da rev oc aţiema jo r
itară ,f ii
ndc apab ilaguverna singur sau în
op oz iţi
e ,î nt i
mpc emul tipa rti
d ismule stee xp resiap lurali
tăţ
iid ep artide,c omb ina ţ
iad e
co aliţiis ed iv ersificăd incol o de c las ica di v izare dr ea pt
a-stânga, unele dintre partide
co ns ti
tuin da x aun e ic oaliţ
iis aua ltei
a . Seî n ţel
e gec ăb iparti
d i
smu lsaumu lt
iparti
di smulnua u
sen sde câtî ns iste me l
ep oliticec omp etitive,d emoc ratice,c aref acp osibi
lăa lterna nţ
al a
guv erna repec ăil eg ale,d emoc ra t
ic e.Bi pa rt
idismu le steî nsăco nd i
ţionatd emo d
u ld es cruti
n
ma joritar,a dev ăra tf i
ltruc el i
mi t
e az ăn u mă ruld epa rt
idec arep otc onsti
tuiu ng uve r
n
ma joritar,c ons ide ra t,îna numi t
ec az ur i
,ma id ificild e câtu nulr eprezentati
v.Es tet o tuş
id e
rema rca tc ăbi p artidismu lc onduc el ag uv e r
n emo noc oloreş ii mp u neg raniţ
ep re ci
s eî ntre
majoritate ş io p oziţi e.Ex i
stă,d e sigur,o b servăpo litolog i
i,oc ultur ăp ol
iti
căp ropr ie,sp ecifică
bipartidismului, ca în cazul cel mai relevant al SUA.
Înc epr i
v eştemul tiparti
di smu l
,e xp e ri
e nţap un eî ne v i
den ţăr aporturid es ime tr i
es a
u
asimetrie, polarizare sau n onpo larizare ,t eo ri
ap oliticăa cred i
tândş aseformed ee x prima r
ea
ac esto rr e l
a ţi
ip olitices p ecifice :s ime trien epo larizată,a sime tri
e,s ime tr
ieb ipola r
izată,
asime triebi po lariza tă,s ime triemul tip ola ri
z atăş ia sime triemu lti
p ol
arizată.În să ,înmo d
prac tic,n ut oa tea ce stec ombi na ţi
ipo sib il
et eoretics -aud ov e
ditaf iop er
a ţ
ionale.Expe ri
e nţa
po liticăo cc iden talăac onfirma tpâ năî np r
e zen ttreidi na cesteip ostaze:
1) a sime triamu ltipo larizată:un uipa rtidc uv oc aţ
i ema j
o ri
tarăis eo pund ivers epa r
tide,
mic işimi jloc ii,c ares e„ ce artă”î n tr
ee le,a cesteadi nu rmăf iindc apabiled oars ăf o r
me ze
coa l
iţiie feme reş ii nstabile;
2) s ime triab ipo lar i
z ată:d ouăp arti
d ea sp i
rândl av ocaţiama jo rit
ară,darc are,ur mă rinds ă-
şilărg easc ăme reuma j
o ri
ta tea ,elimi năpa rtide l
en ealiniat
e;
3) s ime triamu ltip ola riz
at ă:ma imu ltep artideme diiş imi cis es itueazălapo lid isti
nc ţ
i,
guv erne ledec o aliţi
ed epi nz ândd eb alan suls auo scila
ţi
au norad intr
ea ce step a r
tide,

65
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

ma rgina le,da rp ivotante,„ a r

b it
rii”u n eor ia ic on s ti
tuiriia l
ianţel
o r.Es tec az
u l,s pre
exemplu, al Partidului Liber Democrat din Germania.
Compl exp r
ins tructuraş if un cţiona r
e as a ,mul t ipa rti
d is
mu ln ug enerează ,o bl
ig atori
u,
instab i
litateş ii nc oe renţă,f acepos ibilea lt e r
na nţeleî nt rec ent
ru-dreapta şic entru-stânga,
du când î n s
ăş ilas itua ţ
iid ei mobi lism.Pol itolo giis u sţinc ă,d inp u nctuld ev ed erea l
op ţ
iuni l
orpol it
ice,c o nfiguraţi
amul tipartidis mul u inupo a t
ef iîn ţ
eleasăş id esc i
frat
ăc orect
dec âtda c ăpe ntruf ie cares it
ua ţ
iep osibilăs un ta vu te în vedere cazuri particulare concrete.
Ad icăa celes ituaţiidi ficil
eş ii ncit
a nteî na c elaş it i
mp,d a tfii
n dc ă„ î
nd ef
initivc elc ares e
ave nturea zăs ăs tudi ezepa rti
de le,fiec ăe stes tu de nts aua nalist
,treb ui
es ăs ee xpun ăat răi
exa lt
a ntae xp e ri
en ţăc arec ons tăînae xp lor a,pl ec â nddel aunpun ctdev ed er
ep o l
iti
c,
21
nu me roas el
eî n făţ
i ş
ă ria l
er eali
tă ţ
iiso ciale” .
Di npe rsp ect
i văp olit
olog ică,t ocma ir e cu no a ş
te re ac aa tareş ic ercetareao bi
e ctivăa
aces tornu me r oaseî n făţiş
ăria ler e ali
tă ţ
iis o cia l
er e pre zin t
ăc r
iter
iis aup r
e mi sec ared au
cons ist
e nţă,v eridicitateş ir eleva nţăa n a l
iz eip o litice„ neparti
nice”af enome nului
partidismului.
Vi aţaş ia cti
v it
a teapa rtidelorp ol i
ticee s teî n soţităd eun el
ef eno men en ega t
ive,p recu m:
demagogia, manipularea, politicianismul, interesele înguste de grup, egoismul, setea de putere
etc.Ac estef e nome nen egativea ue x ist
a tş iî nt r ecu tş is ema nifes
tăş iînp rez entînv iaţ
aş i
activitateapa r t
idelorp o l
iti
c e
,da re len us u ntd ena turăs ăe clipsezel aturil
ep ozitive ale
mul tipartidismu l
u ica rea uoi mpor t
a nţămul tma ima r ed ec âtlaturi
len egative.
Politicianismul e steu nc ompo rtame ntp o liticb az atp epr acti
cii mo r
a l
e,p eî nşelă
t orii
,p e
ma şin aţ
iip olitice.An umi ţ
ilideripo liti
c ifol o sesca bu z ivp oz i
ţi
al orîns i
s t
emul puterii pentru
realizarea unor interese personale. Uneori abilitatea, viclenia, manipularea sunt utilizate de
un i
io ame nipo li
ti
c ic hiarîndr umuls pr eo bţi n er eaun o rf u nc ţ
iipolit
ice.
Demagogia e steoa cţi
u ned ef l
a tareas e n time nte lorş istări
lordespirit ale oamenilor prin
promi s
iun if alse,p rini n ducereal orî ne roa r e ,c us co puld eao bţinea vantajep oli
ti
c e.Su nt
oame nip ol i
tic ica rep r
op una numi tep rog ra mep olitic e,d eac ărori r
ea l
izares unte iî nşiş
i
conv inşi,da rof acî ns peranţao bţine ri
is p ri jinu lu ip o po ru luipen t
ruî nfăptuireao biec t
ivelor
lor.Pr inme tod ed ema gog i
c es eur mă r
e şteo b ţine reaa ta şame ntuluie mo ţ
iona la lind ivizi
lor
faţădeu nc ond uc ăto rs aupa rtidpol i
tic,a s tfelî ncâ ta ce şti
as ăg ăs eas
c ăs usţinător
ip entru
realizarea scopurilorl or.De şie st
eome tod ăf o los it
ăf rec ve ntd epartidel
ed ee xtremăd reapta
saue xtremăs tâng a,ş ialtep art
ider ec urgl ad e ma g ogie , ma ia l
es,înc amp anii
lee lectorale.
Di versiu neapo liticăpr esu puned istrag e reaa ten ţie io a menilordel aa numi t
ep r obleme
dificilea lev i eţ
iis oc ialeş id etur
n areaa c e steias p rea lt
ep robleme ,ma ip u ţ
ins p inoase.
Di versiun il
ef olositeî npe rioadac r
iz el
ore co nomi ces a up olit
ices eb azeazăp es u pra
l i
c i
tarea
fri
c iin ede sl
u şitec au zated ee v entua li
tateaa pa riţieiu nu ip e r
icol.Ră spândirea unor zvonuri
nefa vorabi l
ea dversa ri
lo r pol it
ici, ur mă rin du -seî n de pă r
tareas impa t
izan ţ
ilora ce st
ora,
învră j
b i
re aun org rup urie t
nice,r ecurg ereal aa n u mi t
ep romi siunisu ntmo da l
ităţidiversio ni
ste
folosite de unele partide.
Oportunismul este un comp or t
ame nts ch imb ăto r,o s cilantc ar
es emo deleazăî nf unc ţ
ied e
circums t
a nţe.Is er epr oşeazăopor tun i
smul u il ip sar ig oriil o gi
ceî nî nl
ăn ţ
u i
reai d ei
lori arp e
planmor ala b senţas in ceri
tăţii
.Opo rtuniştiis u ntdi sp uş il at r
anzacţii,acomo d ări,ma n evrări
,
replieris t
rate gicei mpu sed eîmpr ej
u rări.
Man ipula reapo liti
c ăe steoa cţiun ed ei ndu cereî ne roa r
ec are,p rindi feri
tep ro cedee,
cont ri
b uiel ad i
rijareac ompor tame ntulu ii n div izilorî na şaf elî ncâtl el asăi mpre siac ă
acţion eazăc on form pr op r
ii
lorv oinţeş ii n t
e re se ,c ăî şif o rmea zăe iînşişimo dalit
atead ea
gândiş ia cţion a.Ma nipulareapr i
npe rsua s iu neu rmă re şteî ncorporareaî nme ntal
itateaş i
compo rtame ntulo ame n il
orap rincipiil
o r,v a lo rilorş in orme l
orc orespu nzătoarei ntereselor
partidului respecti v, prec umş ima nev rareag â nd iriişia cţiun iiînsensu ldoritdea cest
a.
Prina st
f eldeme t
o de,une lep a rti
ded ez o rie nteaz ăş iî nşalăma se l
e,lei nfluen ţ
eaz ăş ile
folosesc pentru realizarea scopurilor lor, care nu sunt întotdeauna nobile.

66
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

NOTE

1. D. Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic, în Doctrinele partidelor
p oli
tice, Ed it
u r
aGa ramo nd,Bu cureşt
i,199 5,p.12;2 7.
2. M. Duverger, Les partis politiques, Librairie Armand Colin, ed. a 6-a, Paris, 1967, p. 468.
3. P.P. Negulescu, Partidele politice,Ed i
tur
aGa ramo nd,Bu c ur
eşt i
,19 9 4, p.5 5.
4. Ibidem, p. 56.
5. D. Gusti, Partidul Politic. Sociologia unui sistem al partidului politic, în Doctrinele partidelor
politice, p. 17-18.
6. Marcel Prélot, Sociologie politique, Dalloz, Paris, 1973, p. 440.
7. Ibidem, p. 441-450.
8. Sigmund Neumann, Toward a Comparative Study of Political Parties, în S. Neumann (ed.),
Modern Political Parties, 1996, p. 400.
9. Ibidem, p. 404.
10. M. Duverger, op.cit, p. 84-91.
11. M. Duverger, Sociologie des partis politiques, în Georges Gurvitch (coord.), Traité de
sociologie générale, tome I, PUF, Paris, 1963, p. 24.
12. Ibidem, p. 27.
13. Ibidem, p. 28.
14. Ibidem, p. 26.
15. Ibidem, p. 708-710.
16. Daniel-Louis Seiler, Les partis politiques, Cursus, Armand Colin, Paris, 1993, p. 68.
17. D. Gusti, op.cit., p. 28-29.
18. Ibidem, p. 8.
19. Phillippe Braud, Gr ădinad eli
c ii
lord emoc raţ
iei,Edi tur
aGl obus ,Bu c ure şt
i,1995 ,p. 97.
20. Alain Monchablon, Ca rt
e aCe tăţea n
ului,EdituraHu ma nitas,Bu cur eşti, 1991,p.150.
21. Daniel-Louis Seiler, op.cit., p. 137.

67
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

CAPITOLUL 5
DEMOCRAŢI
A
5.
1.De
fini
reade
moc
raţ
iei
;pr
inc
ipi
il
eşino
rme
lede
moc
rat
ice

Di ntree le ment elepo l

iticu luiî nl ume ac o ntemp or an ăde mo craţias eb ucurăd ec eama i
ma r
ep opul arit
a t
e.As t
ăz ie xistăp uţinio a me ni,f i
el ide ripo liti
c i
,fies i
mpl icetăţen icares ăn u
sepr e t
ind ăaf idemoc raţi,fiinddea c ordc utoţiic ăd e mo craţiaested ed o ri
t.
Fo stade numi reaGe rma nie id eEs tîn ai
nt edec ă de rear eg i
mu luic o mun istîn1 989-1990
era Republica Democrat ăGe rma nă ,da rg uv e r
n ămâ ntu la ce s
tei„ de mo craţi
i”l imitas tri
ct
libertateac uvâ nt
u l
u işis c oteaî na f aral egiico mpe tiţi
ap o l
itică.Dea c eeau niic riti
cic redc ă
terme n ul„ democ raţie”af ostu tiliza tg reş i
tîn câtis -ap ierdu to ri
ceînţe les.
Oameni diferiţ iînţe legp rind emoc raţ
iel ucruridi ferite.Chi ard acăe ip otc ut oţi
is ă
do reasc ăs ăp romo v ezed emoc ra ţi
a ,nus untd ea co rda sup ramo d ulu iînc ares ăf acăa cest
luc r
u,de oa recen us untd ea co r
da sup raac e eac ee stec ua devă ratd emo c raţia.Aş a
d a
r,
democra ţ
iae ste,c aş ili
b ertatea ,u nc onc eptco ntesta t
.
De moc raţiac at erme nş id e mo c raţiac af or măav ieţiip o l
it
iceî şia uo rigine aînGr ecia
an ti
că .Te rme n ulp rovine de l a demos – p opo r,o ame n io bi
şnu iţiş ikratos – putere.
De moc raţiaaf osti den t
ifica tăc ug u ver naread ec ă trema j
o rit
ate,fiindd efi
n i
tăc af ormăde
org aniz ar
ep oliti
căas ocie t
ăţ i
i, înc a rec ond ucep opor u l
.
Ex pe r
i enţaisto ric
ăa ratăc ăî nt o atet impu ri
leaf os tspe culat
ăd o ri
n ţ
ap o po rului,voinţa
na ţi
on ală.Ac eastăr ealit
a teaf os ts ub linia t
ăş id eAl exi sd eTo cque v
i l
l e,carea ratăc ă„ voinţa
na ţi
on alăe st
eunad i
nl o cuţiun iledec a rein t
rig anţiid int oatet i
mp u ril
eş id esp oţiid intoate
1
ep ocilea ua buz atc elma imu lt”.Dea ce ea,de finir
e ac â tma iexactăad e mo c
r aţi
e iac on st
itui
t
o preocupared esea măapo litolog i
e id ina nti
ch itat
ep ânăî np re z
ent.
În secolul al XX-l e apr in cipa lelet re iversiu nia led emo cra ţ
iei(democ raţi
al ibe ral
ă, socia
l-
de moc r aţ
iaş id emoc raţ
iap opul a ră)a uc â t
ev atră săturic omu n e,însăd iferenţeled intree l
es unt
suficient epe ntrual ed i
stin geu ne led ea lteleşial es oc otic onc urente.
Aş ac u ms ug ereazăş in ume le ,d emoc r aţi
al ib eralăp rovined i
nl i
be r
a lism.Pr ecum
liberalismu lîng ene ral
,d emoc ra ţi
al ibe ralăa c centu eaz ăd r epturi
leş il ibert
ă ţ
ilei ndividului
,
aceasta fiind f ormac arec arac t
e rize az ăc el
ema imu l
ted ind emoc r
a ţii
leo cc i
d en t
ale.Pe ntru
liberali,d emoc raţ
iaî nsea mnăg uv ern a r
e ap opo r ul
u i,d arop arteesen ţialăaa cesteig uv er
n ă
ri
inc l
ud ep rot ecţi
ad repturilorş il ibe rtăţi
lori nd i
v idu ale.Ac east
aî nseamn ăc ăi n f
luenţa
ma j
orităţiit r
e buiel imita tă.Î na cests en s,de mo craţiae stec o nducere ad ec ătr
ema jorit
atea
oa me nilord arn uma ia tâttimpc â tc e ic area lcătu i
es cma jorit
a te
an uî n cearcăs ă-i deposedeze
pe indivizi de drepturile lor civile fundamentale. Dreptul la libera exprimare, libertatea
religiei, dreptul de a candida, dreptul de proprietate –a cesteas un tp rintredr epturil
eş i
libertăţilep ec a
rel iberaliil e-a uc on sid e
ratn ec esar ep entruc aide alulde moc rat
ics ăs e
realizeze.
Înc adr uld e moc raţiiloro c cid en tale, în special în Europa, principalul contestatar al
co nce pţieilibe ral
ee stes o cial-de mo c raţia.Di np e rsp ectivăs ocia
l-de moc ratăs a ud e moc ra
t-
soc ial
is t
ă,c on ceptu lche iea lde moc ra ţi
e iestee gali
ta tea,î ns pe ci
alpu teree galăî ns oc i
etateşi
guvernare. Social-de moc raţiia rg ume nte azăc ăde moc ra ţi
al i
b er
alăp laseazăs ă raciiş iclasa
mun citoarel ad i
scr eţi
ac elorbog aţi.Î nl ume amo de rnă,s p uns ocial-d emoc r
a ţi
i,b an i
is unto
sur săma jorădep u t
e r
e,i arc eic ares un tb oga ţia up ute rea su pr
ac elo rs ăr
ac i
.Bo găţi
al ed ă
po sibilit
ateas ăc a nd i
dez eş is ăi nf lue nţezep o l
iticileg uv ername ntale ,a s
tfelc ăc eib og aţ
i
ex ercitămul tma imul t
ăi nfluenţ ăa tun c icânds unts tab ili
tep o l
iti
cil
e .So ci
al-democ raţiisunt
dep ă rerec ăa c
es ta van tajnue sted e mo cratic.De mo craţiae steg uv er
nar eap opor uluişi
ace astaî ns eamnăc af i
e cares ăa i
băoi nfl
uenţ ăe g alăî ng uv e
rnare.Es teid eeac up ri
nsăî n
slog anu l„ unom,unv o t”.Da ra ce as tăi nfl
ue n ţăe ga lăn uov omr ea li
z acua de vărat,s us
ţin
social-demo craţi
i,da căn up roc edă ml aod istribuire pe baze mai egale a puterii –inclusiv a

