Untitled

Varianta 4
■ ■ TESTE REZO LV ATE pe

nlr t1 0v1111l~nul cie litulnli 7C1r
e l310 LO GIE
Testul nr. 8
Sl1Bl EC TllL l
A.
~ . (JO d e ~
:Sc nct1. ht. ern co rcs pu nz ato . . ~ ~ 8 pu
ncte
arc raspuns ulrn corect. E~ s te COi.e eta' O singura va na nt a de raspuns
.
1. C: mt it3 tea de AD N din
tr-o celula:
a) es te co ns tant:.\ in tim
pu l cic \u\ ui celular;
b ) se du bl ea za in an afa
za ,·
c) se re du ce la ju ma tat e
pr in me ioz a;
d) es te ma i m are in ce lul
ele ha plo ide fata de ce le diploide.
2. Re ab so rtj a tub ula ra rep
rez int a trecerea substantel
a) cap ila re le glo me ru lar or din:
e u1 ca ps ula Bo wm an ;
b) ca ps ul a Bm vm an in ca
pil are le glomerulare;
c) ca pi lar ele pe rit ub ul are
in tub ii uriniferi;
d) tub ii ur in ife ri in ca pil
are le peritubulare.
3. Nu tri ria sa pr of ita :
a) es te ca ra cte ris tic a pla
nte lor ve rzi ;
b ) co ns ta in sin tez a de su
bs tan te or ga nic e din subs
c) su bs tan tel e or ga ni ce tante anorganice;
su nt pr elu ate din organisme
d) es te in tal ni ta ~i la cu sc moarte;
uta ~i mu ma padurii.
4 . Se cu sa se pr od uc e:
a) in un na aplicarii un or
stimuli cu frecventa redus
b) ca ur ma re a ap lic ari a;
i un ui sti mu l unic;
c) la ap lic are a un or stimu
li cu frecventa mare;
d) sp on tan , in toti m ~c hi
i scheletici.
B.
Co du l ge ne tic cu pr in de
tot ali tat ea codonilor. 12 puncte
a) De fin iti no tiu ne a de co
do n ~i pr ec iza ti numarul
b ) Sc rie ti un ar gu me nt de codoni ai codului gene
in fav oa rea afirmatiei ur tic,
AD N ~i pr ot ein e" . matoare: ,,Codul genetic
rea liz ea za leg atu ra dintre
c) C onstr uit i do ua en un tur . .
i (afirmat1v~), dm tre -~are
sti int ifi c adec va t. Fo lo sit u~ en un t ad ev ara t ~• unul
i , in ac es t sc op , mformat1 fals, uti liz an d limbajul
' _ 'co du l ge ne tic -c ara 1 ref en toa re la urmatoarele conti
cte ris tic i ; . nuturi:
_ Fu nc tia heter oc ata lit ica .
a AO N (sm tez a protemelor
'on str ui un sin ).
S e va c gu r en un t din fiecare continu
M od ifi cati enunp..11 fat s, t.
as tfe] in cat ac esta sa- dev · - d -
ma a evarat. N u se ac ce pta
folosirea ne ga\ie i.
ww w. rs.ro
D l!I TESTE REZOLV ATE pentru examenul de titularizare
BIOLOGIE
C.
Sistemul circulator sangv in a\ mam ifcrclor cslc al d 1luit 10 puncte
din inim a ~i vase de sange, reprezentate de
arter e, venc ~i capi\arc.
a) Calcula\i masa apci din plasma san gclui unui
allet, ~liind urm atoarele:
- sangclc reprc zinta 7% din masa corpului ;
- plasma sangv ina reprezinta 55% din masa sangelui;
- apa repre zinta 90% din masa plasrnei sang vine;
- masa corpului at\et·u lui este de 71 kg.
Sc1ieti. toate etape le parc urse pent ru rezolvarea cerintei.
,
b) F onnu lati o alta cerinta cu care completati aceasta prob
lema , folosind informatii ~tiintifice specifice
biolo giei. Rezolvati cerin ta pe care ati propus-o.
SUB IEC TUL al II-lea

Alcatuiti un eseu cu tema ,,Receptorii cutanati" dupa urma (30 de puncte)
torul plan:
- Numiti tipur ile de sensibilitati deservite de piele.
- lndic ati caile asce nden te prin care sunt conduse infor
matiile de la nivelul pielii la creier.
- Prez entat i legat ura ce se stabile~te dintre informatiile
tactile ~i conexiunile cortico-talamice.
- Prez entar ea unei boli ale pielii prov ocate de actiunea
unor factori de rise: denumirea bolii , cauza
bolii , doua caracteristici ale bolii .
SUB IEC TUL al ID-l ea

Secv entel e urma toare sunt selectate din programele ~cola (30 de puncte)
re de biologie pentru clasa a VII-a, respectiv
a XI-a, ~i cupr ind competente specifice ~i o pa:rte dintre
con\inuturile cu ajutorul carora se pot form a/dez-
volta com peten \ele respe ctive . Pent ru rezol varea cerintelor
, se au in vedere aceste con\inuturi.
Clas a a VII- a
Com pete n/e spec ifice ConJinuturi

4.2. Inter preta rea relaf iilor dintr e • Part icula ritafi ale repro duce rii sexu ate
prop riul comp orta ment $i stare a de sana tate la verte brate : pe$fi , amfi bieni [. ......],
pa.sari, [. ....]
• elem ente de igien a $i de prev enire a
fmbo lnavi rilor siste mulu i repro duca tor la onz,
infec fii cu trans mitere sexu ala
(Pro gram a $Cola ra p entru disci plina Biolo gie, Clas ele
a V-a - a VIII- a
Apro bat prin Ordi nal mini strul ui educ afie i na/io nale
m : 3.393 /28. 02.20 17)
www .rs.ro
QI ]
■ ■ TESTE REZOLVATE pentrn examenul de titularizare BIO LOGIE
Clas a a XI-a
Com petc nte specijicc Co11(i1111t11ri

3. I. Repre::en tarea _t,mcf ii/or ol'ganelor • ciWe de conducere in sistemul n e ~
~i siste me/o r de organe la om pe barn • circula{ia mare $i mica, circulatia art .
mod elelo r venoasa, capt ara, tm1,I'a t.tea
V '[ V /' V er1afa
,
(Prog rame 'lcolare pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Ciasa X

\ Aprobat prin Ord mu
· l mmz
. .s tru luz· N r. 3.2
-----
1
52/J 3.02.2006·Q)
Aleg e\i una dintr e secv ente le de programe ~colare
de biolo gie de mai sus.
Proi ecta \i un dem ers dida ctic centr at pe elev,
prin care se poat e form a/de zvol ta competenta
spec ifica prec izata in secv enta de prog rama ~cola
ra aleasa, avan d in vede re urma toare le:
- doua exem ple de activ itati de invatare adecvate
cont inutu rilor din prog rama ~colara;
- un exem plu de meto da dida ctica utilizata ~i doua
caracteristici ale aces tei meto de didactice;
- un exem plu de mijl oc de inva tama nt care poat e
fi valo rific at pent ru form area /dez volta rea compe-
tente i spec ifice , prec izan d: secv enta didactica in care
este valo rific at, o mod alita te de integrare in
secv enta dida ctica respectiva, o forma de organizar
e a activitatii dida ctice , cu argumentarea folosirii
aces teia in situa tia resp ectiv a;
- eval uare a com pete ntei spec ifice prec izata in secv
enta din prog rama ~colara aleas a, avan d in vedere
urma toare le: elab orare a, folosind lirnbajul ~tiintific
adecvat, a unui item de aleg ere multipla; men~o-
nare a a doua regu li/co nditi i de proiectare ~i a doua
avantaje ale folosirii aces tui tip de itemi;
- pret izar ea a doua func tii ale evaluarii ~colare.
Nota : Se punc teaz a core ctitu dine a ~tiintifica a infor

matiei de spec ialita te utili zate in elaborarea ite-
mulu i.
I@:~~ b
~ a TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
Testul nr. 9
SCBIECTCL I (30 de puncte)
A. 8 puncte
Scrie\i litera corespunzatoarc raspunsului corcct. Estc corccta o singura varianta de raspuns.
1....\paritja impulsurilor nerYonse la nivelul celulelor receptoare auditive se datoreaza:

a) rotirii capului :
b ) indoirii cililor celulelor auditiYe:
c) mi ~carii otolitelor:
d) deplasarii cristalelor de carbonat de calciu.
~- >1aladia ..chi-du-chat'':
a) este determinata de o mutatie cromozomiala;
b) afecteaza numai baietii;
c) este compatibila cu supravietuirea;
d) indi,izii afectap au un cromozom suplimentar mtr-o pereche.
3. Clasa Filicate apartine mcrengaturii:

a) Spermatofite
b) Briofite
c) Celenterate
d) Pteridofite.
4. Absorpa vitaminelor A ~i D se realizeaza:

a) mprezenµi amilazelor;
b) similar glucidelor;
c) mprezenµi sarurilor biliare;
d) similar proteinelor.
B. 12 puncte
Excretia este o functie de nutritie mtalnita atat la plante, cat ~i la animale.
aJ Numiti procesul de excretie la plante ~i realizati localizarea lui.
b) Precizati zonele de tesut renal din rinichi ~i mentionati cate doua particularitati pentn1 fiecare zona.
c) Construiti doua enunpiri (afirmative ), utilizand limbajul ~tiintific adecvat. Folositi, in acest scop.
informatii
,
referitoare la urrnatoarele continuturi:
'
- Reabsorbtia glomerulara;
- Gutatia.
Se va construi un singur enunt din fiecare continut.
Modificafi enunrul fals , astfel i'ncat acesta sa devina adevarat. Nuse accepta folosirea negatiei.
VNtv1 .rs.ro
■ ■ TESTE REZOLVATE penlru exo111e n11l de t1t11lorizore BIOLOGIE
c. 1~ PUncte
~ . . . .
w •
. , .. . .. , . " _. •ci. Cunoscftnd ca volumul msp1rator d

Rt:sy1rnt1;-i ::;1 cirl'Ulatia sunt hmc\11 ,·italc in rcnltz,11_c,I nut, 1t1 ml aer, capacitatea pulmo , :
rezerva al unui adult l'Stc de 2000 ml ncr. volumul rcz1dunl cSIC de 1500 I t d _nara
~d - . .
w
. d ·at volumu curen , sa se etermin .
tota Ia e 5)00 ml acr, volumul rczidual cstc de 3 on mnt mnic cc e.
a) Capacitatea Yitala ::;i volumul curent ~ , . d . .c ·matii c::tiintifi .
b) Fonnu Iati· o a1ta~ cenn\a . ~
cu care comp\cta\1• aceasta~ p10 . blein·i folosm 111101
· •, ~ '/ ~ ce specific
e
biologiei. Rezoh ·ati ce1inta pe care a\i propus-o.
SUBIECTUL al II-lea (30 depu~

Alcaniifi un eseu cu tema ,,Digestia ~i absorbtia lipidelor" dupa unnatorul plan:
- Definirea notjunilor: digestie, absorbtie. . .
- Determinati efectele stimularii sistemului nervos vegetativ asupra sfincterelor digeStive.
- Reglarea nervoasa a digestiei
- lmplicarea organelor digestive in digestia lipidelor, precum ~i cauzele aparitiei unor afectiuni in
procesele chimice ale digestiei (enumerarea a trei afectiuni).
SUBIECTUL al ID-lea (30 de punct~

Secventele urmatoare sunt selectate din programele ~colare de biologie pentru clasa a V-a, respectiv
a IX-a, ~i cuprind competente specifice ~i o parte dintre continuturile cu ajutorul carora se pot forma/dez-
volta competentele respective. Pentru rezolvarea cerintelor, se au mvedere aceste continuturi.
Clasa a V-a
Competente specifice . ConJinuturi

1.2. Realizarea dirijata a unor activitafi simple Viefuitoarele din mediul apropiat $i mai
de investigare pe baza unor fi,$e de lucru date fndepartat
• ecosistem (biotop, biocenoza)
• factorii de mediu $i variafia for
(Programa $Colara pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIII-a

Aprobat prin Ordinal ministrului educafiei nafionale nr. 3.393/28.02.201 7)
www.rs.ro
titularizare BIOLOGIE
■ ■ TESTE REZOLVATE pentru examenul de
Clasa a IX-a
Co11Ji1111turi
Compete11/e specijice /ionalii
• ce/ula unitatea structuralii ,}i func
J. J. Culegel'ea de date din sul'se variate
a lumii vii
de i11/ormareldocume11tare despre • eredilatea •}i variabilitatea lumii vii
organi::area lumii \'/·;
lui, Biologie, Clasa IX-a

(Programe ~<,co/are pentru Ciclul superior al liceu
3.2004)
Aprobat prin Ordinul ministrului nr. 3.458/ 09.0
lare de biol ogie de mai sus.

Alegeti una dintre secventele de prog ram e §Co com pete nta
elev, prin care se poa te form a/de zvol ta
Proiectati un demers didactic cent rat pe :
§colara aleasa, avan d in vede re urm atoa rele
specifica precizata in secventa de prog ram a
ifica §i continuturile respective;
- explicarea relatiei dintre com pete nta spec
vate continuturilor din prog ram a §Colara;
- doua exemple de activitati de invatare adec ctice;
§i dou a caracteristici ale acestei met ode dida
- un exemplu de met oda didactica utilizata pe-
plu de mijl oc de inva tam ant care poa te fi valorificat pen tru form area /dez volt area com
- un exem grar e in
i spec ifice , prec izan d: secv enta dida ctica in care este valorificat, o mod alita te de inte
tente a folosirii
enta dida ctica resp ectiv a, o form a de orga nizare a activitatii didactice, cu argu men tare
secv
acesteia in situatia respectiva; d in ved ere
in secv enta din prog ram a §colara aleasa, avan
- evaluarea competentei specifice precizata men tio-
tific adecvat, a unu i item de tip com plet are;
urmatoarele: elaborarea, folosind limbajul ~tiin i;
a doua avantaje ale folosirii aces tui tip de item
narea a dou a reguli/conditii de proiectare ~i
are.
- prec izar ea a doua functii ale evaluarii ~col
ite-
pun ctea za core ctitu dine a ~tiin tific a a info rmatiei de specialitate utilizate in elab orar ea
Nota: Se
mului.
www .rs.ro
. I rizare BIOLOGIE
■ ■ TESTE REZOLVATE pentnJ examenul de titu a
Testul nr. 10
(30~
SUBIECT UL I 8 Pu:te
A. ·ccFi singura varianta de raspuns cte
. . . - - , I . ·orcct. Este cot ' O • .
Scnet1 htera corespunz ato:m.' rnspunsu l1I (;
I. Fibra musculnr:i strint:i:

a) este polinuclca ti't:
b) are fonni't fu sifonn:'i :
c ) se i'nralneste in muschii netezi:
d) este delimitata de sarcoplasm:'i.
2. ARN-ul de transport:
a) are nucleotide cu timina;
b ) este materialul genetic pentru virusul gripal;
c) are doua catene compleme ntare;
d ) transporta aminoacizi.i la ribozomi.
3 . Caile sensibilitiiti,i proprioceptive sunt cai specifice care deservesc: .

a ) sensibilita tea termica ~i dureroasa condusa prin fasciculul spinotalam1c lateral;
b) sensibilita tea propiocep tiva incon~tienta condusa prin fasciculul spinocere belos direct (Flechsig);
c) sensibilita tea tactila fina condusa prin fasciculele spinobulbare Goll ~i Burdach;
d ) sensibilita tea interocept iva condusa prin_fasciculele spinotalamice.
4 . Selectati, varianta corectii despre cloroplaste:

a ) sunt sediul sintezei proteice;
b ) conti-n matrice la interior;
c ) dau culoarea mucegaiu lui verde-albastrui;
d) sunt delimitate de o membrana dubla.
B. 12 puncte
Virusuril e sunt entitati infectioas e situate la limita dintre viu ~i neviu.
a) Enurnera p doua componen te structurale ale unui virion ~i tipuri de virusuri dupa forma de exis-
tenta.
b) Compone ntele structural e ale unui virus.
c) Construit i doua enunturi (afirmative), dintre care un enunt adevarat si un enunt fals utilizand lim·
bajul ~tiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la u~atoare le ~ontinuturi:
- Multiplic area virusurilo r; ·
- Factorii mutageni biologici.
Modifica fi enuntul fals, astfel incat acesta sa devina adevarat. Nuse accepta folosirea negatiei.
www.rs.ro
rizare BIOLOGIE
■ ■ TESTE REZOLVATE pentru examenul de titula
10 puncte
C.
100 ml din sang ele unui individ de 95 kg tran sporta 50 mol CO2 din care 8% dizolvat in
Fiecare rele:
restul sub fonna de bicarbonafi. Stabiliti urmatoa
plasma, 12% sub fom1a de carbohemoglobina ~i
lvat in plasma, cantitatea de CO2 transportata sub
a) Cantitatea de co 2 transpo1iata de sange dizo
fom1a de HbCO2 ~i sub fonna de bicarbonati.
fei
Scrieti toate etapele parcurse pentm rezolvarea cerin
problema, folosind informatii ~tiintifice specifice
b) f onnula~ o alta cerinta cu care comp Ieta ti aceasta
biologiei . Rezolvati cerinta pe care ati propus-o.
(30 de puncte)
SUBIECTUL al II-lea
Alcatui~ un eseu cu tema ,,Celula procariota
~i celula eucariota" dupa urmatorul plan :
tipuri de celule;
- numiti cinci deosebiri st:ructurale ale celor doua i,
organit citoplasmatic din celula eucariota (ribozom
- precizarea funqiei (rolul) indeplinite de fiecare
lizozomi);
reticulul endoplasmatic, mitocondrii, aparat Golgi,
,,unitatea structura-functie" dintre mitocondrii ~i
- eviden~erea conceptului biologic fundamental
plastide.
(30 de puncte)
SUBIEC TUL al II-lea
ente le unnatoa re sunt selectate din prog ram ele ~colare de biologie pentru clasa a VII-a, respectiv
Secv
ind com pete nte spec ifice ~i o parte dintre cont inuturile cu ajutorul carora se pot forma/dez-
a XI-a, ~i cupr
cerintelor, se au in vedere aceste continuturi.
volta competentele respective. Pentru rezolvarea
Clasa a VII-a
Confinuturi
Competen/e specijice
, e de rela,tie
Functiil
3.2. Elaborarea unor algoritmi pentru realiza-
• Sistemul endocrin la om: clasificare;
rea unei investiga,tii
alcatuire, functii (hipofiza, tiroida, pancreasul
endocrin);
- afectiuni endocrine
(hiposecretia ~i hipersecretia-tiroidei, hipofizei,
pancreasului endocrin)
ele a V-a - a VIII-a

(Programa $Colara pentru disciplina Biologie, Clas
onale nr. 3393/28. 02.201 7)
Aprobat prin Ordinal ministrului educafiei nafi
www .rs.ro [fi l

■ ■ TESTE REZOLVAT . I ·
E pen tn 1e-.:a menul de \1\u
anzare BIOLOGIE
Cl as a a XI -a
Comperen{e sp ec ift ce Co11Jinuturi

3.1. Re pr e: en ra rca.fimc{i • proprieta/ile ne ur on ulu i,
ilor organelor \r;i sin ap se
sis1eme lor de or ga ne la om
pe baza modelelor • arcul reflex
(Programe colare pentru

1 Ciclul superi~r al l~c~ului
, ~i olo gie , Clasa a XI-a
Aprobat pr in Ordznul mznz
struluz nr. 3252/J3.02.
2006)
Alegeti una dintre secven1
ele de programe ~colare de
Proiecta!i un demers did biologie de ma i sus.
actic centrat pe elev, prin
sp ec ifi ca pr ec iza ta in secv care se poate fo rm a/d ez
enta de programa ~colara ale vo lta competen~
- ex pli ca rea relatiei dintre asa , avand in vedere ur ma toa rel
competenta specifica ~i conti e:
- do ua ex em ple de activita nuturile respective;
ti de invatare adecvate conti
- un ex em plu de me tod a nuturilor din pr og ram a ~c
didactica utilizata ~i doua ca olara;
- un ex em plu de mijloc de rac teristici ale acestei me to de
invatamant care poate fi va didactice;
teniei speci.fice, precizand: lorificat pentru formarea/d
secventa didactica in care est ezvoltarea compe-
se cv en ta didactica respecti e valorificat o mo da lit ate
va, o forma de organizare a de integrare in
ac es tei a in sit ua tia respecti activitatii didactice, cu arg
va; um entarea folosirii
- ev alu are a co mp ete nte i
specifi.ce precizata in secve
un na to ar ele : elaborarea, nta din programa ~colara ale
folosind limbajul ~tiintific as a, avand in vedere
me nt io na re a a do ua reguli adecvat, a un ui ite m de tip
/conditii de proiectare ~i a do es eu structural;
- pr ec iza re a a do ua functi ua avantaje ale folosirii ac
i ale evaluarii ~colare. es tui tip de itemi;
No ta : Se pu nc tea za corec
titudinea ~tiintifica a inform
mu lu i. atiei de specialitate uti liz ate
in elaborarea ite-
■ ■ TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
Testul nr. 11
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. 8 puncte
Scrieti litera corespunzatoare raspunsului corcct. Estc corccta o singura varianta de raspuns.
1. Sensibilitatea interoceptiva are protoneuronul localizal in:

a) bulbul rahidian;
b) comul anterior medular;
c) ganglionii spinali;
d) talamus.
2. La eucariote, enzimele ADN-helicaze:

a) traduc informatia genetica de pe una din catenele ADN-ului;
b) desfac puntile de hidrogen dintre cele doua catene ale ADN-ului;
c) separa ARNm in cele doua catene complementare;
d) traduc mesajul genetic din ARNm la nivelul ribozomilor.
3. in cazul 1n care mama este bolnava de hemofilie, iar tatal sanatos, genotipurile descendentilor
sunt:
a) 50% XhX ~i 50% XhY;
b) 50% XhXh ~i 50% XhY;
c) 50% XhX ~i 50% XY;
d) 50% ~ ~i 50% XhY.
4. Colenchimul angular se caracterizeaza prin:

a) au celule ce prezinta 1ngro~ari numai in colt11.1i.;
b) celulele au peretii mgro~ati sub forma de placi;
c) au celule mgro~ate in dreptul spatiilor intercelulare;
d) celulele sunt moarte.
B. 12 puncte
Ovarele ~i testiculele sunt glande mixte (au functie exocrina ~i endocrina).
a) Stabiliti pentru fiecare cate un hormon secretat.
b) Evidentiati doua moduri de actiune ale hormonilor produ~i de ovar.
c) Construiti doua enunturi (afirmative), dintre care un enunt adevarat ~i un enunt fals.
Folositi, m acest scop, informatia ~tiintifica specifica urmatoarelor continuturi:
- Sfaturi genetice;
- Anticorpi.
Modificati enuntul fals, astfel 1ncat acesta sa devina adevarat. Nu se accepta folosirea negatiei.
www.rs.ro
■■ TES
TE RE ZO LVATE p entn1 . Ia11·7 · BIO IO GIE
exA 111e 11ul c!e t1tu
nr o -
C
·
C apacitn· tca · .
puln10narii totalii a um11· sp\ · , ·tc cg a 1a• c ti 50 00 ml ncr, iar volumut ins IO Pu
zer-Ya es te de 17 00 ml ~i )rt1 v cs n pi' r·,t 11cte
volumul rczidual de I 50 0 • or leI tc.
a ) C a Icutai1. Yolumul cx pir. . ml.
. .. i ~1 volumu 1 cu te 1 . ,t es le egal cu 50 0 ml
ato r de rcz crv a. ~lt
to ate eta pe le rezolvarii pr llll l:,
acr s .
b) Fom m I:m• o - oblcmci. · • Ct1c\j
aha cc nn . \a_ • R lva1•• ce rin ta pe ca
l.'u care comp1eta\1· ac c,t._, t:-1iJroblcma.
s' ezo t 1 r ·
' , e at1 pro
Pus.0_
~S~l~TB~f~E~C::. T~U
. : ~L~a~I_!lfl!_:-l~e:!a_ _ _ _
Al ca tu i!i un es eu cu tem _ _ _ _~ -;-- .-
a ..Imunitatea " dupa unna - : - : - - - - - - - - -(
tor ul pla =J -= -O ~d ~
- de nu mi re a ce lor doua n:
tipmi de imunitate;
- pr ez en tar ea . la alegere
. a unui tip de imunitate;
- en um er ar ea ce lo r cinci
cla se de anticorpi ~i desc
- pr ec iza re a im po rta nt ei rierea uneia dintre ele;
interferonilor.
SU BI EC TU L al ID -le a
Se cv en re le ur ma to ar e su . .
nt selectate din programele (30 de p u ~
a X I- ~ ~i cu pr in d co mp ete ~colare de b1olog1e pe nt ru
nt e specifice ~i o parte din cla sa a VII-a, respectiv
vo lt.a co m pe te nr el e re sp tre continuturile cu ajutor
ec tiv e. Pe nt ru rezolvarea ul ca ro ra se po t forma/dez.
cerintelor, se au mve de re
ac es te continuturi.
Cl as a a VI I- a
Co m pe te n/ e sp ec ifi ce
1.2. Re al iza re a in de pe nd Con/inuturi
I activitii.fi de in ve sti ga re
en tii a un or
pe ba za unor
Functii
' le de relat, ie
fi~ e de lu cr u el ab or at e • Sistemul ne rv es la om:
I de ele v clasificare;
alcatuire, functii (en ce fa
lu l, m ad uv a spinarii,
nervii); ne ur on ul - alc atu
ire ~i proprietati
(Programa $COlara pe nt ru
disciplina Biologie, Clas
Ap ro ba t pr in Or di na l mi ele a V-a - a VIII-a
nistrului educafiei nafiona
le nr. 3.393/28.02.2017)
'
www.rs.ro
de t1 tu 1a r1.la1 t: u,-.., ._,_, ~ ·-
■ ■ TESTE REZOLVATE pentru examenul
Clasa a XI-a
Coufinuturi
Compete11fe specifice RESPIRATIA
Elaborarea ~; aplicarea u11o r algoritmi de
3. 2. . . - ventilatia pulmonara, transportul
identificare. investigare, exp enm e11tare ~, gnzelor, schimbul de gaze, volume ~i
rezolmre capacitati respiratorii
al liceului, Btologte, Clasa a Xi- a,
(Pmgrame \i; colare pentru Ciclul superior 13.02.2006)
Aprobatprin Ordinul ministrului nr. 3.252/
~colare de biologie de mai sus.

Alegeti una dintre secventele de programe com pet ent a speci-
iectati acti vita tea did acti ca, cen trat a pe elev, prin care se poate forma/dezvolta
Pro
lara aleasa, avand in vedere urmatoarele:
fica preciza,ta in secventa de programa ~co e did act ice ~i
mp lu de me tod a did acti ca util izat a, arg um ent are a utilizarii acestei me tod
_ w1 exe ce din
mo dul ui m car e poa te con trib ui la formarea/dezvoltarea competentei specifi
exemplificarea
secventa de programa ~colara aleasa; lara;
adecvate continuturilor din pro gra ma ~co
- doua exemple de activitati de mvatare
loc de i'nv atam ant car e poa te fi val orif icat pentru formarea/dezvoltarea com pe-
- Wl exemplu de mij -
pre ciza rea: sec ven tei did acti ce m car e este valorificat, unei modalitati de inte
tentei specifice, cu organizare a activitatii did act ice ~i
did acti ca resp ecti va, une i form e de
grare in secventa
anizare in situatia respectiva;
argumentarea folosirii acestei forme de org de tip problema, prin care se eva lue aza
lim baju l ~tii ntific ade cva t, a unu i item
- elaborarea, folosind
ta din programa ~colara aleasa;
competenta specifica precizata m secven ~i a
a con diti i de pro iect are a unu i item de tip pereche/asociere, a unu i avantaj
- menti_onarea a dou
itemi.
unui dezavantaj ale folosirii acestui tip de
ite-
za cor ecti tud inea ~tii ntif ica a info rma tiei de specialitate utilizate m elaborarea
Nota: Se punctea
mului.
www .rs. ro [i ll
--- --
■ ■ TESTE REZOLVATE pentru examenul de l itularizare BIOLOGIE
Testul nr. 12
§_S!lU~B!]IE~C~T!_U~L!l_ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ _ _ __ _ ___,._.:.....::_:~
(30 de J)unc•t"e'
~
A. . _ . _ _ 8 PUncte
· · • • - · , . ,.
Scnct1 lttcrn corcspunzatoarc raspunsnlrn c0ted. Es t e. corecta o smgura vananta de raspuns.
l. La angiospc nne, :mdroccu\ didinam prezinta:

a) doua staminc cu filamcnte \ungi ~i doua stamine cu filamente scurte;
b) trei stamine cu filamente lungi ~i o stamina cu filament scurt;
c) o stamina cu filamente \ungi si
\~
trei stamine cu filamente scurte;
d) patru stamine cu filamente lungi.
2. Sensibilitatea proprioceptiva con~tienta are tritoneuronul localizat in:

a) bulbul rahidian ;
b) cornul anterior medular;
c) ganglion ii spinali;
d) talamus.
3 . in cazul in care mama este sanatoasa, iar tatal bolnav de hemofilie, genotipu rile descendentilor
sunt:
a) 50% XhX ~i 50% XhY;
b ) 50% XhXh si ,
503/i0 XhY-'
c) 50% XhX ~i 50% XY;
d) 50% XX ~i 50% XhY.
4. in cazul unei transfuzii de sange, o persoana cu grupa sangvina A ~i Rh negativ poate dona sange
unei persoan e cu grupa sangvina:
a) A ~i Rh negativ;
b) B ~i Rh negativ;
c) 0 ~i Rh pozitiv;
d) B ~i Rh pozitiv.
B. 12 puncte
Procario tele ~i eucariot ele prez~ta un mo~ dife~t de o~ganizare a materialului genetic.
a) Stabiliti pentru fiecare denumrrea rnatenalulm genetic.
b) Precizat i structura unui cromozo m rnetafazic.
c) Constru iti doua enu~turi (afir:rnat~:e~, di~tre c~re ~n enunt adevarat ~i un enunt fals.
Folositi, in acest scop, mformat1a ~t11nt1fica spec1fica urmatoarelor continuturi:
- Cariotip ;
- Factori rnutagem.
Modific ati enuntul fals, astfel incat acesta sa devina adevarat. Nuse accepta folosirea negatiei.
www,rs,ro
c. 10 puncte
de
Capacitatea vitalil a unci fcmci cste cgala cu 3600 ml acr, iar volumul inspirato r de rezerva este
1500 ml.
a) Calcula\i volumul rezidual , ~tiind ca capacita tca pulmona ra totala este egala cu 5600 ml aer. Scrieti
toate etapele rt: zolvnrii problcm ei.
.
b) Fonnuhiti o alt5 ccrin\a cu c;.u-e completati aceasta problema. Rezolva ti cerinta pe care ati propus-o
(30 de puncte)
SUBlEC TUL al 11-lea
Alcatuiti un eseu cu tema ,,Cortico supraren ala" clupa urmator ul plan:
- denumirea celor tTei categori i de hormoni secretati de aceasta;
ui
- mention area a cate doua efecte ale unei categori i de hormoni asupra sistemul ui nervos, sistemul
digestiv ~i metabol ismului;
- prezenta rea unei boli endocrin e, precizan d pentru :fiecare boala: denumir ea, cauza, cate doua
exemple de manifest ari;
- precizar ea mecanis mului de reglare a secretiei hormoni lor.
SUBIEC TUL al III-lea (30 de puncte)

Secvente le urmatoa re sunt selectate din program ele ~colare de biologie pentru clasa a V-a, respectiv
z-
a XI-a, ~i cuprind compete nte speci:fice ~i o parte dintre continut urile cu ajutorul carora se pot forma/de
volta compete ntele respectiv e. Pentru rezolvarea cerintelo r, se au in vedere aceste continut uri.
Clasa a V-a
. -
Confinu turi
Compete n/e specifice
3.2. Utilizarea unor algoritm i cunoscu fi Grupe de vietuitoa re: bacterii, protiste,
. .
fn investiga rea lumii vii cmperc1
(Programa ~colarii pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIIJ-a

Aprobat prin Ordinal ministru lui educafie i nafional e nr. 3.393/28 .02.2017)
www.rs. ro
■ ■ TESTE REZ OLV ATE pentru exomenul
de tltulorizor e BIOLOGI E
Cla sa a XI- a
Compete11fe spe cifi ce Co11fi1111t11ri

1. l . l de111((icarea o rg a11e /01· ,,-; a sisteme Clasiflcarea sistemului nervos: sist em ul
/01· neivos
de o rga11e la o m. p rec11m \.,; a car acte somatic central ~i periferic, sist em ul ner
risr icil or vos
a ces 1or a vegetativ simpatic ~i par asim pat ic
(Pr ogr ame \1:; col are pen tru Ciclul sup
erio r al liceului, Bio log ie, Cla sa a Xi-a
,
Aprobat prin Ordinul min istr ulu i nr. 3.2
52/ 13. 02.2006)
.AJegeti una din tre secven tele de pro gra
me ~colare de biologie de ma i sus .
Pro iec tatj act ivit ate a did acti ca, centrat
a pe elev, prin care se poate form a/d ezv
fi ca pre ciz ata in sec ven ta de pro gra ma olta com pet ent a speci-
~colara aleasa, avand in vedere urm ato
- un exe mp lu de me tod a did act ica are le:
utilizata, argumentarea util izar ii ace stei
exe mp lifi car ea mo dul ui in car e poa te me tod e did acti ce ~i
contribui la formarea/dezvoltarea com
sec ven ta de pro gra ma ~colara aleasa; pet ent ei spe cifi ce din
- dou a exe mp le de acti vita ti de inv atar
e adecvate continuturilor din pro gra ma
- un exe mp lu de mij loc de inv atam ant ~colara;
care poa te fi valorificat pen tru form are
ten tei spe cifi ce, cu pre ciza rea : secven a/d ezv olta rea compe-
tei didactice in care este valorificat, une
gra re in sec ven ta did act ica resp ecti i mo dal itat i de inte-
va, une i forme de organizare a acti
arg um ent are a folo siri i ace stei form e vitatii did acti ce ~i
de organizare in situatia respectiva;
- ela bor are a, folo sin d lim baj ul ~tiintif
ic adecvat, a unui item de tip pro ble ma,
com pet ent a spe cifi ca pre ciz ata in sec prin car e se evalueaza
ven ta din pro gra ma ~colara aleasa;
- me ntio nar ea a dou a reg uli/ con diµ i
de proiectare a unu i item de tip per ech e/as
~i a unu i dez ava nta j ale folo siri i ace oci ere, a unu i avantaj
stui tip de itemi.
Not.a: Se pun cte aza cor ect itud ine a ~tii
ntifica a informatiei de specialitate util
mu lui. izat e in elab ora rea ite-
[i ll www . rs .ro
Testul nr. 13
SUBIEC TUL l (30 de puncte)

A. 8 puncte
Scrieti litera corespunzi.itoare raspunsu lui corect. Este corecta o singura varianta de raspuns.
1. la angiosp enne, ovarul superior este:

a) situat deasupr a receptac ulului;
b) scufund at comp let in receptac ul;
c) monocar pelar;
d) adancit pana la jwnatat ea receptac ulului.
2. Sensibil itatea proprioc eptiva incon~ti enta are deutone uronul localizat in:
a) bulbul rahidian ;
b) cornul anterior medular ;
c) ganglion ii spinali;
d) comul posterio r.
3. in cazul mcare mama este bolnava de hemofilie, iar tatal sanatos, genotipu rile descend entilor sunt:
a) 50% XhX ~i 50% XhY;
b) 50% XhXh ~i 50% XhY;
c) 50% XhX ~i 50% XY;
d) 50% XX ~i 50% XhY.
4. in cazul unei transfuz ii de sange, o persoan a cu grupa sangvina AB ~i Rh negativ poate dona sange
unei persoan e cu grupa sangvina :
a) A ~i Rh negativ;
b) B ~i Rh negativ;
c) 0 ~i Rh pozitiv;
d) AB ~i Rh pozitiv.
B. 12punc ~
Biosinte za proteine lor reprezin ta functia heterocatalitica a acizilor nucleici, care cuprinde transcrip pa
~i translatia.
1. Stabiliti pentru fiecare din cele doua etape locul in care se desra~oara.
2. Precizat i enzimel e care intervin in translatie.
3. Construi ti doua enuniuri (afirmat ive), dintre care un enunt adevarat ~i un enunt fals.
Folositi, in acest scop, informatia ~tiintifica specifica urmatoa relor continut uri:
- Genom viral;
- Sindrom ul Down.
Modific ati enuntul fals, astfel i'ncat acesta sa devina adevarat. Nu se accepta folosirea negatiei.
www.rs.ro
D II TESTE REZO LVATE pentru examenul de
C. IO puncte
Capacitatea vitala a unci fcmci cstc cgalr1 cu J X00
ml acr, iar volumul inspirntor de rczcrva cstc de
trei ori mai mare decit Yolumul curcnt .
I. Calculati volumul insp irator de rczcrYii ~i volu
mul rcziclual, ~tiincl cu volumul curcnl cslc de 500
ml ~i capacitatea pulmonar?i totala cstc cgalf1rn5700
111\ acr. Scric\i toalc elapclc rczo lvarii problcme
2. Fomrnlati o alt?i ce1inta cu care Cl'mplcla\i accas\5 i.
problemu. Rczo lva\i ccrinta pe care a\i propus-o.
SUBIECTUL al Il-lea
(30 de puncte)
Alcatuiti un eseu cu tcma .. Factori mutageni " dupa
urmatorul plan:
- definirea nofiunii de factor muta gen;
- denumirea celor trei categorii de factori mutageni
;
- men;:ionarea a cate doua exemple din fiecare categ
oric de factori ~i a patru efecte produse de fiecare
in parte:
- prezentarea unei boli provocate de factorii muta
geni , precizand: denumirea, cauza, cate doua
exemple de manifestari.
Sl.JBIECTT.JL al ID-lea
Secventele urmatoare sunt selectate din programe (30 de puncte)
le ~colare de biologie pentru clasa a VIII-a, respectiv
a Xll- a. ~i cuprind competente specifice ~i
o parte dintre continuturile cu ajutorul carora
fonn aJdezvolta competentele respective. Pentru se pot
rezolvarea cerintelor, se au 111 vedere aceste continutu
ri.
Clasa a VITI-a
I
Competen/e specifice
ConJinuturi
I 2.1. F ormularea de predicfii referitoare Resurse energetice ale planetei.
la diferite fenomene 9i procese naturale
II pe ba::.a concluziilor investiga{iei
Importanta pastrarii biodiversitatii
(Programa $COlara pentru disciplina Biologie, Clas

ele a V-a - a VIII-a
Aprobat prin Ordin al ministrului educafiei na/io
nale nr. 3.393/28.02.2017)
l:iiMZ ses
Clasa a Xll-a
Competen(e specifice Con/ittuturi

1.2. Recrmoa 1~rerea srructurii ~1,i.fi111cfiilor Mutageneza ~i teratogeneza - anomalii
materialului genetic cromozomiale asociate cancerului uman
(Programe ~co/are pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Clasa a XII-a,

Aprobat prin Ordinul ministrului nr. 5.959/22.12.2006)
Alegeti una dintre secventele de programe ~colare de biologie de mai sus.

Proiectaii activitatea didactica, centrata pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competenta speci-
fica precizata in secventa de programa ~colara aleasa, avand in vedere urmatoarele:
- doua exemple de activitati de invatare adecvate continuturilor din programa ~colara;
- un exemplu de metoda didactica utilizata, argumentarea utilizarii acestei metode didactice ~i
exemplificarea modului in care poate contribui la formarea/dezvoltarea competentei specifice din
secventa de programa ~colara aleasa;
- un exemplu de mijloc de invatamant care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe-
tentei specifice, cu precizarea: secventei didactice in care este valorificat, unei modalitati de inte-
grare in secventa didactica respectiva, unei forme de organizare a activitatii didactice ~i
argumentarea folosirii acestei forme de organizare in situatia respectiva;
- elaborarea, folosind limbajul ~tiintific adecvat, a unui item de tip alegere multipla, prin care se
evalueaza competenta specifica precizata in secventa din programa ~colara aleasa;
- mentionarea a doua reguli/conditii de proiectare a unui item de tip problema;
-precizarea a doua instrumente de evaluare alternative.
Nota: Se puncteaza corectitudinea ~tiintifica a informatiei de specialitate utilizate melaborarea ite-

mului.
ww·w.rs. ro
■ ■ TESTE REZO LV
ATE pentru exame nul de titularizare BIOLO GIE
Testul nr. 14
_S_U_B_IE=-=C=--=T:....::U::!L~I_ _ __ _ _ _ __ _ _ _ _ __
A
A. _ _ _ _ _---J(::!..3Q_~
de J)Unctn\
Scne . t"1 r - ~
- .
itera cores punz atoar e raspu nsulm corcct. Estc corecta- o smgll
. l".;- va 11.· anta- de raspu
- ns. PUncte
I . Repl icatia la eucar iote:
a) se realizeaza dupa mode lul semic onser vativ ;
b) are loc sub actju nea enzim ei petid -polim ernza ;
c ) repre zinta tradu cerea infon natie i genet ice;
d) are loc in citop lasm a. sub actiu nea enzim ei ADN -polim
eraza .
2. Sens ibilit atea tactil a grosi era ~i presi onala are deuto
neuro nul locali zat in:
a) bulbu l rahid ian:
b) cornu l anter ior medu lar·,
c) gang lioni i spina li;
d) cornu l poste rior.
3. in cazul in care mam a este bolna va de daltomism, iar tatal

sanatos, genotipurile descendentilor sunt:
a ) 50% xdx ~i 50% XdY;
b ) 50% XdXd ~i 50% XdY;
c ) 50% xdx ~i 50% XY;
d ) 50% XX ~i 50% XdY.
4. in cazu l unei trans fuzii de sange , o perso ana cu grupa sangv

ina.AB ~i Rh pozit iv poate dona sange
unei perso ane cu grup a sangv ina:
a) A ~i Rh nega tiv;
b) B ~i Rh nega tiv;
c ) 0 ~i Rh pozit iv;
d ) AB ~i Rh pozit iv.
B.
12 puncte
Tera pia genic a este proce sul de inser are a unei gene in scopu
l inloc uirii unei gene cu disfunctie.
a ) Menf ionaf i cele dou.a _m~~lita-ti de trans fer al genelor.
b ) Preci zafi trei carac tenst1 c1 ale cel~l elor _stem .
_ .
c ) Cons truiti doua enun turi (afii:mat~:e~ , d1!1tre c~re ~n en~n
t adeva rat ~~ un e~un t fals.
Folo sip, in acest scop , infor matia ~t11nt1fica spec1fica urma
toare lor contm utun:
- Sarc om;
- Sind romu l Kline felter . . .
Se va cons trui un singu r enunt~ d1~ fieca re c~ndtm~t.- d
_ _ . . .
Mo d 1.fi1ca,1
t · nunti ,J fals astfe l meat acest a sa evma a evarat. Nuse
e t~ , accep ta folostrea negat1e1.
www.rs ,ro
[ 50 J
C.
o persoana are capacitatea pulmonarii totnla egnla cu 5600 ml aer, iar volumul rezidual un10sfert
puncte
aceasta valoare. din
a) Calculati capac itatea vita\a ~i volum ul curen t, ~tiind ca volumul
expirator de rezerva este de
1700 ml aer ~i egal cu volumul inspirator de rezerva. Scrieti toate etapel
e rezolvarii problemei.
b) f onnulatj o alta cerinta cu care completati aceasta proble
ma. Rezolvati cerinta pe care ati propus-o.
SUBIECTUL al II-lea
Alcatui\i un eseu cu tema ,,Tesu h.u-ile mecanice" dupa urmatorul plan: (30 de puncte)
- descrieti celulele care alcatuiesc aceste tesuturi;
- numiti cele doua categorii de tesutm·i mecanice;
- descrieti cele doua categorii de tesuturi mecanice;
- precizati, rolul acestor tesuturi in viata plantelor.
SUBIECTUL al DI-le a
(30 de puncte)
Secventele urmatoare sunt selectate din programele ~colare de biologie
pentru clasa a Vill-a, respectiv
a IX-a, ~i cuprind competente specifice ~i o parte dintre continuturile cu
ajutorul carora se pot forma/dez-
volta competentele respective. Pentr u rezolvarea cerintelor, se au in
vedere aceste continuturi.
Clasa a VIIl- a
Competenfe speci jice ConJinuturi

2.2. Susfin erea argum entata a punct ului N otiuni generale privind ereditatea ~i
de vedere, utilizo,nd adecv at terminologia variabilitatea lumii vii
specificii biolog iei
I
(Programa ~colara pentr u disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VJJJ-a
Aprob at prin Ordin al ministrului educafiei nafionale nr. 3.393 /28.02
.201 7)
www.rs .ro
[ill
■ ■ TESTE REZOLVATE pen tn1 exa
me nul de titul a1i2are BIO
LOGIE
Clasa a IX-a
/ Competenfe spe cij ice

Con/ilmturi
1.3. ldent(fica rea st111ct1.1rilor _ strnctura celulei procariote
biologice
microscopice in rederea caract . .
erizarii /or _ structura ~i ultrastructura cel
ule1 eu can ote :
perete celular, membrana celula
ra,
citoplasma
(Programe ~co/are pentru Cic

lul inferior al liceului, Biolog
ie, Clasa a IX -a,
Aprobat pri n Ordinul ministru
lui nr. 3.458/09.03 .2004)
Alegep una dintre secventele
de programe ~colare de biolog
Proiectari activitatea didactica ie de mai sus.
, centrata pe elev, prin care se
fica precizata in secventa de po ate forma/dezvolta competenta
programa ~colara aleasa, avand speci-
- un exemplu de me tod a did 'in ved ere urmatoarele:
actica utilizata, argumentare
exemplificarea modului in car a utilizarii acestei metode did
e poate contribui la formarea/de act ice ~i
secventa de program.a ~colar zvoltarea competentei specif
a aleasa; ice din
- un exemplu de activitate de
mvatare adecvata continuturilo
- un exemplu de mijloc de mv r din programa ~colara;
atamant care poate fi valorific
tentei specifice , cu precizare at pentru formarea/dezvoltarea
a: secventei didactice 'in care co mp e-
grare 'in sec ve nta did act ica este valorificat, unei modalita
respectiva, un ei forme de ti de int e-
argumentarea folosirii aceste organizare a activitatii did
i forme de organizare 'in situat act ice si
- elaborarea, folosind limba ia respectiva;
jul ~tiintific adecvat, a unui ite '
lueaza co mp ete nta specifica m de tip eseu structurat, pri n
precizata ill secventa din pro car e se ev a-
- me nti on are a a do ua reguli grama ~colara aleasa;
/conditii de proiectare a unui
- pre ciz are a a tre i cerinte ill item de tip pereche/asociere;
elaborarea unui manual ~colar
.
Nota: Se pu nc tea za corectitu
dinea ~tiintifica a informatiei
mului. de specialitate utilizate in ela
bo rar ea ite-
[i ll ww w.rs/
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
Testul nr. 15
SUBIECTULI (30de puncte)

8 puncte
A.
Serieti litera corespunztoare rspunsului corect. Este corectä o singur variant de rspuns.
1. Ritidomul este:
a) situat la interiorul rådäcinii plantelor lemnoase;
b) un ansamblu de tesuturi moarte;
c) un tesut viu format din suber, felogen _i feloderm
d) situat la interiorul tulpinii plantelor lemnoase.
2. Sensibilitatea tactil grosier _i presional are tritoneuronul localizat în:

a) bulbul rahidian;
b) talamus;
c) ganglionii spinali;
d) cornul posterior.
3. In cazul în care mama este sntos, dar purttoare de daltonism, iar tatl sntos, genotipurile
descendenilor sunt:
a) X°X, XX, X°Y, XY;
b) XX, XX, XY, XY;
c)X*X, XX, X«Y, XY;
d) X*X, XX, X*Y, XdY.
4. In cazul unei transfuzii de sânge, o persoan cu grupa sangvin B _i Rh pozitiv poate primi sânge
de la o persoan cu grupa sangvin:
a) AB _i Rh negativ$
b) B i Rh negativ;
c) A _i Rh pozitiv;
d) AB i Rh pozitiv.
B 12 puncte
Respiraia anaerob la microorganisme se nume_te fermentaie.
.Mentionai dou tipuri de fermentaie specifice bacteriilor.
2. Descriei fermentatia alcoolic.
5. Construi i dou enun uri (afirmative), dintre care un enunt adev rat _i un enunt fals.
Folosii, în acest scop, informaia _tiinific specific urmtoarelor coninuturi:
Boli cu transmitere
sexual
-
Segmentul receptor al analizatorilor la vertebrate.

Se va construi
un singur
enun din fiecare coninut.
Modificati enuntul fals, astfel încât acesta s devin adevrat. Nu se acceptä folosirea negaiei.
www.rs.ro
53
BIOLOGIE
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare
C. 10 puncte
Capacitatea pulmonar total a unui brbat este egal cu 5700 ml aer, 1ar volumul rezidual esto
este de
1700 ml aer.
a) Calculai volumul inspirator de rezerv, _tiind c volumul expirator de rezerv este de 1600 ml
aer _i volumul curent de 500 ml aer. Scrici toate etapele rezolvrii problemei.
b) Fomnulai o alt cerin cu care completai aceast problem. Rezolvai cerina pe care ai propus-n
-0.
SUBIECTUL al I-lea (30 de puncte)

Alctuii un eseu cu tema ,,Boli cu transmitere sexual" dup urmtorul plan:
-
enumerai trei boli cu transmitere sexual;

precizai trei senine comune ale infectrii;
-
menionai cinci factori de risc care

pot cauza o boal cu transmitere sexual _i descriei unul dintre
ei, la alegere:
-
descriei dou dintre bolile enumerate anterior;

-
precizai patru modaliti de prevenire a acestor boli.

SUBIECTUL al III-lea
Secventele urmtoare sunt selectate din (30 de puncte)
programele _colare de biologie pentru clasa a
XI-a, _i cuprind competene
specifice _i o parte dintre coninuturile cu ajutorul crora seVIl-a, respectiv
a
volta competenele pot forma/dez-

respective. Pentru rezolvarea cerinelor, se au în vedere aceste
coninuturi.
Clasa a VII-a
Competene specifice
2.1. Formularea de Continuturi
predicii referitoare Resurse
la diferite
fenomene _i procese naturale energetice ale planetei
pe baza concluziilor investigaiei mportana pstrrii biodiversitii
Dezvoltarea durabil.
(Programa _colar pentru disciplina

Aprobat prin Ordin al ministrului educaiei Biologie, Clasele a
naionale nr.
V-a- a VIll-a
3.393/28.02.2017)
54 www.rs.ro
Clasa a NI-a
Competente specifice Continuturi

2.1.Utilizarea experimentuluiyi a investigaiei Observaii micro _i macroscopice: celul,
pentru evidenierea
structurii i a funciilor tesuturi, organe, sisteme de organe, organism
organismului uman
(Programe ycolare pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Clasa a X1-a,

Aprobat prin Ordinul ministrului nr 3.252/13.02.2006)
Alegei una dintre secvenele de programe _colare de biologie de maisus.

Proiectati activitatea didactic, centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competena speci
fic precizat în secvena de program _colar aleas, având în vedere urmtoarele:
- un exemplu de metod didactic utilizat , argumentarea utiliz rii acestei metode didactice i
exemplificarea modului în care poate contribui la formarea/dezvoltarea competentei specifice din
secventa de program _colar aleas;
- dou exemple de activiti de învare adecvate con inuturilor din programa _colar ;
exemplu de mijloc de învmânt care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe-
tentei specifice, cu precizarea: secvenei didactice în care este valorificat, unei modaliti de inte-
grare în secventa didactic respectiv, unei forme de organizare a activitii didactice i
argumentarea folosirii acestei forme de organizare în situaia respectiv,
- elaborarea, folosind limbajul _tiinific adecvat, a unui item de completare, prin care se evalueaz
competenta specific precizat în secventa din programa _colar aleas,

- mentionarea a dou reguli/condi ii de proiectare a unui item de tip întrebare structurat , a unui
avantaj _i a unui dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi;
-precizarea a dou funci ale manualuiui _colar.
Not: Se puncteaz corectitudinea _tinific a informaiei de specialitate utilizate iîn elaborarea ite-
mului.
www.rs.ro
55
Testul nr. 16
SUBIECTULI (30 de puncte

A. 8 punce
Scrieti litera corespunz toare rspunsului corect. Este corcctã o singur variantt. de rspuns.
1. Enzimele care catalizeaz reacia de activare a aminoacizilor în translaie:

a) aminoacil-sintetaze:
b) peptid-polimeraze:
c) ARN-polimeraza:
d) ADN-polimeraza.
2. Despre hipofiz se pot afirma urmtoarele:

a) lob
are ca
posterior adenohipofiza;
b) este localizat
la baza encefalului;
c)este o gland cu secreie
d) produce,
nmixt;
prin hiposecreie la copil, gigantism.
3. Segmentul periferic al unui analizator:
a) conduce impulsul nervos;
b) elaboreaz
senzaii con_tiente;
c) analizeaz informaiile recepionate
d)
recepioneaz o
variaie energetic.
4. Suma dintre
a)
capacitatea vital _i volumul rezidual reprezint:
capacitatea pulmonar (totalä);
b) volumul curent;
c) volumul inspirator de rezerv;
d) volumul expirator de rezerv.
B.
Mai multe
tipuri de ARN particip la realizarea 12 puncte
a) Numii un tip de ARN care procesului de sintez a proteinelor la
particip la real1zarea procesului de sintez a eucariote.
precizând dou caracteristici ale acestuia. proteinelor la eucariote,
b) Sinteza unei proteine se realizeaz pe baza
din 442 informaiei unui fragment de ADN
nucleotide, dintre
care 52 conin timin. Stabilii urmtoarele: bicatenar, alctuit
-
secventa de nucleotide din catena de

de nucleotide este urmtoarea: TTTGCA;
ADN 5 -5° complementar, tiind c, pe catena
3-5', secvena
-
numrul nucleotidelor cu guanin coninute de

fragmentul de ADN bicatenar
-
numrul legturilor duble _i al legturilor triple din

fragmentul de ADN bicatenar
56 www.rs.ro
alltTUT u t I L U i a i L a l
cu 0 alta cerin, folosind informaii _tiinifice specifice big-

enunul de la punctul b)
Cannletati
cerin a pe care afi propus-o.
Rezolva i
logiei.
10 puncte
C. endocrine.
este reprezentat prin totalitatea glandelor
Sistemul endocrin
doi lobi ai glandei
hipofize.
a) Numii de 60 kg, suspecla de diabet zaharat, se apreciaz c exist în sânge o
Iao persoan în greutate este mai mare nivelul glucozei din sânge,
afe total de 5200 mg glucoza. Stablii cu cantitate
ce
maxim admisa, daca aceasta cste considerat de Ig glucoz/1 I sânge.

fata de valoarea-normalä
manifestare pe care le prezint organismul în cazul diabetului zaharat.
cOcauz _i o
la punctul b) Cu o alta cerin. Rezolvai cerina propus.
Completai problema de
SUBIECTUL al I1-lea (30 de puncte)
Alctuii un eseu cu tema ,,Sistemul optic la mamifere" dup urm torul plan:
numii _i localizai segmentul receptor la mamifere;
- enumerararea a _ase noiuni specifice acestei teme;
- precizai defectele vederii in funcie de focalizarea razelor luminoase pe retin, precum _i corectarea
acestor defecte;
- construirea unui text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect _i în corelaie noiunile enume
rate.
SUBIECTULalIII-lea (30 de puncte)

Secventele urmtoare sunt selectate din programele _eolare de biologie pentru clasa a VI-a, respectiv
aX-a, i cuprind competente specifice _i o parte dintre coninuturile cu ajutorul crora se pot forma/dez-
volta competenele respective. Pentru rezolvarca cerinelor, se au în vedere aceste coninuturi.
Clasa a VIlI-a
Competene specifice Coninuturi

3.2. Identificarea de soluii noilalternative - studi de caz, anchete pe diferite teme
pentru rezolvarea unor situai-problem pentru identificarea unor soluii noi la diferite
probleme (de exemplu: pstrarea calitii
aerului, a apelor, a solului)
(Programa colar pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIll-a
3.393/28.02.2017)
Aprobat prin Ordin al ministrului educaiei naionale n.
www.rs.ro
57
Clasa a X-a
Competene specifice Continuturi

4.1 Utilizarea corect a terminologiei -
unitate structur-funcie, unitate

specifice biologiei în diferite situaii de diversitate, evoluie de la sinplu la complex
comunicare rela ie organism - mediu
-
particulariti structurale i funcionale

ale organelor de
simf i ale sIStemului nervos
la vertebrate
(Programa colar pentru clasa a X-a, Ciclul inferior al liceului, Biologie

Aprobat prin Ordin al ministrului nr 4.598/31.08.2004)
Alegei dintre
secvenele de programe _colare de biologie de mai sus.
una
Avand în vedere
strategiile didactice pe care le poate utiliza profesorul de biologie, în cazul temei
Calitatea apei i a solului".
precizai urmtoarele:
un
exemplu de metod didactic utilizat, dou caracteristici ale acestei metode
-
didactice _i exem-
plificarea modului în care poate contribui la formarea/dezvoltarea
venta de programa colar aleas;
competenei specifice din sec-
dou exemple de activiti de învare adecvate coninuturilor din
un
exemplu mijloc de învmânt
-
de programa _colar;
care poate fi valorificat
pentru
tentei specifice; precizarea secvenei didactice în care este valorificat formarea/dezvoltarea compe-
acest mijloc de
_i a unei modaliti de integrare în secvena didactic învmânt
o form
-
de organizare a activitii respectiv;

didactice, cu argumentarea folosirii acesteia în
tiv: situaia respec-
elaborarea, folosind limbajul _tiinific adecvat, a unui item de tip
-
tip pereche, prin care se evalueaz competena specificá precizat în

alegere multipl, a unui item de
secvena din programa _colar
aleas;
mentionarea a dou reguli/condiii de proiectare a unui item de tip pereche, a unui
dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi; avantaj _i a unui
-
precizarea a dou caracteristici ale evalurii sumative.
Notã: Se puncteaz corectitudinea _tiinific a informaiei de speC1alitate utilizate în elaborarea ite-

mului de tip alegere multipl.
www.
58
Testul nr. 17
SUBIECTULI
(30de puncte)
8 puncte
A. singur variant de rspuns.
raspunsull corect. Este corect o
Sericti litera corespunzatoare
este alc tuit din 3 neuroni:

1. Calea gustativ
protoneuronii sunt situai ganglionii nervilor cranieni VII, IX, X _i XII:
îm
al
se gsesc în nucleul solitar din bulb:
b) deutoneuronii
ale patru
celor nervi cranieni se încruci_eaz;
c) fibrele senzitive
in metatalamus _i se proiecteaz pe scoar.
d al Il1-lea neuron se atlå
2. Aneuploidia:
num ului de cromozomi din celulele unui individ;
a) const în multiplicarea
unei perechi sau a mai multor cromozomi în timpul formrii game-
b)are drept cauz non-disjuncia
tilor prin meioz;
c) este întàlnit la plante i unele specii
de nevertebrate;
numrului de baz.
d) const în variaia num rului de cromozomi cu multiplicarea
3.Tesuturile mecanice:
a) sunt formate din celule de diferite forme _i dimensiuni;
b) confer organismului trie _i rezisten,
c) colenchimul este alctuit din celule moarte cu perei celulozici îngro_ai neuniform;
d) sclerenchimul const din celule vi cu pereii îngro_ai uniform.
4. Nu este delimitat de membran constituientul celular

a) dictiozomul;
b) cloroplastul;
c) ribozomul;
d reticulul endoplasmatic.
12 puncte
B.
Una dintre funciile fundamentale ale organismului uman este reproducerea.
reproductor
sistemul reproductor masculin cu sistemul
a) Comparai, din punct de vedere fiziologic,
feminin, precizând o asemnare _i o deosebire între acestea.
de reproducere.
0) EXplicai motivul pentru care o leziune a hipofizei ar putea influena fiuncia
adevrat _i un enun fals, folosind in-
Construii dou enunuri (afirmative), dintre care enun
un
1ormaia tiinific specific urmtoarelor coninutur1:

Contracepia,
-Adenomul de prostat.
Se va construi un singur enunt din fiecare con inut.
adevrat. Nu se accept folos1urea negaie
VOlica enunul fals, astfel încât acesta s devin
www.rs.ro 59
C. 10 puncte
Inima este organul central al sistemului circulator.
a) Numii proprietäile mu_chiului cardiac.
b) In condi ii de repaus, o persoan prezint un ciclu cardiac cu durata de 0,8 s pentru o frecvent
cardiac de 75 contractii/minut _i un debit sistolic de 75 m. Stabilii urmtoarele:
- debitul cardiac:
coninutul în O» (ml O,/100 ml sânge) al sângelui din venele cave, _tiind c fiecare100 ml sânge
oxigenat transport 20 ml O9. iar consumul de O,/minut este de 250 ml.
c) Completai aceast problem cu o alt cerin. Rezolvai cerina propus.
SUBIECTULal II-lea (30de puncte)

Alctuii un eseu cu tema ,Poluarea ecosistemelor" dup urm torul plan:
- Definirea polu rii
Precizai trei tipuri de ageni poluani de natur chimic.

