Sunteți pe pagina 1din 29

Informații privind prevenirea și

procedura în cazul
consumului de droguri și a violenței/bullying-ului
în mediul școlar
Material pentru părinți și cadre didactice
Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Satu Mare
2023
De ce consumul de droguri este o problemă?

 A crescut numărul de consumatori de droguri: 1 din 10 tineri (vârsta 15-34


ani) au consumat cel puțin 1 tip de drog ilicit în ultimul an
 A scăzut vârsta medie de debut, în consum ,la 13 ani
 Dezvoltarea rapidă a dependenței în rândul consumatorilor (dată de numărul
mare de internări la centrele de toxicomanie)
 Trecerea de la consumul de droguri legale și de risc (canabis) la cele de mare
risc (cristal, cocaină, amfetamine).
Semnele și simptomele consumului de droguri

ATENȚIE!!!
 În cazul în care un copil/elev începe să consume droguri, vor apărea
schimbări semnificative fizice, de personalitate, de atitudine sau de
comportament, schimbări înregistrate în mediul școlar.

 Aceste semne ne pot orienta spre un diagnostic de consum, însă totodată


aceste semne pot fi apanajul diverselor afecțiuni fizice sau mentale, care
pot apărea, fără a exista o legătură cu consumul de substanțe.
Semnele și simptomele FIZICE legate de
consumul de droguri:
 Ochi roșii, pupile dilatate sau contractate, poartă ochelari de soare în momente
nepotrivite;
 Ten anormal de palid;
 Modificări ale ritmului de somn (insomnie, somn la ore neobișnuite);
 Îmbolnăviri dese, ca urmare a scăderii rezistenței la infecții;
 Dureri de cap, dureri musculare sau la nivelul toracelui;
 Amețeli;
 Greutate în respirație, senzație de presiune la nivelul pieptului;
 Modificări ale apetitului alimentar (poftă de mâncare exagerată/lipsa poftei de
mâncare) scădere inexplicabilă în greutate;
 Agitație motorie.
Semne COMPORTAMENTALE legate de
consumul de droguri:
 Schimbări de dispoziție inexplicabile (depresie, anxietate sau o proastă dispoziție, care
persistă, reacții exagerate față de unele cereri simple, agresivitate);
 Delir, halucinații, fobii;
 Egoism, lipsa de considerație pentru ceilalți, comportament care trădează încercarea
de a ascunde un anumit secret;
 Dispreț față de familie și prieteni, retragerea din viața de familie (izolarea);
 Pierderea interesului față de unele activități pe care le îndrăgea înainte;
 Schimbarea sistemului de valori, idealurilor, credințelor;
 Anturaj nou, un comportament dubios;
 Lipsit de motivație, se plictisește repede, este indiferent, letargic și lipsit de vlagă;
 Lipsește inexplicabil, de acasă sau de la școală;
 Fură bani sau obiecte din casă, care pot fi vândute ușor pentru procurarea banilor sau
lasă bunurile la amanet.
Semne ale comportamentului,
înregistrate în MEDIUL ȘCOLAR
 Pierderea puterii de concentrare, a atenției și a memoriei de scurtă durată;
 Scăderea randamentului școlar, a performanțelor școlare;
 Absențe sau întârzieri frecvente, lipsa de participare în clasă;
 Somn sau somnolență în timpul orelor;
 Izolare sau, din contră, atitudine agresivă față de colegi.
RECOMANDĂRI în abordarea unui copil/elev, în cazul
căruia există suspiciunea de consum de droguri

 Comunicați în mod deschis și nu încercați să acționați ca un detectiv;