68
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

puterii economice. De aceea programul social-d e moc raţ

ilorf acea pe llaredistr
ibuireab ogă ţ
iei
pe ntrup ro mov are ae g alităţii
,c on tr
o lp ub l
icma ide g r
a băd e câtp ri
vata s
up rar esurselor
na tura leş ii ndus triilorma joreş ic on t
rolulmu nc i
torilorl al oculdemun că.Caş iliberalii,
social-de mo craţ
iido res cs ăp rez erv el ibertăţil
ec ivi
leş ic o mpe tiţ
iac ivil
ă.Sp red eo sebir
ed e
libera li,t otuşi
,e in eagăc ăma jor itateao ame nilo rp otf icua devă ratliberisaup oti ntr
a într-o
co mpe tiţiep olit
ic ăo ne stăa tu ncic ân dp redomi năma riin e
g a li
tăţid ep uter
eş ibo găţi
e.
Înţ ărilec omun iste,v iziun ead omi n antăî nc ep riv eşt
ei d ealuld emo craticaf ost
de moc ra ţi
ap opu lară .Î ntr-una nu mef el,d emoc raţ
iap opu larăe stema ia propiatăde ideea
origina lăg reacăd ede mo craţie–c o ndu ceread ec ăt
reş iî ni nteresuld emo sului,oa me nii
ob işnui ţi–de câtd e moc r aţial ibe ra l
ăs auc eas oc i
a l
ă.Di np erspec t
ivăc omu n i
stă,o ame n i
i
ob işnui ţis untp ro letariatulş ic la samu ncitoa re ,iard emo c r
aţian uv afir eali
za t
ăd ecâtî n
mome n tu lînc areg u vern u lc onduc eî ni ntere sull o r
.Ac ea stan uî ns eamn ăînmo dn ecesarc ă
prole ta riatult reb uies ăc ont r
o lez e di rectg uv ernu l
.Comu niştiis er efereaul ad ictatura
rev oluţ iona răap role t
ar i
a tului,of or măd edi c t
a tur ăp ec areMa rxod escr
iac afiindg uve r
n are
îni nte res ulclaseimu nc i
toa re .Sc o pu lime di ata la cesteid ict at
u r
ia rf isuprima reaca pit
alişt
ilor
sauab u r
g hezieic areş i-auf olos itpu tereaş ib ogă ţ
iape n truae xploatac lasamu ncitoare .
Suprimându-ip ea c eştia,s epr esupu n ec ăd icta turap r
ol etariatuluip r
eg ă
teşteoa me niisimp l
i
pe ntrus o ciet
ateaf ărăc las eav iitor u l
uic omu nis tc ânds tatu lîn suşiv af i„dispărut”.Îna celaşi
timp ,de mo craţi
ap o pu larăe stec ond uc er
e ad ec ătrePa rti
d u lCo mu nistspreb inelema jorităţi
i
muncitoare.
De moc raţiap o atef id efinităc aof ormădeo rga ni
z areş ico nd ucerep oli
ticăas ocietăţi
i
princ on sultareac etăţe nilor,ţ inâ n dc ontd ev oi nţaa ce sto ra,d ei n t
eresel
eş ia spi
raţii
led e
prog re sa l
eţ ării
.
Caf ormăd eor ganiz areş ic on du cerep oliticăas ocie tăţ
ii,d emoc r
aţiap resupu ned ouă
pă rţ
i:c ond uc ătoriş ico ndu şip rinc ons ensîn trec e led ouăp ăr ţ
i.Ex pe ri
en ţ
aistoricăa r
a t
ăf aptul
căde moc raţia,co ndu că to ri
i,de ţi
nă tori
ip ute ri
ipo l
itice,ind iferen td ea part
en enţalord eg ru p
social, tr ebu i
es ăr e spec t
ev oi nţama jorit
ă ţ
iipo p or ului.
Pe ntruc aî nmodr e als oc i
e tateas ăs eba ze zep eoor g aniza r
eş ic o nducerep o l
itică
de moc ra ti
c ă,înmo dob li gatoriut re buies ăs er es pectea nu miter eg ulisaup r
incipiideb ază ,
luate ca un tot unitar, care pots ăî mbr acef ormec on crete.
Printre aceste principii,e nu me răm:
1 )e x isten ţ
au nuic adrul eg is
la tiv ,inclusivol e gef un dame ntală( c onst
ituţ
ia),înc a r
es ăf ie
p re văz uted r epturileş il i
b ertă ţi
lef u nda me ntalea leo mu luiş ip opoarelor,s ăp reva dă
egalitateaî nd reptu riat uturo rc et
ă ţ
en i
lo rş ipo poare l
o rî nag ândiş ias eo rganizaînmo d
liber, a-ş ima nifestal ib e
rpoz iţi
ilef a ţ
ăd edi ferit
ep rob lemel egated eo rg a
n i
z area
soc ietăţi
i,inc lusivf a ţădec ond ucători,c ug a ranţiile gislativec aa cested re
p t
u r
iş ili
b ertăţ
i
săp oatăfie xp rima t
eş ie xer citatel i
b er
;
2) întrucât de-al ung ule voluţ i
e is o ci
etăţiio me n eştis-ai mp usc ai nst
it
u ţ
iep olit
icăd epr im
o rdi ns t
atul,c a r
ea sigu ră,î np r
inc i
p al,d inp unc td ev e derep oli
tico rgan iz
a r
e aş i
c on du cereas o cietăţii, t
re bu ies ăs eî nfăptu iasc ăs epa r
a ţiapu teril
o rîns t
at;
3 )pu te real egislativă ,c a r
e ,î nt o talit
ateae i,î nmo do bliga t
o riu,a t
âtp ep lanl ocalc âtş i
c en tral,săa pa rţ
inău nu ifo ra lesî nmodl ibe rdec ătret oţ
ic etăţ
e ni
i.Der egulă,a ceastă
putere ester e pre zenta tăd ep ar lame ntş ifo ruris imila r
epep la nlo cal
;
4 )pu tereae xecu tivă,aa dmi nis t
raţieid es ta tc are,ob liga t
o riu,trebu i
es ăe ma ned el a
p ut ereal egislativăs a up arţials ăf iea l
ea săd irectdepo po r,pre cumş e
fule xecutivului;
5) puterea judec ă t
o reasc ă,î nf u nc ţi
ed ec on diţii,po ates ăe ma nedel afo r
u llegisl
ativs aus ă
fiea lea s
ădi rec td ec e tăţeni;
6 )s e pa raţi
apu terilorî ns tataa p ărutc aon e ce si
tateş ic aog aranţieîmp otri
v ain s
tau r
ă ri
i
totalitarismului;
7 )e x is t
en ţ
au nu ime can ismp oli t
icme n its ăa sigu r
ec on diţiipe n t
rue xercitareal i
berăd e
c ătret o ţ
ic etăţe niip e ntruaa le geş iaf ia le şiî no rg a
n e led ec o nducerec entral
eş ilo cale
a les t
atului,p re cum:v otu n ive rsalş ise cret,u nr egimp oli
ticg a rant
atd eleg e(pa r
lame n t,
fu nc ţiidec ond uce ree t
c .ca res ăf iea lese);
8 )d re ptuldeo rgan iza repr ofe siona lăş ipo li
ticăl ibe răc et r
eb uies ăa sigurec elp uţin
p os ibilit
ateac etăţenil ordeas eo rganizaî na s ociaţ
iipr ofesio nalec uc a
ra c
terin depend ent

69
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

faţădepu t
er ead es tatş iînp artidep olit
ic e,p rinc ares ăs eg arantezea l
ter
nativer ealed e
con du c er
eaţ ării
.Pl urali
smu lpo li
ticc on sti
tu ieoc ondiţiesine-qua-non ad emoc ra ţiei,
de oa recen u ma ia ces t
a po a t
ec ereş ig ara ntac ăc eic arec o nduca u ma imu ltă
responsabilitate, putând fi înlocui ţ
ia t
un cicâ ndn uc o r
es pund ;
9)e xiste nţ
au no rmi jloa cedei nforma reî nma s ă( ma s s
-me d i
a),c ares ăsema nifestel ibe r.
Prinma nifes t
arel ibe r
ăt reb uies ăs eî nţe
le agăf a p
tu lc ăuno rgand ei nf
ormareî nma săî şi
exe rcităî nmodi nde pe nde ntpo zi
ţiac eoa dop t
ă,f ărăc ap uter
e ad estat
,înde oseb i,s ă
impu năoa numi tăl in i
ep eba zaun eic e nzur i.Ac eastan uî n s
e amn ăcămi jloace led e
info rma reî n ma s ăs untî nt ota l
it
a t
ei nd e pen denteş if aţăd ep arti
des auf orma ţiuni
polit i
c e.Es en ţ
ialul,în să,co n stăîna fişaread eschisăaa cest
o rp ozi
ţiişitr
ansmi t
ereaun or
info rma ţiicor ecte,ade v
ă r
a te.
Mi jlo aceledei n f
o rma reînma săa uma rer olî nf orma reau n eicu l
turipoli
ti
ceama s elo r,
îns t
a bilire aun orp latformeş ipoz iţi
i,aun orc onv in geri.Ro luld eoseb i
td ema r
ep ec are îl are
mass-me d iaînv iaţapol i t
icăaun ors ta
tead etermi na tp eun i
ip o l
it
o l
o gisăcon si
de rep resa
scrisăş iv o rbităc aap a tr
ap utereî ns tat.
Înc o nformi tatec ul e gea,f iecares luji
to ra lpr ese is cri
seş iv orbi
ter ă
spun dep e ntru
veridicitatea celor t ra
ns mi se.Ai c itrebu iefă cutăd if
e renţaî ntrec onv i
n ger
ic a
ren ut reb uie
imp uta t
en imă nu iş iad evă rulinf orma ţieitransmi se .At r ansmi t
eu nlucruf al
sconstit
u i
eî n tr-o
socie t
a t
ede mo craticăoi nf racţiuneş iintrăs ubinc ide nţal egii
;
1) confruntarea difer itelorpo ziţiip oli
ticep rivindo rga nizareaş icon ducereaţăr
ii,câtş ia lte
prob l
e met rebu ies ăs ef a căp eb a zau nuid ialogd e s
c hi
s ,sincerş ia r
gume n t
at,f ără
insinuă r
ir ecipro ce,f ărăa tac urilap e r
s oanăs aude nigrări,injuri
i,a meninţă
ri,săp e rmi tă
unc lima tpol it
ics ănă tos;
2)v alo r
ificarea ,cud iscernămâ nt,at ra diţ
ii
lo rd emoc ratice,c â
tş iau n orvalor
id emo cr atice
dine xpe rienţaa lt
o rp opo are;
3)d ezv o l
tareaun eiv ieţid emo c r
aticet rebuies ăa ibădr ep tsco pu nc li
ma tdev iaţ
ăp olitică
aute ntică,î nc area ce astasăc on sti
tuies upor t
ulder idicareav i
eţiima te
rial
eşis piri
tu alea
popo rului,aî n tăr
iriiin depe nde nţeiş isuv eranităţiiţă r
ii,ştiutfii
ndc ăos oc
ietat
ep ro sp eră
numa iînd emoc raţie;
4)unr a portj ustî ntred reptu riş il i
b ertă
ţi,î ntreo bligaţiişiî n d
a t
o r
iri
,întrel i
be r
ta teş i
respo n sab i
litat
e ,îns e nsulc ăe xe r
citaread rep turil
orş ilibertăţi
lortrebuiesăs ef acăp rin
resp ec t
a r
e as t
rictăal egilorî nc ad r
ulun e
io rdin id edr ept;
5)or g a nizareaş ic on du cereade mo c r
aticăas ociet ăţ
iis ăc uprindăt oatesferel
ev i
e ţ
iiso cia l
e ,
atât la nivel macro-s oc i
alc âtş ilan ivelmi cro-social.

5.
2.Evol
uţi
ais
tor
icăş
ipa
radox
uria
lede
moc
raţ
iei

Îng enere ,estela r

ga cceptatăideeap otri
vitcăr
eiademo cra
ţiaogli
n deşteoo rdin ep oli
ti
că
şiunmoddef unc ţ
ionareas ist
emu l
uiînc areser e
ali
zeazăd r
eptulpopo r
u l
u ideas eg u ver
na
pes i
neî nsuşi.Ce eac en uînseamnăc ătoţipotfilaguvernare
.Istor
ias oci
a l
-polit
ic ăac reato
anumi tăd i
v i
z iun e:g uvernanţiş iguv er
na ţ
i;oc l
asăpo li
ti
căş iu nc orpelectoral; partide
polit
iced ed ive rs
eor ientări
,une oridiame t
ralopuse.Esenţademo cr
aţieiema năd inp r
incipiul
suveranit
ă ţ
iipo po r
ului,ceeac epr esupun ecăg uvernareapoatefilegiti
măd oarp rinv oinţ
a
celorguv er
n aţi.
În diversitatea formelor sale de man if
estare
,s i
st
emulde mo craţ
ieie st
er ezul t
an t
au nu i
îndelungatpr oc esistori
cî ncontinuămi şcaredee voluţ
ieşidezvolt
areas ocietăţ
iiu ma nec ăt
re
tre
p t
es uperioa re,d arş idei nvoluţi
e,v i
a ţad e
moc ra
ticăfii
nd,într
-o parte sau alta a lumii,
erodatăînc epr i
ve şt
eun eledins tr
u ct
uril
eş iformelesal
ed ema nif
est
are.Pr obabilc ă,po rn
ind
del aobs er
v are au nuia seme neaf enome n,u niipolit
ici
enia uc omp ar
a td emo craţiac uo
„stat
uied en is i
pl ama r
gineamă rii
”.Ev i
den t
,esteoc ompa r
aţi
ep lasti
c ă,sug estivă,da r
polit
ologiae xa mi neazăfe nomenuldi np e
rs pe
c t
ivadezvolt
ări
iistor
ice
, afun cţi
onalităţi
is al
e.

70
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Îni storiad emoc raţi

eis er e ma rcăos uc c es i
u ned eetape distincte, fiecare dintre acestea
marcând un anume stadiu calitativ. Potrivit unor autori, sunt de consemnat:
1) faz ade mo craţieian ti
ce , activând în cadul statului-c etate( d emocraţi
ileatenia nă,s partană ,
cor i
n t
iană );
2) faz ade moc r aţi
e imod er ne ,s pec i
f i
c ăs ta t
u luic ont emp oran,c aracte
rizatăp rina p a r
iţ
iaş i
ev oluţias ist
e me lormu l
t ipl eş id iv ersifi
c a t
ea ler ep re zentării;
3) f aza de mo c raţieiv ii
to r ulu i, anticipându-s ec ăa c eastav ae v ol
uaî n pl a ni n ter
nş i
interna ţ
iona l,d uc ândl af or me de e xp r esie ma ie ficientea l
ev ie
ţiid emo cra ti
cea
popoarelor.
Numi toru lco mu nc estră ba tedi ve rselede fin i
ţiis auf azea led emocraţie
ie stec ăa ce as
taa r
fiî ntruch i
pa reaa cele is oci
e tă ţiî nc a rec etă ţe niio bişn uiţie x erci
tău ng r
adr e l
a t
ivî naltd e
2
co ntrola supr alid eri
lo rşistruc turi lorc on duc ă toa r
e.
Uni ia na l
iştipo l
iticide sc riue volu ţ
iai st o ric ăad emoc raţieiî nva l
uri,lad i
s t
a nţed etimp
ine gale;a st
f elp ri
mulv ala rc upr in dee po cad intreî n cheie r
ear e
vo luţ
iil
o rmo d e r
neş i
de clanş areac eluide -aldo ile ar ăz bo imo nd ia l
,u rmă t
o ru la rf i„ t
recut”înc ircad ouăd ece ni
i
ale perioadei imediat postbelice, iar cel de-a lt reile ava la ld e moc rat
izări
i,a preciatc af ii
n d–
probabil –c eama iimpo rt
ant ăe v oluţiepo lit icădi nu ltimapa rteas ecoluluia lXX-lea, va fi
ina ugur atd et rans f
o rmă ri
ledi nPor tug a li
a,Gr ec i
aş iSpa n ia,c ontinuat
eî nAme ricaLa ti
năş i
Asia de Sud-Es t
,pe ntruama rc a,l as fârşit
u la nilo r’8 0,pr ăbu şireacomu ni
smu l
u iînEu ro pa
3
Ce n t
ralăş ideEs t,înf ostaUni uneSo v ietică .
Înb a zadi feritelore xper ien ţeş ic on diţ
iilo rc on c ret-istorice se cunosc mai multe tipuri sau
formedede mo c raţi
e ,a ces
te apur tândd iver s ed enu mi ri,î nf un cţi
ed emodu ld ema ni f
estare
sau de pe rs pectivaa nali
ze i.Se v or be ş
tea stf
e ld e spred emo craţi
il
ep luraliste,d ir
e ct
e ,
pa rti
cip ati
ve ,r epr ezentati
v e,c ons en sua lis
te,f ă răama ia mi ntid esprec onotaţii
led oc tr
inar-
politice, unele in t
rateî n de s ue tu dine :de mo c raţiab u rghe ză,s oci
ali
stă,l i
b erală,c reş
tină .
Exi stă,dea seme ne a,d if
erenţ ie ridi npe r spec t iv ăna ţi
ona lă,statalăs auzo nal
-ge ogra f
ic ă,fiind
utilizaţiterme n ic ade mo cr
aţ iaa me ricană ,fra n ce ză, nipo n ăs aue u r
o pea
nă ,sud-ameri ca năe tc.
Sis t
eme ledeg uv ernarec a rac teriza ted epr ez enţaş if unc ţionali
tat
eau neimu lti
tu dinid e
instituţii
,p rini nte r
me diulcă ror as ea sig urăe x prima r
e ad iversităţi
id eop ţi
unia lec etă ţenil
o r,
sunt sisteme democratice pluraliste. Altfel spus, într-un a se me neas i
s t
ema c ţ
io nea zăma i
mul t
epa rt
id epo litice,d ivers eg rupu rid ei nt e re se,or g an izaţiia l
es ociet
ăţiicivile,iarp uterea
leg is
lativă, exe cutivăş ijud ec ă t
or e asc ăa up rop riil
el ord repturiş irăspunde r
i.
De moc raţiap lura l
istăe ste ,înf o nd ,e xpr esia pluralismului politic, a acelei ordini politice
şij uridicec a reî ntreţineî nt
r -oc o nf run tarel i b e r
ăd iv
e rsitateadeo pini
iş iinterese,s e pararea
da rşic onl ucrareap uterilor
.
Referindu-s el ad emoc r aţiap lura l
is t
ăs aupl uralismu lp oli
tic,uniip o l
itologi vorbesc
despre poliarhie sau multitudinea centrelor de decizie.O p erspectivăpo li
arhică,d es crisăd e
Robe rtDa h l,areî nv ederea s pe ctee se nţiale,de finit or
ii,c ums un t
:d r
eptulfiecăru icetă ţeand e
a candida pentru posturi oficiale; vot universal, cu p articipa reat ut
urorme mb rilora d ulţiai
soc ietăţi
i,a le geril ibe reş ic ore c t
ed esfăşu r
a tes i
stema tic;e xerci
tare
ac ontro lul
u ia s
u pra
rep rezentanţ il
o rof iciali
,inc lus ivpr ind reptu ld ea -i revoca; libertatea expresiei, a opiniilor în
toate problemele soci e t
ăţi
i;p os ibilitate ap e n truc et
ă ţen ideaobţ inei nforma ţiid ins urse
alterna ti
v e,p rotej at
ed el eg e;c re are adeor g a niza ţi
imul ti
p lea les oci
e t
ăţiic ivil
e;s porirea
dre pturilorindi vidu alee tc.As eme ne ai ns t
itu ţiia le„ po li
a rhiei”a rfior ep l
icălac onfruntarea
ex age r
a t
ăag rupu ril
ordei nt er ese ,lai ndi fere n ţaş is lab ai nfo r
ma reap ublicul
u i
,l ad omi narea
vie ţi
ip oliti
ced ec ăt
reoe lit
ăr e strâ nsă ,a utop ro tecto are ,c eri
n ţeled ema isusf ii
n dc on siderate
un „ setmi ni m de t răsăt
ur i”a lec on duc e r i
id emoc r ati
c e,„ og r
il
ăc omp arativă”p entru
rea li
tăţil
ep oliticed indi ver sez onea lel umi i.Po liar
h iac on sti
tuieu na ntidota lma ladivei
„d emoc raţ
iif orma l
e ”p ri
ni nte rme diulc ă re ia o mi n orit
a t
e ma nipuleazăp u ter
e a( prin
parlament, alegeri etc.), în numele tezei c ă„ po po rult reb uiee duca t
”,i arc ond ucerea
(oliga r
hi a)a ra ve ac ap aci
ta tea ,c ompe te nţ
aş ime nire ad ea -ş iimp unev oinţa„ spreb inele
po por ului”.
Pr i
n t
res ch i
mbă riles pe c ificel u mi ic on tempo rane ,t endi nţelev i
it
o rul
u is ocial,u nr ol
ese nţiala r eve nitş ir ev ine pr oc eselorp erfe cţion ăriid emoc raţ
iei
,î nd eose bia c e l
ei