-
Precizai dou efecte i dou consecine ale polurii chimice.

Prezentai o cauz care determin
procesul de eutrofizare a apelor.
Enumerai _ase noiuni specifice acestei teme.
-
Construiti cu ajutorul acestora un text coerent, format din 3-4 fraze, folosind corect _i în corelaie
notiunile enumerate.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Secventele urmtoare sunt selectate din programcle _colare de biologie pentru clasa a V-a,respectiv
a X-a i cuprind competen e specifice i o parte dintre coninuturile cu ajutorul crora se pot forma/dez-
volta competenele respective. Pentru rezolvarea cerinelor, se au în vedere aceste
coninuturi
Clasa a V-a

3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor rela ii iîntre vieuitoare: de hr nire
biologice pe baza modelelor (categorii trofice, lanuri trofice);
de reproducere; de aprare
importana vieuitoarelor pentru natur i om
Programa _colar pentru disciplina Biologie, Claselea Va-a VIll-a
Aprobatprin Ordin al ministrului educa iei na ionale nr 3.393/28.02.2017)
www.rs.ro
60
Clasa a IX-a

Prelucrarea ezultatelor obfimute din in- genetic uman - boli ereditare umane
2,2.
concluziilor cauzate de
vestigaii siformularea mutai:
genice, cromozomale,
genomice, dominante, recesive, autozomale,
heterozomale, sfaturi genetice)
metode de studiu folosite în geneticá uman
(Prograna colar pentru clasa a IX-a, Ciclul inferior al liceului, Biologie

Aprobat prin Ordin al ministrului nr. 3.458/09.03.2004)
Alegeti una dintre secvenele de programe _colare de biologie de mai sus.

Proiectai activitatea didactic, centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competena
specific precizat în secvena de program _colar aleas, având în vedere urm toarele:
- explicarea relaiei dintre competen a specific _i continuturile respective;
-
dou exemple de activiti de învare adecvate coninuturilor din programa _colar;

- un exemplu de metod didactic utilizat i dou caracteristici ale acestei metode didactice;
-un exemplu de mijloc de învmnt care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe-
tentei specifice, precizând: secvena didactic în care este valorificat, o modalitate de integrare în secvena
didactic respectiv, o form de organizare a activiti didactice, eu argumentarea folosirii acesteia în
situaia respectiv,
-evaluareà competenei specifice precizat în secvena din programa _colar aleas, având în vedere
urmtoarele: elaborarea, folosind limbajul _tinific adecvat, a unui item cu alegere multipl; menionarea
a dou reguli/condiii de proiectare _i a dou avantaje ale folosirii acestui tip de itemi;
-
precizarea a dou caracteristici ale evalurii sumative.
Not: Se puncteaz corectitudinea _tiinific a informaiei de specialitate utilizate în elaborarea ite-

mului de tip alegere multipl.
www.rs.ro
61
Testul nr. 18

A.
8 punete
Scriei litera corespunztoare rspunsului corect. Este corectã o singur variant de
rspuns,
1. Receptorii olfactivi:
a) se gsesc în papilele gustative;
b) sunt chemoreceptori
c)la nivelul lor se formeaz
senzaile gustative
d) sunt reprezentai de celulele senzoriale
epiteliale.
2. Reflexele monosinaptice,
a) constau în contracia
de întindere, miotatice, de
extensie
b) constau în
mu_chiului i întinderea tedonului;
retragerea unui membru ca rspuns la un stimul dureros de
c) arcul lor reflex are trei
neuroni, senzitiv, intercalar _i motor; apärare;
d) receptorii specifici sunt propioceptorii i
exteroceptorii.
3. Eucromatina:
a) conine gene metabolic
b) este condensat în
active;
interfaz,
c)in transcriere este inactiv,
d) prezint secvene
repetitive.
4.Organul Corti este situat între
a) canal cohlear, delimitat de faa intern a membranei bazilare _i membrana
membrana
b) trei canale semicirculare, vestibulul bazilar, membrana vestibular _i
tectoria, este format din:
c) celule de susinere _i celule osos _i melcul
osos;
peretele extern al cohleei;
senzoriale auditive;
d) prezint la exterior
timpanul, iar spre interior fereastra oval
_i fereastra rotund.
B.
Cunoa_terea grupelor de sânge este esenial în realizarea 12 puncte
a)
Precizai antigenele i aglutininele specifice transfuziilor de sânge.
b) Stabiliti trei donatori grupei de sânge B(II).
posibili pentru grupa sänge
de
soanelor ce pot primi
sánge de lao persoan cu grupa de AB(IV) i precizai grupele de sânge a per
c) Construii dou enunturi sänge B(l).
formaia tiinific (afirmative), dintre care un enun adevrat i un
- Imunitatea;
specif+c urmtoarelor coninuturi: enun fals, folosind in-
- Sistemul Rh.
Se va construi un
singur enunt din fiecare coninut.
Modificai enunul fals, astfel încât acesta så devin
adevarat. Nu se accepta folosirea negaiei.
62
wwmA
pentru examenul de titularizare BlIOLOGIE
TESTE REZOLVATE
10 puncte
în «oxidarea parial
a substanelor organice, în lipsa oxigenului.
C. constst în
Si prezentai caracteristicile principale
anaerob
Respira ia aerob; respiraie anaerob .

respira ie
Explicai noiunile:
ale respira iei anaerobe.
cantitate de energie. Calculai câte mole-
20 molecule
1 de glucozä rezult o
oxidareaaerob
aerob a
b) Prin n condi il de anaerobiozá, pentru a obine aceea_i cantitate de energie,
ar fi necesare,
ede glucoz
675 kcal:
stiind urm toarele:
a unui mol de glucoz se obin

completä
Prin oxidarea elibereaz 25 kcal.
a unui mol de glucoz
-Oxidarea anaerob _tiinifice specifice biologiei.
cu o alt cerin, folosind informaii
aCompletati aceast problem
Rezolvai cerina pe care ai propus-o.
SUBIECTUL al II-lea (30de puncte)

tema Ciclul celular" dup urm torul plan:
Alctuii un eseu cu ,,
interfazei celulare.
-
Definii ciclul celular i descriei etapele

meiozei.
Prezentai caracteristicile mitozei _i
-
în timpul diviziunii celu-

ceea ce prive_te structura _i funcia
Evidentierea conceptului ,,cromatina în
lare.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

clasa a VIl-a, respectiv
Secventele urm toare sunt selectate din programele _colare de biologie pentru
c rora se pot forma/dez-
a XI-a i cuprind competene specifice _i o parte dintre coninuturile cu ajutorul
volta competenele respective. Pentru rezolvarea cerintelor, se au în vedere aceste coninuturi.
Clasa a VII-a

1.2. Realizarea independent a unor Inmultirea vegetativ la plante, înmulirea
activiti de investigare pe baza unor fie prin spori, înmulirea prin înmugurire la drojdii,|
de lucru înmulirea la bacterii
(Programa colar pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a -a VIll-a

Aprobat prin Ordin al ministrului educaiei naionale nr 3.393/28.02.2017)
www.rs.ro
63
IEoIt REZOLVAIE pentru examenui de tiTUiarizar
Clasa a XI-a

1.1. Identificarea organelor i
de organe la om,
a sistemelor -
clasificarea sistemului nervos: sistemul

precum i a caracteristicilor nervos somatic central i periferic,
acestora sistemul
nervos vegelativ simpatic i parasimpatic
(Programa colar pentru clasa a XI-a, Ciclul inferior al liceului, Bioloe

Aprobat prin Ordin al ministrului nr.
Alegeti una dintre secvenele de
3.252/13.02.2006
Proiectai activitatea didactic, programe _colare de biologie de mai sus.
centrat pe elev, prin care se
specitic precizat în secvena de poate forma/dezvolta competena
program
explicarea relaiei dintre competena _colar aleas, având în vedere
specific i coninuturile respective; urmtoarele:
-
douà exemple de
activiti de învjare adecvate
un
exemplu metod didactic
de coninuturilor din programa _colar;
-
un
exemplu de mijloc de învmânt utilizat _i dou caracteristici ale acestei metode
tentei specifice, precizând: care poate fi
valorificat pentru didactice;
secventa didactic respectiv, secvena didactic în care este formarea/dezvoltarea compe-
o form de valorificat, o modalitate de
integrare în
acesteia in situaia
respectiv; organizare a
activitti didactice, cu
-
evaluarea competenei argumentarea

folosirii
urmtoarele: elaborarea,specifice precizat în secventa din programa
narea a dou
folosind limbajul _tiinific adecvat, a unui item_colar aleas, având în vedere
reguli/condiii de _i a dou avantaje ale folosiriiîntrebare structurat; menio-
precizarea a dou caracteristici proiectare
ale evalurii acestui tip de itemi
sumative.
Not: Se puncteaz
corectitudinea _tiinific a
de tip întrebare
structurat. informaiei de specialitate utilizate în
elaborarea itemului
64
Testul nr. 19
SUBIECTULI
(30 de puncte)
8 puncte
A. corect. Este corectã o singur variant de rspuns,
Serieti litera corespunzätoare taspunsuiui
1Rutonul sinaptic conine doua structuri cu rol in transmiterea impulsului nervos:
i mitocondrii;
sinaptice
a) vezicule
ionii de Na;
b) proteine receptoare i
postsinaptic i mediator inhibitor:
c) membrana
neuron presinaptic.
d) neuron posts1inaptic _i
2. Anticodonul reprezint:
a) fragment din catena ADN-ului;
un
b) poriunea central a ARNm:
c)o regiune complementar unui codon;
aminoacidului.
d) locul de legare a
3. Insulina constituie hormonul hipoglicemiant al organismului, astfel încât scderea glicemiei indus
de insulin se realizeaz prin:
a) scäderea transportului intracelular al glucozei;
b) stimularea metabolizrii glucozei în tesuturi;
c)inhib depunerea glucozei sub form de glicogen;
d) reduce tranformarea glucidelor în lipide la nivelul fesutului adipos.
4.Amniocenteza esteo metod folosit în:

a) terapia genic,
b) clonarea terapeutic,
c) diagnoza prenatal;
d) diagnoza postnatal.
B. 12 puncte
Receptionarea informa iilor din mediul extern sau intern este o condiie esenial de adaptare a or-
ganismelor în mediul de via.
a) Numii trei organe de simt _i precizai pentru fiecare receptorii specifici
6) Scrieti un argument în favoarea afirmaiei urm toare: ,Functia receptorilor const în traducerea
Stimulilor, intr-un limbaj inteligibil pentru S.N.C.".
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enunt adevrat i un enun fals, folosind in-
Tormatia _iinific specific urmtoarelor coninuturi:
-Corpusculii Meissner;
- Amprenta ADN.
www.rs.ro
65
TESTE REZOLVATE
pentnu examenul de titularizare BIOLOGIE
Se va construi un singur enunt din fiecare con(inut.

Modificati enuntul fals. astfel încât acesta s devin adevärat. Nu se accepla lolosirca negatici,
C. 10 puncte
espiratia si circulaia contribuic în realizarea funeici de nutriic:
a)Cunoscând c, volumul expirator de rezerv al unui individ estc de 1500 ml acr, volumul curent
este ae s00 ml aer. capacitatea vital este de 4000 ml acr, volumul rezidual este de 5 ori mai mare decât
VOumul curent, s se determine: volumul inspirator de rezerv, volumul rezidual i capacitatea pulmo.
nar total.
Seriei toate etapele rezolvrii problemei.
omula i o alt cerin cu care completa i aceast problem , folosind informaii tiintitice specifice
biologiei. Rezolvai cerina pe care ai propus-o.
Alcatui i un eseu cu tema ,Substan a cenu_ie din S.N.C." dup urm torul plan:
prezenta i mecanismul de transmitere a influxului nervos la nivelul unei sinapse chimice (butoni
terminali);
-
precizai funcia arcului reflex a mduvei spinri;

evidentierea conceptului biologic fundamental ,unitateastructur-functie" pentru substana cenu_ie
-
Situat in diferite nivele ale S.N.C. (m duva spin rii, trunchiul cerebral _i scoara cerebral ).
SUBIECTUL al III-lea (30de puncte)

Secventele urm toare sunt selectate din programele _colare de biologie pentru clasa a V-a, respectiv
a X-a, _i cuprind competen e specifice _i o parte dintre coninuturile cu ajutorul crora se pot forma/dez-
volta competentele respective. Pentru rezolvarea cerinelor, se au în vedere aceste coninuturi.
Clasa a V-a

1.2. Realizarea dirijat a unor activiti Vieuitoarele din mediul apropiat i mai
simple de investigare pe baza unor fise de lucru fndeprtat (grdin/parc/livad, paji_te,
date pdure, ape curgtoarelape stttoare)
specii reprezentative: adaptrile lor la
mediul de via
(Programa colar pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a -a VIl-a

Aprobat prin Ordin al ministrului educaiei naionale nr. 3.393/28.02.2017)
www.rs.ro
66
Clasa a IX-a

2.2. Prelucrarea rezultatelor obimute
-
diversitatea lumii vii -
regnul protista
din investigaii i fornularea concuziilor
Programa colar pentru clasa a lX-a, Cicul inferior al liceului, Biologie

Aprobat prin Ordin al ministrului nr. 3.458/09.03.2004)

Proiectai un demers didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competena
specific precizat în secvena de program _colar aleas, având în vedere urmtoarele:
explicarea relaiei dintre competena specific i coninuturile respective
dou exemple de activiti de invare adecvate coninuturilor din programa _colar;
- un exemplu de metod didactic utilizat i dou caracteristici ale acestei metode didactice;
-un exemplu de mijloc de învmânt care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe-
tentei specifice, precizând: secvena didactic în care este valorificat, o modalitate de integrare în
secventa didactic respectiv, o form de organizare a activitii didactice, cu argumentarea folosirii
acesteia în situaia respectiv;
- evaluarea competen ei specifice precizat în secven a din programa _colar aleas , având în vedere
urmtoarele: elaborarea, folosind limbajul _tiinific adecvat, a unui item de tip pereche; menionarea
a dou regui/condi ii de proiectare i a dou avantaje ale folosirii acestui tip de itemi;
precizarea a dou functii ale evalurii _colare.
Notä: Se puncteaz corectitudinea tiinific a informaiei de specialitate utilizate în elaborarea ite-

mului.
www.rs.ro
67
T E S T E REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOIE
Testul nr. 20
SUBIECTULI (30 de puncte)

A. 8
ltera corespunztoare rspunsului corect. Este corecl o singura variant de r snimPncte
Serieti liter Is.
1. Fasciculul spinocerebelos direct:

a) are protoncuronul în cormul posterior mcdular;
b)conduce sensibilitatea proprioceptiv incon_tient;
c)intra în cerebel prin pedunculii cerebelo_i superiori,
d)pärse_te mduva spinrii prin cornul lateral de aceea_iparte.
Somatotropul (STH) contribuie, împreun cu ali hormoni, la creterea organismului.

Efectele STH la nivel celular sunt:
a) stimuleaz
transportul aminoacizilor în celule;
b) inhib descrcrile de glucoz din ficat;
c) cre_te consumul tisular de glucoz;
d) stimuleaz eliminrile de K, Ca, Na.
3. Antigenul A de pe hematii _i aglutinina beta din plasm caracterizeaz grupa de sânge:

a) A(II);
b) B(III);
c) O):
d) AB(IV)
4. ARNm matur:
a) conine bazele azotate adenina _i timina;
b) este alctuit din exoni i introni;
c)particip la procesul de translaie;
d) se formeaz prin procesul de replicaie.
B. 12 puncte
Materialul genetic prezint o anumit organizare în funcie de gradul de complexitate al sistemelor
biologice.
a) Prezentai patru caracteristici ale cromozomului bacterian.
b) Scrieti un argument în favoarea afirmaiei urmtoare: ,,Plasmidele se replic independent u
ADN-ul cromozomial".
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enun adevrat _i un enunt fals.
Folosii, în acest scop, informaia tiinific specific urmtoarelor coninuturi:
- Nucleoid
- Recombinarea genetic .
w w w . r s . r o
68
Se va construi un singur enunt din fiecare coninut. Modificai enunul fals, astfel încât acesta s de-
vin adevrat. Nu se accept folosirea negaiei.
C. 10 puncte
Un individ de 80 kg pierde prin hemoragie 400 ml sânge. ^tiind cã sângele lui conine antigenele A
Si B. c volumul de sânge reprezint 8% din masa corpului, iar elementele figurate reprezint 45% din
volumul sângelui, stabilii urmtoarele:
a) Cantitatea de plasm din sângele rmas dup hemoragie, precum _i cantitatea de ap din plasma
sängelui înainte de hemoragie. Scriei toate etapele rezolvärii problemei.
b) Formulati o alt cerin cu care completai aceast problem. Rezolvai cerina pe care ati propus-o.
SUBIECTULal II-lea (30 de puncte)

Alctuii un eseu cu tema ,Maladii genetice" dup urmtorul plan:
- clasificarea muta iilor dup cantitatea de material genetic afectat ;
enumerai ageni mutageni i menionai pentru fiecare câte un exemplu;
prezentai dou maladii heterozomale _i precizai o caracteristic pentru fiecare.

Secventele urmtoare sunt selectate din programele _colare de biologie pentru clasa a VI-a, respectiv
a Xla, _i cuprind competente specifice _i o parte dintre coninuturile cu ajutorul cärora se pot forma/dez
volta competenele respective. Pentru rezolvarea cerinelor, se au fîn vedere aceste continuturi
Clasa a VIlla

4.2. Interpretarea relaiilor dintre propriul Integrarea func ilor de relaie
comportament i starea de sntate Elemente de igien i de prevenire a
îmbolnvirilor (igiena vieii intelectuale,
a organelor de sim _i a sistemului locomotor)
(Programa colar pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIll-a

www.rs.ro 69
BIOLOGIE
de titularizare
TESTE REZOLVATE pentru examenul
Clasa a XI-a
Confinuturi
Competene specifice - determinarea grupelor sanguine n
2.1. Urilizarea experimentului i a
sistemul ABO i Rh
inv'estigafiei pentru cvidentierea structuri
si a functiilor organismulhui uman
(Programe scolare pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Clas

a XI-a,
Aprobat prin Ordinul ministrului nr. 3.252/13.02
de mai sus.
3.02.2006)
Alegei una dintre seceventele de programe _colare de biologie
Proiectati activitatea didactic . centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competent.
cific precizat în secvena de program _colar aleas, având în vedere urmtoarele: tenta spe
explicarea relaiei dintre competena specific _i coninuturile respective;
-
douà exemple de activiti de învare adecvate
continuturilor din programa colarä;
utilizat _i dou caracteristici ale acestei metode didactice
-
un exemplu de metodã didactic

-
un exemplu de mijloc de învämânt care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe

tentei specifice. precizând: secvena didactic în care este valorificat, o modalitate de integrare in
secvena didactic respectiv, o form de organizare a activitii didactice, cu argumentarea folosini
acesteia în situaia respectivä,
- evaluarea competen ei specifice precizat în secven a din programa _colar aleas , având în vedere
urmätoarele: elaborarea, folosind limbajul _tiinjific adecvat, a unui item de tip întrebare structuratë,
menionarea a dou reguli/condiii de proiectare _i a dou avantaje ale folosirii acestui tip de itemi,
precizarea a douä funci ale evaluärii _colare.
Not: Se puncteaz corectitudinea _tiinific a informaiei de specialitate utilizate în elaborareaite

mului.
www.rs.r
70
TESTE REZOLVATE pentru examenul de
Testul nr. 21
SUBIECTULI
A. (30de puncte)
8 puncte
Scrieti litera corespunztoare rspunsului corect. Este corect o singur variant de rspuns.
1. Traheidele:
a) se întâlnesc la ferigi _i gimnosperme;
b) sunt vase deschise sau perfecte;
c) conin celule lungi sub form de tuburi;
d) sunt specifice angiospermelor.
2. Sensibilitatea tactil grosier are protoneuronul localizat în:
a) bulbul rahidian;
b) talamus;
c)ganglionii spinali;
d) cornul posterior.
3. In cazul în care ambii prini sunt bolnavi de daltonism, genotipurile descendenilor sunt:
a) X°X, XY;
b) XdXd, X*Y;
c)XXd,XY;
d) XX, XY.
4. In cazul unei transfuzii de sânge, o persoan cu grupa sangvin 0 _i Rh pozitiv poate primi sânge
de la persoan cu grupa sangvin:
o
a) AB _i Rh negativ,
b) B _i Rh negativ;
c) 0 _i Rh negativ;
d) AB _i Rh pozitiv.
B. 12 puncte
Neurohipofiza este format din lobul posterior hipofizar _i tractul nervos hipotalamo-hipofizar.
a) Mentionai alc tuirea paranchimului
glanauiar
b) Descrieti modul de actiune al unui hormon secretat de neurohipofiz.
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enun adevrat ienun fals.
un
Folosii, în acest scop, informaia _tiinific specific urmätoarelor coninuturi:
- Replica ie,
- Prostat .
Se va construi un din fiecare coninut,

singur enunt
Modificai enunul fals, astfel incât acesta s devin adevärat. Nu se accept folosirea negaiei.
www.rs.ro
71
BIOLOGIE
titularizare
ESTE AEZOLVATE pentru examenul de
C. volumul 10 puncte
apacitatea pulmonar
egal
cste
total
volumul expirator de rezerv ,
cu
a unei femeci este
si anume de
cgal cu 5600 ml
1600 ml acr.
acr, 1ar
inspirator de rezer
incn
a)Calculai volumul rezidual, _tiind

c volumul curent cste de S00 ml acr.
crieti toate
Scrieti
zolvrii problemei.
elapcle to
b) Formulai o altã cerin eu carecompletai accast problema. Kezolvai cerina pe caro.
are ati propus-,
SUBIECTUL al I1-lea urmätorul plan:

(30 de puncte
Alcatuii un eseu cu tema .Floarea la angiosperne" dup
-
enumerai clase de angiospernne;

cele dou
enumerat anterior;
preciza i câte un exemplupentru fiecare clas
-
prezentai structura florii la angiosperme;

men iona i funciile florii _i descriei una dintre ele, la alegere.
SUBIECTUL al I-lea
Secventele urmtoare sunt selectate din programele _colare de biologie pentru clasa a V-a, respecti
(30 de puncte)
aX-a. i cuprind competen e specifice i o parte dintre con inuturile cu ajutorul carora se pot forma/dez
volta competenele respective. Pentru rezolvarea cerinelor, se au în vedere aceste coninuturi.
Clasa a V-a
Competente specifice Coninuturi

Grupe de vietuitoare: plante - gimnosperme
2.1. Organizarea informaiilor tiinifice dup
un plan dat
(Programa colar pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a a VIll-a

-
Aprobat prin Ordin al ministrului educaiei nafionale nr 3.393/28.02.2019
Clasa a X-a

1.1. Culegerea de date din surse variate de Dezechilibre ecologice
informare/ documentare în scopul asimilrii
de cunostinje despre structura i funcile
organismelor
(Programe scolare pentru Ciclul inferior al liceului, Biologie, e 2004

4.598/31.08.20
Aprobat prin Ordinul ministrului nr.
www.rs.1o
72
Alegeti una dintre secvenfele de programe _colare de biologie de mai sus.
Proiectati activitatea didactic,

centrat prin care se poate forma/dezvolta competenta speci-
pe elev,
în secventa de programa colarä aleas, având în vedere urmtoarele:
fic precizat
-un exemplu
de metodà didacticâ utilizat, argumentarea utilizrii acestei metode didactice _i
formarea/dezvoltarea competenei specifice din
exemplificarea modului în care poate contribui la
secventa de program _colar aleas;
- dou exemple de activiti de învare adecvate continuturilor din programa _colar;
- un exemplu de mijloc de învmânt care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe-
secvenei didactice în care este valorificat, unei modaliti de inte-
tentei specifice, cu precizarea:
grare în secvena didactic respectiv, unei forme de organizare a activitii didactice _i
argumentarea folosirii acestei forme de organizare în situaia respectiv
- elaborarea, folosind limbajul _tinific adecvat, a unui item de tip alegere dual, prin care se eva-
lueaz competenfa specific precizat în secvena din programa _colar aleas;
- menionarea a dou reguli/condiii de proiectare a unui item de tip problem, a unui avantaj _i a
unui dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi,
-
precizarea a dou componente ale unei prograne _colare.

Notä: Se puncteaz corectitudinea _tiinific a informaiei de specialitate utilizate în elaborarea ite-
mului.
www.rs.ro
73
Testul nr. 22
SUBIECTULI
A. de punct
Scrieti litera corespunztoare rspunsului 8 punee
corect. Este corect o singur variant de rspuns.
1. Gineceul gamocarpelar:
a) prezint carpelele unite;
b) organele de reproducere nu
c) conine prezint stil;
carpele libere;
d) nu prezint
organe de reproducere.
2. Sensibilitatea tactil vibratorie are
a) bulbul rahidian; protoneuronul localizat în:
b) talamus
c) cornul posterior,
d) ganglionii spinali.
3. In cazul în care ambii prini sunt

a) X*X. XY bolnavi de hemofilie,
b) XX, XhY; genotipurile descendenilor sunt:
c) X*X XY
d) XX, Xhy.
4. In cazul unei
transfuzii de sânge, o
unei persoane cu
grupa persoan cu
grupa sangvin AB _i Rh
a) B
_i Rh pozitiv; sangvin: pozitiv poate dona sânge
b) B
_i Rh negativ;
)0 _i Rh negativ;
d) AB _i Rh pozitiv.
B.
Gonadele sunt
reprezentate de ovare _i testicule.
a) Mentionai hormonii 12 puncte
b) Descriei dou modurisecretai de fiecare
de aciune a unui gonad
în parte.
c) Construii dou hormon secretat de ovar.
enunuri (afimative), dintre
Folosii, în acest scop, informaia care un
enun adevrat _i un
- Cambiu; _tiinific specific urmtoarelor enun fals.
- Albumen. coninuturi:
Se va construi un
singur enunt din fíecare coninut.
Modificati enunul fals, astfel încât acesta s devin adevrat. Nu se
accept folosirea negaiei.
74
www.rs.rg
10 puncte
C. f e a nulmonar total
a unei persoane cste egal cu 5800 ml aer, iar volumele inspirator de
Capacita
de rezerv au valoarea de 600 ml aer.
rezerv i expirator c volumul curent de 500 ml
volumul rezidual, tiind aer. Scriei toate etapele rezolvrii
a) Calcula i
problemei.
o alt cern cu care completai aceast problem. Rezolvai cerina pe care ai propus-o.
Fomulai
SUBIECTULal l1-lea (30 de puncte)

muscular" dup urm torul plan:
Aleätuiti un eseu cu tema ,,fesutul
cele trei fesuturi musculare;
t1puri de
-
enumerai
localizarea acestora în organism;
precizai în alctuirea lor;
fiecare tip de esut celulele care intr
-
descrieti pentru
cele trei tipuri de esuturi musculare (la alegere).
-
descriei dou din

SUBIECTUL al IIl-lea
(30de puncte)
de biologie pentru clasa a VI-a, respectiv
sunt selectate din programele ^colare
Secventele urm toare cu ajutorul crora se pot
forma/dez-
specifice i o parte dintre coninuturile
aXI-a, _i cuprind competene rezolvarea cerinelor, se au în vedere aceste coninuturi.
volta competenele respective. Pentru
Clasa a VI-a
Coninuturi
Competenje specifice un tot unitar
Organismul
-
a unor
1.2. Realizarea independent Organismul unei plante
superioare
baza unorfi_e de
activiti de investigare pe (organe, esuturi, celule)
lucru date
Va -a VIl-a
Clasele a
pentru disciplina Biologie,

(Programa colar
3.393/28.02.2017)
nr:
ministrului educaiei
naionale
Ordin al
Aprobat prin
75
www.rs.ro
Clasa a XI-a
Competente specifice Coninuturi

2.2. Prelucrarea rezultatelor obtimute -
msurarea pulsului i a
tensiunii
din investigaii i
experimente i -
determinarea grupclor sanguine înarteriale

formularea conchuziilor sistemul ABO _i Rh
(Programe colare pentru Ciclul superior al liceului,

Aprobat prin Ordinul ministruluiBiologie, Clasa a Xa
nr.
3.252/13.02.20061
Alegeti una dintre secvenele de
programe _colare de biologie de mai sus.
Proiectai activitatea didactic, centrat
fic precizat în pe elev, prin care se poate
secvena de program _colar forma/dezvolta
douà exemple de
-
aleas, având în vedere urmtoarele: competenfa speci |

activiti de înväare adecvate
un
exemplu de metod didactic
utilizat,
coninuturilor din programa _colar,
exemplificarea modului în care argumentarea utilizrii acestei metode didactice
secvena de program _colar poate contribui la formarea/dezvoltarea _i
un
-
exemplu de mijloc de învmânt aleas; competenei specifice din

tenei specifice, cu care poate fi valorificat
grare în precizarea: secventei didactice în care estepentru formarea/dezvoltarea compe
secvena didactic valorificat, unei
respectiv, unei forme de
argumentarea folosirii acestei forme modaliti de inte-
elaborarea, folosind limbajul de organizare
organizare în situaia respectiv, activitii didactice _i
a
evalueaz competenta _tiinific adecvat, a unui item de

specific
mentionarea a dou reguli/condii precizat în
secvena din
tip alegere multipl, prin care se
programa
item de tip _colar aleas,
_i unui de
a
dezavantaj ale folosirii acestuiproiectare a unui
Not:
tip
de itemi. pereche/asociere,
a unui avantdj
Se
mului.
puncteaz corectitudinea _tiinific a
informaiei de
specialitate utilizate în elaborarea i
76
w
Testul nr. 23

8 puncte
A.
Cerieti litera corespunz toare r spunsului corect. Este corect o singur variant de rspuns.
1. Micropilul:
ca o dung longitudinal ;
a) se prezint
la hil pân la chalaza;
b) se întinde de
cl este cicatricea rmas în urma desprinderii seminei de funicul
sub torma unui por.
d) apare pe säman
2. Sensibilitatea termic i dureroas are protoneuronul localizat în:

a) bulbul rahidian;
b) talamus;
c) cornul posterior;
d) ganglionii spinali.
3. In cazul în care, în F1, toi descendenii sunt bolnavi de daltonism, genotipurile organismelor
parentale sunt:
a) X*X x XY;
b) X°X x X*Y;
c) X°X x XY;
d) XXd x XY.
4. In cazul unei transfuzii de sânge, o persoan cu grupa sangvin B _i Rh negativ poate dona sânge
unei persoane cu
grupa sangvin:
a) A _i Rh pozitiv,
b) B _i Rh pozitiv;
c)0 _i Rh negativ
d) A_i Rh negativ
B. 12 puncte
Pancreasul endocrin secret insulin
_i glucagon.
entionai
b) Preciza
câte
mod de actiune pentru fiecare hormon.
un
ciCo o DOalá datorat hiposecreiei unuia dintre cei doi hormoni (la alegere).fals.
struiti dou enunuri (afirmative),
dintre care un enunt adevrat _i un enun
, I n acest scop, informaia _tiinific
- Polenizare;
specific urmtoarelor coninuturi
- Prezervativ.
Construi singur enunt din fiecare coninut.

un
Modificai enuntul fals, astfel încát acesta s devin adevrat. Nu se accept folosirea negaiei.
www.rs.ro
77
C.
10 punete
Capacitatea vital unui sportiv de performan
a cstc egal cu 5900 ml acr. Volumul
ent alal
curent sno
sportivu
lui este de 500 ml acer. iar volumul rezidual are o valoare de 1700 ml
aer. Printr-o
inspiraie forta
sportivul introduce în plmâni un volum de acr cgal cu 1800 ml.
a)
fortat,
Calculati volumul
expirator de rezerv
_i capacitatea pulmonara totala ale sportivului.
etapele rezolvrii problemei. Scrieti toa
b) Fomulai o alt
cerin cu care completai aceast problem, folosind
biologiei. Rezolvai cerinta pe care ai propus-o. informaii _tiinifice specifico
SUBIECTUL al II-lea
Alctuii un eseu cu tema ,Nutriia heterotrof" (30 de puncte)
enumerai tipurile de nutriie heterotrof; dup urmtorul plan:
-
precizai organismele specifice fiecrui

-
descriei tipurile de nutriie tip de nutriie heterotrof,

-
identificai importana acestuimenionate

tip de
anterior;
nutriie.
Secventele urmtoare sunt selectate din
aX-a, i cuprind competene specifice i o programele _colare de biologie pentru clasa (30 de puncte)
a VI-a,
volta parte dintre coninuturile cu
competenele respective. Pentru rezolvarea ajutorul respectiv
crora se pot forma/dez-
cerinelor, se au în vedere aceste
Clasa a VI-a coninuturi.
Competenfe specifice
1.2. Realizarea independent a unor
Continuturi
activiti de Hrnirea
de lucru dateinvestigare pe baza unor fi_e
Fotosinteza, frunza rolul cloroplastelor
-
_i al stomatelor, influenta factorilor de mediu,

importana fotosintezei în natur
(Programa colar pentru disciplina Biologie, Clasele
Aprobat prin Ordin al ministrului educaiei
a V-a-a VIl-a
naionale nr. 3.393/28.02.2017)
78
ww
BIOLOGIE
Clasa a X-a
Competenfe specifice Continuturi

de date din surse variate Structura _i
.1. Culegerea funciile organismelor
în
de informare/documentare scopul vegetale _i animale
asimilrii de cunostinfe despre structura
i funetile organismelor
(Programe colare pentru Ciclul inferior al liceului, Biologie, Clasa a X-a,

Proiectai activitatea didactic, centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competena
fic precizat în secvena de program _colar aleas, având în vedere urmtoarele:
speci-
-
explicarea relaiei dintre competena specific _i coninuturile respective;

un exemplu de metod didactic utilizat, argumentarea utilizrii acestei metode didactice
exemplificarea modului în care poate contribui la formarea/dezvoltarea competenei specifice din
_i
secvena de program _colar aleas;
-
dou exemple de activiti de învare adecvate coninuturilor din programa _colar;

-
un
exemplu de mijloc de învmânt poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe-
care
tenei specifice, cu precizarea: secvenei didactice în care este valorificat, unei
modalitji de inte
grare in secvena didactic respectiv, unei forme de organizare a activitjii didactice _i
argumentarea folosiri acestei forme de organizare în situaia respectiv,
elaborarea, folosind limbajul _tiinific adecvat, a unui item de tip alegere multipl, prin care se
evalueaz competenta
specific precizat în secventa din programa _colar aleas,
menionarea a dou reguli/condiii de proiectare a unui item de tip eseu, a dou avantaje _i a unui
dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi.
d e puncteaz corectitudinea _tiinific a informaiei de specialitate utilizate în elaborarea ite

mului.
www.rs.rO
79
TESTE REZOLVATE pentrnu examenul de titularizare BIOLOGlE
Testul nr. 24

A. 8 puncte
SCrieti litera corespunz toare r spunsului coreet. Este corect o singura variant de r spuns
1. Ovulul campilotrop:
a) are chalaza la
polul opus:
b) prezintä hilul, chalaza _i micropilul foarte apropiate între cle
c)prezint micropilul _i hilul alturate:
d) are micropilul. chalaza _i hilul pe aceea_i linie.
2. Tractul spinotalamic anterior deserve_te sensibilitii:

a) termice _i dureroase:
b) tactile grosiere:
c) tactile fine:
d) interoceptive.
3. In cazul in în
care, F1, toi descendenii sunt bolnavi de hemofilie, genotipurile organismelor
parentale sunt:
a) XX xXY;
b) XtX
xXY;
c)XXx XY;
d)XXh xXhY.
4. In cazul unei transfuzii de sânge, o persoan cu grupa sangvin A _i Rh negativ poate dona sânge
unei persoane cu grupa sangvin:
a) A _i Rh negativV
b) B _i Rh pozitiv;
c) 0 _i Rh negativ;
d) B _i Rh negativ.
B. 12 puncte
Plantele vasculare sunt plante superioare caracterizate prin diferentierea tesuturilor conductoare
a organelor vegetative.
a) Mentiona i cele dou categorii de plante vascula
b) Preciza i o asem nare intre cele doua categorii de plante vasculare.
c) Construi í douá enunfuri (afirmative), dintre care un enunt adevrat _i un enun fals.
Folosii, în acest scop, informaia tiingific specific urmtoarelor coninuturi:
- Citoschelet;
- Centrozom.
Se va construi un singur enun din fiecare con inut.
w w w . r s . r o
80
Mndificati enuntul fals, astfel încât acesta s devin adevärat. Nu se accept folosirea negaiei.
C. 10 puncte
Capacitatea pulmonar total a unui sportiv este egal cu 5800 ml aer. Volumul curent al sportivului
estede 500 ml aer, iar volumul rezidual are o valoare de 1700 ml aer. Printr-o inspiraie fortat, sportivul
volum de aer egal cu 1600 ml.
introduce in plämâni un
al Calculai volumul expirator de rezerv i capacitatea vitalä ale sportivului. Seriei toate etapele
rezolvärii problemei.
b) Fomulai o alt cerin cu care completai aceast problem, folosind informaii _tinifice specifice
biologiei. Rezolvai cerina pe care ai propus-o.

Alctuii un eseu cu tema,,Cariotipul uman normal" dup urmtorul plan:
- definii termenul de cariotip;
- enumerai cele dou tipuri de cromozomi prezente în celulele umane;
precizai cele _apte grupe în care sunt organizai cromozomii _i descriei trei dintre ele, la alegere;
- descriei cromozomii X _i Y _i precizai în care din cele _apte grupe se încadreaz.
SUBIECTULal Il1-Jea (30de puncte)

Secventele urmtoare sunt selectate din programele _colare de biologie pentru clasa a V-a, respectiv
a XI-a, i cuprind competen e specifice _i o parte dintre coninuturile cu ajutorul crora se pot forma/dez-
volta competenfele respective. Pentru rezolvarea cerinelor, se au în vedere aceste coninuturi.
Clasa a V-a,
Competenfe specifice Coninuturi

2.2. Utilizarea adecvat a terminologiei Vietuitoarele din mediul apropiat _i mai
specifice biologiei în comunicarea îndeprtat (grdinparc/livad, paji_te,
oral i scris pdure)
Clasele a V-a - a VI-a
(Programa colar pentru disciplina Biologie,
www.rs.ro
81
BIOLOGIE
Clasa a XI-a

4.1 Utilizarea corectà a terminologiei Glandele endocrine: hipofiz, tiroid, Dane
specifice biologiei in diferite situatii de suprarenale, gonade
comunicare
(Programe scolare pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Clasa a X

Aprobat prin Ordinul ministrului nr. 3.252/13.02.2006
Alegei una dintre
secvenele de programe colare de biologie de mai sus.
Proiectai activitatea didactic, centrat
fic pe elev, prin care se poate forma/dezvolta
precizat in secvena de program _colar
aleas, avnd în vedere urmtoarele: competena specj.
un
exemplu metod didactic utilizat,
-
de
argumentarea utilizrii acestei metode
exemplificarea modului în care poate contribui la didactice
secvena de program _colar
aleas;
formarea/dezvoltarea competenei specifice din_i
-
dou exemple de activiti de înväare adecvate

exemplu de mijloc de coninuturilor din programa _colar,
inväämânt
tentei specifice, cu precizarea: care poate fi valorificat
pentru formarea/dezvoltarea compe
grare în secvena didactic secventei didactice în care este valorificat, unei
respectiv, unei forme de organizare a
argumentarea folosirii acestei forme modaliti de inte-
-
elaborarea, folosind de
organizare în situaia activitii didactice _i
evalueaz competena limbajul _tiinific adecvat, a unui item de respectiv,
specific precizat în secvena din tip întrebare structurat, prin care se
-
menionarea a dou
reguli/condiii de programa _colar aleas,.
i a unui proiectare
dezavantaj ale folosirii acestui tip de a unui
item de tip
-
enumerarea a dou metode itemi; alegere dual, a dou avantaje

complementare de evaluare.
Not: Se
puncteaz corectitudinea _tiinific
mului. a
informaiei de
specialitate utilizate în elaborarea ite
82
www.rs.ro
BIOLOGIE
Testul nr. 25
A. 8 puncte
Scrieti litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corectã o singur variant de räspuns.
1. Poliembrionia:
este formmarea
fructelor fr semine;
a)
b) are loc prin fecundaie,
din sinergide;
din oosfer;
c) are loc prin fecundaie,
d reprezint procesul de formare a mai multor embrioni, fr fecundatie.
2. Fasciculul spinotalamic lateral deserve_te sensibilitii:

a) termice i dureroase;
b) tactile grosiere;
c) tactile fine;
d) interoceptive.
3. in cazul in care, în F1, toi descendenii biei sunt bolnavi de hemofilie, iar descendenii fete sunt
säntoase, dar purttoare, genotipurile organismelor parentale sunt:
a) XX x XY;
b) XX x XY;
c) X*X* x XY,
d) X'X x X*Y.
4. In cazul unei transfuzii mici de sânge, o persoan cu grupa sangvin AB _i Rh pozitiv poate dona
sänge unei persoane cu grupa sangvin:
a) A _i Rh negativ;
b) B _i Rh pozitiv;
c)0 _i Rh negativ;
d) AB _i Rh negativ.
B. 12 puncte
Iaturile genetice sunt un serviciu de sntate care const în evaluarea riscului unei persoane de a
manifesta o maladie
genetic.
a Mentionai dou cazuri în care se solicit sfatul genetiC.
b Precizai trei
etape ale unui sfat genetic.
struiti dou enunuri (afirmative), dintre care un enun adevrat _i un enun fals.
A acest scop, informaia _tiinific specific urmtoarelor coninuturi:
-ADN-helicaze,
- Clonarea.
Se va
construi un singur din fiecare
enun coninut.
www.rs.ro
83
BIOLOGIE
titularizare
E S T E REZOLVATE
pentni examenul de
adev rat.. Nu se accept folosire.

Modificati enuntu fals, astfel încât
acesta s devin
negaiei.
C. cu 5600 ml acr. Volumul 10 puncte
total a unei persoane
este cgal
inspiraic fortata .Cnt et
cure
apacitatea pulmonar Printr-o
500 ml aer. iar volumul rezidual are o valoare de 1500
l1600 ml.
ml acr.
ortivul intro
duce în volum de egal
aer eu
Calculai
a)
plmâni un
volumul expirator de rezerv _i capacitatea

vilala alc sportivului.
rieti toate etapele
Scrieti.
rezolvärii problemei.
accastä problema, tolosind informaii _tiintifio.
Formulai o altà cerint cu care completai
b)
biologiei. Rezolvai cerina pe care ati propus-o.
SUBIECTUL al I1-lea (30 de puncte

Alcatui i un eseu cu tema.Glandele suprarenale" dup urm torul plan:
-enumera i cele dou zone sunt alctuite aceste glande;
din care
precizai cele trei categorii de hormoni secretai de corticosuprarenal i menionati câte un e
pentru fiecare:
emplu
precizai cei doi homoni de medulosuprarenal i cäte trei aciuni pentru umul dintre har
-
secretai
moni:
-
descriei mecanismul de reglare pentru hormonii secretai de medulosuprarenal;

prezentai o boal provocat de hipersecreia de hormoni glucocorticoizi, precizând denumirea boli
_i trei manifest ri ale acesteia.

Secvenele urmtoare sunt selectate din programele
_colare de biologie pentru clasa a V-a, respectiv
a XIl-a, _i
cuprind competene specifice i o parte dintre coninuturile cu ajutorul crora se pot
forma dezvolta competenele respective. Pentru rezolvarea
cerintelor, se au în vedere aceste coninuturi.
Clasa a V-a
Competenje specifice Coninuturi

1.1. Extragerea informaiilor din texte, filme, Grupe de vieuitoare: plante (mu_chi, ferigi,
tabele, desene, scheme, ca surse
pentru
identificarea caracteristicilor unor sisteme
gimnosperme, angiosperme)
biologice, a unor procese i fenomene
(Programa colar pentru disciplina Biologie, Clasele a Vlku

V-a- a
Aprobat prin Ordin al ministrului
educaiei naionale nr. 3.393/28.02.2010
84 www.rs.ro
Clasa a XII-a

1.2. Recunoasterea
structurii i funciilor Imunogenetica
materialului genetic antigene, alergeni _i anticorpi
(Programe ycolare pentru Ciclhul superior al liceului, Biologie, Clasa a Xll-a,


Proiectati activitatea didactic, centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competena speci-
fic precizat în secvena de program colar aleas, având în vedere urmtoarele:
- un exemplu de metodä didactic utilizat,
argumentarea utilizrii acestei metode didactice _i
exemplificarea modului în care poate contribui la formarea/dezvoltarea competentei specifice din
secvena de program colar aleas;
- dou exemple de activiti de învare adecvate coninuturilor din programa colar,
- un exemplu de mijloc de învmânt care poate fí valorificat pentru formarea/dezvoltarea compe-
secvenei didactice în care este valorificat, unei modaliti de inte-
tentei specifice, cu precizarea:
grare în secvena didactic respectiv, unei forme de organizare a activitii didactice _i
argumentarea folosirii acestei forme de organizare în situaia respectiv;
- elaborarea, folosind limbajul _tiinific adecvat, a unui item de tip alegere dual, prin care se eva-
lueaz competena specific precizat în secvena din programa _colar aleas;
-menionarea a dou reguli/condiii de proiectare a unui item de tip problem, a unui avantaj _i a
unui dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi;

precizarea dou funcii ale evalurii _colare.
ite-
Oa: Se puncteaz corectitudinea _tiinific a informaiei de specialitate utilizate în elaborarea
mului.
www.rs.ro
85
SUGESTIl
DE REZOLV
Se puncteaz orice modalitate de rezolvare corect a cerintelor.

Nu se acord punetaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acord
fractiuni de punct.
Se acord zece puncte din oficiu. Nota final se caleculeaz prin împär irea la zece a puncta-
Jului total acordat pentru lucrare.
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BlOLOGIE
Testul nr. 1
SUBIECTULI
(30 de puncte)
4. fiecare ráspuns corect: 1a; 2a: 3a: 4
Se acord câte 2p. pentru
Se
B. ambele sunt diviziuni indirecte

semanare:
a)
Deosebire: protaza
I este mai lung decât profaza mitozei.
intra în alc tuirea scheletice, a limbii, a treimii superioare

musculaturii
Tesutul muscular striat contract voluntar. Tesutul muscular striat are
celule cilin-
eSofagului i a
aa esota
unor stinctere.
Acest fesut se reticulul endoplasmic formeaz
dou tipuri
sau ramificate. In sarcoplasm,
extremiti rotunjite miofibrile. La mi
drice cu
musculara, numeroi nuclei periferici, mitocondrii i
ic canale cu
rol în contrac ia sau întunecate,
cu dispozitie
forma unor discuri (benzi) clare
miofibrilele se prezint sub electronic
croscopul optic, dând fibrelor aspect striat. La microscopul
nivel in toate miofibrilele, formate
altern, situate la acela_i este format din dou tipuri de
miofilamente: unele
miof+bril
se observ
c fiecare contractile.
formate din actin . Miozina i actina sunt proteine
din miozin, altele
enun fals.
enunt adev rat _i
un
dintre care un
c) Construiti dou enunuri (afirmative), urm toarelor coninuturi:
specif+c
Folositi, în acest scop, informaia _tiinific
-Floarea la Gimnosperme fotosintez .
de
pigmenilor asimilatori procesul
în în energie
Rolul luminii i de a o converti
asimilatori au rolul de a capta energia
Enun adevrat: Pigmenii
chimic.
asexuat a florii la angiosperme.
staminele alc tuiesc partea
Enun fals: Sepalele _i asexuat a florii la angiosperme.
alc tuiesc partea
Sepalele _i petalele
C.
2)
VR VC=
x 3
VR=500 ml x 3
VR= 1500 ml aer
CPT=VIR +VER +VC +VR
6300 =VIR+2100 + 500+ 1500
VIR =6300-4100
VIR =2200
ml aer
b) Cum se nume_te volumul respirator care nu poate fi msurat spirometric?
Volum rezid
www.rs.ro
89
TESTE REZOLVATE pentu examenul de titularizare BIOLOGIE
SUBIECTUL al 11-lea
Hormonii adenohipofizari
(30 de puncte)
Hipofiza sau glanda pituitar este ogland endocrin de dimensiuni mici (aproximativ cât un boh do
mazre). situat la baza creierului, sub hipotalamus (în ,_aua turceasc", cavitate la
sfenoid). care detine o multitudine de funeii eseniale pentru nivelul osuli
Aceasta secret hormoni funcionarea normal
organismului a
proprii, dar intlueneaz _i funcia secretorie a celorlalte
fiind considerat cea mai
important gland endocrin. Hipofiza este împrit glande endocrine.
din punct de vedere în trei lobi,
anatomic, cât _i funcional. Lobul anterior diferii atât
(adenohipofiz) _i lobul posterior împreun cu tractul poart numele de hipofiza anterioar
posterioar (neurohipofizä). hipotalamo-hipofizar poart numele de hipofiza
Adenohipofiza este partea cea mai dezvoltat
glandei. Secret hipofizei, reprezentând aproximativ 75% din masa
_i elibereaz hormoni foarte
a
dian. influeneaz metabolismul bazal, LH

ce importani: TSH (tireotropina), hormon
stimulator tiroi-
corpului galben. FSH (hormon (hormon luteinizant): intervine în ovuiaie _i în maturarea
corpului galben la femei, ACTH foliculostimulant): stimuleaz dezvoltarea folicului ovarian _i alctuirea
suprarenal _i influeneaz metabolismul(corticotropina): stimuleaz sinteza hormonilor steroizi în cortico
voltarea tesuturilor moi glucidic, STH (somatotropina): stimuleaz
_i cre_te glicemia. cre_terea i dez-
Hormonii prezint diferite
mecanisme de reglare (de
crestere se realizeaz de ctre
hipotalamus exemplu, reglarea secreiei de hormon de
prin
stimulator; strile de stres stimulez de asemenea doi neurohormoni
unul cu rol inhibitor unul cu rol
-
secreia de hormon). _i
Dereglarea funciei unui hormon duce la apariia unor boli.
copilrie produce nanism hipofizar (dimensiuni reduse Hiposecreia de hormon somatotrop în
secreia la ale corpului,
(dezvoltarea exagerat a funcii psihice normale), iar hiper
maturitate duce la acromegalie
extremitilor _i a unor
organe).
(30 depuncte)
Componenta fundamental a programei _colare este cea
coninuturi. Competenele specifice sunt definite pe referitoare la
an _colar, fiind obiect de studiu competenele specifice i
i se formeaz
etape în dobándirea competenelor pe parcursul unui
program, unitjile de coninut ce se generale. Competentelor specifice li
prezint sub forma unui cumul de se asociaz,
prin
care deriv din sarcinile informaii,
specifice pe care le are de indeplinit educaia. Prin deprinderi, atitudini,
continuturile trebuie s fie abordate de catre elev in amanunt, intermediul unor metode,
conform cerinelor stabilite prin obiective. prelucrate, stocate, reproduse
si aplicate
Ínparticular, competena aleas, elaborarea i aplicarea unor algoritmi de
experimentare _i rezolvare, se poate dobândi pe parcursul orelor de biologie, identificare, investigare.
procesului de respiraie la om. Elevii, în timpul orelor de realizate cu prileiul sthudiului
pot forma capacitatea de a elabora i a aplica predare, dar i de
recapitulare sau eyvaluare. isi
algoritmi de 1dentincare, investigare,
zolvare de probleme referitoare la acest
proces. experimentare si re-
Demonstraia este metoda de explorare a realitaii, prin care profesorul transmite
prin intermediul unui proces, _i anume procesul de respiraie; acesta poate fi transmismesaiul elevilor
eu aintoa d
senului la tabl sau a mijloacelor audio-vizuale (un scurt filmulef in care este
evideniat ventilatia pul-
90 www.rs.ro
TESTE REZOLVATE
pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
drept scop asigurarca unei Dazc

perceptive in mod
practic. Profesorul pregte_te din
onara), a
lele necesare demonstra monstraiei _i prezint
clevilor scopul acesteia,
dup ce face in prealabil o
t i n pn
astintelor elevilor. Ace_ta trebuie s urmrcasc un scurt film
despre ventilaia pul-
l ä apoi întrebärilor adresate <de profcsor (clevii vor rezolva cerinele de pe fi_a de
oarài Sà
inrimi dup vizionare), cu ajutorul cruia vor descoperi noile cuno_tinte _i vor formula
o
nt const în urmärirca sistematic a acestui proces de cátre elevi, sub
cae
pe
Ihueu
servarea independenta
comchuzn.Obse
indrumarca p o t e s o r
soruhi, care are drept sarcin organizarea i sprijinirea ei, elevii fiind principalii actori.
Fleviobservà,la
lui,
cererea profesorului filmuletul, dar _i desenele din manual, cu ajutorul cárora încearc
ticile inspiratiei i expiraiei, completând astfel fi_a de lucru, mijloc didactic care
s in d e n t i f i c e c a r a c t e r i s t i c i l
succes in dirijarea înväärii.

folost cu
atefi lueru fi_a de lucru (in care sunt precizate câteva cerinte referitoare la acest
m e s e l e de lue
aupe
Elevi s i problem
la care trebuie s calculeze capacitatea pulmonar totalá a unei persoane),
p r o c e s . p r e c u m .
manualul atlasulanatomic. Profesorul le precizeaz timpul necesar rezolvrii cerinelor din fi_á de
clasei este împrit de c tr profesor în grupe de maximum patru elevi, fiecare dintre
Colectivul.
Te
acestia
huceru. avando efectuat diferitessarcini de lucru în cadrul grupei: un elev cite_te cerinele, altul cronome
sarcinile de pe fi_, unul prezint concluziile la final. Metoda în-
umul caut rezolvarea la
antl
ca elevii s învee în ritm propriu, dezvolt la elevi abiliti de comunicare i
grupe
ätarni pe grupe
permite
permite
unii de la altii.
activizeaz , elevii pot înva
colaborare, este aplicarea cuno_tinelor referitoare la
evaluare pentru itemul de tip problem
Competena de
rezolvarea de probleme.
biologice in
diferite procese este de 4500 ml aer. Printr-o expiraie forat, sportivul eli-
Enunt: Capacitatea vitald a unui sportiv volumul inspirator de rezerv al adoles-
cu 2300 ml. Calculai
un volum de aer egal
min din plmâni
volumul curent este egal cu 500 ml aer
centului, _tiind c, itemi
scrise care conin itemi; ace_tia sunt de trei categorii, _i anume
Testele de evaluare sunt probe de a deter-
itemi subiectivi. Itemii de tip pereche pun elevul în situaia
obiectivi, itemi semiobiectivi _i simboluri. Regulile
între cuvinte, propoziii, fraze, valori numerice, litere,
mina corespondena corect
asociere sunt ca cele dou coloane s se afle pe aceea_i pagin i
ca
de proiectare a unui item de tip
folosirii unui astfel de item este obiec-
numrul premiselor s difere de num rul rspunsurilor. Avantajul
nu evalueaz nivele cognitive superioare.
tivitatea crescut, iar dezavantajul este faptul c
de învmânt, având rolul de reglare,
Evaluarea reprezint o component fundamental a procesului
de predare-învare. Evaluarea _colar prezint numeroase funci,
optimizare, eficientizare a activitilor
dintre care amintim funcia diagnostic _i funcia motivaional.
www.rs.roo
91
Testul nr.2
SUBIECTULI
A. (30 de puncte)
Se acord câte 2p. pentru fiecare rspuns corect: 1d; 2b; 3a; 4c.
B.
a)Precizai o asemnare _i o deosebire dintre
tura ultrastructura unei celule vegetale. structura/ultrastructura unei celule bacteriene _i strue.
Asemanare: ambele au membran
Deoscbire: organizat dup modelul mozaicului fluid
citoplasma celulei bacteriene este lipsit de
citoschelet.
b) Evidentiai conceptul biologic fundamental,unitatea
glandular. structur -funcie"
epitelial în cazul fesutului
Epiteliile glandulare sunt epitelii ale cror
Acestea, iîmpreun cu celule au capacitatea de a elabora
tesutul conjunctiv care le produ_i de secreie.
dele. Exist trei
tipuri de glande: însote_te, cu vase de
sânge _i cu nervi, formeaz glan-
exocrine, care au canal de
-
evacuare a
corpului (glandele sudoripare, produsului de secreie, canal care se deschide fie la
suprafaa
endocrine, al cror produs de lacrimale), fie în caviti (glandele salivare, intestinale);
-
produsul de secreie fiind eliminatsecreie poart numele de hormon i care nu au

în sânge sau în limf canal de evacuare,
mixte, cu secreie exocrin
-
(hipofiza, tiroida,
_i endocrin (pancreasul). suprarenalele);
c)
Construii dou
enunuri (afirmative), dintre care un
formaia _tiinific specific urmtoarelor coninuturi: enun adevrat _i un enunt fals,
folosind in-
-
Evidenierea procesului de fotosintez;

-
Relaii interspecifice în ecosistemele

antropizate.
Enunt adevrat: Parazitismul reprezint un
din ecosistemele antropizate. tip de relaie interspecific întâlnit la unele
Enunt fals: In urma procesului de fotosintez vieuitoare
reaprinderea bäului incandescent.
se
produce dioxid de carbon, fapt demonstrat prin
in urma procesului de fotosintez
candescent.
se
produce oxigen, fapt demonstrat prin
reaprinderea btului in-
C.
a) CV= VIR + VER +VC
4500= VIR +2300 +500
VIR =4500-2800
VIR = 1700 ml aer
b) Care este volumul ce nu poate fi msurat spirometric?