 Purtați discuții în jurul faptelor observabile și a concluziilor, pe care persoana din fața
dumneavoastră le-ar trage (ex. am observat că...);
 Asigurați un minim de timp necesar discuției în care întreruperile să fie minime;
 Analizați dacă sunteți persoana cea mai în măsură să vorbiți cu copilul/elevul respectiv: dacă
nu sunteți destul de apropiat, poate există o altă persoană care vă poate înlocui sau e nevoie
de intervenția unui specialist.
 Transmiteți-le dorința dv de a-i înțelege și accepta, fără însă a părea că le scuzați
comportamentul;
 Nu judecați acțiunile lor – evitați acuzațiile (generalizarea comportamentului);
 Abordați elevul într-o manieră discretă astfel încât să nu simtă că le trădați confidențialitatea
în fața celorlalți;
 Concentrați-vă pe descoperirea motivelor pentru care un adolescent consideră drogurile
atractive, fără a presupune că există o problemă.
Strategii de prevenire
și combaterea
fenomenului
BULLYING și a violenței în mediul
școlar
Fii eroul copilului tău!

Ca părinte, este dureros să știi că al tău copil refuză să meargă la școală


sau să iasă în parc, din cauza unor copii-agresori ,care și-au făcut un scop din a-ți
hărțui fiul/fiica. Cu siguranță,o multitudine de întrebări îți răvășesc mintea: Să
intervin? Să îl las să-și rezolve singur problemele? Să îi”ameninț ” eu pe copiii-
agresori? Să vorbesc cu părinții lor? Sau mai bine să îl învăț pe copilul meu cum să
iasă de sub lumina hărțuitorilor? Zeci de întrebări se plimbă prin capul tău și nu
știi cum ar trebui să procedezi, ce decizii să iei și căror oameni să le ceri
sprijinul.
Cert este un singur lucru: nu poți sta cu mâinile în sân, deci trebuie să
intervii!
Fii eroul elevului tău!

Ca profesor, lucurile sunt și mai delicate. Dacă în cazul unui părinte, un


singur copil are nevoie de ajutorul tău, atunci când ești cadru didactic, atenția
ta trebuie să fie îndreptată asupra a 20, 25, poate chiar 30 de copii, în același
timp. Agresorii pot fi dintre elevii tăi, de aceea vigilența ta are nevoie de
îmbunătățiri permanente, pentru a putea preveni escaladarea situațiilor în care
un elev este agresat sub diverse forme de către un coleg. La cine apelezi? Cu
cine colaborezi? De unde să începi? Care metode sunt cele mai eficiente, cu
costuri cât mai mici și cu reacții adverse cât mai puține?
Știi sigur că nu poți să lași lucrurile nerezolvate pentru că TU ai o mare
responsabilitate față de acești elevi și pe deasupra îi și iubești ca pe propriii tăi
copii.
SEMNE ŞI SIMPTOME DE VIOLENŢĂ ASUPRA COPILULUI
Există o serie de semne şi simptome, care pot fi observate de către orice cadru didactic şi care ridică un semnal
de alarmă, mai ales când nu pot fi explicate îndeajuns sau justificate de părinţi, persoana de îngrijire sau
reprezentantul legal. Exemple de astfel de semne sunt:
 Tulburări de comportament (apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fuga de acasă,
furtul, consumul de alcool, de droguri etc.);
 Tulburări de somn (insomnii, somnolenţă, somn agitat, coşmaruri etc.) - Elevii pot veni la şcoală foarte
obosiţi sau adorm la ore;
 Tulburări de alimentaţie (anorexie, bulimie), dereglări ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de
burtă, stări de vomă, pierderea sau diminuarea simţului gustativ);
 Autostigmatizare, autoculpabilizare, automarginalizare;
 Agitaţie extremă sau, dimpotrivă, apatie extremă;
 Opoziţionism exagerat, spirit de frondă agresiv;
 Ticuri (clipit, rosul unghiilor etc.);
 Enurezis, encoprezis;
 Neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program impus;
 Dificultăţi în relaţionare şi comunicare;
 Scăderea randamentului şcolar, absenteism şi abandon şcolar;
 Stare depresivă, uneori cu tentative de suicid;
 Persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante;
 Modificarea rapidă a dispoziţiei afective.
 Semne evocatoare specifice abuzului fizic:
- semne fizice: vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi etc

 Semne evocatoare specifice abuzului sexual:


- comportament sexual inadecvat vârstei etc.;
- prezenţa unei sarcini la o adolescentă (care nu declară tatăl);
- teama incontrolabilă de bărbaţi (în cazul fetelor).

 Semne evocatoare, specifice neglijării grave:


- starea pielii (murdărie, excoriaţii, dermite);
- stări de denutriţie, de insuficienţă ponderală, carenţe alimentare;
- hipotrofie staturo-ponderală nonorganică;
- lipsa dezvoltării limbajului, abilităţilor specifice vârstei.
SCHEMĂ RESPONSABILITĂŢI
Primul pas –Raportarea cazului la personalul
de conducere al unității de învățământ.

În cazul sesizării unor :


 Cazuri uşoare / grave de violenţă între elevi, petrecute în mediul şcolar;
 Cazuri de violenţă a personalului unității de învățământ asupra elevilor, petrecute în
mediul şcolar;
 Cazuri de violenţă a elevilor asupra personalului unității de învățământ, petrecute în
mediul şcolar;
 Suspiciune de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase/ alte infracţiuni (de
exemplu, furt) în mediul şcolar;
 Suspiciune consum de substanţe;
 Suspiciune de violenţă asupra copilului (violenţă domestică, trafic uman, pornografie
infantilă), în afara mediului şcolar.

Elevii, Personalul şcolar, Părinţii- Raportează cazul directorului/directorilor unității


școlare
Pasul 2.

Personalul școlar și directorul unității de învățământ supraveghează şi protejează la


faţa locului, persoanele implicate.
Sunt informați părinții.
Pasul 3.

Directorul unității de învățământ sesizează instituţiile abilitate: Poliţia


(112) DGASPC (119) și CPECA (în cazul consumului de droguri)
Pasul 4. În funcție de situație se numește un
manager al cazului astfel:

Situație Managerul cazului


Cazuri uşoare de violenţă între elevi, petrecute în mediul Dirigintele
şcolar
-Cazuri grave de violenţă între elevi, petrecute în mediul Managerul de caz DGASPC,
şcolar în limitele impuse de Poliţie
-Cazuri de violenţă a personalului unității de învățământ (în cazul infracţiunilor)
preuniversitar asupra elevilor, petrecute în mediul şcolar
-Suspiciune de port sau folosire fără drept de obiecte
periculoase/ alte infracţiuni (de exemplu, furt) în mediul
şcolar
-Suspiciune de violenţă asupra copilului în afara mediului
şcolar
Cazuri de violenţă a elevilor asupra personalului unității de Directorul unității de
învățământ preuniversitar, petrecute în mediul şcolar învățământ
Suspiciune consum de substanţe Managerul de caz CPECA
Pasul 5.

Dirigintele/Personalul didactic numit de conducerea unității de învățământ preuniversitar


în echipa multidisciplinară şi interinstituţională Coordonează şi înregistrează cazul (anexa
nr. 3) la nivelul unității de învățământ preuniversitar, pentru autori şi victime.
Pasul 6.

Dirigintele, consilierul şcolar, alte cadre didactice, părinţii,


SPAS/DAS/DGASPC (minor)
Pasul 7.

Se propun sancţiuni pentru autori, la nivelul unității de învățământ


Pasul 8.

Consiliul profesoral/de administrație (în funcție de caz) aprobă


sancţiunile stabilite la nivelul unității de învățământ preuniversitar.
Pasul 9.

Directorul școlii monitorizează rezultatele măsurilor şi sancţiunilor


la nivelul unității de învățământ preuniversitar .
Pasul 10.

Directorul şcolii/Managerul de caz DGASPC


-solicită periodic reevaluarea şi îmbunătăţirea (dacă este cazul) măsurilor şi sancţiunilor.
-Închid cazul.
Pasul 11.
Comisia pentru prevenirea și eliminarea cazurilor de violența propune
şi coordonează aplicarea unor măsuri de prevenire la nivelul unității
de învățământ preuniversitar .
ȘCOALA ȘI FAMILIA
PARTENERI ÎN EDUCAȚIA ȘI DEZVOLTAREA
COPILULUI/ELEVULUI

S-ar putea să vă placă și