71
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

repre zent ative ,apo liticiimod e r

n e. Te o ri
ar e pre zentăriide mo crat
ices auad elegăriiî nv ederea
delibe răriie ficient ep or ne ştedel at e zac ăpop ulaţ
iau ne iţări
,au n uit e
ritoriu,a r
ei deiî n
gene rall impe ziî np r i
v in ţas copu ril
o r,da rn uş tiep re cispr i
nc emi jloacel e-ar putea realiza;
revinea s tfelr ep rez e nta nţilo ra l
e şi,îns pe c ialde s emna ţ
i,mi siunead ead eliberaş ia cţ
ionaî n
cuno ştin ţăd emi jloa c ep ent rur ealizare as c opurilorş is ati
sfacerea intereselor tuturor.
Po litolog iac o n t
e mpo ra năa pr eciaz ăc ă,od atăc ue xtinderead emo cra
ţieir epre zentat
ive,
guv ern are ad ec ă trep opo rs ea mpl ific ă,a p arn oic o nce pţ
iid espred reptu r
ileş il i
bertăţi
le
indiv i
d ulu i,s ee d ific ăs is temema ic ore spun ză t
o arec a reelabo r
eaz ăle giş iregleme ntăriaptea
răspu nded iv ersită ţiidei n ter ese.Ana l i
z ap olit
o l
o gicăaf enome n ului,î nc o mp lex i
tateas a
evide ntăş ipo rn in dd el ac ons ec inţer e lev ante,n upu teas ăn us emn a
le zea p a r
iţi
au nor
ati
tud inine ga tivec um a rf i„ î
nd e pă rtare a”r ep rezen t
a nţ
ilord ec etăţeniic arei -au ales sau
încer cărileu no rg rupu rir e strâ nsedeal uad e cizii„îns pateleuşilorî nch i
s e
” .Ped ea l
tăp art
e,
cau r ma reaa ces tord e v ieridel ano rma li tate,a legăto ri
ii ntr
ăs ubi n ciden ţ
aa l
ienă riipo l
iti
ce,
ses imtî n stră inaţi,c etă ţeni ia v ânds ent ime nt ulc ăa up ierdu tabil
itateas a uu neo r
ic h iarvoca ţ
ia
deapa rticipae fe c tivl ap roc esu lp olitic,d eai nflue nţar ezult
ate l
ea cestuia.Ma ia le
sc ân d
guv ern are anur ăs pu n den ev oi l
orş is pe ra nţelo rc etăţenilor,alienare ai apr o porţii,d evi
neo
auten ti
c ă ma ladies oc ia l
-po lit
ic ă.An t
id otula cesteiaa rf i,p otrivitmu lt
o r po l
it
olog i
,
democ ra ţiamode rn ă,v ăz ut ăc au ns tad i
un ou,s u p eri
o rd ede zvo l
tared emo craticăp rin
afir
ma re ai ns ti
tu ţiilorn e ce sa reune ia mp lificărif u nc ţ
io nal
eac en t
relord ed ec i
z i
e,pr in
asigur are ac onc r etăad re ptur i
lo rş il ib ertăţi
lori nd i
vidualeg aran t
ated ep revede r
i
cons tit
uţ ion ale ,d el e giş ii ns tit
u ţiiju ridic ee ma nc ipa t
edes ubt utelap oli
ticii
,i ns t
ituindu-se
cons ecv e ntor dine as o cia l
ă .O a se me ne ao rd i
n e,în teme iatăp er ap orturie ga l
eî nt ref or
ţele
sociale, între partide politice –c arer e pr ezintăi nterese l
ed ive rselorf o
rţes oc ial
e– este
rezul t
atu lc oo pe ră riiş i
,l ane v oie,a lc omp romi suluiî nv edere ame n ţ
iner i
ie c hilibr
u l
uiş i
stabilit
ă ţiiso c iale.
Îns oc ieta t
e ac o n temp o ra nă ,c on cu re nţaş il uptapo liti
căr e prezintăf en ome n en a t
urale
pentr ud e moc raţie.As tfe l,op oz iţi
e ipol i
ti ceis ea sig urăl iber
tatead eas ee xp r
imaş iacţi
o na
caun„ s up rav eg he tor ”s a uv ectord ec or e cţ
iea lf o rţ
elorc ed eţinp uterea,i arf act
oriid e
guv ern are ,c on fru nta ţic u pr obl eme led if
ic i
lea lea lege r
iimi jloa celorg esti
o nă ri
is ociale
optimepo ta jung el as ol uţiic ares ăn uc re ezea r
tifi
c ial„ cri
zep olitice”s aus ă„ des t
a bi
lizeze”
societatea.
Ana lizaob i
e ctiv ăame to d elorş ic ă ilo rc on cretea ler eprezentăriis ocialeş ip olitic
ep u ne
îne v i
de n ţăne ce sita tead esc ifrăriie se nţeide mo crat
ic eaa cestuip roce s,inclusivs u ba spectul
rapo rturilordi ntrema jor ita teş io poz iţi
e ,î ns ensulc ăunr egimd emo cra t
icr e al,mo dern
exclu ded icta turama jorit ăţii.
În modp rac tic,de mo c ra ţ
iac o ns ti
tu i
eu ns istemd ei nsti
tu ţ
iiş ir e
la ţ
iic a res ituează
cetăţen iiî npoz iţiadead e cid edi r
e ct( de mo c r
a ţi
ad ire ctă),fi
eî na cee ad ead elegap u t
eread e
deciz ieu no rr epre z ent anţ ia le şi( democ raţi ar eprez entativă),amb e l
ei p ostazeo scilândî ntreun
ma xi m po sibild ec on s ensş iun mi nimn ec esardec onstrâng ere,a sigu rându -se tuturor
cetăţen ilora p ţiş id o ritor id ea c eastae ga l
it ateac ondiţiilord eap articipal av i
a ţ
ap o liti
că.
În ciuda acestor condi ţiiş ip re mi s e– i nstit
uţ iona l
eş ic onstituţionale– date fiind
diver si
ta teaş idi v e rg en ţai n te reselo rs oc i ale,d r
u muls p r
ee chilibrare aa cestori nte r
e s
et rece
prinr ecu noa ş teread iv er sităţiiş ip lur alismu luii n t
er eselor,p r
ine fortulc on jugata lf or
ţelor
social-po li
ticed ea„ ac omo da ”me reus is teme lede moc ratic
el ar ealităţil
es o cial
-economice.
Se r e găs esca ici,î nc o nl uc rare aş ic o n frun tareap luralit
ăţi
id ei nteresec ared auv iaţă
plura l
ismul uip ol itic ,t e n dinţ elec on stru ctivec ăt
ren oia chi
zi ţ
iia led emo cra ţieid arş i
conş tii
nţ at e ns i
u n ilorş id ific ultăţilore xis ten t
eî na ting er
e ap er
fo rma nţelors o ci
a leş iu ma ne
alede moc r
a ţiei,a lec ă re if or medee xpr esienus u nts a un up otf ip erfecte,i d eale.Cu m
recun os cr epu taţig â n dito ri,i de eadede moc raţiee st
e ,d esigur,comp li
c atăşiî nju rule ised uc,
ped reptc uv ânt ,n ume roa sedi sc uţiic on tra dicto r
ii.Da re an ue st
et o t
u şia t
âtd ec o mp l
icat
ăş i
dea mbi g uăî nc âts ănuma ipoa tăf if o l
o s i
tăd ec ătrec eic ar
ed o rescs ăr aţionez eî mp reună.
Potrivit unei asemenea con c epţ ii,p orn inddel ar aportu ldintreide alş irealit
a t
eî nde mo craţi
e,
acea stai mpl icăt re ic ond iţiif und a me n tale :
1)o a me niia fec ta ţitot a ld eod e cizieuma n ăs ăa i
b ău nv ote fect
i vîna doptareaa c esteia;
2) întreaga putere de a adopta astfel de deciziis ăa ib ăol egiti
ma rep ublică;

72
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

3 )to ţic eic ar ea dop tăa s eme nead e ciziis ăpo a tăfitra şil ară spund erep ubli
c ă.
Or i„ cum ni c iunadi n t
rea ces tet reic o nd i
ţiinupo ates ăs er e
alizeze”–d atf iindc ăn us-a
format –„ ...ni c ios o c i
e tatec ares ăf iet ota ld e moc ra ti
c ă,oa seme n eas ocietater ămâ n eun
4
ide al”,r ă mâ neş ipo lito l
o gie is ăf iec onş tientăd ec eeac epol itol
o gula me r
ic anRo b er tDa hl
nu me a„ para do x uria l
ed e moc raţie i
” .Î ne xpl i
c aţ
ial ui,a seme neap a
rad ox uri,d ef apt
co ntrad i
cţiiint er nea leme cani smul uid e moc ratic,p rovind inf a pt
ulc ăs ociet
ă ţi
iu ma neî isunt
spe cific et ens iu ni,s tăric onf l
ic tua lel aten t
eac ăro r„ a ct
iv i
zare”s lăbeşteş ie r o d ează
de moc r aţ
ia,p utâ ndde sc hidec a
le ar egimul uip o li
tica u toritar.Es tev orb ade sprec o nt r ad i
cţi
i
relativ per ma ne nte,n or ma leî n tre di feritel aturis a u mo durid e ma nifestareav i
eţi
i
de moc r at
ice .As eme ne ac ont radi cţiis untl e sn es esiza bileî nr apo rt
u r
iled in t
rec o ns ensş i
co nflic t,repre z ent a
tiv itateş ig uve rna bilitate, l
e giti
mi tateş ieficienţă, perfor
ma ţ
ăs ocială .
Dup ăc u m de mo ns t
r eaz ăr ea litateao ricăre is ocietăţide mo c
ratice,n evoiad ec o n s e nsşi
staread ec on flictî ns o ţescpe rma ne n te v oluţiaa cesteia .Fi ind ,prinn atur
as a,u ns is te ma l
co mpe tiţiei,a ll ib ereic o nc ure nţeî ne con omi e ,a lc onf ru ntărilore lect
o ra
leî np olitic ăe tc.
,
de moc r aţ
ia„ pu nel aî n ce rca re”di ve rsef o rţ
e ,iarc i
oc n i
re ad ei nt
eresep oat
ea me nin ţap acea
civ il
ă, poa t
epe ricli
tas tabi l
ita t
e apo liti
c ă.Dea icişic erinţ ar aţi
o nali
tăţii
, a„stăriid ev eg he”d e
at e mp erac on flictul,me nţ inâ ndu -l înl i
mi t
ea cc eptab ilet ocma ipr i
ni nterme diulv oi n ţeid e
co op er areî ntref actor iip o l
itici,pr inc ăut areac ons ensu luiî nj urulin t
eres el
orma jo r
ec o mu ne.
As tfel,p rinto ler anţăş ifle xibilitate ,p rinmo d eraţieş is piritd ec ivis
ms ea jung elac ă ip ra ct
ice
dee c h ili
b rareat ens iun ilor,de moc raţiaf iindunp r
o c esp erfecti
b il
.Î nc ep riv e
şt er elaţ
ia
reprezentativitate – g u v erna bilitate,p arad ox ul s auc ont r
a dicţ
iar ezult
ă di na p licarea
prin cip iuluipo trivitc ă ruiade moc ra ţ
ianu e stec omp a ti
b i
lăc ua capa r
area( concentrarea)
pu teriid ec ătreung ru pr e s
tr ân s
,c ine c esităoc â tma il a r
g ăr ep rez
e ntarep opulară ,av ân dî nsă
imperios nevoie de ordine, de stabilitate, spre a satisface interesele întregului spectru politic,
simul ta nc ume diereai n tere selorî nc on flictş id epăşir eaa bilăac elormă r
u nte ,ne rel evante
social.
Înmodl og ic,di ficu ltăţiled ea cestg enp otf ide p ăşitep rinefe ct
u aread e„ c orect u ri”p e
pla nul„ r
e prez en tati
v ită ţi
i”,unad intrec ăi( me tode )f iindr estrângereaf ragme ntăriif o rţe
lor
politice; se prac tică,d ea ltfe l
,p ra gu le lect oral( proc enta jmi ni mp e ntrua ccesulî np a rla me n t
)
avându-s eî nv e derec ăf r
a g me nta reae x ces i
v ăor epr eze ntăm( „d elat oţic â t
ec ine v as au
câţiv ar epre ze nta nţ
i” )du cel apa rlame ntei ne ficien t
e,d iv izate,lag uve r
ned ec oaliţiecu o
capa c itates că zut ăd ea cţiu nec oere n t
ă .
Îna ceastăp riv
in ţă ,e steî n drep tăţits ăs u sţ
in emc ă„ de mo c ra
ţiamo dernă,c umu ltî n ai
nte
dea pa r iţ
ias o lida ri
smul uic adoc trină ,ar e alizati nsti
n c t
ivî nv iaţap oliti
căs olid ar
itat e ap rin
ase mă na re..
.a şez ând me ca nismulr eg imu luir ep reze nta t
iv,c au nicăf or mă p os i
b i
lăd e
au toguv erna re,peba zac a li
tă ţ
iic e l
e ima ig e neraleame mb ril
oru ne ina ţ
iu ni,ac alit
ăţi
i
co mun eat ut ur ord ec etă ţ
e ni, nupec alităţ
ilel orpa rt
icu lare ,şid ecid i
ferite,deme mb ria iu nor
clase sociale sau ai unor categorii profesionale sau, uneori, de locuitori ai unor regiuni
5
ge og raf ice,dep arti
c ip an ţiaiuno rg rup ă r
ic on fes i
o nale, ded evo taţ
ia iun ormi no rit
ăţi” .
Apa rd i
fic u lt
ă ţ
iş iî np rivin ţ
ar ap orturilordi ntreleg itimi tat
eş ie fi
cien ţ
ă.As tfe l
,p ent ruaf i
stab i
lă ,o d e moc raţiea r
e ne v oied ec o nsimţ ămâ ntu lp erma n enta lc e l
o rg u v ernaţi
,
co nsimţ ămâ ntc ed epi n deî n săş idepe rforma nţeleg uv e rnă ri
i,c hema tes ăp r
o bez ec ap a cit
atea
des ol uţ i
ona reap rob le me lore c ono mi ceş is o ciale,f ermi tatep entrua sigura reao rd iniişi
justiţie i.De zid e ratuls oc i
a l
-po li
tica le ficienţe iîmp i
ng eu n eoril apo li
ticinepo p ulare,c eeac e
ero dea z ăî ncre de reaî ng u ve rna re;ur mă rindî n săar ăsp und ec uo ri
cep r
e ţuno rd orinţe( nevo i
)
alepo pu l
a ţ
iei,ma ia lesî na b senţapo sib i
lităţ
i l
o r(o ri
e ntarep opu li
stă)g uv er
na nţiin up o ts ăfie
şie fic ienţi.De pă şire au ne ia seme ne a di leme ( efi
c ien td arn e popu lars aup opu l ard ar
ne efici ent)s olic ităpr ud en ţ
ă ,or ienta repr a gma ti
c ă,p r
e oc up arep e
ntrur ezu l
tatec ares ăd u căla
consens, lame nţ i
n ereas istemu luid emoc ra t
ic.
Unpo liticia nv e rs atc aWh ins tonCh u r
c hilob iş
n u ias ăs p unăc ăn imen in up r
e ti n dec ă
de moc r aţ
iae ste„ pe rfe ctăs aua totîn ţeleap tă”,e af i
ind„ ceama ire afo rmăd eg uve rn arec u
ex cep ţiat utu rorc elor laltedov editeaf imul tma ir ele”.Î nc iud aimp erfecţiunilor,de mo craţ
ia
rămâ net otuş ic e ama ia cc epta bil
ăf or măd eg uv ern are.Î nl eg ăturăc uoa seme ne aa pre c ier
ea
un uipo li
ticiand ep ro fesi e
,e stei n struc ti
v ăr e ma rcau nu it eo ret
icians a uan alista lp o liti
cii
,

73
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

potri
vitcăre i ad ouăprocesefor
me az
ăc e
eaces-ar putea numi minimul democratic, unul fiind
graduldea c cesa lopi
nii
lorşiinte
rese
lorpoporuluiîns ist
emu lpoli
ticiarcelălalt,c ontro l
ul
asuprac e
lo rdel ap ut
ere.„Minimuldemocr
a t
icn ue ster e
aliz
areau neiideifrumoase sau a
unuiv isag r e
ab il
.Este,ma icur
ând,ceamais i
g urăme todăpentruaa veagrij
ăs ăa ibăl oc
schimbărif ă răr evol
uţi
i.Îna c
estsens,de
mo craţiae stema ie f
ici
entăd ecâta ltef ormed e
6
guvernare” .

5.
3.Ex
erc
itar
eaput
eri
iînde
moc
raţ
ie

Sub a s p ectteore t
ic,da rş ipr actic,po litic,p r
o bleme l
ede moc raţi
e isunts t
rânsl egat
ed e
prob leme leg uvernă ri
i,î ns en sulî nc area ces
teac on s
ti
tuie – ma ia lesd i
np erspecti
v ă
po l
itolo gic ă–a cţ
iun eadec ârmui re,dec on duce re,ded ir
ijares ocial
-poli
tică,decontrol
asu praa fac e r
ilorp ub l
ic e.Ac e stef un cţi
is u ntî ndep l
init
ed ein sti
tuţi
iled ep uter
el egisla
tivă,
ex ecutiv ă,j ud ec ă
to r
e ascăî nc ont extulune iv ieţ
is ocial
ed e mo cratice,b azat
ep ep arti
cipare,
co mpe te nţă ,l o ial
it
a t
e ,c onc ure nţăp olit
icăş i
,p ecâtp osibil
,c on vergenţăai ntereselorma jore
şiao biec tiv e lor.
Con cluz i
ileş tiinţifice de du sed i
ne ma nci
pa reap ra
cticiis oci
al-polit
icec o nst
atăc ă
participarea ca fenomen social-po l
iti
c„ sea fl
ăî ni nimad efin i
ţieid emoc r
aţiei”.Cut oate
acestea, problemele c uc ares ec onf r
u ntăg uv e rnăr
ilede mo crati
c e„ arfimul tma isimp led acă
sing ural orpr eocup area rf is ădo bând ea scăunma ximu md ec o mp etenţ
ăş ip arti
cipare.
Or icum,d ef aptsistemulp olit i
cc a r
ea rîn ce rcas ăatingăa celţelc up reţultutur
orc elorl
altenu
ars upr av i
e ţ u imu lt
.Da căe s te...s ăs u pra vieţui
as că,s i
steme lep ol
iticetrebuies ăf ied e
aseme ne ar e lativefic i
en teş ir ela ti
vl egitime ;a di
că,c eeac eg uv ernămâ ntulreal
iz e
a z
ăt rebuie
săf i
ec elp uţi
nd es t
uld es a tisfăcă t
orp e ntruc etă ţ
eniî ncâts ăn us eî nt
oarc ăîmpo tri
v a
guv ern ămâ nt ului;iard acăe stec as i
stemu ls ăaibău npo tenţiald es upravieţ
uirep et erme n
lung ,e lt re bu ies ăf ieî nmodg enerala cce ptatd ec ătrec etăţenid reptf ormac uvenit
ăd e
7
guv ern are ” .
Bun af u n cţ
ionar eaunu is ist
em de mo crat
icn ecesi
tăs t
ru ctur
iş if ormea decvated e
guv ern are ;pa rt
ici
p areac âtma imul t
o rc e tă
ţenil aa legeri;p ar
tidep ol
iti
cec us i
mţ ul
răspu nde rii;u ne lectora tb inei nfo rma t
;of i
c i
ali
tăţic omp eten te,ac ărora tr
ibuţiee st
es ă
de l
ibe rez et ott imp ulî nc u noş tin ţădec au zăş idepo s
ibili
tăţ
i;f orţepo lit
icecapa bil
eade păşi
pa siunile pa rti
zane ,c arer e sp ing c ompr omi sur
ileş ib loch eazăf uncţion
a r
eas ist
emu lui
plur al
ist,du c ân dlai nsta bi
l i
ta te.De sigur,s ta bil
it
ate anup oat
ef iînţel
e asăca„ îngheţare”sa u
„o sif
ica re”aunu ir egim,t e rme nulr e fer
in du -selaa bsenţaun ors chimb ăriesenţial
e,r a
d i
cale,
der uptur ă,da rpr esupun ând–î nc onc orda nţăc ui mpe rativel
ep rogresuluisocial–s chimbă ri
acc eptab ile,c onveniteî n t
ref orţe lep olit
ic er ep r
ezen tat
ive,înc o ndiţi
ilec ont
inuităţ
iiaceloraşi
formeş ipr o cesec on st
ituţion a lep eope r i
o adădet i
mpr elat
ivma iînde l
ungată,s i
mu lt
anc u
ab senţav iol e nţeişiat u lburăr iip rinf orţăapr oc esel
o rpoliti
ce.
Guv er na rea,e xe r
citare ap ut eriis eînf ăp tuies
cp ri
ni nterme diulu norf or
meş is t
ructuri
org aniza te,l egalc o nstituiteş ic onsemn atec aa tareî nl egif u ndame ntale(co nst
ituţ
ii)
,i ar
tradiţia,c ut u me le,a nte ced ente lei storice ,da rşir e f
orme lec o nsti
tuţionalea vândr olull or
specific.
Di na ce astăp erspe cti
v ă,r e gimur ilepo li
tic e
,for meled eg uv ernarea ufostşis untdiferi
te.
Înl ume aa nt ică,Ar i s
to telleî mpă r
ţeaî n :mo nar
h ie,arist
oc raţi
eş id e mo c
raţi
e.Ma itârziu,
Mon tesq u i
e us er eferăl ag uv e rnarear e pu bli
can ă( putereaa p ar
ţinep oporului)
,l ac ea
mon arh i
c ă( g u ver
n eazăuns ing u rom, da rînt eme i
ulu no rlegi)şil acead e s
potic
ă( guv e
rne ază
uns i
n gurom,f ărăl egi,fărăr e g uli).
Ep oc amo dernă,î nc areg uv ernăril
es -au restrâns (monarhia fiind uneori doar expresia
tradiţieii stor ice),ap ropu spr a c t
iciiş it eor ieipol i
tic
eg uve r
n ăril
er e publ
icaneî nf orme le
pa r
lame nt ar ă ,p rezidenţ ial
ăş is emi prezide n ţi
ală;î npr imu lc az ,p r
eş edi
nteler epublic
iiş i
guv ern uls u n ta leşi( numi ţ i
)dep arl
a me nt,f i
indr ăspunz ăt
o riînf a
ţaa ces
tuia;înc eld e-al
do i
lea ,p re ş edint
elee stea le sd i
rec td ec ăt
ree lec
to r
at,i arg uv ernule st
es ub or
don at
preş edin telu i ,înt impc es iste muls emipr ez idenţi
a lîmbi năa sp ectea l
ef or
me l
o rp r
e c
e dente