Volum rezidual.
92 www.r ro

Panereasul endocrin
structur complex având rol in reglarca activitii întregului or-

Glandele endocrine sunt organe cu
de hipotalamus, hipofizä (glanda pituitarä), cpifiz (glanda pinealá), glanda
ganism _i sunt reprezentate (ovarele
(componenta endocrinä), glandele suprarenale, gonadele
tiroid. glandele parat1roide. panereas
Acestea secretä cantiti mici de substane numite hormoni (substante active biologic,
si testiculelc). la celulele-tint, unde determin
extracelulare _i apoi în sânge, care le transport
eliberate în lichidele
un raspuns
celular de tip stimulare sau inhibiie. vedere
este un organ anex al tubului digestiv, situat
în potcoava duodenal. Din punct de
Pancreasul pancreasul
exterior o capsul, iar la interior strom _i parenchim. Capsula învele_te
structural prez1nt la format din tesut conjunctiv lax
în interior, formänd lobuli pancreatici, stroma este
si trimite prelung1ri doar 2% din masa organului _i este
format din in-
nervi. Pancreasul endocrin ocup
eu vase de sânge i atât o funcie exocrin (pro-
rspänd1te difuz prin pancreasul exocrin. Pancreasul are
sule Langerhans insulelor Langerhans secret
hormoni: insulin
cât _i una endocrin (celulele
ductia de suc pancreatic), diferite de celule: c e
endocrin este grupat în insule Langerhans care conin tipuri
si gucagon). Tesutul celulele beta secret insulina, celulele delta care produc
somatostatin .
lulele alfa, care produc glucagon, de insulin _i glucagon.
hormoni secretai de pancreasul endocrin sunt reprezentai
Cei mai importani reduce nivelul
secretat de celulele pancreatice care
ß
Insulina este principalul hormon hipoglicemiant în glicogen). Glucagonul
de glucoz, în plus, cre_te glicogenogeneza (transformarea glucozei
plasmatic stimuleaz ficatul s transforme
prezint efect hiperglicemiant (cre_te cantitatea de glucoz din sânge) _i sau gr-
(glicogenoliz) _i are efect lipolitic (descopune lipidele
rezervele sale de glicogen în glucoz
simile). (eliminarea
insulin duce la aparitia bolii numite diabet zaharat, caracterizate prin poliurie
de
Deficitul mari de alimente) _i polidipsie (in-
crescute de urin), polifagie (ingerarea unor cantiti
unor cantiti mecanisme:
Reglarea secreiei de insulin se realizeaz prin dou
gerarea unor cantiti
mari de lichide). realizat de ctre
realizat prin feedback _i nervos (mecanism secundar),
umoral (mecanism principal),
hipotalamus.
(30 de puncte)
SUBIECTULal III-lea
evocare a cuno_tinelor anterioare, prin care profesorul poate verifica
Copacul ideilor este o metod de abia însu_ite de ctre ace_tia. Aceast
ceea ce au avut de pregtit elevii sau poate fixa cuno_tinele noi,
notat pe trunchiul c o
metod este un organizator grafic în care
cuvåntul-cheie (sistemul circulator) este
ca
acesta se ramific spre partea superioar
pacului (intr-un dreptunghi situat la baza foii, central; de la
i ramurile unui copac toate cuno_tinele evocate).
la care se folose_te poate fi reactual1zarea
Elevii lucreaz individual, pe fi_a de lucru (etapa din lecie
predat), respectând
tocmai termenul
Cuno_tinelor însu_ite anterior sau fixarea cuno_tinelor
din lecia
acesta
termen-cheie, completând astfel împreun cu
dat de profesor, apoi fiecare elev numit prezint unindividual
permite ca elevii s invee in ritm propriu,
S1 copacul ideilor de pe tabl. Forma de învare interesul elevilor _i dezvolt capacitatea
dezvolta la elevi abiliti de comunicare, activizeaz, stârne_te
de sintez.
www.rs.ro
93
identificarea corclaici dintre structura _i functilc

Competena de evaluare pentru itemul dual este
sistemului circulator.
Enunt: Cite_te cu atenie afimaia urmtoare. Dac apreciezi c alirmaia este adevarat , încercuiesto
te
litera A. iar dac apreciezi c afimatia este fals, îincercuie_te litera F.
AF Capilarele sunt cele mai mici vase de sânge, la nivelul c rora are loc schimbul de gaze respi.
ratori.
Testele, în special cele standardizate, conin un numr de itemi, o categorie distinct o formeaz
itemii obieetivi caracterizai prin capacitatea de a testa într-un timp relativ scurt un num r mare de ele.
mente de coninut, fidelitate ridicat, asigurarea obiectivittii în evaluare _i notare. Itemii de tip alegere
multipla se mai numese i itemi cu räspuns selectat, deoarece clevul alege unul dintre raspunsurile al-
termative listate în item, este pus în situaia de a selecta dintr-un set de r spunsuri pe acela pe care el îl
considera corect referitor la sarcina dat. Itemul cu alegere multipl este alctuit dintr-o premis _i o
list de variante de
rspuns. Regulile de proiectare a unui item de tip alegere multipl sunt ca poziia
raspunsului corect s varieze _i ca rspunsul s fie scurt. Avantajul folosirii unui astfel de item este
obiectivitatea crescut _i faptul c se corecteaz
u_or, iar dezavantajul este faptul c nu evalueaza nivele
cognitive superioare.
Evaluarea reprezint o
component fundamental
procesului de învmânt,
a având rolul de reglare,
optimizare, eficientizare a activitilor de
predare-învare. Evaluarea _colar prezint numeroase forme
i anume evaluare oral, evaluare scris
i evaluare practic, toate acestea cu avantajele i dezavantajele
lor. Evaluarea scris
prezint unele dezavantaje, ca de exemplu feed-back-ul întârziat _i
de rspuns. timpul limitat
94
w
TESTE REZOLVATE pentru
examenul de titularizare
BIOLOGIE
Testul nr.3
S UB I E C T U L I
(30 de puncte)
A. pentru fiecare rspuns corect: 1la; 2c; 3d; 4b.
cate 2).
acordi
Se
B.
Precizati
trei cxemple glande anexe ale sistemului reproductor masculin,
de
omnle de
a) prostata i glande bulbo-uretrale.
lele seminale.
b) Explicaqi faptul c gonadele femeie_ti _i bärbte_ti sunt glande mixte.

b) cele brbäte_ti
femeie_ti (ovarele) i (testiculele) sunt
Gonendocrin). Funcia exocrina a Ovarului const în formareaglande mixte (au funcie dubl, exe
Gonadele
exe-
ovulelor (celule sexuale
feminine
zamei feminini) prin
procesul num ovogenez, iar
funcia endocrin const în de producerea hor-
ali feminini reprezentai de hormonil
estrogeni i progesteron. Funcia exocrin
anarea sDermatozoizilor (celulelor sexuale masculine sau
a testiculelor
gamei
masculini) prin procesul
ermatogenez,
numit
iar funcia endocrin a testiculelor const în
producerea de hormoni sexuali mas-
culini, numii hormoni androgeni (testosteron)
Construiti dou enunuri (atirmative), dintre care un enun adevrat _i un enunt fals, folosind in-
formaia _tiinjific specific urmtoarelor coninuturi:
- Contracep tie;
- Amniocentez .
Enunt adevrat: Contracepia este metoda prin care este prevenit apariia unei sarcini.
Enunt fals: Amniocenteza const în recoltarea de lichid amniotic, în sptmânile 10-12 de via in-
trauterin.
Amniocenteza const în recoltarea de lichid amniotic, în sptmânile 15-17 de via intrauterin.
C.
a) CPT =CV+VR
CPT 5500+ 1500
CPT 7000 ml aer
CV=VIR+ VER +VC
5500 2400+VER+ 500
VER 5500-2900
VER =2600 ml aer
. Calculai debitul respirator al sportivului, _tiind c frecvena respiratorie este de 20 respiratii pe
minut.
D, Fx VC
D, 20 x 500
D,= 10.000 ml aer
www.rs.ro
95
SUBIECTUL al 11-lea
(30 de puncte)
Tesutul conductor
Tesuturile conductoare sunt tesuturi
vegetative (rdcin, specifice plantelor vasculare, care au corpul difereniat în orpas
rolul de a conduce
tulpin, firunz). Acestea sunt alctuite din celule
specializate, care îndepline. gane
apa _i srurile minerale (seva esc
brut) de la rdäcin pän în frunze §i
ganice sintetizate (seva elaborat) sau hrana plantei, de la frunze la toate celelalte organe ale
substantele or
Tesutul conductor lemnos
fiind format din vase (lemn sau xilem) are rolul de a conduce seva brut în sens plantei.
lemnoase (celule alungite, ascendent
parenchim lemnos i fibre lemnoase. cilindrice, cu
pereii lignificai, lipsite de coninut viu).
sau
imperfecte, formate din celule Vasele lemnoase sunt de dou categoril: traneide (vase închise
oblici) i trahei (vase deschise prozenchimatice, a_ezate cap la cap, cu
tuburi, fr perei sau
perfecte, formate din celule lungi a_ezateperei transversali, adesea
la cap, sub
transversali). Circulaia sevei prin traheide se face cap form de
caracteristice plantelor mai puin evoluate
perioare), seva brut circul (ferigi,
prin punctuaiuni, greu, ele sunt
rapid. Perei vaselorgimnosperme),
iar prin trahei
inele sau a unor lemnoase sunt îngro_ai cu
(Specifice plantelor su-
spirale, retele sau lignina. Traheele lignin sub forma unor
expansiuni veziculoase ale funcioneaz mai muli ani,
patrunderea apei, a aerului plasmalemei numite tile (asigur o
conservare mai
dup care se astup cu
bun vasului,
_i este format din celule _i unor ciuperci parazite). Parenchimul
a
înpiedicând
vii, în care se acumuleaz lemnos însoeste vasele
sclerenchim, cu rol mecanic, substante de rezerv. Fibrele lemnoase
Tesutul conductor prezente mai ales în lemnul lemnoase sunt fibre de
fiind format din: vase liberian (liber sau floem) are rolul de a
secundar.
conduce seva elaborat în sens
formate din celule liberiene, celule anexe, parenchim liberian
vii, fibre liberiene. Vasele descendent,
Acestea sunt însoite dea_ezate cap la cap, cu pereii transversali _icu liberiene sunt
liberian este format din celulele anexe care sunt vii _i au rolul de a perforaii, formând placa
brele liberiene au rol celule vii, cu rol în depozitarea reface vasele liberiene. ciuruit.
mecanic. substanelor rezerv în special
de Parenchimul
Fasciculele conductoare sunt amidon). Fi-
sunt situate în formate din mai multe
cilindrul central). Fasciculele vase, parenchim _i fibre (în rdcin
fascicul, lemnos _i liberian, conductoare sunt _i în tulpin
mixte sunt fascicule i sunt
prezente în structura primar simple (formate dintr-un
find prezente în libero-lemnoase _i sunt formate din cele a rdcini). Fasciculele singur tip de
tulpin _i în frunz. dou tipuri de conductoare
fascicule conductoare,
Secventa aleas este cea de (30 de puncte)
materialului genetic. Elevii clasa a X-a, în care elevii trebuie s
catedr, dar _i desenul din observ,cu la cererea profesorului, mulajul curecunoasc structura
structura ADN-ului _i functiile
acid nucleic. Elevii manual, ajutorul crora încearc s
recunosc prile identifice prile prezent pe
senului din manual. Bula
dubl este un
componente cu componente
ajutorul mulajului prezentat de ale acestui
osebirilor dintre dou organizator
aspecte, idei sau concepte. Eagrafic, utilizat pentru gruparea profesor _i a de-
termenii-cheie), de care sunt relaionate prin linii altecuprinde dou cercuri mari (îinasemnrilor
care se
_i de-
specificã asemánrile _i in exterior, în care cercuri, mai mici (situate în specific
se
specific mijloc, în
96 particularitaile
fiecarui care se
termen sau
deosebirile
www.rs.ro
RTESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
cei doi
dintre cei doi temeni). Profesoml împarte clasa în grupea câte patru clevi, fiecrei grupe câte o fi_ de
se poate folosi eu succes în dirijarca învairii) i le cere membrilor fiecrei grupe caîn de-
lucru (care
cinci minute, s completeze cereurile din mijloc cu ascmänrile existente între structura
cursu
N-ului, iar cercurile exterioare cu particularitäi structuralc ale fiecrui acid nucleic.
cea a ARN
ADN-ului _i
Dup expirarea timpmpului se cere fiecrei gnipe s prezinte câte o ascmnare sau o deosebire identificat,
conmpleta desenul de la tabl.
profesoru.
va
1ar
Earna de organizare a activiti didactice folositä, respectiv activitatea pe grupe, permite elevilor
e inritmpropriu. le dezvolt abilitäile de comunicare i colaborare, activizeazá, clevii pot inva
înve
strumentele de evaluare sunt de douä categorii, _i anume instrumente tradiionale sau
uniide
la altii. Instr
exemplu probele orale i cele scrise) _i instrumente moderne sau alternative (cum
cie
clasice (cum sunt de
Instru-
nt proiectul.
sunt
portofoliul, imvestigaia), ambele prezentând diferite avantaje _i dezavantaje.
in ceea ce privesc probele orale, flexibilitatea _i alternana tipului de în-
n entele clasice au ca avantaje, datorit gradului de obiectivitate ridicat _i a
trehäri, feed-back rapid; probele serise sunt practicate
evalua un numar mare de elevi într-un timp relativ scurt. Probele practice asiguráá
fantului c se poate
elevilor în vederea realizrii unor produse semni-
arientarea aplicativ a cuno_tinelor _i capacitilor acestora o finalitate productiv. Instru-
ficative. precum i
orientarea cunotinelor i capacitilor spre
cultiv interesul
moderne dezvolt creat1ivitatea, este încurajat gândirea independent, reflexia,
mentele
învjare.
fat de propria de acizi nu-
Stabilirea corespondenei dintre functiile îndeplinite de tipurile
Competena de evaluare:
nucleici respectivi.
cleici _i acizii
ale acizilor nucleici, iar coloana A, acizii nucleici care îndeplinesc
Enunt: Coloana B cuprinde funcii
Realizeaz corespondena dintre cele dou coloane.
aceste functi.
Coloana B
Coloana A
a. purttorul informaiei genetice
1. ARN mesager
2. ARN de transport b. sinteza proteinelor
c. transport aminoacizii la locul sintezei proteice
3. ARN ribozomal
d. funcionarea nucleului
4. ARN viral
e. materialul genetic al unor virusuri
www.rs.ro
97
examenul de titularizare
BlOLOGIE
TESTE
REZOLVATE pentru
Testul nr. 4
SUBIECTULI
A. (30 de puncte)
Se acondà câte 2p. pentru ficeare räspuns corcct: ld; 2a; 3b; 4d.
B.
a)Procizati numele a doi hormoni gonadotropi seeretai de
tiocare dintre acesti hommoni. adenohipofiz si câte
Tsatranina TSH intlueneaz efect pentru
metabolismul bazal _i
glucidic. lipidie i protidic. corticotropina ACTH influeneaz metahoblismul
b) Explicati afimaia urmätoare: ,ntre hipotiza 1
hipotalamus
functionale exist
relaii anatomice s
Hinotalamusul _i glanda hipofizar sunt în stränse si
este o zonà mic a creierului, relaii anatomice
care se afla sub
Aceasta cuprinde lobul anterior talamus, iar hipofiza este _i funcionale. Hipotalamugul
(adenohipofiza), lobul intermediar _i lobul localizat chiar sub
tractul
hipotalamo-hipofizar formeaz posterior
hipotalamus
printr-un sistem vascular
port-hipofizar. neurohipofiz).
In lungul
(care
Hipotalamusul este conectat cu împreun cu
plexul capilare din eminena median a
de tijei pituitare se gsesc vasele adenohipofiza
Aceast legtur vascular este esenial portale
hipotalamusului cu un alt plex capilar din conecteaz
care
celulele-tint din hipofiza anterioar. Prin pentru permiterea accesului neurohormonilor adenohipofiz.
urmare,
hipotalamusul regleaz funcia
hipotalamici la
c) Construii dou glandei hipofizare.
formaia tiinific enunuri (afirmative), dintre càre
- specific urmtoarelor coninuturi: un enunt adevrat _i un enunt fals, folosind in
Medulosuprarenala;
-Disfunctii ale tiroidei.

Enunt adevrat: Adrenalina
Enunt fals: Mixedemul estestimuleaz sistemul reticulat activator
iodotironin. o
disfuncie tiroidian determinat deascendent.
Mixedemul este
hipersecretia de tiroxin i tri-
o
disfuncie tiroidiandeterminat de
C.
hiposecreia de tiroxin _i triiodotironin.
a) CV=VIR +VER + VC
3900 VER
+VER +500
2VER 3900 500
VER 3400 2
VER =1700 ml
aer
CPT CV +VR
CPT 3900+ VIR
CPT 3900 +
17000
CPT 5600 ml aer
98 Vww
Cum se numeste volumul respiratoreare nu poate fi másurat spirometric?

Volum rezidual.
SUBIECTULal I1-lca (30 de puncte)

Fotosintcza
Fotosinteza reprezintå sinteza substanelor organice pornind de la ap, dioxid de carbon _i sruri mi-
luminii, în urma creia se elibereaz oxigen. Frunza este organul specializat în pro-
orale. cu ajutorul
loc la nivelul fesutului asimilator, bogat în cloroplaste). Pigmentii asimilatori
nera
cesl de fotosintez (are

caroten i xantofil) sunt plasai pe membrana interná
a
clorofila a i b _i carotenoizi
-
(clorofilieni - de lumin a cáror energie

cloroplastului, unde sunt asociai cu proteine. Ei au rolul de a absorbi radiaiile
îl are clorofila a, acceptorul final al
este utilizat la sinteza substanelor organice (rolul primordial absoarb anumite
de ctre ceilali pigmeni, capabil s radiaii ale spec-
neroiei radiaiilor absorbite o sub-
asimilatori transform energia luminii în energie chimic _i produc
Trului solar). Deci. pigmenii dintre faza de
de energie chimic, numit acid adenozintrifosfat ATP (face legtura
stant purttoare
lumin i faza de întuneric). asimilatori capabili s ab-
lumin se dest_oar în grana cloroplastelor, unde sunt pigmenii
Faza de stimularea clorofilei pentru
lumina, i se caracterizeaz prin urm toarele procese: captarea CO7,
soarb
fostorilarea ADP în ATP, fotoliza H,0 cu
fixarea de H* pe NADP, eli-
fixarea energiei luminoase,
minarea O molecular
biochimice
loc în stroma cloroplastelor _i const dintr-un ansamblu de reacii
Faza de întuneric are
intervin anumite enzime localizate
în
de lumin, dar dependente de temperatura în care
independente cedarea energiei
carbonului pe o substan acceptoare, reducerea CO,
stroma cloroplastelor (integrarea acestora în sub-
în NADP redus în substane organice primare _i polimerizarea
inmagazinate în ATP i
stane organice complexe
-
glucide, lipide, proteine etc.).

sunt de dou categorii: externi (lumina, temperatura,
concentraia
Factorii ce influenteaz fotosinteza cantitatea de clo-
i interni (gradul de hidratare a tesuturilor asimilatoare,
de CO2,concentraia de O2)
rofil, varsta plantei). lor (o parte este reflectat
Frunzele plantelor nu utilizeaz energia luminii care cade pe suprafaa
toat
ci doar 1% (intervine în declan_area proceselor
de pe frunze, alta sträbate frunzele fär a fi absorbit),
favorizând difuzia gazelor). In funcie de inten-
ce duc la mrirea gradului de deschidere a stomatelor, din
heliofile cre_te în intensitate pân la 50-60%
sitatea luminii, fotosinteza are loc diferit (la plantele
sciafile cre_te doar pân la 10% din intensitatea
intensitatea maxim a luminii solare directe, la plantele
mai mari, la plantele superioare decurge
cu o
maxim a luminii solare directe, apoi scade la iluminri
ntensitate mai mare în radiaiile albastru-violet _i în cele ro_iï).
Mersul dium al fotosintezei corespunde modificrii complexului
de factori externi ce se acumuleaz
intensitatea procesului scade con-
dac unul din factorii externi atinge valori minime,
pu 21ler, Acesta este determinat i de fàctorii
SIderabil (scderea datorit insuficienei apei pe parcursul zilei). curba de destä_urare a procesului
de factori,
, o a r i de aciunea asociat a celor dou categorii Curbele uni-
na rezultant a efectului acestor factori. Curbele de fotosintez sunt de trei categorii. în
de primvar,
a r cand fotosinteza variaz paralel cu intensitatea luminii, în zilele scurte
zilele calde _i senine de la începutul verii _i în zilele de toamn (fotosinteza cre_te rapid în intensitate,
www.rs.ro
99
BIOLOGIE
mcepänd din primele ore ale dimineii datorit cre_terii intensitäii luminoasc, Iemperaturii _i deschi
stomatelor: procesul se intensific pân la orcle 9-10, se menine la un plafon ridicat în timpul am
dup care scade spre scar _i înceteaz în timpul noptii). Curba dinamicii diurne are aspect de cl
Curdcicdimodale refleet faptul e fotosinteza prezint o depresiune la orele amiczii, urmat opot.a
de un
doilca maxim cu amplitudine mai mic în jurul orei la care intensitatca luminii _i cea a temperaturii
ativ constanta
valori maxime. Curbele de la intensitate relativ au
saturaic apar când fotosinteza se menine o
constan
dupä cresterea din primele ore ale dimineti pân spre sear (a plantelor acvatice submerse).
SUBIECTUL al 1-lea
(30de puncte)
omponenta fundamental programei _colare
a este referitoare la competenele specifice si
cea
coninutun. Competenele
specifice se definesc pe obiect de studiu _i se formeaza pe parcursul unui an
Scolar, fiind etape în dobândirea
programa, unitile de coninut cecompetentelor
se prezint
generale. Competentelor specifice li se asociaz, prin
sub forma unui cumul de informai,
ce deriv din sarcinile
specifice le are de îndeplinit
deprinderi, atitudini,
pe care
educaia. Prin intermediul unor
coninuturile trebuie s fie abordate de ctre elev în amnunt, metode,
conform cerinelor stabilite prin obiective. prelucrate, stocate, reproduse i aplicate
In
particular, competena
Tactonlor de mediu reprezentat de aplicarea în viata cotidian a
alizate cu prilejul
asupra functiilor organismelor se poate dobândi pe cuno_tinelor despre infuena
studiului mi_crii _i parcursul orelor de biologie re-
de
recapitulare, î_i pot forma capacitatea sensibilitii la plante. Elevii, în timpul orelor de predare, dar
care pot de identificare a unor i
aciona asupra funcilor
organismelor (de cuno_tinte legate de factorii de mediu
consolidat pe parcursul anilor
de liceu, mai ales în exemplu, lumina, temperatura), lucru ce poate fi
tolului de cadrul lecilor de
genetic uman din clasa a XII-a. igien din clasa a XI-a _i a capi-
Pentru o însu_ire
adecvat
plante, se poate utiliza ca metod_i de durat de ctre elevi a noiunilor despre
didactic mi_carea _i sensibilitatea la
folosit fiind experimentul
AeL (mijlocul de de
învmânt investigaie virtual cu ajutorul
calculatorul, iar etapa în care se poate folosi platformei
vrii), prin care se poate testa sensibilitatea este
lizând, sub form de jocuri teste
_i
_i reactivitatea acestora la factorii
mediului
dirijarea în-
factori de mediu. Aceast interactive, de via, vizua-
mici de elevi. metod poate fi folosit legtura strâns dintre
în etapa de structur, functie, sensibilitate
Inväarea individual prezint anumite dirijare a învri, _i
propriu _i este lini_te, cre_te individual sau pe
avantaje cum ar fi faptul c elevii grupe
responsabilitatea
Avantajele AeL sunt multiple: se poate preda o elevului fa de propria învtare. înva în ritm
elevilor pentru cantitate mare de
învare, permite autoevaluarea, dezvolt informaii, stimuleaz interesul
Competena de evaluare: Elaborarea unui text
competene-tip.
specific coerent, pe baza unor
cerine, folosind terminologia
Enunt: Alctuii un eseu cu tema ,Sensibilitatea _i
tipurilor mi_cri prezente la plante;mi_carea plante", dup urmtorul plan:
la
enumerarea de
precizarea unor exemple de plante caracteristice pentru fiecare de
-
descrierea tipurilor de mi_cri enumerate tip mi_care în parte:

anterio.
Evaluarea _colar prezint numeroase
functia de selecie. funcii, cum ar fi funcia diagnostic, funcia
motivaionalä.
100 www.rs ro
weeTE
REZOLVATE pentru examenul de
titularizare
BIOLOGIE
Testul nr. 5
SUBIECTULI
(30 de puncte)
cåte 2p. pentru
liccare rspuns corcct: Ic; 2c; 3a;
acord
B. dou
caracteristici ale metafazei mitoze
Preciza i
a)
-cromozomii sunt bicromatidici;
omozomii se aliniaz |
la mijlocul fusului de diviziune _i alctuicsc placa
ecuatorialá sau metafa-
Zicã.
b) Evideniai
conceptul biolo
ic
fundamental ,unitatea structura -
funcie" in cazul
acvifer.
intâlnit la unele plante. parenchimului
Parenchimurile de depozitare sunt tesuturile care acumuleaz în celulele sale
stane organice
(glucide, protide, lipide), apa sau aer. Acestea se întâlnesc în organelecantitäi
cu rol in
mari de sub-
himurile în care se acumuleaza apa poarta numele de parenchimuri
Astfel, parenchimuri
acvifere,
depozitare.
desertice, xerofile (cactu_i). Celulele acestuia sunt mari, fiind snecifica
fice
lantelor din pereii celulari
Pcitopla m nutin, vacuum dezvoltat, cu mucilagi (Substane glucidice care rein apa i o cedeaz subtiri.
eneral. parenchimul acviter este asOCIat cu parenchimul asimilator pentru a-i asigura
apa.
Construiti dou enunuri (afirmative), dintre care un enun adevarat _i un enun fals,
folosind in-
formaia tiinific specitic urm toarelor coninuturi:
- Structura celulei procariote;
- Terapia genic.
Enunt adevrat: Bacteriile au nucleu slab individual1zat, fär membran proprie, numit
nucleoid.
Enunt fals: Terapia genic ne permite introducerea unor gene anormale în
genomul unei persoane.
care pot genera un efect terapeutic.
-
Terapia genic ne permite introducerea unor gene normale in genomul unei

efect
care persoane, pot ge-
nera un
terapeutic.
C.
a)
CPT CV +VR
VR=3xVC
VR=3x500
VR=1500 ml aer
CPT =3700+1500
CPT= 6200 ml aer
CV=VIR + VER + VC
3700 VIR+VIR +500
2VIR =3700-500
VIR= 3200:2
VIR 1600 =
ml aer
www.rs.roo
101
b) Cum se nume_te volumul respirator care nu

poate fi msurat spiromctric2
Volum rezidual.
SUBIECTUL al lI-Hea
Tiroida (30 de puncte
Glanda tiroid este cea mai mare gland a
sistemului endocrin
la adult _i este situat in
regiunea antero-lateral a gatului, uman, atingând o
în greutate de 25-3
roz. consisten moale, alctuit din doi lobi, ce sunt faa traheei. Organ nepereche
prelungiri in interiorul glande Ea prezint o stromaunii printr-un
istm. Are o
capsul
de cu
epiteliale care secret un coloid (contine o conjunctiv, ce conine foliculi proprie cece trimit
ie trimite
monilor. Tiroida secret i elibereaz protein numit tireoglobulin) liculi mrginii
mrginiti de de ee
hormoni foarte cu rol de celule
Tiroxina _i triiodotironina scad rezervele importani: tiroxin, triiodotironindepozitare a ho hor.
a
cre_terea excreiei de azot, adipoase, intensific catabolismul _i calcitoninä

degradeaz glicogenul în ficat. proteinelor, detemin
Dereglarea funciei unui hormon duce la
in copilärie
produce apariia unor boli.
nanism tiroidian Hiposecreia de tiroxin _i
(cretinism, defecte ale dentiiei),
bolii Basedow-Graves
ctre adenohipofiz (în (exoftalmie, gu_ exoftalmic). Reglarea
iar
hipersecreia triiodotironin
duce la aparitia
condiii obi_nuite) prin TSH ( secreiei celor doi hormoni
hipotalamus (in condiii neobi_nuite) prin TRH mecanism umoral de
feedback
se face
de
Pentru sinteza hormonilor
tiroidieni este necesar(mecanism nervos de feedback pozitiv) _i de ctre
TRH care stimuleaz un
hipofiza anterioar s secrete TSHaport corespunztor de iod. negativ).
dieni de ctre
glanda tiroid). Iodul este (stimuleaz Hipotalamusul secret
sinteza i secreia
Ih urmat de transportultransportat
darea iodului la
activ
la glanda tiroid _i încorporat în hormonilor tiroi-
transportoare _i formarea monoiodotirozinei al acestuia în foliculul hormoni prin oxi-
hormonii tiroidieni: tiroxina tiroidian,
(MIT) _i diiodotirozinei (DIT) care se realizat de o protein
plarea unei molecule DIT la o (T4), prin cuplarea a dou molecule cupleaz _i formeaz
molecula MIT. DIT, _i triiodotironina
Transportul tiroxinei _i al (T3), prin cu-
Si doaro triiodotironinei
fraciune foarte mic este se realizeaz
prin
nelegat _i activ biologic. intermediul unor proteine transportoare
Secventa aleas este (30 de puncte)
temelor de organe la cea de clasa a XI-a, în care elevii trebuie s
om, pe baza
modelelor. reprezinte funcfile
Demonstraia este metoda
organelor si sis-
prin intermediul de explorare a realitii, prin care profesorul
unui proces, s_i anume procesul de transmite
SChemelor la tabl (pentru circulaie, acesta poate ti transmis mesajul elevilor
e in care circulatia mic _i circulaia mare) sau a cu
ajutorul
mod practic.
este mijloacelor
evideniat circulaia la om), având drept scop asigurarea unei audio-vizuale (un scurt
baze
Profesorul perceptive în
dup ce face înpregte_te din timp materialele necesare demonstraiei _i prezint elevi. vilor scopul acesteia,
film despre prealabilo reactualizare a cuno_tintelor elevilor. acesteia,
circulaia Ace_tia trebuie s urmre:
reasc un scurt
zolva
cerintele de
de pe
sångelui
fia ala om _i s rspund
omi s
apoi întrebrilor adresate de profesor(elevit Scurt
pe fi_a de lucru
pe care
are o( vor
primi dup vizionare), cu ajutorul cruia ia(elevii vor re-
vor
102 descoperi
www.rs.ro
BlIOLOGIE
si vor formula concluzii. Elevii observ, la

profesorului, filmuleul, dar _i
cererea
no_tin e
noile
cu incearc
ajutorul c roras identifice modul în care circul
sângele prin orga-
lin manual,
schemeledin.
completând astfel fi_a de lucru, mijloc didactic care poate fi folosit cu succes in dirijarea
smul uman, completâr
nism
invä ri. mesele de lucu fi_a de lucru (in care sunt precizate câteva cerine
mesele
referitoare la acest
Elevii au
Elev ln pe l si atlasul anatomic. Profesornul le precizeaz timpul necesar rezolvrii cerintelor din
proce manualul _
oces. Tolectivul clasei este împrtit de ctre profesor in grupe de maximum patru elevi, fiecare
fi_à delucr d de efectuat diferite sarcini de lucru în cadrul grupei: un elev cite_te cerintele, altul
dintre ace tia având
timpul, unul caut

rezolvarea la sarcinile de pe fi_, unul prezint concluziile la final.
cronometreaz
ca elevii s invee în ritm propriu, dezvolt la elevi abiliti de co-

învaàd pe grupe permite
Metoda
elevii pot învà unii de la alii; avantajez elevii timizi.
si colaborare,
municare
Competenta de evaluare: Recunoa_terea, pe schema,

eval
a sensului circulaiei sângelui la om
ompetena de schem noiunile corespunztoare.
în spaiile libere de pe
Enunt: Scrie . vene cave> atriul drept
Ventricul stäng
. . .
in corectare i construirea relativ u_oar.

Scurt preZinta avantaje ca: u_urina
Itemul de tip rspuns
www.rs.ro
103
BIOLOGlEt
Testul nr. 6
SUBIECTULI
A. (30 de puncte)
Se acord câte 2p. pentru fiecare rspuns corect:
Ic; 2c; 3c; 4b.
B.
a) Sindromul ,.cri du chat"
afeciune genetic rar,
-
tiptul de pisic, denumit i sindromul Sp sau sindromul

Lejeune, este o
-
determinat de lipsa unei

numit asttel
datorit plänsetului poriuni variabile a cromozomului 5. Sindromul este de
mai tarziu, tipic, de tonalitate înalt (G.plânsetul
numeroase persoane
Itare motone afectate au un timbru vocal pisiciï") apare inca de la natere;
care
intärziat. înalt. Maladia asociaz retard
al Sindromul tiptului de mental _i dez-
cromozomului 5. Majoritatea pisic apare din cauza lipsei unei
de novo
(un defect cazurilor (circa 85%) apar din
cauza deleiei acestei
poriuni din braul scurt
Tezult din genetic nou, aprut atunci când se poriuni, într-o mutatie
segregarea incomplet a unei formeaz embrionul).
acest caz, pe lâng monosomia translocaii echilibrate de la nivelulAproximativ 10-15% din cazuri
In peste 80%
din cazuri,
Sp poate aprea _i o trisomie cromozomului unui printe. In
defectul variabil, care poate
este
lipsa unei poriuni variabile genetic este transmis de ctre tat. agrava aspectul clinic.
Defectul genetic cel mai
Cromozomii reprezint (30-60%) din regiunea terminal frecvent
când ea se divide. In mod
modalitatea de condensare a braului
a
scurt al
cromozomului 5.
normal, materialului genetic
zomi autozomali _i doi cromozomi fiecare celul, în afar de cele (ADN) dintr-o celul, atunci
scurt p. In sexuali (XX sau sexuale, conine 22 perechi de cromo-
sindromul cri du chat, în cursul XY). Cromozomii au un
formeaz braul scurt al bra
formri embrionului, o parte din lung q s_i un brat -
cromozomului 5
mo_tenit la prini, ci este cauzat de lipse_te. In majoritatea
de materialul genetic care
care un
printe asimptomatic transmite unmutaie spontan, imprevizibil.
o cazurilor, sindromul 5p- nu este
defect genetic care la
fät cauzeaz
Exist, îns, _i cazuri rare în
b) Cauza anomalilor acest sindrom
sau diviziunii
cromozomiale este de obicei
celulare. In mod normal, orice atribuit accidentelor din
sau celula
divizant nu are voie s treac la probleme sunt corectate de enzime timpul la replicrii ADN
observate sau fixate, anomaliile urmtoarea faza a ciclului punctele de control
mise cromozomiale pot celular. Dac
descendenilor cu provoca moartea celulelor sau greselile nu cnt
ajunge cu cromozomi lipsconsecine potenial grave. Cänd cromozomii nu se anomaliile nod un
de cromozomi sunt
sau în
plus. Anomaliile cromozomiale caracteriz separ core rans
numite aneuploidie. De
exemplu, trisomia 21 (sindromul rizate printr-un celulele pot
numr
copie suplimentar a cromozomului 21 din ovul Down) ect atipic
cromozomului 21. Trisomia mozaic 21sperm,
trei copii ale sau care are ca
rezultat ovulul fert:1ata de o
este o form rar de
pl dup fertilizare Trisomia 13 (sindromul sindrom
somia 18 (sindromul Patau) provoac dizabilitji intelectualeDown primind
Edwards) este _i mai sever i poate ameninta i fizicSe întâm-
este o copie supravietuirea seve Tri-
copilor Tre.
suplimentar a cromozomului X din celulele sexuale feminine.
întâmpl atunci când un brbat mo_tene_te un cromozom X Sindromul Klin aX
este uneori asociat cu vârsta matern avansat. suplimentar de la
mama sa;
condter se
Monosomia apare atunci când
parial sau în totalitate. De exemplu, femeile cu sindrom Turner au doar un
un cromozom
cromozon XY
cromozomi X. Sindromul ,,Cri du chat" rezult X în lseste
dintr-o _tergere a braului seurt al
eromozomului5.
104
www.rs.ro
sativ: Microcefalia este o malformaie congenital care const în faptul c

c) Enm
ai nmie decât normal, in tmpul sarcinii, capul cre_te bebelu_ul
o dat
are
un cap
mult
cre_terea
Enunt fals: Deletia genelor sau mutaiile genetice in care o parte a cromozomului sau creierului.
o secven de
cu
în consecint _i materialului genetic.

este în plus,
ADN
ADN C n emuntului
Modificarea enuntului fals: Deletia genelor sau mutaiile deleie sunt anomalii genetice in care o
p a r t e a
e ma7omului sau o secven
c r o m O z o m
de ADN ipse_te. Deleia este pierderea materialului genetic
C.
a) Rezolvarea problemei:
90 kg x 7%= 6,3 I sânge
6.3 sange x 55% = 3,46 1 plasm
3,46 I plasm x 90% = 3,11 I ap
b) Formularea cerine: altei

Calculai cantitatea de substane organice din sânge.
9% substane organice =
0,3 1.
Rezolvare: 3,46 1 plasmx

Nervii spinali _i reflexele medulare
Prin intermediul nervilor spinali, sistemul nervos central prime_te informaii de la trunchi _i membre,
sub form de influx nervos, controlând diverse activiti complexe efectuate de acestea.
Maduva spinrii îndeplineste dou funcii: funcia reflex, care se realizeaz de ctre centrii nervo_i
din substanta cenu_ie, _i funcia de conducere, care se rèalizeaz prin propagarea impulsurilor nervoase
pe traseul fasciculelor ascendente _i descendente.
Functia reflex se realizeaz pin actul reflex, care reprezint reacia de rspuns a organismului la
actiunea unui stimul din mediul exterm sau intern asupra unui receptor.
Functia de conducere presupune transmiterea informaiilor sub form de influx nervos de la recep-
tori tre diferii centri din nevrax _i transmiterea comenzilor de la centrii nervosa ctre efector. Funcja
de conducere are ca substrat anatomic substana alb, constituit din fascicule ascendente i
Receptorii aduc informaii
descendente.
din medile extern i inten, receptionaând stimulii din organele de sim,
pe care îi transform în impuls nervos.
Receptorii se pot clasifica:
- dup Sherington în: extero-, proprio-_i interoreceptori
upa natura stimulului în: mecano-, termo-, chemo- i electromagneticoreceptor1,
n
runcjie de modul de recepie: sunt receptori de contact _i telereceptori
Se refer i la reflexele medulare a cror functie se realizeaz prin intermediul arcului retlex.
siOr are 5 componente: celula senzitiv (receptoare), nerv senzitiv, centru nervos, nerv motor
u ctor.Actul reflex este rspunsul automat al unui organ efector (mu_chi sau glande) la aciunea
alctitvnit pe o cale nervoas, numit arc reflex. Baza anatomic a actului reflex este arcul retex,
U C 1 Componente anatomice: receptorul, calea aferent , centrii nervo_i, calea eterenta yi
www.rs.ro
105
examenul de titularizare BIOLOGIE
efectorii. Receptorul este o structur excitabil care r spunde la stimuli prin variati: .
tii dedif
proportional cu intensitatea stimulului. Majorilatea receptorilor sunt celule epitcliale
potenialal graa
gradate
cializate in ceule scnzoriale (gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din .
culii senzitivi- mici organe pluricelulare alctuite din celule, fibre coniunctive si terminaii rentiatenervoase
e _i Pe
spe
dendritice (receptorii tegumentari. prioceplorin). Uncori, rolul de
natiile dendritelor (receptorul olfactiv, receptorin durero_1). La nivelul
indo receptori il corpus
energici stimulului în impuls nervos _i, astfel, se realizcaz receptorului n chiar ter
(raducerea informatiot
infomatic nervoas specific. matiei purtate de stimululareaîn
Calea aferent. Rcceptorii vin in contact
sinaptic cu
teriminaiile dendritice ale nesnt
din ganglionii spinali sau din cei de pe traicctul unor nervi
cranieni (senzitivi si
aferente spre centrii nervo_i se tace în dou moduri: mivtis r senzitivi
Senzitivi
Singur neuron central convergena este -
ibuia
sribuia cii
Im
primeste contacte sinaptice de la mai multe un mod
de
distribu cãi
în ramificarea unei singure fibre aferente la
mai muli neuroni fibre aferente: dive care
Centrii nervosi. Potenialele de centrali.
aciune dendritice,
axonului acestuia, pana la ajunse
parte centrifug de-a la
lungul
mat din doi neuroni. unul neuronul
prima sinaps. In cazulsenzitiv, se propag mai d
mator (reflexe
senzitiv _i unul motor), centrul nervos al unui reflex elementar (
monosinaptice). In cazul unor activitai reflexe mai
dintr-un lant alctuit din trei sau mai
reflexului este r
reprezentat de neuronnl
br-
talitatea sinapselor care se realizeaz muli neuroni senzitiVi, 1ar complexe, calea aferent este
in centrii reflec_i formatä
arille corticale sunt
creaz informaia primit de la nucleii subcorticali cereprezentai de to-
sau in
centrul unui reflex se periferie i elaboreaz rspunsul efector (reflexe primesc _i prelu-
înelege
reflex respectiv. Sistemul
totalitatea structurilor din polisinaptice). Prin
nervos central are trei sistemul nervos central care
mduvei spinrii; nivelul
subcortical; nivelul
nivele majore, cu roluri funcionale particip la actul
Calea eferent. Calea
eferent
cortical. specifice: nivelul
se transmite
comanda ctre organulreprezint
efector.
axonii neuronilor motori
somatici _i vegetativi
matice; ea este format din axonul Cea mai simpl cale prin care
eferent se întâlne_te la reflexele
cazul sistemului nervos motoneuronului a din coarnele anterioare ale so-
neuron vegetativ, calea eferent este format dintr-un mduvei spinrii. In

preganglionar, situat în coarnele laterale ale lant de doi neuroni motori: un
mduvei spinrii sau într-un nucleu
trunchiul cerebral; un neuron
Efectorii. Pentru sistemul postganglionar, situat în ganglionii vegetativi periferici
vegetativ din
nervos somatic, efectorii
sunt mu_chii striai, iar (extranevraxiali).
vegetativV sunt mu_chii netezi, pentru sistemul nervos
glandele endocrine _i cele exocrine.
MA**
106
S c h e a arcului reflex:
Receptor
Centrul Reflex Efector
Calea aferent Calea eferent
(ftbre senzitive, (fibre motorii,
neuroni senzoriali) neuroni motorii)
organe de simt
Mu_chi Glande
SN Somatic SNVegetativ
Surs poz:
https://2.bp.blogspot.com/-TOxU8YMLI/UzSAWOdSfjl/AAAAAAAABEg/Bf¢Gf a7TcU/s1600/
arcreflex/bmp
SUBIECTULal II1-lea (30de puncte)

Proiectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competena speci-
animale":
fic precizat în secvena ,Structura esuturilor vegetale _i
Componenta fundamental a programei _colare este
cea referitoare la competenele specifice i
formeaz pe parcursul unui an
coninuturi. Competenele specifice se definesc pe obiect de studiu i se
_colar, fiind etape în dobândirea competenelor generale. Competenelor specifice li se asociaz, prin
atitudini,
program, unitile de coninut ce se prezint sub forma unui cumul de informaii deprinderi,
Ce deriv din sarcinile specifice pe care le are de îndeplinit educaia. Prin intermediul unor metode,
continuturile trebuie s fie abordate de ctre elev în amnunt, prelucrate, stocate, reproduse _i aplicate
conform cerinelor stabilite prin obiective.
în vederea
pai eula, competena reprezentat de identificarea structurilor biologice microscopice
caracteriziri lor se poate dobândi pe parcursul orelor de microscopie realizate cu prilejul studnilu sirc
1i pot
o r vegetale _i animale. Elevii, în timpul orelor de predare dar _i de recapitulare,
oma capacitatea de identificare a structurilor microscopice, lucru ce poate fi consolidat pe pareursu
ceula
u , la lecile legate de studiul tesuturilor animale _i vegetale sau la cele legate de
II
uman.
V1atile de învtare folosite în cadrul demersului didactic pot fi: descoperirea prin observarc
OSCopic i macroscopic a
tesuturilor vegetale i animale.
www.rs.ro
107
In cadrul acestei etape de învtare s-au folosit: materialele neccsare pentru observarc: bulb de cear
colorant
toate
lam. lamel. preparate microscopice cu tesuturi animale _i modul de lucru, unde sunt
precizat.
bapá,
etapele desf_urrii activiti practice cu sarcinile de lucru
realizarea descnelor structurilor corespunzátoare (real1zarea preparatelor
observate, identificarca componentelor cu ajutorul imaginilor
din manual sau a
celor celulei
proiectate/desenate pe tabl de ctre profesor etc.).
Problematizarea. ce presupune formarea unei personaliti armonios dezvoltate de ctre
trebuie s posede
iniiativ, independen în gândire _i elev, care
tatea de a rezolva aciune, priceperi de colaborare in grup, capaci.
probleme. Elevii vor lucra pe baza sarcinilor trasate de
rezultatele obtinute. De
exemplu, elevii
profesor, in final vor prezenta
dintre tesuturile vor rezolva cerinele referitoare la asemnrile
vegetale i tesuturile animale _i vor i deosebirile
nismului în absena unui rezolva o predicie legat de
Ca metod tip de tesut. funcionarea orga-
didactic s-a folosit
Caracteristicile acestei metode lucrarea practic de
microscopie.
diferitelor sarcini de lucru constau în executarea de ctre
în scopul elevi (sub conducerea profesorului) a
dobändirii unor
numai priceperi _i deprinderi deaplicrii cuno_tinelor, soluionrii unor probleme
aplicare teoriei în practic; practice,
pe baza unor a
curgerea unor etape: demonstraii

-
instructaj oferit de ctre primele lucrri practice e execut

mod
profesor. Ulterior, execuia lor necesit
planificarea individual lucrului în laborator
con_tient _i independent, a par-
precum _i controlul _i autocontrolul efectuarea propriu-zis a lucrrii
mijlocul de învmânt utilizat, în vederea muncii efectuate. In ceea ce
în
_colar. Astfel, identificrii structurilor prive_te
preparatele vor fi
realizate, mai microscopice s-a folosit
didactic; dup realizare urmeaz ctre profesor, apoi de ctre elevimicroscopul
monitorizare cadruluia întâi, de
ficare pärilor
a sub atenta
componente ale etapa de observare la
celulelor animale, se vor tesuturilor vegetale; dac se urmre_te
folosi preparate
microscop _i de identi-
biologie, elevii urmând doar s observe lamicroscopice fixe, deja realizate din identificarea componentelor
seneze. Forma de microscop structurile dotarea laboratorului
formei de organizare activitii didactice fost
a respective, s le identifice _i s le de
organizare const în faptul ccolectivul clasei activitatea pe grupe. Argumentarea
elevi, fiecare dintre ace_tia
a
de-
având de efectuat diferite poate fi impårit in folosirii
din foita de sarcini de lucru cum ar grupe de maximum patru
ceap, frunze,
secretor, de depozitare, pulpa
unor fructe, unele fi
realizarea
pregtirea microscopului, fixarea semine, unde se pot
observa tesuturilepreparatului
fiecare membru al de
msura
echipei cu realizarea desenului celulelor preparatului _i observarea acestuia aprare.
în care baza
material a _colii face posibil acest observate i identificarea de cätre
In evaluare s-a
folosit realizarea unui item lucru, poate fi utilizat componentelor (n
Exemplu: tip întrebare structurat. activitatea individua lg
Tesuturile
nu
functioneaz
alizarea funcilor complexe ale organelor.independent, ci în cooperare cu alte tesuturi,
particinanala re-
ce
Cerin/Enun: Precizeaz ce tesuturi animale nu au
echivalent în lumea
.
tesut se poate realiza legtura dintre plantelor, evident.

Räspuns: Tesutul muscular _i tesutulorgane. prin
conjuctiv face legtura dintre organe. nervos nu le intälnim in tipurile de fesuturituri vegetale
vegetale. Ta
Tesutul
Reguli/condiii
1.
de proiectare a acestui item:
Intrebarea trebuie s cear
2. Fiecare subîntrebare va fí rspunsuri simple la început i s creasca dificultatea
spre sfârsit
precedent. autocontinut _i nu va depinde de rspunsul corect la
subintreh.
108
www.rs.ro
BIOLOGIE
Apst tip de itemi au urmatoarele avantaje: construirea progresiv a dificultii i complexitii dorite,
precum _I
stimula creativi _i originalitäii pentru elevi.
Toharea scolar prezint numeroase funcii, dintre care amintim funcia diagnostic _i funcia mo-
svational. Funeia diagnostica lace cunoscute situaiile _i factorii care conduc la obtinerea anumitor
rezultate ale
rezultate ale elevilor pentru a stabili ntualele proceduri de remediere a punctelor critice. Funcia mo-
tiva ional are rol în stimularea activitii de învätare a elevilor prin valorificarea optim a
oferit de c tre actul evaluativ în sine.
feedback-ului pozitiv
www.rs.ro 109
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BlOLOGE
Testul nr.7
SUBIECTUL
A. Se acord (30de puncte)
câte 2p. pentru fiecare rspuns corect: Ic; 2c; 3c, 46.
B.
a) ADN-ul conine
dezoxiriboz zahr, în timp ce ARN conine zahr riboz.
riboz i dezoxiriboz este c Singura diferen între
riboza are înc o grup -OH decât
doilea carbon (2) din inel.
ADN-ul este o molecul cu caten
dezoxiriboz, care are -H
ata_at la al
cu caten
simpl. ADN-ul este stabil în dubl, în timp ARN-ul
ce este o
moleculá
ARN-ul îndeplinesc functii condii alcaline, în timp ARN-ul este stabil. ADN-ul _i
ce nu
diferite la om. ADN-ul este
maiilor genetice, in timp ce ARN responsabil pentru stocarea i transferul infor.
codific direct aminoacizii _i
ribozomi pentru a produce
proteine. acioneaz ca un mesager intre ADN i
Imperecherea bazelor ADN ARN este u_or diferit, deoarece
ADN-ul folose_te bazele
adenin, timin, citozin _i guanin; ARN_i
_i guanin. Uracil difer de timin folose_te adenin,
prin faptul cîi lipse_te o grupare metil inelul sau.uracil, citozin
pe
b) In timpul translaiei ARNm transcris din
Acest proces este divizat în 3 ADN este decodat de ribozomi
etape: iniierea, pentru sinteza proteinelor.
care
permit altei molecule de ARNt elongarea, faza terminal. Ribozomul are
situsuri de legare
insoit de prezena unui anticodon. Pe(ARN
de transfer), s se
lege de o molecul de ARN m, proces
msur ce ribozomul
(un codon o dat), o alt
molecul de ARNt este migreaz de-a lungul moleculei de ARNm
aminoacidul care este ata_at de acesta este ata_at ARNm. Are loc eliberarea ARNt
legat de ARNt secundar, care îl primar, iar
aminoacid. Translaia continu leag de o alt molecul de
pe msur ce
lanul de aminoacid este format. La un moment
un codon de
stop, o
secven format din 3 nucleotide (UAG, UAA), care dat
apare
proteic. Chiar dup terminarea translaiei, semnaleaz sfîr_itul lanului
plierea lanului proteic, responsabil delanurile proteice pot suferi modificri
structura secundar _i cea post-translaionale _i
translaionale se refer la posibilitatea formrii de legturi teriar. Modificrile post-
a diferite
grupri ca rol biochimic: acetat, fosfat etc. disulfidice, sau de ata_area la scheletul
proteic
c) Enunt afirmativ: Etapele sintezei
transcriptie, ARNm copiaz informaia proteinelor presupune transcriptia i translaia, astfel încât în
ARN polimeraza. coninut de o Singurà catena de AND unde
intervine enzima
Enunt fals: Terapia genic are ca scop tratarea bolilor
seruri biologice prin inlocuirea, inactivarea sau
corpul pacientului (in vivo), fie în mediuintroducerea
în cadrul celulelor fie direct în
-
de
Modificarea enunului fals: de laborator.
sau Terapia genic are
introducerea de gene în cadrul celulelor-
ca scop tratarea bolilor prin înlocuirea,
fie direct în corpul pacientului (in inactivarea
laborator. vivo), fie în mediu de
C.
CV VC+VIR +VER
4000 500+ 1700 +VER
110
TESTE REZOLVATE pentru exanenul de
1S00 ml aer
VTR
Enuntarea aliei cerinfe:
valoarea
debitului respirator
Calculati
Rezolvarea cerintei:
respirator
=
frecvena respiratoriex volum curent
Debitul
=
20 N 500= 101/minut
Debitul respirator
SUBIECTULal l1-lea (30 de puncte)
Regnul Monera
Damll Monera include organisme unicelulare de tip procariot, corespunzând bacteriilor si algelor
albastre-verzi, organisme cu existen unicelular-solitar sau unicelular-colonial, cu exceptia actino-
a r e au Oorganizare de tip micelial. Modul de nutriie este predominant absorbativ, iar metab-
micet
sintetic sau chimiosintetic. Pe lâng dimensiunile microscopice _i organizarea în
olismul de tip
ular, acestea prezint _i o structur intern relativ simpl. In celul se afl un nucleu
general unicelula.
primitiv, fr bran nuclear proprie, numit nucleoid. Lipsesc organitele celulare: mitocondriile,
membra
reticulul endoplasmic. Materialul nuclear este alctuit dintr-un singur cro-
plastidele, aparatul iolgi,
dintr-o Singur macromolecul circular de ADN.
mozom, format
unicelulare care se dezvolt în diferite medii. Aceste mi-
Bacteriile sunt organisme microscopice
in izvoare termale, in de_euri sau în intestinele animalelor, chiar si
croorganisme pot tri pe sol, in apa,
terestr. Intr-un gram de sol se gsesc cca 40 de milioane de celule bacteriene.
la adâncimi mari în scoara
bacteriene. Relaia dintre om _i bacterii
iarîintr-un mililitru de ap dulce se gsesc ccal milion de celule
este una complex. Uneori
bacteriile ne ofer ajutor, cum ar fi laptele de închegare din iaurt sau bacteriile
care ajut la digestie.In alte cazuri, bacterille sunt patogene, producând boli precum pneumonia. Bac-
o structur intern simpl, care nu prezint un
teriile sunt procariote, adic organisme unicelulare cu
nucleu celular delimitat de o membran. Materialul lor genetic este
distribuit în citoplasm sub forma
circulare
unei structuri citoplasmatice denumite nucleoid sau sub form de plasmide mici molecule
-
de ADN care coexist cu nucleoidul i care conin gene ce pot fi transferate prin procesul de conjugare
bacterian. In citoplasm se mai regsesc i vacuoie, organite bogate în substante de rezerv, _i ribozomi,
sediul sintezei proteice. Celula bacterian este îinconjurat de dou structuri cu rol de protectie: peretele
din peptidoglican (murein)) la exterior _i membrana celular (alctuit din fostolipide)
eiular (alcátuit
la interior. Unele bacterii, cum ar fi micoplasmele, nu prezint perete celular, iar altele pot avea oa treia
structur de protecie la exterior, denumit capsul.
patnul dintre membrana citoplasmatic _i peretele celular este denumit spaiu periplasmic. Adesea
upralaja celulei bacteriene prezint pili ori flageli, cu ajutorul c rora aceasta se deplaseaza inne
Sau se ataeazå de gazde. Exist mai multe criterii pentru clasificarea bacteriilor. Aceste microorganisme
n dup natura peretelui celular, dup form sau dup diferenele din structura genetica.
arte
uncul de vedere al formei, majoritatea bacteriilor au o form sferic, fiind denumite cocL, sauo
ndric ori alungit, de bastonase, fiind denumite bacili. La coci se pot deosebi i mal m
T nd ovoidali, lanceolai sau reniformi, iar bacilii pot avea capete drepte (Bacillus antnrais
Escherichia coli) sau ascuite (Fusiobacterium fusiforme). Unele bacterii se aseamana cu
www.rs.rO
111
BIOLOGIE
sau clicoidal, asemn

irgula, fiind în acest caz vibrioni, iar altele prezint form spiralal
iterei S, având spire neregulate sau regulate, în acest caz se numesc spirill sau spirocheti,
Majoritatea bacteriilor se înmultesc printr-un proces denumit fisiune binar sau diviziun
une si
care este o form de reproducere asexuat. Prin aecst proces, o singur celul bacterian, de
celulä-mamà. i_i face o copic a materialului su genctic i ere_te in dimensiuni, dublându-_i

1-_i coni
conir muul umia
Citoplasmatic. Apoi aceast celul mare se împarte în douä celulc-fice identice, fiecare continan
terialul genetic al celulci-mamä. oninând ma
Unele bacterii. fi cianobacterle,
dezvoltä cao ramurà
cum ar
reproduc prin înmugurire. In acest caz, celula-finz
se
a celulei-mamã, crescând de la
dimensiunea unei protuberane pana la o
egal cu cea a celulei-mam.
dup
dimensiSiune
Alte forme de
care se separ de aceasta.
reproducere sunt formarea corpilor de fructificaie ce produc spori la
Myxobacteria i formarea hifelor la speciile Streptomyces.
de
speciile d
Materialul genetic din
celula-mam _i celulele-fiice dup fisiunea binara sau
acela_i. Drept umare. variaia materialului inmugurire este exact
in
genomul lor a unui materialul genetic din celulele bacteriene se realizeaza
prin introducerea
Si permite genetic din exterior. Acest proces se nume_te transter orizontal
bacteriilor s se adapteze la schimbrile de gene
din mediul
se face
pe trei ci: înconjurtor. Transferul orizontal de gene
transformare, transducie _i conjugare. Transformarea
materialului genetic bacterian const in importarea
exogen de 1la alte celule din mediu.
alte celule este
un Pentru multe specii, preluarea de ADN
proces natural, îns unele de la
c dezvoltarea pot face asta doar prin alterri chimice. S-a constat
unor
abilitji este, în mod natural, asociat cu faptul
adaptare ce faciliteaz procesele de conditile solicitante de mediu _i c este o
reparare ale
bacterian prin intermediulAND-ului. Transducia are loc prin integrarea unui ADN
strin in cromozomul
Conjugarea este un fenomen de bacteriofagilor.
contactului direct dintre parasexualitate bacterian prin care ADN-ul este transferat
celule, realizat prin intermediul în urma
fi transferat de
in
la celula
bacterian la celula eucariot. pililor. Prin conjugare, materialul genetic poate
rezistena la antibiotice. Conjugarea ajut la rspândirea genelor implicate
A doua
categorie de organisme din cadrul
sau cianofitele. Cianofitele sunt regnului Monera sunt reprezentate de
unor
organisme reprezentani a
organismelor algele albastre-verzi
ani
asemntoare cu
cianofitele fotoautotrofe strvechi. Resturile fosile a
(Precambrian). In prezent sunt cunoscuteau fost 2000identificate în depunerile cu
vîrsta de
cianofite. Cianofitelepeste
pretutindeni pe Terra, de la toate tipurile de bazine
peste de specii de 3 mlrd.
pin la ghetarii arctici. acvatice pîn la sol _i se întilnesc
care la Importana lor în evoluia veii pe Terra este stînci, de la izvoarele
termale
începutul vieii s-au înmulit în toate oceanele inestimabil. Anume
apariia organismelor aerobe. au
produs oxigenul atmosferic, cea cianofitele
Sunt organisme
procariote unicelulare, izolate sau grupate în colonii permis
ce a
sau lamelare.
Celulele cianofitelor sunt (cenobit)
pectice i polizaharide (care se gelific acoperite cu
perei celulari în componena filamentoase, globulare
crora intr
cilaginoas care înconjoar celula, dar deu_or). La exteriorul
cele mai multe ori
peretelui celular se formeaz substante
o capsul mu-
comun pentru toat colonia. capsulele se contopesc _i formeaz o
Stratul periferic Coninutul intern al celulei
(protoplasma) este difereniat în capsul
brane care poart cromatoplasma (parietoplasma) este mai intunecat deoarece conine dou straturi.
membrane care poart
pigmeni fotosintetici (tilacoizi). Cianofitele nu ribozomi _i mem
pigmeni fotosintetici (tilacoizi). Stratul central, au plastide _i mitocondrii,
centroplasma (nucleoplasma)
112
www.rs.ro
tithularizare BIOLOGIE
neleoid1l (informatia genefeå suls formá de ADN) si rihozomi. Cromatoplaume

afli, ma
se
or:i.
im
cane
eritrina (ro_u). licocianin
ficocrittinM (albastra), clorofilá (verde) _i diver_i carotenoiz
p i g m e n f i :
diveISI Alocle albastre se hranese lotoautolrol. Multe din ele totu_i, locuind in ape poluate
onfine A.
1
o r t o c a l i ) .
sed nutritie mixtä (mixotrofc), adic concomitent cu fotosinteza pot asimila _i

ealben
glicoprotein
c u r e s t u r np u t r e z i n d e ,
Ca produs
de rezerv, cianofitele acumulea; o asemántoare cu glico-
zanice.
d eianofitin (o lipoprotein), care se depun în cromatoplasmá. Unele specii de
stante uneori ciane
i
olutin )
s fixeze azotul capacitate le permite sá populeze substratur
atmosferic. Accastä
gemul
capabile
capabile s
organisme care populeazá magmele vulcanice
sol. cianofitele st printe primele
sunt t
ianofite
orice
e de
ume
de sol,
urma fotosintezei se climin oxigen, ele au fost nevoite sá
autotrofe, iar în
sitede fitele sunt
Deoarececiano a delimita
strategii pentru
cele doua procese. Specile filamentoase mai evoluato
mtoarele numite heteroci_ti.
entru fixarea azotului,
-
elaboreze
celule
specializ
mari
înconjurate de perei gro_i care nu permit ptrunderea oxigenulu
au celule mai
ci_tii sunt riorul lor nu se produce fotosinteza. Cianofitele unicelulare seînmulte
iar în interio
mediul de
via,
cre_te în lungime colonia. Diviziunea direct
filamentoase astfel
din
direct, iar la speciile:
diviziune care imparte celula-mam în dou celule-fiice identice.
prin perete despritor
unui perete
formarea
numite hormogonii, care
areloc prin fragmentarea talulu în mai multe pari
are se înmulfesc prin
filamentoase care au heteroci_ti, fragmentarea
filamentoase
Specile
nou filament.
La o bun parte din algele
deseori are locla
speciile fr heteroci_ti, fragmentarea
la un
dau na tere
la nivelul
heteroci_tilor, iar la care pot fi pluricelulari
talului are lo se mai înmulesc prin spori,
moarte nespecializate. Cianofitele
velul unor
nivel
celule
altceva ecât hormogonii cu pereii îngro_ai.
Mai des se în-
pluricelulari nu sunt
unicelulari. Sporii sau (mai rar) din urma con-
sau formeaz « din celule vegetale specializate
unicelulari care se
talnescspori se acoper cu o membraná groas I pot rezista la diverse condiii
topirilcâtorva celule vegetale. Sporii
de câteva ori _i formeaz mai
nimer+i în condii favorabile se divide
nefavorabile. Citoplasma sporilor crap
un mic filament. Membrana sporilor
aceste celule formeaz
interiorul sporului, La unele
multe celule în dând na_tere la o colonie nou.
filamentul este eliminat în mediul extern,
Sau se gelific _i sunt eliminai în exterior prin
care se formeaz
în interiorul celulei-mam _i apoi
specilexist endospori intälnesc
mai rar se
care se formeaz tot în interior, dar se
exospori,
distrugerea pereilor acesteia, i
celula-mam r mânând viabil .
elimin pe rând, numirea unor
la diferentele structurale
dintre procariote _i eucariote, precum i la
Eseul se refer _i eucariotele sunt cele dou nivele organizaionale
celulei bacteriene. Procariotele _i
componente specifice au organele
între procariote i eucariote este c nu
ale organismelor vii de pe pmânt, principala diferen membran . Materialul genetic al
eucariotele au organele închise cu
ínchise cu membran, în timp ce
nucleu. Dar la eucariote,
specific a citoplasmei, numit
fi
procariotelor poate gsit într-o locaie cloro-
din eucariote sunt mitocondriüle,
ADN-ul este închis cu membran nuclear. Celelalte organite
reticulul endoplasmic, aparatul Golgi _i lizozomii. Organismele
procariote includ bacterile i
plastia, alge i protozoare
Clanobacterile. Organismele eucariote includ animale, plante, fungi,
Dinlre componentele specifice celulei bacteriene amintim: are o structur lipoproteic, o grosime ae
EImDrana plasmatic, situat în interiorul peretelui celular,
situate proteine integrate i proteine glob-
s t e alctuit din straturi de fosfolipide în care sunt bacterii lipsite de perete eu
Embrana plasmic are un rol vital, deoarece reine citosolul la i nucleo1a.
dCiloplasmatic reprezint substanta cuprins între membrana plasmatic
o a d i e solubil sau gel, substante organice _i anorganice. Incluziunile organice potn repreze.
www.rs.roo 113
tate deglicogen de rezerv în celul ce poate fi

(substanstructural
folosit ca rgie). Perctele
energic). clular
Pereteleeol
sursa de
are o mare diversitate ce influenteaz comportarca celulelor la dilerite condiii de me nditii

de mediu
_i
în exteriorul pcretelui
bacteriilor. La unelebacterii, cclular
glicocalix, care extinde suprafaa celulci s:afl
condiioneaz afinitatea tinctorial a
o structur complex., de natur poliglucidic, denumit
i fa
vorizeaz aderena bacteriilor, în condiii naturale, la suprafata diverselor materiale.

Proiectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competen a speci.
fic precizat în secvena: ,Rela i dintre vie uitoare _i importan a vie uitoarelor pentru om s
natura.Componenta fundamental a programei _colare este cea referitoare la competenele specifice
Si continuturi. Competenele specifice se definesc pe obiect de studiu i se formeaz pe parcursul unui
lar, hindetape in dobândirea competentelor generale. Competenelor specifice li se asociaz, prin
program, unitile de coninut ce se prezint sub forma unui cumul de
informaii, deprinderi, atitudini,
ce deriv din sarcinile specifice pe care le are de
Prin intermediul
îndeplinit educaia.
unor metode, coninuturile trebuie sfie abordate de ctre elev în amnunt, prelu-
crate, stocate, reproduse _i aplicate conform
cerinelor stabilite prin obiective. In particular, competenta
reprezentat de recunoa_terea _i identificarea relaiilor dintre speciile unui ecosistem în vederea carac-
terizrii lor se poate dobândi pe
parcursul orelor de ecologie sau de observaie în teren, realizate cu
prilejul studiului ecosistemelor. Elevii, în timpul orelor de predare, dar i de
capacitatea de identificare a ecosistemelor, caracteristicilor recapitulare, îi pot forma
laiilor dintre organisme pentru a forma lanuri trofice, lucrubiotopului _i a biocenozei precum _i a re-
ce poate fi consolidat
de pe parcursul anilor
gimnaziu, la
leciile de biologie.
In secvena aleas, elevii sunt implicai în
activiti didactice care s pun în
eviden rolul
vietuitoarelor dintr-un ecosistem.
In activitatea 1, elevii identific tipurile de relaii care se stabilesc
între vietuitoarele dintr-o
prezint aspecte ale importanei pdurii, analizeaz i construiesc cât mai multe pdure,
obtine o rejea trofic, descriu relaiile care se stabilesc între vieuitoarele dintr-o lanturi trofice pentru a
portanta pdurii, identific modul prin care omul afecteaz pdurea, stabilesc pdure, recunosc im-
ecologic in timpul vizitelor i excursiilor efectuate în pduri
regulile de comportant
In activitatea 2, elevii vizioneaz un videoclip cu viefuitoare din cadrul unui
ecosistem terestru si
descoper particularitile ecosistemului studiat.
Elevii parcurg demersul didactic în paralel cu metoda problematizårii care are
definirea punctului de plecare _i a scopului urmrit _i punerea problemei prin
drept caracteristici
cunoa_terea profund a
situaiei de plecare _i selectarea informaiei precum _i transtormarea informaiei, pe calea
tului, inductiei i deduciei, a intuiiei i analogiei, inclusiv a utilizari1 i a altor prOcedee
raionamen-
erea identificrii
logice, în ved-
soluiilor posibile, luarea deciziilor, optiunea pentru soluia optima, verificarea soluiei
alese i a rezultatelor.
Cunoa_terea caracteristicilor unui ecosistem i a relaiilor trofice dintre organisme se poate demonstra
in noiunilor noi, cu ajutorul unor plan_e cu animale
timpul predärii
retele trofice, plan_ cu imagini sugestive pentru relaiile de aprare
din pådure pentru
i de inmulire,
uneirealizarea
fi_e ilustrate, copac
confectionat din hârtie cu întreb ri situate pe frunze, astfel încât elevii, putând face asocieri între mediul
www.rs.ro
114
TESTE REZOLVATE
pentru examenul de
titularizare BIOLOOGIE
. fice dintre
viat i reclati organisme, identificarea relaiilor
de
de
de recunoa_tere a importantei pädurii, de
utilizare a fi_clor ilustrate aprare, de inmultire dintre
comportanmente umane aunra acestui
ccosistem, de stabilire a unor pentru observarea efectelorspeci.,
in tinmpul lrvizitelor efectuate in påduni, realizeaz in reguli de comportament unor
excurs,
lucru i descop
nerirca
particularittilor paralel cu rezolvarea ecologic
de ecosistemului studiat, schema logic
fiecrui punct al
fisei anizare a activitti didactice in
argumenta fom
dei ale lectici sub forma unui exerciiu secventa lectici. Pentru a
aleasá, profcsorul reia
a
e l e v ip r i n c i p a l e l e
,Copacul cu intrebri", cu impreun cu

din hartie se vo extrage pe rând frunze ale acestuia ajutorul unui copac
care
confectionat
vtrage
extrage. frunz, atribuie o sarcina de lucru
o va
conin diverse întrebári nume_te
elevcare
-
primal pentru acas: propunerea de

unui poster al clasei intitulat
a påduri pentru realiza modalitäi
otejare
de evaluare pentrui itemul de tip alegere ,Pädurea- surs de energie!".
multiplä este aplicarea
C petena lintr-un ecosistem în rezolvarea de cuno_tinelor referitoare
probleme.
Enunt
Consumatorii primari fac parte din lanul trofic din ecosystem:
care se hränesc cu plante
a) vietuitoare
care consum animale fitofage
b) vietuitoare
c) organisme
care i_i procur singure hrana
d organisme care se hranesc cu resturile organismelor
Räspuns: a)
Reculile _i condiiile de proiectare a itemilor de tip alegere mutipl sunt:
1, Existena unei premise _i a unei iste de variante cu solu ile posibile ale itemului respectiv sub
form de cuvinte, numere, simbolur1, propoziii sau fraze.

2. Variantele incorecte, dar plauz1bile _i paralele se numesc distractori, elevul trebuind s aleagã
r spunsul corect.
Avantajele utilizrii acestor itemi sunt: acoper o arie largå a coninuturilor într-un interval scurt de
testare _i pot fi îinsoiti de material. Evaluarea colar prezint numeroase funcii, dintre care amintim
functia diagnostic _i funcia motivaional.
Functia diagnostic face cunoscute situaile i factorii care conduc la obtinerea anumitor rezultate
ale elevilor pentru a stabili eventualele proceduri de remediere a punctelor critice.
Functia motivaional are rol de a stimula activitatea de învtare a elevilor prin valorificarea optim
a feedback-ului pozitiv oferit de ctre actul evaluativ în sine.
www.rs.roo
115
B
TESTE REZOLVATE de titularizare OGIE
pentru examenul BIOLO
Testul nr. 8

4b.
dCorda cate 2p. pentru ficcare rspuns
corect: lc; 2c; 3c;
B.
dCodonul este o succesiune de trci nucleotide, ce con ine informa ia genetic necesar ntroduce
unui aminoacid in catena polipeptidic. In codul genetic sunt 64 de codoni. In natur
natur exista
exist
iar informaia necesar acestei sinteze este ct 20 de
dminoacizi disponibili pentru sinteza proteic,
forma a 4 semne sau baze azotate. Bazelea
stocat in
c ror limbaj este codat sub otate. Bazele
Hcromoleculele ADN al
determinarea ordinii în care cei 20 de aminoaciz:
azotat
cizi se vo
din structura ADN sunt responsabile pentru
codificat în cele 4 baze azotate ale ADN-ului (ad
STupa intr-o caten proteic. Informatia genetic adenin
pentru constituirea celor 20 de amino
C _i timin -T) trebuie tradus
A.guanin - G. citozin -
Codul genetic este sistemul biochimic care stahil

responsabil cu aceast traducere find codul genetic.
aminoacid din catena polipeptidic îi corespunde c
abileste
relaia dintre acizi nucleici _i proteine. Fiec rui
o
suc
baze se nume_te codon. In total sunt 64 de codoni, iar acea
cesiune de 3 nucleotide sau azotate, care
e_tia
alc tuiesc codul genetic. Exist 4 nucleotide sau 4 baze azotate, iar acestea, combinate câte 3, deoaren
ce
3 nucleotide alctuiesc un codon, formeaz în total cei 64 de codoni ai codului genetic, sau 4 la puteres
a treia combinaii de baze azotate. Acest numr total de codoni a fost stabilit matematic, dacã o haza
azotat ar codifica un aminoacid atunci ar exista 4 aminoacizi, dac 2 baze ar codifica un aminoacid
atunci ar exista 4 la puterea a 2-a aminoacizi, adic 16 aminoacizi.
insà baze azotate codific un aminoacid, prin urmare ar trebui s existe 4 la puterea a treia aminoa-
cizi adic 64 de aminoacizi. Dar sunt doar 20, dar cu nenum rate posibiliti de ordonare i aranjare in
cadrul unei catene polipeptidice, rezultând un numr vast de combinaii i de structuri proteice într-un
organism. Din cei 64 de codoni ai codului genetic, 61 codific aminoacizi i se numesc codoni sens, iar
ceilali 3 nu sunt implicai în codificarea aminoacizilor, fiind numii codoni nonsens, dar sunt importani
in citirea nmesajului genetic purtat de ARNm. Ei marcheaz locul unde se opre_te decodificarea infor
maiei genetice fiind numii codoni STOP _i notai UAA, UGA _i UAG. Ei determin sfâr_itul sintezei
proteice. Codonii AUG _i GUG sunt codoni sens care codific metionina, respectiv valina, _i au _i sem
nificaia de a da startul sintezei proteice, fiind numii codoni START sau codoni de iniiere. Dicionarul
codului genetic este format din totalitatea codonilor care determin aminoacizii standard, împreun cu
codonii start i stop, sau codonii de punctuaie.
Codonii sinonimi sunt codonii care codific acela_i aminoacid. Ei difer doar prin al treilea nucleotid.
Fiecare aminoacid, cu exceptia triptofanului _i metioninei, este codificat de cel puin 3 codoni diter1i
sau codoni sinonimi. Trei aminoacizi, arginina, leucina i serina, sunt codifica i de 6 codoni.
Cadrul de citire este secventa de ADN alctuit dintr-o succesiune de codoni, fiind marcat de
start sau AUG i se afl la începutul moleculei de ARNm care poart informaia genetic din ADN. De
codomul
codificarea ARNm-ului i citirea informaiei sintetizate în acesta se face de la un codon la altul de -a
lungul moleculei în direcia 5-3', pân ce se ajunge la codonul stop care determin terminarea sintezet
lanului proteic.
www.rs.ro
116
TESTE REZOLVATE pentni examenul
de titularizare BIOLOGIE
b) Sinteza proteine
slor este procesul prin care inlormaia genctic este decodificat _i transformat
biologice. ii anume
anun structurile proteice care sau la
in
baza alctuirii unui
iului genctie i se realizcazä în dou etape: transcripia _i translaia.
codul
organism. Ea are nou
loe pe
baza
tand când AR
este etapa când
ARN polimeraza d startul sintezei ARNm sau ARN
aducerea mesajului genetic. din molecula de ADN sau catena
T r a n s c r i p t i a
mesager prin tran-

scrierca sau traduc matrit, sub formá de ARNm.
are
trei 1aze, i anumne:
activarea enzimei ARN polimeraza de catre un factor specific _i asocierea ei de

Transcriptia
-1niierea sau
pro-
din ADN de la care incepe sinteza ARN;
se
secven a
- elongarea (alungirea) sau cre_terea catenei de ARNm alturat catenei ADN-matri
1otor. similar închideri
longa datorit formrii de puni fosfodiesterice în direcia 5'-3"prin
prin adáutarea
adáutareaunui
unui ribonucleotid n
3-OH al nucleotidului precedent

fosfat la cap tul
S incheierea dat de codonul stop întâlnitî cadrul secvenei ADN care a fost transcris.
se copiaz formaia genetic a ADN-ului unei singure gene situate pe cromozomi in
in acest procesrezult ARNm sub aciunea
unor enzime care elimin secvenele non-
celular i precursor care,
nucleul
sau intronii
din 1molecula acestuia, se transform. în ARNm matur, alctuit numai din
informa ionale
informaionale sau exon
El va ajunge la ribozomi prin difuziune. Translaia este procesul de
secven e
selectate din ADN prin sinteza ARNm în structuri proteice prin ansamblarea
ansformare a informaiei
de codoni a codului genetic. Primele nucleotide ale ARNn formeazá
aminoacizilor dictat de secvena
locul în care se va face sinteza proteic. Secvena de iniiere atrage
a secvent de iniiere care recunoa_te
la eucariote _i la om cu codonul
cele dou subunitji
ale ribozomului i se prinde de ele. ARNm începe
sintetizate in-
acesta fiind primul am1inoacid al fiecrei molecule proteice
AUG care codific metionina,
ulterior la o parte. In acest timp, aminoacizi sunt pregtii pentru sinteza
traribozomal. Ea poate fí dat deoarece este un
lor cu ATP (adenozin trifosfat) care îi va activa
proteic în citoplasm, prin cuplarea Aminoacidul care a fost
celular de energie prin legtunile macroergice care intr în structura sa.
purtätor ribozomi, la
ARNt sau ARN de transfer, care îl va transfera în
activat prin cuplarea cu ATP se va lega de anticodonul core-
ea conine
locul sintezei proteice. Fiecare codon are câte o molecul de ARNt specific,
anticodon realizându-se recunoa_terea codonului specific ARNm.
spunztor codonului din ARNm, prin lanFului
succesiv aminoacizi care sunt apoi adugai
Translaia începe de la codonul start, ARNt adugând
termin la codonul stop.
polipeptidic sintetizat intraribozomal. Translaia se
rezult astfel poliribozom. Prin
ur-
O moleculá de ARNm trece succesiv prin mai muli ribozomi _i
are, Se formeaz mai multe exemplare din catena polipeptidic
respectiv. Dup ce au fost produse
n-
ARNm degradat iar cele dou subunita
sinteza este oprit _i
CLC exemplare din acea caten, ARNm va începe sinteza
unei noi catenc
se despart. In momentul în care alt molecul
Zmale
polipeptidice, ele se vor reuni.
codoni vecini nu au comune
nucleotide
En urmativ: Codul genetic este nesuprapus, adic doi aminoacizilor in moiecua

succesiunea
toi Legtura dintre secventele de nucleotide în ADN _i
proteic se realizeaz cu ajutorul codonilor. i succesiunea aminoa-
unului fals: Legtura dintre secventele de nucleotide în ADN

cizilor
ilor in
în molecula codului genetic.
protcic se realizeaz cu ajutorul
www.rs.ro 117
C.
71 kg x 7% = 4,97 1 sånge
4.971 sange x 55% =2,7335 I plasm
2,7335 I plasm x 9 %= 2,46015 1 ap
b) Fomularea unei alte cerinte:
individului.
Calculai volumul de elemente figurate din sângele
Rezolvarea ceriner:
4.97 1 sange x 45% = 2,2365 1 plasm
SUBIECTUL al II-lea
(30de puncte)
Receptorii cutanai
senzoriale situate in
piele, sub epiderm,
unde
Receptorii Simului tactil sunt corpusculii tactili, organe de neuroni. ín
la creier printr-un releu triplu
informaiile nervoase sunt transmise de la ace_ti receptori
încapsulate.
piele, receptorii exist sub form de terminaii libere _i terminaii
neuronilor senzitivi din ganglionii spinali, distribuite
Terminaiile libere sunt arborizaii dendritice ale
sub forma unui co_ule în jurul
printre epidermului. Exist fibre nervoase care se termin
celulele
stimulii tactili.
celulelor epiteliale i care constituie discurile tactile Merkel. Ele recepioneaz
sensibi-
Terminatiile încapsulate sunt de mai multe tipuri. In hipoderm se gsesc corpusculii pentru
litatea tactil, corpusculii Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi. In derm se gsesc corpusculii Meissner,
Krause _i Ruffini pentru sensibilitatea tactil. Corpusculii Krause au fost considerai _i receptori pentru
rece, iar corpusculii Ruffini au fost considerai receptori pentru cald.
In functie de rolul lor fiziologic, receptorii cutanai se pot clasifica în receptori tactili, termici _i re-
ceptori durero_i.
Receptori tactili fac parte din categoria mecanoreceptorilor, find stimulai de deformri mecanice.
Sunt localizai în derm _i sunt mai numero_i în tegumentele fr pr. Prin intermediul acestor receptori
se pot genera senzaii tactile, de presiune sau vibratorii. Cei cu localizare în partea superioar a dermului
receptioneaz atingerea (corpusculii Meissner, discurile Merkel), iar cei situai mai profund, presiunea
(corpusculii Rufini). Tot în profunzime se afl corpusculii Pacini, care se adapteaz foarte rapid i re-
ceptioneaz vibraile. Lor li se adaug terminaile nervoase libere, care pot detecta atingerea _i pre
siunea. Corpusculii Golgi-Mazzoni sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini, mai mici, localizai în
hipodermul pulpei degetelor.
Receptorii termici sunt terminaii nervoase libere cu diametrul mic _i nemielinizate. Exist dou tipuri:
cei care transmit impulsuri, atunci când
temperatura tegumentului scade (receptori pentru rece) _i cei
care trimit
impulsuri, atunci când temperatura cutanat cre_te (receptori pentru cald). Receptorii pentru
rece îi
dep_esc numeric pe cei pentru cald. Temperaturile extreme stinmuleaz i receptorii pentru durere.
Receptorii pentru durere sunt, în principal, terminaii nervoase libere, îns toi receptorii
transmite impulsuri care pot fi cutanai pot
interpretate ca durere dac sunt stimulai excesiv. Receptorii pentru
durere, stimulai de trei categorii de factori -
în prezena stimulului. Mai mecanici, termici i chimici-se adapteaz puin sau deloc
mult, persistena stimulului poate duce la cre_terea în intensitate a
tiei. senza-
118 www.r
E20LVATE pentriu examenul de titslarizare BiOLOGIE
l s u r i l o r nervoase tactile, termice i dureroase se realizcazá prin

prin cái nervo ca.
Transmiterea
ondicerea sensibilit ii e
tactile fine este reprezentat de calea spino-bulbo-talamo
somCentat
de. mo-
calea e n t r a l este reprezentat de arinle
Astfel, ile somato-Scnzitive (lobul parictal). Calea de
con.
s t e comuna Cu cea pentru sensibilitatea dureroasá sIInerficials
fice.
este
consibilitatea termic
e
Ca
m i emli n i c e _i amielinice care intra in componen a fasciculului spinotalamic. Seg-
c o r t i c :
ielinio
fibre
din cerebrala (lobil parietali). Calea de conducere _i segmentul
enrezentat de scoara
f o r m a t
i este ilit ii termio

termic
mentul c e
cu ale sensibilit
conexiuni cortico-talamice prin cile sensi-
comune
cerebraläå se stabilesc
sunt
centralsunt etile si scoar a
central ca i pentru cea termica, receptorii sunt terminatiile
sensibilitatea dureroasa,
I n t r einforma ile
Pentru
Protoneuronul se afl în ganglionul spinal. Dendrita
bilit ii d e r m i c e ice.
se g sesc
în piele.
nde receptorii în m duv .
nervoase libere u n
axonul p trunde
la receptori, iar al m duvei. Axonul lui trece in cor-
_i ajunge enzitivi din cornul posterior

lung în ineuronii s u ascendent, sträbate
lui este
lui este nul ssee afl
afl
fasciculul spinotalamic
lateral, care, în traiectul
Axonul
Deutoneuronul
talamus.
Deutoc unde. 1nde formeaz
talamus. Al III-lea n e u r o n se afl în
opus, spre
lateral cerebral, îndreptandu-se I din lobul parietal.
donul
m duva
si trunchiul cerebrala, în
_i trunchiul
aria somestezic
reprezenta i sunt
de corpusculii
corpusculii
pe scoar a (protopatic ), receptorii
receptorii
proiecteaz tactile grosiere
endrita
Dendrita
Der acestui n eu
neu-
lui s e sensibilita iu
P r o t o n e u r o n u l se
afl
afla in ganglionul spinal.
în m duvä.
calea
posterioare în
Protoneuronul
Pentru
tactile Merkel.
M
Merkel.
calea r d cinii
discurile pe
iar axonul patrunde
d iscurile
isi de c e s t o r neuroni
acestor
trece în cordonul
i v e l u l receptorilor, Axonul a
Me
M eiis
ss n e r
la nivelul
n
c o r n u l posterior.
Jung ., ajunge lin cornul
s e n z i t i v i din ascendent, str bate
m duva.
ron
ron,
lung
afl în
neuronii
în traiectul s u
anterior, care, proiecteaz
Deutoneuronul se fasciculul
spinotalamic
în talanmus.
Axonul lui s e
alc tuind neuron se afl
ll-lea
anterior opus, talamus. Al
la
trunchiul
cerebral _i ajunge somestezic I. posterioare, împreun cu
calea
cerebral , în aria utilizeaz calea cordoanelor

pe scoarta (epicritice)
tactile fine
Calea sensibilit ii neuroni:
proprioceptiv kinestezic . alc tuit din 3 la
c u t a n a t este dendrita sa
al
analizaiorului
nivelul ganglionului
spinal,
celular situat la
conducere
Segmentul de
neuron
II-lea
are corpul f când sinapsa cu al
Protoneuronul (primul neuron) iar axonul s u II-lea neuron).
Atunci
influxul nervos de la receptori, deutoneuronul (cel de al
fasciculelor
nivelul pielii preluând face sinaps cu
în structura
protoneuronului intr
Axonul protoneuronului conduc in-
(deutoneuronul). axonul care
rahidian,
deutoneuronul este
situat în bulbul ale m duvei spin rii),
cand cordoanele posterioare proprioceptiva
Burdach (situate în
sensibilitatea
Goll _i de cele pentru
spinobulbare tactil fin (al turi
sensibilitatea
pentru spinaru,
maile posterioare ale
m duvei
con_tient). corpul situat fie în coarnele
ale måduvei spinaru
(al II-lea neuron)
are
coarnele posterioare
in uronul este situat în m duvei spinaru)-
fie când d e u t o n e u r o n u l anterior al
axonul ranidian. A tunci anterior (situat în
cordonul .
spinotalamic protopatic (protopuc
Conducánddn Tasciculul grosierä. numitä si sensibilitate tactil conducand senslol
sensibilitatea tactilä spinrii)
-
Cand lateral al m duvei protoneuronului,

lateral (situat în cordonul rahidian,
axonul
termipInotalamic în bulbul
tea
dCco-dureroas , Jar când deutoneuronul este situat
_i Burdacn
dupå c spinobulbare Goll conducere ale analizd-
intr în structura fasciculelor
segmentele de
mai sus,
Al treilaalat (la fel ca toate somestezica primara
la nivelul talamusului aria
torilor, cu exceptia afl neuronii din
SiceCu exceptia cela sinaps cu
_i cea sec Axonul acestuia face
1activ). tana
,àrile de proiecie cortical a analizatorulu
www.rs.roo 119
Eseul refer _i la menionarea unei boli care se manifest la nivelul

se
pielii, precum _i la fand
Tisc care intervin în
declan_area acesteia. Astfel una dintre cele mai frecvente boli care se
nivelul pielii este cancerul de manit.e actori
piele care î_i începe
dermul este un strat subtire care evoluia
în stratul superior al piclii (epidermal
continuu. Epiderma asigur un înveli_ al
protector celulelor pielii pe care corpul il exfo
conine trei tipuri principale de celule: celulele scuamoase se afl chiar ioliara
exterioar _i funcioneaz
pielii. Celulele bazale, care produc noi sunra.
ca mucoas
interioar sub
pielii. stau sub celulele scuamoase. a
Melanocitele sunt celule care produc celule ale tafata

ferà pielii culoarea melanin, pigmentul care co
normal se atl în
melanin atunci când esti la partea inferioar a epidermei. Melanocitele n
apare atunci când celule
soare
pentru a-i produc
proteja straturile mai adânci ale pieli. Cancerul mai mul
säntoase de la nivel cutanat de piele
se
inmulteasc necontrolat, formând în sufer o mutaie la nivelul
pot fi benigne. O timp o mas tumoral. Tumorile fi de ADN-ului _i încep
la
tumoare canceroas se pot natur canceroas
distan. proces denumit poate rspândi în alte pri ale sau
metastazare. O tumoare
Principalele cauze care pot corpului, invadänd alte organe
benign cre_te în dimensiuni, dar nu se va
celulelor pielii. provoca aceste manifestri ale rspândi.
tumor. CauzeleMutaile fac ca celulele s se
boli pot fi erori
cancerului de (mutaii) în ADN-ul
înmulteasc haotic, rapid _i necontrolat _i s
a
incidenei cancerului, care suntpiele nu sunt cunoscute, dar exist factori formeze o
Printre factorii de risc descri_i ca factori
de risc. asociai evident cu o
cre_tere
prul blond sau ro_cat, ochiinumr urmtoarele: piele deschis la
se
Persoanele a cror piele are alba_tri _i pistrui prezint un risc culoare (persoanele cu un ten
deschis,
Sistem imunitartendina
risc crescut. de a se arde mai crescut de a dezvolta
dicaiei supresoare, unui släbit sau suprimat. Persoanele degrab decât de a se bronza cancer de piele).
au, de
zint un risc mai transplant sau unor boli precum cu un
sistem asemenea,
imunitar släbit din cauza un
melanom.
mare de a
dezvolta cancer de HIV/SIDA _i anumite me-
piele, în special carcinom tipuri de leucemie pre-
Vârsta.
Majoritatea carcinoamelor bazocelulare
ani. în ultimii
cu celule
scuamoase sau
ani, numärul cancerelor de _i scuamoase
piele la persoanele de 65apar de obicei dupa varsta
SUBIECTUL al III-lea de ani
i peste a crescut de 50 de
dramatic.
Proiectarea demersului didactic
fic
precizat în secvena centrat pe elev,
prin care se poate
(30 de puncte)
,,Cile de
In
particular, competena aleas, conducere
elaborarea
în sistemul
nervos": forma/dezvolta competenta
experimentare _i rezolvare, se poate dobándi _i aplicarea unor speci-
structurii interne pe parcursul orelor de goritmi de
dente, Elevii. în mduvei spinrii _i conduceril
a
a identificare,
biologie, realizate investigare,
de a elabora _i a
timpul orelor de predare, dar de inzormajiel prin cai nervoase cu prileiul studiului
i
aplica algoritmi de identificare, recapiulare sau ascendente si
referitoare la acest proces. evaluare, î_i pot forma descen-
investigare, experimentare
in cadrul leciei s-a _i rezolvare capacitatea
folosit ca metod didactica modelarea probleme
de
proble
ducere în cadrul sistemului pentru a
nervos. nuanta mai bine
are
drept caracteristici imitarea în Modelarea este o
metoda
a des folosita
intific, aduce o informaie în plus esen de anumitor pri din original, cuprinde im cadrul orelorfunctia da con
de biolooie si
fat studierea direct a elemente do s
ca instrument
pentru descoperirea de noi originalului,
alului, i_i modelul teres _ti-
proprieti ale originalului. s
poat fi í losit
|120
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pertru yameul de
i i au fost stimulati s realizeze dou

elc
activitäi pentru atingerea obiectivelor
alcas ,
seeventa
In
r n p i
tiN
s
itatea 1-studierea
e :
dierea reflexclor medulare cu ajutorul umui film didactic: elevii vor avea ca sarciná
v i z
anarea umui
i o
unui film didactie cu tema ,Reflexele spinale medulare la broascá" si gásirea
n a r e a
dehucru intrebari: Cum se poate pune în eviden nervul sciatic gastrocnemian la broasca
transmite
transimite
influxulnervos prin nerv, sub iniluena unor factori fizici _i chimici; cum
se
lac: c u m graficul
deterpretati potentialului de actiune la aplicarea unui stimul electric (explorare virtual);
studierea punerii în eviden a preparatului neuromuscular de broasc, precum i
activitatea 2 -
exCitarea mu_chiului _i a nervului cu ajutorul curentului electric conduce la apariia unui influx
realizarea unui grafic ce indica apariia potenialului de aciune (explorare experimentalä
nervos, real
irtuala). Pentru ca elevii s-_i formeze deprideri i s-_i îmbuntäeasc cuno_tinele, profesorul
de invaamant decvate coninuturilor, precum plan_e cu cile de conducere a in-
folosi mijloce
va
mduvá
de la m du la creier, atlas anatomie, sau s utilizeze motoarele de cutare de tip youtube
fomatiei
formaiei
e not identifica o mul ime de surse de informare, cum ar fi simul rile online - exemplu:
Eunctia de conducere a måduvei. Acivitaile de invaare se pot incadra în secventa de organizare
si dirijare a
învärii individuale sau pe grupe, în care se vor urmri etapele obinerii preparatului
în ceea ce prive_te transmiterea impulsului nervos prin nervi.
concluziile
virtual i se vortrasa
Avantajul acestei activitäi este faptul c elevul este implicat indirect în observarea experimentului,
de a realiza preparate anatomice _i de a le observa.
isi formeaz capacitatea
Pe parcursul leciei, profesorul de biologie are în vedere observarea sistematic i comportamentul
elevilor în scopul evalurii: Urmr1rea insu_iri de ctre elevi a unor concepte i capaciti pe parcursul
dernilarii activitilor didactice curente în ceea ce prive_te rolul mduvei în transmiterea impulsurilor
num rului mare de elevi dintr-o clas. Aprecierea
nervoase, lucru ce poate fi realizat in timp ca urmare a
de sarcina de lucru, lucru ce poate fi realizat utilizând la
atitudinii _i comportamentului elevului fa
clas diverse activiti de învare care så formeze i s dezvolte la elevi diverse deprinderi _i capacitji
a fiziologiei sistemului nervos.

Competenta de evaluare pentru itemul de ip ategere multipl
este aplicarea cuno_tinelor referitoare
la diferite procese biologice în gsirea unei variante de rspuns.
Elaborarea itemului:
Substanta alb a mduvei spinrii conine fibre nervoase senzitive _i motorii, grupate în fascicule
cu rol de conducere:
Fasciculul spinobulbar:
a) conduce motilitatea voluntar a musculaturi de la receptorii de sim,
b) conduce informaiile de la propioceptori,
c) coordoneaz tonusul muscular;
d) coordoneazreflexele de receptorii de sim
Räspuns: d) cu
varante unei liste de
acestui tip de item sunt: existenta unei premise _i
a
de proiectare
e a
sau
iaze
ale itemului respectiv sub form de cuvinte, numere, simboluri, propoziii
pOSibile
elevul
incorecte, dar plauzibile si paralele se numesc distractori, arie
trebuind så alcagaraspuns ds
larg a coninunuriot
f V41 ntre avantajele folosirii acestui item se numr: acoper o
SCurt de
testare, pot fi însotiti de material stimul grafic.
-
www.rs.roo 121
examenul de
REZOLVATE pentru
TESTE
funcia diagnostic _i functia mo-

numeroase Tunei, dintre care amintim
Evaluarea _colar prezintä face cunoscute situaiile _i factorii care conduc la obfinerea
rea anum
anumi
tiva ionalä. Functia diagnosticà eventualele proceduri de remedicre a punctelor
critice. Funcia
mo
a tabili
rezultate ale
elevilor pentru valorificarea optim a feed
eed-
s stimuleze
activitatea de invare a elevilor prin
tivational , de natur evaluativ în sine.
oferitde catre actul
back-ului pozitiv
122
TESTE FREZOLVATE pentru eyamenul de
Testul nr.9
SUBIECTULI
A. Se acordà câte 2p. perntru ficcare äspuns corect: Ib; 2a; 3d: 4c. (30 de puncte)
B.
Everetia este procesul de eliminare a produ_ilor sau substanelor, toxinelor,
n eKces. cu rol chimic. Substane rezultate din dezasimilaie (degradarea substanelor substanelor strine
latle). Dac se acumuleaz in mediul intern pot deveni periculoase, fiind toxice (de proprii din
mele substane din medicamente). Structurile cu rol secretor sunt de dou categorii: exemplu, alcoolul
externe: papile
acretoare (la nivelul petalelor dau aspect catifelat, secret uleiuri volatile
ret mirositoare), peri secretori,
emergentele secretoare (glande digestive plante carnivore), nectariile (nectarul), hidatodele eliminä
=
ana in urma gutaiei. Apa eliminat conine sruri minerale (clorura de natriu, carbonat acid de
calciu.
Gutatia este procesul de eliminare a apei sub form de picturi Gutaia
mránd ascensiunea sevei cand exist un exces de ap în sol, iar aerul este cald
supline_te transpiraia, asi-
_i umed- o putem observa
dimineata în grdini, pduri sau paji_ti, dar mai ales în sere: picturi de ap apar la marginea sau in
värful frunzelor - energia necesar elimin ril apei este asigurat de presiunea radicular . Influen a fac-
torilor de mediu asupra transpiraiei i gutaiei- eliminarea apei depinde de structura

plantelor (factori
interni) _i de influena mediului la care s-au adaptat specile (factori externi). Dintre structurile interme
Cu Tol excretor amintim: celule izolate care secret uleiuri, rsini, balsamuri, taninuri, canale sau
buzunare secretoare _i laticiferele (elimin latex sau gutaperca). Excreia se realizeaz fie
prin gutaie,
fie prin transpiraie. Transpiraia reprezint eliminarea apei sub forma de
vapori. Acest se des-
proces
fa_oar la nivelul frunzei.
Stomata:
celule anexe
celule
stomatice
ostiola
https://materie.ro/lectii/detalii/excretia/
epiderma frunzei exist stomate a cror celule stomatice conin multe cloroplaste care particip la
00S1nteza. In urma acestui proces, citoplasma celulelor stomatice devine mai concentrata n suostn
EC1apt care atrage apa din celulele anexe, iar ostiola stomatei se deschide. Transpiraia are loc ziua.
www.rs.roO
123
TESTE REZOLVATE pentiu examenul de titulanizave BIOLOGIE
Dintre factorii ce pot influiena exerejia la plante amintim factori interni: suprafata de transpirs
plantele adaptate la mediul secctos au adesca frunze reduse, la unele dintre ele,
frunzele fiind
transf transpiraie Or-
mate în tepi (cactu_i), iar fotosinteza se realizeaz în tulpin. Multe plante lemnoase din zon clim: cu
temperat se confrunt cu un deficit de absorbie pe timpul iernii. Ele s-au adaptat la aceastä situatie
zAndu- tie,
toamna frunzele, reducând astfel pierderile de ap. La multe plante, pierderea de ap esto
prin dferite adaptri: ingro_area cuticulei, formarea unor peri epidermici care rein vapori in
Vecinatatea frunzelor. In ceea ce priveste densitatea stomatelor la plantele care traiesc in locuri umede
0Dservam adesea o densitate mai mare a stomatelor. Ele au structuri specializate in gutaie, numite hida.
de
care elimin apa activ sau pasiv. Dintre factori externi amintim: umiditate atmosteric sczutä,
curen ae aer, temperatura, lumina ce contribuie la deschiderea stomatelor _i la înclzirea frunzelor
b) Kinichii sunt
organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte _i de alta a coloanei vertebrale
Dare, In lojile renale. Rinichiul drept este situat lom-
puin mai jos decât cel
Ocupat de ficat. Fiecare rinichi prezint un înveli_ alctuit din trei straturi:stâng, fibros mrimil spaiului
dator+t
mjlocu-tesut adipos (capsula adipoas), extern: intern, (capsula renal),
pereti cavitii abdominale suspend rinichiul de peritoneu (membrana care acoper
_i organele din aceast cavitate) _i de
Parenchimul renal, în
seciune, prezint dou zone: zona cortical peretele abdominal (fascia renal).
uriniferi _i vase de format din glomeruli, tubi
sânge _i zona medular-format din 7-14
-
papilele renale, sunt piramide renale Malpighi, ale cror

fronilor _i tuburile îndreptate spre sinusul renal. Piramidele renale cuprind tuburile urinifere vârfuri,
colectoare. Medulara ale ne-
Ferrein, care constituie lobulii renali. piramidelor se prelunge_te în cortical sub forma
O piramid renal Zona cortical
cuprinde glomeruli _i tuburi
piramidelor
împreun cu lobulii
renali _i corticala urinifere ale nefronilor.
Nefronul este unitatea corespunzatoare acesteia formeaz
de nefroni. Un
nefron este morfofunctional a rinichiului. Cei doi rinichi cuprind un lob renal.
Malpighi cuprinde capsula Bowman constituit din corpusculul
Malpighi _i tubul urinifer. aproximativ 2.600.000
din dou foie:
viscerala, care ader la
i glomenulul renal. Capsula Bowman are form deCorpusculul renal
lul renal este format glomerul,
dintr-un ghem de 25-50 de i parietala, care se continu cu tubul urinifer. peretele
cup, cu
loc filtrarea vase
plasmei sangvine, proces favorizat de structura capilare pe traiect arterial. In Glomeru-
viscerale a capsulei. perforat a endoteliului corpusculul renal are
Tubul uvinifer cuprinde trei capilar _i a foiei
segmente: tubul
cu bordura în
perie. Ansa Henle, de forma litereicontorteste proximal este alctuit dintr-un
,0",
juxtamedulari ptrund în piramide pân aproape de vârful format din epiteliu turtit; ansele epiteliu cilindric
corticala extern, ale cror anse papilei, spre deosebire de cei nefronilor
cu arteriola ptrund numai în medulara extern. Tubul cu
glomeruli în
aferent, formeaz aparatul contort
în canalul colector care
se temin
juxtaglomerular, rol in reglarea presiunii distal, la contactul
în papila renal.
cu
arteriale. Se deschide
c) Enunt afirmativ:
Reabsoria tubular este procesul de trecere a
prin tubul urinifer în capilarele
sangvine, prin proces activ constituienilor utili ai urinei prin
sau pasiv. nrimare
Enunt fals: Plantele folosesc pentru fotosintez circa
form de picturi, 90% din apa
prin transpiraie sau mai rar sub form de absorbit, restul se elimin
Modificarea enunului fals: Plantele folosesc vapori prin gutaie sub
suh
se elimin sub form de pentru fotosintez circa 1% din apa
vapori, prin transpiraie sau mai rar sub form de absorbit, stul
picturi prin gutatie. reshil
124
www.rs.ro
TESTE ZOLVATE pentnu examenul de
) RezovaTcaproblemei:
PT=CV+VR
5500 1500-4000ml
V-CPT- IR
1500:3= 500 ml
R 1 C=
VC
VER
+ VIR
C U - V C +
altei
cerinfe
F o m u l a r e a
expirator de
rezerv
)
Calecula
humul
i volun
Rezolvarca cern ei
= 1500 ml
V E R = 4 0 0 0 - 2500
2 5 0
SUBIECTULalI1-lea
(30 de puncte)
Digestia _i absorbia lipidelor
Digestia reprezint
int procesul de
transformare mecanica, fiZIca i chimic a alimentelor
in tubul di.
rodusi simpli numii ntrimente. Digestia se desfsoar în mai multe etape, alimentele
gestiv.r e z u l t a r
ate în
in functie
funcie de etajul tractului digestiv in care se aflä. Astfel, prin demararea functi
ind a fi procesate
implicate are loc digestia.
ilor
secretorii_ _i motorii a organelor
cte nrocesul prin care produ_il finali ai digestiei, impreun cu o mare cantitate de an.
Absorbtia este prod
i vitamine,
vitamine, strbat mucoasa intestinului subire, trecând în sânge _i limf.
minerali i
ioni Sistemul nervos vegetativ are o aciune importanta asupra stincterelor digestive. Cele mai multe or-
rimesc o inervaie vegetativ dubl i antagonic, Simpatic si parasimpatic. In alte organe, sim-
ganeprimesc
paticul i narasimpaticul exercit efecte de acela_i tip, da aceste efecte sunt diferite, cantitativ i calitativ.
Erict de 2semenea, organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect. Majoritatea viscerelor
revute cu inervaie dubl, simpatic i parasimpatic, situaie în care cele dou sisteme pot
na antaconist, exemplu: reglarea diametrului pupilar, complementar, exemplu: reglarea secretiei
salivare cooperant, exemplu:la nivelul aparatului reproductor sau în miciune. Astfel, la nivelul
sau
diferit. Efectele simpaticului asupra sistemului di-
tubului digestiv sistemul nervos vegetativ acioneaz
anal intern), se relaxeaz musculatura, scade motilitatea,
gestiv sunt: se contract sfincterele (sticter
Scade secretia glandelor salivare (saliv váscoas), gastrice, ale pancreasului exocrin; nu are efect asupra
glandelor intestinale. La nivelul ficatului, simpaticul produce glicogenoliza, iar asupra bilei
se contractà
stincterul Oddi _i se relaxeaz mu_chii netezi ai vezicii biliare.

Efectele stimulrii parasimpatice asupra sistemului digestiv sunt: la nivelul tubului digestiv,
se re-
laxeaza sfincterele (sficter anal intern), se contract musculatura, cre_te motilitatea, cre_te secreia glan-
delor salivare (saliv apoas),. gastrice, intestinale, ale pancreasului exocrine. sti-
reflexelor locale, demarate prin
.larca secreiei intestinale este evideniat de mecanismele intestinal, în special de
Eptorilor, situai la nivelul mucoasei intestinale, de ctre coninutul
l intrinsecCi Meissner
aigerate. Receptorii trimit impulsuri ctre centrii nervo_i plexurile stimuleaza
din
4Cn,care controleaz astfel mecanismul reflexelor locale. Parasimpaticulde control al u_or se
secreiel
cretia i inhib. Mecanismul principal
intestinals pre deosebire de simpatic, care o chimului alimentar, la nmvelu
Tealizat prin reglarea umoral. Astfel, prin prezena
www.rs.ro 125
coasei duodenale elibereaz enterocrinina cfect stimulator, dar _i

se cu
duocrinina, care stiml
cretia glandelor Brinner. pe lang seeretin. car se.
Seeretia pancreatic este reglat printr-un mecanism nervos _i umoral. La fel
ca la secretia.
se pot distinge trei faze: faza cefalie,
faza gastric, faza intestinal. Stimularea
vagilor determ.ninoga
creie similar numitecbolic, adic srac în volum. Faza gastric a reglrii
realizeaz prin mecanism nervos umoral în cursul secreiei pancteattice se
_i distensiei regiunii fundice astfel încât
nerului vag reduce secreia sectiona
pancreatic. onarea
Reglarea secreiei biliare se realizeaz nervos i umoral. Stimularea parasimpaticului cre_te
iar simpaticul o inhib. Factorii care secreti
ecreja,
ieni alimentari (grsimile _i stimuleazsecreia biliar sunt särurile biliare i anumii consti
duoden în timpul mesei este produ_ii de degradare a
proteinelor). Evacuarea bilei din vezica biliar in
rezultatul contractiei fibrelor netede din
terului Oddi care închide
canalele excretoare biliar pereii vezicii i a relaxrii sfinc.
Reglarea gastric este îndeplinit de factorii _i pancreatic.
prin fibre vegetative intrinseci _i extrinseci. Inervaia intrinsec,
murale simpatice _i parasimpatice, constituit din neuronii i fibrele amielinice
este controlatä
organizate sub forma plexurilor intra-
mienteric Auerbach cu
funcie vegetativ-nervoase submucos Meissner cu funcie
cale _i
segmentare predominant motorie. Rolul acestora const în senzitiv_si
care intervin în declan_area reflexelor
calitatea fizico-chimic reglarea
în raport cu _i adaptarea corespunztoare lo-
a alimentelor secreiei i motricitii gastrice,
simpatice care ajung s fac ajunse la acest nivel. Inervaia extrinsec de
Motricitatea este inhibat de sinaps cu neuroni ai
plexurilor intramurale, coordonându-le activitatea. fibrele
formarea lipidelor în tubul simpatic, în timp parasimpaticul o stimuleaz. In
ce
digestiv ceea ce
permit absorbia lor ulterioar de ctreetape specific digestiei. În stomac, alimentele suferprive_te trans-
au loc
care
poate stoca pân la intestinul subire: _i modificri

aproximativ degradarea
transformate aici de proteine. Stomacul
un litru de unor
Aceste secreii, alimente care sunt
produse de ctre glandele
pepsina, necesar digestiei gastrice, conin acid clorhidric i enzime secreiile gastrice.
proteinelor).
prin reducerea glucidelor la nivelul In intestinul
subire (duoden, jejun, ileon),digestive (îndeosebi
de zaharuri digestia continu
Pentru a realiza
aceasta, intestinul subtire are nevoie simple, a lipidelor în
creatic este bogat în enzime de monogliceride
secreiüle pancreasului _i ale bilei. _i în acizi gra_i.
necesare digestiei proteinelor, glucidelor
_i lipidelor, în timpSecreia
biliarä joac un rol pan-
de ctre important în digestia
lipidelor. Absorbia substanelor transformate
enterocitele (celulele intestinale care ce
secreia
al intestinului
subtire. In duoden sunt absorbite permit trecerea alimentelor în sânge) din se face
imediat
Glucidele _i lipidele sunt absorbite în preferential fierul, fiecare segment
in cadrul eseului duoden i jejun, iar srurile calciul _i vitaminele.
amintim i de biliare în
ileon.
Refluxul afeciunile din timpul
gastroesofagian presupune
stomacului _i, uneori, al bilei. iritarea digestiei ce produc un
esofagului de ctre acidul gastric, caredezechilibru nutriional.
Ca urmare, cauzeaz
ficultate la înghiirea
alimentelor _i senzaii de grea senzaii de arsur i durere la refuleaz de la nivelul
nivelul esofagului, di-
esofagitei precum Esofagita produs de sau chiar
vrsturi. Exist
esofagului), Esofagita candidozic (candida Herpes (intectia cu virusul Herpes i alte cauze ale
se dezvoltä la poate determina inflamarea
tul alimentelor) sau nivelul esofagului
mare de
Esofagita produs de pilule (antibioticele administrate provocând durere la înghiti-
ap po Ulcerul peptic incorect fr
nivelul stomacului, senzaie
-
provoaco
de foame în
serie de
simptome precum senzaie de arsur
cantitate
o
partea superioar sau

scaune de culoare ncagr a abdomenului sau inferioar durere la
miros
Cauzele apariiei ulcerului toracehui
cu
neplcut, greturi _i vrsturi. a
126
nu sunt in
www.rs.ro
MTESTE REZOLVATE pentru examenul
do titlarizare BiCLOGIE
Aau fa
talitatecunoscute, dar SUA, infectia eu bacteria Ilcliobacter Pylori cste un motiv frecvent al dez-
t O l
Bacteria
1otäriiacestei
a
boli
l
Heliobacter se dezvolt
i
alät la nivelul
stomacului, cât _i la nivelul in-
testinclor
te oo iinflamaie severa, dar lermporard a pancreasului. Aceasta poate fi cauzatá de con.

este
P a n c r e a
ere_ereaniveluiui
alcool, cresterea
r
nivelului calciului sau trigliceridelor sangvine, litiaza biliar sau diverse in-
eumul de a
Sumuld e a
bacteriene. Intr-un stadiu foarte avansat poate crea riscuri precum cxpunerea la mortalitate.
ti
virale
Enzimele digestive secreta
i ctive secretate de ctre panereas au rol in ajutarea organismului de a absorbi nutrienti
echilibru,
sänätate i
necesari. pentru
SUBIECTULal I-lea (30de puncte)

ectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competentaspeci
Proiectarea demersului
unitatea structural _i funcional a lumii vii".