74
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

(pr eşe dinte l

ee stea lesp rinv otuni ve r
sal,a r
ea t
ribu ţi
ir estr
ân se ,f i
in df actord ee ch ili
bru,
de se mn eazăpep r
imul -mini stru ,ia rg uvernu lrăspun d eî nf aţ
ap arlame ntului,de şia rep ropria
saa ut on omi ee xec utiv ă).Î ns itua ţi
ag uvernăril
o rmo n arh i
ce,î nf u ncţied ep uteril
ec eis e
atribu ieş efulu is tatului,e xistă( ma irar)mona r hi
ea utoc rată,mo n arh ulr ăspu nzân dî nf aţa
alto ra,ş imon a rhiec on sti
tu ţiona lă,p ute
re a mon arhu luif iin dl imita t
ăp rin Co nstituţi
e,
g uv ern ulş ipa rl
a me ntula v ândunr olp ri
oritarîne xec utareap ut
e riip olit
ic e.
Înp ro cesuld ec ons t
itu i
reş ie x er
c i
tareapu terii,u nr o li mp o rt
a ntr evinef actoru l
ui
legi slativ,pa rlame ntu lui,c ai ns ti
tu ţi
ed e
liberati
v ăco mp usăd inr epre zentan ţ
ia l
e şip eri
o dic,la
terme n es tabilitep otrivitc i
c lur i
lo re lect
ora l
es p eci
f icef iecăre iţ ăris au ,îna n umi tec azuri
,
îna inted et erme n.Or igineai sto ricăapa r
lame ntulu iser egăse şte în practica social-p oli
tică
foa rtev eched eaa d un ame mbr iiun eicomu ni
tăţipe n t
r uad el i
b eraî nl eg ăt
u r
ăc u„ treb uri
le
pu bl ice”;c ut imp ul,obs e rvându-s ec ăp artic
ipa r
ead i
r ectăe s t
eg re oaie( un eorii mpos i
bilă
fizic ),at ri
umf a ti de ead ele g ăriid epu t
ere sau împuternicirii unor persoane demne de
înc red ereş ic ompe t
e nte.Pa rla me ntulp oatef ic ons tit
u itd intr-os ingu răi nst
a nţăs aud o uă
(uni c ame ra ls aub ica me r al)
,î na c estc adrua cţ i
onâ ndd ef ap tr ap orturile( r
e l
a ţ
iile)d i
ntre
re pre zenta nţi
ipo po ruluiş ig uv e r
na nţ
i,forţelea f
latel ag uv e
rna rec o nfru ntându-se cu cele din
op oz iţie,în tr
-or ep reze ntarer e zul tatăd i
na lege r
i.Ac este ada ue xpr esieo p ţ
iunilorc etăţen i
lor
cud reptdev ot,g uv erna nţiip rimi ndp uter
ed inp a rt
e ag uver naţilor,c areo p teazăl ib er
,î n
v ir
tu teac on ş
tiinţei,c o n ving erilorş iin t
ereselorl or
,d ele gându -şir ep r
e zen t
anţiînp arla me nt
,
for ulc a red ezb ateş ia d optăî nmodpu blicleg i
le.
Pa rlame nta ris
mu le ste og l
in da a numi torp r
act i
c id emo c rat
ic e,i arb icame ralismu lş i
unicameralismul constitui eş ie xp resialu pt
eipe n t
rue chi l
ibrare ap ut er
ilo r
,apr eoc upăriid ea
se evita abuzul de putere. S-a observat de-al ung ultimp ulu i
,dup ăc â t
ev as ecoled ee x perienţă
(bic ame ralismu lş i-af ă cuta pa r i
ţiaî ns eco l
ula lXI II-lea,î nAn g l
ia),c ăî np r
oc esulde zbaterii
şia dop t
ă r
iil eg i
lor ,e x i
ste nţaune ias auad ouăc ame r
el egislativee steî nsoţităd ea nu mite
av an tajeş ide zava ntajep ro por ţion ald ifer
ite.As tfe l
,b icame ra l
ismu lo f
e r
ă,p ed eop art
e,
posibilitatea de se supune unui dubu examen proiectele de legi ş id eas ea s i
gurau nc adr uma i
largc on frun tărilord ei de i
,da rped ea lt
ăp a r
tes ea j
u ng ela„ d i
latarea ”t impu luid eliberării
,
ritmule labo r
ă ri
il eg i
lo rfiin dî nc etinit.
Con tr
ib uindl ae c hilibrulf orţe lor,alp uteri
lor,l ae laborare ad el e gic alit
a t
ivmai bune,
bi came ralismulai nt rats u bung hiuld ein ci
nd enţăa lc ritici
ip o lit
ic ienilorş ijuriştil
o rp entru
ne aju ns urilere zu l
ta t
ed ins ime tri
aa tribuţi
il
o rşip u terilorc elo rd ou ăc a me re.Ex istăî nsăş i
parlamente bicamerale asimetrice, una dintre camere av â nda tr
ib uţiir estr
ân seî nr ap ortc u
ce ala l
tă .Li mb aju lpol iticu tilize ază un eoric once pteled ec ame r
ăi nfe r
ioarăş ic ame ră
supe rioară ,c hiarî nc a zu le ga lit
ă ţiid ea tr
ibuţii.Înu n eleţ ări,u n ad i
n tr
ec ame reac ăpă t
at
as cen de nţăf a ţăd ec e al
a ltăî np rivinţapr erog at
ive lorl e gis
la ti
v e,a s i
me t
riai mp l
icândf ie
ine ga lit
ă ţ
ic an ti
ta t
iv e,f i
ec ali
ta tiveî ntrec el
edou ăcomp on entep arl
a me n ta
r e.Cu mî n săp entru
me nţin ereas t
a bilităţi
is isteme lorpo l
iti
cee st
ene voi ed ee ch ili
b ru,d ec ump ănăaf o rţ
elor
componente, a ce s
te at inds p reme nţiner
e as t
ab il
it
ă ţiip rina ut oreg lări,s ociet
a t
e aî ng enere
fiind un sistem deschis.
Aş ac umd emoc ra ţi
anuc o ns tituieuns istem„ pe rfect”, nicip arla me ntul–e ma naţieas aşi
ins t
r ume nta lv ieţiid emo cratic e–nu poate fi perfect, fiin de xami na tcriticpe ntrud eficienţele
sa l
e .Nup u ţi
nea na li
z es p ecific e,a dese or
is t
udiid ec az,s emn ale ază,î ntr-oţ ar
ăs aua l
ta,s laba
pr eg ătireap a rlame nt arilor,„ a ma torismu l”.Înc ep r
iv eştef uncţio nalitat
eai nstit
u ţ
ie i
,s -a
ob se rva tc ăun e orid ez ba teri
led ef ondn uaul ocî nş e dinţep len are( cared evinf orma le),c iîn
co mi siid el uc ru;n ud ep u ţi
n eor i,de cizi
ie senţi
ales ei auî nr eun iun ia l
el ideril
o rp oli
tici.
Al ăturidec âştigur il
ei st
o r i
cee videntea ler epre zentăr i
i,re puta ţ
ig â nditoriauc on semnat
fa ptulc ăun eorip arlame ntuls -a transformat într-unc ad rud ed e zba t
eris teril
e,„ dei n t
r i
găş i
co rup ţie,u nd er espo n sab il
itate anu-ş ig ăseşt
el oc ul
”.Ev identc ăs -a uf ăcu tmul tep rog resep e
ca leae limi năriiu nora seme ne ade f
icienţe,d arc on tinu ăs ăs er esimt ăme tod ec u ma rf i
ob stru cţiaa ctivităţiil egislativ e,p ro vocareas ub ie
c tivăd ec rizeg u vern ame ntale,f olosirea
ab uz ivăai mun ităţiişip riv il
e giilorp arla
me ntare.
Înc iuda de f
ic i
e nţelo rs a le,p ar
lame ntulpo atea s i
g uraf unc ţi
on alitat
eap lu r
alismu lui
po litic,r ep r
ez en taread ive rselo ri nteresed etermi nândde zbater ip en t
rus oluţi
ic â tma ib une,

75
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

i
mpr
imândcar
act
erpubl
icv i
eţi
ides
tatş
ipe
rmi
ţândr
eal
iz
are
aîn
tr-o f
ormăs
aua
ltaa
c
ont
rol
ulu
idec
ătr
esoc
iet
ate
.

NOTE

1. Alexis de Tocqueville, Despr ed e

moc r
aţieînAme rica,v ol
.I ,Ed it
uraHu ma ni
tas,Bu cureşti
,
1992, p. 70.
2. Robert Dahl, A Preface to Democratic Theory, Chicago, 1956, p. 3.
3. Samuel P. Huntington, The Third Wave: Democratization in the Late Twentieth Century,
University of Oklahoma Press, Norman and London, 1998.
4. C. Wright Mills, Imag inaţiaso c i
ologi
că,Editu
r aPol i
ti
c ă,Bu cu reşti
,1975,p. 271- 272.
5. P. P. Negulescu, Partidele politice,Edi
turaGar amo nd,Bu cureşti
, 1994,p.
2 66.
6. Ralf Dahrendrof, Conflictul social modern. Ese ude sprep ol
itical i
bert
ăţi
i, Humanitas, Editura
Un iv er
sit
ăţii„Al .I.Cu za”, CEUPr es
s,Bu c
ureş ti,1996, p .81-82.
7. Gabriel A. Almond, Sidney Verba, Cul turac ivică.At itudin ipo l
it
ic
eş ide mocraţi
eî nc inci
na ţi
u ni
,CEUPr ess,Ed it
u raDuSt yl
e,Bucureşti, 1996, p. 208.

76
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

CAPITOLUL 6
ACŢI
UNEAPOLI
TICĂ
6.
1.Fo
rme
leş
iage
nţi
iac
ţiuni
ipo
lit
ice

Ac ţiuneap o li
tic ăp oatefip rivitădi nma imul tep erspe c
tive :
1)c aa cti
v i
tatedeo r
g anizareş ic on duc ered e sfăşuratăd ei nstituţ i
ilep olit
ice–stat, partide
deg uvernă mâ nt ;
2)c aa cti
vit
a teapa rt
ide l
ora fla teîno poziţie, ag rupurilord ei ntere sş idep res i
u ne;
3)c aa cti
vit
a tepol it
icăai nd iv idulu i
, ac et
ă ţea n ului.
Înpr i
vinţai nd ividu l
u ivom o perad i
s t
inc ţ
iadi ntr
eomulp oliti
cş ic et
ăţe anuld er â n dc are
încea rcă,p ri
nd i
f erit
emo dali
tă ţi,săi nflue nţ
e zev iaţ
ap oliti
căas o cie t
ă ţi
i.
Înl iterat
u rap olitologicăs epo a r
tădi scuţi iî nl egă t
u r
ăc ur a p ortuld intrep ar
ticip areş i
acţiun eapo l
it
ic ă.Un iipo lit
olog ic onsid erăc ăî nc onc eptuld ep a rt
ic iparetre bu i
ei ncluse doar
acţiun ilec arer e s
p ec tăr egulile ,nor me l
er e gimu l
uip olit
icd emo c r
atic.Pa r
ticipare aa rf io
activita t
el egale xe rcitatăîndi re cţias istemul uip o lit
icd acăe aî ns ea mn ă„ al uap a r
te ”l aj ocu l
po l
itica ş acum af o ste linsti
tuţ iona lizat.L.Mi l brathe laboreaz ăop irami dăaa ng ajame ntulu i
po l
itic,d inc aree xc lud eor icec omp ortame n tc ev izeazăr up ere af u nc
ţio năriin orma l
ea
proc esu luide mo cratic.Pa rti
c ipa reas ec orelea z ăc ud emo c r
a ţ
ia ,a ce astad inu rmăn up oate
existaf ărăintere s
u lp entruv ia ţap olit
icăş if ărăp art
icipareal ag estion areat r
e bur i
lorpu b l
ice .
ÎncăLa ma rti
n ea răta s
ec ă„ de moc raţiae step arti
cipareac ud re pte gal,c ut it
lue ga l
,l a
1
delibe rarealeg iişil ag u vernare aune in aţiun i
” .Pa rt
icipareae stea tributulle giti
mi tăţiid e r
iva t
dina c eaî nvestireai n dividului,d ec ătrel egileun eiţări,cuoa nu mi tăc omp et
e nţăp o l
it i
c ă,în
sens ule x er
cit
ă riiunu ic ontr
ola supr aa utorităţi
ip olit
ice.
Al ţip ol
it
o log ie xtindn oţiu ne ad ep articipar eş ilafo r
medea ctiv i
tatep o l
iticăn eco n forme
idealul uide mo c ratic,a dicăte ror ism,a sasinatepo liti
ce,t ulburăr ia lev i
eţi
ip olit
ices auo rice
altemod ali
tăţidev io lenţăc i
v i
l ăpr inc a r
ec e tăţe niitinds ăi nfluen ţe zef act
o ri
ip u ter
iip olit
ice .
Sev o rbe ş
tedeopa rti
c i
pa r
edi struc ti
v ăs auopa rt
iciparep rinr e fu z.Eia r gume nteaz ăc ăa u
apă rutno iactorip o lit
icic epr opuna lt
eob iectiv eş ifolosescn o ip ra cticipen t
rur e alizare alo r ,
ma nif estândlip săder espectf a ţădeme t
o delet r ad i
ţionale.S.Ba rne sş iM.Ka asec on struiesc
2
un repertoriu politic definit ca„ sumat uturo rc a p acit
ăţilorp olit
ic ea c hizi
ţiona ted ei ndi v i
d ” ,
cupr inz ândtota l
itate aa cţi
u ni
lo rpo li
ticed eo r
ic en atură.
Uni ip olitolog ii n cl
u dî nno ţiune ad epa r ticiparen un uma ia c ţ
iuneav erit
ab i
lă ,c iş i
atit
ud in eapo litică,n ivelulinf orma ţ
ieip olit
iceş ii nteresulp entrup oli
ti
c ă.De oseb i
m ma i
mul tec oncepţiip riv i
n da cţiune ap ol i
tică,p ar t
iciparea.Co nce p ţ
iae li
tistăî ş ima n i
festă
neînc re dereaî nv a liditat
e ajude că ţi
ic e t
ăţen i
lora sup rai nt
e r
e suluic o l
ecti
v ,c ee ac ed u cel a
excluderea lor din via ţap olitică .G.Mo scat ra t
e azăc etăţeanulc apeunc ons uma to rp olit
ic
pasiv ,i ncapabils ăp art
icipel av iaţapo l
iti
c ă.W.Li ppma nco nsid erăc ăj ude catai ndiv i
d u luis -
ar caracteriza printr-o „ sl
ăbi ciune ”n at
u r
a lăc are-lî mp iedicăs ăs esizezec omp le xitatea
ob i
e ctive l
orpo lit
ice .Îna cea stăs it
u aţie
,g ri
jap entr
upr obleme lep o l
iti
cet re bu i
el ă sa tăp e
seamac e l
orca rea ut impş iapt itud inine cesare.
Con cepţi
ade mo c r
a t
icăap a rt
icipă ri
ioc ons iderăof ormăd ea ctivit
ateş id eî mpl inirea
po si
b ilit
ă ţ
il
orf iinţe iuma ne.Fă răp articipare,o mu la du l
tn -ar fi nici liber, nici fericit, chiar
3
dac ăf ormaa ctu alăac o muni tă ţ
iia rc o r
es punded orinţelors a le .Te oreticieniiî ns crişiî n
direcţiad emoc ra t
icăc on si
der ăpa rticipareac af iindde zir
ab i
lăa tâts u ba spectc antitativ (cât
ma imu lţic etăţen ipa rt
icipanţ i),c â tş is u ba spe ctc alit
ativ( div ersifi
ca reamo d urilo rd e
interv enţieînv iaţapo liti
că )
.
Ac ţ
iuneapo lit
ic ăe steoa c ţiun ev olunta ră,r e uşit
ăs aun u ,org an iza t
ăs aun u ,e pi
s odi căs au
cont i
n uă , utilizân d mi j
loac el eg i
time s au n e l
eg i
time ,v iz ân d i nfluen ţareas e lecţi
e i
cond uc ăto r
il
orpo litici,lan ive lna ţi
ona ls aul o c al,ap r
oc esuluid el ua read ec i
ziilorp olit
ice ,
4
prec umş ia a d mi nistrări
it re bu ril
o rp oli
tice.Di n t
ref orme lea cţiuniip o li
ticea mi ntim:
participarea la c amp aniilee l
e cto rale,v otul,a de ziune alao riceo rga niza ţ
iep olitică,u rmă rind

77
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

ob ţine reauno rde cizi

if a vo r abileunu ig rups auî n t
reg i
is oc i
etăţi,a cţ
iu n id ivers eînf avoarea
par tide lorpol it i
c e,ap arten enţ al aunpa rti
dş ia c t
i vit
ateaî nc a druls ău,c on tactarea oamenilor
po litici,d emon str
a ţ
ii,ma nif e staţ
ii,mi tingur i
,e x pr imă ripu blicea leo p i
n iei,a p eluri
,c amp ani
i
dema să,pe tiţ
i ona rea,tul bu r ări,as asina tepo litic e .Seo bs ervăte ndinţad eaf olo sist
ra da,unul
dinl ocurileun d es ed e sfă ş oarăr itua l
u lp oliti c .Ma jo ri
tateaa cţi
un ilorpo lit
icep re supune
par ticip a
re aunu inumă rma r edeoa me ni,aun o rg rupu r
is oc i
ales tructur atep ed ife
rit
ec r
it
e r
ii
.
Do a rî nc â tevad i
ntrea c estea cţiunip oliti
c e,in d ividuls ema n i
fe st
ăi zo lat( v o tul,petiţi
onarea
privind problemele personale).
Prinv ot,i ndiv i
d ule steî nz estratc uoc omp e tenţăpo li
tică,d ecic uu np rin cipiuleg it
imd e
des emn a
re ,dea l
e gereaa ut orităţilorpo lit
ice .An alizamo duluiî nc arei nd ividulf olos
e ş
te
ace stc ana le le ctoraldet ra duc ereaune io pţiun ip olit
ic e,d epa r
ticipa ree vide nţ
iazăc âteva
fen ome ne .Ex i stău nc on tra stî ntrep rop orţi
aî na ltăac etăţenilor„ nu ma iv o tan ţ
i”ş ip roporţ
ia
scă zu tăac etă ţenilorp re oc upa ţiş ii nfo rma ţid i np unc td ev e derep o litic.Ce tăţeni
i„ numai
vot anţ i”v ăde s c,î n un elec azuri,pu ţ
ină pr eo c upare pe ntrur ezultatull up teip oliti
ce,o
cuno a şte
rer ud i
me ntarăad iv erselora lternativ eş ia bse nţad orin ţ
eid eal uap artea cti
văl a
lup tapo lit
icădi ntrep artide .Ce t
ăţe niip reo cupa ţ iş iinfor ma ţ
is un ta c
t i
v ip o li
tic,iaua t
itudi
ni
înd iferitepr o b lemepol itic e .Una ltf enome ne s tec ela la bsen t
e i
smu luie l
e ctoral.De şivo t
ul
un ive rsale steu nd r
e ptp oliti cp ent ruac ă ruiins ti tu ţ
ion al
iza r
ea ua cţi
on a td e -a lungul timpului
gene raţiid ed e moc raţi,s eo bse r
v ăî nz ilelen o a s treoc reştere a absenteismului electoral. Se
imp uneî nsăo p erareau n e id isti
n cţiiîn trea bse nt e ismu lp asivş ia bsente ismu la cti
v,id eologi
c.
Înc e lema imu ltec a zuri,a cestf e nome ne x pr imăl ipsad ei nteresp e ntr up o l
iti
că,p en t
ru
dato r i
ae l
e ctor ală,fiinduna bs enteis mp as i
v.Su n tsit
u aţiiînc area bsen teis mu le l
ecto r
ale s
te
una c tpo liti
ca seme n iv otu lui ,fiindr ezultatu lh o tărâriiun uip artidd eab o icotaa lege r
il
e,iar
ma r e ama jorita teame mb r ilo rş is imp ati
z anţilorr espe ctămă suras t
a bilităd ep art
id .Pen t
ru
uneleg rup urip oliti
c ea bse nt e i
smu ls emni fi
c ăone garet otalăas is
temu lu is o cial,are gimu l
ui
politic.
Fe nome nuln e parti
c ipă r iilav otş ilav i
a ţapo l
iti
c ăî ng ene rale stei n te rpretatînmo d ur
i
dife ritedepo li t
olog i.Une or ine p articipa real aa c ţ
iun il
ep olit
ice s-ar datora diferitelor medii
soc ia l
e ,o t e n siun e,o a mb iv al
e nţă,î ns ensulc ă ,p ed eo p arte,a ces tae s t
eî nţelesc a
rep re zentândi n teresulg e ne r ala lc omu n ei,alo ra ş ului,alţ ări
i,ia rp ed ea ltăp arte,cac evac e
5
treb uiea cop eri t„c uno roi”. Aceste c on otaţ
iic o ntradictoriia l
ep olit
ic ulu iv ăzu tcândno bil
,
cândd eri
z oriu,c ândn e ces a r,c ândi n util
,c â ndb en e
f i
c,c â nds u specta re x plicaf l
u ctuaţ
ii
le
comportamentului politic al unor indivizi6.
Uni ipo litol ogic on side r ăc ăa rel o cu nc on fl ictîntref iinţap olit
icăai nd iv iduluişid at
oria
deaf if ii
n ţăpo litică.Ang aj areapol iticăa rde cur g ed ins entime n t
ulo bliga ţieid eap art
ici
pa,
dins imţ ule fic acităţi
ipol it
ic e,di nî nc redereaî np osibilit
ă ţ
ileo ferit
ed es iste mu lp ol
it
icp e
n t
ru
participare. Interi o r
iza r
e as e ntime ntu lu i
,ac red i n ţeiînl e git
imi t
a t
e ap artic i
p ării,precu mş iîn
prop riac ompe tenţăp oliti
c ăî lde te rmi năp ec e tă ţe ans ăş i-o exercite, implicându-s eî nv ia
ţa
po litică.
În cazul în care individul nu-ş iv ac on şt
ie nt iz aa cests imţa ld ator i
e icivice, va manifesta
ind ifere nti
s mp olitic.Al ţiie xpl i
c ăl i
ps ad ei n te resp entrup olit
icp rina su ma read ec ăt
re
ind iv i
z iar olur ilorş istatu su rilorl ors o ciale,p rinc on ş
tien t
izareas ituaţieil o rd ee xcl
u şisocial
.
Al ţip oli
tolo gic onsid erăc ăc eama imare parte a indivizilor ar fi în raport cu politicul într-o
sit
ua ţied ee x t
e r
ior i
tate,d ea cee aşin a t
u răc uc e lec unosc uteînr a portc uu n e l
ea cti
vit
ă ţidetip
cultur a ls a us imb olic.As tfel,p a rt
icip areap olit
icăe st
ea similatău n uis pecta colc u
reprezentaţ ii,pu neriî ns ce nă ,c ere mo nii,co ntemp lări
.L.Mi lbrathc on side răc ăs cenap ol
iti
că
op uneg ladia to rii
,s in guriiv e r
itabilip rotag on iş tia il upteip o li
tice,c elo rc a rea plaudăî n
tri
bu ne ,comun icânda ve r
tis me nteş iînc urajăr iş i,înun elemome nte,v o tân dpentru a decide
7
cineac â
ş t
iga t.
Pro cesuld el ua re a de cizi
ilo rpo atef ii nfluen ţ
a tp rina rti
cu lare as aus t
ru ctur
area
inter ese l
or,a di căp rina c e ld eme rsp rinc a rei ndiv i
ziis aug r
u p urileî şif ormu l
ează
8
rev end ică r
ileş il etrans mi td eţi
nă torilo rp uterii . Or icede c i
ziepo li
ticăp re su pu nea va nt
ajeşi
incon ve nientep entrua numi ţiind iviz iş ig rupu r is ociale.Ce r
inţelea c esto rat reb ui
es ăf i
eî n
aten ţiao rg ane lord ed eciz ie.Î nc azulî nc area nu mi teg rup urin ug ăses cc ă id esch i
sep rincare

78
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

să -şiex primei nterese l

eş itreb ui nţele,a ceste av orr ă mâ nepr ob abiln esati
sfă cute,g en erând
ne mul ţ
umi ri.St ruc turare ain teres el
o rs er ea l
iz eazăf iepr ina u t
ore prezentare,i ndivid ulfiind
art i
culatoru lpr opr i
ilori n t
ere se,f iepr i
ni nte rme diulg r
up uril
ord ei nteres,a d ic
ăa lacelor
grup urid ei ndi v i
ziu niţ
ip r
inpr eo cupă risa ui ntere s
ec omu neş ic ares untrelativc on ştienţ
id e
ex istenţal egă turilord intree i.Gr upuriled ei nt
er espotf ia nomi c e,insti
tuţ i
o nali
z ateş ic u
ca racterdea soc iaţie.Gr upur i
lea nomi ces unta celeac aren ur esp ect
ăr eg ulileş imo de lele
ex istenteî ns o cietate.El es ec aracterize az ăp ri
nc aracter
uli ntermitenta ls tructurării
int er
ese l
or ,pr ina bse nţau ne ipr o ced urio rga nizatec a res ăp ermi t
ăs t
abili
reami j
loa celord e
structurare, prin discontinuitatea str ucturiii nterne.Gr u puri
led ei nteresi nstit
uţio nali
z ate
(pa rti
de l
e ,bi serica )o cu păî ns oc iet
a t
epoz iţiip u ter
n ice,d atori
tăf o r
ţeip ec a rele-oa sigu ră
ca drulo r
g aniz at.El ep o tstru ctu rapr op rii
lei nterese,da rp otre prezentaş ii n t
erese lea ltor
grupuria les o cie t
ă ţ
ii.Gr upu r
iled ei nteresc uc a r
a ct
e rdea sociaţie( si
ndicate ,o rganiza ţ
iia le
oa me nilord ea fac eri),a uc apa c i
tatead eao bţines p ri
jinulme mb r
ilorl orî np roc esuld e
str uct
ura reai n tere selor.El epotl i
mi tain fl
ue n ţag rupu ri
lord ei nteresinsti
tuţio nali
z ate.Un ele
grup urid ei nter ess un ta politi
c e,nus eî nsc rius tructuralî ns is
temu lpo l
iti
c ,d eşie x erci
tăo
inf l
u enţăa ctivăa supr aa cestuia.Su ntş is it
ua ţiiînc a reg rupu r
iled ei nteress et ransfo rmăî n
grupuri de presiune.
Grupurile anomice ,n er
e uşinds ăo b ţ
inăor epr ez
e ntares ufi
cient ăai nter
e selorîns ist
emu l
po l
it
ic,v orr ec u r
g el av iolenţ ă,l ar evolteş ic hi arlaa s as
in at
ep o li
tice.Seî ntâ mp lăc aş ia lte
grup urid ei nte ress ăr e curg ăl aa cestef o r
mea lev i
o lenţei.To tuşi,p ol
itolog iidisting între
vio lenţ
as po nta năag rup uri
lo ra nomi ced ei n ter
e sşiv iolenţ
aş ima n i
festaţ
iilep r
inc area lte
grup uriî nce arcăs ă-şii mpu năi n teresele.Vi olenţae s tema ipu ţ
inf o l
osităa tun cicâ nde xistă
alt ec ă
idea rti
c ulareş it r
ans mi tereai nteres elor,a ccesibiletutu rorg rupurilor .Al t
ec ăid e
ac cess u nt:c o ntac t
a reao ame ni lorp ol
itici,ma ia l
esdec ă
trep e r
s oanec un o scutea cest
o ra;
rep rezenta r
e ai n t
er eselord ec ătreunme mb rua lg rupului,c aree steî nt
r-un organ de decizie
sa ud ec ă t
reu n om pol i
tic,c are nu face parte din grup, reprezentarea intereselor prin
int er
me di ulpa rtide l
o rp oliti
c e,c ag rupu riin sti
t uţ
io nal
iz at
e ;reprezen tar
eai nteres el
orî nc orp ul
leg isl
ativ, î
nc omi s i
ilel eg i
sl
a ti
v e ,îna dmi n i
s t
ra ţ
ieş ica binetelemi nisteri
ale.
Fu ncţiona re as truc turăriiint eres el
o rpo atef id e schisăs aul atent
ă,s pe cificăs a uv a gă,
ge neralăs aup a r
ticu l
a ră,i nstrume ntalăs a ue xp re
siv ă.Ac est
ec ara
cteristicis er eferăl a
mod ali
tă ţ
iledee x presie ,las tilur i
led ef or ma reac ererilord ec ătreg rup uriled ei nter
e se.
St ructurad es ch isăai ntereselore steor e clama ţi
es auor ev endicare.St r
u ct
u ral atentăi afor ma
ind icat
or il
o rdec omp or tame nt,c arep o tfic aptaţid es i
stemu lp oliti
c.De claraţii
led eo rd i
n
ge neral,c a:„ es t
en eces ar
ăos chimba re”,„ po l
iticaec oruptă”, sunt deschise, dar nu dau
ind icaţ
iie xa ctec ar es ăp ermi tăl ua r
e au nord ec i
ziideo rdinp olit
ic.El eind i
căi n sati
sfa cţi
i,d ar
numi j
loa ced ec o rectared ez ir
a b il
e.De sface rea,g raduld es peci
f i
citatear ev end icări
lo rareo
ma reimp or t
a nţă .Re v endi cări
les unte xp ri
ma teî nt er
me nidec lasăs aud eg rups ocial.Ce rerile
pa rti
cula res unte xpr i
ma tes ubf ormăi ndi vid uală,f ami li
ală.St ructurareai n strume ntalăs e
pr ezint
ăs ubf or mau ne in egoc ie ri
,a lec ăreic onse ci
nţ es unte viden t
ep en t
ruc eled o uăp ă rţ
i.
Structur areae xp resivăi af or maune is impl ee xpre si
id eg ra
tit
u dine,d ef uri
e,d ed ece pţie,d e
spe ranţă.St iluls tru cturăriiinte reselora r
eoi mpor tanţăd e osebi
tăp entr
ue fic acitat
eaa cţi
u nii
grup urilor.Da căs epr odu ceot raduc eree xa ctăan e cesităţ
ilorî nr evendică riş ia cesteas e
co mun ic ăî ntr-oma nierăc lară,e l
itelep oliticede cidentel ev ore xamin aş iv orc ăutas ă
răs pundăe ficac es olicităril
org rupul u i
.Uns tilobs curş iindisti
nc td estructura r
eai nte r
e s
e l
o r
îng reune azăe xa mi n arear ev endi cări
lorg rupu l
u iş if ormu lareau norr ăspu nsu rif avor abile
ac estui
a .Sp ree xe mp lu,î nc azulv iolen ţ
e ig rup uril
o ra n omice,f actoril
o rd ec idenţil ee ste,
un eor
i,d estuld eg re us ăi dentific ee l
eme ntelec aresta ulab a zav i
o lenţ
ei.Su n ts i
tuaţiiînc a re
au torit
ăţilorl ee steg r
e us ăd istingăd acăs ec onfrun tăc uoa cţiun ed etipi n strume ntals au
ex presiv.Al eg ereamoda li
tăţiic on creted ear eac ţi
on ae sted ifi
cild er eali
za tş ida căs ef ac e
făr ăînţelepc iun e,po ated ucel al egiti
ma r
e apu teriipo lit
icel an ivelulc onşti
in ţeice lor ce au
ini ţ
iatac ţ
iun ear espe ct
iv ă.
Struc turad ea ccespo ated e ven iunob staco lînc alear ecepţion ăr
iie f
ica ceai nte r
e s
e lor
grup urilor.Î nc az ulu n uis istem pol it
icdo mi natdeu npa r
tidu n i
ce xi
stăos ingurăc aled e
ac cesle gitimă .Î na ceast ăsituaţiee stef oarted if
ic i
lp en t
rug rupur is ăajung ăl aos truc t
ur are
ad ecv a
tăai n teres el
o r. Ce r
e riles e mo de leaz ă pr ini nter
me diulg rup uluid o min ant,

79
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

deformându-s e.Cond ucă toriipo lit

icin ur eu şe scs ăc unoa s
căt r
e buinţeleş ir ev endică r i
le
specifice ale grupurilor i mpor tanted i
ns oc i
e t
at e.St ilulstruc tur
ă riii nte
rese l
orpo a tec ontri bui
fie la modelarea, la reducerea conflictelor între grupuri, fie la intensificarea acestora.
Că il
edea cc esî ns truc turareai nt ereselors u ntd epen d ented es tructuriled ec omu n ic are
pol itică,dec ulturăp olit
ic ăş id ere partiza r
e are s urselorîns ocietate .Pemă su raa mp li
ficări işi
div e r
s if
ică r
iimi jl
o ac elord ec omuni c areî nma săc r
eştep otenţ i
a l
u llo rd eaf iu ti
liz
a t
eî n
stru ctu r
are ai ntere selor.Cu l
tu rapo lit
ic ăe steunf ac t
ori mp o rt
ant în structurarea intereselor. În
mă su raînc a rec u l
tur apo liticăa dmi ter elaţi
ilede s chis
eî n tr
eg r up u ri
led ei nteresş ime mb ri
i
elite ip oliti
c ed ecid e nt
e ,c ă il
edes t
ru cturareai ntereselors untmo delateî ns e ns ulf olos iri
i
tutu rormoda lităţ
ilorl eg it
imedea cţi
u ne .De z bin areaş io stil
itat
e ae xist
en t
eî nc u lturap o l
it ică
îşiv orpun ea mpr en taş ia s uprac ăilo rd ea c cesî npr oc esuld es tr
u ct
u rareai n t
erese lo r
.
At itudi neaf a ţăd ev iolen ţ
ăc ondi ţione az ămă sur aî nc arer evo l
teleş ima nifestaţiilev ord ev eni
of ormăc ons ta ntăs a ua c cid enta l
ăac o mpor tame nt ul
u ip oliti
c.Der eparti
z arear e surselorî n
soc ieta t
ed epin deg ra duld ea dopt areat eh nicilor„ e xtremis te”,d es tructurareai nter esel
o rş ia
ob ie ctivelore xtremi s t
ea l
ep oliti
cii.Înţ ăril
eî nc a ree xist
ăoma red iscrepan ţăîn trebo g aţ işi
să r
a ci,s ă raciis u ntma ip uţinî nc linaţis ăe st
i me z er i
s c
ulş ic o stu lviolen ţ
e ia tun cicâ n do
folo se scc amo da l
itated es atisfa cerear eve ndică rilor.
Ana lizaa c ţ
iuni lorp ol it
ic es coa t
eî ne vide nţ ăe xist
e nţaun o rd e osebiriînc eeac epr ive ş t
e
co stu ril
eî ne ne rgieş it i
mpa ledi feri
te lorf ormea lea cestora c
ţiu ni.Sed ist
in ga stfela ctivi tăţ
i
po litice„ uşo ar e”,c av ot u l
,ş i„ d i
ficile” ,c ap a r
ticipareal ac a mp anii
lee lector ale.Cuc â
t
inte ns i
tateaa ng aja me ntu lui,as olici
tă ril
o rp ec a r
el epr esu puneoa cţi
un ep oliticăe stema i
ma re,c ua t
â tl aa ce astap a rticipăma ipu ţinepe rso ane.Ac ţiunil
e„ d ifi
cile”t i
n ds ăf iep ără s it
e
dec eima imul ţi.Sec onst atăş if aptulc ăpu ţinii n divizip ractic
ăma imu ltea ctivităţip oli
t ic e
.
Exi s t
ăt otu şiş iu n„ c umu l”a la c ţ
iun i
lo rpo lit
ice . Sp reexe mp lu, ind ividul,ca rees teme mb rua l
un uipa rtidpo liti
c ,v apa rticipal ac amp aniil
ee lecto ral
eş iv av o ta;i ndividu lc arep art
icipăl a
mi tin gurie steme mbr ua lu nu ig rupdei n teresş i
,î na ceastăc a
li t
a te poate stabili contacte cu
oa me nipo l
iticid ec iden ţ
iş i,înmods ig ur, vav o ta. Practicare aun e ia cţi
unip o l
iti
c en uimp l ic ă
,
în mod automat, antrenarea individului într-oa ltăa c t
ivitatep olitică;d ea c eeanuî nor ice
situa ţieser e alize azăa ceas tăc ore l
a ţ
ieaa c ţ
iu nilor.
Înp olitolo giac on t
e mpo ranăs ef a ced i
sti ncţieî ntrep art
ic ipa reac on venţio na l
ăş ic ea
ne co nv enţion a lă,d ef ap tî n trea c ţ
iun e apol itic ăl e gi
timă ,c on fo rmăv a l
o ri
lorş in orme lor
mod eluluid emoc ra tş ia c ţi
une apol itic ăi l
e gitimă ,c aracte ri
zatăa s tf
eld ato ri
tăa tit
u di
ni id e
ne ga reac onv enţiilor, ar eg i
mul uipo liticd emoc ratic.
Intens i
fic areaa c ţ
iun ilorn econ ve nţiona les -ap rodu sî nd ec en iula lşa pteleaa ls ecolu lui
no stru .In iţ
iato riia ce st
o ra c ţi
uni–t iner i
,f eme i ,mi no ri
tăţin aţiona les au rasiale –au atribuit
ca rac terp oliticu norf eno me nea lev ieţiisoc iale ,in cl
uz ân du-l
eî na nsambl ulr ev endicăr ilor
9
politice. S-apr odusoe xp a nsiun eap ol it
icu l
uiî ns oc i
alş ic otidian ,înp rivinţap r actici
lor . S-
aupr od usa t
â tun elemo de le ,c a„ socie t
a t
e aa l
te rn ati
v ă”,câ tşire ame najareav ieţiic otidi
e neî n
cadrul comunelor. S-ar e cu rsl apr acticic eoc o lescc a
na l
e leo biş nui t
ea lee xp r
es ieiş iacţiu n i
i
po litice.Sc rier eas lo ganu ri
lo rpez idur ir eflec tăs c ur
tcircu it
are ar eţ
elelori nstitu ţ
ion alea l
e
expre sieip o litice( partide ,pa rlame nt).O s eried ea cţi
uni–grevele chiriilor, impozitelor,
bo ic oturile,b lo care ac ăilo rf erateş iş os elelor–s e mnificăr e f
uz u lme dieri
id ec ă t
rep oli
ti cul
inst it
u ţi
on aliza t,p re cumş it entaţiaf olosiriia c ţi
un iidi recteî ns ati
sfacere ar ev en dic
ă rilo r
.
Or g ani zareama nife st
a ţ
iilo ri nt erzis
eş iag re ve lor„ sălb ati
ce ”( n ea
n unţateş in eaviza t e)
,
folo sireav iole nţeia supr abunur ilorş ipe rsoan e lor( atentatulc ub omb e,a sa si
n atu l
,r ăpir ea)
suntoe xp r
e sieac onte stăriic adr uluil ega lînc aret rebu i
es ăsep ro ducăoa cţi
un epo lit
ică .Î n
mul tec az uri,f ron ti
e raî ntreune lea cţiunipo li
ti cei legaleş id elin cv enţ
ăe sted estu ld elab ilă
.
Un eled inn oi lep racticip o lit
icebe n eficiază,pea locuri,d eoa numi t
ăa tenţied inp ar tea
po pul a ţ
ieid a torităc a l
ităţiis o cialeai niţiatoril
o rl o r,capa bilăs ăl ep rezi
n tec af iindp oli
t ic e
,
da to r
ităc arac terulu ilors p ec t
ac ulos,d ef rond ă ,d atorit
ăf un c
ţie ilo rc onstân dî nc oncu ra rea
ac t
i vităţi
is tatu luiş ipa rtide l
ord epr odu cereas e nsu ri
lorp olitice.
Ma rg inaliz areas ocialăş ip oliti
căp ec areş i-o impun anumite grupuri, aspectele deviante
în raport cu regulile jocului politic ale comportamentului unora, constituie obstacole în
elab o rareaş ipr opune reau norpr oiectepo lit
icev iab i
le,înc a resă -şie xprime interesele. Aceste
ac ţ
i un isun tc o nside rated ei ni ţi
a t
or i
ilo rc af ii
n dl eg it
ime .

80
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Princ orelareaa ng ajăr

iiş ia cţiuni ip olitices -aup utu td i
nsti
ng ep a t
rus i
t uaţiiî nc adru l
popul aţie i
:
1)a p atiep oli
tică(abs enţaang aj
ă ri
iş ia cţiun i
ip oliti
ce );
2) deta şareapo li
tică( prezenţaa n gajă r
ii,a bs enţaa cţ
iu niipo l
iti
ce);
3)a cţiu neap olit
icăe xp r
e s
ivă( abs en ţaa ng ajării,preze nţaac ţ
iuni
i);
4)a cţiu neap olit
icăin str
ume ntală( prez enţaa ng ajăriiş iacţiuni
ip ol
itice ).
Ra po rt
a t
el ai ntere s
u lpe n t
rup olit
ică ,a c est
es it
u aţi
ie xpr
imă :l ip săto talădei ntere s
(apat i
ep oli
tică);nu p reamul ti nteres( acţ i
u neap oliti
căe xpresi
v ă);u no are carei ntere s
10
(deta ş
a reap oli
tică)ş if oart
emul ti n teres( a cţiuneapo l
iticăinstr
u me n t
ală). Stilul politic
expresiv ce caracteriz e azăa c ţi
un eapo li
ticăn econv e nţ
iona l
ăe stee x p l
oziv,î mp ie dicând ,
une ori,int er
ac ţ
iune araţionalăai niţi
a toril
o ra cţiuniicua utorit
ăţil
ep oli
t i
c e.
„Nupo atee xist
apo l
itic
ăş iac ţi
u nep o lit
i c
ăa coloun dee xist
ăc omp o rt
ame n teo rd on at
eş i
scopuri alese, i are nergiil
es oc ialet ind ,îns ociet
a t
eamod er
n ăsăs epo li
ti
zez e ,a dic ăs ăs e
11
orga nize zepe ntruaf idi r
ec ţ
ion ateî nv ede reaa tin g
e ri
is cop uluipropus”.
Mo biluril
ea cţiuniipo l
iti
c epo tf ic uce rir
e a,e xercitareas auinfl
u en ţareap ute ri
i,înf uncţi e
de interesele unui / unor grupuri sociale sau date de contextul în care se desf ăş oar ăa ce ast
aş i
dee v oluţiav ieţi
ip oli
ticep reconi zatăd ea g enţ i
ip oliti
ci.
Dup ăs copurileşimi jloace leu ti
lizates ep otd ist
ing ema imu let
t ip ur idea c ţi
u nip o li
tice:
1) acţ iun eapo l
iticăr ev ol
u ţiona r
ă ,c areî ş
ip ropun es chimba r
e ap u ter
iip oliti
c es aua
regimu l
u ip ol
iticp rinme todev iolente,b ruşte,ra dicale;a genţ
iic e ima ia c ti
vis un t
,î n
aces tca z,ceic ol
ec ti
vi,cla seles ociale,mi şc ăr
ileş ipa rt
idelepolitice ,difer
i tealte grupuri,
masele.
2)a cţiuneapo li
ticăr eformi stăur mă reştei ntroducer eat reptat
ăas c hi mbărilorc on siderat e
nec es a
re,p entrut ransforma r
e apr og res i
v ăaun uis i
stemp ol
it
icf ăr ăzgud uiris oc i
aleş i
fărăs ă-şipro punăs chimb a real uif und ame ntală;
3) în c azula cţiuniip olit
icec o nse rvatoa re,a c
ea s
tat indes ăme n ţin ăstatus-quo-ul prin
susţine r
e ac on for
mi smul u if a ţ
ă de u ns ist
emd e no rme şii ns tit
uţi
id et ra diţieş i
proc lama rean eî
nc rederi
iî nc aracterulb e nefi
ca ls c himbăril
o rp reconiz ateî no r
d i
ne a
publi căş isocialăba zatăa stfelpei n ega li
t ă
ţ inaturaleş id i
ferenţ
ieris o cia
lec orelative ;
4)a cţiun eap olitic
ăr eacţi
o n ar
ăpr opun es o luţ
iic a reu r
mă rescr es taurareau nors ituaţii
dep ăş i
tei s
toric,da rcon si
d eratema ibu nede c
â tce lep rezent
eş ia pe leazău n eori, în acest
scop, la mijloace violente, chiar teroriste.
Ac ţiun eag r
upu ril
o rsocialeaf os td enu mi tăd reptmi şcaresocială,în ţ
elegân dp rina ceast a
oa cţ i
un ec o l
e c
tivă,d i
fuz ă,puţ ino r
g anizată ,c o ns
tituit
ăp eb azăd es i
mp ati
efa ţăd eoc auză ,
me ni t
ăs ăpr omov e z
eos c
h imba r es aus ăs eo pu năa cesteiap epl a nl oc
al ,n aţ
io na lsa u
internaţion al.Ear eprezintăunf enome nc a racte r
isti
cs ocietăţi
lormo d ern e,înc areu nn umă r
totma ima redei nd i
vizip art
icipăa ctivş icons t
a ntlac o nstrucţi
aşirec on s t
rucţ
ias ocietă ţi
ilor .

6.
2.Pe
rsonal
it
ate
apol
it
icăş
icl
asapol
it
ică

Cel mai important agent politic individual este liderul politic. Personalitatea este
rezultantai nter
sectăr
iidiferi
tel
orc ompon entei ndividua
le:trăsăturidet emperamentş id e
caracter, reflexe,nevoi,inter
ese,a p tit
udi
n i,e xperie
nţăa nt
eri
oa ră.Toates econjugăp ent
rua
oferiindi vidu l
uimo tiv
a ţ
ii
leînfunc ţ iedec area cest
aa cţi
onează.
Or ien tareas prepo l
it
icăaun e ip ersoan ee st
ed et
erminat
ăd ef act
o r
ic eţi
nd eind i
vid
(cond i
ţionă ripsih i
ce,cult
urale
,e du caţ
ionale,f amili
ale,profe
siona le
,şidep ersonal
it
ate),dar
şid efa ctorie xt
er n
i(situ
a ţ
iapoli
tic ăî nca ree voluează,sis
temu lşiregimulp ol
it
ic).Aşac um
s-aobs er vat„ nude vi
io mpo l
iti
cî no ri
ceţa răş iî
nor i
c emome nt,c iînfuncţi
edes i
tuaţ
iaş ide
12
insti
tuţiilec uc areintriînrelaţ
ii
” .Omu lpo lit
icîşiv aajust
aa cţiuneaşiimp l
ici
ta mbi ţ
ii
le
saleînf u ncţiedep osibi
lit
ăţi
leexiste n t
e.
Înv iziun eat e
oreti
căe li
ti
stă,unnu mă rma r
ed ei ndivi
ziî nzestr
aţicuc al
it
ăţin at
u ra
le
deose bitelupt ăpe nt
ruc â
şti
g a
reaunu ist
atutş iunuir oldeexcepţieînv i
aţap ol
it
ică
.

81
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Vi ziun e al iber alăs us ţinec ăî nl up t

apo lit
icăs ea ng aj
e azăş it ri
umf ăc eima iintelig enţi,
ma ic ur ajoş i, ma ipu ternic i,ma iîndr ă z ne ţ i
, ma ia pţidemun că.
În viziunea ps ih ol
og i stăş ip s i
ha na lis t
ă ,omu lsea ng aj
e azăînpo lit
icăd ator i
tăn ev oiid ea
scă pa d ec o nflicte l
ei nfa ntilen e rezo lv ate,t ran sforma t
eî nf rustrări( s entime ntu ld e
ne impo rta nţă ,d ei nut i
litate ),suc c esu lş in o t
orie t
ateaî np l
a np o l
itico feri
nd u-i compen s aţi
i l
e
necesare.
Lid eru l( pe rsona li
ta tea )p olitic(ă )e s t eop er soanăc aracteri
z at
ăp ri
nc ap acităţişir ea li
ză ri
de os eb it
eş ic a re,p ri
np re zenţ as aua ctiv itate
as ai nflue nţ
e ază,c on duce,rep rezin t
ă,e x primă
inte rese leu nuig rup ,formu leaz ăs cop uril eş ielab oreaz ăstra t
egiil
eş itacti
cilea cţiuniipo li
tice
ale acestuia.
Lid eru lpo li
tice st
eş e fu lin stit
u ţ
i on a la lunu ig rups aue st
ec o nsideratcaa t
a red eme mb rii
grup ulu i;e le xe rcităc eama ima rei n flue nţ ăîns t
ab il
ireaş ir eali
zar eas copurilorş i,d eo b i
c ei,
de ţinep u tere ae x ec uti
v ăî nc a
d rulc ond u ceriig rupu lui.Ela legea c elmo d ela cţionalc a res ă
co res pu nd ăa tâ ta şteptărilo rme mbr il
org r u pu l
ui, câtş in ecesit
ăţilormo me ntului.
„St ud iulb iogr afie
io a me ni l
ord es ta tp ermi tes ăa firmă mc ăa ce ş
tias untmu l
tma id o t
a ţi
cuc ali
t ăţie x c e pţion al
e,c une v oip e rsona lefoa rtepu terni
c eş icup erso nal
ităţic omp le xe,î n
13
gene ralî ns ăp e rson alit
ăţid et ips o l
ita r” .
Omu lpol itict rebu ies ăîn trun eas căa n umi t
ec alit
ă ţi
:da rulc uvâ ntuluicua ju t
o rulcăr uias ă
po atăc onv in ge ,i ns t
inc tulpu terii
,t e mpe rame ntd el uptă t
or,bu ns i
mţ ,în cred ereî ns in e,
ima g i
na ţie,c o ns t
a nţăîna -ş ia sumauna n umer o l,intu iţ
ieînr apor tc ua şte
p t
ărilec elorp ec are
îir e pre zintă ,f orţăd ec on v i
ng e rep rina ctivi
tate aş ii ma gineap ec ar
eş i
-o cr eează .Ac es t
e
calită ţi
,a ng aj ateî nl uptap en tr
uput er e,s et ransf ormăî nc o mpe t
en ţep olit
ice.Cr e dibil
itateaş i
pre stigiu lp o litics ec âştig ăpr i
na cţiu ne apol it
ică ,lide rultrebuinds ăs at
isfacăa ştep t
ă r
ileş is ă
urmă reasc ăs c op urilep ro pu se .
Max Weber ai nt r
o du st e r
me nuldec ha ri
smăî nv ocabul arulp olit
ic,p r
inc aread ese mn at
calita teae xtr ao rdina răaune ip ers o ane ,d otatec uf orţes auc ara ct
erist
ici„ sup rauma ne ”,
ina cc esibi lemu ri
to ruluider ândş ic o ns i
de r ate
, da t
or i
tăl or, dr
ep tco ndu căt
o r
.
Liderul c h arisma ti
cs imb olizea z ăs p eranţeleg ru pului,t r
e zeştee n t
uz i
a smu l,r ăsp un de
aşte ptă ril
o rma s eiş in e v oilore ips iho log i
c e
,d arc or espu ndeş in ecesităţ
iloro biectiv ea l
e
mome ntu lui.Li der i
ic ha risma t
ic iap a r,îng enere ,înp eri
o aded ec riză( econo mi că,r el
ig ioas ă,
po litică, mor a lă )şin uînpe rioadec al me , dee chilibru.
14
Roger Gérard Schwartzenberg a na l
ize a
zăl i
d eriip oliti
ciî nt erme nidev edetep o lit
ic e.
Por n inddel ac on s t
a t
are ac ăor ic elide rî şip roie ct
ea zăoi ma ginep ec areoc ultivău lteriorî n
mod ob liga tor iu ,p entruc ăa band ona reae ibr u scăr iscăs ă-i afecteze credibilitatea,
Sc hwa rtz enb e r gobs er
v ăc ăor icel i de rp olit
ics es p ecializeazăî n tr
-un rol prin repertoriul
po litic,r esp e ctivs ub scr ieunuimo de l( părintele,s alvat
o rul,f i
lo soful,criticu l
,modestul,
ne mul ţumi t
ul ,l i
de ru ldeş a rm) .Î nj u rula ce st
uir ols ede zv ol
tăî ntreagas aa ctivitateş id ine l
de cu rget ipu ld ea cţi
unep o lit
ic ăp ec ar eoe x ersea zăc ut act
icileş imi jloace l
ee is pec if
ic e.
Spr ee x empl u,l ide rulc uş a rmv aur mă r is ăs ed ucă,c elau tor
itars ăi mp ună,i arc elc ritics ă
co nv ing ă.
Fe me il
es un tr areor il ide rip ol it
ic i,i ara tunc ic ânda ces tl ucrus eî n tâmp lă„ eles e
15
străd uie scs ă-ş ima schez ei de ntita t
eaf e mi n i
năş is ea liniazăs istemul uid ev aloriv iri
le” , fapt
cer e prez intăp en truSc hwa rtze nb ergu na rgume ntî np lusî ns p r
ijinult ezeic ăl iderulp oli
t i
c
esteor ea lit
a tec o nstruită, fab ricatăd inne cesităţiob iective, darcared enatureaz ăin dividu l.
To tSc h wa rtze nb e
rga tenţio nea zăc up r i
virel aa de văra t
ai ndus t
rieap ersua siuniica re s-a
de zv o l
ta t
,î nul t
ime let reid e c
e nii,î nOc ciden t.Te h nicilep ersuas i
u niifolose scme tod eleş i
serv ic i
ilepu b licit
ă ţiimod er ne.„ Ca ndid atulnuma ie stei mp us,c iv ându t,i ara leg ătoru l
sed us ”,f ol o sin d u-seme to de lemo d e rn ea lec erc e
tă riimo t i
vaţieiş ima rketi
ng u lp ublic i
tăţii.
„Ca nd ida tulp rop ust re bu ies ăc uc e rea scău ne le ctorat-piaţ
ăş is ăd ecl
a nşe zev oturile -
cu mpă ră turile ,i arc amp an ii
l ep olit
i ces eo rganize az ăî nma n i
er ar aţionalăac amp a n i
ilo r
16
pu bl icitare ” .Î na c est
ec on diţii,c omun ic ar
eai mp licităd evi
n ema iimpo rta ntăde câtc ea
ver b ală,i arp ub l
ic ula cor dăma imul t ăa te nţieg esturilo r
,z âmb etelor,a parenţeil i
d erului,d ec ât
sen su rilorş ic o nţin utuluidi scur suluipo l
i t i
c .

82
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Ex plicareaş ide fi
n ireac lase ip o l
iti
c es -a realizat din mai multe perspective: ma rxistă,
elit
istă,in st
itu ţ
io nal ăş iliberal-pl ur ali
stă .
Cea mar xist
ăl ea găa pa riţ
iac laseip ol it
i ced ec o nfruntaread intrec l
aseles oci al
ep ro pri
i
structuriis oc i
a lec a pitaliste;c l
a sad omi na ntăe cono mi ce st
eî na c elaşiti
mpc lasah ege mo n
sub rapor tpo li
tic:e ade ţ
in ep utereap oliti că,r es pe ctivstabileşt
es c opuril
e,ind i
c ămi jloac ele,
repa rti
zea zăa t
r i
bu ţiileş iv eniturile,c ont rol eaz ăş ic oordon eazăî ntreagav iaţăs oc ialăd i
n
perspectiva propriilor interese.
Optica e l
itistău tilizea zăt e rme nu ld ee l
ităp o lit
icăp en t
ruad esemnac lasap ol i
ticăş i
expl i
c ăa pariţiae liteipo lit
ic epr inne cesit a t
e ac aung rupr estr
â nsd ei ndi
v i
zi,sup erio rd otaţi,
cuc a li
tăţiex cep ţiona leş ia p t
itud inide o s
e b i
tes ăc o nd ucăso ciet
atea.
Po li
tolog ulGa etanoMo scaî nţeleg ep ri
nc la săp oli
ti
c ămi no ri
tatead ep ersoan ec area r
e
aptitudine ad eac o nd uc eş ic a r
ede ţ
ineput e reapo li
ticăîn t
r-os ocietate.Eloa simi leaz ăun e
i
clasepec o nside ren t
ulc ăe steor ganiza tă,s eb a zeazăp eo u n i
tated eg ândir eş ip eo
comunitate de intere se.Cl as apo liticăe st
e , du păe l,cla s
ăc on ducătoare .
Mills împarte ansamblul oamenilor politici în political outsiders,p er
soan ec area uş ia lt
e
ocup a ţ
iide c âtc e lep o lit
ic eş inua cce d,deob ic ei,lap ut ereşie litap oli
ti
c ă,ce ima ib uni
profe si
on iştişima ia bililid eripo liticicar e ,a lătur idema riic a
p i
talişt
i,industri
aşiş if inan ţi
şti,
deş ef i
imi litari,fo rme a zăe li
tapu teriişic ond ucs oc i
e t
atea.
Perspectiva i n stit
u ţi
o n alăl eag ăa pa ri
ţiac laseipo li
ticeden aşt
e r
eap arl
a me n telorş i
extinderea g radu a lăas ufr agiulu iun ive rsa l,de c id ei n st
a ur
arear egimu r
ilord emo cra t
ice
mod erne( Ma xWe b er,Ma u ri
c eDu verg e r).Cl a sap oli
ti
c ăe stec omp us
ăd inr ep rezen tanţi
i
aleşi, l
ideriip oliticiş ic on duc erilepa r t
ide l orpol itice.
Po zi
ţialiberal-p lu ralistărespin gee xistenţ au n eicla sec ond uc ă
toareuni teş is us ţ
ine
plura li
tateae l
itelo rc ond u c ătoare ,c area c ţione az ăd oarc on junct
u ralu ni
te,d ard er eg ulăs e
înfrun t
ăc on cu renţia l
;un ad intrea c este ae stec e apo liti
că ,forma tăd i
nl ide r
ip o liti
c işi
po l
iticieniş ide ţinet e oretic ,p oziţiac on du că toare ,pe nt
ruc ăme mbr iieifixeazăo b iec ti
v eleşi
deţins ecretu ld eaf ia scul t
a ţ
iş iur ma ţ id ema se( Ray mo ndAr on,Ro bertDa hl ,Da vid
Riesman).
Înv iziun eapo litolog ieif ranc ez ec on t emp ora n e,c l
asapo l
it
icăn ue st
ec omp usădecât din
profe si
on iştipol itici,re spe ctivc e ic ares ed ed i
c ăe xc l
usiva cestuitips pecial
izatd ea ctivitate,
sprede osebir ed ea ma toriipo li
tici, pentruc arepo l
iticae st
eoa cti
v it
a t
ea nexă.
Cla sapo li
ticăpo a tef ide finităc aa n s a mb lu la ge nţi
lorpo li
ticiind ivi
duali
,lid eriş io ame ni
dina paratulpol i
tic ,dinl eg islat
ivş ia dmi ni straţiac entral
ăş ilo c
a l
ă ,c a
res untsa uc a rea sp ir
ă
săa jun găl ap u tere,c a r
ei au de ciziis auc arei nf
luen ţ
e azăd ecizi
il
e ,a r
ticul ânda stfe
l
exe rcit
a r
e ae fectiv ăap u teriiî ns tat.Cl asap oliticăn us eide nti
ficăc uc lasacon ducă toa re,c io
includ e.Cl a sac on du cătoa ree steomi no ritatec a ree xercităe fectivp utere
ad ef ap t.Cl asa
cond uc ătoaree sten ucle uld ura lc laseipo li
t i
c e.El i
t apoliti
c ăes t
ec omp usăd intr-oa nu mi t
ă
speci edel i
de riş ipr o fesio niştip o l
itici.Ean ue steî nt otali
tateco nd ucătoar
e,c ic up rind ea tâ
t
elit
apo li
ticăd el apu tere ,c âtş ie li
tap ol it icădeo p oz iţ
iec ontest
a t
a r
ă ,precumş ie litap olit
ică
dei n fl
ue nţă.Î ns ensl a rg,e li
tai nd icăa ns a mbl u la celor
ac ared eţi
nr esur
sep oliti
c er ared in
abun de nţă:b ani,p ut ere,i nf l
ue nţă ,pr est
i g iu,c ultur ă,cap acitat
ed ec reaţ
ie.Elitaî ii nd icăp e
„ceima ibu n i”.To atea c este apo tf ire zuma t
ea stfe l:
1)c l
a sapol i
tic ăs er efe rălac onc eptu ldei nd ivizib i
li
tateas uv eran i
tăţ
iiputerii
;
2)c l
a sac o nd uc ătoa r
el ac onc ep t
uld ed is t
rib uireapu teriiînso cietat
e;
3)e litelepo liticel ac onc eptuldes e lec ţi
es ocialăap e r
son aluluip oli
ticp eb a zau nor
capa cităţ
in a turaler ares aude os eb i
te.
Te nsiun ead int reg uv ern anţiş ig uv er n aţiî şip un ea mpr e nt
a,înu lt
imăi nstanţă ,ş ia sup r
a
proc edurilord er ec rutareş ir eprod uce r
eac lase ipo l
it
ice.Î nv i
a ţ
ap oli
ti
căc ont emp oran ă,
tensiune ad int r
eg u vern an ţiş ig uv ernaţie st
ed u bla tăd ete nsiunead in t
ree l
it
eş ima s
aac ăre
i
pasivitate e stev io l
e ntc on trazisăd ea cţ iuni ler ev endicativeş id ed orinţ
ad eaa c ce del a
me ca nisme ledel uaread eciziilor.St ru c tur aş ic o mpoz iţi
ac l
ase ip oli
tic
ec uno scî nt imp
mod ifi
c ă
r i
.Te nd inţama jorăe stea c eeadep r ofe sion ali
zareame mb rilorclaseip oliti
c e: omul
po l
itict reb uies ăf iee xp ertî nc omu n icare,î n ma ss-me di
aş ima rketi
ngp oliticş is ă
stăpâ neascăa rt
ad iscu rsulu i.

83
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Oa ltăc o nst
a t
a reţin ed emo bil
it at
e aş ip er
me abili
ta teaclaseip olitice.V.Pa re
toav o rbi
t
primada tăd ec i
rc ulaţi
ae litelor,înţe leasăc aliberaa sce nsi
unep es ca ras oci
alăac elo
rma i
bu niş ia pţi.Cuc âte li
te le,in clusivc eapo lit
ică,suntma ideschise,c ua tâtindi
viz
iidotaţidin
stratu r
ilein ferioarepots ăa c ceadăl ap o s
tu ridec ond uce recorespu nz ăto ar
ea pt
it
udini
lorl or
,
ceea c ea ntr eneazăod imi n uareat ens i
u nil
o rs oci
ale.
Te nd i
n ţademo bi
litateş ipe rme ab i
lit
a teae lit
elors -ame nţinu td ato ri
tăme c
anismelorde
selec ţi
ed ez volt
ateî nc onf runta r
ec une voiles ocie
tăţiic ontemp oran eş iapli
cări
ip r
inci
p iul
ui
compe t
iţi
e i,înt i
mpc ec riteriule redităţiip oli
ticeap ierdu tdinv aloare :e li
tel
ea r
ist
ocrat
icea u
fost treptat înlocuite de elitele universitare.
Membrii elitei politice nu provin în mod necesar din grupurile sau categoriile sociale pe
carel erepr ez i
ntăi deolo gics a uc aint ereseş ia şt
e p
tări.Ped ealtăp a r
te ,t e
oret
iceidesfăşoară
oa ctivitat
epo l
it
ic ăî ns lu j
b aa legător il
orl or,dars eî ntâmp lăc a„ a cţiu ne
ap ol
iti
căau nora
din t
r ee isăf i
emo tivată ,înpr i
mulr â nd,d er ealegereal orş i
,caa t
a re,c o mport
ame nt
ullo rsă
18
fieor ientatdoa rîna c e
a stăd irec ţ
ie”.
Te rme nu lde c la
s ăp o li
ticăe xp rimă di f
erenţiereac es ei n sti
tu ieî ns oci
etat
e,p r
in
afirma r
e as aua uto af
irma reau ne ipă t
ur is auc atego ri
id ist
in cte,r elat
ivr es
trâns
ec are
înd ep l
ineşteunr o ls emn ificativî nc on du cereas ocietăţ
ii.Un elea bo rdăr iserefer
ălac at
eg ori
i
pre cu m:e litapu t
e rii
,c l
a sac onduc ăto aresa uo li
garhiap ol i
tic
ă.
Da ra rf iu ni
late r
alas o coti„ cl
a săpo l
itică”n uma ip ec eiafl
a ţ
il ag u vernar
elau nmome nt
dat,d eoare ce,înr ea l
itate,ş ic eic e„ aspir
ăl apu t
ere”,d e ciopoz i
ţias un tpart
ecomp onen t
ăa
ace steic at egorii
,ac ăreig ene zăs ea fl
ăî na l
ege r
ilep arl
ame n t
a re,n umiri
leîna pa rat
ul
guv e rame nt al
,pr omo vare ai erarhicăî ns i
s temulpa rti
d ist,favorizareap er
soanel
orp r
ove nind
din familii privilegiate, recrutarea pe baza unor criterii sociopolitice etc.

6.
3.Li
ber
tat
eaş
ire
spons
abi
li
tat
eapo
lit
ică

Lib er
ta t
eapo li
ticăe steov aloa ree s
e n ţ
ialăade mo craţieiş iu nd reptfu nda me ntala l
omu lui.Lib er
ta t
eap oliti
căp r
e su punepos ibilitat
e ai ndiv i
dulu ideap articipalav i
a ţ
ap olit
ic ă,
atâtî npla nula cţ
iu ni
i,c â
tş iala ctivităţiispi ri
tuale .Un iip olit
o l
o gisusţinc ălibertateap oli
tică
ari ncl
ud eî ns i
net otal
it
ate ad rep turilorş ilibe rtă ţi
lord ec a r
ed i
sp u nc et
ăţen iiu nu is t
a t.
Trebuie subliniat îns ăc ăl ibe rtateap o l
iticăs ec or eleazăc uc e le
lalted r
eptu riş il i
b ert
ă ţi
de moc raticea l
ec e t
ăţenil
or, cons t
ituin doc o ndiţi
eae xercit
ăr i
ia cestora.
Al ţ
ip olit
o logicon si
derăne c esar ăc ompl etareade f
iniţi
e ig eneral
eal ibert
ăţiic ud efiniţi
ile
19
particulareş ia nume :libert
a teadea c ţi
u ne,d eg ân d ire,deo pinie,d ee xa minare,d ee xp resie .
De oa recea cestelibertăţisema ni f
e stăî ndi feritedome niies t
en e
c esar
ăa daptareal orl av iaţa
po liti
că.Li bertat
ead ea c
ţiun e,îndome niulp oli
ticc o nstăînd rept
u lindividului de a participa,
într-unmoda ctiv,lav i
aţap o litică,deas ee xp ri
maî na ctep oliti
ce.Li ber
tatead eg ândire
pre supun ed r
ep t
uld eaa v eaopă r ered es prev iaţ ap oli
tic ăş id eaop reze ntaş ia l
tor a.
Libe r
tateadee xprimar eînse a
mnădr e ptuld eac erc e taş ijudec ape rs
o nala numi t
ei de ipo li
tice
ac ărora ccepta r
eî ies t
ei mpus ăi ndi v i
du l
u id es oc ietate.Li be r
tatead ee xpresies er eferăl a
dre ptuldel iberăc omu n i
care ,depu b licareaopi n ii
lo rp ol i
ti
c e.
Îni storiag ândir
iipo l
i t
iceî n t
â lnimr efl
e cţi
ic up ri
v ir
el al i
b ertateap oliti
c ă.As tf
e l,
do ctrinad reptuluina turaloc ons i
de răunc orolara ldr e pt
u ri
lorn a t
uralea leo mu lu i
.Ho b be s
afirmăc ăl ibertat
e aîn se
amnăi ne xis tenţap iedicilorî nr eali
z areav oinţeiş isco puluip r
o pu s.
Ac e ast
ăd efi
niţieg eneralăs ep o a t
epa rticula r
izal al ibertat
e ap oli
tică.Mon t
esqu ieuc on sideră
căl ibe
rtateae sted reptuld eaf acet otc eeac eneî ngă dui
el egil
e .Într-uns ta
tî nc aree xistă
leg i
,s pune, el,li
be r
tateac onstăî napu teafa cec e eac et re
bu ies ăv re
iş iînan uf ico nstrânss ă
20
fac ic e
e ac en ut rebuies ăv rei .LaSpi no zaş iHe g ell i
bertateas ec or el
eazăc une c esi
tate a,
fii
ndc u noaşterea,înţelegereane c esităţi
i.Ma rxa da ug ăi deiid ec unoaşte rean ece si
tăţiip ec ea
dea cţ
iune.Î nţelegândp ri
nl ibe rt
a tea bsenţ ac o ns trângerii din partea statului, liberalismul
co ns i
derăc ălibertateaind i
v iduluip oa tefili mitatănu ma idel ibertateac elorl
alţ
i.
Uni ip olit
o l
og icon tempo ranid istingî ntrec on cep ţi
ae urope anăş icean ord-ame r
ican ă
de sprel ibe rt
ate.Î nc once pţiae u rope ană , libertatea ar consta în dreptul inalienabil al

84
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

individului de a nu-i fi puse piedici, iar în cea nord-a me ricanăî ndr ep t

u lind i
vidul uid eal ua
iniţia ti
v aş id eas es ituaî nf r
un teac elorlalţi,dac ăa ce ş
tiaod oresc.
Li bertateapo l
iticăs ep oatema nifestanu ma iî ns ituaţi
aî nc ares o ci
e t
ateao fe rău nc adru
ad ec v atp en t
rua ce asta.Ind ubi tabi l,unr e gim de mo cratica s
igur ăc ond i
ţiifav or
a bilea fi
r mă ri
i
libe rtăţiipol it
ice.
Pr esup un â
n du nmome ntc og nitivş iu nula xiologic,l i
bertateap ol
iticăi mp licăo pţiu nea
pe ntr ua cţiune s au no na cţiun e,pe n t
ruoa numi tăf ormă a a cţiun i
ip olit
ice,p recu mş i
po sib ilit
atead eaa leg eoc ales aua ltaaa c estei
a .Op ţ
iune afiindu na ctdee va l
u are,s evaf ace
prinl ua reaî nc onsid er
a reav a lorilorş ino r melors t
a bil
ited eso cietate.Ac ţi
u nil
eu ma nep otfi
co ns ide rat
ec ap ermise ,i nte rziseş io bligatorii.Î nr aportc uo bligaţii
leş ii nterdic ţ
iil
e,
resp e ctareano rme l
o rp r
e s
u punen uop ţiu nea,c in ecesitat
e a.Sp a ţ
iull ibera la legeriie s
te
reprezentat de domeniul permisiunilor. Acestec o nside raţ
ii,particularizateladome niulp o l
iti
c,
evi de nţiazăf a pt
ulc ăleg isl
a ţ
i aun eiţ ă r
ip r ivi
toar elap oli
ticc onstit
u ieca druln orma t
ivlac are
ser a po r
tea zăin divizii
.Î nc ons tituţiaş ile g i
leu ne iţăric uu nr egimd emo cratics u ntin cluse
atât per mi siun i
le,c âtş iobl i
g aţiileş ii nterdicţii
le,s ubf orma d r
e pt
u ri
lo r
,l ib er
tăţilorş i
înd at oriri
lorf unda me nt alea l
ec etă ţenilor .Ti nând s eamad ea s
p ectuln o rma tiv,a cţiun i
le
po litices ec lasi
ficăî nl egaleş iile g ale.Op t
ândp e ntrua cţi
u ni
lep olit
icel egale, individul va
resp e ctas istemuld eno rme ,ev itândi n i
ţiere au nora c ţ
iunic arein t
răî nz on ainterdic ţ
iil
or.
Da c ă pu t
ere a po liti
căa cţione azăa rbit
r ar,a buziv,n erespectân dn o rme lec a re
-i
reg le me ntea zăpr opriaa cti
v i
ta te,pr e cu mş ip ec elec es er eferăl ara portuld int
rec ondu că to
ri
şic on duş i
,a tunc ie s
teî n drept ăţi
tăa pelare ain divizilorl aformed ea cţi
u nec areî np e r
io adele
anterioare erau considerate ilegale.
Înc azulr egimur ilort otalitares u nts ituaţi
iî nc a redr epturi
leş il i
b er
tă ţ
il
ec e tăţenil
o r sunt
sus pe ndateş ia lt
e l
eî nc ares ea firmăe x istenţaa c estora,d arser ă mâ nel an ivelu lafirma ţiei
,
de oa r e
c ec on diţ
iilenup ermite xer cita r
eal or.Ind ividult rebuies ăre specten orme lei mp u sed e
reg imuldi ctatorial,a cţiunilec on tra ref iindur ma ted es ancţiunij uridiced e osebi tdea spre.
Ac ţiu near epresivăas ta t
u l
ui,î na stfe lder egimu ri,împi edicăfo r
ma reau neid is
id en ţ
ed ema ri
prop o r
ţii.I nd i
vidu lî nfricoşa te stea proa p ea nihilatc af o r
ţăp oli
tică.To t
u şie xistăo a me ni
cu raj oşic ares eo pu nd ictaturii, i
ni ţiinda cţiunid ema imi căs auma ima rea mpl i
tud ine.
Da c ăî nl i
mba julo bişnu itr espo nsabi litat
eaş iră s
p und ere
as untc on si
d erat
es inonime ,în
po lito l
o gie,înd eo nto l
og iap olitică ,î ntrea c est
edou ăc o nceptee xistăoa n umi tăd eo sebi
re .
Responsabilitate a po lit
ic ă pr e sup un ec o relareal ibert
ăţiii ndividulu ic ul ibertatea
celo r lalţ
i.Î nf elula c e
s ta,p rina cţiu ne as al iber ăş ir espo nsabil
ă ,ind i
v iduln ua fecteaz ă,ci
stimul ea zăl ibertateac e lorl
a lţii nd ivi
z i.Re spo nsa bil
itateac o nstăî nf aptulc ăi ndiv i
d ul
,
cu no s cândnor me l
es t
ab ili
tedes o c ietate,î şiimp une ,p r
ina uto cons t
râng ere,res pectareal or
.
Re s po ns abili
tateai mp lică de cia u toang ajarea,c on şti
inţad atoriei.Ac estea precieris unt
val ab ilep en t
rur egimu ril
ede moc ra tice,î nc aren orme ler efl
ectăv o i
n ţ
ag e nerală.Ră s
p un derea
ser e ferăl ac omp ortame n t
u li nd ivid uluiî nl i
mi teleu nu is i
stemd en orme ,p ec a rea ces t
al e
resp e ctă,d ec e
lema imul t
eor idi no bl
ig aţies audet e amas a ncţionăriiju r
idices aumo r
a lec e
arur madu p ăîncă l
c areal or.
Într-un regim democ rati
c ,î nf unc ţ
ied ea ti
tu dineai nd i
vizilorf aţăd eno rme ,s ema nife s
tă
îna c ţiunilepo li
ticea lea ces t
or aa tâtr es ponsa bilit
atea,c âtş iră spund erea.Î ntr-un regim
dic tat ori
a l
,r e s
p ectarean orme lordec ă t
r ei ndiv iziî mbr acăd ec e l
ema imu lteo rif orma
răsp u nd erii.Lan iv elulc onş t
iin ţeiind ividua lesema nifestăco ntradicţi
aî ntrec once pţiapr op r
ie
de spr el ibe rt
a t
eş ire s
p o nsabi l
itateş io b ligat
ivi t
a t
e ad atorieis ocialei mp us ed er egi
m.Po t
ex istaş ii n divi
z if idelir eg imul uid i
cta torialc a r
eî şif acd inr esp e
c t
a r
ear esp onsab ilăa
no rme lorunt i
tludeg lorie.I ndi viz iic arec ontestăno rme lereg imu luid ict
atorial,t otal
ia r,se
pla se azăî nc oordo nateler esp ons a bilităţiii st
orice.Pu nânds ubs emn ulîntreb ă
riil egiti
mi tatea
un uia stfelder eg im, eia c ţ
ione a zăpentru constituirea unui regim democratic.

85
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

NOTE

1. A. Lancelot, D. Memmi, Participation et comportament politique, în M. Grawitz, J. Leca,

Traité de science politique, PUF, Paris, 1985, vol. II, p. 325.
2. S. Barnes, M. Kaase, Political action, Mass Participation in Free Western Democraties, Sage
Publications, Beverly Hills, 1979, p. 324.
3. A. Lancelot, D. Memmi, op. cit., p. 351.
4. Ibidem, p. 313.
5. Ibidem, p. 317.
6. Ibidem, p. 321.
7. Ibidem, p. 322.
8. G.A. Almond, G. Bingham Powel jr., Analyse comparée des systèmes politique, Les Editions
Inter-Nationales, Paris, 1972, p. 57.
9. A. Lancelot, D. Memmi, op. cit., p. 364.
10. S. Barnes, M. Kaase, op. cit., p. 530; 531.
11. G. Burdeau, Traité de science politique, vol. III, La dynamique politique, L.G.D.J., Paris,
1981, p. 15.
12. Madeleine Grawitz, Jean Leca (eds.), Traité de science politique, vol. III, L’a ct
ionp ol
iti
que
,
PUF, Paris, 1985, p. 35.
13. Ibidem, p. 41.
14. Roger-Gérard Schwartzenberg, L’ États pect
ac le .Es s
ais ure tc ontre „S ta r
-Syste
m”,
Flammarion, Paris, 1977.
15. Ibidem, p. 88.
16. Ibidem, p. 198-199.
17. Wright G. Mills, L’Él itea up o uvoir, Maspero, Paris, 1968, p. 284-285.
18. David McKay, American Politics and Society, Basil Blackwell Ltd., Oxford, 1985, p. 138.
19. J. Malignon, Dictionnaire de politique, Ed. Cujos, Paris, 1967, p. 214-215, 218-220.
20. Montesquieu, Despre spiritul legilor, Edit ur
aŞt i
inţifi că, Buc ur
eşt
i,196 4
,v ol
.I,p. 193 .

86
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

BIBLIOGRAFIE
Abélès, Marc, Ant hr opolo giedel ’Ét at, Armand Colin, Editeur, Paris, 1990.
Almond, Gabriel A.; Verba, Sidney, Cul tur ac ivică.At i
t udinipol i
ti
c eş ide mocraţ i
eî nc inc inaţiuni
, CEU
Pr ess,DuSt yle
,Buc ure şt
i,19 9 6.
Andrei, Petre, Opere sociologice,v ol .II I,Edi turaAc a de mi ei,Buc ureşti,1 978 .
Andersen, Christopher, Blaming the Government, Citizens and the Economy in Five European Democracies,
London, M. E. Sharpe., Inc., New York, 1995.
Arendt, Hannah, La crise de la culture, Gallimard, Paris, 1991.
Arendt, Hannah, Crizele republicii,Huma nitas,Buc ur eş t
i,19 99 .
Aristotel, Politica,Edi t
ur aAnt et,Buc ur e şti
, 19 96.
Aron, Raymond, I storiaş idial ectic av iol enţei,Edi tur aBa bel,Buc ureşti,1 995 .
Badie, B.; Hermet, G., Politique comparée, PUF, Paris, 1990.
Badie, B.; Smouts, M. C., Le retournement du monde. Sociologie de la scène internationale, Presses de la
FNSP et Dalloz, Paris, 1992.
Balandier, Georges, Antropologie politique, Quadrige, PUF, Paris, 1991.
Balandier, Georges, Le pouvoir sur scène, Balland, Paris, 1992.
Ball, Terence; Dagger, Richard, I de ologi ipol i
ticeş iide aluldemocratic,Edi ţ
iaaI I-a,I
a şi,Polirom,200 0.
Baudouin, Jean, Introduction à la science politique, 4-e édition, Edition Dalloz, Paris, 1996.
Bazac, Ana, Criza politicii. Elemente de epistemologie a politicii,Te mpus ,Buc ureşti
,19 94.
Béhan, P., Une géopol i
tiquepo url ’Eur o pe .Ve r su nen ouv e
lleEur asie ?, Desgonquères, Paris, 1992.
Bergougnoux, P.; Magnin, A., Le social démocratie ou le compromis, Paris, 1979.
Berlin, Isaiah, Patru eseuri despre libertate,Huma ni tas ,Buc ure şti,19 96.
Bertalanfly, Ludwig von, Théorie générale des systèmes. Phisique, biologie, psychologie, sociologie,
philosophie, Dunod, Paris, 1973.
Besançon, A, Anatomia unui spectru,Huma nita s,Buc ur e
ş ti
, 1992.
Besançon, A, Originile intelectuale ale leninismului,Huma nitas,Buc ur eş t
i,1993.
Birnbaum, P., Dimensions du pouvoir, PUF, Paris, 1982.
Blondel, J., Comparing political systems, Weidenfeld, Nicolson, Londra, 1973.
Bobbio, Norberto, Destra e sinistra, Donzelli, Roma, 1995.
Bocchi, G.; Cerutti M.; Morin E., Un nouveau commencement, Seuil, Paris, 1991.
Bouissou, J. M., L’ env ersduc o nse ns us , Presses de la FNSP, Paris, 1994.
Brams, S. J.; Paradoxes in politics. An introduction to the non obvious in political science, Free Press, New
York, 1976.
Brandt, W.; Kreiskug, B.; Palme, O., La soci alde moc r atiee tl’ave nir, Gallimard, Paris, 1976.
Braud, Philippe, Gr ădinade licii
lorde moc raţie i
,Edi tur aGl obus ,Buc ur eş t
i,1995.
e
Braud, Philippe, Sociologie politique, 6 édition, Librairie Générale de Droit et de jurisprudence, Paris, 2002.
Breuilly, John, Nationalism and the State, Manchester Univ., Press, Manchester, 1993.
Brennan, Geoffrey; Lombarski, Loren, Democracy and decision. The pure theory of electoral preferance,
Cambrige University Press, 1993.
Brucan, Silviu, Îndreptar-di cţi
o nardep ol it
ologie,Ne mi r
a ,Buc ur eşti
,19 93.
Brzezinski, Zbigniew, Eur opaCe nt ralăş ideEs tî nc ic lonult ranz iţi
ei,Edi turaDiog ene,Buc ureşti
,199 5.
Buci-Glucksmann, Christine; Therborn, Göran, Le défi social-démocrate, François Maspero, Paris, 1981.
Burdeau, Georges, L’ État, Éditions du Seuil,1970.
Burdeau, Georges, Traité de science politique, LGDJ, Paris, 1980.
Carpinschi, Anton, Doc trinep o li
tic ec ont empor ane .Ti pol ogii,dinami c ă,pe rspect
i v
ă,Edi t
uraMol dova,Iaş
i,
1992.
Carpinschi, Anton; Bocancea Cristian, Şt iinţapol it
ic ul ui, Tratat, vol. I,Edi t
uraUni v
e rsit
ăţi
i„ Al
.I .Cuza”,
Iaşi,199 8.
Cassirer, Ernst, Eseu despre om,Huma ni t
a s,Buc ur eşti,1 994 .
Cassirer, Ernst, La philosophie des Lumières, Fayard, Paris, 1970.
Chagnollaud, Dominique, Introduction à la politique, Éditions du Seuil,1996.
Châtelet, François; Pisier Évelyne, Co nc epţiilep oliti
c eal es ecolul uiXX,Huma ni
tas,Buc ureş
t i
,199 4.
Châtelet, F.; Duhamel, O; Pisier, É., Dictionnaire des oeuvres politiques, Paris, 1995.
Chevalier, Jean-Jacques, Histoire de la pensée politique, Éditions Payot & Rivages, Paris, 1993.
Cicéron, De la République, Garnier-Flammarion, Paris, 1965.
Cioa bă,Ar ist
ide ,De moc raţia. Put ereş ic ont rap ute re,No uaAl t
e rnati
v ă,Buc ureş
ti,1995.
Clastres, Pierre, Las ociétéc ont rel ’Ét at , Éditions de Minuit, Paris, 1974.
Clastres, Pierre, Reche rche sd’a ntr op olo giep olitique , Éditions du Seuil, Paris, 1980.

87
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Cohen-Tangui, L., L’ Eur opee ndan ge r, Fayard, Paris, 1992.

Colas, Dominique, Sociologie politique, PUF, Paris, 1994.
Compagnon, A.; Sebacher, J., L’ espritdeL’ Eur ope ,I ,Dat ese tl ie
ux ; II, Notes et choses; III, Goût et
manières, Flammarion, Paris, 1993.
Culianu, I. P.; Romanato, G.; Lombarto, M. G., Re l
igi eş iput e re,Edi t
uraNe mi ra,Buc ureşt
i,1996.
Dahl, R. A., Qui guverne?, Colin, Paris, 1971.
Dahl, R. A., L’ anal ysepol i t
iquec ont empo raine , Laffont, Paris, 1973.
Dahl, R. A., Pol iar hii
le ,par tic ipar eş iop oziţi
e ,I ns tit utulEur o pea n,I aşi,200 0.
Dahrendorf, Ralf, Re f
le cţi
ias up r
ar evol uţieidi nEur o pa, Huma nita s,Buc ur eşti,1 99 3.
Dahrendorf, Ralf, Co nf l
ictuls o cialmode rn.Es e ude s pr ep ol itical ibe r
tă ţii,Huma nitas,Univ ser
it
atea„ Al.I.
Cuz a ”,CEUPr ess,1 996 .
Debbasch, Ch.; Pontier, J. M., Introduction à la politique, 5e édition, Éditions, Dalloz, Paris, 2000.
Debray, R., Le scribe. Genèse du politique, Grasset, Paris, 1980.
Delannoi, G.; Taguieff, P. A., Théories du nationalisme. Nation, nationalité et ethnicité, Kimé, Paris, 1991.
Denquin, Jean-Marie, Science politique, 5e édition mis à jour, P.U.F., 1996.
Dic ţ
ionardes c rieripo li
tice fundamentale,c oor dona torLa ur enţiuŞt e fa n-Sc arlat,Huma nitas,Buc ureşti
,
2000.
Dictionnaire de la pensée politique. Hommes et idées, Hatier, Paris, 1989.
Doctrinele partidelor politice, Edi turaGa ramond,Buc ure şt
i, 1 995.
Dogan, Mattei; Pahre, Robert, Noi l
eş tii
nţes oc ial e.I nte rp ene trarea di scipline l
or, Editura Academiei,
Buc ur eş
ti,1 99 3.
Dogan, Mattei; Pelassy, Dominique, Cum s ăc omp ar ăm naţ iun ile.Soc iol ogi apol it
icăc omp arativ
ă, Editura
Al ter nat
iv e,Buc ure şti
,19 93.
Doi, T., L’ edr oite tl’euv ers, Arles, Philippe Picquier, 1993.
Droi, R., Lap ol i
tiquedel ’inc o n s
c ient, Payot, Paris, 1979.
Duhamel, O., Les democraties, Le Seuil, Paris, 1993.
Dumitriu, Paul, Paradoxele politice,Edi t
ur aDi da c tic ăş iPe da gog ică,Buc ur eşti,199 4.
Dupuy, René-Jean, L’ huma ni tédansl ’imagi nai redenat ions , Julliard, Paris, 1991.
Durand, M. F.; Levy, J., Retaille, D., Le monde. Espaces et systèmes, Presses de la FNSP et Dalloz, Paris,
1992.
Duverger, M., Eur opadel aAt lanticl aDe lt
aDun ăr ii, Ome g apre s,Buc ur e şti
,1 99 1.
Duverger, M., Les partis politiques, Armand Colin, Paris, 1967.
Easton, David, Analyse du système politique, Armand Colin, Paris, 1974.
Eckstein, H.; Gurr, R., Patterns of authority. A structural basis for political inquiry, Wiley, New York,
1975.
Eliade, Mircea; Culianu, Ioan P., Di cţiona ralr e li giil or ,Huma nitas ,Buc ur eşti,19 93.
Ellul, J., L’
illusionpol i t
ique , Laffont, Paris, 1977.
Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Coor d ona torDa v idMi ller,Huma nit as,Buc ur
eşti,2000.
Favre, P., Laque stiondel ’objet de la science politique a-t-elle un sens? Hermès, Lyon, 1980.
Featherstone, M., Global Culture. Nationalism. Globalization and Modernity, Sage Publications, Londra,
1990.
Ferry, J. M.; Thibaud P., Di s c us s
ions url ’Eur ope , Calmann-Lévy, Paris, 1992.
Fishkin, James S., The Voice of the People. Public Opinion and Democracy, Yale University Press, New
Haven and London, 1995.
Fleiner-Gerster, Thomas, Thé or iegé né r aledel ’ Ét at , PUF, Paris, 1986.
Flew, Antony, Di c ţionardef ilo sofieş il ogi că, Humanitas, Buc ure şti,19 96.
Florea, Ion, Mi sti
c apol it
icăş ipar adox ur ilede moc raţ ie i,Edi turaFunda ţi ei„ Româ niadeMâ i
ne”,Buc ureşti
,
1996.
Florian, Radu, Criza unei lumi în schimbare,No uaAl terna t
iv ă ,Buc ur e
ş ti,1 99 4.
Forrester, J., Principles of System, Wright Allen Press, Cambrige, 1969.
Foucher, Michel, Fronts et frontières. Un tour du monde géopolitique, Fayard, Paris, 1991.
Fourastié, Jean, Le sc on ditio nsdel ’espr its cient if
i que , Gallimard, Paris, 1966.
Freund, J., L’ esse nc ed up ol itiq ue, Sirey, Paris, 1965.
Friedberg, Erhard, Le pouvoir et la régle, Seuil, Paris, 1993.
Friedman, M., Capi t
alismş il ib ertate,Edi turaEnc icl o pe dică ,Buc ure şt
i,1 995 .
Fukuyama, F., Sf âr şit
uli stor ie işiul timulom,Edi tur aPa ideia , Buc ure ş
ti,1 99 4.
Galbraith, John Kenneth, Şt iinţ ae conomi căş iint e re s ulp oli
t ic ,Edi turaPol iti
c ă,Buc ureşti
,198 2.
Gauchet, M., De spăgu bireal umi i.Oi stor iepol itic ăar eligi
e i ,Edi tur aŞt iinţ i
fică ,Buc ur e
şti
,1 995.
Gauchet, M.; Manent, P.; Rosanvallon, P., La pensée politique. Situations de la démocratie, Seuil-Gallimard,
Paris, 1993.
Gaxie, D., Le sens caché. Inégalités culturelles et segregation politique, Seuil, Paris, 1978.

88
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Gellner, Ernst, Con diţi

ilel ibert
ăţii.S oc ie tateac ivil
ăş iri va liie i,Pol irom,I a şi
,1998 .
Ghermani, Dionisie, Despre democraţ ie , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
Gills, B.; Rocamore, J.; Wilson, R., Low Intensity Democracy. (Political Power in the New World Order),
Pluto Press, London, 1993.
Gilson, Étienne, Filosofia în Evul Mediu,Huma nitas,Buc ur eşt i,19 95.
Godement, F., Lar enaiss anc edel ’As ie , Odile Jacob, Paris, 1993.
Gramsci, Antonio, Opere alese, Edi turaPol itică,Buc ure şti,1 96 9.
Grawitz, M., Méthodes des sciences sociales, Dalloz, Paris, 1990.
Grawitz, M.; Leca J., Traité de science politique, 4 vol., PUF, Paris, 1985.
Gray, J., Post-Communist Societies in Transition: A Social Market Perpective, The Social Market
Foundation, Londra, 1994.
Grosser, A., L’ éxplicat
ionpol it
ique , Colin, Paris, 1973.
Guchet, Yves, Histoire des idées politique, tome I, Armand Colin, Paris, 1995.
Guchet, Yves, Le ss yst
ème sp oli
tique sde sp ay sdel ’Uni one ur opé enne , Paris, Colin, 1994.
Guilhaudis, J. F., L’ Europee ntr
ans ition, Montchretien, Paris, 1993.
Habermas, Jurgen, Cuno aştereşic omuni care ,Edi t
uraPol itică , Buc ur eşti,1 98 3.
Hastings, Michel, Abor dar eaş ti
inţe ipol it
ice ,Instit
utulEur ope an,I aşi,200 0.
Hayek, Fr. von, Dr umulc ătres e
r vitute ,Huma ni
tas,Buc ur e şti, 199 3.
Held, D. (ed.), Political Theory Today, Polity Press, Cambrige, 1991.
Hervien-Leger, D., La religion pour mémoire, Cerf, Paris, 1993.
Hobbes, Le Citoyen ou les Fondements de la politique (De Cive), Flammarion, Paris, 1982.
Hobbes, Leviathan, Penguin Books, London, 1985.
Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale. Software-ul gândirii,Edi t
ur a Ec onomi că,
Bucur eşt
i,1 996.
Huntington, Samuel P., Or dineapol itic ăas oc ie
tăţil
orî ns chi mbar e ,Pol irom,I aş
i,1999.
Huntington, Samuel P., The Third Wave. Democratization in the Late Twentieth Century, University of
Okalhoma Press, Norman, London, 1991.
Huphiek, D.P., Conflict and Chaos in Eastern Europe,St .Ma r ti
ne ’sPr e ss,Ne wYor k ,199 5.
Iliescu, Ion, Re voluţieşir eformă,Edi tur aEnc iclopedi că,Buc ur eşti
,19 94.
Iliescu, Adrian-Paul, Conservatorismul anglo-saxon,Edi tur aALL,Buc ur eşti
,19 94 .
Ione scu,Ghi ţ
ă ;Ma dariaga, Isabel de, Opoz iţi
a.Tr ecut ulş ip rezent ulune iinstit
uţ iip olitice, Humanitas,
Buc ur eşt
i,1 992.
Jackson, R. H.; James, A., States in a changing World. A Contemporary Analysis, Clarendon Press, Oxford,
1993.
Johnson, N., The Limite of political Science, Clarendon Press, Oxford, 1989.
Jouvenel, Bertrand de, Progresul în om,Edi turaPol itică, Buc u reşti
,198 3.
Kepel, Gilles, La revanche de Dieu. Chretiens, juifs et musulmans à la reconquête de monde, Paris, Seuil,
1991.
King, A.; Schneider, B., Prima revol uţ iegl ob ală.O s trat e giepe ntrus u prav i
e ţ
uireal umi i,Ed i
turaTe hnică,
Buc ur eşt
i,1 993.
Korinman, M., Quandl ’ Allemagnepe n saitl emonde .Gr a nd e ure tdé c ade nc ed’unegé opol i
tique , Fayard,
Paris, 1990.
Lacoste, Yves, Dictionnaire de géopolitique, Flammarion, Paris, 1993.
Lafay, G., Unal-Kesenci, D., Re pe ns erl ’Eur ope, Economica, Paris, 1993.
Laïdi, Z., Un monde privé de sens, Fayard, Paris, 1994.
Lapierre, Jean-William, L’ analysede ss ystèmep oli
tique , PUF, Paris, 1973.
Lapierre, Jean-William, Vi aţafăr ăs tat ?Es euas uprap ut eriip ol it
iceş ii nov aţieisoc iale, Institutul European,
Iaşi
,199 7.
Lauvaux, Ph., Les grandes democraties contemporaines, PUF, Paris, 1990.
Lasswell, H., The future of political science, Atherton Press, 1963.
Lemieux, Vincent, Systèmes, partisans et patis politques,Si lle ry ,Pr esse sdel ’Univer sitédeQu ébe c,1985.
Lévy, Jacques, Geografie du politique, PFNSP, Paris, 1991.
Lijphart, Arend, Mo del
eal ede moc raţ i
e i,Pol irom,I aş i
,20 00.
Lipset, S. M., L’ Hommee tl apolitique , Seuil, Paris, 1963.
Lucaks, J., The End of the Twentieth Century and the End of the modern Age, Tickner and Fields, New York,
1993.
Lugan, Jean-Claude, Él eme ntsd’anal ys ede ss ys
tème ss oc iaux , Privat, Toulouse, 1983.
Mairet, Gérard, Le grandes oeuvres politiques. Introduction à la théorie politique, LGF, Paris, 1993.
Malinowski, Bronislav, Trois essais sur la vie des primitifs, Payot, Paris, 1968.
Manent, Pierre, I st
or i
ai ntele ct
ualăal i be ralismul ui,Huma ni ta s,Buc ure şti,19 92.
Maniu, Iuliu, Testament moral-politic, Edi turaGâ ndir ear omâ ne ască,Buc ureşti,199 1.

89
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Ma re ş,Pe tre,Introducere în filosofia dreptului,Edi tura„ Sfinx2 000” ,Tâ rgov i

şte,2000.
Ma re ş,Pe tre,Tratat de politologie,Edi tur aBi bliothe ca,Tâ rg ovi şt
e,20 01.
Marx, Karl; Engels, Friedrich, Ideologia german ă,înOpe re,v ol.3,Edi t
uraPol iti
c ă,Buc ur eşti,1958.
Mă g ur eanu,Vi r
g i
l,St udiides ociologi epol itică, Edi turaAl ba t
ros ,Buc ureşti
,1 997.
Mendras, M., Un État pour la Russie, Complexe, Bruxelles, 1992.
Meny, Yves, Politique comparée (3-e édition), Montchretien, Paris, 1993.
Michel, P., Politique et réligion. La grande mutation, Albin Michel, Paris, 1994.
Mi huţ ,Li liana,Di leme leştiinţeipol itice,Edi tur aEnc icl
ope di că ,Buc ur eşti,
199 5.
Mill, J. S., Despre libertate,Hu ma nitas,Buc ure şti,199 4.
Millon-Delsol, Chantal, Les idées politiques au XX-e siècle, PUF, Paris, 1991.
Mitran, Ion, Pol i
tol ogi aînf aţas ec oluluiXX,Edi turaFunda ţ
i ei„ Româ ni adeMâ ine ”,Buc ureşti
,19 97.
Mitterrand, François, Change la vie. Programme de gouvernment du Parti Socialiste, Flammarion, Paris,
1972.
Nancy, J. L., Le sens du monde, Galilée, Paris, 1993.
Nă stas e,Adr i
an,Or g ani z
ar eai nter naţion ală,Uni ve rsi
tatea„ Va lahia” ,Tâ rgovişte,2001.
Negulescu, P. P., Partidele politice,Ga ra mond,Buc ureşti,19 94 .
Nica, Constantin, Liberal ismulş is oc ie
tat eamode rnă, NouaAl terna t
iv ă,Buc ureşti,19 95.
Nisbet, Robert, Conservatorismul,Edi tur aDuSt yle,Buc ureş ti
,199 8.
Nozic, Robert, An ar hie, st
ateş iut opi e, Edi turaHuma nita s
,Buc ureşti,19 97.
Oakeshott, M., Raţ ional ismulî npol itică, Edit ur aAl l,Buc ure şti
, 199 5.
Okita Saburo, Cuf aţas pr es eco l
ulXXI ,AGER,Ec onomi stul&RAI ,Buc ureşti
,199 2.
Pasquino, Gianfranco, Cur sdeş tii
nţ ăpol iti
c ă,I ns t
itutulEur o p ean,I aşi,2002 .
Perry, G. Morgan, Democracy and democratization, London and New York, 1994.
Pânzaru, Petru, Mass-me diaî ntranz i
ţie,Funda ţ
iaRompr es,Bu cure şti
,19 96.
Petra ş-Voicu, Ileana, I ntrod uc ereî ns oc iolo giapol itică,v ol .I ,Ca sadeEdi t
urăTr a nsilvaniaPr ess,Cluj-
Napoca, 1994.
Peyrelevade, Jean, Pour un capitalisme inteligent, Grasset, Paris, 1993.
Pierson, Christopher, The Modern State, Routledge, London and New York, 1996.
Plano, J.C.; Riggs, R.; Rubin, H.S., Di cţion ardean alizăpol i t
ică,Edi tur aECCEHOMO,Buc ureşt
i,1993.
Plant, R., Modern Political Thought, Blackwell, Oxford, 1991.
Platon, Opere V (Republica),Edi turaŞt i
i nţi
f i
c ăş iEnc iclopedi că ,Buc ur eşti
, 1986.
Poll, I. de S., Contemporary Political Sciences: Toward an Empirical Theory, Mc Graw-Hill, New York,
1967.
Popper, K. R., Soc ie tateade schisăş iduş ma niie i, 2v ol.Edi tur aHuma ni tas
,Buc ur eşti,19 92, 1993.
Portelli, H., Les Régimes politiques européens, Libraire Générale Français, Paris, 1991.
Prélot, Marcel, La science politique, PUF, Paris, 1963.
Quermonne, J. L., Les régimes politique occidentaux, (2e edition), Seuil, Paris, 1994.
Robin, Gabriel, Un Monde sans maître. Ordre au désorde entre les nations?, Odile Jacob, Paris, 1995.
Roche, J.J., Le système international contemporain, Montchrestien, Paris, 1994.
Ropke, W., La crise de notre temps, Payot, Paris, 1962.
Rosenberg, J., The Empire of civil Society, Verso, Londra, 1994.
Russeau, J.J., Di sc ou rss url ’originee tle sf onde me ntsdel ’iné galitépar mile shoumme s
, Flammarion, Paris,
1992.
Rousseau, J.J., Du Contrat social, Gallimard, Paris, 1963.
Russ, Jacqueline, Les Théories du pouvoir, Librarie Générale Française, Paris, 1994.
Sartori, Giovanni, Te oriade mo craţ ieire interp re t
ată ,Pol ir
om, Iaşi,199 9.
Schmitt, C., La notion de politique. Théorie du partisan, Flammarion, Paris, 1992.
Schmitt, Carl, Teologia p olitică,Edi turaUni ve rsDa lsi
,Buc ur eşti,19 96.
Schneider, Bertrand, Re voluţiade s culţilor, Ra por tc ătreCl u buldel aRoma,Edi turaPol iti
că,Buc ure
şti,
1988.
Seiler, D.L., Les partis politiques, A. Colin, Paris, 1993.
Simmel, G., Le conflit. Saulxures, Circé, 1992.
Sérieyx, Hervé, Le big bang des organisations, Calman-Lévy, Paris, 1993.
Smith, Graham (ed.), Federalism. The Multitehnic Challenge, Longman, London and New-York, 1995.
Sue, R., Temps et ordre social, PUF, Paris, 1994.
Tăma ş ,Se r
g u,Di
i c ţ
ionarpol iti
c.I nstituţii
l ede moc raţieiş ic ul t
ur ac ivi
că,Edi tur aAc ade mie i
,Buc ure
şti,
1993.
Tăma ş ,Se rgiu,Geopolitica. Oabor dar epr os pe ctivă, Edi t
uraNouaAl te r
nativă,Buc ureşti,19 95.
Tismă ne anu,Vl adimi r,Re inv entar eapol i
ticul ui,Eur opaRă săr iteanădel a Stalin la Havel,Pol irom,Iaşi,
1997.

90
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

Therow, L., La maison Europe. Superpuissance du XXIe siècle, Fondation Saint-Simon, Claman-Lévy, Paris,
1992.
Thoveron, Gabriel, Comu nic areapoliticăa z
i,Ant e
t, Bucur e
şti,199 6.
Tocqueville, Alexis de, Despre democr aţieînAme rica,2v ol
.,Edi turaHuma nit
as,Buc ureşti, 1995.
Toffler, Alvin, Powe r
shi ft
. Put er
e aînmi şcar e,Edi t
ur aAnt et
,Buc ureşti,1995.
Touchard, Jean, Histoire des idées politique,v ol.1ş i2,PUF,Pa ris,198 3.
Touraine, Alain, Qu’ est-ce la démocratic?, Fayard, Paris, 1994.
Trăsne a,Ov idiu,Cur ent eş itendinţeînpol it
ol ogiac ontempo rană,Edi turaPolit
ică,Buc ureşti,197 2.
Uscă tescu,Ge or ge,Proces umanismului, Edi turaPol it
ică,Buc ureşti,198 7.
Vattimo, Gianni, S oci
etat eat ranspa r
ent ă, Pontica, Cons ta
nţ a,199 5.
Vâlsa n,Că ln,Politologie,Edi
i t
uraEc onomi c ă,Buc ur eş
ti,1997 .
Voiculescu, Marin, Doc trineş isiste
mepol it
ic ec ontempor ane, Hy perionXXI ,Buc ur
eşti,199 3.
Vullierme, Jean-Louis, Le concept de système politique, PUF, Paris, 1989.
Walliser, Bernard, Système se tmodè l
es .Introduc t
ionc r
it
iqueàl ’analy sedes ys
tème s
, Seuil, Paris, 1997.
Weber, Max, Pol it
ica,ov oc aţieşiopr of esie, Editura Anima, 1992.

91
Curs de Şt
ii
nţăPol
it
ică Prof. Univ. Dr. Petr
eMAREŞ

CUPRINS

Fapt
e,f
eno
mene
,for
meş
iins
tit
uţi
ist
udi
atedeş
ti
inţ
apol
it
ică

Capitolul 1 –Sistemul politic............................................................. 3

1.1. Sis
tems oci
al,soci
etat
eg loba lă...................................................... 3
1.2. Str
uctur
a ,s
pecifi
culşifunc ţionalitatea sistemului politic............. 13
1.3. Sis
temeş ire
gimu r
ip ol
itic e........................................................... 24

Capitolul 2 –Put ere apol it ic ă............................................................ 30

2.1. Definirea puterii politice ............................................................... 30
2.2. Legitimitatea, autor ita te aş iob l ig aţi ap o li tic ă............................... 34
2.3. Forţaş ii
nf luen ţ
ap o litic ă ;p re s tig iu lp o litic.................................. 39
2.4. Opo ziţ
iapo li
tică............................................................................ 44

Capitolul 3 –Statul –i ns tituţ iepo lit ic ăf unda me nt a lă................... 50

3.1. Conceptul de stat ........................................................................... 50
3.2. Ori
gineaş ie vo l
u ţias ta tul u i;t ip ur iş if or medes ta t ...................... 52
3.3. Tră
săturil
eş if un c ţiiles t atu l u i....................................................... 55
3.4. St
atulded r
ep tş is o c ie ta te ac iv ilă................................................. 56

Capitolul 4 –Partidele politice .......................................................... 60

4.1. Definirea partidului politic ............................................................ 60
4.2. Tră să
turil
eş if unc ţiilepa rtid e lo rpo l itic e...................................... 62
4.3. Sisteme partidiste .......................................................................... 63

Capitolul 5 –De mo cr a ţi
a................................................................... 68
5.1. Definireade mo cr aţiei;p rin c ip iileş in or me lede mo cr a tic e........... 68
5.2. Evoluţiai s
to r
icăş ip arado xur ia led emo c ra ţie i ............................. 70
5.3. Exercitarea puterii în democraţ ie.................................................. 74

Capitolul 6 –Ac ţi
uneapolit
ică.......................................................... 77
6.1. Formele ş ia g
enţi
iacţ
iuniipol itic e................................................ 77
6.2. Personalitateapoli
ti
căşic l
asap o litic ă.......................................... 81
6.3. Libert
ate aş ires
ponsab
ili
tateapo li tic ă.......................................... 84

Bibliografie.......................................................................................... 87

92