în secvenfa: ,Celula,
fica precizat referitoare la competenele specifice i
Componenta
fundamental a programei _colare este cea
se definesc pe obiect de studiu _i se formeaz pe parcursul unui an

ontinuturi. Competenele specifice
Competenelor specifice li se asociaz, prin
alar find etape în dobândirea competenelor generale.
sco
ce se prezint sub forma unui cumul de informaii, deprinderi, atinudini.
nrogram, unitätile de coninut care le are de îndeplinit educaia. Prin intermediul unor metode.
ce deriv din sarcinile specifice pe de elev in amnunt, prelucrate, stocate, reproduse _i aplicate
continuturile trebuie s fie abordate ctre de identificarea struc-
cerinelor stabilite prin obiective. In particular, competena reprezentat
conform orelor de mi-
in vederea caracterizårii lor se poate dobändi pe parcursul
urilor biologice microscopice
cu prilejul studiului
structurii componentelor celulei. Elevii, în timpul orelor de
croscopie realizate
lucru
de recapitulare, î_i pot forma capacitatea de identificare a structurilor microscopice,
predare, dar _i de
anilor de liceu, la leciile legate de studiul celulei. Experimentul
ce poate fi consolidat pe parcursul
euristic de organizare _i realizare a activitjilor practice
laborator folosit în acest demers este metoda
verificarea, aprofundarea i consolidarea cuno_t-
pentru: deducerea informaiilor teoretice, concretizarea,
elevilor pentru integrarea socio-profe-
intelor i deprinderilor psiho-motorii în perspectiva pregtirii
sional. Experimentul de laborator la orele de biologie este o metod
de dobândire de cuno_tine _i de
intelectual i practic, permite o intens activitate a
elevilor
omare de priceperi i deprinderi de munc are un caracter accentuat
Si o participare deosebit de activ a acestora în procesul instructiv-educativ,
având la baz intuiia.
aplicativ cu pondere deosebit în formarea deprinderilor practice ale elevilor, în interpretarea
Onice experiment de laborator trebuie s implice procesele gândirii concretizate
Enomenelor observate, deducerea concluziilor, analiza _i comparaia datelor experimentale obfinute,
dintre
Eeneralizarea unor cazuri particulare, transferul în alte contexte teoretice, sesizarea interrelailor
domenile teoretice _i cele aplicative
ce trebuie in-
ESTa_urarea activiti, profesorul prezint elevilor obiectivele _i sarcinile de lucru
deplinite.
Observare microscopic:
bac1.F civitate va cuprinde: materialele necesare (bulb de ceap , trus de disec ie, sticla de ceas,
albastru de metil, cristalizor cu ap, lame _i lamele de sticl, microscoape etc.) _i modul de lucru, uunde
T toate etapele desfã_urrii activitii practice cu sarcinile de lucru corespunzat0are (rc
www.rs.ro
127
TESTE REZOLVATE pentru examenul
de titularizare BIOLOGIE
observate, idcntilicarca componcntol.

alizareapreparatelor. realizarea desenelor structurilor lor eu ajutont
celor proiectatc/desenate pe tablä de ctre profesor oto
imaginilor celulci din manual, sau a
tc).
. Imaginarea unor situaii-problem _i rezolvarca lor:
Fi_a de activitate va euprinde: modul de lueru: munca în eclhipe de câte 4 clevi; timp de i.
minute. se prezint pe scurt sarcinile ficcrei grupe (realizarca celulei cucariote, s numcasc or lucru
celulare i s precizcze rolul lor; produsul final va fi prezentat de un reprezentant al grupului fi
prezentare 3 minute. imp de
Forma de organizare a activitilor
face pe grupe: colectivul clasei poate til imprit
se
în grina
maximum patru elevi. fiecare dintre ace_tia având de efectuat diferite sarcini de
lucru, cum ar fi realiz e
preparatului din foia de ceap, frunze, tulpini subterane sau rdcini, pregtirea zarea
microscopului,
preparatului i observarea acestuia de ctre fiecare membru al echipei cu realizarea desenului fixaa
observate _i identificarea celulel
componentelor
lucru poate fi utilizat activitatea (în msura în care baza material a _colii face
posibil acest
individual.
Caracteristicile formei organizare frontale a leciei sunt:
Sintetizeaz cuno_tinele referitoare la
-
asemnrile i deosebirile dintre celula eucariot

celula vegetal,
completând urmtorul tabel (ce va cuprinde trei coloane: animal i
cariot, constituieni ai celulei componente celul eu-
-
realizeaz vegetale componente comune celor dou tipuri de celule);

sale (exemplu
predicie
o
legat de funcionarea celor dou
celule în absena uneia din
lipsa mitcondriilor sau a cloroplastelor componentele
Folosirea preparatelor etc.).
lectiei i evaluare microscopice ca mijloc de învtämânt (logic-intuitiv) în
pemite ca elevii s
învete în ritm propriu, dezvolt la elevi etapa de predare a
_i colaborare,
activizeaz, elevii pot învta unii de la abiliti de comunicare
Preparatele vor fi realizate mai întâi de ctre altii.
apoi de ctre elevi sub profesor (demonstratie pe preparate din
vare la
atenta monitorizarea cadrului didactic; foia de ceap),
carea
microscop i identificare a
prilor componente ale celulei duprealizare urmeaz etapa de obser-
componentelor celulelor animale, vegetale; dac
laboratoarele specializate, elevii urmând se vor folosi preparate microscopice fixe,urmre_te identifi-
se
tifice _i s le deseneze. doar s observe la

microscop structurile respective, deja realizate în
s le iden-
Metoda de evaluare
elevilor posibilitatea de a prin experiment este un instrument
demonstra nivelul de stpânire a prin intermediul cruia profesorul ofer
prin utilizarea de instrumente adecvate
scopului urmrit. cuno_tinelor,
de formare a
Instrumentul de evaluare este un element capacitii testate
cuno_tint sarcina de evaluare. constitutiv al metodei,
prin intermediul cruia
cuno_tintelor Competenta
referitoare la diferite procese
de evaluare
pentru itemul de tip elevul ia la
de tip biologice gasirea unei variante de
in completare este aplicarea
completare se caracterizeaz prin: solicit elevul sa rspuns corecte.
o
afirmaie în a_a fel încât aceasta s dobândeasc formuleze un rspuns Itemii
scurt sau s
este strict
limitat, ca spaiu, form i sens i valoare de
adevr, rspunsul cerut completeze
itemii de coninut, chiar de catre structura mtrebaru elevului
completare permit evaluarea unor capaciti de nivel sau sarcinii.
Ca avantaie.
cunoa_tere _i reactualizare, permit evaluarea unui superior celor
in deprinderi numâr relativ semnificativ implicate în simpla re-
_i capacitate. Ca dezavantaje ale folosirii de
cuno_tine
itemilor de tip
de a formula un
rspuns scurt _i concis necesar in multe completare menionm: structurate
capacitatea
-
situaii, trebuie asociat cu

128 capacitatea de a
www.rs.ro
rs de a
de construi situatii de comunicare complexe, de exprimare liber
un
discurs,
în cadrul evaluarii la disciplina biologie trebuie

_i creativ, uti-
tip de iitemi
dezvolta
acestui
ponderat cu pruden.
lizarea
unui item tip completare:
Elaborarea
Peretele celularalcelulei vegetale conine...... i......
Raspuns: Peretele celular al celulei vegetale conine celuloz _i pectin.
Evaluarea colar prezintã mai multe funcii, dintre care amintim:
de prognosticare
Functia d e p r o g n o s t i c a sau pronosticare vizeaz precizarea perspectivelor elevilor sau a acti.
e d ueative
c a t i v e în general i este in interdependen
vit ii cu
precedenta, întrucât cunoa_terea rezultatelor
unui anumit ciclu _colar ofer
uneietape
sau ale
previziunea referitoare la capacitatea elevului de a
aborda o nou lecie, un nou capitol, o1materie nou, de a face fa ciclului _colar urmtor sau de a se
noi situaii educaionale.
adapta la
nctia diagnostic urmre_te stabilirea punctelor slabe din pregtirea elevilor ce urmeazä
afi sul.
interven iei eliorative _i devine operant doar în cadrul testrilor
pus iniiale, indicând profesorului
s revin asupra unor însu_iri deficitare.
www.rs.ro
129
BIOLOGIE
Testul nr. 10
SUBIECTULI (30 de punctey

A. Se acord câte 2p. pentru fiecare rspuns corect: la; 2d; 3b; 4d.
B.
a) Virionul este faza final a dezvoltärii virusului, incluzáând un set complet de clemente struck.
functionale. ambalate într-o singur particul. Aceast form este caracteristic stadiului extracola
Si
al ciclului de via al virusului, dar pentru o perioad de timp dup asamblare, virionul alar
poate exie
intr-o celulà infectat. O
particul de virnus const dintr-un acid nucleic (ARN Sau ADN) înconjuratKista td
de
un strat
proteie (capsid), care îndepline_te funcii de protecie _i asigur interaciunea cu
Unii vinoni au o
membran suplimentar sub form de membran celula-gazd
Virale care se präbu_esc. Aceast bilipidä, plina cu varfuri de
proteinee
structur este de origine celular _i se nume_te
particulelor de virus variaz de la 20 la 200 nm. supercapsid. Mrimea
în diferite Subunitile de proteine ale plicului virion pot fi pliate
configuraii spaiale, pe baza crora se construie_te clasificarea
functie de tipul de organizare morfologic a virusurilor. În
structural, se disting virionii: cu simetrie
aranjate într-o spiral, în centrul creia se afl un spiral, unitile proteice sunt
Pot avea o simetrie acid nucleic structurat în mod similar.
cubic, triunghiurile echilaterale
meaz diverse forme de (capsomere) formate din moleculele de proteine
binarea ambelor polyhedra (tetraedra, octahedra, icosaedra), cu simetrie binar (mixtä),
tipuri de organizare într-o singur com
organizat, acoperit cu supercapsid. particul de virus (tipic bacteriofagilor) dificil de
b) Genomul viral este alctuit

dintr-un
plicrii virale. Capsida este un înveli_ caresingur tip de acid nucleic care conine informaia necesar re-
cleocapsida, protejeaz genomul viral, alctuind împreun cu acesta nu-
structura de baz a virionului.
capsomere, alctuite din mai multe lanuri Capsida rezult din îmbinarea unor
din sistemul membranar al polipeptidice. Anvelopa este un înveli_ subuniti numite
celulei infectate, care lipoproteic derivat
protejeaz virionul. Virusurile formate
cleocapsid se numesc virusuri neanvelopate, 1ar cele care
doar din nu-
virusuri anvelopate. prezint acest înveli_ poart denumirea de
c) Formularea de enunuri:
Enunt afimativ: Virusurile pot fi multiplicate numai în
Enunt fals: Din categoria factorilor interiorul unei celule vii.
Transformarea enunului fals în enunmutageni
adevrat:
biologici fac parte: radiaiile,
substanele teratogene.
Din categoria factorilor
mutageni biologici fac parte: vinusurile,
microorganismele.
C.
a) Rezolvarea cerinelor problemei
calcularea cantitii de CO% dizolvat în plasm
95 kg x 8% 7,61 =
sânge =7600 ml 100 ml sânge.. .50 ml CO2

7600 ml sänge. X
x =
3800 ml CO2
130
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru exarnenul de titularizare BIOLOGIE
de CO2 dizolvat în plasm;: 3800x 8% 304 mlCO

cantitatca
Calcularea cantitii. de CO9 sub form de HbC09:
=
O
3800 x 12 % = 456 mlC02
Caleularea cantitii de C02 sub form de bicarbonati

3800 x 80% = 3040 mlcO2
b)Formulareaaltei cerine:
Ce cantitate de CO2 ajunge in capilarele pulmonare într-un minut la o frecvent cardiac de 75
contracii pe minut i un debit sistolic de 80ml.
Rezolvarea cerinei:
S contraci x 80 ml/contracie x 50 ml CO>/100 ml sånge =6000x.50 300 ml CO2
100
SUBIECTUL al II-lea
(30de puncte)
Celula procariot _i celula eucariot
Celula este unitatea fundamental structural, funcional _i genetic a organismelor vii. In prezent
lumea vie cuprinde organisme care aparfin unuia dintre cele douá tipuri de organizare celular, procariotä
_i eucariot. Organizarea celular de tip procariot se regse_te în cadrul regnului Monera din care fac
parte Eubacterile, Canobacterile, Arhebacteriile. Organizarea celular de tip eucariot se întâlne_te la
reprezentantii din regnurle Protista, Fungi, Plante i Animale. Datorit organizrii procariote mai simple,
se consider c celula de tip eucariot a evoluat din celula de tip procariot, de unde rezult _i caracteris-
ticile dintre cele douá tipuri de celule.
CARACTERISTICI CELULA PROCARIOT CELULA EUCARIOT

Perete celular -
prezent, dispus la periferie, -
prezent doar la celulele ve-

rigid, lipoproteic; getale
- con ine murein .
Membrana celular ipoproteic, strat dublu de este un constituient proto-

fosfolipide în care sunt în plasmatic universal;
globate proteine membra- -
delimiteaz la periferie cito-

nare, globulare; plasma;
prezint permeabilitate se- -faciliteaz schimburile de
lectiv. substante dintre celul i
mediul extracelular prezen-
tând permeabilitate selec-
tiv;
-
natur lipoproteic, lipidele

Si proteinele având aspect de
mozaic fluid".
www.rs.ro
131
BIOLOGIE
CARACTERISTICI CELULA PROCARIOTA CELULA EUCARIOT?
Citoplasma - sistem coloidal; format din

citoplasma fun.
- slab compartimentatä
damental (hialoplasma)se
- conine proteine, glucide, li-
prezint ca o
soluie coloj.
pide, ioni de metale grele; dal cu diferite micele orga.
organite: ribozomi, vacuole, nice aflate în
suspensie;
diver_i pigmeni (clorofil la
cele fotosintetizatoare);
-
formstructurat cu organite
citoplasmatice.
u prezint cureni citoplas-
matici.
Nucleu -
neindividualizat sub form -dispus central format din

de nucleoid;
membran nuclear _i nu-
materialul nuclear rspândit
în citoplasm fr a fi cleoplasm, membrana ex-
deli- tern prezint pori;
mitat de o membran nu-
cromatina conine filamente
clear,
este subtiri de ADN, ARN pro-
reprezentat de o singur teine, ioni, din care se vor
macromolecul de ADN bi-
forma cromozomii în
catenar, circular, ce for-
diviziunii celulare.
timpul|
meaz un
singur cromozom.
Ribozomi sunt mici 70S;
Sunt mai mari
apar liberi în citoplasm. 80S;
-sunt liberi în
ata_ai
citoplasm sau
de reticul
matic; endoplas-
au rol în sinteza proteinelor
specifice.
Organitele din celula eucariot au urmtoarele
80% este ARNr caracteristici: Ribozomii
(ribozomal),
ARN, ribozomii mai conin
5-10% ARNm (mesager), 1ar
restul este ARNtconin ARN, din care 75-
proteine ribozomale. Rolul principal al (de
la sinteza de
proteine., In acest proces, ARNT, in ribozomilor estetransport).
acela
Pe lâng
traducerea codului genetic pentru asamblarea cooperare cu ARINm, ARNt i cu alte de a
participa
bereaz în matricea aminoacizilor proteine,
in lanuri polipeptidice, pe care realizeaz
citoplasmatic
culului endoplasmatic sintetizeaz
sau în lumenul
retieulului
endoplasmatic. Poliribozomii apoi le eli-
proteine destinate
de export" sau proteine ,pentru uz intern', cum sunt compartumentului extracelular, atasati reti
enzimele din lizozomi sau numite proteine
citomembranelor. Proteinele sintetizate de proteinele din strachura
plasmatic. Reticulul endoplasmatic, reprezintpoliribozomii
liberi vor fi eliberate
direct în matricea cito-
burile permanente dintre celul _i mediul aparatul circulator intracito plasmatic, ce
extracelular, asigura i asigurä schinm.
regleaza
prin membranele lui selective, asigur legtura direct a nucleului cu mediul creulaia hidric în celulä
nervoase are rol în difuzarea intracelular a extracelular,
influxului nervos. Reticulul endoplasmatic iar în cehulele
granular are rol
132 www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizaro BIOLOGIE
_i secreiei, iar cel neted are rol în sinteza

destinate cito-membranelor
elor,.deexport"
i ns i n t c z ap t e m e l
în metabol steroizi,in
metabolis1mul carbohidrailor _i în stocarea calciului. Reticulul endo-
onilor
ribozomi pe faa extern a membranei lui, este alctuit exclusiv
pideclor.h o r m o n i l o r
nu are ata_ai
(REN)
_i depoziteaz lipide _i în celule ce elaboreaz hormoni steroizi
l i p n t
plasmate
neted
sintetizeaz
celulele ce celule Leydig). Aparatul Golgi are
pigmentare, celule musculare striate,
dntubuli
i p o c i t e . h e
ite, celule
p a t o c i t e ,
ca precursorii proteici sintetizai în ribozomii

a proteinelor, presupune
ensare _i agregare microveziculele de transfer, iar în
fie transportai spre sacii golgieni prin
t i u n e t i ad e c o n d e
hranelor REG s
de sintezi de
maturarea lor_i formarea unor proteine specifice. Funcia
a t a s a i m e m b r a r
condensarea,
avea
loc
în trans a sacilor golgieni. Poate fi pus în eviden
zona prin histoau-
aci va
olucidelor are loc
secrepe a p o l i g l u
glucoza marcat. Funcia de complexare, definitivare _i de formare
utilizând ca precursor când
toradiografie
secreie poate fi lemonstrat prin electronomicroscopie _i histoautoradiografie,

de care se vor forma
produ_i
se transtormá in granule de mucus, din
centrali dintr-un pachet din
sacii centrali
unor
a
observ
c _i
unor mucopoliglucide, mucoproteine glicoproteine. Functia
se
neriferici cu rol în definitivarea
electrono-microscopie pe diferite tipuri neuroni, la care s-au ob-
de
acretorie S-a demonstrat prin zona organitului. Funcia de angajare în unele
dense ]la fluxul de electroni în
n e u r o s e
de secreie de melanin
servat granule considerat ca loc de origine în formarea granulelor
când organitula fost
patologice,
orocese
s-a observat o hiperproducie
de microvezicule. Mitocondriile sunt
în infla
stri tumorale, iar celulei eucariote, fiind adevrate ,cen-
energiei necesare activitilor
Aranite specializate în producerea este convertit în ATP prin pro-
eliberat prin oxIdarea unor substane
male energetice" în care energiaEle se celulele eucariote vegetale, animale _i
oxidativ . gsesc în aproape toate
cesul de fosforilare Mitocondria este principalul furnizor de energie ne-
aumane. exceptie
fcând hematiile, în care lipsesc.
celulare i sediul unor enzime, ioni i al
celulare, este considerata sediul respiraiei
cesar activitilor sunt organite permanente
stero1zi (în celulele glandelor suprarenale). Lizozomii,
Sintezei de hormoni
de ctre Christian de Duve _i Jaques Berthet,
în digestia celular. Au fost descoperii în 1951
implicate diferenial au sedimentat în fraciuni
in omogenatele de ficat de rinichi, care prin ultracentrifiugare
_i intracelular normal i patologic,
in hidrolaze. Lizozomii sunt implicai in procesele de digestie
bogate macromoleculare
lor hidrolazic. Datorit enzimelor propri, ei transform substanele
prin coninutul de baz necesare metabolismului
endocitar, ca _i propriüle molecule, în componente
preluate prin aport Ei
microorganismelor ajunse în celul.
celular. Lizozomii particip la procesele de aprare prin digestia
monocitelor, adic ale ce-
Sunt principalele organite ale macrofagelor, leucocitelor polimorfonucleare,
a organismului. Lizozomii particip
la procesele de auto-rege
ulelor de
specializate în functia apraresunt supuse
nu mai pot îndeplini functi,
tisular, adic celulele degenerate _i îmbtrânite, care
Derare
se autodistrug
care practic celulele
de autoliz realizat de lizozomii proprii, proces prin
ALIproces auto-regenerarea unor componee
proces este repetat, dar în proporii mai mici, când se produce
Sau
organite celulare uzate.
Sel se refer _i la relaia structur-funcie
dintre mitocondrii _i plastide.
este un organ compus din cristale si matrice cu
rol energetic. Este un organ gasit m
Idria delicate formate din
aproap celule vegetale _i animale. Cristalele sunt pliuri
a Ceulele eucariote, producia
a
de ATP in faza finala res-
nerioar, Sarcina lor este s creasc suprafata pentru
Dirat mitocondril. Matriceacouu
de tip gelatin coninut în
ADNmititocondrialatricea este o substan în reactii chimice (inclusiv enzime) i
ribozomi pentru
SintezaDrot
prof (DNAmt). molecule
tocondriile
implicate
implicate în producerea de
cldur
sunt
sau termogeneza.
de asemenea
www.rs.ro 133
BIOLOGIE
TESTE REZOLVATE pentu examenul de titularizare
Ciclul Krebs (numit i ciclu de acid citric), respiraia celular are loc in matricea mitocondriilns
te a doua etap a respiraici cclulare. Prima ctapä a respiraiei, glicoliza, apare in citoplasm a
final al acestor reacii intr în mitocondrii, unde intr în ciclul Krebs. Etapa final a respiratio:us
este lanul de transport al clectronilor i fosforilarea oxidativ gasita in cristalul mitocondriului. Niu
mitocondrilor din orice celul dat depinde de locul unde se afl celula, deci pot exista 1.000 miton
in celulele ficatului _i celulele musculare, deoarece aceste celule sunt metabolice. Mai multeo
cum ar fi eritrocitele, nu au deloc mitocondrii. celule
Plastidelesunt organe cu membran dubl care se gsesv în unele celule eucariote _i conin de ok:
pigmeni sau depoziteaz alimente. Plastidele nu se gsesc în celulele animale. obicei
Tipurile de plastide sunt: leucoplastele, sunt incolore _i servesc ca molecule de diferite molecule i.
plus. leucoplastele sunt în continuare difereniate în funcie de tipul de molecula pe care o An
depozitea?
Amiloplastele depoziteaz amidon _i sunt implicate în unele procese biosintetice. Proteinoplastele
poziteaz proteine. Elaioplastele depoziteaz lipide. Cloroplaste sunt plastide verz1, de.
deoarece contin
clorofil pentru fotosintez;
conin _i ADN. Au membrane interne care sunt înconjurate de stroma (m
sunt identice din punct de vedere chimic cu
matricea mitocondriilor, numite tiroide). In timpul fotosin-
tezei, apa i dioxidul de carbon sunt
utilizate de cloroplaste pentru a produce gucoz ca rezultat al
reactiilor chimice alturi de lumin.
Cromoplastele: acestea sunt
ro_ii, portocalii sau galbene _i conin pigmeni carotenoiZ1, care potfi
caroten sau xantofil.
Cromoplastele sunt adesea formate prin diferenierea unei alte plastide, cum ar fi
cloroplastul. Diferenierea cromoplastelor de
depind i de cromoplastele, care sunt importante cloroplaste rezult din maturarea fructelor. Culorile florilor
în
Diferentele dintre mitocondrii _i plastide constauatragerea polenizatorilor ctre flori.
în:
mitocondriile nu se gsesc în celulele eucariote ale
-
gsesc în celulele animale; plantelor _i animalelor, iar plastidele nu se

mitocondriile conin criste _i matrice, în
unele plastide sunt
-
timp ce cloroplastele conin _i stroma;
adaptate pentru a pstra macromoleculele biologice, iar mitocondriile nu sunt
adaptate la depozitarea macromoleculelor biologice;
mitocondriile particip la respiraia celular în care se
-
in respiraia celular. formeaz ATP _i plastidele nu sunt

implicate
mitocondriile joac un rol în
-
termogenez, iar plastidele nu joac un rol în

plastidele pot participa la producerea glucozei prin
-
termogenez.
in productia glucoz,
de fotosintez, iar mitocondriile nu sunt
-în timpul oxidrii, ATP se
implicate
descompune mitocondrii i formeaz ATP,
în
roplastele (plastide) folosind ATP; formându-se astfel în clo-
plastidele din cloroplast folosesc dioxid de carbon elibereaz
-
folosesc oxigen _i elibereaz dioxid de i oxigen, în timp ce mitocondriile

carbon;
-
cloroplastele folosesc _i produc ap în timpul fotosintezei, în timp ce

_i produc ap în timpul respiraiei. mitocondrile nu se formeaz
134
www.rs.ro
titularizare EBIOLOGIE
SUBIECTULal 1-lea
(30 de puncte)
demersului didactic centrat pe clev, prin care se poale forma/dezvolta
srea
Prote n secvena .Funcile de relaie Sistemul competena speci

endocrin- alctuire,
-
ficà prentele specifice se definesc obiect structuri functii"

Competentel
pe de studiu _i se formeaz
erivate din competenele generale, find etape în dobândirea acestora.
Elesuntderivate
pe parcursul unui an
_colar.
ElC s Coninutul
unui cumul infommaii, deprinderi, atitudini, ce deriv din idealul
de se
prezint
einile specifice pe care le are de educaional
indeplinit educaia în sprijinul integrrii cu succes a
al societäi,
in i pentru
ietate. Astfel, coninutul
activitäii de instruire ales despre identificarea _i individului
observarea
tirii si functilor organelor i sistemelor de organe ale
alc tuin
corpului uman se dobândesc de ctre elev
l unui an _colar la orele de biologie, fäcând conexiuni cu obiectivele
unui an pe
parcursu
în
propuse funcie de
ntextulprogramei.
program Metoda didactic folosit în demersul
didactic este brainstormingul. Brainstor
mingu.mil este o metod de cutri i creaii individuale, precum _i de confruntare
sau soluilor descoperite in grup. Ea reprezint _i omologare a ideilor
atät o metod de studiu, de
nvestigatie tiinific, de stimulare a creativitii. învare, cât _i o metod de
Se desfásoar în
douetape distincte: etapa
ideilor de ctre elevi i etapa de evauare a soluilor de ctre profesori _i elevi. Datorit producerii
separrii
în
timp acelor dou etape, este supranumit,metoda evalurii amânate" sau,filosofia marelui
trucât se accept toate. In DA", în-
dest_urarea activitii, profesorul prezint elevilor obiectivele i sarcinile
de lucru ce trebuie îndeplinite.
Prezint o plan_ cu glandele endocrine i încurajeaz elevii
s-i exprime prerea despre subiectul
lectiei de astazi. Elevii primesc cäte o fi_ de lucru în care, pe
pleteaz desenul cu localizarea glandelor endocrine, apoi
parcursul prezentrii materiei noi, com-
completeaz tabelul: gland endocrin hor-
mon functia hipofuncia- hiperfuncia
-
Imparte clasa în 6 grupe de câte 3-4 elevi _i le împarte

acestora materialele necesare: hârtii colorate
diferit, markeri, foarfec, atlas. Explic elevilor ce au de
facut. Pe o hârtie la flipchart/pe tabl lipe_te hârtia colorat
pe care este trecut titlul leciei, din fiecare
grup, elevii noteaz pe hârtile primite o gland endocrin-
importanta ei
pleteaz fi_a primit sub îndrumarea profesorului, apoi prezint celorlali pentru de organism. Elevii com-
fiecare, informaile. In activitatea instructiv-educativ, la lecile de colegi clas, într-un minut
inväämânt calculatorul pentru asimilarea, sistematizarea i evaluareabiologie,
se utilizeaz ca
mijloc de
informaiile de pe hârtia colorat pe foaia de flipchart. cuno_tinelor obtinute _i lipe_te
Pe ecran se
prezint o curiozitate despre sistemul endocrin:
Stiai c?
Endocrinologia este cunoscut pe plan mondial datoritcontribuiei Anei Aslan?
Primul extract de insulin a fost
Uilizarea calculatorului în
realizat de savantul român D.N. Paulescu?
a
procesul instructiv-educativ faciliteazrealizarea scopurilor didactice _i
1dcalurilor educaionale: sensibilizarea elevilor în
vederea desf_surrii activitäii didactice, comuni-
carea, transmiterea, demonstrarea
_i ilustrarea noilor notiuni despre glandele endocrine, aplicarea i
XCTSarea noilor cuno_tine teoretice _i practice, fixarea _i consolidarea noilor cuno_tine _i competene.
verificarea i evaluarea cuno_tintelor
rat. _i abilitilor elevilor s-a folosit un item de tip eseu structu-
www.rs.ro
135
Enuntarea itemului:
Elaborai un eseu structurat cu tema: ,,Rolul glandelor cndocrinc", dup urmtorul plan:
-
dcfinirea glandelor endocrine:

-
clasificarea glandelor endocrinc;

hiposecretia i hiperseereia hipofizei, tiroidei i pancreasului endocrin.
Raspuns: Sistemul endocrin cuprinde un ansamblu de organe, rspândite în diferite zone ale
care se afl într-o strâns corelaie funcional,
corpuli
numite hormoni. Homonii sunt
specializate în producerea _i secretarea unor
substante
numesc _i glande cu
eliminai direct în sânge, din aceast cauz glandele endocrine se
mai
secreie intern. Hipofiza, tiroida, timusul, pancreasul endocrin,
glandele sexuale. Aceste glande intervin in suprarenalele si
temului nervos. cre_terea _i dezvoltarea unor organe, in
funcionarea sis-
Hipofuncia _i hiposecreia: activitatea glandelor cu secreie inten este sczut
functie _i hipersecreie manifestri care definesc bolile endocrine.
-
Hiper.
deosebit in cre_terea Hipofiza secret hormoni cu
-
rol
organismului. Hiposecreie (copilrie)
1.20m). Hipersecreie
-
organismul se opre_te din cre_tere (0,80

teaza cre_terea (copilärie)-organismul cre_te exagerat (gigantism 2,50 m). Tiroida nfluen
organismului, dezvoltarea _i funcionarea sistemului nervos hormonal.
-
roidian (copilrie) Hiposecreie ti-

cre_terea se opre_te, iar copilul este întârziat mintal
-
provoac
endocrina pancreasului secret insulina, regleaz(cretin).
boala Basedow. Partea Hipersecreia -
din sânge. cantitatea de glucoz

Proiectarea unui tip de item cu
Pune elevul în alegere multipl presupune:
situaia de a construi un
rspuns liber în
cerintele sunt mai
precis formulate, si mai explicit ilustrate înconformitate cu un set dat de cerine; cu cât
evalurii _i notrii
(gradul de obiectivitate în raport cu mai schema de notare, cu atât cre_te fidelitatea
succesive). muli evaluatori sau cu mai multe evaluri
Probele practice sunt utilizate în
teoretice, precum _i anivelului de a vederea evalurii capacitii elevilor de a aplica anumite
lizarea cu succes a unei stpânire a priceperilor _i deprinderilor de ordin cuno_tine
fie avizai activiti practice, este normal ca, înc de la practic. Pentru rea-
asupra: tematicii lucrrilor începutul
practice, modului in care ele vor fi evaluate anului _colar, elevii s
_i condiile care le sunt oferite
pentru a realiza aceste activiti (baremele de notare)
(aparatura,
uneltele).
136
www.r
Testul nr. 11
S U B I E C T U L I
(30 de puncte)
A.
câte 2p. pentru
iecare rspuns corect: Ic; 2b; 3a; 4a.
Se acord
B. câte un homon secretat.

fiecare
a)Stabiliti
pentru
progesteron, iar testiculu. secret testosteron.
Ovarul secretä
HEvidentiai dou moduri de aciune ale hormonilor produ_i de ovar.

Larmonii estrogeni determin la fete, in perioada pubertii, cre_terea glandelor mamare _i pigmen-
areolei mamare, precum
mamare, precum: i apariia caracterelor sexuale secundare. Progesteronul pregte_te tractul
rerea arcolei
iral feminin pentru nidaia ovulului fecundat _i produce cre_terea temperaturii bazale a corpului.
genita.
Construiti dou enunuri (afirmative), dintre care un enun adevrat i un enun fals.
Folositi, în acest scop, informaia tinific specific urmtoarelor continuturi:
- Sfaturi genetice;
- Anticorpi.
adevrat: Sfatul genetic const în evaluarea riscului unei persoane de a manifesta o maladie
Enunt
genetic .
Enunt fals: Anticorpii sunt proteine produse de hematii cu rol în aprarea organismului împotriva
unor ageni patogeni.
Anticorpii sunt proteine produse de limfocite cu rol
in apärarea organismului împotriva unor ageni
patogeni.
C.
a) CPT=VIR + VER+VC +VR
5800 1700+VER+ 500+1500
VER =5800 -3700
VER=2100 ml aer
este de 20 respiraii pe
b) Calculai debitul respirator al sportivului, _tiind c frecvena respiratorie
minut.
D,=fx VC
D 20 x 500
D,= 10.000 ml aer
(30de punete)
SUBIECTUL al I1-lea
Imunitatea
îmbol-
confer protecie împotriva
Imunit un mecanism de aprare al organismului care îi
náviri Ste (bacterie, virus, toxina).
Ctionand ca o barier în calea agentului patogen 137
www.rs.roo
TESTE REZOLVATE pentnu examenul de titularizare BIOLOGIE
Sistemul imunitar este reprezentat de totalitatea mecanismclor de

apårare impotriva
melor patogene.
Anticorpii sunt macromolecule proteice produse în organele limfoide, care recunsc
nicroorganis
micro.
pentru organism (antigen sau substan structura

non-self) _i declan_eaz o reacie imunologic ce are csträiná
neutralizarea. degradarea _i ca scop
Imunitatea este de dou tipuri:
îndeprtarea acesteia din corp.
Imunitatea înnscut
nespecific sau înnscut i specifica sau dobanditá in cursul
vieti
protectiieti.
nu se modific
pe parcursul anilor, dar nici nu este capabil s ofere
termen lung
organismului. Aceasta include barierele mecanice (integritatea e pe
barierele fizico-chimice
(aciditatea sucului gastric), substane antibacteriene epidermei i a
mucoaselor
zimul. prezente în
secreiile externe) etc. Imunitatea dobândit (imunoglobulinele _i lizo.
uma intrrii în contact cu (adaptativ)
diferii ageni patogeni; organismul crecaz astfel
o dobándim
în timp, in
este memorat, iar la
un contact
nou, organismul î_i va folosi
anticorpi (agentul patogen
nitatea dobândit în mod
artificial anticorpii creai pentru anihilarea sa). Imu.
pentru presupune expunerea la anumii ageni
a crea
rezisten organismului (vaccinarea, metod valabil pe termen
patogeni in mod intenionat
troduc în
organism cantiti mici de ageni lung). Prin vaccin se in-
(substane care stimuleaz producia de patogeni, incapabili s declan_eze o boal, dar _i antigeni
nou contact cu
agentul patogen, anticorpi, în vederea formrii unei
memorii celulare, iar la un
Anticorpii sunt grupai în cinciorganismul deja dispune de anticorpii necesari
pentru anihilarea sa).
exemplu, imunoglobulina G (lgG), clase, în funcie de locul în
cel mai frecvent
care se
gsesc _i de activitatea lor. De
extravasculare. Fiecare clas este anticorp, prezent mai ales în sânge i lichidele
desemnat printr-o liter
este
bulin (lg): IgG, ata_at la prescurtarea cuvântului
IgM, IgA,
lichidul interstiial, care se IgD, IgE. IgG este principala imunoglobulin imunoglo-
rusuri (pe care le leag de prezent
microorganisme (iniiind încorporarea lor prin în sânge, limf
_i în
neutralizeaz.
Toti interferonii au în comun fagocitoz) _i vi
de
unele efecte: sunt
asemenea
producerea a sute de alte proteine cu rolageni în
antivirali _i antitumorali.
Interferonii induc de
virusurilor. combaterea virusurilor _i limiteaz
rspândirea
Copacul ideilor este o metod (30 de puncte)
de evocare
ceea ce au avut de
pregtit elevii cuno_tinelor anterioare, prin care
a
cuno_tinele noi abia insu_ite deprofesorul

sau
metodã este un poate fixa poate verifica
organizator grafic
(intr-un dreptunghi situat la baza
în care cuvntul-cheie ctre acestia.
Aceast
foii, central, de la care se(respiraia) este notat pe
trunchiul
partea superioar, copacului
murile unui copac, toate ramificà spre
cuno_tinele evocate de ctre
Elevii lucreaz individual, elevi). precum ra-
pe fi_a de lucru (etapa din
cuno_tintelor însu_ite anterior sau fixarea lecie la care se tolose_te
dat de profesor, cuno_tinelor din lecia tocmai predat), poate fi reactualizarea
apoi fiecare elev numit prezint
_i copacul ideilor de pe tabl. Forma de un
termen-cheie, completand asttelrespectând termenul
dezvolt la elevi abiliti de învjare individual permite ca elevii s impreun cu acesta
de sintez.
învee în ritm
comunicare, activizeaz, starne_te interesul elevVilor propriu,
i dezvolt
Competena de evaluare capacitatea
diferite procese pentru itemul de
tip problem este
biologice în rezolvarea de probleme. aplicarea cuno_tinelor referitoare
la
138
www.rs.ro
Enunt: Capacitatea vital a unui sportiv este de 4300 ml aer. Printr-o expiraie forat, sportivul eli-
min din plmâni un volum de aer egal cu 2100 ml. Calculai volumul inspirator de rezerv al adoles-
centului, tiind c volumul curent este egal cu 500 ml aer.
Avantajul folosirii unui astfel de item este obiectivitatea crescut , iar dezavantajul este 1aptul ca nu
evalueaz nivele cognitive superioare. Regulile de proiectare a unui item de tip asociere sunt ca cele
dou coloane s se afle pe aceea_i pagin _i ca numrul premiselor s difere de numrul rspunsurilor.
www.rs.ro 139
Testul nr. 12

A.
Se acord câte 2p. pentru fiecare r spuns corect: 1la; 2d; 3c; 4a.
B.
a) Stabilii pentru fiecare denumirea materialului genetic.
Materialul genetic la procariote se nume_te cromozom bacterian, iar cel de la eucariote ADN nuclear
(Se gse_te în nucleu) _i ADN extranuclear (se gse_te în mitocondrii _i în cloroplaste).
b) Precizai structura unui cromozom metafazic.

Cromozomii rezult prin condensarea _i împachetarea fibrei de cromatin, fiind vizibili la micro-
scopul optic, în special în metafaz. Fiecare cromozom metafazic este format din dou subuniti sep-
arate între ele longitudinal, numite cromatide sau brae, unite printr-o structur (centromer).
c) Construi i dou enunuri (afirmative), dintre care un enunt adevärat i un enunt fals.
- Cariotip;
- Factori mutageni.
Enunt adev rat: Radia iile ionizante sunt factori mutageni fizici.
Enunt fals: Cariotipul uman normal prezint 22 de perechi de heterozomi.
Cariotipul uman normal prezint 22 de perechi de autozomi.
C.
a) CPT= CV + VR
5600 3600 + VR
VR 5600 - 3600
VR = 2000 ml aer
b) Calculai debitul respirator al acestei femei, _tiind c frecvena respiratorie este de 18 respiraji
pe minut.
D,=fxVC
D, 18 x 500
=
D,= 8000 ml aer

Corticosuprarenala
Glandele endocrine sunt organe cu structur complex având rol în reglarea activit ti întregulul o
ganism _i sunt orezentate de hipotalamus, hipofiz (glanda pituitarä), epifiz (glanda pineal), gla
v a r e l e
tiroidã, glandele paratiroide, pancreas (componeta endocrin), glandele suprarenale, gonadele (ovar
www.rs.ro
140
TESTE REZOLVATE pentru exarnenul de
Acestea secret cantiti mici de substane numite hormoni (substane active biologic,
testiculele).
apoi în sânge, care le transport la celulele tint unde determina
un
eliberate în lichidele extracelulare i
raspuns celular
de tip stimulare sau inhibiie.
retroperi-
Glandele suprarenale sunt organe pereche situate la polul superior al rinichilor, spaiul la interior
în
vase de sânge, iar
toneal, in loja renala, ce prezinta la exterior o capsul conjunctiv _i
i prezint
parenchim glandular (zon cortical i zon medular). Glandele sunt turtite antero-posterioar Fixarea
medial).
trei fete (anterioar, ce prezint hilul, _i posterioar) _i dou margini (superioar _i este situat într-o
acestor glande se realizeaz prin ligamente,
fascia renal, peritoneul parietal. Glanda
serie de septe, purttoare ale vaselor i
capsul de natur conjunctiv, care trimite în parenchimo
nervilor. Stroma este format dintr-o retea fin care conine multe capilare sangvine.
catecolaminelor (adre-
Suprarenalele importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi _i
sunt
la infeci, a meta-
noradrenalina), fiind responsabile de reglarea strilor de stres, rezistenei
a
nalin i
cordoane
bolismului _i a sexualitjii. Corticala reprezint 80-90% din gland _i cuprinde celule dispuse în
împrite în trei zone, _i anume zona glomerular, zona fasciculat _i zona reticulat . Medulara conine
neuroni ganglionari simpatici.
din colesterol: mineralocorticoizi (al-
Corticosuprarenala secret hormoni corticosteroizi, derivai
sexuali (hormoni an-
dosteron _i corticosteron), glucocorticoizi (cortizol, corticosteron, prednison) _i
hormonilor glucocorticoizi asupra metabolismului sunt
drogeni, estrogeni _i progesteron). Efectele
stimularea catabolismului proteic. Ace_tia acioneaz i
hiperglicemia, cre_terea elimin rilor de azot, dar
sc derea absorbiei lipidelor _i cre_terea secreiei de acid clorhidric,
asupra sistemului digestiv prin hormoni glu-
sc derea puterii de concentrare i iritabilitate. Excesul de
S1 asupra sistemului nervos prin
cocorticoizi duc la apariia bolii lui Cushing, caracterizat prin obezitate, hipertensiune
(hipersecreia)
arterial i hiperglicemie.
Reglarea secreiei acestor hormoni se
realizeaz prin mecanisme hormonale de tip feedback. Un caz
aldosteron în care intervin _i variaiile volumului sanguin _i
special îl reprezint reglarea secreiei de
cele ale concentraiei de potasiu din sânge.
(30 de puncte)
SUBIECTULal III-lea
de clasa XI-a, în care elevii trebuie s identifice organele _i sistemele de
Secvena aleas este cea a
OTgane la om, precum _i caracteristicile acestora.

cu structura encefalului prezent pe catedr, dar _i de-
Elevii observ, la cererea profesorului, mulajul
anatomic, cu ajutorul carora incearca sa 1aentince parile componente ale acestuia.
n atlasul
Metoda Bula dubl se poate folosi pentru gruparea asemnrilor i deosebirilor dintre dou aspecte,
Ea cuprinde dou cercuri mari (în care

se specitic termenii-cheie, ca de exemplu
ael sau concepte.
SIstemul nervos central _i sistemul nervos periferic), de care sunt relaionate prin linii alte cereuri, mai
(Situate în mijloc, în care se specific asemnrile _i în exterior, în care se specitic particularitile

niCi
necarui termen sau deosebirile dintre cei doi termeni). Profesorul împarte clasa în grupe a câte trei-
de lucru (care se poate folosi cu succes în dirijarea învärii) _i
patru elevi, d fiecrei grupe câte o fi_
Cere membrilor fiecrei grupe ca, în decursul a _apte minute, sa completeze cercurile din mijloc cu
fiecrui sistem.
asemanrile existente între cele dou sisteme, iar cercurile exterioare particularitile
cu
câteo asem nare sau o deosebire identificat,

upa expirarea timpului, cere fiecrei grupe s prezinte
1ar profesorul va completa desenul de la tabl .
www.rs.ro
141
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGE
romele de organizare a procesului de învätmnânt reprezint o componenta a strategilor de instri
Cadrul organizatoric al procesului de înväánmânt il reprezint realizaren obicctivelor instructiv-educative

StdDllite, care se face prin diversificarea formelor de organizare a activitaii in cadrul leciei (activita
te
trontal, cu iîntreaga clas), activitate pe grupe de elevi _i activitate
individuala.
Forma de organizare a activitii didactice folosite, respectiv activitatea pe grupe, permite elevilor
så invee în ritm propriu, dezvolt abilitile de comunicare i colaborare, elevii pot inva unii de la
al i i avantajeaz elevii timizi, pemite diferen ierea sarcinilor de inva are. in ceea ce prive_te compo-
nena grupelor este de preferat ca acestea s fie eterogene, formate din elevi buni, mediocri _i cei cu
rezultate modeste la învätur. Avantajele ce deriv din aceast form de activitate se refer la trans
ormärile subiectului educaiei în funcie de gradul de implicare în actul educativ: activizeaz în mai
mare msur, stimuleaz motivaia învrii; permite valorificarea aptitudinilor i capacitilor indivi.
duale; formeaz _i dezvolt spiritul de cooperare _i deschidere spre interaciune.
Competenta de evaluare: Utilizarea cuno_tinelor însu_ite în rezolvarea unor probleme,
Enunt: Printr-un nerv senzitiv, viteza minim de conducere a impulsului nervos este de 5 m/s. ^tiind
c printr-un nerv motor viteza maxim de conducere a influxului nervos este de 24 de ori mai mare, de-
terminai timpul necesar transmiterii unui impuls nervos prin axonul unui neuron motor cu lungimea
de 1 m.
Itemii de tip asociere pun elevul în situaia de a determina corespondena corect între cuvinte,
propoziii, simboluri, distribuite în dou coloane: prima coloan conine enunul itemului sau premisa,
iar a doua coloan conine rspunsurile. Ace_ti itemi evalucaz abilitatea elevului de a identifica relaia
existent între dou elemente.
Regulile de proiectare a unui item de tip asociere sunt ca cele dou coloane s se afle pe acea_i
paginã _i ca rspunsurile sfie scurte, concise. Avantajul folosirii unui astfel de item este obiectivitatea
crescut, iar dezavantajul este faptul c nu evalueaz nivele cognitive superioare.
www.rs.ro
142
TESTE REZOLVATE pentru exarmenul de titularizare BlIOLOGIE
Testul nr. 13
A.
Se acord câte 2p. pentru fiecare rspuns corect: la; 2d; 3a; 4d.
B.
a) Stabiliti pentru fiecare din cele dou etape locul în care se desf_oar.
Transcriptia se desfä_oar în nucleu, iar translaia în citoplasm.
b) Precizai enzimele care intervin în translaie.

Enzimele care intervin în translaie sunt aminoacil-sintetaza _i peptid-polimeraza.
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enun adevärat i enun fals.
un
Folosii, în acest scop, informaia tinific specific urmtoarelor coninuturi:

- Genom viral;
- Sindromul Down.
Virusurile material genetic o molecul de acid nucleic monocatenar sau bi-
Enunt adevrat: au ca
catenar.
Enunt fals: Sindromul Down este o maladie heterozomal.
Sindromul Down este o maladie autozomal.
C.
a) VIR =3x VC
VIR = 3 x 500
VIR = 1500 ml aer
CPT CV+VR
5700 3800 + VR
VR=5700-3800
VR 1900 ml aer
b) Calculai debitul respirator al acestei femei, _tiind c frecvena respiratorie este de 20 respirajii
pe minut.
D,-fx Vc
D, 20 x 500
D= 10.000 ml aer

Factori mutageni
Factorii mutageni sunt factorii care induc modificäri în structura i functia materialului genetic. Dup
nafura lor, se împart în trei categorii, _i anume factori fizici, chimici _i biologici.
www.rs.ro
143
examenul de titularizare BIOLOGiE
Factorn mutageni fizici sunt reprezentati prin socuri termice (reci sau calde), rad
adia-
tiile neionizante (radiaile ultraviolete _i radiaiile infraro_i), radiaiile ionizante (razele X, razele gama
ganma
razele alfa _i radiaiile
corpusculare). Factorii mutageni chimici sunt reprezentai de substane
stante chimice chimice,
Oarte diferite ca structur _i mod de aciune (analogi ai bazelor azotate, acidul nitros, unii coloran
uncle antibiotice, aditivii alimentari, cofeina). Factorii mutageni biologici sunt reprezentati rantj,d
unele virusuri,
micoplasme, care induc modificri ale materialului geneuc.
Efectele factorilor mutageni sunt
multiple. Cele provocate de factorii mutageni fizici Sunt fragmentäi
c eromozomilor sau cromatidelor, apariia unor mutaii în dezvoltarea intrauterin, erori în replicaree
ADN-ului _i perturb citirea informaiei genetice. Efectele factorilor mutageni chimici sunt
acizilor nucleici, erori de
fragmentarea
replicare sau transcriere, eliminarea unor baze azotate din structura acizilor
nucleici, blocarea diviziunii celulare, apariia unor mutaii în dezvoltarea intrauterin. Efectele
factorilor
mutageni biologici sunt fragmentri ale cromozomilor, translocaii, modificri ale diviziunii celulare.
transformarea celulelor normale în celule tumorale.
Sindromul Down (trisomia 21 sau mongolism) este o afectiune genetic,
prezent inc din momentul
conceperii (probabilitatea conceperii unui copil cu sindrom Down cre_te odat cu vârsta mamei). În
toate celulele corpului uman se
gsesc ni_te structuri numite cromozomi, care conin toate caracteristicile
mo_tenite de la
pårini (oamenii au 23 de perechi de cromozomi in fiecare celula); un set de 23 de cro-
mozomi este mo_tenit de la tat, un alt set este
mo_tenit de la mam. Sindromul Down este cauzat de
prezena unui cromozom în plus perechea 21 (un numr total de 47 de cromozomi, în loc de 46 cât
în
ar fi normal). Acest cromozom
suplimentar produce probleme în timpul dezvoltrii creierului, dar _i a
dezvoltrii trsturilor fizice. Manifestrile persoanelor cu sindrom Down sunt trsturile fizice carac-
teristice, modificri ale dezvoltrii fizice (talie redus, craniu rotund, gât scurt _i
gros, mâini scurte i
late, urechi mici implantate mai jos) i intelectuale, malformaii ale unor
organe (malformaiile cardiace
sunt cele mai întâlnite).
(30de puncte)
Secventa aleas este cea de clasa a Xll-a, în care elevii trebuie s recunoasc structura _i funcile
materialului genetic.
Pentru fixarea noiunilor predate despre mutaii _i factori care
le produc, se poate utiliza ca metooa
didactic ciorchinele _i cu ajutorul fi_ei de lucru, ca
mijloc didactic folosit în de fixare a cunoy
tintelor elevilor. Metoda ciorchinelui încurajeaz elevii s gåândeasc liber setapa
_i stimuleze conexiun
de idei, srealizeze asociaii de idei. Pe mijlocul fi_ei se scrie un cuvânt sau o
propoziie (Cancer), ee
sunt solicitai s scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în
legate prin linii de notiunea centralä). Dup rezolvarea sarcinii de legtur cu tema propus (ideile
su
lucru,
colegi _i profesorului rezolvarea propriului ciorchine. Avantajele metodei elevii vor prezenta celo
vului în propria învjare, stimularea conexiunilor dintre sunt cre_terea implicarl

noi sensuri ale ideilor.
idei, realizarea de eva
asociatii noi de idei
sau reoe
Competenta de evaluare: ldentificarea unor boli produse de factorii

Enunt: Incercuie_te litera din dreptul variantei corecte. Este mutageni
corectã o singur variant de rspu
Carcinomul este un tip de cancer care apare în:
a. epitelii,
144 w w w . r s . r o
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BlOLOGiE
b. mduva osos;
c. leucocite;
d. tesutul limfoid.
Regulile/condiile de proiectare a unui item de tip problem sunt problema s fie adecvat nivelu-
ca
cu coninuturile discipline.
ide varst i
de
pregatire al elevilor i så fie în concordan instrumente alternative sau
Evaluarea se poate realiza prin instrumente clasice sau tradiionale _i
moderne. Autoevaluarea este un instrument alternativ de evaluare, alturi de investigaie, portofoliu,
proiect.
www.rs.ro 145
Testul nr. 14
SUBIECTULI
(30 de puncte)
A.
Se acord corect: 1a; 2d; 3a, 4a.
câte 2p. pentru fiecare rspuns
B.
a) Menionai cele dou modaliti de transfer al genelor.
vivo i in vivo.
Iransterul genelor poate fi efectuat în dou feluri, _i anume ex
b) Precizati dou caracteristici ale celulelor stem.

Celulele stem sunt celule de tip embrionar folosite în terapia genic, deoarece prez1nt caracteristici
specifice ca, de exemplu, capacitate mare de proliferare, se pot diferentia în diferite tipuri de celule ma-
ture.
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enunt adevrat _i un enmun fals.
Folosii, în acest scop, informaia tinific specific urmtoarelor coninuturi:
- Sarcom;
- Sindromul Klinefelter.
Enunt adevrat: Sindromul Klinefelter este o maladie heterozomal.

Enunt fals: Sarcomul este un tip de cancer care se dezvolt în tesutul epitelial.
Sarcomul este un tip de cancer care se dezvolt în fesutul muscular.
C.
a)
VR= CPT/4
VR 5600/4
VR =1400 ml aer
CPT CV+VR
5600 CV + 1400
CV 5600 - 1400
CV 4200 ml aer
CV=VIR+VER +VC
4200 1700 + 1700+VC
VC 4200-3400
VC 800 ml aer
b) Cum se nume_te volumul care nu poate fi msurat spirometric?

Volum rezidual.
146 w w w . r s . r o

Tesuturile mecanice
Tesuturile mecanice sunt specializate în susinerea plantelor, find formate din celule prozenchimatice,
cu pereii celular1 ingro_ai, conferind astfel rezisten plantelor, flexibilitate _i elasticitate la aciunea
factorilor de mediu (vânt, ploaie, zpad). Exist dou categorii de tesuturi mecanice, _i anume co-
lenchimul i sclerenchimul.
Colenchimul este format din celule prozenchimatice vii, cu perei celulari îngro_ai inegal, care
contin celuloz _i substante pectice. Dup modul de îngro_are a acestora exist trei tipuri decolenchim
angular, tabular _i lacunar.
Colenchimul angular sau unghiular se caracterizeaz prin faptul c celulele sale prezint îngro_ri
doar îin colfuri, cum este de exemplu la dovleac. Colenchimul tabular este format din celule cu pereii
tangentiali îngro_ai sub form de plci (în tulpina de tei, soc). Colenchim lacunar prezint spai inter-
celulare, iar celulele sunt îngro_ate în dreptul spatilor intercelulare, cum este la plantele din familia
Asteraceae.
Colenchimul este un tesut mecanic adaptat pentru funcia de susinere a organelor în curs de cre_tere,
fiind de origine primar.
Sclerenchimul este format din celule prozenchimatice moarte, cu perei îngro_ai uniform cu lignin.
El se intalne_te îin toate organele plantelor mature, sub forn de benzi continui (în tulpina de dovleac)
sau sub form de fragmente, arcuri. Dup forma celulelor, sclerenchimul se poate diferenia în scle-
renchim fibros i sclerenchim scleros. Sclerenchimul fibros este alctuit din celule prozenchimatice
Jungi, ascuite la capete, care au pereii puternic îngro_ai, prezent în periciclu sau în fasciculele con-
ductoare, formând liberul tare sau lemnul secundar (fibrele de in i cânep). Sclerenchimul scleros este
alctuit din celule izodiametrice, cu pereii îngro_ai puternic cu lignin, pturtând numele de sclereide
sau celule pietroase (întâlnite în fructele de gutui, pr, în sâmburele de prune, cire_e.
SUBIECTUL al IIl-lea (30de puncte)

Metoda didactic aleas este Copacul ideilor, prin care elevii evoc cuno_tintele anterioare. Prin
aceast metod, profesorul poate verifica ceea ce au avut de pregtit elevii, cu ajutorul fi_ei de lucru,
folosit în etapa de reactualizare a cuno_tinelor. Aceast metod este un organizator grafic în care cu-
Vantul-cheie sau o întreag propoziie (Noiuni generale privind ereditatea i variabilitatea lumii vii)
este notat pe trunchiul copacului (într-un dreptunghi situat la baza foii, central, de la care se ramific
spre partea superioar, precum ramurile unui copac, toate cuno_tinele evocate).
Elevii lucreazä pe grupe, completând fi_a de lucru fi_a de hucru _i respectând termenul dat de profesor,
po lecare responsabil al fiecrei grupe prezint un termen-cheie, completând astfcl împreun cu acesta
Si copacul ideilor de pe tabl. Forma de învajare pe grupe permite ca elevii s
invete în ritm propriu,
dezvolt abiliti de comunicare, cooperare, activizeaz, stårne_te interesul elevilor _i dezvolt
tatea de sintez. capaci-
Competenta de evaluare: Elaborarea unui text coerent, pe baza unor cerine, folosind terminologia
specific.
Enun: Alctuii un minieseu cu titlul,Mutaia-sursa primar a
variabilitii ereditare", dup urm-
torul plan:
www.rs.ro
147
mutageneza;
factorii mutageni
maladii autozomale _i heterozomale;
mutaii genice _i maladii metabolice.
Regulile de proiectare a unui item de tip pereche sau asociere sunt ca cele dou coloane s se
afle De
aceea_i pagin _i ca numrul premiselor s difere de numrul
Manualul _colar reprezint un
rspunsurilor.
mai multe
sprijin în pregtirea _i desf_urarea leciilor, care trebuie s
respecte
cerine atunci când este elaborat; dintre acestea menionm structura logic,
coerena, stimularea gândirii creatoare, lizibilitatea textului. corectitudinea
148 www.rs.ro
Testul nr. 15
A.
Se acordã câte 2p. pentru fiecare rspuns corect: 1lb; 2b; 3a; 4b.
B.
a) Menionai dou tipuri de fermentaie specifice bacteriilor.
fi de mai multe tipuri.
Respiraia anaerob la microorganisme se nume_te fermentaie, care poate
acetic.
Fermentatiile specifice bacteriilor sunt fermentaia lactic _i fermentaia
formeaz alcool
Descriei fermentaia alcoolic. Fermentaia alcoolic este procesul prin care se
b) unicelulare sau drojdií-Sac-
etilic _i dioxid de carbon, sub aciunea diferitelor microorganisme (ciuperci
diferitelor substraturi, mai ales glucide (glucoz).
charomyces, ca drojdia de bere, drojdia de vin), asupra vinului,
ce st la baza fabricrii etanolului, berii,
Procesul de fermentaie alcoolic este principalul proces
aceasta este cea mai important _i exploatat pentru producia
pâainii. Dintre toate fermentatiile,
de vin, bere i pâine.
enun adev rat _i un enunt fals.
enunturi (afirmative), dintre care
un
c) Construii dou
specific urm toarelor coninuturi:
Folositi, în acest scop, informaia _tiinific
- Boli cu transmitere sexual;
analizatorilor la vertebrate.
-
Segmentul receptor al bacterii sau parazii.

Bolile cu transmitere
sexual sunt cauzate de unele virusuri,
Enunt adevrat: are ca scop orientarea _i
este organ senzorial prezent la ambifieni, care
lateral un
Enunt fals: Linia
localizarea przii. orientarea _i localizarea przii.
senzorial prezent la peti, care are ca scop
lateral este un organ
Linia
C.
a) CPT =CV+ VR
5700 CV + 1700
CV 5700-1700
CV 4000 ml aer
CV=VIR +VER + VVC
4000 VIR + 1600+500
VIR = 4000-2100
VIR = 1900 ml aer
respiratorie este de 18 respiraii

_tiind c frecvena
acestui brbat,
b) Calculai debitul respirator al
pe minut.
D=fxVC
D,= 18 x 500
D.= 8000 ml aer
149
www.rs.ro
ESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOUt

Boli cu transmitere sexualä
DOnle cu transmitere sexual se mai numesc _i infecii cu transmitere sexuala, cele mai des intat
fiind sifilisul, gonoreea, ntâlnite
herpesul genital, SIDA, candidoza i sunt cauzatede diverse bacteri,
rii, parazi:
parazi'i,
Cuperci $i virasuri. Semnele comune ale infectrii sunt scurgeri anormale din vagin sau penis, diuras
Subabdominale, dereglri ale ciclului menstrual, jen la urinare (durere/usturime). Factorii care die
aparntia unei astfel de boli sunt: contactul sexual neprotejat sau cu parteneri mulupll, activitate sexuala
TOrgata, seringi nesterile, abuz de alcool sau droguri. Prin foloSirea unei sengi nesice (de exemplu
o10Sirea in comun a unei seringi sau a unui ac, care pot fi contaminate de la o persoan utilizatoarede
rgun injectabile) pot fi transmise diferite boli cu transmitere sexual (sitfilis, hepatta B, SIDA). Cele
mai
eficiente
Sexuale
metode de prevenire
cu un
aBTS sunt: folosirea prezervativelor la ficcare contact sexual, relatile
partener stabil, evitarea contactelor sexuale cu mai multi parteneri i a contactelor sexuale
neprotejate cu persoane suspectate de astfel de infeci.
SIDA este o boal produs de un virus numit virusul HIV, sistemul
care släbe_te
imunitar pân
devine incapabil de a mai lupta cu boala. Acest virus se transmite prin sânge infectat (poate intra in
Sänge printr-o ran în timpul sexului), sperm, secretii vaginale, lapte maten, prin folosirea acelor in-
fectate, cu care se injecteaz drogurile, precum _i prin aläptare. Pot trece ani pån ca boala s se de
clan_eze, perioad în care persoana infectat poate transmite virusul, practic fr s _tie. Primele semne
ale bolii sunt: infecti cu ciuperci parazitare, transpiraii nocturne, pierdere în greutate.
Tratamentul în cazul acestei boli este incurabil, nu exist vaccin. Pentru HIV, anumite combinaii de
medicamente încetinese virusul. Pentru SIDA, exist medicamente care încetinese evoluia boli, dar
tratamentul trebuie instituit din timp _i respectat.
Sifilisul, infectie de natur bacterian, este cauzat de Treponema palidum i se transmite prin contact
sexual, de la mam la fät (prin placent sau la na_tere) i, uneori, prin transfuzii sau instrumentar medical
nesterilizat. Sifilisul este dificil de diagnosticat i, uneori, persoana nici nu _tie c este infectat pentru
c nu are simptome, iar semnele bolii pot fi dificil de observat. Netratat poate duce chiar _i la deces.
Simptomele sifilisului apar la trei sau patru sptmâni de la infecia propriu-zis (apariia unei mici le-
ziuni la locul de ptrundere în organism, care trece de la sine, apoi bacteria poate rmâne în stare latent
in organism foarte multi ani). Sifilisul are mai multe stadi: primar, secundar, latent _i teriar. Pentru
fiecare dintre acestea, simptomele sunt diferite i se pot întinde pe parcursul mai multor sptmâni, luni
i chiar ani. Sifilisul primar se manitesta prin intlamarea ganglionilor limfatici din zona inghinala.
Primele semne ale bolii sunt una sau mai multe ulceraii sau leziuni nedureroase, ferme la atingere
rotunde, ce apar la nivelul pielii în locul în care bacteria a ptruns în organism _í care pot s dispar cu
sau fr tratament (in lipsa unui tratament adecvat, infecia poate evolua _i se poate ajunge la sifilis Se
cundar). Sifilisul secundar se manifest prin eruptii cutanate ro_iatice sau ro_ii-maronii petrunchi _
membre, leziuni în zona cavitäjii bucale, a vaginului sau a anusului, febr, dureri de cap, obosealaa
centuat, scdere în greutate. Dac sifilisul secundar nu este tratat, simptomele pot s dispar de lasinc
dar pot aprea sau nu. Dacsifilisul secundar nu este tratat, boala poate progresa spre latent, dar
stadiul laten.
ore stadiul
nu neaprat. Uneori, sifilisul latentpoate evolua i apare sifilisul teriar (stadiul cel mai grav al bol
de
afecteaz organele i duce la deces), manilestat prin probleme neurologice, atac cerebral, probie
vedere, pierdere a auzului, anevrism. 1Tratamentul recomandat pentru toate stadiile bolii este cu antib
www.rs.ro
150
ATESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
(penicilin )
SUBIECTULal IlI-lea (30de puncte)

Investigaia este o metod utilä mai ales atunci când se dore_te ca elevul s descopere i s exploreze
Ca modalitate de evaluare ofer posibilitatea elevului de a aplica în
fonomene din mediul înconjurtor.
în situaii noi _i variate, etapele care trebuie parcurse fiind definirea i
mad creativ cuno_tinele insu_ite
Identiticarea procedeelor de obinere a informaiilor, colectarea _i organizarea
intelegerea problemel,
datelor. Activitatea
didactic dest_urat prin intermediul investigaiei poate fi organizat individual,
însu_ite
folosind ca mijloc didactic calculatorul (acesta se folose_te în etapa de evaluare cuno_tinelor un scurt
a
cruia elevii vor urmri

anterior de ctre elevi, în lecia de recapitulare-evaluare), cu ajutorul
vizionarea acestuia, fiecare elev com-
film documentar despre resursele energetice ale planetei. Dup
Venn, rebus,
pleteaz o fi_ de evaluare in care rezolv diferite cerinte, care cuprind tabele, Diagrama
scheme.
Competena de evaluare: Cunoa_terea unor modaliti de supraexploatare a resurselor naturale
astfel încât
Enunt: Completai spaiile libere din afirmaia urm toare cu noiunile corespunztoare,
afirmaia s fie corect .
.... ^I ........
Supraexploatarea resurselor naturale se poate realiza prin:
Proiectarea corect a unui item de tip întrebare structurat presupune respectarea urm toarelor cerine:
iar com-
cre_terea treptat gradului de dificultate (rspunsurile a_teptate sunt mai simple la început,
a
trebuie s solicite un rspuns care
plexitatea _i dimensiunile lor cresc spre final), fiecare subîntrebare
s nu depind de rspunsul la subîntrebarea precedent (fiecare subîntrebare trebuie s fie autoconinut)
_i fiecare subîntrebare trebuie s testeze una sau mai multe competene. Dintre avantajele acetui tip de
item precizm: testarea unei varieti de cuno_tine, gradarea complexitjii _i dificultii, iar ca deza
vantaj faptul c materialele auxiliare sunt relativ greu de proiectat sau necesit mult timp.
Manualul _colar îndepline_te numeroase funcii atât pentru profesor, cât _i pentru elev: transmitere
de cuno_tine, formare _i dezvoltare de capaciti, informare, evaluare.
www.rs.ro
151|
titularizare BlOLOGIE
Testul nr. 16
SUBIECTULI
A. de acord
c t e 2p. pentru fiecare r spuns corect: la; 2b; 3d; 4a.
(30 de puncte)
B.
a) ARN-ul sau acidul ribonucleic este implicat în decodificarea informaiei ereditare stocate de ct
ADN. informaie folosit apoi pentru sinteza de proteine, conform dogmei centrale a geneticii: ADN
ARN-protein. ARN-ul este sintetizat cu ajutorul ADN i, la rândul lui, ARN-ul este cel care ajut
la
Sinteza proteinelor specifice organismului. Acidul ribonucleic este diferit de ADN-ul bicatenar prin
Taptul
cà este o macromolecul monocatenar care conine un singur lant polinucleotidic ce are ca bazi
azotat uracilul (U) în loc de
timin(T) _i ca pentoz riboza în locul dezoxiribozei. Un ARN care par
tcipa laprocesul de sintez a proteinelor la eucariote este ARN-ul de transfer. Acest tip de ARN este
un lan scurt de 80 de nucleotide care aduce aminoacizii la locul sintezei
proteice (translaiei) prin pre-
luarea aminoacizilor liberi în citoplasm, aminoacizi care rezult din codonii ARNm. Ace_tia sunttrans
portai la ribozomi, organite citoplasmatice care reprezint sediul sintezei proteice. Sinteza ARNt se
face în nucleu, acesta având o structur bicatenar _i aspectul spaial al unei frunze de trifoi. Are 2 poli
functionali: unul de care se ata_eaz aminoacidul liber în citoplasm _i altul care conine anticodonul,
secvent de 3 baze azotate cu ajutorul creia ARNt recunoa_te la nivelul ribozomului codonul din
ARNm corespunztor aminoacidului pe care îl transport. In procesul de sintez al catenei
polipeptidice,
ARNt transfer aminoacidul în locul specific pe care acesta trebuie s îl ocupe în caten pe baza re-
cunoa_terii codon-anticodon ce are loc în ribozom în timpul sintezei proteice.
b) Scrierea secventei de nucleotide din catena de ADN 5-3 complementar :

Secven a de nucleotide din catena ADN 5-3 este: AAACGT
-
numärul de nucleotide cu guanin din fragmentul de ADN;

nr. de nucleotide care conin adenine 52T= $2A, iar stabilirea nr. de nucleotide ce conin adenin
_i timin 52 + 52 104;
stabilirea nr. de nucleotide ce conin citozin_i guanine 442 104 338;
stabilirea nr. de nucleotide care conin guanine: 338 2 169G;
numrul de legturi duble _i triple din fragmentul de ADN:
-
nr. de legturi duble din fragmentul de ADN bicatenar este de 52;

- nr. de leg turi triple din ADN bicatenar este 169
c) Formularea altei cerine:

Sinteza unei proteine este determinat de un fragment de ADN bicatenar format din 240 de mucleotide
Stabilii num rul moleculelor de riboz din structura ARN mesager.
Rezolvarea cerinei:
ARN., Ccopiaz informaia de pe o caten de ADN, deci numrul nucleotidelor din ARNm este
240:2 120
1 nucleotid din ARN... . I molecul riboz
120 nucleotide din ARNm. . X molecule riboz
www.rs.ro
152
molecule de riboz
X =120
C.
Numirea a doi lobi ai glandei hipofize:
a)
lobul anterior _i lobul intermediar
din sânge:
b) Calcularea glucozei
7/100 x 60 =4,2 1 sânge
Cantitatea normal de glucoz din sânge trebuie s fie:
11s â n g e .************
. .lgglucoz
4,2 1 sänge.. . X glucoz
X =4,2 g glucoz =4200 mg glucoz
din sânge este mai mare în cazul nostru fa de valoarea normalä.
Rezult c nivelul glucozei
5200-4200 = 1000 mg glucoz
unei _i în cazul diabetului zaharat

unei manifest ri
c) Stabilirea cauze a
duce la cre_terea glicemiei (adic

Absena sau sc derea nivelului secreiei de insulin (hiposecreia)
concentraia sanguin a glucozei, care normal este 80-110 mg/dl).
Cauza: In cazul în care glicemia dep_e_te 180 mg/dl, aceasta apare în urin, fenomen numit gluco
zurie.
Formularea cerinei
Hipersecreia tiroidian determin la adult boala Basedow-Graves, caracterizat prin släbire a c c e n
tuat, iritabilitate, hipertensiune, hiperfagie, ochi exoftalmici. Ce efecte are lipsa iodului asupra tiroidei?
Rezolvarea cerinei:
endemic, caracterizat prin hiposecreie tiroidian , în-
Lipsa iodului din alimentaie produce gu_a
sotit de mrirea glandei.

Sistemul optic la mamifere
Simtul v zului, al turi de simul auditiv _i cel kinestezic, are rol important în orientarea con_tient
In spaiu _i în meninerea echilibrului corpului. Vederea fiurnizeaz peste 90% din informaille asupra
mediului înconjur tor _i are o importan a fiziologic considerabil nu numai în diferen ierea lumino-
culorilor obiectelor, dar _i în meninerea tonusului cortical i ateniei.
, Tormei i optic
Analizatorul este alc tuit din receptorul vizual, calea optic _i centrii corticali de analiz _i sin-
din mediul extern _i
anterna alinformaiilor vizuale. Receptia, transmiterea _i analiza informaillor primite
organismului sunt realizate de ctre analizatori. Un analizator este alctuit din: segment periferic
central (de proiecie). Receptorii sunt loca-
cptorul), segment intermediar (de conducere), segment la nivelul altor organe care îndeplinesc
ngeneral, în organe specializate organedesimf-sau receptorii vizuali
-
sunt fotoreceptorii.
u t e funcii -tegument, limb. Dup tipul stimulilor specifici
de celulcle totoreceptoare din retin. Retina
Ctulreceptor al analizatorului vizual este reprezentat
a 0 straturi alctuite din celule: pigmentare, fotoreceptoare, orizontale, bipolare, multipolare.
www.rs.ro
153
Celutele fotoreceptoare sunt: celulele cu con ce conin pigmen i fotosensibili (10odopsina) _i suntd.
puse, în Cclulele cu istona_ conin pig,
dis-
general, în zona central a retinei _i au rol in vederea colorat . bastona_
conin pis.
meni fotosensibili (rodopsina) _i sunt dispuse spre periferia retinei, fiind responsabile pentru veder
o Sinegru. Animalele diurme au un num r mai mare de celule cu conuri, 1ar cele nocturne prezint
lerea
un numar mai mare de celule cu bastona_, deci o sensibilitate mai mare la lumina de intensitate foana
slab . Retina are o zon de acuitate vizual maxim foveea centralis, In care se rormeazá
-
imaginea
obiectului privit: real, mic, rsturmat. Retina este constituit din zece straturi de celule, cele mai im
portante tind: stratul celulelor pigmentare, situat imediat sub coroid, stratul celulelor fotoreceptoare
neuroni unipolari), cu conuri i bastona_e, denumire dat de forma prelungirilor pe care aceste celule
le trimit spre celule pigmentare. Celulele cu bastona_e conin rodopsin (pigment fotosensibil, inrudit
c vtaina A)sisunt responsabile de vederea nocturnã. Ele predomin în retina periferic, lipsindin
foveea centralis. Celulele cu conuri conin
pigmentul numit iodopsin _i sunt responsabile de vederea
diurn i de identificarea culorilor; sunt concentrate în
special la nivelul petei galbene, fiind prezente în
exclusivitate în foveea centralis. Stratul neuronilor bipolari reprezint primul neuron (N) al cii
dendritele lor iau contact cu prelungirile celulelor
optice,
fotoreceptoare, iar axonii merg ctre stratul urmtor.
Stratul neuronilor multipolari reprezint al doilea neuron
(N2) al cii optice, dendritele lor fac sinaps
cu
axonii neuronilor bipolari, iar axonii neuronilor multipolari formeaz nervul optic.
In cadrul eseului am punctat _ase noiuni
specifice aparatului optic.
Corneea este membrana transparent a ochiului, ce are doar o
jumtate de mm grosime la centru _i
un mm la jonciunea cu sclerotica (albul ochiului).
Aparatul optic are rolul de a proiecta _i a focalize razele luminoase pe retin, în foveea centralis a
petei galbene (macula lutea).
Coroida esteînveli_ul care asigur nutriia globului ocular, coninând vase, nervi _i pigmeni. Spre
partea anterioar prezint o îngro_are numit corp eiliar, alctuit din mu_chi ciliari i din vase de sänge
ghemuite numite procese ciliare. Mu_chii ciliari sunt mu_chi netezi, orientai radiar _i circular.
La polul posterior al retinei se aflä: pata galben (macula lutea), cu o depresiune în centru - fovea
centralis, pata oarbä, numit a_a deoarece nu conine receptori pentru lumin.
In prelungirea corpului ciliar, la polul anterior al globului, se afl un diafragm numit iris, care are un
orificiu central numit pupil.
Sclerotica este înveli_ul extern _i are rol protector, la exterior se prind mu_chii globului ocular
mu_chiul drept extern, drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior _i oblic superior.
lar la polul anterior al globului, sclerotica se bombeaz _i devine transparent, luând numele de comec.
In acela_i context, eseul se refer _i la precizarea unor defecte de vedere, precum _i la corectarea
acestor defecte de vedere în cadrul unui text care s fie în corelaie cu tema aleas.
Miopia se manifest dac distana focal a cristalinului este prea mic, cu alte cuvinte ochiul es
prea convergent datorit globului ocular alungit, un fascicul paralel de raze se focalizeaz într-un
pu
în deprtare, în schimb poate vedea clar
Minaintea retinei. Un ochi miop poate vedea clar obiectele
nu
obiectele care sunt foarte apropiate de ochi. Limitele de vedere clar
depind de gradul de miopie.
Hipermetropia este anomalia invers miopiei. Ochiul hipermetrop nu este destul de convergent, a
tanta focal a
cristalinului este mare datorit globului
mai ocular turtit (1mai scurt). în acest caz,
este la infinit, ca în cazul ochiului normal, îns punctual proxim se aflä la distan mai mare
punctul
remotum
decât 25 cm (de exemplu 50 cm), în punctul proxim.
w w w . r s . r o
154
ristalinului se afl corneea, de forma unci calote sferice. Dac suprafata corne nu este sfe-
in fata cristalinulu
In fa ai eurbat într-un plan decât în altul, adic razele de curbur sunt diferite în diferite planuri,
mai curb;
ci e s t e De
ic .
.rilc pe retin
retin ssunt
unt
diferite. exemplu, când se prive_te un
grilaj, este posibilä localizarea clará
a calizårileale
caliz rile
barelor verticale. dar nu _i celor orizontale. Acest defect
a
poart numele de astigmatism.
m corectarea miopiei se folosesc lentile divergente. Deci distanta focal a lentilelor divergente
Pentrucorectarea
trebuie s fie egal cu distana maxim

de vedere clar.
folosite
o Hipermetropia, apare când globul ocular este mai bombat decât în mod normal, iar razele de
atunci
s e focalizeaz în spatele retinei. Persoanele afectate vd bine la distant, dar nu vd bine aproape,
nd tendina s deprteze obiectele privite. Se corecteaz cu ajutorul lentilelor biconvexe. Astigma-
s e corecteaz cu lentile cilindrice care compenseaz curbura corneei într-un plan astigmatic
SGc au
Miopie Hipermeropie Astigmatism
https://www.colegiu.info/defectele-de-vedere-si-corectarea-lor-miopia-hipermetropia-astigmatismul-
prezbitismul

Proiectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competen a speci-
rC1zat în secvena
,S n tatea omului _i a mediului- calitatea apei _i a solului"
metodã de predare-inväare potrivit pentru formarea i dezvoltarea competentei specifice din
Cventa aleas este investigaia (studiu de caz). Dintre caracteristicile acestei metode precizm urmã-
rele: are un pronuntat caracter formativ; are un profund caracter integrator, att pentru procesele de
eToare, cât i pentru metodologia i a cercetärii _iin ifice, tiind în acest fel o
inform rii
modal
alitate de evaluare foarte sugestiv, precis, intuitiv i predictiv.
rCs Caracter sumativ, angrenând cuno_tinte, priceperi, abiliti _i atitudini diverse, constituite pe
S l unei perioade mai îndelungate de învä are; se pot exersa în mod organizat activiti de cereetare
utile în formarea ulterioar _i în educaia permanent.
www.rs.ro
155
BIOLOGIE
T E S T E REZOLVATE pentru examenul de titularizare
face de catre profesor in

Accastà metodà poate fi pus în practic
astfel: organizarea clasci se va în mod
didactic folosit de elevi va fi manualul, iarar sa
sarcir
adicà elevii vor lucra pc grupe. Resursa
nta. clevii vor avea de urnmärit
cfectele ploii acide asupra germi
de lucru ale elevilor vor fi urm toarele: inrii
câte 4 elevi.
semintelor. Activitatea se desf_oar pe echipe de
folosind aparatura i ustensilele necesare ey
Elevn vor avea de urm rit printr-o lucrare practic, expe
rimentului. efectele ploii acide asupra germinrii semintelor de grâu. Elevii folosesc materiale neccesare
cilindru de másurat, vase Pelri, euchete, vat, hârtie
experimentului: otet, semine de grâu, ap distilat,
de turnesol.
Activitatea 1- M soar aciditatea apei de ploaie. Intr-un vas Petri colecteaz o cantitate de ap d
ploaie i msoar aciditatea cu hârtie de turnesol.

Activitatea 2- Cum afecteaz aciditatea apei germinarea seminelor?
Mod de lucru: Acoper vasul Petri cu vat . Se fac trei solu ii de concentra ii diferite de ap _i otet
Se masoar pH-ul fiecrei soluii, iar în cele trei vase se toarn o cantitate de soluie acid. In vasul 4
se adaug doar ap distilat, apoi se eticheteaz fiecare vas cu valoarea plH-lui soluiei. Se pun în vase
acela_i numär de semine, apoi se las la germinat câteva zile.
Elevii vor folosi câteva predic i: Ce crezi c se va întâmpla? Cum crezi c va fí afectat germinarea
seminelor? Crezi c pH-ul va fi influenat?
Dup finalizarea investigaiei, înregistreaz rezultatele într-un tabel i poate s räspund la intrebäri:
In ce vas au germinat mai multe semine? In care vas au germinat cele mai puine semine? In care vas
plantele sunt mai lungi _i în care sunt mai scurte? Reprezint într-un grafic procentul de germinaie a
semintelor de grâu. Activitatea se poate desf_ura _i într-un alt format tip concurs, în care fiecare echip
are de realizat propriul proiect, sau ca un concurs între clase. Rezultatele obinute pot fi diseminate i
la nivelul comunitii printr-o scrisoare prin care s informeze autoritile despre efectul ploilor acide
asupra germinrii seminelor.
Competen a de evaluare pentru itemul de tip alegere multipl este aplicarea cuno_tinelor referitoare
la diferite procese biologice în rezolvarea de probleme.
Formularea itemului:
Alege r spunsul corect: Factorii poluani ai solului sunt: a) resturile menajere _i pesticidele,
b) cre_terea cantitii de CO2, c) înclzirea global
Rspuns: a) resturile menajere i pesticidele
Reguli condiii/reguli de proiectare a itemului:
enun ul trebuie sã stabileasc o sarcin clar, neambigu _i relevant în raport cu obiectivul de
evaluare, întrebarea trebuie formulat în mod clar _i explicit;
-
rspunsurile trebuie s fie corect formulate din punct de vedere gramatical _i logic;
i n lista de alternativetrebuies existe un singur rspuns in mod cet i indiscutabil corect.
Dintre caracteristicile evalurii sumative amintim:
Este un proces prin care rezultatele unui proces de înväare sunt studiate odat ce acesta a fost fina
lizat. O caracteristicá principal este de a verifica cât de mult au învat elevii, deci se concentreaz pe
colectarea informatiilor _i dezvoltarea metodelor de evaluare fiabile.
Evaluarea sumativ este responsabil de studierea eficientei procesului
educaional, prin procestul a
elevi. Acest lucru contravine scopului evaluärii formative, care este des-
masurare ceea ce
a au
învat
tinat în primul rând s primeasc prerea clevilor pentru a îmbuntäi
de procesul predare.
156
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru exanenul de titularizare BIOLOGIE
Testul nr. 17
(30 de puncte)
SUBIECTULI
A.
2 p. pentru fiecare raspuns corect: 1a; 2b; 3b; 4c.
Se acord câte
B.
este funcia organismului prin asigur perpetuarea speciei. Se realizeaz prin
care se
al Reproducerea au funcia de a produce gameti
a doi indivizi de sex diferit. Gonadele (ovarele _i testiculele)
narticiparea
ovule _i spermatozoz1, precum _i funcia
de a secreta hormoni sexuali care asigur
(celule sexuale): dou sisteme, organele din com-
reproducere. In ceea ce prive_te asem narea dintre cele
condiii pentru c provin din acelea_i structuri _i au funcionare
o
lor sunt omologe sau corespondente pentru
ponenta Sistemul reproductor b rb tesc este localizat
gonade care sunt glande mixte.
similar, ambele conin testosteron. Sistemul
regiunii pelvisului, hormonii produ_i sunt androgen i
in afara corpului i în jurul sunt progesteron i
feminin este localizat complet în interiorul corpului, hormonii produ_i
reproductor
estrogen.
de reproducere, deoarece
Modificarea activitii secretorii hipofizei
a poate influena funcia
b) luteinizant (LH), care controleaz
foliculostimulant (FSH) _i
nipofiza produce hormonii gonadotropi: doilea loc ca im-
Hipofiza ocup, în tipologia reproducerii, al
activitatea gonadelor la femei _i brbai. urm torii hormoni mai importani
Este situat la baza creierului _i secret
portant, dup hipotalamus. stimulare folicular i
hormonii gonadotropi hipofizari (FSH hormonul de
-
FSH sti-
pentru activitatea genital: Prolactina declan_eaz _i întreine lactaia, în timp ce
LH-hormonul lutein) _i prolactina. Hormonul LH induce sinteza de
andro-
de estrogen.
uleaza dezvoltarea foliculului _i cre_te producia
ovocitelor _i, implicit, ovulaia. Hormonii gonadotropi
_i estrogeni, determinând maturarea hormon eliberat de
Eni ciclului menstrual. Un alt
de important în reglarea
z a r Joac un rol extrem stimularea contrac iilor
uterine i injecia laptelui matern.
pentru
poTiza este oxitocina, responsabil stimulilor hipofizari,
hormonii de tip estrogen i progesteron.
sub influena ecreie crescut de
varele secret modulat, menstrual (faza folicular ) este caracterizat printr-o secre ie crescutà
m a jum tate a ciclului hormonale se realizeaz ovulaia.

Faza luteal , post-ovulatorie,
S H i de estrogen. Sub aceste influente cantitate mai mic . Cre_terea tem-
dar _i de estrogeni, în
e caracterizat de secreia de
progesteron,
termoreglatori. In cazul în care
progesteronului asupra centrilor
raturii bazale coincide cu actiunea de sarcin . Dac fe-
este continuat de c tre corpul galben
undatia are loc, secreia de progesteron hormoni steroizi ajunge la punctul
tinal spre stär_itul celei de-a
nu a avut loc,
producerea de
la
patra säpt mâni de ciclu. la moditic rile hormonale de-a lungul
reac ioneaz
ru, colul uterin, vaginul _i trompele falopiene a implantrii
embrionului.
favorizarea conceptiei, a fecundaiei _i
Ciclu pentru
c) Formularea enunturilor:
metodde de impiedicare a conceptiei, folosindu-se
Enunt afirmativ: Contraceptia const în aplicarca unor
metode contraceptive orale, steriletul., prezervativul, spermicidele.
www.rs.ro
157
Enunt fals: Adenomul de prostat este o tunoare malign ce alecteaza 60% din b rbati
peste 25 ani.
árbai cu vârsta
Modificarea enunului fals:
Adenomul de prostat cste o tumoare benign care afccteaz 60% din barba i cu vârsta peste
e )ani.
C.
a) Numirea propriet ilor mu_chiului cardiac:
Automatismul = capacitatea miocardului de a se contracta ritmic datorita impulsurilor primite del
tesutul nodal. ela

Conductibilitatea = const în conducerea poten ialului de ac iune de la centrul de comand în intra
miocardul. treg
Excitabilitatea =
este proprietatea celulei musculare cardiace de a rspunde la un stimul, prin pro-
ducerea unui potenial de aciune.
Contractilitatea = proprietatea miocardului de a r spunde la ac iunea unui stimul printr-o contractie.
b) Calcularea debitului cardiac:

Debitul cardiac = debitul sistolic x frecven a cardiac
- debitul cardiac: 75 x 75 = 5,6 1/minut
-
din 5,6 l/minut , ... se consum 250 ml O,

100 ml ....... ***
X =
25000/5600 =
4,46 ml O2
- calcularea con inutului în O2 al sângelui din venele cavve
20-4,46 15,54 ml O2
c) Formularea cerinei
Definii noiunile: tensiune arterial, puls arterial.
Rezolvarea cerinei:
Tensiunea arterial reprezint for a exercitat de c tre coloana de sânge asupra pere ilor vaselor de
sänge prin care circul .

Pulsul arterial este rezultatul undei determinate de distensia pereilor aortei, ca urmare a evacuaru
bru_te a sángelui din ventriculul stâng.
SUBIECTULal IIlea (30depuncte)

Poluarea ecosistemelor
ca
Poluarea reprezinta contaminarca mediului înconjur tor cu materiale care interfereaz cu sana
umana, calitatea vietii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii _i mediul în care trile
Chiar dac uneori poluarea mediului înconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar
vulcanice, cea mai mare parle à Substan elor poluante provine din activit ile umane. Dintre p u c
chimici, mercurul provenit din: de_euri industriale, inhalarea vaporilor ca urmare a unor >ntal de
dentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente, ingerarea acc
compu_i anorganici, deversârile unor uzine produc toare de fungicide o r g a n o m e raccu
cirdnei
n t
te d i n
zota ii
provenii din: îngra_áminte chimice, detergent, pesticide organofosforice. Hidrocarburile provet

www.rs.ro
158
BIOLOGIE
esapament ale
ale auto
utovehiculelor, scurgerile de iei, arderea incomplet a combustibililor fosili
zele de esapament
huni, petrol _i gaze naturale), arderea incomplet a biomasei (lemnul, tutunul).
(carbi
Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot i ozonul sunt poluanii cei mai nocivi pentru sntatea
uman. Expunerea indelungata la aceste substante poate duce la probleme majore precum probleme ale
sistemului respirator sau moarte prematur. In jur de 90% din ora_ele din Europa sunt expuse la ace_ti
Doluaniîntr-o cantitate mai mare decât cea normal.
Conform studilor realizate de OMS, expunerea la PM se afl printre cauzele bolilor cardiace
celor respiratorii _i chiar ale sistemului nervos. De asemenea, acestea pot duce la scderea sperantei de
V1aa prin cre_terea patologiei cardio-pulmonare _i, posibil, a cancerului pulmonar. Cantitatea de de_euri
rezultate din activiti menajere este în continu cre_tere, iar compoziia lor este extrem de divers:
resturi alimentare, hârtie, sticl, materiale plastice, testuri, cenu_ etc. Poluarea cu substane chimice
utihizate in agricultur este provocat de acumularea unor substante poluante reprezentate de în-
grå_minte chimice de sintez, pesticide.

Dintre produsele de sintez chimic utilizate în agricultur , unele sunt mai u_or, iar altele mai greu
în produ_i inofensivi). De exemn-
DIOaegradabile (descompuse _i transformate de ctre microorganisme de a
Pu, Compu_ii cu plumb sau mercur se descompun greu _i
au tendina persista în sol. In acela_i
lor intermediari
greu, fapt pentru care produ_ii
oa, unele insecticide, cum ar fi DDT, se descompun mai
e
aegradare rmân în sol pentru o perioad de timp îndelungat. Consecinele aciunii acestor
ageni polunani pot avea efecte:
contaminarii sau poluarii chimice a animalelor ac-
mediului în ceea ce prive_te posibilitatea
ASupra chimic _i radioactiv a legumelor, fuctelor sau a
vauce, contaminarea bacteriologic sau poluarea determin mic_orarea capacitäjii de
florei microbiene proprii apei, ceea ce
arzavaturilor. Distrugerea
la un moment dat. Majoritatea bolilor din organism
sunt
debarasare fa de diversi poluani prezeni nu are cele mai bune caliti. Boli in-
beau suficient ap sau apa but
de
duzate faptul c oamenii nu
holera; boli virotive: poliomielita, hepatita epidemic:
dizenteria,
ioase manifestate: febra tifoid,
0Oll parazitare: dizenteria, giardiaza. eutrofizarea apelor cum ar fi cre_terea masei organice
a
lao cauz care determin
Eseul se refer _i natural sau artificial cu sub-
cu scurgere
lenta prin îmbogirea
unei ape stagnante (1ac, balt etc.) sau
azotului uneori provoac fenomenul de înflorire a apei,
etc.);
fosforului,
Stante nutritive (combinaii ale echilibrului biologiC al acestor ape. Ace_ti nutrieni
detemin dez-
Cu
consecine foarte grave asupra
acumul ri semnificative de substante
Voltarea în exces a vegetaiei acvatice;
dup moartea acestora, apar
dizolvat mare. Un mediu lipsit de oxigen
necesit un consum de oxigen
Organice, a c ror descompunere ete.) din
instan, dispariia organismelor vii (molu_te, erustacei, pe_ti
anoxic) determin , în prim Acumularea de substantää
este necesar viefl, dac mai tinei minte).
Cursul de ap respectiv (oxigenul schimbarea culorii, în timp, la sc derea adâncimii apei
transparenel apel i
organicã duce la sc derea moart, sedimente ete.), cre_terea aciditjii. Pe termen
se acumuleaza vegelaie
(pe fundul cursului de ap transformarea cursului de ap în nmlastiuä.
de eutrofizare duce la
Jung, procesul
SUBIECTULal Il-lea 30 de puncte)
Proiectarea demersului didactuc centrat pe clev, prin eare se poate formna/dezvolta competenta speci-
,Boli eredilare cauzate de mutatii genice, cromozomiale, genice"
fic precizat în secventa
www.rs.ro
159
Competentele specifice i coninuturile reprezint componenta fundamentalá a programei _colare

Competenele specifice se definesc pe obiect de studiu i se formeaz pe parcursul unui an _colar, fiind
etape in dobndirea competenelor generale. Competenelor specifice li se asociaz,
prin programá.
unitile de coninut ce se prezint sub forma unui cumul de informaii, deprinderi,
din sarcinile specifice pe care le are de atitudini, ce deriv
îndeplinit educaia. Prin intermediul unor metode, coninuturile
trebuie s fie abordate de ctre elev în
amnunt, prelucrate, stocate, reproduse _i aplicate conform ce-
rintelor stabilite prin obiective.
In particular,
competena reprezentat de influena mediului asupra ereditii se poate dobândi
parcursul orelor de genetic, culegerea de date din surse variate de informare/documentare pe
ganizarea lumii vii, prelucrarea rezultatelor obinute din despre or-
unor investigaii
algoritmi de identificare i rezolvare de probleme. Elevii, în i formularea concluziilor, aplicarea
capitulare, î_i pot forma capacitatea de aplicare în viaa cotidian a timpul orelor de predare, dar i de re-
_i organismele cu potenial patogen, cuno_tinelor referitoare la structurile
lidat pe parcursul anilor de precum _i la aciunea factorilor
mutageni, lucru ce poate fi conso-
liceu, la leciile legate de studiul cromozomilor a diviziunii
_i studiul ereditjii _i variabilitii lumii vii. celulare, precum
O metod de
predareînvare
potrivit pentru formarea _i dezvoltarea
secventa de lecie aleas explicaia. Aceast metod poate fi pus în competentei
este specifice din
fesorul realizeaz frontal cu elevii o reactualizare a practic felul urmtor: pro-
în
tema leciei. La notiunilor predate
începutul leciei se pot proiecta imagini de pe internet ora trecut,
fcând-o legatur cu
descendeni _i genitori, subliniind c acestea nu sunt pentru sugera diferene între
a
profesorul prezint consecinta recombinrii genetice. In continuare,

elevilor criteriile de clasificare
teriu, întocme_ste schia leciei pe tabl mutaiilor i a
i se urmre_te desenele dintipurile
de mutaii
pentru fiecare
cromozomiale, apoi se prezint categoriile de factori manuale _i atlase cu restructurrilecr
adreseaz întrebri trebuie s fie corecte ca form
care mutageni. In conversaia de fixare, profesorul
sã dovedeasc întelegerea fenomenelor _i fond _i cear fäspunsuri
s
buie s solicite _i proceselor biologice, a
legturii dintre
argumentate care
gândirea, gsirea mai multor soluii când acestea
lsat timpul necesar
acestea. Intrebarea tre-
exist. Dup adresarea întrebrii trebuie
(pauza de reflexie) pentru elaborarea
vului de a reveni asupra
rspunsului su dac acesta nu este rspunsului; se poate oferi posibilitatea ele-
mare) pentru a permite elevului s nu corect (pot fi tolerate
_i gre_elile de expri-
corecta în final; elevul piard firul expunerii sau s nu fie
poate ajutat cu
fi intimidat; gre_elile se vor
In
aplicarea la clas a acestei metode, întrebri secundare în cazul unor întrebri
în etapa de mai
complexe.
orientarea _i descoperirea întrebrilor dirijare a
invåäri1, profesorul se
dori s le aibá faa de pe care elevii le-ar
putea avea sau a poate implica in
continutul lectiei, solicit elevii s informatiilor noi pe care ar
taiilor, canalizând rspunsurile eventual explice în ce constå
importana practic a mu-
Elaborarea, folosind limbajul eronate ale elevilor
spre cele corecte.
Maladia care afecteazå în tiinific adecvat, a unui item cu
special
brbaii este:
alegere mulupla
a. Trisomia 21 (Sindromul
Down)
b.Sindromul Klinefelter
c. Sindromul Turner
d. Sindromul ,cri-du-chat"
Rspuns: b.
Mentionarea a dou reguli/condiii de
proicctare a itemilor cu alegere simpla
160
www.rs.ro
relevant în raport cu obiectivul de

stabileascà o sarcin clar, neambigu _i
unhal trebuie s
evaluare;
trebuie formulat
în mod clar _i explicit;
intrebarea de itemi:
ale folosirii acestui tip capaciti mai
Mentionarea a
dou avantaje
de la simple cuno_tine, påân la
rezultate ale învrii
-
variate de
m sura tipuri a cuno_tintelor
în contexte noi.
1. Pot aplicare corect.
în în elegere i riscul,ghicirii"
r spunsului
complexe implicate fidelitate _i reduc
considerabil
înalt de acesta a fost

fina-
2. Au un grad evalu rii
amintim:
sumative studiate odat
ce
sunt pe
caracteristicile
de învare concentreaz
Dintre r e z u l t a t e l e unui proces elevii, deci se
prin c a r e mult a u învat

Este un proces verifica cât de
este de a fiabile. ele
principal evaluare au învat
m e t o d e l o r de c e e a ce
caracteristic
a
lizat. O dezvoltarea
prin
m surarea
colectarea
informa iilor _i în procesul
educa ional
important
sumativ este
Evaluarea
V1l.
161
BIOLOGIE
Testul nr. 18
SUBIECTULI
(30 de puncte)
A. Se acord câte 2 p. pentru fiecare rspuns corect: 1b; 2a; 3a; 4c;
B.
a) Karl Landsteiner a descoperit grupul sanguin AB0 în 1901 _i a primit Premiul Nobel pentru fiziola.
gie sau medicin în 1930. Sistemul grupului sanguin ABO este utilizat pentru a indica prezen a unuia
ambelor sau a niciunui antigen A _i B în eritrocite (hematii). Acest antigen este prezent în aglutinogeni
Sistemul OAB cuprinde 4 grupe de sânge, difereniate pe baza prezenei aglutinogenelor i aglutininelor:
grup O (grup zero) sau I, grup A sau II, grup B sau Ill i grup AB sau IV. Pot fí întâlnite denumirile O
AlIl, BII, ABIV. Grupele sanguine sunt determinate de prezena pe suprafaa hematiilor a unor antigene
- A sau B -care sunt denumite aglutinogene _i a unor anticorpi plasmatici -alfa sau beta - denumi
aglutinine. Aglutinogenul este un antigen care favorizeaz coagularea globulelor ro_ii din sânge in
prezena anticorpului corespondent. Aglutinogenele nu trebuie s ajung în contact direct cu aglutinina,
deoarece se produce coagularea (aglutinarea sau liza hematiilor).
b) Numele grupei sanguine este dat de prezena sau absena aglutinogenului. Astfel, în grupa O ()
lipse_te agutinogenul de pe suprafaa hematiilor, iar în plasm se gäsesc ambele aglutinine (alfa i beta),
în grupa A (1) este prezent aglutinogenul A pe hematii, iar în plasm se gse_te aglutinina beta (ß), în
grupa B (II) este prezent aglutinogenul B pe hematii, iar în plasm se gse_te aglutinina a (alfa), in
grupa AB (IV) sunt prezente ambele aglutinogene (A, B) pe hematii, iar în plasm nu se gse_te nicio
aglutinin. Stabilirea donatorilor posibili pentru grupa de sânge sunt: AB(IV): O(T), A(II), B(11).
c) Enun afirmativ: Inlänuirea aglutinogenului cu aglutinina corespunz toare (A cu alfa _i B cu beta)

este incompatibil deoarece se produce reac ia antigen-anticorp ce determin hemoliza (distrugerea
hematiilor).
Enunt fals: Antigenul esteo substan comun organismului care, ptruns în mediul intern, de
clan_eaz producerea de ctre organism a unor substane specifice, numite antigene, care neutralizeaza
sau distrug antigenul.
Modificarea enunului fals:
Antigenul esteo substan strin organismului care, ptruns în mediul intern, declan_eaz prodl"
cerea de ctre organisma unor substan e specifice, numite anticorpi, care neutralizeaz sau distrug ant-
genul.
C.
a) Explicarea notiunilor
Respiratia aerob
de respiraie aerob _i anaerob
se realizeaz în prezenta oxigenului luat din mediul de via . Acesta este un sgaz
tului
care întretine arderea. In celule, la nivelul mitocondriilor, au loc procese de oxidoreducere a substratu
se
respiratororganic (glucoz, acizi gra_i, glicerol _i, mai rar, aminoacizi). In urma arderilor compic
or
formeaz ap, energie i dioxid de carbon. Dioxidul de carbon este un gaz toxic _i este eliminat d
rea-
ganism. Acest tip de respira ie este întâlnit la majoritatea organismelor vii. Respira ia anaerba so
www.rs.ro
| 162
TESTE REZOLVATE pentru exarnenul de titularizare BiOLOGIE
lizeaz în absena oxIgenuui (anoxie). Substratul respirator sedescompune în produ_i intermediari,

id de carbon i o cantitate mai mic de energie. Nu se formeaz ap. Respiraia anaerob se mai
numeste i fermenta ie.
Respiraia anaerob se refer la defalcarea enzimatic a zahrului pentru energie în absena oxigenului.
Majoritatea celulelor din corpul uman pot efectua respiraia anaerob, cel puin pentru perioade scurte
de glucoz anaerob la piruvat produce dou molecule de adenozin tri-
metabolizat
de timp. O molecul
în care 36 de mo-
fosfat (ATP); acest lucru este un randament sczut în comparaie cu respiraia aerob,
metabolizat . Spre deosebire de respiratia
lecule ATP sunt generate pentru fiecare molecul de glucoz anaerobáa
a sintetiza ATP, respiraia
aerob, care util1zeaz organele speciale numite mitocondrii pentru transferarea unei
se bazeaz exclusiv pe fosforilarea substratului în citoplasm. Strategia de baz este
trei atomi de carbon la adenozin difosfat
grupri fosfatice bogate în energie de la un derivat de glucoz cu de fosforilare în respiraia
(ADP), care are ca rezultat formarea de ATP. Exist dou reacii specifice
anaerob responsabil de producerea de ATP. Mai întâi, fosfoglicerat kinaza converte_te 1,3
bisfosfoglicce-
o grup de
ratul în 3-fosfoglicerat, obinându-se un ATP. In al doilea rând, piruvat kinaza îndepteaz
simultan ADP în ATP.
fosfat din piruvatul fosfoenolic, transformându-l în piruvat _i convertând
acetic (otet) sau etanol.
In absena oxigenului, piruvatul poate fi transformat în acid lactic, acid
Ultima cale se gse_te în
Primele dou produse sunt capetele morii metabolice din celulele umane.
cunoscut sub numele de fermentaie, este baza produciei de vin _i de
drojdia de bere. De asemenea,
bere in întreaga lume.
-Calcularea moleculelor de glucoz în condiii de anaerobioz :
13.500 Kcal
molecule glucozx 675 Kcal/mol
=
20
13.500 Kcal: 25 Kcal/mol. glucoz = 540 molecule glucoz
b) Formularea cerinei:
Calculai moleculele de glucoz rezultate în condii anaerobioz _tiind c prin oxidarea a 50 molecule
de glucoz se elibereaz 75 Kcal
50 mol.glucoz x 75 Kcal =
3.750 Kcal
Rezolvarea cerintei:
3750 Kcal: 25K cal/mol = 150 molecule glucoza

Ciclul celular
rganismele vii sunt compuse din celule, a cror cre_tere _i diviziune necesit succesiunea progra-
mat a evenimente _i procese care formeaz ciclul celular. Unele din aceste procese sunt continue,
O Cxemplu sinteza proteinelor sau a lipidelor. Altele, de exemplu sinteza ADN, din contra, sunt pro-
SContinui _i depind de procesul de diviziune celular. Fiecare ciclu celular cuprinde dou perioade
namic _i calitativ distincte: interfaza _i mitoza. Se accentueaza ca procesul multiplicrii celulare are
laOrigine
origine replicarea
replicareaaADN-ului cromozomial, replicare loc in perioada interfazic
S.
care are Interfaza
cupa
o cea mai mare parte din durata ciclului celular (90%), constituie perioada în care celula desfãsoarã
lizd a activitate biosintetic (sinteza de ADN, ARN, proteime), asiguränd condiiile necesare rea-
diviziunii celulare, in cadrul acestei etape au fost deserise trei perioade distincte: perioada G1,
www.rs.ro
163
perioada presintetic sau postmitotic , sc caracterizeaz prin intensilicarca transeriptiei i a proteosin

tezei. procese aproape blocate în perioada mitotic, decondensarea cromatinei, proces important pentr
activarea transcriptici genelor, reorganizarea nucleolilor, cromozomii sunt monocromatidieni _i se ca.
racterizeaz prin set diploid (2n = 2c).
Perioada S, perioada sintetic , se caracterizeaz prin replicarea semiconservativa asincron a mole
c u l e l o r d e A D N , d u b l a r e a cantitat ii de ADN, cromozomi bicromatidieni (2n = 4C), S i n t e z a simultaná
de proteine histone i nehistone implicate în sinteza _i compactizarea ADN, dublarea centriolilor. Pe.
rioada G2, perioada postsintetic sau premitotic , care se caracterizeaz prin transcriptia i sinteza pro-
teinelor cu aceea_i intensitate ca _i în G1, asigurându-se condi iile necesare intr rii celulei în mitoz.
Mitoza este tipul de diviziune celular prin care celula somatic se multiplic , ducând la cre_terea
organismelor pluricelulare. Cuprinde diviziunea nuclear _i diviziunea citoplasmatic , rezultänd astfel
dou celule-fiice identice. Mitoza este un proces continuu, dar pentru u_urarea înelegerii succesiunii
fenomenelor, ea a fost împärit didactic în 4 faze: profaza, metafaza, anafaza _i telofaza. Intefaza, sau
etapa metabolic , nu este o parte a mitozei, de_i este frecvent inclus în descrierea procesului de
diviziune, fiind plasat înaintea profazei. Ea este îns o faz a ciclului celular i este împrit în stadile
G1, S _i G2. Dup terminarea interfazei începe mitoza, care asigur continuitatea vieii prin cre_terea,
multiplicarea, diferenierea i regenerarea tesuturilor organismului. Mitoza ocup 10% din ciclul celular
_i poate dura între câteva minute i câteva ore, în functie de tipul de celule care se divid.
In profaz , cromozomii se rãsucesc puternic spiralizándu-se i se condenseaz devenind vizibili. Aceia
sunt alcätuiti fiecare din 2 cromatide (sunt dicromatidici) rsucite una în jurul celeilalte, ambele fiind cue
plate la nivelul centromerului. Nucleolul i membrana nuclear se degradeaz _i dispar la sfär_itrul profzei
_i apar centrii mitotici. Succesiunea temporal a proceselor care se petrec în aceast etap este: migrarea
centriolilor dublai înc din interfaz spre polii celulei, evidenierea optic a cromozomilor datorit con-
densärii cromatinei, degradarea nucleolilor i a membranei nucleare _i formarea fusului de diviziune cu
amestecul carioplasmei (substana fundamental a nucleului alctuit din proteine, enzime _i acid rido
cleic) _i hialoplasmei (zona periferic a citoplasmei celulare). Profaza ocup 30 de minute (50% din mi-
toz). Fusul de diviziune este alctuit din filamente care leag centriolii situai la polii celulei
mitotice
in metafaz, cromozomii bine constituii _i delimitai se a_az în regiunea ecuatorial (centrala)
nucleului, formând placa metafazic sau placa ecuatorial. Datorit bunei delimitri a
aceast etap este cea mai potrivita pentru analiza cariotipului uman. Cromozomii se eromoz0
ata_eaz de
fusului de diviziune cu ajutorul centromerului, prin kinetocor (component al ultrastructurii
tno eru-
lui). cele 2 cromatide ale fiecrui cromozom fiind a_ezate una lâng alta
centron
_i unite prin centromer. A
cromozomii sunt dispu_i în formá de stea (cu centromerul spre centru). La sfâr_itul metafazei a
diviziunea centromerilor, cromozomii devenind monocromatidici. Metafaza are durata de 8 ute,
constituind 13% din mitoz.

min
in anafaz are loc clivarea cromozomilor pe axul longitudinal _i rezult nocro-
matidici care sunt ata_ai printr-un centromer propriu de placa ecuatorial.

2 cromozomi-fi mo
Cromozomii monOcromatidici ncep så migreze spre
al fibrelor de tubuluiná ale fusului
polii celulei, prin glisarea pe axul
de diviziune. Prin urmare, la
longit inan
cromozomi, câte un set la 1iccare pol, Iiecare cromozom monocromatidic de la I pol
polii celulari se formeaz 2
scn
fiind o copl den-
tic a celui de la polul opus, Cele 2 copii având accea_i informaie

genetic _i
yomul-mam care a fost clivat. La polii celulari are loc segregarea celor 2 constituie irui
ca
copi identice ale i

www.rs.ro
164
Anafaza dureaz 4 minute (7% din mitoz).

cromozom.
dr cã deplasarea cromozomilor ctre polii celulari se face ca urmare a contraciilor

Se consider
pro-
contractile (actina i miozina) din alctuirea microtubulilor fusului de diviziune.
teinelor contracti
telofaz are lo
are loc decondensarea i despiralizarea cromozomilor cu formarea câte unui nou nucleu
in
are pol celular, care devi
celular, care devine omogen din punct de vedere optic. Fiecare pol conine un numr
fiecare pol
i (?n) de cromozomi. Se formeazå membrana nuclear în jurul fiecrui grup de cromozomi _i la
dip
ersitul telofazei apar _i nucleoli. Fusul de diviziune se degradeaz i masa citoplasmatic se separa
fn dou jumti odat cu repartiia organitelor citoplasmatice în cele 2 celule-fiice identice genetic,
cu celula-mam .
morfologic _i funcional
Citokineza (kytos-cavitate, kinesIs-mi_care) reprezint diviziunea citoplasmei i a tuturor organitelor
diviziune la finalul creia, dintr-o
citoplasmatice _i a membranei celulare. Este stadiul final al mitozei,
celul somatic diploid (2n) rezult 2 celule-fiice tot diploide.
celulelor haploide din celule
Meioza este tipul particular de diviziune, în urma creia are loc formarea
diviziunea indirect specific celulelor geminale
diploide. Are loc numai în cadrul gametogenezei fiind
celulelor sexuale (gamei). Meioza se produce
(spermatozoidul _i ovocitul de ordinul II) cu formarea
produc gamei. Gameii au un num r înjumtit
sau
doar in organismele care se produc sexuat _i care
Meioza este practic un mod de meninere a con-
haploid de cromozomi (n) caracteristic fiecrei specii. num rul
la urma_i, deoarece dac aceasta nu ar avea loc,
stanei numrului de cromozomi de la prini nucleare succesive
de cromozomi s-ar dubla la fiecare generaie. In cadrul meiozei au loc dou diviziuni
diviziunea reducional sau meioza primar i diviziunea ecuaional
care preced formarea gameilor:
mitozei. Meioza primar este precedat
de interfaz, în
meioza secundar, aceasta fiind similar
Sau cu formarea
cromatidei-sor a fiec rui cromozom,
1aza S a acesteia ADN-ul replicându-se doar odat intermediar
Intre diviziunea 1 _i 2 poate exista o etap
-
avand ca rezultat final cromozomii bicromatidici. Fiecare dintre cele 2 etape ale meiozei cuprinde 4 faze:
LNETChineza, fr sintez suplimentar de ADN.
profaz, metafaz, anafaz, telofaza.
de cromozomi ai unei celule diploide (2n)
cu
DIVIZIunea reducional reduce la jumtate num rul
I este cea mai complex i
cea mai lung etap, în care
2 celule fiice haploide (n). Profaza
reaa subdivizat la rândul ei în
genetic deosebit , fiind
nodific ri ale cromozomilor cu semnificaie
S stadii succesive:
forma cro-
condensarea cromatinei nucleare,
începe
e n (leptos- subtire, tainia - panglic)
-
i 2 cromatide. Ei sunt organizati

alctuii din filamente subiri
devenind vizibil, acestia fiind
intr
intr-o r
retea numit spirem. matern _i paterm se
asociazå pe axul longitudinal
ygotos -împreun )- cromozomii omologi sinaptonemal

f alinierea lor formänd complexul
c tre centromer,
gmea lor, de la telomer similar unui fermoar,
iar loci omologi corespund.
Asocierea nCepe
înc intr-un anumit punct _i se extinde
de loci, ei se nu se unese în acele
Daca pe ursul celor 2 cromozomi bivaleni exist necoresponden e
Formarea complexului
sinaptonenal este caracte-
portiuni, nalipin
d u - e doar în segmentele
omoloage.
omolog1 _i de a asigura cros
Istic
cromozomit
de menine
este a legai
Functia complexului
sing-over-ul. Se c o n d e n s e a z a ,
Iiecare cromozom fiind vizi-
Pahiten (pachys gros)
bil _i forma - cromozomii se spiralizeaza _I
fiecare bivalent
fiind alc tuit din 2 mi bicromatidici
cromozomi
2 c r o m a t i d e - s u r o r i , deci
lin tetrada. Procesul de crossing-over
omologi, rezultä astfel
and o structur
alc tuit din 4 cromatide
numita
www.rs.ro 165
Se desta_oar între cromatidele non-surori ale cromozomilor omologi, asttel are loc
schimbul recinrs
dc segmente cromatidice prin care se formeaz noi combinaii de gene în gamei. Crossing-over
reprezint una dintre sursele variabilitjii umane.
Diploten (diploos dublu) -
-
apar forte de respingere între cromozomii omologi care au fost supusi

crossing-Over-ului, dispariia complexului sinaptonemal.
cu Se produce separarea cromozomilor
unui
bivalent, care
începe la nivelul centromerului.
D1akinesis (dia-
divergent, kinesis - mi_care)- cromozomii ating maximul de condensare, croma-
zomii omologi fiind
unii doar prin câteva chiasme. Ace_tia se separ complet pän la sfär_itul etapei
deoarece chiasma
(punctele de contact dintre omolgi) sunt împinse de forte electrostatice ctre extrem-
itaile bivalenilor. Incepe s se formeze fusul de diviziune.
Prometafaza este o faz scurt în care are loc
de diviziune îi definitiveaz
dispariia membranei nucleare _i a nucleolului, iar fusul
formarea.
Metafaza I- cromozomii
bivalenii migreaz ctre zona ecuatorial a fusului de diviziune formând
placa metafazic la ecuatorul celulei. Cromozomii omologi sunt dispu_i simetric pe fus: unul este orientat
spre un pol al celulei, iar altul spre cellalt pol, iar prin
bivalentului are loc îndeprtarea cromozomilor
forele de respingere dintre cei 2 centromeri ai
omologi unul de cellalt.
Anafaza l-chiasma dispare i cromozomii
omologi bicromatidici migreaz fiecare ctre un pol al
celulei. Centromerii nu se divid, prin urmare, ctre
poli, migreaz doar jumtate din numrul iniial de
cromozomi. Are loc segregarea independent a cromozomilor
omologi, ace_tia fiind
pltor la polii celulari opu_i, indiferent de originea matern sau patern pe care o au. Larepartizai
întâm-
finalul anafazei
I, la fiecare pol al celulei exist câte un set haploid de cromozomi bicromatidici
Telofaza I dup ce cromozomii au ajuns la polii celulei,
-
combinai variat.
începe formarea unei noi membrane nu-
cleare la fiecare pol celular _i astfel rezult 2 nuclee haploide urmate de
citochinez cu formarea a
2 celule-fiice. Fiecare celul fiic are un numr haploid de cromozomi
ale fiecrui sunt diferite între ele ca urmare a
bicromatidici, iar cele 2 cromatide
cromozom
crossing-over-ului.
Urmeaz interchineza, în care numrul de cromozomi nu se
modific, la
finalul acesteia începând
meioza Diviziunea ecuaional
ecuaional. este similar mitozei cu
diferena c aici se divid 2 celule
haploide care au cromozomi bicromatidici _i rezult 4 celule haploide, fiecare având cromozomi
monocromatidici (formai dintr-o singur cromatidä). Este similar mitozei, având loc diviziunea
tromerilor cu migrarea cromatidelor-surori ctre polii opu_i ai celulei. cen
Diferenta este c în mitoz, dintr-o celul-mam diploidrezult dou celule-fiice diploide. Are to
faze: profaza II, metafaza II, anafaza II, telofaza II.
Profaza II- filamentele de cromatin ale cromozomilor se condenseaz
_i membrana nuclear se d
gradeaz . Incepe s se formeze fusul de diviziune.
Metafaza II se finalizeaz formarea fusului de diviziune, iar cromozomii
-
migreaz ctre planu

ecuatorial al celulei, formänd placa metafazic sau ecuatorial. Ei se prind de fus cu
lui.
ajutorul centromeru
Anafaza II -
are loc divizarea centromerilor cu separarea

un pol al celulei.
cromatidelor-surori, fiecare migrând cau
Telofaza II -
se produce despiralizarea i decondensarea cromozomilor
marea unei noi membrane nucleare în
ajun_i la cei doi poli, rezult
cu
o
jurul fiecrui set haploid de cromozomi. Prin citochinez ez
rezul
4 celule haploide care au un num r de cromozomi
monocromatidici de 2 ori mai mic decât celula-mana
166
w w w . r s . r o
doar
ehule fomeaz o tetrada, find precursorii gameilor. Meioza, la toate mamiferele, are loc
Cele toate cele 4 celule ale tetradei vor deveni gamei masculi (spermatozoizi la om)
le La masculi,
masculi,
in gonade. ultima transfor-

procesului de spermatogenez. La femele, 3 dintre cele 4 celule avorteaz,
in urma prOcesu
gamet-femel
mandu-se în gamet-feme (ovocit la femeie) în urma procesului de ovogenez.
de constana numrului de cromozomi prin reducerea la jum
in concluzie, meioza este responsabil de re-
numrului
a a num
tate rul de cromozomi al celulelor sexuale, care vor forma zigotul în urma procesului
umane, schimbului
de material
hcere. De asemenea, asigur variabilitatea diversitatea trsturilor
_i fiind
ca urmare a crossing-over-ului, multe aberatii
cromozomiale _i mutaii genetice
netic produs a non-disjunciei
cadrul meiozei din cauza proceselor de crossing-over inegal _i
geneti
re7ltatul erorilor din

cromozomilor.
localizat în nucleu.
Eseul se refer i la conceptului privind cromatina. Cromatina este
evidenierea
de material genetic compus din ADN _i proteine
care contracteaz pentru a
este o mas
Cromatina localizat în nucleul celulelor
cromozomi în timpul diviziunii celulare eucariote. Cromatina este
forma care va ti
a cromatinei este de a comprima
ADN-ul într-o unitate compact
noastre. Funcia primar mici,
se poate încadra în nucleu.
Cromatina const în complexe de proteine
mai puin voluminoas _i ADN-ului în structuri numite
histone i ADN. Histonele ajut la organizarea
cunoscute sub numele de const dintr-o secven
ADN-ul poate fi înfsurat. Un nucleozom
nucleozomi, oferind o baz pe care unui set de opt histone numite
ADN de aproximativ 150 de perechi de baze care este înfasurat în jurul
cromatin . Fibrele de cro-
Nucleozomul este în continuare pliat pentru a produce o fibr
un octamer.
a forma cromozomi.
Cromatina face posibil apariia mai
matin sunt înf_urate i condensate pentru
inclusiv replicarea ADN, transcripia repararea ADN-ului, recombinarea ge-
,
multor procese celulare, în grade diferite,
interiorul unei celule poate fi compactat
din
netic i diviziunea celular. Cromatina ca eucromatin sau hete-
stadiul unei celule în ciclul celular. Cromatina din nucleu exist
in functie de de cre_tere. Cea
nu se divide, ci trece printr-o perioad
rocromatin. In timpul interfazei ciclului, celula sub numele de euchro-
mai mare
puin compact, cunoscut
cromatinei este într-o form
mai
parte a
replicarea i transcripia ADN s aib
Mai mult din ADN este expus în eucromatin, permiând
matin. se deschide pentru a permite copierea genei
loc. In helixul dublu ADN se desface i
timpul transcrierii,
care codific proteinele
sintetizeze ADN, proteine _i o r
pentru ca celula s
sunt necesare
Keproducerea ADN _i transcripia Un procent mic de cromatin exist ca het-
sau meioz).
celulare (mitoz
gancle in pregtirea diviziuni Aceast cromatin este împachetata bine,
ceea ce nu permite
TOChromatin în timpul interfazei.

mai întunecat cu colorani decât eucro-
Heterochromatina påteaz
area transcripiei genetice.
matina.
Cromatina în timpul mitozei cromozomi. Fiecare cromozom replicat con-
cromatinei în timpul profazei devin înfasurate în
CIe
sta
din dou cromatide îmbinate la un centromer
de condensat .
Cromozomii se aliniaz la placa
cromatina devine extrem
npul metafazei, (cromatidele-surori) se separ i sunt tra_i de
2 a . In timpul anafazei. cromozomii împerecheai In telofaz, fiecare nou
eromozom-tiic este separat
ai arborilor la capetele opuse ale celulei.
ubuli condensate. Dup citokinez,
de cromatin se decanteaz _i devin mai pufin
POpriul nucleu. Fibrele
se Inidua celule-fice identice genetic. Fiecare celul are acela_1 nurmar de cromozomi. Cromozomii
odi
Ontunu s se rstoarne formând cromatina.
www.rs.ro 167
ESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGE
SUBIECTUL al II1-lea (30 de puncte

forma/dezvolta competenta sneo
Proiectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate speci
fic precizat în secvena ,,Funcia de reproducere - Inmul irea vegetativ la plante, înmultiren
iirea
prin spori, prin înmugurire la drojdii, înmulirea la bacterii"
Componenta fundamental a programei _colare este cea referitoare la competen ele specifice si
con inuturi. Competen ele specifice se definesc pe obiect de studiu _i se formeaza pe parcursul unui an
Scolar, fiind etape în dobândirea competen elor generale. Competen elor specifice li se asociaz, prin
program, unitjile de coninut ce se prezint sub forma unui cumul de informai, deprinderi, atitudini.
ce derivã din sarcinile specifice pe care le are de îndeplinit educa ia. Prin intermediul unor metode,
coninuturile trebuie s fie abordate de câtre elev defalcate, prelucrate, stocate, reproduse i aplicate
in particular, competena reprezentat de înmultirea vegetativ la diferite organisme (bacteri i
unele plante) se poate dobândi pe parcursul orelor de biologie, culegerea de date din surse variate de infor
mare /documentare despre organizarea lumii vii, prelucrarea rezultatelor objinute din investigaii i for-
mularea concluziilor, aplicarea unor algoritmi de identificare _i rezolvare de probleme. Elevii, în timpul
orelor de predare, dar _i de recapitulare, î_i pot forma capacitatea de aplicare în viaa cotidian a cunos
tintelor referitoare la capacitatea celulelor din organism de a se înmuli _i de a forma noi organisme prin
procesul de fecundaie, lucru ce poate fi consolidat pe parcursul anilor de gimnaziu la leciile legate de
functia de reproducere ce asigur variabilitatea organismelor vii.
Metoda didactic folosit în acest demers este demonstrarea. Demonstrarea la orele de biologie
înseamn a prezenta obiectele i fenomenele reale pentru a u_ura efortul de explorare a realiti.
lu
acest sens s-a putut folosi aceast metodä în cadrul leciei la clasa a VI-a despre înmulirea vegetativi
(inmulirea prin spori, înmulirea la drojdii i bacterii). In sens didactic, demonstraia didactic provoaa
o perceptie activ concret-senzorial, inductiv (in cazul prezentrii procesului de înmulire vegetanv
la organisme), spre deosebire de demonstraia logic (teoreticä). Inmulirea prin spori se poate prezenld
cu ajutorul desenului la tabl sau a mijloacelor audio-vizuale (o prezentare în PowerPoint în care sul sunt
evideniate tipurile de înmulire vegetativ), precum _i folosirea unui material biologic sugc tv
(mu_chiul de pmânt, ciuperci, frunze ferig).
In aplicarea la clas a acestei metode, care se realizeaz frontal pe tot parcursul leciei, ul se
poate implica în orientarea i descoperirea intrebårilor pe care elevii le-ar

profeso
actività i
pe care le vor avea de realizat elevii. Profesorul va
putea avea sau a
a
activ
prezenta elevilor materialul vegetal proaspat
in cadrul orei: mu_chiul de pämânt, ciuperci i frunze de ferig. Cadrul didactic va leg
tura dintre acestea: inmultirea prin spori. Folosind explica elevia
imaginile din prezentarea în PowerPoint, pi
va reaminti elevilor alctuirea mu_chiului de pmânt _i va explica modul de ver
nota informaiile în caicte. Profesorul invit elevii s înmulire, iar e

studieze ciupercile de folosind
lup, apoi vor scutura pålaria peo foaie alba. Gráuncioarele pe banc,
nc , to des-
maronii rezultate sunt sporii care s

prins de pe lamele. In cazul n care elevii nu pot observa
sporii, profesorul va prezenta rezula
rimentului
rimentului su. In continuare, clevii vor viziona
filmuletul în care sunt evideniai sporii la
modul lor de rspândire. Dupå viZIonarea
filmuletului, profesorul îndrum elevii s cele frunz
de ferig, dar _i imaginile din prezentarea

ppt, pentru a observa înmultirea la studiez une Realizarea
scheme logice privind nultirea ferig. In etapa urmtoare se

la ferigi. Reallui
prezint înmulirearea prin
prin înmug u www.rs.o
168
viziona material la bere.

drojdia de
elevii
la drojdii, elevii vor un
video cu alctuirea _i înmultirea
la ntarea prin
Reprezentarea prin «desen a înmulirii la drojdie. Indrumai de profesor, elevii vor realiza preparatul mi-
ovale ale drojdiei. Constatrile vor fi notate pe fi_a experimen-
nic prin care vor observa celulele
scopicprin
care vor.
vizualizeaz o
împreun cu elevii descoper modul de înmulire a bacteriilor. Elevii
tului. Profesorul diviziunii celulare la bacterii. Respectând
nlare Ael a înmulirii bacteriilor. Reprezentare grafic a
Simul bacteriilor pe
ea de exDeriment, elevii vor folosi cele patru felii de pâine pentru a evidentia prezena
anumite suprafete.
folosite în cadrul lectiei sunt nou-introduse în demersul didactic, propunând
Miloacele audiovizuale
particular de învare printr-o înlnuire logic _i sistematic .
o modalitate noi-
inva ämânt au scopul de a facilita: comunicarea, înelegerea, formarea
Mijloacele moderne de de lucru. In demersul
fixarea, evaluarea, aplicarea cuno_tinelor sau consolidarea unor tehnici
unilor, moderne ex.kahoot
folosit în dirijarea învrii _i în fixare, folosind platforme educaionale
nostru le-am
test online cu afi_area rezultatelor.
prin administrarea unui stimularea învärii, de exersare
Metodele interactive de predare-învare suntmodaliti moderne de în-
elevilor. Stimuleaz interaciunea dintre elevi,
a capacittilor de analiz, de dezvoltare a creativitii
Metodele moderne de predare a biologiei
comportamentele de facilitate a succesului celorlali.
curajeaz dar _i în funcie de cerinele programei
fi folosite în funcie de nevoile elevilor _i ale profesoritor,
pot a biologiei s aib efecte de lung durat _i
de specialitate, astfel încât procesul de predare-înv tare
s fíe distractiv pentru elevi _i ace_tia
s fie însu_ite temeinic, dar _i pentru ca învarea
Cuno_tinele Consider m c este necesar
folosirea cu msur
Sa fie din ce în ce mai interesai de aceast disciplin.
acestor metode, pentru ca
ele s aib efectul dorit.
Cu originalitate a
eseu structurat.
Itemul de tip eseu pune elevul
Prezentarea unor reguli de proiectare,
elaborare pentru
conformitate cu un set dat
de cerine, indicii sau sugestii,
liber în
Siruaia de a construi un r spuns orientat, ordonat.
Obiectivul de evaluare propus
trebuie s
structurat,
aspunsul elevului este organizat,
ad parte din categoria celor de maxim complexitare
în termeni personali
s a Vizeze
capacitti de transfer si de exprimare termeni de perfoman a_tep-
formulat în mod clar, riguros si succint, în
Sarcina de lucru trebuie
tat itemilor eseu structurat sunt:
vantajele i dezavantajele folosirii _i proiectrii argumentare), sunt adecvai pentru m -

(sintez,
vantaje:-simplu de proiectat, verific abiliti
Surarea capacitjii intr-un test din cauza timpului
de exprimare. descris este
relativ mic
Dez antaje: num rul itemilor cu r spuns

notarea nu prezint un grad mare de obiectivitate
lune corectarea _i
r spunsurilor,
Si ne
SI ar construirii
necesit un timp îndelungat.
aborarea unui item eseu structurat:
i r e a prin spori se întâlne_te la unele plante
vegetativ prin sport
tipurile de plante care se înmultesc
_
ai
Ce deosebiri exist între spori _i seminte sunt: ciupercile, mu_chii
_i terigile. Unele plante ter-
Rspuns: Pla
d, Flantele
estre se înmulesc
care se înmultesc prin spori unicelular1 specializafi
formeaz în o r g a n e
care se
prin spori. Ei sunt germeni asexua i

Formarea lor este precedat viziune re-
de o diviziune
umite sporogo sporange (la ferigi). ia na_tere zigotul. Din acesta
ductional On (la mu_chi) sau dupa fecunda ie
l de a c e e a ei
neioza), sunt haploizi. La mu_chi:
www.rs.ro 169
ETESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
Se dezvolt sporogonul în formeazî sporii haploizi. Prin germinare, din spor 1a na_tere un tal
care se
Tilamentos protonema,
pe care se formeaz noi tulpinite de mu_chi ce vor purta organele sexuale. La fe.
ngi: dup fecundaie, din zigot (care nu se
pe care se formeaz la
desprinde de portal) se dezvoltà o plantula, un sporofit tanz
maturitate, pe faa inferioar a frunzei, sporangi grupai în sori. In sporangi, in
urma meiozei, se
formeaz sporii. La maturitate sporangii se deschid _i elibereaza
minare, sporul d na_tere unei
ace_ti spori. Prin ger.
ae
plantule haploide protalul, pe
-
care se formeaza organele productoare

gamete. Ciupercile sunt organisme cu o
getativ, asexuat i sexuat. Inmulirea
capacitate foarte mare de înmulire, care se realizeaz ve.
roi _i clamidospori. 0
vegetativ se realizeaz prin poriuni de miceliu,
Inmugurire, scle-
poriune de miceliu regenereaz în condiii prielnice _i cont1inu
cre_tere i dezvoltare ale ciupercil procesele de
Sporii _i seminele sunt structuri de
nou reproducere ale
organism din aceea_i specie. Unii spori sunt plantelor
care
germineaz pentru a produce un
conine celule germinative în dezvoltai în celule masculine _i feminine.
Ovulul
plante cu flori. Se dezvolt
într-o smân.
spori ca structuri reproductive. Seminele sunt Ciupercile produc de asemenea
_i semine este faptul c sporii nu produse de plante cu flori, principala diferen între
conin resurse nutritive stocate _i necesit spori
pentru germinare întrucât seminele conin resurse condiii mai favorabile
s germineze în nutritive stocate în
_i condiii dure. endospermul lor, pemindu-le
Dintre caracteristicile evalurii
sumative precizm:
Ocaracteristic principal este de a verifica cât de mult
colectarea _i dezvoltarea metodelor de evaluare învat elevii, deci se concentreaz pe
informaiilor au
Evaluarea sumativ este un

proces prin care rezultatele de
fiabile.
ce acest
proces a fost finalizat. Obiectivul învtare ale
Acest lucru contravine principal este de a verifica cât deelevilor sunt verificate odatà
mult au învat
scopului evalurii formative, care este
prere a elevilor pentru a îmbunti elevii.
destinat în primul rând s
procesul de predare. primeascå
170
Testul nr. 19
(30 de puncte)
SUBIECTULI
fiecare raspuns corect: 1a; 2c; 3b; 4c;

acord câte 2p. pentru
A. Se
acestuia
funcionale organismului i la integrarea
a
B. contribuie
contribui la realizarea unitii segmentul peri-
al
Organele de sim
)Organele este de a recep iona, conduce _i transforma în senzaii
sau
Funcia
analizatorilor
alc tuit din trei segmente:
segmentul periferic
h mediu, (analizatorul) este indirecte,
Organul de sim cuprinde c ile nervoase _i
feric sau receptor.
ce
conducere a impulsurilor
feric:
de excitaiile provenind
fiecare organ de sim,
intermediar
receptor, segmentul corticala specific pentru stimulilor
localizare _i de
natura
include a r i a
care
clasifica în funcie
de
segmentul central, Receptorii se pot la suprafa a corpului
sau intern. sunt localizai
Exteroceptorii tendoane i artic-
mediul extern intern.
din extern i oase,
din mediile în mu_chi,
recep ioneaz Proprioceptorii, localizai
pecare ii stimuli din
mediul extern.
întregului corp sau a
diferitelor sale
segmente.
informa ii
_i receptioneaz poziiei _i mi_crii interne în vasele de sânge,
furnizeaz
asupra
ulai, furnizeaz
informa ii
în organele _i Chemoreceptorii
sunt
localiza i intern al
organismului.
VIsceroceptorii
(interoceptorii),
din mediul receptorii gustativi,
de presiune dizolvate. Exemplu,
biochimice, chimice de presiune.
modific rilor mecanici i
asupra
concentra ie
ale u n o r substan e stimulii
modific ri de percep Termorecep-
Sensibili la Mecanoreceptorii articula ii.
vasele de sânge. vestibulari a u
s din mu_chi i de undele
în sunt stimula i
Oactivi i cei situai tact _i presiune,
auditivi _i
situai în retin
celulare. na,
Derma,
receptorii de
Fotoreceptorii leziuni
ACplu, produc
spre epi-
temperatur . c a r e
modific ri de foarte puternici,
formeaz
sensibili la stimuli al dermei
Sunt sensibili la Stratul superficial v ascular
sunt o re ea
luminoase. Nocirece
Nocireceptorii conjunctiv. sudoripare,
de. alc tuit din tesut ale glandelor
situat sub piderm , este
canalele de excre ie Merkel (de
d dermice. Derma
con ine
presiunii);
discurile
foarte
aplele tactului i a atingerilor
iSi receptori nervo_1. (receptori
ai
pe
p er c e p e r e
libere M e i s s n e r (de
Meissner a temper-
(de percepereu n mu_chi
nervoase
usculii
corpusculii Krause
eceptorii
Suntsunt :termina
:ter iile
Toe fine ale

obiectelor);
cicli/sec);
corpusculii sebacee i
percepere a propr
priet jilor de 60 pilos, glande primite prin
mai mic
foliculului
fine si_i aivibraiilor

n e r v o a s e
frecven a ste for-

a cu o superioar impulsurilor
subcdiacente.
Este
partea
con ine sub actiunea
aturilor scãzu uc).
D e r m a mai
firele de p r pielea
de
structurile
nutritiv ,
nutritiv
de izolator
ridic separ r
reez
zeerrv
vå
neted piloerecto Acest
st mu_chi profund
rolul de care
glandelor
sudori-
stratul îndeplinind glomerulii

Prin
fibrele simpatice. Hipoderma e
l e r m a ess t e
celule
în c e l u l e adipoas aliculilor
adipoase, pilo_i,
foliculilorpiloai si Golgi-Mazzo.
G o l g i - M a z z o n i ) .
a R u f f i n i _i i
mat din Sut conjunctiv lax,
v lax, bogat profund vibratorie,
termic
unctiv partea
Vater-Pacini,
i
termic si_i me
mic mecan i p o d e r m a
con ine (corpusculii
tactil ,
presional bere sau receptori
libe.
nervo_i n e r v o a s e
pare o reea vascular

c u l a r a i_i
receptori
asigur
s e n s i b i l i
tactili
t a t e a
s
suun t
termina ii
terminaf Ii pe unitatea
receptorii pe
unitatea
pielea ppe
dPlorii De
C
Con ine, receptorii
r eceptorii
de
d e
receptori
receptori
sttr
ruuc
cttu
urra
all, (num rul ea tactil ,
dureroas. Din punct de vedere
s ,
re r
(nuarul s e n s i b i l i t a t e a
reec
ceep
ptto
orri
illo
orr
màre_te dis-
incapsulai. d
deen
ns i t a t
teea
a m surând
temperaturii
depinde
de d e t e r i n
depinde Cre_terea tactilä se

a p r o x i n m a t i v
Capacitate discriminativiv tactil

Cminativ
tacula
tactil
d i s c r i m i n a t i v
variaz
între
a
t e m p e r a t u r a .
tactil
fi
deprafat
suprafatä) _i e ali factori, cum ar S e n s i b i l i t a t e a
Aceast
distan
spatelui.
Acuitatea
in tin efecte
opuse. separat. t e g u m e n t u l u i
ce
scderea Cl a r e
pot fi
percepu i
nivelul
171
tanta minim
minim 1 la ad o i stimuli
50-60
mm
la
mm la d e g e t e l o r _i
nivelul limbii i al1D11
www.rs.rQ
degetelor este util îndeoscbi nevztorilor pentru citirea Braille. Simbolurile Braille sunt puncte in re
re-
lief, a_ezate în pagin la
distane de 2,5 mm. Pipäind aceste puncte in un
nevztor
reliel pe pagina, ex
perimentat poate citi pân la 100 de cuvinte pe minut. Receptorii tactili i de presiune se adapteaz, in
general, foarte rapid. De aceca contactele permanente nu sunt percepute (imbracamintea, presiunea at.
mosferic).
Segmentul receptor al analizatorului olfactiv este reprezentat de celulele receptoare- sunt neuroni
olfactivi bipolari (protoneuronul ci), ale cror dendrite sunt situate printre celulele de susinere. Den-
dntele se temmin cu o mic vezicul (buton olfactiv), preväzut cu 6-12 cili. Cili olfactivi ies la
Suprafata mucoasei în mucusul secretat de celulele glandulare ale acesteia. Neuronul olfactiv (protoneu
ronul) intr, deci, în contact direct cu excitantul, fär niciun dispozitiv de receptare, selectare sau dirijare
a
informaiei. Axonul su transmite direct centrului imediat superior o simpl informaie: prezena sau
absenta excitantului olfactiv.
Segmentul receptor al analizatorului vizual cuprinde sclerotica, care este înveli_ul exterm _i are rol
protector. La exterior se prind mu_schii globului ocular: mu_chiul drept extern, drept intern, drept supe-
rior, drept inferior, oblic inferior
i oblic superior. La polul anterior al globului, sclerotica se bombeaz
_i devine transparent, luând numele de cornee. Coroida este înveli_ul care asigur nutriia
globului
ocular, coninând vase, nervi _i pigmeni. Spre partea anterioar prezinto îngro_are numit
corp ciliar,
alctuit din mu_chi ciliari _i din vase de sânge
ghemuite, numite procese ciliare. Mu_chii ciliari sunt
mu_chi netezi, orientai radiar _i circular. Procesele ciliare au rolul de a produce o substan numit
umoare apoas. In prelungirea corpului ciliar, la
polul anterior al globului, se afl un diafragm numit
iris, care are un orificiu central- pupila. In alctuirea irisului se afl
mu_chi netezi, circulari i radiar.
Contractia mu_chilor circulari duce la mic_orarea pupilei, iar contracia mu_chilor radiari- la dilatarea
pupilei. Retina, înveli_ul intern, acoper doar 2/3 posterioare ale coroidei. Este alctuit din
ceptoare specializate i din neuroni conectai la aceste celule, care transmit celulere
informaia
(sistemul nervos). Spre coroid, retina conine un strat de pigmeni de culoare brun, spre centrii nervo!
care formeaza 0
camer obscur în jurul celulelor receptoare. La
polul posterior al retinei se afl: pata galben
lutea), cuo depresiune în centru fovea centralis, pata oarb, numit
-
(macula
a_a deoarece nu conine recepto
pentru lumin. Pata oarbå reprezinta zona prin care nervul optic
toare sunt de dou tipuri: cu conuri i cu prse_te globul ocular. Celulele recep
bastona_e. Celulele cu bastonas (125-130 de milioane)
S
oarte sensibile la lumin. Sunt receptorii vederii
nocturne, dar nu pot percepe detalii ale obiectelor
culorile. Aceste celule se afla in cantitate mare la s
periferia
Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate retinei _i sunt absente în fovea cenu
mult mai înalt. Sunt
la lumin puternic i de distingerea culorilor.
Aceste celule rspunztoare de
ve
afl in numr redus la periieria reune. Pentr a ocup în exclusivitate fovea central
ajunge la celulele receptoare, lumina trebuie sa
reaca
prin mai multe medi transparente: corneea, camera u
anterioar, cristalinul _i
bogat inervat, fiind sensibil la stimuliposterioara
Corneea nu conine vase de sange, dar este camera
ero ,
tactili). Cristalinul are forma unei lentile extermi (due
biconvexe, care desparte camera anterioar de cea cea posterio.
Este legat printr-un
ligament suspensor de corpul ciliar. Mu_chii anterioar pos
vexitatea cristalinului: atunci cand corpului ciliar au rolul de
se contracla mu_chii circulari, cristalinul se bombeaz, and se
contract mu_chii radiari cristalinul se
-
aplatizeazä 1ar
ca
Cameraanterioar se afla intre cornee i cristalin, iar
camera cristalin _i retin
camera posterioarposterioar-între crista
camera anterioar se afla um0are apoas4, 1ar în
umoare vitroas (corpul vitros"
-
172 www.rs.ro
b) Functia principal a a receptorilor const decodai de ctre S.N.C.

în traducerea stimulilor pentru a fi
I Functia principal
de receptori în vederea transmiterii mesajului, receptorii pot fi primari i
se-
calea ffolosit
stie de calea
functie neuronilor
in
adari. Receptorii primari Sunt reprezentai prin terminaii nervoase libere sau încapsulate ale
diferite structuri
livreaz direct mesajul la S.N.C. Receptorii secundari, reprezentai prin
cundan
zitivi ce
ce livr
aritivi Cu ocazia
semnalul prin intermediul prelungirilor neuronilor senzitivi.
niteliale senzoriale, transmit ca amplificatorí de pu-
excitantului in semnalul nervos, muli receptori funcioneaz
raducerii energiei se difereniaz prin: calitate, intensitate,
Stimulii care acioneaz asupra receptorilor
tere a stimulilor. trebuie
distribuie spaial. Toate aceste elemente calitative ale excitantului
desfãsurare temporar i
transpuse într-un sistem de coditficare propriu organismului.
unui enunt afirmativ:

c) Construirea rol în localizarea exact a
Meissner sunt prezeni pe vârfuldegetelor, buzelor, cu
Corpusculi
i se adapteaz foarte rapid.
punctelor excitate de pe suprafaa corpului
Construirea unui enun fals:
din piele i pentru inves-
Amprentarea ADN este o tehnic folosit pentru identificarea receptorilor
boli.
tigatiile de identificare a unor
Modificarea enunului fals: de

investigaiile
Amprentarea ADN este o tehnic
folosit pentru identificarea persoanelor _i pentru
paternitate i criminalistice.
C.
CV=VC +VER+VIR
VIR =4000-2000 2000 ml
VR = VC x3
VR = 500 x 3 = 1500 ml
CPT CV+VR
CPT=4000+ 1500 5500 ml
6) Formularea altei cerine:

Definiti debitul respirator.
Rezolvarea cerintei: volumul curent
DIul respirator reprezint frecvena respiratorie x
(30de puncte)
SUBIECTUL al II-lea S.N.C.
Substan a cenu_ie din
în encefal, fie în profunzimea creierului, unde

acenu_ie este situat în m duva spinrii _i al emisferelor
ma mici îngr (cortexul creierului. mic i
formeaz ram diri (nucleii cenu_ii), fie
la suprafa
nervoase, dar _i ai
altor celule gliale, care
creierului). Ea coni
Ea
conine mai ales corpii celulari ai celulelor
elementele energetice celul
lulelor nervoase _i
constituie un tesut interstiial
i denumit nevroglie,
care aduce
mesajelor, ana-
sistemului nervos: recepia
asigur protecia
Ccia lor. Substana cenu_ie asigur funcionarea
www.rs.ro 173
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGE
za complex a informaiilor, elaborarea de rspunsuri. Impulsul nervos prin sistemul nervos este trans.
IS-
n1s de la un neuron la altul cu ajutorul mediatorilor chimici, dintre carecel mai cunoscut esteacetilcol
na. Actiunea ei dureaz puin, datorit colinesterazei aflate la acest nivel i care o inactiveaz rapid
Etectul stimulrii poate fi prelungit împiedicând aciunea acestei enzime cu ajutorul unor substane far
macodinamice numite anticolinesteraze (ex. ezerina). Alturi de acetilcolin, ca mediator chimic sinaptic.
orinterveni i alte subtane ca: acidul glutamic, noradrenalina, serotonina, histamina. Transmiterea
chimic la nivelul sinapsei explic întârzierea de 0,7 ms
pe care o prezint, ca _i marea fatigabilitate
(oboseal), a_a cum rezult din epuizarea transmiteri dac excitaia are o frecven de 40-50 impulsuri/s.
Mediatorul chimic este eliberat sub impulsul potenialului de aciune al axonului, care conine la captul
sinaptic vezicule de acetilcolin.
Acetilcolina sau ceilali mediatori chimici sunt eliberai în fanta sinaptic în cca 0,6 ms de la
stimu
lare, producând o depolarizare a somei neuronale postsinaptice. Când depolarizarea
atinge nivelul critic,
impulsul este transmis spre periferie prin axonul postsinaptic. Dac stimulul
soma motoneuronului se
presinaptic este slab, in
produce o depolarizare, care apare ca un potenial de aciune redus, cu durata
de cca 20 ms. Când polarizarea somei neuronale este redus la un nivel
critic de 60 mV, apare o depo-
larizare brusc. Acest nivel critic provoac un potenial de
aciune care se propag de-a lungul axonului.
Potentialul intracelular ajunge astfel de la -70 mV la +20 mV, fiind deci de 90 mV
fa de nivelul
Spre deosebire de PPSE, potenialul de aciune se supune legii tot sau nimic, nefind neproporionaliniial.cu
intensitatea excitaiei. Anumii stimului sinaptici, în loc s produc o
depolarizare a somei neuronale,
produc hiperpolarizare pân la -80 mV. Acest potenial poart denumirea de
hibitor (PPSI). El realizeaz o imagine în oglind fa de PPSE. potenial postsinaptic in
Soma neuronal este astfel inhibat,
stimularea necesitândo excitaie mai puternic. PPSI poate fi
nerv antagonist ipsilateral; este
produs, de exemplu, prin stimularea unuu
generat probabil de un transfer ionic prin porii somei neuronale, cu
mensiuni de cca 5 A, suficiente pentru a permite trecerea K+ d
pe _i Cl-, dar nu de Na +. K+ Pärse_ie
astfel neuronul, concomitent cu intlux de C, care ii
este produs de mediatori chimici inhibitori cu o
suplimenteaz sarcini negative. Hiperpolarizarcd
compoziie puin cunoscut. Se atribuie un rol important
în acest sens acidului gammaaminobutiric (GABA). Unii
cercettorii susin c pe suprafaa somei neu-
ronale exist zone inhibitoare astfel încât inhibiia ar fi
determinat de locul de a stimulul.
Inhibiia neuronal produsá prin hiperpolarizare sau prin alte mecanisme este tot aplicare
atât de importanta
si excitaia. Prin ea, rspunsul motor este modelat i
tatea mu_chilor antagoni_ti. S-au descris trei tipuri de
coordonat, realizând o coresponden între actv
curent. Inhibiia direct const din intercalarea unui neuron
inhibiie neuronal: direct, presinaptica
inhibitor prin mediator inhibio
actioneaz asupra unui neuron stimulat convergent. Inhibiia presinaptic care, diminueaz
diatorilor la nivelul sinapsei (cantitatea fiind descrcarea n
proporional cu intensitatea
potenialului de aciune), a
cum rezult din scderea PPSE. Ea este
produs de neuroni care acioneaz pe
tatori sau pe axon. terminaile celor cXC
Inhibitia recurent este mediat de celulele Renshaw, care sunt
recurent _i motoneuron. Stimulul se intoarce astfel la intercalate într-o ramificaie axo nalä
motoneuron, pe care îl inhib, producând o hp
polarizare.
Actul reflex reprezint reactla de raspuns a unui efector citant
din mediul extern sau intern asupra unui
(mu_chi, glande) la aciunea unui ex
receptor. Suportul anatomic al actului reflex este arcul eflex
ie
174 w w w . r s . /
Receptorul este o structur excitabil care räspunde la stimuli prin variaii de potenial gradate pro-
ortional cu intensitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale difereniate i spe-
ialzate în celule senzoriale (gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt
corpusculii senzitivi - mici organe pluricelulare alc tuite din celule, fibre conjunctivei termina ii ner:
voase dendritice (receptorii tegumentari, prioceptorii). Uneori, rolul de receptori îl îndeplinesc chiar
are loc trans-
terminaiile dendritelor (receptorul olfactiv, receptorii durero_i). La nivelul receptorului
de
formareaenergiei stimulului în impuls nervos _i, astfel, se realizeaz traducerea informaiei purtate
stimul în informaie nervoas specific .
in calea aferent, receptorii vin în contact sinaptic cu terminaiile dendritice ale neuronilor senzitivi
din ganglionii spinali sau din cei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi i mic_ti).
Centrii nervo_i - potenialeie de aciune dendritice, ajunse la neuronul senzitiv, se propag mai departe
unui reflex elementar (format
centrifugal de-a lungul axonului acestuia, pân la prima sinaps. In cazul
de neuronul
din doi neuroni, unul senzitiv _i unul motor), centrul nervos al reflexului este reprezentat
motor (reflexe monosinaptice). In cazul unor activiti reflexe mai complexe, calea aferent este format
sunt reprezentai de to-
dintr-un lant alctuit din trei sau mai muli neuroni senzitivi, iar centrii reflec_i
talitatea sinapselor care se realizeaz în ariile corticale sau în nucleii subcorticali ce primesc _i prelu-
Prin
creaz informaia de la
primit _i elaboreaz rspunsul efector (reflexe polisinaptice).
periferie
totalitatea structurilor din sistemul nervos central care particip la actul
centrul unui reflex se întelege
reflex respectiv.
care se transmite co-
Calea eferent reprezint axonii neuronilor motori somatici _i vegetativi prin
la reflexele somatice; ea este
manda ctre organul efector. Cea mai simpl cale eferent se întâlne_te
m duvei spinrii. In cazul sistemului
1OTmatà din axonul motoneuronului a din coarnele anterioare ale
de doi neuroni motori: un neuron pregan-
nervos vegetativ, calea eferent este format dintr-un lant într-un nucleu vegetativ din trunchiul cerebral,
Enonar, situat în coarnele laterale ale mduvei spinrii sau
postganglionar, situat în ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali). Efectorii pentru
neuron
oICmul nervos somatic sunt mu_chii striai, iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt mu_chii netezi,
glandele endocrine _i cele exocrine.
Sub din corpul neuronilor. Bara transversal a
spinrii este format
cenu_ie din m duva subdivizate în
mduvei, iar portiunile laterale ale ,,H°-ului
sunt
u formeaz comisura cenusie a
coa nterioare, laterale _i posterioare. Comisura cenu_ie prezint în centru canalul ependimar care
C se dilat, formând ventriculul IV. Coarnele ante-
L C R _i, în sus, la nivelul trunchiului cerebral, bine dezvoltat în regiunea intu-
entrale) conin dispozitivul somatomotor, care este mai
cele posteri0are _i conin dou tipuri
Or. Coarnele anterioare sunt mai late _i mai scurte decät
de formeaz r dãcina ventral a nervilor
Sni somatomotori: neuroni a si neuroni , ai c ror axoni
cu care formeazà o sinapsa special neuroefectorie,
n Xonul neuronului a ajunge la mu_chiul striat
la poriunea periferic (contractil) a fibrelor
laca motorie, în timp ce axonul neuronului y ajunge
Tm conin neuroni ai c ilor
din structura fusului neuromuscular. Coarnele posterioare (dorsale)
Sene (I neuron) fiind situat în
Cau semnificaia de deutoneuron (al II-lea neuron), protoneuronul
ganglio cervical inferioará, în regiunea toracal _i
spinali. Coarnele laterale sunt vizibile în regiunea
lomb preganglionari ai c ror axoni prsesc m duva
ra. Conin neuroni vegetativi simpatici
pe calea rãd _i formeaz fibrele preganglionare
ale sistemului simpatic.
ntre COarrdãcinii ventra
_i posterioare, înspinal
nii ventrale
C laterale
a nervului
substan a alb a m duvei, se afla substana reticulat a m duvei,
coarnele laterale _i
www.rs.ro
175
mai bine individualizat în regiunea cervical _i format din neuroni dispu_i in rejea, precum _i neuroni
ni
spinrii inchid reflexe somatice.
reticulizai, prezeni în jurul canalului ependimar. În mduva se
Retlexele somatice medulare pot fi: monosinaptice _i polisinaptice In cadrul reiexelor monosinap
p-
tice, arcul reflex are doi neuroni (o singur sinapsä): unul senzitiv i unul motor. Aceste reflexe sunt
Osteotendinoase(rotulian, bicipital, tricipital), realizeaz mi_cri de extensie,timpul de laten (timpul
de la aplicarea stimulului pân la obtinerea r spunsului) - scurt nu iradiaz , sunt strict localizate, cjle
de conducere sunt rapide.

Reflexele polisinaptice: arcul reflex cuprinde un numr variabil de neuroni intercalari (polisinapse)
nre neuronul senzitiv _i cel motor realizeaz mi_cri de flexie (de aprare), timpul de laten mai lung.
Dac intensitatea stimulului cre_te, pot iradia; exemplu: reflexe de aprare.
Reflexe vegetative: mictiune, cardioaccelerator, defecatie, sexuale, pilomotorii (mi_carea firului de
par), motilitatea tubului digestiv (mi_care), sudoripare, vasoconstrictoare. Centrii vegetativi medulari
sunt subordonai unor centri superiori (bulbari, hipotalamici sau corticaln).
Substanta cenu_ie din trunchiul cerebral este dispus sub form de nuclei, ce sunt separaji prin inter
mediul substanei albe, ce este dispus perinuclear. Dac ducem un plan longitudinal la nivelul trunchi-
ului cerebral, acesta poate fi împrit în mai multe regiuni: o baz sau piciorul trunchiului cerebral,
localizat în apropierea fetei anterioare, în alctuirea creia intr preponderent substan alb, nuclei
find in numãr restrâns, calota trunchiului cerebral sau tegmenul, ce este alctuit din nuclei i substan
albã, sistemul cavitar reprezentat de apeductul lui Sylvius, ventriculul IV i canalul central medular,
acoperi_ul, ce este alctuit din cele dou väluri medulare superior, respectiv inferior i coliculii cvadrige-
meni.
La nivelul trunchiului cerebral, nucleii se pot împri astfel: nuclei segementari; nuclei intersegmen-
tari, nuclei suprasegmentari. NJucleii segmentari sunt reprezentai de nucieii de origine ai fibrelor motorii
_i nucleii terminali ai fibrelor senzitive ale nervilor cranieni. La nivelul trunchiului cerebral se descriu
mai multe coloane, i anume: coloana motorie somatic ce este reprezentat pentru bulb: de nucleul
motor principal i nucleii accesori ai hipoglosului, pentru punte: de nucleul motor al nervului abducens.
La nivelul mezencefalului: nucleul motor al nervului oculomotor _i nucleul motor al nervului trohlear.
Coloana motorie branhial ce este reprezentat de: la nivelul bulbului: superior, nucleul faringian (orig-
inea real a fibrelor motorii ale nervilor IX i X) i inferior, nucleul laringian (origina real a fibrelor
motorii ale rdcinii bulbare a nervului XI). La nivelul punii: nucleul motor al facialului _i nucleul
motor al trigemenului. Coloana senzitiv somatic cuprinde nucleii situai între punte _i bulb. Nucleii
acustici sau cohleari sunt localizai în profunzimea tuberculului acustic _i se împart în unul anterior i
unul posterior.
Coloana senzitiv branhial este alctuit din doi nuclei: nucleul fasciculului solitar _i nucleul senzitiv
al trigemenului. Nucleul senzitiv al trigemenului prezint trei segmente: bulbar sau nucleul tractulul
spinal (gelatinos a lui Rolando), ponin sau nucleul principal al trigemenului (semilunar) si mezencetalie
sau nucleul mezencefalic al trigemenului.
Coloana motorie visceral este alctuit din: la nivelul bulbului, nucleul dorsal al vagului _i nucleul
salivator inferior, la nivelul punii, nucleul salivator superior i nucleul lacrinmonazal, la nivelul mezence
falului, nucleul oculomotor accesor.
Nucleii bulbari sunt reprezentaji de: Nucleul gracilis sau Goll; nucleul cuneat sau Burdach, nucleu
cuneat accesor sau von Monakow, nucleul olivar inferior, nucleii olivari accesorii.
www.rs.ro
176
mezencefalici sunt reprezentai de: nucleul ro_u, substana neagr.

oculomotori
Nucleii o c u l o m accesori: nucleul interstiial a lul Cajal, nucleul interstiial rostral, nucleii
leii
posterioare, nucleul lui Darkschewitsch.
comisurii
inchid arcurile reflexe ale unor acte reflexe somatice _i vegetative.
in nuclei trunchiului cerebral se
reflexe de tuse, strnut, deglutiie, vom (în bulb); reflexe de supt,
ninfre reflexe somatice amintim:
masticaie
clipire, mastica
clipire, (în punte), reflexe de mi_crilor _i a alternanei somn-veghe (în substana
reglare a
a tonusului muscular (în nucleul ro_u).

neagrä); reflexe de diminuare coliculii evadrigemeni superiori) sau
Reflexe de orientare a capului în funcie de sursa de lumin în Reflexe vegetative
sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal).
in functie de reflexe
parotide, reflexe respiratorii _i cardiovasculare (în bulb),
reflexe de salivaie pentru glandele
submandibulare (în punte).
lacrimale _i de salivaie pentru glandele sublinguale _i
nuclei importani ai sistemului extrapiramidal _i sunt situai
Corpii striai (nucleii bazali) reprezint sis-
deasupra _i lateral de
talamus. Scoara cerebral reprezint etajul superior de integrare a activitii
sistemul limbic, conine dou straturi celulare _i are
conexiuni
temului nervos. Paleocortexul, inclus în
intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul
_i mai puin cu neocortexul. Pa-
emisferelor cerebrale _i este sediul proceselor psi-
leocortexul ocup o zon restrâns pe faa medial a
instinctiv. Cele mai importante componente ale
hice afectiv-emoionale _i al actelor de comportament
sistemului limbic sunt calea olfactiv, format
din nervii olfactivi, _i hipocampul.
sediul proceselor psihice superioare ac- -
Neocortexul, alc tuit din _ase straturi celulare, reprezint care stau la baza m e m -
tivitatea nervoas superioar ANS. Curent, prin aceasta se înfelege procesele
-
oriei, învri, gândirii, creaiei. motorii.

grupeazîn: senzitive, asociative _i
Funciile neocortexului se
analizatorilor.
Functiile senzitive se realizeaz prin segmentele corticale ale diferitelor
_i semnificaia
Funcile asociative realizeaz perceptia complex a lumii înconjurtoare
controleaz întreaga somatic, vol-
activitate motorie
Senzaii. Funciile motorii: emisferele cerebrale
în acest control sunt cortexul motor _i nucleii
untara _i involuntar. Principalele structuri implicate
bazali.
Eseul se refer _i la reflexele condi ionate _i necondi ionate. Reflexul necondi ionat este înn scut _i
reflexul alimentar, reflexul de aprare). Retlexul condiionat este un rspuns

Caracteristic speciei (ex. indiferent (fr importan biologic). La
iniial stimul
vaat pe care centrii nervo_i îl dau unui animalul de experien rspunde printr-un reflex
pana unui semnal absolut (cu importan biologic),d niciun rspuns sau are o reacie de orientare. I.P.
D ionat. La un semnal indiferent, animalul
nu
inditeren i cu semnifica ii noi _i transformarea
a descoperit posibilitatea încrcrii excitanilor (hran) s se asocieze un
Stimuli condiionali
unui stimul
prin: asociere: la administrarea absolut
stimulul indiferent s precead excitantul absolut:
d iferent (sonor sau luminos); precesiune:
alimentar fie dominant în timpul asocierii
f: na: animalul s fie flämând, astfel încât instinctul sunt necesare 10 pån la 30 de _edinte de
el
elab
rti r repetare: pentru formarea unui reflex condiionat
Pavlov a explicat mecanismul elaborrii RC pe baza apariiei unor conexiuni între centrii
stimulate de excitantul absolut.
Ra a
analizatorilor vizual sau auditiv _i ariile corticale vegetative
se închid la nivel cortical. Ele se sting dac
Sti e Condiionate, spre deosebire de cele înn scute, cel absolut (inhibiie corticalä). Pavlov a ar tat
cã la COndiional nu este înt rit din timp în timp prin
Luturor activit ilor nervoase stau dou procese: excita ia i inhibifia. Excita ia este procesul
www.rs.ro
177
nervos activ care se manifest prin iniierea unei activitäi sau amplificarea uneia preexistente. Inhibitia
este tot un proces activ care se manifest prin diminuarea sau sistarea unei activiti anterioare. Exist
nhibiie extern necondiionat (supraliminar de protecie _i prin inducie negativ), determinatä de
stimuli din afara focarului cortical activ, i inhibiie intern condiionat (de stingere, de întarziere i de
difereniere), care apare chiar în interiorul focarului cortical activ _i este specific scoarei cerebrale.

Proiectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competena speci
fic precizat în secvena
,Diversitatea lumi vii Regnul Protista"
-
Componenta fundamental a programei la o disciplin este cea referitoare la competene specifice i

continuturi. Competentele specifice se definesc pe obiect de studiu i se formeazà pe parcursul unui an
scolar. Ele sunt derivate din competenele generale, fiind etape în dobândirea acestora.
Competenelor
specifice li se asociaz prin program uniti de coninut.
Competena aleas. Prelucrarea rezultatelor obtinute din investigai _i formularea concluziilor"se
poate dobändi pe parcursul orelor de biologie cu prilejul studiului regnului animal Clasa Protozoare.
-
Elevii pot dobândi în cadrul orelor de predare evaluare a

_i competenelor, concepte despre diversitatea
lumii vii în realizarea de investigaii _i formularea concluziilor.
Pentru a înelege notiunile noi, profesorul face referire la
noiunile anterioare utilizând activiti de
învare centrate pe tema aleas, î_i centreaz argumentele pe ideile referitoare la
unicelulare de tip eucariot. In acest sens, profesorul prezint microorganisme
vul fiind capabil s precizeze alctuirea de
imagini cu diferite
specii protozare, ele-
de
tip eucariot a celulei protozoarelor _i s identifice compo-
nentele unei celule eucariote în imaginile prezentate.
Elevii sunt capabili s enumere cele trei clase ale
protozoarelor: rizopode, sporozoare _i ciliate i pot
descrie caracterele generale ale celor trei clase pe baza
imaginilor prezentate. Fiecare elev este capabil
s precizeze cel puin o caracteristic a celor trei clase
i pot da cel
puin
apartin acelei clase. In aceast etap se poate demonstra cu ajutorul desenului exemplu specii
un de care
de profesor, a observrii imaginilor amiba _i parameciul fãcute

prezentate i sã denumeasc componentele intracelulare ale unur
protozoar, precum _i rolul acestora. Fiecare elev sã enumere minim trei
_i parameciului Fiecare eley va putea recunoa_te pe componente ale corpului amibei
identifica rolul acestora în ecosistem.
imaginile prezentate diferite protozoare _i poate
Invajarea prin descoperire, metoda folosita in cadrul
ce rspund imperativelor: prive_te, leciei, const într-o reunire de procedee intuitive
cerceteaza, inelege. Inväarea pin
o strategie didactic, dar i ca o metod ce se
poate aplica pe timpul
descoperire trebuie iînteleasa ca
sitatea lumii vii, mai concret despre clasa protozoare. Elevii parcurgerii secventei despre diver
crora rezult cuno_tinte, deprinderi, priceperi,
caut, rezolv, desf_oar actiuni în una
capaciti noi.
invajarea prin descoperire îii încurajeaza pe elevi sã i_i foloseasc
rioare, intuiia, imaginaia _i creativitatea iI Sa caute noi experienele si cunostintele ane
cazul demersului nostru, precum structura, Tunciile informatii, pentru a descoperi fenomene,
organismelor, _i adaptarea acestora la meaut
de viat. Cnd înva prin descoperire, copii nu memoreaz ce li precum
se
Si ráspunsuri la întrebäri. spune, ci caut în mod activ sou"
178 w w w . r s . r o
ta de învare trebuie s fie structurat astfel încât elevul s poat parcurge etapele ei _i s
Exper
na
leinteleagå.Experiena de învare trebuie s faciliteze extrapolarea _i s permit ca elevii s completeze
lacunele de cunoa_tere.
BCde lucru
lucru utilizat
utilizat ca mijloc de învmânt vizeaz, completarea sarcinilor de lucru, comparánd
isa de fis cu desenul din manual i de pe tabl. Evaluarea completrii corecte a notiunilor de pe
umagini
lucru care poate

fi folosit i ca fi_
de evaluare.
fisa de a ob-
Elavi au ca sarcin de lucru s deseneze amiba i parameciul pe baza desenelor fãcute de profesor,
sa denumeasc componentele intracelulare ale unui protozoar, precum i
iäri imaginilor prezentate i
amibei i parameciului,
hl acestora. Fiecare elev trebuie s enumere minim trei componente ale corpului
diferite protozoare i sidentifice rolul acestora în ecosistem.
recunoasc pe imaginile prezentate elev i
firontal aplicat în cadrul leciei pemite o conexiune permanen între
Foma de organizare
de comunicare
astfel elevii putänd fi conectai la coninuturile predate, putând înva abiliti
nTofesor,
_i colabora.
In evaluare sS-a folosit elaborarea unui item de tip pereche
Elaborarea itemului de tip pereche
din coloana A cu cele din coloana B
Asociai noiunile
B.
A a. prezint citostom cu rol în hrnire
1.Amoeba proteus
b. dup moarte formeaz sedimente calcaroase
2. Paramecium caudatum Anofel
3. Plasmodium malariae C.se prin änarul
transmite
d. prezint pseudopode cu rol locomoie i nutriie
în
4. foraminiferi
e. formeaz
sedimente de siliciu dup moarte
Rspuns: 1.d; 2a; 3.c; 4.b

a itemilor de tip pereche:
Mentionarea a dou reguli/conditii proiectare
de
propoziii, fraze, litere,
între cuvinte,
Solicit din elevilor stabilirea unor corespondene
partea coloan con-
distribuite pe dou coloane. Elementele din prima
sau alte categorii de simboluri,
le räspunsurile.
ue
premisele, iar cele din a doua coloan reprezint de elemente, dar u este
recomandabil
2 pot s conin un numr egal
O concepe coloane care
rspunsurile unui item
trebuie plasate pe
rezolvarea. Toate premisele _i
CCe putem sugera astfel corect sunt enunate ex-
stabile_te råspunsul
criteriile pe baza crora
se
pagin, iar criteriul sau
lPuCit in instruciunile care preced premisele i raspunsur
folosirii acestui tip de itemi
onarea a dou avantaje ale unui volum consistent de
informatii într-un interval de timp
abordarea
d e tip pereche permit corectärii i evalu ri.
redus, precum _i rapiditatea evaluarea unor rezultate
ale învärii cu ca-
Ei n atunci când profesorul dore_te
Sunt recomandai
racter
complex si creat1v. un comportament
esenial i detinitoriu al proce-
rezultatelor activitii _colare reprezint priceperilor _i deprinderilor,
lui d
sului cu dobândirea
cuno_tintelor,
atamant situat pe acela_i plan
având functii tivaional.
diagnostical _i
www.rs.ro 179
Testul nr.20
A. Se acord câte 2p. pentru fiecare rspuns corect: 1b; 2a; 3a; 4c.
B.
a) Materialul genetic la procariote
(bacterii) este reprezentat de o molecul de ADN,
plasm _i care formeaz cromozomul unic bacterian, ce este fixat de membrana celular dispus
in cito-
Cromozomul bacterian are form circular, fiind prin mezozomi.
reprezentat de o molecul de ADN dublucatenar, care
este împachetat,
prezentând circa 50 de bucle. Buclele sunt fixate prin,cleme"
prezint super-rsuciri. Cromozomul bacterian conine cca 2000-3000 de de ARN. Fiecare bucl
gene ce se transmit
formând o singur grup de
linkage. Celulele bacteriene pot avea i material genetic înlnuit,
bacterian) reprezentat de plasmide. Plasmidele sunt structuri (extracromozomul
mozomul bacterian i care se extracromozomiale, separate fizic de cro-
replic independent de acesta. Plasmidele sunt molecule circulare de ADN
bicatenar, care conin un numr redus de gene, cca 6-8.
Materialul genetic de la procariote este superior
fat de cel de la virusuri prin existena materialului
de plasmide i genetic suplimentar extracromozomial,
prin existena celor dou tipuri de acizi nucleici ADN _i ARN, care dau reprezentat
realizrii proceselor de sintez
-
proteic în celula bacterian. posibilitatea

b) Plasmidele sunt molecule mici, circulare de
ADN care sunt
Ca atare, ele nu se bazeaz
pe ADN-ul cromozomial al capabile s se reproduc independent.
caracteristici, ele sunt denumite i ADN organismului pentru replicare. Datorit acestei
Plasmidele sunt astzi cunoscute extra-cromozomial.
alta printr-un pentru capacitatea lor de a transfera
proces cunoscut sub numele de de la o specie de bacterii la
ferul de ADN-ul conjugare (de contact între celul, care este
coninut). In acest proces, ele sunt
tibiotice altor specii de bacteri. capabile s confere proprieti de urmat de trans
rezisten la an-
c) Scrierea unui enun afirmativ:
Celula bacterian
prezint exterior un perete celular o
terior citoplasma, iar în
la
centrul celulei este _i membran
mezozomi. dispus nucleoidul, ce este fixatcelular, ce delimiteaz la im-
de membrana
Scrierea unui enun fals: celular prin
Plasmidele nu au rol în recombinarea
cadrul speciei. genetic deoarece determin
scderea variabilitii
Modificarea enunului fals genetice im
Plasmidele au rol în recombinarea genetic deoarece
cadrul speciei.
determin cresterea
variabilittii genetice m
C.
a) Rezolvarea ploblemei:
80% x 8% 6,4 1
sânge
6,4 1sânge -0,41= 61
sânge
180
www.rs.ro
x 55%
=
3,3 I plasm
61 sånge
641 sange x
59% plasmax 90% ap =3,16 1ap
b) Formularea cerine
unei
transfuzie acest individ?
Ce grupe de sange compatibile poate primi prin
Rezolvarea cerinei
Indivizii cu grupele de sange AB(IV) pot primi sânge prin transfuzie de la toate grupele: O(), A(1I),
BCI), AB(IV).

Maladii genetice
exercitat de factorii ambientali.

Materialul genetic poate fi influenat _i modificat de ctre influea
mediu le produc asupra genetic pot
materialului fi anulate
Majoritatea modific rilor pe care factorii de factorilor ambientali neputând
sunt permanente, aciunea
prin repararea ADN-ului. Ins unele mutaii cu efect asupra caracterelor
fi barat de mecanismele de reparare genetic _i se produc mutaii genetice
este fe
umane i a modului in care informaia geneticeste transmis de la o generaie la alta. Mutaia
structura i funcia materialului genetic, sub aciunea unor
nomenul prin care se produc modific ri în care se produc mutaiile. In funcie de
factori care se numesc mutageni. Mutageneza este procesul prin
cantitatea de material genetic afectat, exist mutaii genomice (afecteaz
întregul genom uman), mutaii
cromozomi din complementul cromozomial uman) _i mu
cromozomiale (afecteaz unul sau mai muli
ale genomului). Mutaiile genomice sunt mutaile care
taii genice (afecteaz una sau mai multe gene modificarea numrului de cro-
uman i reprezint
arecteaz genomul sau complementul cromozomial
umane este 2n-46 pentru celula so-
mozomi. Numrul caracteristic i specific de cromozomi al speciei sau spermatozoizi). Poliploidia
pentru celula gametic
sau haploid (ovule
matic sau diploid _i n=23 umare se
intr-o celula. Prin multiplic
de cromozomi
SIe
prezena supranumerar a unor seturi complete haploid
set de cromozomi
3n-69 de cromozomi, adic un
numarul de seturi de cromozomi. Triploidia au cariotip 69, XXX, 69, XXY, sau 69,
plus intr-o celul somatic uman (2n). Celulele triploide
u 1n pe care o are
setul cromozomial în plus. Triploidia are
n runcie de originea matern sau patern
, vii _i 15% printre produ_ii
de concepie avortai spontan.
n a de 1/10000 printre nou-nscuii de ctre doi spermatozoizi), fuziunea ovulului
auzele triploidiei sunt: dispermia (fertilizarea ovulului
formarea unui gamet
sau defecte ale meiozei:
fertilizarea de ctre un spermatozoid
giobul polar _i da na_tere unui zigot triploid.
cu gametul normal haploid
(matern sau patern) care împreun
piO1d omologi poate så fie absent sau dublu, prin
Aneuplplo1dia, un cromozom dintr-o pereche de cromozomicromozomi (cu unul sau doi) în plus sau în
numrului de
Caneuploidia înseamn modificarea sau gonozomii -XX
minus Foate afecta fie autozomii adic perechile 1-22 (aneuploidii autozomale)
sa-XY (aneuploidii heterozomale).
a numrului de cromozomi din nucleul unei celule. Fiecare
inexact
Luploidie înseamn multiplicarea
de disomie biparental (2n)
datorit faptului c are 23
supus fenomenului
atica normal este
cromozom de origine
matern i un cromozom de
de cromozomi, fiecare pereche având un
Or. cromozom in plus
intr-o pereche (2n+1). Este una din
aerna. Trisomia reprezint prezena unui
Ca postnatala. Exist i trisomii multiple
avortului spontan. ins exist trisomii compatibile viaa
cu
www.rs.ro 181
2n+1+1+1). Cele mai frecvente trisomii autozomale sunt: Sindromul Down, sindromul Patau, sindromul
Eawards. iar cele mai fiecvente trisomii gonozomale sunt: sindromul Triplo-X i sindromul Klinefelter
Etectele fenotipice ale trisomiei autozomale sunt maí severe faã de cele ale trisomiei gonozomale. Teta
Soma (2n2) si pentasomia (2n+3) sunt foarte rare i implic de obicei cromozomii sexului. Mutatile
cromozomiale sunt reprezentate de anomalii de structur ale cromozomilor, find modificri morfologice
Au
frecvena de 1 la 500 de na_teri. Sunt determinate de ruperea unor fragmente de Cromozomi sub aciunea
factorilor ambientali, fragmentul
rupt coninând un anumit numr de gene. Segmentele cromozomiale de
Sprnse se pot pierde sau se pot rearanja într-o combinaie nou, dar anormal. Deleia reprezintä pierderea
unui fragment dintr-un cromozom ca umare a
ruperii unui bra cromozomial. Deleia terminalreprezint
pierderea materialului genetic localizat la extremitile cromozomului, indiferent dac este pe braul p sau
pe braul q. Sindromul Cri du Chat, a crui denumire (tiptul
pisicii) provine de la iptul caracteristic pe
care il
prezint toi nou-nscuii _i este caracterizat prin microcefalie, fa rotund, palat înalt i mandibul
mic, ocluzii
intestinale, hipotonie muscular. Durata de via este destul de lung pentru c malformatile
cardiace i renale nu sunt foarte grave.
Duplicaia reprezint prezena unui fragment cromozomial in plus,
acest fragment putând s se ata_eze de cromozomul
omolog sau de oricare alt cromozom neomolog. Sin-
droamele de trisomie parial sunt consecinele acestei anomalii cromozomiale.
Inversia apare în momentul în care apareo ruptur dubl
pe acela_i bra cromozomial sau câte o rup-
tur pe fiecare bra cromozomial urmat de rotirea cu 180 de
grade a fragmentului cuprins între cele
dou puncte de ruptur _i alipirea lui la acela_i cromozom; se
produce inversia. Aceasta poate fi: para-
centric, fragmentul care s-a inversat nu include centromerul pericentric când
clude centromerul. Tehnica bandrii evideniaz fragmentul respectiv in-
aspectul inversat al ordinii benzilor cromozommiale.
atorit inversiei segmentului cromozomial apare schimbarea
avea sau nu efecte fenotipice asupra individului care
secvenei ADN. Aceast schimbare poate
poart aceast malformaie. Ins inversarea
secventei ADN pe unul dintre cromozomil omologi poate afecta împerecherea omologilor în pYofaza l
a meiozei, putând rezulta numeroase
malformatii cu deleii sau duplicaii ale materialului genetic care
vor fi
exprimate fenotipic la purttorul inversiei.
Translocaia reprezint reanjamentul structural ce
apare în urma transferului de
zomiale între cromozomii neomologi. Pentru ca translocaia s se segmente cromo-
netic s aib loc, ambii cromozomi implicai trebuie s sufere cel
produc _i schimbul de material ge-
Cand se produce translocaia echilibrat, fenotipul purtätorului nu puin ruptur pe unul dintre brae
o
de
se
modific, deoarece
prin schimbul
segmente cromozomiale pierde material genetic.
nu se
Mutatiile genice sunt acele mutaii care afecteaz seCvena nucleotidelor sau codonilor din
unei gene. Aceste mutaii pot afecta gena în totalitate sau doar strucu
anumite perechi de nucleotide. Con
secintele lor sunt variate. Mutaiile genelor structurale duc la sinteza de
_i functional de proteinele determinate de variantele normale ale proteine noi, diferite struetu
reglatoare modific activitatea genelor slructurale _i pot modifica genelor respective. Mutaiile geneo
de vedere calitativ. Genele proteinele nou-sintetizate din pun
mulante Iipot lransmise
descendenilor _i apar diverse maladii. Mutaja
poate produce oriunde pe gena, dar s-a bservat c exist anumite
crescut la mutaii care au fost numite ,»puncte calde", Ele apar casitusuri ale genei cu susceptibiln t
susceptibilitate
urmare a tipului de baz

prezent, baza modificatoare comuna a acestor situsuri find 5-metilicitozina azo
produs ac iunea meti
lazei, o enzim care adauga gruparea metl la baza pirimidinic prin actiunea n
posibilitatea ca un cuplu G-C s fie înlocuit de un cuplu A-T.
numit citozin. Metilarea deter
182 w w w . r s . r o
refer _i la actiunea factorilor mutageni i producerea unor mutaii cromozomiale

sFactorii mutageni
mutageni sunsunt factorii din mediu care produc modificäri în structura _i funcile materialului
ionizante
Factori mutageni fizici sunt reprezentai de radiatiile neionizante (ultraviolete) _i
ADN
toen. gamma,
alta, beta, neutrino). Ele produc rupturi ale catenelor din macromolecula de
ale cromozomilor. Apar
astfel legturi aberante între bazele azotate precum: timin -timiná,
nniri
rupturi ale
cromozomilor.
de hidrocen din molecula de

citozin, aceste forme aberante fiind numite dimeri. Legturile
sau
citozin- cito
structfurii primare, secundare _i teriare a moleculei _i
astfel
ADN se rup, cu consecne grave asupra rezultarea ARN mesager primar fiind compromise. Factorii mu-
area ADN _i transcrierea ADN cu
fi substane chimice: acid azotos, ageni alchilani, antibiotice,
pesticide. Acidul azo-
Tageni chimici pot
azotate le transform în substante analoage bazelor, dar inactive. Astfel,
i
tos actioneaz asupra bazelor de hidrogen
cu adenina produce hipoxantina care nu mai formeaz legturi
aeidul azotos în combinaie
ci cu citozina, rezult nd
astfel gre_eli mari de replicare.
cu timina, blo-
ai bazelor azotate prin metilarea sau etilarea acestora, rezultând
Agentii alchilai produc analogi virusurile i elementele genetice transpozabile
Factorii mutageni biologici cuprind
carea transcriiei. la nivelul genelor. Trans-
restructur ri cromozomiale i modificri
sau mobile. Virusurile pot produce cromozomi. Ei uneori se
la altul pe
pozonii sunt fragmente de ADN care se pot deplasa de la un locus
invers sau reverstranscripie,
ARN care, la rândul ei, prin transcripie
replic, alteori produc o copie poziie de cromozomul respectiv.
intr-o noua
Irans-
roduce din nou o molecul ADN care se va ata_a
deoarece determin restructurarea
efect cel mai frecvent mutagen,
pot insera oriunde,
cu
pozonii se
secventelor nucleotidice.
ce afecteaz sexul
masculin. In acest sindrom, bàieii
Sindromul Klinefelter este o tulburare genetic urm toarea formula ge-
cromozomi X în plus fat de normal. Sexul masculin are
au unul sau mai muli
înc un cromozom X. In
unul Y. Majoritatea celor cu sindrom Klinefelter au
netic: un cromozom X _i cromozomi Y. Prezena
sau patru
cromozomi X, sau mai muli
azuri rare, unii brbai pot avea trei
în procesul de diviziune
unul cromozom X în plus este de cele mai
multe ori o eroare, ce poate apårea
exist semne ale acestei afeciuni
ovulului de ctre spermatozoid. Nu
cuiara, ce apare dupfecundarea Klinefelter nu auo cretere a
nivelului testos
la pubertate. In aceast perioad, bäieii cu sindromul
Pana
ronului, care apare în mod normal în aceast perioada. sczut facial _i o pilozitate
pubian,
avea: pilozitate
Sindromul Klinefelter pot
El alectai (hipertrofie difuz a glandelor
cu mamare
Scázut n general, o musculatur slab dezvoltat ginecomastie

bazinul lat. Bieii cu sindromul
mai lungi, umerii îngu_ti _i
p0ate avea membre inferioare
Ki în general, pot fi
infertile.
au testicule mai mici decât normal _i, înce-
LCr probleme în dezvoltarea limbajului,
abiliti reduse,
CCeSunt afectai de acest sindrom au
impulsurilor (un timp de rspuns mult
mai mare)-
de dificultäi în controlul
drOCesului gândire,
ficultäi în rezolvarea simultan mai multor sarcini.
a caracterizat
rar, ce afecteaz populaia feminin,
Sindroml Turner este o anomalie genetic relativ
terminale a braului scurt al cro-
fie ne fie prin absena regiunii
moz
dDSenta complet a unui cromozom X, sunt cromatin-negative i au cariotip
45,X. Absena
A. Majoritatea femeilor cu acest sindrom In
din tmpul fecundaiei.
COm produce din cauza unei erori
cromozom X, în general, se
acest caz,unu
toate celulele din corp au un singur cromozom X.
deocamdat arte bine cunoscui.
foarte
sindrom nu sunt
Factorii de risc care predispun la apariia acestui asemenea factori importani
arterial, sunt de
Obezitatea, 4SOClat cu diabetul zaharat _i
hipertensiunea
www.rs.rO 183
TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGlE
ce intluenteaz mortalitatea în copilrie. Simptomele cele mai frecvente pe care le prezint pacientele
cu sindrom Turner sunt: statur mica, malforma ii dentare, malforma ii oculare: strabism, cataract , dis-
1Ocaie de _old, hemoragii gastrointestinale: se datoreaz malforma ilor vasculare, hipertensiune arte-
T1ala, hipotiroidism: apare la 10-30% din pacieni _i este asociat cu mrirea în volum a glandei tiroide

Proiectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competenta speci
fica precizat în secventa ,Determinarea grupelor de sânge în sistemul ABO i Rh"
Componenta fundamental a programei _colare este cea referitoare la competenele specifice _i
continuturi. Competenele specifice se definese pe obiect de studiu i se formeaz pe parcursul unui an
_colar, fiind etape în dobândirea competenelor generale. Competenelor specifice li se asociaz, prin
program, unitile de coninut ce se prezint sub forma unui cumul de informaii, deprinderi, atitudini,
ce deriv din sarcinile specifice pe care le are de îndeplinit educaia. Prin intermediul unor metode,
continuturile trebuie sä fie abordate de cätre elev în amänunt, preBucrate, stocate, reproduse i aplicate
In competena aleas, reprezentat de cunoaterea grupelor sanguine în vederea înelegerii impor-
tantei lor în transfuzile de sânge, identificarea Rh-ului se poate dobândi pe parcursul orelor de laborator
realizate cu prilejul studiului mediului intern, i anume utilizarea experimentului _i a investigaiei pentru
evidenierea structurii i a functiilor organismului uman. Elevii, în timpul orelor de predare, dar i de
recapitulare, î_i pot forma capacitatea de identificare a structurilor microscopice, lucru ce poate fi con-
solidat pe
parcursul anilor deliceu, la de studiul mediului intern, cunoa_terea _i
lectile legate identifi
carea grupelor de sânge i a importanei Rh-lui la om.
O metodã de predare-în vatare potrivit pentru formarea i dezvoltarea competenei specifice din
secventa aleas este experimentul de laborator unde elevii au de parcurs activitäi specific leciei.
1. Lucrare practic - frotiu de sânge preparat microscopic)
Materiale necesare realizrii lucrrii: seruri hemotest: Anti AB, anti A, anti B, lame de sticl, ace
pentru puncie, vat, alcool sanitar
prezint etapele executärii lucrrii (conform fi_ei d i modului de lucru,unde sunt precizate toate
etapele desf_urrii activitii practice cu sarcinile de lucru corespunztoare (realizarea preparatelor, Te
alizarea desenelor structurilor observate, identificarea componentelor cu ajutorul imaginilor tipurilor
de celule sanguine din manual, sau a celor proiectate/desenate pe tabl de ctre profesor etc).
2. Imaginarea unei situaii-problem. De ce trebuie s folosim pipete diferite pentru tiecare set
Deoarece se pot amesteca urmele de ser diferite.
Fi_a de activitate va cuprinde:
- modul de lucru:
se urmre_te tabelul din fi_a de lucru i se identific materialele folosite pentru

experiment. Expe
-
imentul este realizat dec tre prolesor pentru a nu provoca erori în demersul didactic. Pe o lam de sticld
se pune în ordine câte o pictur din serul hemotest AB, A respectiv1B.
- De ce trebuie s folosim pipete diferite pentru fiecare ser? Cunoa_terea materialelor de lucru-5se
www.rs.ro
184|
J.inftcteaz pulpa unui

ezinfecteaz pulpa unui deget, dup care se infeap cu un ac steril. Se îndeprteaz prima pictur. Se
pictur de sânge cu trei coluri diferite ale unei lamele de sticl i se pun lângfiecare dintre
ia câte
de ser hemotest, amestec ndu-le.
picrurile
Metoda de experimentare poate avea urmatoarele caracteristici: asigur asimilarea _i aprofundarea
metoda const în executarea de ctre elevi (sub conducerea profesorului) a
unostintelor de fiziologie,
cunostintelor
iferitelor sarcini în scopul aplicårii cunotinelor, soluionrii unor probleme practice, dobândirii unor
ariceneri si deprinderi de aplicare
a teoriei în practic, primele lucrri practice se execut numai pe baza
pri
unor demonstraii
-
instructaj profesor. Ulterior, execuia lor necesit parcurgerea unor

oferite de ctre
individual a munciu, efectuarea propriu-zis a lucrrii în mod con_tient _i indepen
etane: planificarea
vor fi realizate mai întâi de ctre
controlul i autocontrolul muncii efectuate. Preparatele
dent, precum _i în care elevii vor iden-
urmärite de câtre elevi. Dup realizare urmeaz etapa
profesor (demonstraie) i
grupe, grupa sanguin a unui coleg din grup, apoi supune discuiei urm toarea problem:
tifica, pe invers?
transfuzat grupei AB, de ce nu se poate face _i
dac sângele grupei O poate fi
iar grupa AB, ca primitor, nu are aglutinine,
deoarece grupa 0, ca donator, nu prezint aglutinogene, donatorului
cu aglutinogenii
-
care ar interaciona
ca primitor, prezint
ambele aglutinine
pe cánd grupa 0,
A realizeaz activitatea frontal. Astfel pentru
determinarea Rh se folose_te
Pe parcursul leciei profesorul de aglutinare.
Profesorul anun c, dup 20 de secunde, începe procesul
o lam diferit _i antiD.
ser nu se produce
rezultatele. In toate cele 3 picturi
2 min. se interpreteaz
Ce reprezint acesta? Dup de sânge este O. In toate cele 3 pic-
niciunul dintre aglutinogeni grupa
aglutinarea, hematiile nu conin de sânge este AB. In prima i
ambii aglutinogeni grupa
-
turi se produce aglutinarea, hematiile conin A grupa de sânge este A.

In a
hematiile conin aglutinogen este B.
dll-a pictur se produce aglutinarea, hematile conin aglutinogen
B-grupa de sange
produce aglutinarea, dez-
atenie deosebit
uai a ll-a pictur
se acord o
în studiul proceselor biologice,
Avantajele lucrrilor de
laborator:
intrinsec, sunt centrate pe aciune
stimuleaz motivaia
elevului, sunt flexibile, veriticarea cuno_tinelor
arll personalitii aprofundarea i
descoperirea,
dintre elevi. Asigur dezvoltarea la elevi
caz2a
comunicarea
al învmântului
biologic prin
caracterul formativ
Cdre elevi, accentueaz
e
observaie, a gândirii IexIoiC erorile organiza ionale.

iului de investigaie i slabe ale metodelor experimentale
sunt legate de
condifiu, va fi
extrem
termeni de
Zavantaj ar fi: punctele cu observa ia
care, in
In plus, de-
facemo comparaie este un proces fix.
de asemenea, s
de co experimentul, in toi parametril, artifictale a
fenomenelor i
de observaie,
icientalpredeosebire asociate cu imposibilitatea repetrii
sunt
R e metodei experimentale
proceselor. structurata.
folosit un item de tip întrebare

PCesul de evaluare s-a
lezarea
produse prin
Formularea enunului: realizeaz oprirea hemoragiei
care se
este un process fiziologic prin
Selor
vaselor d
mici _i mijlociu.
4b. Frecizeaz etapele de coagulare a sängelu de sánge.
Rh _i grupele
R Evideniaz legtura dintre factorul
Rspuns:
a.
Etapele de coagulare sunt factorilor
trombocitar1,
eliberarea
tromboplastinei prin
Ea
185
www.rs.ro
formarea trombinei active;

Iomarea cheagului de sânge prin transformarea fibrinogenului în fibrin insolubil .
b. Factorul RH al sângelui (Rhesus) se refer la prezena unei proteine specifice pe suprafaa glo-
bulelor ro_ii. Prezenta acestei proteine determin Rh-ul
pozitiv, iar absena sa, Rh-ul negativ. Este foarte
important cunoa_terea grupei de sânge. În cazul transfuzilor de sânge nu se poate, întotdeauna, lua
Sange de la o persoan i donaunei alte persoane din cauza reac ilor,de respingere"- incompatibilitate
care apar între anumite
grupe sanguine. Grupele sanguine trebuie s fie compatibile.
Menionarea a dou reguli de proiectare a itemilor de tip întrebare structurat
1. intrebarea trebuie s cear rspunsuri
simple la început i s creasc dificultatea spre str_it, gradul
de dificultate fiind asociat, în general, cu
lungimea itemului;
2. fiecare subîntrebare va fi
autoconinut _i nu va depinde de rspunsul corect la subîntrebarea prece-
dent.
Dintre avantajele folosirii acestui tip de itemi
menionm:
1. construirea progresiv a
dificultii _i complexittii dorite;
2. stimularea creativitii _i originalitii celui evaluat.
Evaluarea _colar se caracterizeaz

prin mai multe funci, din care amintim:
1. functia diagnostic (funcie general) face cunoscute situaiile _i factorii care conduc la
anumitor rezultate ale elevilor pentru a stabili eventualele obinerea
proceduri de remediere a
(funcie specific), de natur s stimuleze activitatea de punctelora elevilor
2. funcia motivaional critice,
prin valorificarea optim a feedback-ului pozitiv oferit de ctre actul evaluativ în învare
sine.
186 w w w . r s . r o
Testul nr. 21

A.
Se acord câte 2p. pentru fiecare räspuns corect: la; 2c: 3b: 4c.
B.
alc tuirea paranchimului glandular
a) Mentionai
Neurohipofiza este format din parenchim glandular care conine celule nervoase numite pituitice,
fbre nervoase
amielinice _i granule de secreie.
b) Descrieti modul de aciune al unui hormon depozitat la nivelul neurohipofizei.

Neurohipofiza depoziteaz doi hormoni care sunt secretai de nucleii anteriori ai hipotalamusului,
si anume hormonul antidiuretic ADH sau vasopresina i ocitocina. Vasopresina conserv apa in organ-
celulelor din pereii tubilor contori distali, stimuleaz reab-
ism, cre_te permeabilitatea pentru ap a
sorbia apei _i cre_te volemia.
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enun adev rat _i un enun fals.
- Replica ie;
- Prostat .
sintez ADN-ului, loc dup modelul

Enun adevrat: Replicaia reprezint procesul de a care are
semiconservativ.
Enun fals: Prostata este o gland anex a sistemului reproduc tor feminin. .
Prostata este o glandã anex a sistemului reproduc tor masculin.
C.
a) CPT =CV + VR
CV VIR +VER + VC
CV 1600+1600+500
CV 3700 ml aer
S600 3700+VR
VR 5600 -3700
=
VR= 1900 ml aer
Calculai debitul respirator al acestei femei, _tiind c frecvena respiratorie este de 19 respiraii
pe minut.
D,=fx VC
D= 19 x 500
D=9500 ml aer
www.rs.ro
187
R TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE

Floarea la angiosperme
Angiospermele sunt plante superioare cu flori, care au smâna închis în fruct. Acestea se împart în
dou clase dup prezen a cotiledoanelor (angiosperme monocotiledonate, cum sunt, spre exemplu, ce-
realele i angiosperme dicotiledonate ca, de exemplu, pomii fructifer1).
Floarea este organul de înmul ire sexuat a plantei, din care se formeaz fructele i semin ele, com-
plex de organe de reproducere, protejate sau nu de un înveli_ floral.
O loare complet este format din pedicel sau codi, receptacul, înveli_ floral (sepale i petale), an
droce i gineceu. Pedicelul serve_te la prinderea florii pe tulpin _i este fomat din 1-2 internoduri (a
baza lui se prinde o frunz, numit bractee, cu rol de protecic). La unele plante poate lipsi, _i floarea se
nume_te sesil (floarea-soarelui). Receptaculul este partea terminalä a pedicelului pe care sunt inserate
componentele florale. El poate avea diferite forme: disc, cup, con, globulos. Înveli_ul floral reprezintä
organele florale cu rol de apärare. Acesta poate fi dublu (periant) sau simplu (perigon) sau poate ipsi.
Periantul este înveli_ul floral difereniat în caliciu i corol. Caliciul (K) reprezint totalitatea
sepalelor,
care sunt în general verzi. Corola (C) reprezint totalitatea petalelor, de diferite culori, cu rol decorativ
_i în atragerea insectelor (polenizare). Perigonul (P) este înveli_ul floral simplu, nedifereniat în caliciu
_i corol, fiind format din totalitatea sepalelor (colorate ca petalele cum ar fi la lalea sau verzi ca la sfe-
cl. Androceul (A) este format din totalitatea staminelor, care reprezint organele de reproducere br-
bätesti. O stamin este format din filament _i anter (cu rol în formarea polenului). Gineceul (G) este
format din totalitatea carpelelor, organe de reproducere femeie_ti. O carpel prezint o parte bazal mai
umflat numit ovar, care se continu cu o parte îngust numit stil, continuat cu o
formaiune dilatat
(stigmat). In interiorul ovarului se afl ovulele. Florile care au androceu _i gineceu se numesc flori her
mafrodite, de exemplu la cire_, 1ar cele care au un singur organ de reproducere se numesc unisexuate
bärb te_ti sau femeie u.
Floarea îndepline_te multiple functii: formarea gruncioarelor de polen, formarea sacului embrionar,
polenizarea, formarea tubului polinic, fecundaia, formarea fructelor _i seminelor. În urma
florilor are loc procesul de polenizare (transportul polenului de la anterele deschideriu
staminelor pe stigmatul
gineceului), urmat de fecundaie. Polenizarea este de dou feluri, _i anume natural
(direct sau au
topolenizare _i indirect) _i artificial. Polenizarea direct se realizeaz cu polen propriu, de la aceea_!
floare (autogamie) sau de la diferite flori, dar de pe aceca_i
tulpin (geitonogamie). Polenizarea indirectu
se realizeaz cu polen provenit de la flori de pe
tulpini diferite, cum ar fi la plantele unisexuat-dioic
(alogame), prin intermediul vantului, insectelor, påsárilor, apei, omului. Polenizarea artificial este
tuat de ctre om, în scop _tiintific sau experimental, pentru efec
obinerea unor soiuri calitativ deosebi
(floarea-soarelui, porumb).
Secventa aleas este cea de clasa a V-a, în care elevii trebuie s
(30 de puncte)
dup un plan dat. organizeze informatiile _tiinifico
ile _tiin ifice
Explozia stelar este o metod de stimularea creativitäi, bazat

foii se scrie termenul cheie sau propozijia, de exemplu formularea de întrebri (în
pe centrul
(în centru
se traseaz sgei Gimnosperme, încadrat într-o stelut, de la ca
spre alte steluje, in care Sunt scrise anumite
intrebri de tipul Ce (Ce sunt gimnosp
188 w w w . r s . r o
Unde
4a (Unde se întâlnesc acestea)?,
(Unde se
Care (Care sunt prile componente ale unui brad)?, Cum
noiunilor corespunzá-
bradul de molid)?, la care elevii vor rspunde prin completarea atlasul
nele im
mele)
ebimbradul
botanic _i mate-
Elevii observ, la cererea profesorului, desenul din
( C u md e o s
C fecare
fiecare întrebare.
întrebare.
aaresub.
su t de pe masa de lucru (crengue de brad _i conuri), cu ajutorul crora încearc s rspundá
toare
ialulproasp t de
lucru.
de pe fi_a de
la
î n t r e b ä r i l e
clasa n grupe de patru elevi, fiecrei grupe

câte o fi_ de lucru (care se poate
fesorul împarte
Profe.
le cere membrilor fiecrei grupe ca, în decursul
a cinci minute,
íîn dirijarea învarin) i
1 Succes
membru desemnat din fiecare grup s
succes
folosi cu timpului, cere fiecrui

nmd la întrebri. Dup
så räspu
expirarea
a activitii didactice folosite, respectiv activitatea
ezinte rspunsurile identificate.
unsurile id
Forma de organizare colaborare,
in ritm propriu, dezvolt abilitäile de comunicare i
grupe, permite elevilor
sa invee
grupe, permite
unii de la altii.
Peg
elevii pot înva de plante i a caracteristicilor

acestora.
evaluare: Cunoa_terea grupelor
Competenta de încercuie_te
Dac urm toare. apreciezi c afirmaia este adevrat,
Enunt: Cite_te
cu atenie atirmaia litera F.
dac apreciezi cã afirmaia este fals, încercuie_te
litera A, iar
se nume_te con.
A/F Floarea la gimnosperme respectarea
urm toarelor cerinte: schema
unui item de tip problem presupune
Proiectarea corect a
adecvat vârstei _i nivelului
de pregtire al elevilor.
elaborat atent, problema s fie
de notare trebuie este faptul c nu eva
item este obiectivitatea crescut, iar dezavantajul
folosirii unui astfel de
Avantajul
lueaz nivele cognitive superioare. a unei anumite
disci-
curricular care descrie oferta educaional
document
Programa _colar este un competene specifice, coninuturi, valori i
competene generale i
pline, ce conine not de prezentare,
atitudini.
189
www.rs.ro
Testul nr. 22

A. Se acord câte 2p. pentru fiecare r spuns corect: la; 2d; 3b; 4d.
B.
a) Menionai hormonii secretai de fiecare gonad în parte
Foliculii ovarieni ai ovarului secret hormonii estrogeni sau foliculin , iar corpul galben secret pro-
gesteron _i inhibin.
b) Descriei dou moduri de aciune a unui hormon secretat de ovar.

Progesteronul este unul dintre hormonii secretai de ovar, care preg teste tractul genital feminin
pentru nidaia ovulului fecundat _i menine sarcina.
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enunt adevrat _i un enunt fals.
- Cambiu;
- Albumen.
Enunt adevrat: Albumenul sau endospermul este un tesut nutritiv din smân.
Enunt fals: Cambiu genereaz la exterior tesut lemn secundar, iar la interior liber secundar, deter-
minând cre_terea în grosime.
Cambiu genereaz la exterior tesut liberian secundar, iar la interior lemn secundar, determinând
cre_terea în grosime.
C
a) CPT=CV + VR
CV = VIR + VER+ VC
CV 1600 + 1600+ 500
CV 3700 ml aer
5800 3700 + VR
VR 5800 3700
VR 2100 ml aer
b) Calcula i debitul respirator al acestei persoane, _tiind c frecven a respiratorie este de 20 resplra
pe minut.
D,=fx VC
500
D= 20 x
D, =
10000 ml acer
www.rs.ro
190

Tesutul muscular
delimitate de o mem-
hul muscular este alc tuit din celule musculare alungite (fibre musculare),
Tes
(sarcolem), iar în interiorul
celulei se gseste citoplasma (sarcoplasm) cu organite specifice
care le confer proprietatea de a se contracta.
(miofibrile),
vascularizat _i inervat _i se clasific în trei categorii, _i anume tesut mus-
Tesutul muscular este bogat
muscular striat _i fesut muscular striat de tip cardiac.
ular neted, tesut vaselor de sânge _i
este întâlnit în musculatura organelor interne, în pereii
Tesutul muscular neted celule fusiforme cu miofibrile
se contract nvoluntar. Acesta este format din
in capsula unor organe i
nucleu unic situat central.
cu aspect omogen _i treimii superioare a eso-
în alc tuirea musculaturii scheletice, a limbii, a
intr
Tesutul muscular striat
acest tesut se contract voluntar _i conine
celule cilindrice cu extremiti ro-
fagului _i a unor sfinctere;

reticulul endoplasmic formeaz dou tipuri de canale
sau ramificate. In sarcoplasm,
tunjite
muscular). In sarcoplasma celulelor gsesc
se nume-
transversale, cu rol în contracia
(longitudinale i miofibrilele se prezint
mitocondrii _i miofibrile. La microscopul optic,
ro_i nuclei dispu_i periferic,
cu dispoziie altern, situate la acela_i nivel în toate
sub form de discuri (benzi) clare sau întunecate, str b tute de o mem-
striat caracteristic. Discurile clare sunt
miofibrilele, dând astfel fibrelor aspectul de o zon clar, membrana H.
numit membrana Z, iar cele întunecate sunt str b tute
bran întunecat, unitatea morfob-
sarcomer _i reprezint
între dou membrane Z poart numele de
Segmentul cuprins
functional a miofibrilei.
de miofilamente:
La microscopul electronic se observ c fiecare miofibril este format din dou tipuri
care corespund discurilor
întunecate, altele mai subiri, formate
unele mai groase, formate din miozin,
din actin. Miozina _i actina sunt proteine contractile.
cardiac formeaz miocardul sau mu_chiul inimii. Acest tesut se con-
esutul muscular striat de tip
tract involuntar.
dar se deosebesc prin
Celulele musculare sunt asem n toare cele ale tesutului muscular scheletic,
cu
Fibrele car-
ca au lungimea _i diametrul mai mici, sunt
ramificate _i au un singur nucleu central.
aptul nivelul discurilor intercalare, deci fnc ioneaz
ca un
dia unite longitudinal _i transversal la
sincitiu.
poate observa la microscop. Observaia este o

vegetale din epiderma de ceap
se
ra celulei
at de c tre elev a obiectivelor _i fenomenelor ce constituie
const în urm rirea sistematic
Co are ale acestora.
învrii, în scopul surprinderii însu_irilor semnificative urmeaz fi pre-
desf_urrii activitii leciei ce a
t. ru pregte_te din timp materialele necesare foarfece. Elevii vor respecta ce-
lamel, bisturiu, penset,
rint 1 de ceap, microscop optic, lam, microscopului,
orificiului de pe masa
d i n fi_a de lucru (se roteste obiectul cel mai mic deasupra
s e taie bulbul
ocular s se vadáå foarte multa luminà, apoi
le ceanaEnda in a_a fel încât privind prin se desprinde cu penseta un fragment din
patru pri _i se separ frunzele c rnoase de ceap,
epideu de ceap i se decupeaz cu foarfecele un
d r e se afl concav a frunzelor bulbului
pe partea
www.rs.ro 191
BIOLOGIE
de ap, apoi bine _i se ac

se intinde
a_az pe lam
într-o pictur
agment dreptunghiular observa ap01 la microScop. Preparatul obtini
care se
preparatul pe care îl vor

deasupra lamela) pentru a obtine cel mai mic, lar ulterior cu obiecti
iniial cu obiectivul
Sea_aza pe masa microscopului _i observ dintr-un singur strat de celule alungite i sträns legate intro
se
intermediar. Elevii observ un tesut format celulei vegetale _i cu aiu

Elevi recunosc prile componente ale
cle, membrana, citoplasma _i nucleul.
torul desenului realizat la tabl de ctre profesor.
care sunt precizate
toate etapele dest_urrii activitäti
Elevii au pe mesele de lucru fi_a de lucru (în
observaiile realizate aceast
dup activitate
practice), manualul _i caietele în care vor nota lecia
cu
din fi_a de lucru. Colectivul clasei este im.

Profesorul le precizeaz timpul necesar rezolv rii cerintelor de efectuat diferite
elevi, fiecare dintre ace_tia avand
par it de c tre în
profesor grupe de maximum patru dezvolt la
elevilor în ritm propriu, elevi
sarcini de lucru în cadrul grupei. Metoda permite învarea
unii de la al11.
abiliti de comunicare _i colaborare, activizeaz, elevii pot înva
componente ale flori. Forma de organizare a ac-
Competena de evaluare: Identificarea rolului
unor
elevilor s învee în ritm propriu, le
tivitii didactice folosite, respectiv activitatea pe grupe, permite
unii de la alii.
dezvolt abilitile de comunicare _i colaborare, activizeaz, elevii pot înva
corecte. Este corect o singur variant de rspuns.
Enunt: Incercuie_te litera din dreptul variantei
Epiderma celulei vegetale prezint:
a.un singur strat de celule
b.dou straturi de celule
c.trei straturi de celule
d.patru straturi de celule
Reguli de proiectare a unui item de tip asociere
cele dou coloane trebuie s se afle pe aceea_i pa-
gin, num rul premiselor s difere de num rul rspunsurilor.
ww.rs.ro
192
ATESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
Testul nr. 23
SUBIECTULI
(30de puncte)
S c acord cate 2p. pentru fiecare rspuns corect: 1d; 2d; 3d: 4b.
B.
)Menionai câte un mod de aciune pentru fiecare hormon.
hipoglicemiant, iar
Pancreasul endocrin secret doi hormoni cu rol antagonic: insulina are efect
glucagonul are etect hiperglicemiant, la nivelul ficatului.
b) Precizai o boal datorat hiposecretiei unuia dintre cei doi hormoni (la alegere).
Diabetul zaharat este o boal provocat de hiposecreia de insulin, caracterizat prin glicozurie,
poliurie, polifagie i polidipsie.

fals.
c) Construii dou enunuri (afirmative), dintre care un enunt adevrat _i un enun
Folositi, în acest scop, informaia _tiinific specific urmätoarelor cominuturi:
- Polenizare;
- Prezervativ.
adevrat: Polenizarea poate fi natural sau artificial, realizat de ctre om.

Enun
Enunt fals: Prezervativul este o metod contraceptiv de urgen.
Prezervativul este o metod contraceptiv de barier.
C.
a) CPT CV +VR
CPT 5900+1700
CPT 7600 ml aer
CV VIR +VER +VC
5900 1800 +VER+ 500
VER= 5900-2300
VER 3600 ml aer
D) Calculai debitul respirator al sportivului, _tiind c frecvena respiratorie este de 20 respiraii pe
minut.
D,f,xVC
D,= 20 x 500
D,= 10.000 ml aer
www.rs.ro
193
TESTE REZOLVATE
pentru examenul de titularizare BIOLOGIE
SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
Nutriia heterotrof
Vieuitoarele îndeplinesc anumite
relaie _i funcia de reproducere. funcii,
ca de exemplu
de funciile de nutriie sau de hrnire, functile
Nutriia este procesul prin care organismele vii î_i
cre_tere, dezvoltare _i producerea procur elementele i substantele necesare pentnu
energiei. Nutriia organismelor este de trei
mele î_i obin
substanele organice sintetizându-le din substane anorganice întipuri: autotrof (organis.
heterotrof (organismele se hrnesc cu procesul de fotosintez)
lalte dou tipuri de substane organice gata sintetizate) _i mixotrof (combin
hrnire). cele-
Nutriia heterotrof este întâlnit la plantele lipsite de clorofil care nu
stanele organice i utilizeaz substanele provenite de la alte î_i pot sintetiza singure sub-
nesc dou
grupe de plante heterotrofe: plante saprofite _i
vieuitoare (plante sau animale). Se întäl-
hrnesc cu substane organice rezultate din plante parazite. Organismele saprofite se
saprofite din sol descompun organismele moarte, descompunerea plantelor _i animalelor moarte (bacterile
cele din lapte îl transform în
vinul în otet prin procesul numit iaurt, unele transfomä
fermentaie, altele acresc murturile _i ciuperci ca
gaiul verde). Unele saprofite descompun în întregime resturile mucegaiul alb, muce-
organice
astfel hrana necesar
plantelor), îndeplinesc o aciune igienic însemnat,(mineralizându-le
unele
_i asigurând
mentelor sau sunt surs de antibiotice
(penicilin, streptomicin). Organismele saprofite produc alterarea ali-
au o deosebità
importan deoarece descompun cadavrele, igienizând astfel natura,
înlturând poluarea, se folosesc la fabricarea
antibioticelor.
degradeaz substanele poluante
Nutriia paraziteste un tip de nutriie heterotrofä care
(parazitul) trie_te pe suprafaa sau în interiorul celuilalt, dintr-opresupune dou organisme, din care unul
alt specie (gazda),
nutritive direct din corpul acestuia. Paraziii sunt obinând resursele
dãuntori ei. Unii parazii pot interfera cu digestia dependeni de gazdã _i de cele mai multe ori sunt
gazdei, încetinind dezvoltarea acesteia, pot facila
infectiile cu patogeni (bacteriile parazite), pot cauza leziuni, iar în unele
la moartea gazdei. cazuri, parazitismul poate aue
Organismele parazite utilizeaz substane organice
din organismele
eliminarea de substane toxice
pentru gazde), pe care le îmbolnvesc vi, prin extragerea acestora
temperaturii, înmulirea globulelor albe) _i uneori chiar le provoac (semnele specifice find cregic
se numesc bacterioze
(pneumonie, TBC, sifilis), bolile provocatemoartea.
de
Bolile provocate de bac
bolile provocate de speciile parazite care trec de
la animale la om se
ciuperci se numesc micoze
bacterioz, tricofitia este o micoza). Exist _i plante numesc zoonoze (antraxul
es
pdurii. Unii parazii pot trece de la o gazd la alta, cumparazite, ca de
exemplu cuscuta, lupoaia, uma
este rugina ernativ

graul _i dracila. grâului care paraziteazå alte
(30 de puncte)
Componenta fundamentala a programei _colare este cea
continuturi. Competenele specifice se definesc pe obiect referitoare la competenele specific i
de ui an
scolar, fiind etape în dobândirea competenelor generale. studiu _i se formeaz pe parcursu nrid
nrOpram, unitile de coninut ce se prezint sub forma unui Competentelor specifice li se asocla.iini,
cumul de informaii,
194
deprinderl, a www.rs.ro
TESTE REZOLVATE
pentru examenul de titularizare
BIOLOGIE
tale snecifice pe care le are de

A d strebuie s fie abordate de ctre elev înîndeplinit educaia. Prin intermediul unor metode,
dernva d i ns a r c i n i l e
mfinuturile amnunt, prelucrate, stocate, reproduse _i

r tahilite prin obiective. In particular, competena aplicate
contormcerin e
reprezentat de realizarea indepen-
activiti
unor
de investigare pe baza unor ti_e de lucru date se poate dobândi
actività
pe parcursul orelor
jnth a
ientà a
cu prilejul studiului fotosintezei i al factorilor care
e
biologie
realiza
influenteaz acest proces.
perimentul
demonstrativ este realizat de profesor _i const în
evidenierea fotosintezei prin
numrrii
metoda
bulelor de oxigen. Profesorul împarte grupelor de elevi fi_e de lucru (în etapa de
iniare a învrii), în care sunt precizate materialele necesare: plant acvatic (Elodea), vas cilindric,
dirjare
haghet, at, surs de lumin (bec de 150 W), luxmetru, precum i modul de lucru (într-un vas cilindric
ap de robinet, introducei o ramur de Elodea canadensis, cu vârful în jos, fixat pe o baghet de
siclà, far a atinge pereii vasului, partea bazal fiind secionat oblic; pentru a varia intensitatea luminii,
gezati vasul cu planta la diferite distane, 30, 60, 90 cm, de sursa de luminä; numärai bulele de gaz
ce se degaj iîntr-un minut, efectuai trei citiri _i notai media lor, pentru fiecare distan, apoi trecei
rezultatele ob inute în tabelul de mai jos; concluzii). Profesorul precizeaz c se pot trage concluzii
numrul bulelor eliminate în unitate de timp,

aceasta
Teferitoare la intensitatea fotosintezei dup
fiind mai intens când oxigenul eliminat este mai mult. Acesta aminte_te factorii
externi care exercit
luminii _i compoziia ei spectral, temperatura,
0muena mai mare asupra fotosintezei: intensitatea acestor factori va fi fölosit
metoda bulelor.
OXIdul de carbon, _i precizeaz c pentru studiul influenei de elevi constituite, a influenei intensitai
Aperimentul const în evidenierea, de ctre grupele fiecare
expirarea timpului de lucru menionat iniial de ctre profesor,
asupra Dup
fotosintezei. Forma de or-
desprinse în urma acestui experiment.
prezint concluzile
LDT desemnat grupelor al
permite elevilor s învee
in rim
E z a r e a activitii didactice folosite, respectiv activitatea pe grupe, unii de la ali.
activizeaz , elevii pot înva
POpru, le dezvoltabilitile de comunicare _i colaborare,
rolului unor tesuturi ale frunzei

de evaluare: Identificarea variant de raspuns.
Ompetena corecte. Este corect
o singur
nunt: Incercuie_te litera din dreptul variantei
esutul asimilator are rol în:
a. fotosintez
b. respira ie
C. transpira ie
anumite cerine,
d. gutaie. liber în funcie de
construi un rspuns
situatia de a idei, concepte,
eseu pune elevul în diferite införma ii,
mul de tip structura în
mod original itemul de tip eseu
elevului de a organiza si a pentru
proiectare
t a abilitatea vedere personal. Regulile de celor de maxim complexitate,
ae exprima un punct de categoria
C a-i
trebuie s fac parte din insoit de contigurarea
de evaluare propus itemului trebuie
pcena succint, enuntul supe-
C formulat în mod clar, riguros _i faptul c
testeaza nivele cognitive
a rebuie Avantajul unui astfel de item îl reprezint
cpunsului a_teptat.
rioare, iar ca dezavantaj mentionez obiectivitatea Scazua
195
www.rs.ro
Testul nr.24

A. Se acord câte 2p. pentru fiecare r spuns corect: 1b; 2b; 3d; 4a.
B.
a) Menionai cele dou mari categorii de plante vasculare.
Plantele vasculare sunt reprezentate de pteridofite sau ferigi _i spermatofite (gimnosperme _i an-
giosperme).
b) Precizai o asemnare între cele dou categorii de plante vasculare.

Ferigile sunt plante superioare care nu formeaz flori, iar spermatofitele prezint floare ca organ de
reproducere.
c) Construiti dou enunuri (afirmative), dintre care un enunt adevrat i un enunt fals.
Folosii, în acest scop, informaia tiinific specific urmtoarelor coninuturi:
- Citoschelet;
-Centrozom.
Enunt adevärat: Centrozomul este format din doi centrioli, înconjurai de o mas citoplasmatic.
Enunt fals: Citoscheletul este reprezentat de o retea de microfilamente _i microtuburi de naturl
pidic.
Citoscheletul este reprezentat de o reea de microfilamente _i microtuburi de natur proteic.
C.
a) CPT CV + VR
5800 CV +1700
C V 5800 - 1700
CV 4100 ml aer
CV VIR +VER + VC
4100 1600 + VER+ 500
VER = 4100-2100
VER = 2000 ml aer
b) Calculai debitul respirator al sportivului, tiind c frecvena respiratorie este de 18 respiraii pe

minut.
D , f x VC
D,= 18 x 500
D,= 9000 ml aer
196 www.rs.ro
SUBIECTULal I-lea (30 de puncte)

Cariotipul uman normal
Criotinul unei speci reprezint numärul de cromozomi (eomponente nucleare reprezentate de mo-
de gene) prezeni în nucleul celulelor somatice.
leule de ADN, purttoare
se observa cel mai bine în metafaz, deoarece în aceast etap cromozomii
Stuctura unui cromozom
Structura unui cromozom
auntbicromatidici i elementele sunt mai u_or de vizualizat; un cromozom metafazic prezint dou cro-
matide sau brae (reprezentate
de o
molecula de ADN asociat cu proteine histonice _i non-histonice),
ae AlDN). Dupa poziia centromerului (care este fix), exist mai
printr-un centromer (SecCvena
multe tipuri de cromozomi: metacentrici (centromerul este situat median), submetacentrici (centromerul
de unul din capetele cromozomului), acrocentrici (centromerul este situat foarte
este situat mai aproape
aproape de unul din capetele cromozomului) i telocentrici (centromerul este situat chiar la captul cro-
mozomului). Centromerul asigur clivarea longitudinal
monocromatidici.
i despårtirea egalä a celor dou cromatide cu
formarea a doi cromozomi
Omul are in celulele somatice (care sunt celule diploide) 46 de cromozomi (2n=46), organizai în
Derechi (dintre care 22 de perechi se numesc autozomi _i o pereche se numesc heterozomi sau cromo-
zomi ai sexului, notai cu XX la femeie _i XY la brbat), iar în celulele gametice (sexuale) care sunt
celule haploide, un numär de 23 de cromo0zomi (n=23).
Cromozomii umani au fost repartizai în _apte grupe, notate cu literele mari ale alfabetului, de la A
laG (n functie de dimensiune, form, poziia centromerului i prezena sateliilor). Grupa A cuprinde
perechile de cromozomi 1-3 (care sunt cei mai mari _i au centromerul situat median), grupa B cuptinde
perechile 4 _i 5 (cromozomi mari, submetacentrici), grupa C (perechile 6-12 au cromozomi mijloci
submetacentrici), grupa D (perechile 13-15, dimensiuni medii, acrocentrici _i cu satelii), grupa E
(perechile 16-18, cromozomi scuri cu centromerul median sau submedian), grupa F (perechile 19-20,
i _i metacentrici) i grupa G (perechile 21 i 22, foarte scuri i acrocentrie).
Cromozomul X are dimensiuni mai mari _i este asemäntor cromozomilor din grupa C, füind sub-
metacentric, iar cromozomul Y este mai mic (reprezint circa o treime din mårimea cromozomului X)
Si Similar celor din grupa G, fiind acrocentric, fr satelii.
SUBIECTUL al III-lea (30de punete)

metod care const în utilizarea a dou de (vor avea
Fishbowl (tehnica acvariului) este o grupe elevi
aCdlai numr de membri), aflate pe rând în ipostaz dubl, în vederea rezolvrii unei probleme contro-
c 4Zvoltärii relaionrii pozitive dintre elevi, a spiritului de observaie. Scaunele se a_az înainte
unul incluzându- pe celålalt. Cei din cereul
evs intre în încäpere, in dou cercuri concentrice, controversat
hrofaPesc 8-10 minute pentru a discuta o problem (problema poate ti stabilit de
Osau poate fi chiar o problemä pe care elevii o consider interesant, ca de exemplu o ntrebare
fa De ce hipofiza este numit _i creier endocrin?), în timp ce elevii a_ezai in cercul din exterior
va referitoare la relai, conflict, strategii de discuie i conpleteazà ni_te fi_e de observare

specifice (mijloc didactic folosit în etapa de dirijare aînväri, ce poate fi completat cu întrebri legate
de utiliza manua
anualului, poate solicita elevilor notarea participrii unor membri sau tuturor membrilor
grupului
dn din cercul
cerd intern, realizáându-se astfel o coevaluare, o stimulare a dezvoltrii capacitii de au-
www.rs.r0
197
toevaluare la clevi). Apoi clevii i_i schimb locurile (cercul interior în exterior i invers), iar rolurile de
observator/observat se inverseaz. Avantajele folosirii acestei metode sunt multiple: ajuta elevIi
s de.
Scopere solutii la diverse probleme prin îmbinarea efortului propriu cu cel de grup, favorizeaz in-
bogatirea limbajului biologic, contribuie la dezvoltarea relaiilor interpersonale, determin dezvoltarea
capacitäii de sintez. Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, arbitru,
reporter, ghid etc. Forma de organizare a activitäii didactice folosite, activitatea pe grupe, permite
elevilor sã învee în ritm propriu, le dezvolt abilitile de comunicare _i colaborare, activizeaz, elevii
pot înva unii de la alii.
Competena de evaluare: Cunoa_terea componentelor glandelor endocrine _i stabilirea disfunciilor
acestora.
Enunt: Hormonul de cre_tere este secretat de glanda hipofiz.
a) prezentai pe scurt hipofiza: localizare, form, mas;
b) precizai efectele hipersecretiei hormonului de cre_tere în perioada copilriei i la vârst adultä_i
numele bolilor corespunztoare;
c) stabilii o asemnare _i o deosebire între efectele hipofuncilor hipofizei i ale tiroidei, în perioada
copilriei.
Pentru proiectarea corect a acestui tip de item este necesar respectarea urmtoarelor cerine: for-
mularea clar _i precis a enunului, evitarea enunurilor foarte
generale sau negative, folosirea negaiei.
Avantajele itemului de tip alegere dual sunt obiectivitate crescut, u_urin în formularea cerinei _i în
corectare, iar ca dezavantaj menionez faptul c evaluez nivele cognitive inferioare.
Evaluarea _colar se poate realiza prin dou categorii de metode, clasice _i moderne. Dintre cele
moderne precizez proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
| 198 www.rs.ro
Testul nr. 25
(30de puncte)
1d; 2a; 3c; 4d.
S U B I E C T U L I
S acord
câte 2p. pentru fiecare rspuns corect:
A. Se
B. cazuri în care se solicit sfatul genetic.

dou
Menionai de a manifesta o maladie genetic _i se so-
consta
fatul genetic constà în evaluarea riscului unei persoane
Sfatul genetic este afectat sau când între prini
exist un grad de rudenie.
unul dintre parini
când unul
când
atunci
iiti atunci
licit
trei etape ale unui sfat genetic. stabilirea
b) Precizai dintre care amintim diagnosticul cât mai exact,
mai multe etape,
Sfatul genetic cuprinde comunicarea familiei a riscului de recuren a maladiei.
transmitere a maladiei i
modului de
in
care un enun adevrat _i
un enunt fals. Folosii,
(atirmative), dintre
cConstruiti dou enunuri urm toarelor coninuturi:
specific
informaia tinific
acest scop,
-ADN-helicaze;
- Clonarea. în funcie de scopul urmrit, _i anume clonare terapeu-

Clonarea este de
dou tipuri,
Enunt adev rat:
clonare reproductiv . in translaie.
tic i ADN-helicaza este enzima care
intervine
Enunt fals: intervine în replicaie.

ADN-helicaza este
enzima care
C..
a) CPT= CV + VR
S600 CV+ 1500
CV S600- 1500
CV 4100 ml aer
CV=VIR + VER + VC
4100 1600+VER+ 500
VER =4100 -2100
VER 2000 ml aer este de 18 resp1raii pe
respiratorie
c frecventa
debitul respirator al persoanei, _tiind
iculati
minut.
D,=fxVC
D,= 18 x 500
D,=9000 ml aer
199
www.rs n
ETESTE REZOLVATE
pentru examenul de titularizare BioLd
SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
Glandele suprarenale
Glandele suprarenale sunt situate la polul superior al rinichilor, în spaiul
la exterior retroperitoneal i prezint
capsulconjunctiv
o
_i vase de sânge, iar la interior parenchim glandular, format din
Zone diferiteîntre ele din punct de vedere al dou
de
origine mezodermic _i zon medular la
originii, structurii _i funcilor (zon cortical la
exterior
interior, de origine ectodermic).
Suprarenalele sunt importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi
nalina _i i catecolaminelor (adre-
noradrenalin), fiind responsabile de reglarea stärilor de stres, a rezistentei la
bolismului i a
sexualitii. infecii, a meta-
Corticosuprarenala secret hormoni corticosteroizi, derivai din colesterol:
ticosteron), glucocorticoizi (cortizol, prednison) _i sexuali mineralocorticoizi (cor
Efectele hormonilor (hormoni androgeni, estrogeni i progesteron).
de azot, stimularea
glucocorticoizi asupra metabolismului sunt hiperglicemia, cre_terea eliminrilor
catabolismului proteic. Ace_tia acioneaz _i asupra sistemului digestiv
absorbtiei lipidelor _i cre_terea secreiei de acid clorhidric, dar _i prin scderea
puterii de concentrare i iritabilitate. Excesul de hormoni asupra sistemului nervos prin scderea
glucocorticoizi
prin obezitate, hipertensiune arterial _i (hipersecreia)
boli lui Cushing, caracterizat duc la apariia
Medulosuprarenala secret hormonii adrenalin (epinefrin) i noradrenalin hiperglicemie.
prezint efecte similare cu ale stimulrii simpaticului (adrenalina (norepinefrin), care
energetic, iar noradrenalina are aciuni vasculare mai stimuleaz în principal metabolismul
cortical, anxietate _i fric, cre_te fora de contracie a intense). Adrenalina determin o stare de alert
miocardului, cre_te frecvena cardiac, determin
hiperglicemie, mobilizeaz acizii grai din depozite.
Reglarea secreiei hormonilor adrenalin i noradrenaln se realizeaz
condiii care necesit o adaptare rapid (trig, durere) se secret exclusiv pe cale nervoas. In
emotional predomin noradrenalina, iar în situaii cantiti mari de hormoni (în stres
nului, secreia acestor hormoni este redus. neobi_nuite predomin adrenalina); în timpul som
(30 de puncte)
Mozaicul sau metoda grupurilor interdependente
este o
care
prime_te o sarcin de studiu în care devine strategie
fiecare elev bazat pe învarea
expert _i are, în acela_i timp,
în echip, n
tatea transmiterii informaiilor asimilate ctre responsabill
cesul de predare-inväare. Prima ctapå este ceilali colegi; astfel, fiecare elev are un rol activ în pro
prezentarea problemei, în care
studiu i o imparte in patru subleme, lar Clasa in
grupe heterogene de
profesorul stabile_te tema a
grupei are un numr de la l la 4 i o fi_ de patru elevi, fiecare membru a
în
invare cu subtema
lectiei corespunztoare numrului sau,
trebuie s devin expert, prezint apoi titlul
care
lectiei i competentele acesteia _i precizeaz taptu
c, la sfär_itul orei, fiecare elev va trebui sa cunoascá
unei fi_e de evaluare, 1ar in timpul coninutul leciei, fapt ce va fi evaluat pe baza
desiayurarl
elevi pentru a se asigura c informaia se transmite
lectiei monitorizeaz
predarea, se deplaseazå prinu
corect, rspunde la întrebrile
cooperarea, asigur implicarea i participarea tuturor membrilor experilor, stimuleaza
constituirea grupurilor de experi: toi elevii cu acela_i numr se echipelor formate). Etapa a doua este
unde studiaz _i investigheaz sarcina de lucru adun într-un grup (grupul de ,expertl
(s citeasc i s discute între
ei pentrua binc
întelege
200 www.rs.ro
apoi s modul în care o vor preda grupului lor de origine, pentru a o preda
hotrasc
dat,
ema de învare este etapa a treia: fiecare expert se întoarce la
Reintoarcerea în echipa iniialä
celorlalfi). Rer
transmit cuno_tinele asimilate, reinând, la rändul lor, cunotinele pe care le transmit
euln initial _i transmit
su iniial
lor, experi
experi în aalte subteme. Prezentarea coninuturilor se
face folosind desene, imagini etc. Ex
olegii lor, a se asigura c toi au îneles, reinut _i învat
mate-
adreseazîntrebär1 colegilor grup pentru
de
de experi prezint rezultatele înväjärii lor întregii
pertu
Evaluarea consta în faptul c grupele
rialulprezentat. Eva
ahl prezentat. distribuie fí_e de evaluare (cuprind pri
ale leciei: Fi_a 1- identificarea _i de-
aiar Drofesorul le
Fi_a 3-iden-
identificarea i descrierea florii angiosperme;
aso la
cerierea frunzei la angiosperme; Fi_a 2- -identificarea importanei angiospermelor). Se
la angiosperme; Fi_a 4
de înmulire primite în
ificarea modului dup num rul fi_ei de învare
scrie pe fi_e _i se regrupeaz
ce trebuie s modul cum s predea
Pxplic elevilor încearc s îneleag mai bine, hotrsc
Elevii citesc, discut, întreb ri profesorului
grupuri de experi. de origine, iar dac sunt neclariti se adreseaz
la colegii din grupul seciunea

ce au înteles fiecare expert revine la grupul
iniial i pred celorlali
monitorizeaz toat predarea.
Apoi, cu ajutorul întregi
care se red la tabl schema leciei,
coninutul insu_it i rspunsurile corecte,
invat. La final se prezint individual fí_a de evaluare,
se precizeaz
corect i
evaluare se completeaz pentru fiecare rspuns
clase. In etapa de acordarea de dou puncte
cere elevilor
s se a u t o e v a l u e z e prin cele mai bune rspunsuri.
apoi se clase _i se noteaz reflectare,
întregii
asupra activitii
cooperare,
se fac aprecieri de ascultare, vorbire,
dezvoltarea capacit ilor stimuleaz încrederea
sunt de cooperare,
Avantajele Jigsaw-lui dezvoltarea capacitji dezvolt
rezolvare de probleme, relaionare în cadrul grupului,
gandire creativ _i abiliti
comunicare _i
de
de
dezvolt
in sine participan ilor,
a
activitatea pe grupe,
permite elevilor
independent .
gandirea critic i didactice folosite, respectiv activizeaz , elevii pot înva
Forma organizare a activitii
de de comunicare _i
colaborare,
le dezvolt abilitile
sainvete în ritm propriu, caracteristicilor
acestora
unii de la altii. de plante i a este adev rat ,

încercuie_te
evaluare: Cunoa_terea grupelor c afirmaia
ompetenta de urm toare.
Dac apreciezi
afirma ia litera F.
Ehunt: Cite_te cu atentie este fals,
încercuie_te
1ar dac apreciezi c afirmaia cerinte:
schema
iCrdA, se nume_te con. respectarea
urm toarelor
al elevilor.
AF Floarea la angiosperme presupune de preg tire
problem nivelului
item de tip vârstei _i nu eval-
P corectä a unui
fie adecvat este faptul c
problema s crescut , iar dezavantajuBl
atent,
elaborat
rtrebuie obiectivitatea
A folosirii unui astfel
de item este funcia
prognostica,
ul diagnostic ,
ueaz nivele cognitive superioare. care precizez funcia
dintre
_colar are multiple functii,
ea
functia motivaional.
201
www.rs.ro

Untitled

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Untitled

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varianta 4

■ ■ TESTE REZO LV ATE pe

SUB IEC TUL al II-lea

SUB IEC TUL al ID-l ea

Com pete n/e spec ifice ConJinuturi

Com petc nte specijicc Co11(i1111t11ri

(Prog rame 'lcolare pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Ciasa X

Nota : Se punc teaz a core ctitu dine a ~tiintifica a infor

~ a TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE

1....\paritja impulsurilor nerYonse la nivelul celulelor receptoare auditive se datoreaza:

3. Clasa Filicate apartine mcrengaturii:

4. Absorpa vitaminelor A ~i D se realizeaza:

. , .. . .. , . " _. •ci. Cunoscftnd ca volumul msp1rator d

SUBIECTUL al II-lea (30 depu~

SUBIECTUL al ID-lea (30 de punct~

Competente specifice . ConJinuturi

(Programa $Colara pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIII-a

lui, Biologie, Clasa IX-a

lare de biol ogie de mai sus.

I. Fibra musculnr:i strint:i:

3 . Caile sensibilitiiti,i proprioceptive sunt cai specifice care deservesc: .

4 . Selectati, varianta corectii despre cloroplaste:

ele a V-a - a VIII-a

www .rs.ro [fi l

Comperen{e sp ec ift ce Co11Jinuturi

(Programe colare pentru

1. Sensibilitatea interoceptiva are protoneuronul localizal in:

2. La eucariote, enzimele ADN-helicaze:

4. Colenchimul angular se caracterizeaza prin:

~colare de biologie de mai sus.

l. La angiospc nne, :mdroccu\ didinam prezinta:

2. Sensibilitatea proprioceptiva con~tienta are tritoneuronul localizat in:

SUBIEC TUL al III-lea (30 de puncte)

(Programa ~colarii pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIIJ-a

Compete11fe spe cifi ce Co11fi1111t11ri

SUBIEC TUL l (30 de puncte)

1. la angiosp enne, ovarul superior este:

(Programa $COlara pentru disciplina Biologie, Clas

■ ■ TESTE REZOLVATE pentru examenul de titularizare BIOLOGIE

Competen(e specifice Con/ittuturi

(Programe ~co/are pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Clasa a XII-a,

Alegeti una dintre secventele de programe ~colare de biologie de mai sus.

Nota: Se puncteaza corectitudinea ~tiintifica a informatiei de specialitate utilizate melaborarea ite-

3. in cazul in care mam a este bolna va de daltomism, iar tatal

4. in cazu l unei trans fuzii de sange , o perso ana cu grupa sangv

Competenfe speci jice ConJinuturi

/ Competenfe spe cij ice

(Programe ~co/are pentru Cic

SUBIECTULI (30de puncte)

2. Sensibilitatea tactil grosier _i presional are tritoneuronul localizat în:

Segmentul receptor al analizatorilor la vertebrate.

SUBIECTUL al I-lea (30 de puncte)

enumerai trei boli cu transmitere sexual;

menionai cinci factori de risc care

descriei dou dintre bolile enumerate anterior;

precizai patru modaliti de prevenire a acestor boli.

volta competenele pot forma/dez-

(Programa _colar pentru disciplina

Competente specifice Continuturi

(Programe ycolare pentru Ciclul superior al liceului, Biologie, Clasa a X1-a,

Alegei una dintre secvenele de programe _colare de biologie de maisus.

competenta specific precizat în secventa din programa _colar aleas,

SUBIECTULI (30 de puncte

1. Enzimele care catalizeaz reacia de activare a aminoacizilor în translaie: