Sunteți pe pagina 1din 458

Portofoliu didactic

An scolar 2017-2018

Profesor: Popescu Mirela-Andreea


Cuprins

Partea I: DATE PERSONALE


1. Structura anului scolar
2. Încadrarea (clase, nr.de ore)
3. Orarul
4. Fişa postului
5. Scrisoare de intentie
6. Curriculum Vitae
7. Raport de autoevaluare

Partea a II-a : ACTIVITATEA DE LA CATEDRA


1. Programa şcolara
3. Planificarea materiei
4. Proiecte didactice
5. Teste predictive
5. Seturi de itemi de evaluare si teste de evaluare
6. Evaluarea alternativa (titlurile proiectelor, referatelor, eseurilor şi portofoliilor intocmite de
elevi)
7. Fise de lucru
8. Catalogul profesorului
9. Lista materialului didactic existent

Partea a III-a : PERFORMANTE


1. Calendarul Olimpiadelor și concursurilor scolare
2. Descriptori de performanta
3. Subiecte propuse
4. Tabel nominal cu elevii selectionati si pregatiti pentru aceste concursuri
5. Planificarea pregatirii suplimentare
6. Prezenta la pregatiri
7. Rezultatele obtinute la diferite faze ale olimpiadelor și concursurilor școlare sau extrașcolare

Partea a IV-a: CURSURI DE PERFECTIONARE

Partea a V-a : MATERIALE

1. Manualelor utilizate, auxiliare curiculare utilizate, softuri educationale, ghiduri de evaluare


Partea I: DATE PERSONALE

Structura anului şcolar 2017 -2018

Anul şcolar 2017-2018 are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 167 de zile lucrătoare.

SEMESTRUL I
18 săptămâni (11.09.2017-02.02.2018)

Cursuri – luni, 11 septembrie 2017 – vineri, 22 decembrie 2017


Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 23 decembrie 2017 duminică, 14 ianuarie 2018
Cursuri – luni, 15 ianuarie 2018 – vineri, 2 februarie 2018
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 3 februarie 2018 duminică, 11 februarie 2018

Semestrul al II-lea

17 săptămâni (12.02.2018-15.06.2018)

Cursuri – luni, 12 februarie 2018– vineri, 30 martie 2018


Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 31 martie 2018– marți, 10 aprilie 2018
Cursuri – miercuri, 11 aprilie 2018– vineri, 15 iunie 2018
Vacanţa de vară – sâmbătă, 16 iunie 2018– duminică, 9 septembrie 2018
Încadrarea (clase, nr.de ore)

Liceul teoretic”Dante Aligheri” 8ore/saptamana

Cls. a VI-a A – 2 ore

Cls. a VI- C – 2 ore

Cls. a VII-a A – 2ore

Cls. a X-a E -1 ora

Cls. a X-a F – 1 ora

Colegiul National de Informatica “Tudor Vianu”

Cls. a IX-a E – 2 ore

Cls. a IX-a F – 2ore

Cls. a IX-aB – 2 ore

Cls. a X-a G – 2 ore

Cls. a XI-a C – 1 ora

Cls. a XI-a G – 1 ora

Cls.a XI-aH – 1ora

Cls. a XII-a A - 1 ora


Orarul

ORAR CNI¨Tudor Vianu¨

Anul şcolar : 2017-2018

Profesor: Popescu Mirela -Andreea

Orar/Ziua Luni Marţi Miercuri Joi Vineri


07:30-8:20 XI-G
08:30-9:20 XI-C
09:30-10:20 XI-H
10:30-11:20 Pregătire
olimpiadă – cls
a IX-a
11:30-12:20
12:30-13:20 XII A Pregătire
olimpiadă cls a
XI-a
13:30-14:20 IX E Pregătire
bacalaureat
14:30-15:20 Pregătire
olimpiadă – cls.
X-a
15:30-16:20 IX F IX E
16:30-17:20 IX B XG
17:30-18:20 IX B IX F
18:30-19:20 XG

ORAR Liceul teoretic ¨Dante Aligheri¨

Anul şcolar : 2017-2018

Profesor: Popescu Mirela -Andreea

Orar/Ziua Luni Marţi Miercuri Joi Vineri


08:00-8:50
09:00-09:50
10:00-10:50 VI C
11:00-11:50 XF VI C
12:00-12:50 VII A VIA
13:00-13:50 VI A VII A
14:00-14:50 XE
15:00-15:50
CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII
PERSONALE Popescu Mirela-Andreea

Str. Rezervelor nr.64, bl.2, et.2, ap.43, Bucuresti, 077040, Romania

0732765523 0730643107

mirela.popescu@gmail.com ; mirela_deea@yahoo.com

Sexul F| Data naşterii 01/08/1988 | Naţionalitatea română

Locul de muncă pentru care se candidează Definitivarea în învăţământul preuniversitar

Experienţa profesională

Aug. 2017 - sep. 2018 Profesor


CNI „Tudor Vianu”, Bucuresti, sector 1

Secretar în comisia de organizare a olimpiadei scolare de biologie, faza pe


şcoală. Am elaborat subiectele de olimpiada, faza pe scoala, cls. a IX si a XII-
a. Membru în comisia de evaluare a olimpiadei de biologie, faza pe sector.
Supraveghetor în comisia de organizare a olimpiadelor „ Lectura ca abilitate
de viata”, pentru invatamantul gimnazial si liceal şi olimipada de informatică.
Profesor supraveghetor in cadrul comisiei de bacalaureat, sesiunea iulie 2018,
proba de competente lingvistice.

Învăţământ preuniversitar

Aug. 2017 – sep. Profesor


2018 Liceul teoretic „Dante Aligheri”, sector 4
Învăţmânt preuniversitar
Aug. 2017 – sep. SC. Ericsson Telecommunications Romania S.R.L
2018
Inginer telecomunicaţii, administrări reţele publice de telefonie mobilă şi
internet

Aug. 2017 – sep. S.C. Huawei Technologies S.R.L


2018 Administrare conturi clienţi persoane fizice şi juridice, menţinerea legăturii
dintre inginerii de caz şi clienţi persoane juridice.

Sep. 2011- oct. S.C Webhelp Romania S.R.L


2013
Administrarea conturilor clientilor, persoane fizice sau juridice (incheieri,
modificari, rezilieri de contracte)

Sept. 2009 - prezent Interpret/Traducator autorizat pentru limba franceză


Autorizată de Ministerul Justiţiei, cu numărul de autorizaţie 28303

Activităţi de traducere de documente legalizate, interpetariat pentru clienţi


persoane fizice sau juridice în faţa instanţelor de judecată.

Educaţie şi formare

Oct. 2018 - prezent Doctorand

Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române” (SCOSAAR), Insitutul de


Biochimie
Modelare si simulare moleculara in biologie, biologia moleculara a celulei,
mecanisme de control si transport intracelular al glicoproteinelor virale,
enzimologie, bioinformatica, etiologia si patologia virusului hepatitei B (HBV)

Sep. 2015 – Iun. Master Genetica aplicata si biotehnologie


2017
Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucuresti
Genetica umana si animala, genetica si biotehnologia plantelor, imunogenetica,
proteomica si transcriptomica, bioinformatica

Sep. 2015 - prezent Master informatica biomedicala

Facultatea de inginerie in limbi straine, Univeristatea Politehnica din Bucuresti


Bioinformatica, biostatistica, modelare moleculara, analiza imagistica a fiziologiei
si patologiei celulei, analiza imagistica RMN, EEG, EKG

Oct. 2012 – Feb. Licenta in Biologie


2015 Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti, sectia Biochimie
Chimie analitica, biofizica, biochimie, biologie celulara si moleculara, anatomia si
fiziologia omului, botanica si fiziologia plantelor, genetica si inginerie genetica

Oct. 2007 – Iun. Licenta in Drept


2011
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Sep. 2003-Iul. 2007 Absolvent liceu

Colegiul National Alexandru Ioana Cuza, Alexandria


Matematică, fizică, chimie, biologie, engleză, franceză

Competenţe
personale

Limba maternă:
română

Alte limbi străine ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE


cunoscute
Participare
Discurs
Ascultare Citire la
oral
conversaţie
C2 C2 C2 C2 C2
Engleză

Franceză C1 C1 C1 C1 C1

Italiană B2 B2 B1 B1 B1

Germană A2 A2 A1 A1 A2

Competenţe de comunicare

Abilităţi de comunicare şi relaţionare, competenţe de lucru cu adulţii, capacitatea de comunicare,


spirit organizatoric, abilitatea de a lucra în echipă.

Competenţe organizaţionale/manageriale

Secretar comisie de organizare a olimpiadei şcolare de biologie, faza pe şcoala, supraveghetor la 4


olimpiade şcolare, faza pe sector, corector în cadrul Comisiei de evaluare a olimpiadei şcolare de biologie,
faza pe sector
Competenţe dobândite la
locul de muncă Elaborare subiecte pentru olimpiada şcolara de biologie, faza pe şcoală (cls. a
IX si a XII-a), membru în catedra de biologie, planificări anuale şi
semestriale.

Competenţe digitale AUTOEVALUARE


Rezolvarea
Procesarea Creare de
Comunicare Securitate de
informaţiei conţinut
probleme

Avansat Avansat Avansat Avansat Avansat

Abilităţi PC: sistem de operare Windows, Linux, pachetul Microsoft Office,


navigare internet, utilizare software-uri de modelare molculara, aliniere de
secvente, Photoshop, Corel Draw, Adobe Reader

Permis de conducere Permis de conducere categoria B


Scrisoare de intentie

Nume şi prenume: Popescu Mirela-Andreea

Adresă: str. Rezervelor nr.64, bl.2, et.2, ap.43, Bucuresti, sector 6

Telefon: 0732.765.523; 0730.643.107

Data:

INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Strada Icoanei 19, București 020451

STIMATĂ DOAMNĂ INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL,

Numele meu este Popescu Mirela-Andreea, sunt absolventă a Facultăţii de Biologie, domeniul de
licenta Biochimie si a programului de masterat Genetică şi Biotehnologie al Universităţii din
Bucureşti, actualmente doctorand in cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române, prin
Institutul de Biochimie.

In anul 2017 am obtinut prin examenul national de titularizare 2 posturi de profesor suplinitor
calificat pe catedra de biologie la Colegiul National de Informatica „Tudor Vianu” si Liceul teoretic
„Dante Aligheri” din Bucuresti.

Doresc să vă împărtăşesc motivele pentru care îmi doresc sa sustin anul acesta definitivatul in
invatamant.

În primul rând, consider ca am calităţile necesare pentru a practica această meserie. Răbdarea,
corectitudinea şi dedicaţia sunt câteva dintre trăsăturile care mă caracterizează şi imi oferă o
personalitate potrivită pentru domeniul educaţional.

În al doilea rând, visul de a fi profesor îl am încă de la participarea în fiecare an la olimpiadele locale


şi judeţene, unde m-am clasificat in fiecare an printre primii (premiul I, II, III sau menţiune).

Premiile merituoase pe care le-am câştigat în perioada gimnaziului şi a liceului şi-au pus amprenta
asupra fundamentării deciziei de a deveni profesor si m-au făcut să conştientizez că menirea mea este
aceea de a fi îndrumător al elevilor şi de a-i ajuta să devină oameni.

Mai târziu, pe parcursul studiilor universitare, am avut profesori dedicaţi, sub îndrumarea cărora mi-
am desăvârşit personalitatea şi mi-am însuşit cunoştinţele de specialitate. Profesorii mei din timpul
studiilor universitare au avut cea mai mare contributie la fundamentarea deciziei de a fi profesor de
biologie.

Datorită îndrumării lor am realizat cât de importantă este relaţia profesor-elev în dezvoltarea socio-
profesională a unei persoane. Profesorii cu care am interacţionat de-a lungul studiilor universitare mi-
au insuflat dragostea pentru studenţi, curiozitatea ştiinţifică care se concretizează într-o pregătire
continuă, pasiunea pentru natura şi ştiinţă.
Deşi la sfârşitul anilor de licenţă nu era decisă ce drum să urmez, în timpul studiilor de masterat am
realizat că viitoarea mea profesie trebuie să fie cea de profesor deoarece nu mi-aş putea imagina o
altă meserie care să mă împlinească personal şi să nu devină o corvoadă în timp.

Îmi place să învăţ încontinuu şi să insuflu cunoştinţele mele altor persoane.

Ca în toate meseriile, este nevoie de echilibru şi stabilitate pentru a putea să oferi elevilor cele mai
bine condiţii de dezvoltare.

Ca profesor mi-am incurajat elevii sa participe la olimpiada de biologie, Olimpiada de Stiinte pentru
Juniori si Olimpiada de stiinte ale pamantului.

Elevii mei au obtinut pana acum premiul al II-lea (Cls. a XI-a), premiul al III-lea (Cls. a X-a) si
mentiune (Cls. a IX-a) la olimpiada de biologie pe sector si premiul al III-lea (Cls. A XI-a) si
mentiune (Clasa a X-a).

Rezultatele lor mi-au intarit convingerea ca profesia de profesor ma implineste pe plan profesional si
ca pot insufla elevilor mei pasiunea pentru domeniul biologiei, convigere care mi se intareste atunci
cand elevii se arata interesati de acest domeniu si imi pun intrebari la sfarsitul orei.

Cu toate clasele la care predau am o comunicare excelenta, organizam activitati educative in timpul
liber. De altfel, in timpul saptamanii „Scoala Altfel” am organizat alaturi de elevii unei clase vizite
educative la Muzeul Natural Grigore Antipa si Muzeul National de Geologie.

In timpul primului semestru mi-am dorit sa imi dezvolt competente in educational. De aceea, am
participat la un curs de formare profesionala „Competente de proiectare curriculara”, unde am
dobandit competente de proiectare si întocmire a planificărilor anuale, semestriale și pe unități de
învățare precum si initierea unor activitati de tip Scoala dupa Scoala pentru elevii mei care participa
la olimpiade si simt nevoia de a lucra suplimentar. Totodată, am dobândit competențe de comunicare
intrainstituțională și extrainstituțională.

Atenția mea este centrată pe nevoia de formare continuă, relevantă pentru activitatea instructiv-
educativă la clasa de elevi. Consider ca un cadru didactic trebuie sa-si imbunatateasca incontinuu
aptitudinile pentru a performa optim la catedră.

Definitivarea în învățământ îmi oferă posibilitatea de a mă titulariza și de a-mi găsi un post pentru o
perioadă nedeterminată de timp, situatie care imi va spori sansele de a forma o relatie de lunga durata
cu elevii mei care sa poata fi evidentiata prini rezultatele tot mai bune pe care sper sa le obtina la
olimpiadele si concursurile scolare.

Detalii referitoare la pregătirea, experienţa şi aptitudinile mele sunt cuprinse în CV-ul meu, atasat
portofoliului personal.

Cu distinsă considerație,

Popescu Mirela-Andeea
Partea a II-a : ACTIVITATEA DE LA CATEDRA

Programa şcolara

BIOLOGIE

CLASELE a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a

Aprobată prin ordin al ministrului

nr. 5097/09.09.2009

Bucureşti, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de


proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de
învăţământ la mijlocul anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de
proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea
formatului şi unitatea concepţiei programelor şcolare la nivelul învăţământului gimnazial, iar pe de
altă parte, acest demers asigură acordarea cu dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate
explicite şi evaluabile ale învăţării.

În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene


privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC)
conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european”
structurat pe opt domenii de competenţe cheie:
- comunicare în limba maternă;
- comunicare în limbi străine;
- competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii;
- competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie;
- a învăţa să înveţi;
- iniţiativă şi antreprenoriat;
- sensibilizare culturală şi exprimare artistică;
- competenţe sociale şi civice.

Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care


urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, necesare fiecărui individ pentru
împlinire şi dezvoltare personală, pentru cetăţenie activă, pentru incluziune socială şi pentru
angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe cheie se realizează la intersecţia mai
multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte inter- şi
transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin contribuţia mai multor arii curriculare.

Un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă


semnificaţia unui
„organizator”, în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile
specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare. În acest sens, actuala
programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele
niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini;
organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea
sugestiilor metodologice.

Programa şcolară pentru disciplina biologie vizează, cu prioritate, valorizarea competenţei


cheie “competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii”, care se adresează
direct domeniului specific de cunoaştere, şi indirect, valorizarea altor competenţe cheie: a învăţa
să înveţi, competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie, competenţe
sociale şi civice, comunicare în limba maternă, iniţiativă şi antreprenoriat, sensibilizare culturală
şi exprimare artistică. Astfel, se asigură transferabilitatea competenţelor cheie, prin deschiderea
către abordări inter- şi transdisciplinare în interiorul ariei curriculare „Matematică şi Ştiinţe ale
naturii” şi cu celelalte discipline de studiu.

Prezentul document conţine programele şcolare de BIOLOGIE pentru clasele a V-a,


a VI-a, a VII-a, a VIII-a şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în
gimnaziu.
Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta reprezintă
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 2
documentul şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru
fiecare disciplină, oferta educaţională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat
pentru un parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru
de învăţământ.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 3


Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial au următoarele componente:
 notă de prezentare
 competenţe generale
 valori şi atitudini
 competenţe specifice şi conţinuturi
 sugestii metodologice

Nota de prezentare a programei şcolare descrie parcursul disciplinei de studiu,


argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate
semnificative din punct de vedere al finalităţilor studierii disciplinei respective.
Competenţele generale se definesc pentru fiecare disciplină de studiu şi se formează pe
durata învăţământului preuniversitar. Acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.
Valorile şi atitudinile orientează dimensiunile axiologică şi afectiv-atitudinală aferente
formării personalităţii elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă
din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din
competenţele generale şi sunt etape în formarea acestora.
Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea competenţelor generale şi
specifice propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate tematic.
Sugestiile metodologice propun modalităţi de organizare a procesului de predare-învăţare-
evaluare.

Pentru formarea competenţelor specifice pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare.
Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa
concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de
învăţare.

Curriculumul de biologie pentru gimnaziu a fost elaborat în conformitate cu competenţele


generale ale predării-învăţării biologiei în şcoală şi ilustrează o nouă concepţie privind predarea
biologiei în gimnaziu, care a avut în vedere:
- orientarea opţiunilor didactice către strategii de pregătire a elevilor care să permită
formarea unei personalităţi autonome şi creative;
- formarea unei culturi generale în domeniu, cu elemente aplicative, care să permită o
pregătire
şcolară pentru viaţa activă (profesională, socială, familială) postşcolară;
- orientarea şi structurarea tematicii astfel încât să permită reducerea supraîncărcării
elevilor şi eliminarea informaţiilor nesemnificative şi inutile pentru viaţa cotidiană a
viitorului cetăţean. Orientarea tematicii curriculumului spre:
 dezvoltarea capacităţilor de investigaţie ştiinţifică;
 folosirea unor metode şi tehnici de lucru specifice biologiei;
 integrarea cunoştinţelor în experienţa de viaţă a elevilor;
 aplicarea cunoştinţelor însuşite în rezolvarea unor situaţii-problemă şi luarea unor
decizii;
 formarea unor deprinderi de muncă intelectuală şi productivă;
 stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi valorizarea acesteia în formarea unor
convingeri şi competenţe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activităţi
de ocrotire a mediului înconjurător;
 utilizarea cunoştinţelor însuşite în sensul păstrării sănătăţii individuale şi colective.
- realizarea competenţelor implicate în formarea de capacităţi şi atitudini (capacităţi
cognitive, de comunicare, de echilibru personal şi afectiv, de acţiune şi inserţie
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 4
socială);
- nevoile de învăţare ale elevilor de gimnaziu, fiind adecvat vârstei şi nivelului de
pregătire ale elevilor. În acest sens, curriculumul recomandă utilizarea unor forme
variate de organizare a lecţiei în clasă, în laborator sau în natură;
- organizarea în structuri flexibile pentru a fi util, atât pentru autorii de manuale, cât şi
pentru profesori.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 5


Programa cuprinde curriculumul-nucleu, corespunzător trunchiului comun obligatoriu de
o oră pe săptămână; extinderile notate cu asterisc se vor parcurge în cazul în care biologia va fi
parcursă în două ore pe săptămână (la decizia şcolii).
Lucrările practice sunt obligatorii, fiind realizate integrat în lecţii sau ca lecţii de sine
stătătoare.
Programele şcolare sunt construite astfel încât să nu îngrădească, prin concepţie sau mod de
redactare, libertatea profesorului de a alege succesiunea temelor şi metodele pe care le consideră
cele mai adecvate.
Criteriul de asigurare a calităţii actului de predare-învăţare-evaluare este reprezentat de
realizarea competenţelor specifice, la sfârşitul fiecărui an, precum şi de atingerea competenţelor
generale, la sfârşitul învăţământului gimnazial.
Proiectarea activităţii didactice, elaborarea manualelor şcolare alternative este bine să fie
precedate de lecturarea integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În
cadrul programei, fiecărei competenţe generale îi sunt asociate competenţe specifice; atingerea
competenţelor specifice se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Strategiile de lucru propuse
trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a
acesteia.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 6


COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

2. Explorarea sistemelor biologice

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor


lumii vii

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru specifice biologiei


în contexte noi
VALORI ŞI ATITUDINI

 Interes pentru realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor


 Motivaţia pentru informarea şi documentarea ştiinţifică
 Dezvoltarea curiozităţii şi a respectului faţă de orice formă de viaţă
 Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora
 Cultivarea receptivităţii şi a flexibilităţii pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa
cotidiană
 Conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 7


CLASA A V-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea informaţiilor din lumea vie


Competenţe specifice Conţinuturi
Identificarea unor grupe şi specii din - Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor
regnul Plante - Laboratorul de biologie. Microscopul optic
- Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-
grupe de organisme, exemple, impactul lor
asupra mediului şi a vieţii omului)
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme.
- Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii
Stabilirea relaţiei factori de mediu-
plante - Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante
- Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-
grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra
mediului şi a vieţii omului)
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme.
- *relaţia plante-animale

*1.3 Observarea relaţiilor dintre - Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii


plante
- Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor
şi alte vieţuitoare - *relaţia plante-animale

- Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

1.4 Explicarea alcătuirii - Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor


generale a unei plante cu - Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire)
flori
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante
- Regnul Plante – gimnosperme, angiosperme.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 8


2. Explorarea sistemelor biologice
Competenţe specifice Conţinuturi
Utilizarea de metode şi mijloace
adecvate explorării/ investigării - Laboratorul de biologie. Microscopul optic
lumii vegetale - Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire)
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-
grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra
mediului şi a vieţii omului)
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme.
- Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

Realizarea de activităţi experi- mentale - Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor


şi interpretarea rezultatelor - Laboratorul de biologie. Microscopul optic
- Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire)
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme.
- *relaţia plante-animale
3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii
Competenţe specifice Conţinuturi
3.1 Reprezentarea structurii şi
funcţiilor sistemelor biologice - Laboratorul de biologie. Microscopul optic
pe baza modelelor - Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire)
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante.
- Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-
grupe de organisme, exemple, impactul lor asupra
mediului şi a vieţii omului)
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme
- *relaţia plante-animale

- Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 9


4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei
Competenţe specifice Conţinuturi
Utilizarea corectă a terminologiei - Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor
specifice biologiei în diferite situaţii de - Laboratorul de biologie. Microscopul optic
comunicare - Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire)
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante
- Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme.
- *relaţia plante-animale

- Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

Prezentarea informaţiilor folosind - Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor


diverse metode de comunicare - Laboratorul de biologie. Microscopul optic
- Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire)
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante
- Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme
- *relaţia plante-animale

- Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi

Competenţe specifice Conţinuturi

5.1 Utilizarea în viaţa cotidiană a


- Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor
cunoştinţelor de biologie
- Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
vegetală
- Organele plantei (definiţie, alcătuire externă,
tipuri- clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante
- Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri:
- Regnul Plante – muşchi, ferigi,
gimnosperme, angiosperme
- *relaţia plante-animale

- Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 1


0
CONŢINUTURI
Noţiuni introductive
 Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor
 Laboratorul de biologie. Microscopul optic
I. Alcătuirea generală a unei plante cu flori
 Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire)
 Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol)
 Organele plantei (definiţie, alcătuire externă, tipuri-clasificare simplă, funcţii)
- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante
II. Diversitatea lumii vii
 Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-grupe de organisme, exemple,
impactul lor asupra mediului şi a vieţii omului)
 Regnul Plante – muşchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme (plante mai des întâlnite
în viaţa cotidiană). Se insistă pe caracterele generale ale grupelor.
 *relaţia plante-animale
III. Protecţia plantelor
 Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

LUCRĂRI PRACTICE
- Studierea microscopului optic
- Observaţii microscopice asupra celulelor şi ţesuturilor vegetale
- Experienţe simple de punere în evidenţă a rolului ţesuturilor (conducător – exemplu,
floarea colorată în cerneală, secretor – exemplu, strivirea între degete a petalelor de
trandafir/ frunze mentă)
- Observaţii asupra diferitelor tipuri de rădăcini, tulpini, frunze, flori, fructe şi seminţe
- Evidenţierea rolului perişorilor absorbanţi
- Evidenţierea amidonului în tuberculul de cartof
- Evidenţierea circulaţiei sevei brute (exemplu, ramură de plop în albastru de metilen)
- Evidenţierea fotosintezei (exemplu, prin producerea de amidon în frunză, prin
eliminarea de oxigen)
- Evidenţierea respiraţiei la plante (exemplu, determinarea consumului de oxigen,
eliminarea dioxidului de carbon)
- Evidenţierea transpiraţiei la plante
- Studierea germinaţiei seminţelor
- Observaţii de lungă durată asupra influenţei factorilor de mediu asupra creşterii şi
dezvoltării plantelor - (fişe de observare individuală)
- Activităţi practice de înmulţire vegetativă
- Observaţii asupra unor reprezentanţi ai bacteriilor, algelor, ciupercilor şi lichenilor
- Observaţii asupra plantelor: muşchi, ferigi, gimnosperme-conifere, angiosperme cu
importanţă alimentară, medicinală, ornamentală, meliferă, textilă, tehnică, lemnoasă.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 1


1
CLASA A VI-A

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI


1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie
Competenţe specifice Conţinuturi

Identificarea unor grupe şi specii de - Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale


animale - Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode.
- Vertebrate: Peşti; Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.

Recunoaşterea alcătuirii generale a - Alcătuirea generală a unui mamifer


unui mamifer - De la celulă la organism
- Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă: Mamifere.

Stabilirea relaţiilor între factorii de - Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale


mediu şi diversitatea animalelor - Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode.
- Vertebrate: Peşti; Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.

Explicarea structurii şi funcţiilor or- - Alcătuirea generală a unui mamifer


ganismului unor vieţuitoare - De la celulă la organism
- Funcţii de bază ale organismului animal
(relaţie, nutriţie, reproducere)
- Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode;
- Vertebrate: Peşti; Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.

Stabilirea relaţiilor între tipurile de - Elemente generale de etologie


comportament şi procesul de adaptare - Caractere generale morfofuncţionale,
a organismului la mediu comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode.
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 10
- Vertebrate: Peşti;
Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 11


2. Explorarea sistemelor biologice
Competenţe specifice Conţinuturi
Utilizarea metodelor şi a - Funcţii de bază ale organismului animal
mijloacelor adecvate explorării (relaţie, nutriţie, reproducere)
lumii animale - Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode.
- Vertebrate: Peşti; Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.
- Influenţa omului asupra faunei:
- Consecinţele activităţii omului asupra faunei
- Necesitatea protecţiei animalelor

Realizarea activităţilor experimen- tale - De la celulă la organism


şi interpretarea rezultatelor - Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode.
- Vertebrate: Peşti; Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.

Transferarea rezultatelor experi- - Caractere generale morfofuncţionale,


mentale în activităţile de creştere şi de comportament, adaptări, importanţă ale unor
îngrijire a animalelor grupe de vieţuitoare
- Influenţa omului asupra faunei:
- Consecinţele activităţii omului asupra faunei
- Necesitatea protecţiei animalelor

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii

Competenţe specifice Conţinuturi

Reprezentarea structurii şi funcţiilor


- Alcătuirea generală a unui mamifer:
sistemelor biologice pe baza
- De la celulă la organism
modelelor
- Funcţii de bază ale organismului animal
(relaţie, nutriţie, reproducere)
- Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare;
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode.
- Vertebrate: Peşti; Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 12


Competenţe specifice Conţinuturi
Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi
- Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale
de identificare, investigare,
- Influenţa omului asupra faunei:
experimentare şi rezolvare a unor
- Consecinţele activităţii omului asupra faunei
situații problemă
- Necesitatea protecţiei animalelor
- Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă:
- Regnul Protista – Protozoare
- Regnul animal:
- Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi;
Moluşte; Artropode.
- Vertebrate: Peşti; Amfibieni; Reptile;
Păsări; Mamifere.
4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei
Competenţe specifice Conţinuturi
Exersarea utilizării unor surse de - Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale
informare - Alcătuirea generală a unui mamifer
- Caractere generale
morfofuncţionale, comportament,
adaptări, importanţă.
- Elemente generale de etologie
- Influenţa omului asupra faunei

Utilizarea adecvată a terminologiei - Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale


specifice biologiei în diferite situații de - Alcătuirea generală a unui mamifer
comunicare - Caractere generale morfofuncţionale,
comportament, adaptări, importanţă.
- Elemente generale de etologie
- Influenţa omului asupra faunei

5. Transferarea şi integrarea cunoştințelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în


contexte noi
Competenţe specifice Conţinuturi

5.1 Rezolvarea situaţiilor


- Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale
problemă în relaţia dintre om
- Elemente generale de etologie
şi regnul animal
- Caractere generale
morfofuncţionale, comportament,
adaptări, importanţă.
- Influenţa omului asupra faunei:
- Consecinţele activităţii omului asupra faunei
- Necesitatea protecţiei animalelor

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 13


CONŢINUTURI
Noţiuni introductive
 Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale
 Elemente generale de etologie
I. Alcătuirea generală a unui mamifer
 De la celulă la organism
 Funcţii de bază ale organismului animal (relaţie, nutriţie, reproducere)
II. Caractere generale morfofuncţionale, comportament, adaptări şi importanţă ale unor
grupe de vieţuitoare
 Regnul Protista – Protozoare
 Regnul animal
- Nevertebrate: - Spongieri
- Celenterate
- Viermi
- Moluşte
- Artropode
- Vertebrate: - Peşti
- Amfibieni
- Reptile
- Păsări
- Mamifere
III. Influenţa omului asupra faunei
- Consecinţele activităţii omului asupra faunei
- Necesitatea protecţiei animalelor

Notă: Se evidenţiază caracterele generale ale grupei, importanţa, adaptări şi diferite tipuri
de comportament la speciile prezentate sau la alte specii, rămânând la latitudinea profesorului
alegerea unui anumit reprezentant (mai mulţi), fără a avea obligaţia de a studia toate speciile
prezentate la grupa respectivă.

LUCRĂRI PRACTICE
- Observaţii asupra diversităţii lumii animale
- Observarea microscopică a celulelor şi a ţesuturilor animale
- Observarea macroscopică a organelor şi a organismelor animale
- Modelarea organelor şi a sistemelor de organe la diverse animale
- Exerciţii de încadrare sistematică a unor animale
- Completarea fişelor de observaţii privind comportamentele (alimentar, de apărare, de
reproducere, etc.) animalelor domestice
- Studiul comportamentului animalelor în captivitate

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 14


CLASA A VII-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea informaţiilor din lumea vie

Competenţe specifice Conţinuturi

1.
1 Identificarea şi - De la celulă la organism
observarea alcătuirii şi - Sistemul nervos: alcătuire, funcţii şi igienă
funcţiilor organelor şi (neuronul: alcătuire generală, proprietăţi;
sistemelor de organe ale componentele sistemului nervos: măduva spinării –
corpului uman structură şi funcţii, encefalul – structură şi funcţii;).
- Principalele organe de simţ (alcătuire, funcţii)
- Principalele glande endocrine; funcţiile şi
disfuncţiile lor (hipofiză, tiroidă, suprarenale, timus,
glande mixte).
- Sistemul locomotor: alcătuirea sistemului osos, tipuri
de articulaţii după mobilitate şi exemple; principalele
grupe de muşchi scheletici, proprietăţi, fiziologia
sistemului locomotor (rolul oaselor, al articulaţiilor şi al
muşchilor în realizarea mişcării).
- Sistemul digestiv şi digestia:
- Alcătuirea sistemului digestiv
- Fiziologia sistemului digestiv
- Sistemul respirator şi respiraţia:
- Alcătuirea sistemului respirator
- Fiziologia sistemului respirator
- Sistemul circulator şi circulaţia sângelui:
- Mediul intern: sânge, lichid interstiţial, limfă.
- Alcătuirea sistemului circulator: inima, clasificarea
vaselor de sânge, în funcţie de dimensiune şi rol,
utilizând doar elementele de structură necesare pentru
explicarea proceselor fiziologice.
- Fiziologia sistemului circulator: activitatea inimii,
circulaţia sistemică şi circulaţia pulmonară.
- Sistemul excretor şi excreţia:
- Alcătuirea generală a sistemului excretor
- Fiziologia sistemului excretor
- Alcătuirea generală a sistemului reproducător
feminin şi masculin
- Celule sexuale, fecundaţie, dezvoltare
intrauterină, naşterea.
- Maturitate fiziologică (caractere sexuale)

1.2 Stabilirea relaţiilor mediu


între funcţiile
organelor, ale
sistemelor de organe
din corpul uman şi
influenţa factorilor de
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 15
- Alimente şi importanţa lor
- Noţiuni generale de
metabolism
- Sexualitatea şi starea de
sănătate
- Dezvoltare intrauterină,
naşterea.
- Elemente generale de
igienă

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 16


2. Explorarea sistemelor biologice
Competenţe specifice Conţinuturi
Utilizarea metodelor şi a
- De la celulă la organism
mijloacelor adecvate studierii
- Elemente generale de topografie a organelor
organismului uman
- Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi
noţiuni elementare de igienă:
1. Funcţii de relaţie:
- Sistemul nervos
- Principalele organe de simţ
- Principalele glande endocrine
- Sistemul locomotor
2. Funcţii de nutriţie:
- Sistemul digestiv şi digestia
- Sistemul respirator şi respiraţia
- Sistemul circulator şi circulaţia sângelui
- Sistemul excretor şi excreţia
3. Funcţia de reproducere

Realizarea activităţilor - De la celulă la organism


experimentale şi interpretarea - Elemente generale de topografie a organelor
rezultatelor - Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi
noţiuni elementare de igienă:
1. Funcţii de relaţie:
- Sistemul nervos
- Principalele organe de simţ
- Sistemul locomotor
2. Funcţii de nutriţie:
- Sistemul digestiv şi digestia
- Sistemul respirator şi respiraţia
- Sistemul circulator şi circulaţia sângelui
- Sistemul excretor şi excreţia

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii


Competenţe specifice Conţinuturi

3.
1 Reprezentarea structurii şi - De la celulă la organism
funcţiilor sistemelor - Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi
biologice pe baza noţiuni elementare de igienă:
modelelor 1. Funcţii de relaţie:
- Sistemul nervos
- Principalele organe de simţ
- Principalele glande endocrine
- Sistemul locomotor
2. Funcţii de nutriţie:
- Sistemul digestiv şi digestia
- Sistemul respirator şi respiraţia
- Sistemul circulator şi circulaţia sângelui
- Sistemul excretor şi excreţia
- Alcătuirea generală a sistemului reproducător
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 17
Competenţe specifice Conţinuturi

3.2 Elaborarea şi aplicarea - De la celulă la organism


unor algoritmi de - Elemente generale de topografie a organelor
identificare, investigare, - Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi
experimentare şi rezolvare noţiuni elementare de igienă:
a unor situaţii problemă 1. Funcţii de relaţie:
- Sistemul nervos
- Principalele organe de simţ
- Sistemul locomotor
2. Funcţii de nutriţie:
- Sistemul digestiv şi digestia
- Sistemul respirator şi respiraţia
- Sistemul circulator şi circulaţia sângelui
- Sistemul excretor şi excreţia
- Alcătuirea generală a sistemului reproducător
feminin şi masculin
- Celule sexuale, fecundaţie, dezvoltare
intrauterină, naşterea.

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

Competenţe specifice Conţinuturi

Utilizarea corectă a terminologiei - Noţiuni introductive


specifice biologiei în diferite - Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi
situaţii de comunicare noţiuni elementare de igienă:
1. Funcţii de relaţie
2. Funcţii de nutriţie
3. Funcţia de reproducere

Prezentarea informaţiilor - Noţiuni introductive


folosind diverse metode de - Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi
comunicare noţiuni elementare de igienă:
1. Funcţii de relaţie
2. Funcţii de nutriţie
3. Funcţia de reproducere

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi

Competenţe specifice Conţinuturi

Interpretarea relaţiilor dintre - Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică:


propriul comportament şi starea 1. Funcţii de relaţie
de sănătate 2. Funcţii de nutriţie
3. Funcţia de reproducere

Rezolvarea situaţiilor problemă, - Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică:


acordarea primului ajutor în cazul 1. Funcţii de relaţie
unor urgenţe medicale simple 2. Funcţii de nutriţie
3. Funcţia de reproducere

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 18


CONŢINUTURI
Noţiuni introductive
- Obiectul anatomiei, fiziologiei şi igienei umane.
- De la celulă la organism.
- Elemente generale de topografie a organelor
I. Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi noţiuni elementare de igienă
1. Funcţii de relaţie:
Sistemul nervos: alcătuire, funcţii şi igienă (neuronul: alcătuire generală, proprietăţi;
componentele sistemului nervos: măduva spinării – structură şi funcţii, encefalul – structură şi
funcţii; noţiuni generale de igienă).
Principalele organe de simţ (alcătuire, funcţii şi elemente generale de igienă).
Principalele glande endocrine; funcţiile şi disfuncţiile lor (hipofiză, tiroidă suprarenale,
timus, glande mixte).
Sistemul locomotor: alcătuirea sistemului osos, tipuri de articulaţii după mobilitate şi
exemple; principalele grupe de muşchi scheletici, proprietăţi, fiziologia sistemului locomotor
(rolul oaselor, al articulaţiilor şi al muşchilor în realizarea mişcării); elemente generale de
igienă.

2. Funcţii de nutriţie:
Sistemul digestiv şi digestia:
- Alimentele şi importanţa lor
- Alcătuirea sistemului digestiv
- Fiziologia sistemului digestiv
- Elementele generale de igienă

Sistemul respirator şi respiraţia:


- Alcătuirea sistemului respirator
- Fiziologia sistemului respirator
- Elemente generale de igienă

Sistemul circulator şi circulaţia sângelui:


- Mediul intern: sânge, lichid interstiţial, limfă.
- Alcătuirea sistemului circulator: inima, clasificarea vaselor de sânge în
funcţie de dimensiune şi rol, utilizând doar elementele de structură necesare pentru
explicarea proceselor fiziologice.
- Fiziologia sistemului circulator: activitatea inimii, circulaţia sistemică şi circulaţia
pulmonară.

Sistemul excretor şi excreţia:


- Alcătuirea generală a sistemului excretor
- Fiziologia sistemului excretor
- Elemente generale de igienă

Noţiuni generale de metabolism (definiţie, asimilaţie, dezasimilaţie).


3. Funcţia de reproducere:
Alcătuirea generală a sistemului reproducător feminin şi masculin
Celule sexuale, fecundaţie, dezvoltare intrauterină, naşterea.
Maturitate fiziologică (caractere sexuale)
Sexualitatea şi starea de sănătate (contracepţie, ITS, elemente de igienă)

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 19


LUCRĂRI PRACTICE
- Observarea microscopică a celulelor şi a ţesuturilor umane
- Observaţii macroscopice asupra organelor şi a sistemelor de organe umane (pe modele)
- Măsurarea unor parametri fiziologici ai organismului (frecvenţa respiratorie şi cardiacă,
tensiunea arterială), în condiţii de repaus şi de efort.
- Modelarea structurilor reprezentative ale organismului uman
- Punerea în evidenţă a reflexelor
- Realizarea unor experimente simple pentru a evidenţia funcţiile de digestie, respiraţie,
circulaţia sângelui, acuitatea simţurilor.
- Exerciţii de acordare a primului ajutor

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 20


CLASA A VIII-A

1. Receptarea informaţiilor din lumea vie

Competenţe specifice Conţinuturi

Identificarea elementelor -*Niveluri de organizare a materiei vii: individ, populaţie,


componente ale unui specie.
ecosistem - Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare
generală Reţele trofice:
- categorii trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.

Descrierea organizării func- - Interacţiunea biotop – biocenoză


ţionale a unui ecosistem - Bioritmuri circadiene şi sezoniere
- Relaţiile interspecifice: competiţie, cooperare, exploatare.
- Relaţiile intraspecifice:
- comunicarea şi viaţa socială la animale.
- Reţele trofice:
- categorii trofice;
- lanţuri şi reţele trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Circuitul materiei şi energiei – noţiuni generale

Compararea unor tipuri de - Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală


ecosisteme naturale şi - Interacţiunea biotop – biocenoză
antropizate - Bioritmuri circadiene şi sezoniere
- Relaţiile interspecifice: competiţie, cooperare, exploatare.
- Relaţiile intraspecifice:
- comunicarea şi viaţa socială la
animale. Reţele trofice:
- categorii trofice;
- lanţuri şi reţele trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea).
- Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare
durabilă, exploatarea raţională a resurselor
naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri
şi rezervaţii naturale).

Explicarea modului de acţiune - Interacţiunea biotop – biocenoză


a factorilor evoluţiei - Relaţiile interspecifice: competiţie, cooperare, exploatare.
- Relaţiile intraspecifice:
- comunicarea şi viaţa socială la animale.
- Unitatea şi diversitatea lumii vii
- Evoluţie şi dovezi ale evoluţiei (definiţia evoluţiei,
exemple de dovezi directe şi indirecte).
- Factori ai evoluţiei (ereditatea,
variabilitatea, suprapopulaţia, lupta pentru
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 21
existenţă,
selecţia).
- Specia ca unitate a evoluţiei

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 22


2. Explorarea sistemelor biologice

Competenţe specifice Conţinuturi

Utilizarea de mijloace şi - *Niveluri de organizare a materiei vii: individ,


metode adecvate explorării/ populaţie, specie.
investigării ecosistemelor - Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală.
- Relaţiile interspecifice: competiţie,
cooperare, exploatare.
- Relaţiile intraspecifice:
- comunicarea şi viaţa socială la animale;
- categorii trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Unitatea şi diversitatea lumii vii
- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
Realizarea unor activităţi antropizarea).
experimentale
- Biotopul, biocenoza. Ecosistemul
- Interacţiunea biotop – biocenoză
- Bioritmuri circadiene şi sezoniere
- Relaţiile interspecifice: competiţie,
cooperare, exploatare.
- Relaţiile intraspecifice:
- comunicarea şi viaţa socială la animale.
- Reţele trofice:
- categorii trofice;
- lanţuri şi reţele trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea).
- Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare
durabilă, exploatarea raţională a resurselor
naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri
şi rezervaţii naturale).

Interpretarea rezultatelor - Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală


investigaţiilor şi ale - Relaţiile interspecifice: competiţie,
experimentelor cooperare, exploatare.
- Relaţiile intraspecifice:
- comunicarea şi viaţa socială la animale;
- categorii trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Unitatea şi diversitatea lumii vii
- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea).
- Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare
durabilă, exploatarea raţională a resurselor
naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri
şi rezervaţii naturale).
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 20
3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii

Competenţe specifice Conţinuturi

Reprezentarea structurii şi a - Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală.


funcţiilor sistemelor biologice pe - Reţele trofice:
baza modelelor - categorii trofice;
- lanţuri şi reţele trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
Elaborarea şi aplicarea unor antropizarea).
algoritmi de identificare,
investigare, experimentare şi - Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală
rezolvare a unor situaţii - Interacţiunea biotop – biocenoză
problemă - Bioritmuri circadiene şi sezoniere
- Reţele trofice:
- categorii trofice;
- lanţuri şi reţele trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea).
- Unitatea şi diversitatea lumii vii
- Evoluţie şi dovezi ale evoluţiei (definiţia
evoluţiei, exemple de dovezi directe şi
indirecte).
- Factori ai evoluţiei (ereditatea,
variabilitatea, suprapopulaţia, lupta pentru
existenţă, selecţia).
- Specia ca unitate a evoluţiei

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

Competenţe specifice Conţinuturi

Formarea deprinderilor de do- - Organizarea materiei vii


cumentare şi de comunicare - Factori determinanţi în răspândirea şi
adaptarea la mediu a organismelor vii
- Relaţii trofice în ecosisteme
- Echilibre şi dezechilibre în ecosisteme
- Evoluţionism

Prelucrarea datelor - Organizarea materiei vii


înregistrate şi elaborarea - Factori determinanţi în răspândirea şi
concluziilor adaptarea la mediu a organismelor vii
- Relaţii trofice în ecosisteme
- Echilibre şi dezechilibre în ecosisteme
- Evoluţionism

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 21


5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi

Competenţe specifice Conţinuturi

Demonstrarea unui mod de - Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală


gândire ecologic în luarea unor - Interacţiunea biotop – biocenoză
decizii - Bioritmuri circadiene şi sezoniere
- Relaţii trofice:
- categorii trofice;
- lanţuri şi reţele trofice;
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea)
- Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare
durabilă, exploatarea raţională a resurselor
naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri
şi rezervaţii naturale).
- Unitatea şi diversitatea lumii vii
Demonstrarea înţelegerii conse-
- Factori ai evoluţiei (ereditatea,
cinţelor propriului comportament
variabilitatea, suprapopulaţia, lupta pentru
în raport cu mediul
existenţă, selecţia).

- Biotopul, biocenoza. Ecosistemul


- Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea)
Elaborarea şi implementarea
- Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare
unor proiecte ecologice
durabilă, exploatarea raţională a resurselor
naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri
şi rezervaţii naturale).
- Unitatea şi diversitatea lumii vii
- Factori ai evoluţiei (ereditatea,
variabilitatea, suprapopulaţia, lupta pentru
existenţă, selecţia).

- Biotopul, biocenoza. Ecosistemul


- Interacţiunea biotop – biocenoză
- Bioritmuri circadiene şi sezoniere
- Relaţiile interspecifice: competiţie,
cooperare, exploatare.
- Reţele trofice:
- categorii trofice;
- lanţuri şi reţele trofice;
Analizarea şi interpretarea - niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
informaţiilor referitoare la - Circuitul materiei şi energiei
evoluţia lumii vii - Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea)
- Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare
durabilă, exploatarea raţională a resurselor
naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri
şi rezervaţii naturale).
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 22
- Unitatea şi diversitatea lumii vii
- Factori ai evoluţiei
(ereditatea,
variabilitatea,
suprapopulaţia,
lupta pentru
existenţă, selecţia).

- Unitatea şi diversitatea lumii vii.


- Evoluţie şi dovezi ale
evoluţiei (definiţia
evoluţiei, exemple de
dovezi directe şi
indirecte).
- Factori ai evoluţiei
(ereditatea,
variabilitatea,
suprapopulaţia,
lupta pentru
existenţă, selecţia).
- Specia ca unitate a evoluţiei

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 23


CONŢINUTURI

I. Organizarea materiei vii


1. *Niveluri de organizare a materiei vii: individ, populaţie, specie.
2. Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală.

II. Factori determinanţi în răspândirea şi adaptarea la mediu a organismelor vii


1. Factori abiotici:
- Interacţiunea biotop – biocenoză
- Bioritmuri circadiene şi sezoniere
2. Factori biotici:
- Relaţiile interspecifice: competiţie, cooperare, exploatare.
- Relaţiile intraspecifice
- comunicarea şi viaţa socială la animale

III. Relaţii trofice în ecosisteme


1. Reţele trofice:
- categorii trofice
- lanţuri şi reţele trofice
- niveluri şi piramide trofice în ecosisteme.
2. Circuitul materiei şi energiei – noţiuni generale

IV. Echilibre şi dezechilibre în ecosisteme


1. Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare, introducerea de noi specii în ecosisteme,
antropizarea).
2. Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare durabilă, exploatarea raţională a resurselor
naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri şi rezervaţii naturale).

V. Evoluţionism
1. Unitatea şi diversitatea lumii vii.
2. Evoluţie şi dovezi ale evoluţiei (definiţia evoluţiei, exemple de dovezi directe şi indirecte).
3. Factori ai evoluţiei (ereditatea, variabilitatea, suprapopulaţia, lupta pentru existenţă, selecţia).
4. Specia ca unitate a evoluţiei.

LUCRĂRI PRACTICE
- Studiul unui ecosistem terestru/ acvatic din apropierea şcolii
- Observaţii asupra unor zone poluate şi nepoluate, compararea şi comentarea datelor
- Modelarea lanţurilor şi reţelelor trofice
- Completarea şi interpretarea fişelor de observare a modificărilor survenite în
ecosisteme de-a lungul anotimpurilor
- Realizarea unor sondaje de opinie la nivelul comunităţii, cu privire la protecţia
mediului înconjurător
- Realizarea unor proiecte de mediu
- Colectarea selectivă a deşeurilor
- Rezolvarea unor probleme pe teme legate de evoluţie

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 24


SUGESTII METODOLOGICE

Curriculumul de biologie pentru ciclul gimnazial îşi propune abordarea studiului


disciplinei prin înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, conceptelor, principiilor şi legilor specifice şi, de
asemenea, aplicarea lor în diverse situaţii de viaţă, asigurând astfel condiţii pentru ca fiecare elev
să îşi dezvolte o personalitate autonomă şi creativă.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul
activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei
biologie să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii; flexibilitatea abordărilor şi
parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter - şi transdisciplinare.
Strategiile didactice utilizate vor orienta elevii spre activităţi de investigare a structurilor,
fenomenelor şi a proceselor desfăşurate în natură, spre descoperirea diversităţii şi unităţii lumii vii, a
explicaţiei adaptărilor organismelor la variaţiile factorilor de mediu, spre cunoaşterea şi rezolvarea
problemelor ce privesc sănătatea omului şi a mediului, etc.
În scopul dezvoltării la elevi a competenţelor de investigare ştiinţifică şi de cercetare,
profesorii de biologie folosesc în procesul de predare/ învăţare/ evaluare descoperirea,
problematizarea, experimentul, etc.

1. Învăţarea prin descoperire are ca rezultat achiziţii trainice şi dezvoltă motivaţia. Presupune
iniţierea elevilor în activităţi de investigaţie în care elevii sunt puşi în situaţii concrete de
formulare de ipoteze, documentare în domeniul respectiv, realizarea unui experiment,
interpretarea datelor, formularea de concluzii şi prezentarea acestora în diverse forme (scris,
oral, grafic). Se poate realiza pe următoarele căi: inductivă (de la particular, concret la general),
deductivă (de la general la particular), transductivă (prin analogie între sisteme sau componente
ale acestora).

2. Problematizarea pune elevul în situaţia de a soluţiona, prin activitate proprie de cercetare, o


anumită problemă care îi stimulează curiozitatea şi care îl incită la căutări, dezvoltând scheme
operatorii ale gândirii divergente.
3. Experimentul, ca metodă de învăţare, poate fi aplicat cu succes alături de descoperire şi de
problematizare asigurând astfel, prin provocarea unor procese sau fenomene, cunoaşterea
directă, nemijlocită a lumii vii. Elevii îşi însuşesc metode şi tehnici specifice şi capătă
deprinderi de lucru.
Alte metode care asigură succesul în procesul de predare/ învăţare/ evaluare a cunoştinţelor de
biologie:

4. Modelarea - presupune cunoaşterea indirectă a realităţii prin analogie, cu ajutorul modelelor ce


reproduc anumite sisteme naturale. Se folosesc mai multe tipuri de reprezentări: similare cu
originalul, analoage (simplificate, schematizate) şi ideale (teoretice, abstracte). Se va insista pe
trecerea de la utilizarea modelelor statice la cele dinamice, pe folosirea unor modele diferite pentru
acelaşi proces sau fenomen, pe utilizarea modelelor decompozabile.

5. Algoritmizarea - asigură însuşirea şi aplicarea unor scheme logice de desfăşurare a activităţilor


intelectuale teoretice şi practice în învăţarea biologiei. Este importantă trecerea de la parcurgerea
unor căi deja cunoscute, la dezvoltarea propriilor căutări şi cercetări necesare în viaţa activă.

6. Dezbaterea şi asaltul de idei - permit dobândirea, de către elevi, a cunoştinţelor biologice,


afirmarea opiniilor personale, dezvoltă spiritul de cooperare, creativitatea, spiritul critic şi stimulează
spontaneitatea.

7. Studiul de caz - presupune analiza şi dezbaterea unor situaţii-problemă întâlnite în practica


Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 25
vieţii şi asigură apropierea învăţării de contextul extraşcolar.

8. Proiectul - stimulează elevii să realizeze investigaţii în laborator pe o anumită temă, să


confecţioneze modele pentru orele de biologie, să elaboreze lucrări ştiinţifice pentru simpozioane,
cercuri, sesiuni de comunicări ştiinţifice. Proiectul, individual sau în grup, oferă oportunitatea
educaţiei pentru sănătate şi a educaţiei ecologice.
Existenţa laboratoarelor în reţeaua AEL permite realizarea lecţiilor interactive de biologie,
stimulând creativitatea profesorului, spiritul de echipă al elevilor într-un proces didactic modern.
Soft-urile

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 26


educaţionale de simulare substituie materialele şi instrumentele didactice clasice, asigură
monitorizarea, evidenţa evoluţiei fiecărui elev, iar în perspectivă învăţarea la distanţă.

Programa are drept obiectiv crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi
dezvolta competenţe într-un ritm individual, de a transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă de
studiu în alta. Competenţele specifice vor fi concretizate, în cadrul fiecărei ore, prin activităţi de
învăţare corespunzătoare conţinutului şi opţiunilor profesorului asupra tipului de lecţie.
Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programele
anterioare (elaborate după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un
sprijin concret în elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de pe centrarea
pe conţinuturi pe centrarea pe experienţe de învăţare. Activităţile de învăţare trebuie astfel
construite, încât să se pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor
strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
Pentru formarea competenţelor specifice, se recomandă utilizarea următoarelor activităţi
de învăţare:
- recunoaşterea unor grupe de plante şi de animale, a organelor, sistemelor de organe din corpul
uman, a categoriilor trofice dintr-un ecosistem, etc.
- identificarea şi utilizarea unor surse variate de informare/ documentare: atlase, albume,
enciclopedii, determinatoare, internet, culegeri de texte consacrate, reviste, mijloace video, bănci de
date, dicţionare, etc.;
- extragerea, inserarea şi interpretarea informaţiei din şi în: tabele, scheme, grafice, diagrame,
fragmente de text, albume tematice, internet, reviste etc.;
- realizarea transferului de informaţie prin conexiuni intradisciplinare, interdisciplinare şi
transcurriculare, pentru studierea fenomenelor şi a proceselor biologice;
- imaginarea unor situaţii-problemă şi rezolvarea lor;
- formularea de întrebări şi răspunsuri adecvate;
- desfăşurarea unor activităţi practice de înmulţire şi de îngrijire a plantelor, de îngrijire a animalelor;
- descoperirea şi analizarea relaţiilor cauzale: structură-funcţie, organism-mediu, evoluţia de la
simplu la complex;
- întocmirea unor fişe de observaţii pentru evidenţierea relaţiilor între creşterea, dezvoltarea
plantelor şi factorii de mediu;
- realizarea de activităţi experimentale pentru evidenţierea: proceselor fiziologice ale plantelor,
funcţiilor unor organe şi sisteme de organe ale animalelor, efectelor unor agenţi poluanţi asupra
populaţiilor dintr-un ecosistem, etc.
- comentarea rezultatelor experimentale şi argumentarea propriilor acţiuni;
- folosirea instrumentelor, a substanţelor şi a aparaturii de laborator, potrivite contextului
experimental;
- observarea, aprecierea importanţei factorilor de mediu asupra desfăşurării optime a funcţiilor
organismelor vegetale şi animale;
- interpretarea rezultatelor experimentale sau a unor situaţii observate în activităţi de îngrijire a
plantelor, animalelor;
- inventarierea, ocrotirea animalelor din mediul natural prezent în apropierea şcolii (grădini,
parcuri, tufărişuri, garduri vii, zid acoperit cu iederă);
- exerciţii de recunoaştere a unor plante şi a unor animalelor domestice şi stabilirea importanţei
lor economice şi ecologice;
- recunoaşterea unor animale parazite şi a parazitozelor produse de ele;
Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 27
- recunoaşterea unor dăunători ai plantelor, a unor (vectori) transmiţători de boli infecţioase;
- evidenţierea funcţiilor organelor şi sistemelor de organe în organismul unui mamifer;
- compararea organelor de simţ şi acuitatea simţurilor la mamifere;

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 28


- stabilirea de relaţii între funcţiile organismului şi integrarea în mediu a animalelor;
- observarea şi aprecierea importanţei factorilor de mediu asupra desfăşurării optime a funcţiilor
organismului animal;
- compararea animalelor domestice cu cele sălbatice, specificând diferenţe de constituţie,
comportament, importanţă;
- dezbateri, comentarii, modelări pe tema comportamentelor animalelor şi ale bazei lor fiziologice;
- dezbateri, comentarii, exemplificări pe teme de: atitudini şi comportamente faţă de diverse
animale (câini, pisici fără stăpân, animale sălbatice); măsuri de prim ajutor în cazuri de muşcături
de câine, pisică, şarpe;
- observaţii asupra fenofazelor;
- realizarea de predicţii privind dinamica unui ecosistem;
- explicarea cauzală a modificărilor structurii biocenozelor locale, bioacumulării, biodiversităţii,
hibernării şi migraţiilor la animale, a stării de repaus la plante, utilizând filme didactice, observaţii
în natură, experienţe simple, dezbateri;
- implicarea în acţiuni de asistenţă ecologică la nivelul comunităţii;
- luarea de decizii şi justificarea opţiunii în privinţa atitudinilor şi acţiunilor proprii legate de
protecţia mediului;
- imaginarea unor strategii pentru prevenirea şi reducerea poluării;
- întocmirea unui proiect ecologic;
- realizarea unor sondaje de opinie;
- construirea şi folosirea unor modele (materiale figurative şi simbolice) pentru ilustrarea,
clarificarea, argumentarea fenomenelor şi proceselor biologice;
- elaborarea, de către elev, a unor algoritmi de rezolvare pentru diverse situaţii de învăţare;
- elaborarea şi susţinerea unor referate, portofolii şi proiecte de grup;
- realizarea unor etograme, colaje, creaţii literare şi plastice, pliante, afişe, postere, mesaje ecologice;
- aplicarea şi interpretarea unor chestionare;
- stabilirea cauzelor unor îmbolnăviri, compararea stării de sănătate cu starea de boală;
- măsurarea unor parametri fiziologici ai organismului (puls, frecvenţa respiratorie şi cardiacă,
tensiunea arterială) în condiţii de repaus şi de efort;
- dezbateri, jocuri de rol, simulări;
- realizarea unor exerciţii de acordare a primului ajutor;
- indicarea unor metode pentru prevenirea şi reducerea îmbolnăvirii la om;
- realizarea de predicţii despre starea de sănătate a organismului uman în condiţii de suprasolicitare
fizică, psihică, consum de alcool, tutun, droguri etc.
- realizarea de predicţii despre starea de sănătate a populaţiei locale, în raport cu evoluţia
ecosistemelor din zonă;
- utilizarea programului AEL în vederea studierii fenomenelor biologice asistate de calculator;
- reprezentarea, prin desen, a componentelor unor organisme vegetale, animale;
- efectuarea de vizite în diferite medii naturale pentru observarea vieţuitoarelor în mediul lor de
viaţă, la laboratoare medicale, etc.

În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu


Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 29
preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiţionale
(probe

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 30


orale, probe scrise, probe practice) cu cele complementare (proiectul, portofoliul,
autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, etc.) şi va
pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în
contexte non-formale sau informale.

Se va valorifica activitatea individuală şi activitatea în echipă pentru asigurarea unui feed-


back necesar diferenţierii parcursurilor de învăţare. Strategiile moderne de evaluare accentuează
acea dimensiune a acţiunii evaluative care oferă elevilor suficiente şi variate posibilităţi de a
demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe), dar mai ales ceea ce pot să facă (priceperi,
deprinderi, abilităţi), susţinând individualizarea actului educaţional.
Evaluarea elevilor se va realiza pe baza competenţelor specifice şi a conţinuturilor
asociate, prevăzute de programa şcolară. De exemplu:
- selectarea răspunsului corect;
- asociere între: noţiuni, enunţuri etc., incluse în coloane diferite;
- completarea propoziţiilor, desenelor, schemelor lacunare, etc.;
- itemi de tipul adevărat – fals;
- întrebări structurate;
- rezolvarea de probleme;
- eseuri structurate;
- realizarea de referate, portofolii, proiecte;
- formularea de ipoteze sau concluzii legate de procese biologice;
- realizarea unui plan de investigaţie;
- rezolvarea fişelor pentru aplicaţiile practice.

Programa a fost aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3458/
09.03.2004.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 31


MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IX-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

BIOLOGIE

Bucureşti, 2004

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 32


NOTA DE PREZENTARE
Curriculumul de Biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat în conformitate
cu Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a, aprobate prin O.M.E.C.T. nr.
5723/23.12.2003.
În proiectarea prezentului curriculum s-au avut în vedere cerinţele unui învăţământ modern,
competitiv, precum şi realizările obţinute în învăţământul european. S-a mai luat în considerare faptul
că biologia, ca disciplină integrată în aria curriculară “Matematică şi ştiinţele naturii”, are menirea de
a participa la formarea competenţelor de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinire şi dezvoltare
personală, pentru incluzie socială şi inserţie profesională. Aceste competenţe trebuie dezvoltate până
la finalizarea învăţământului general de 10 clase şi trebuie să acţioneze ca un fundament pentru
învăţarea continuă ca parte a învăţării permanente.
Studiul biologiei vizează:
- pregătirea şcolară temeinică pentru integrarea optimă în viaţa activă;
- educaţia pentru sănătate a generaţiei tinere;
- formarea unui comportament ecologic la elevi;
- iniţierea în specialitate, ca bază de orientare şcolară şi profesională.
Din această perspectivă, predarea biologiei în ciclul inferior al liceului, se realizează
prin curriculum nucleu (trunchiul comun), obligatoriu de parcurs de către toţi elevii, cât şi prin
curriculum diferenţiat cuprinzând, în programă, conţinuturi marcate cu scris italic şi asterisc,
obligatoriu numai pentru filiera teoretică, profilul real.
Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională constând din aceleaşi conţinuturi şi sarcini de
învăţare pentru acelaşi număr de ore la toate liceele şi urmăreşte atingerea finalităţilor propuse pentru
educaţia de bază, condiţie pentru asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi elevii.
Curriculumul diferenţiat reprezintă oferta educaţională constând din disciplinele ariei
curriculare corespunzătoare profilului liceului cu alocări orare asociate acestora. În acest mod
elevii pot beneficia, pe lângă studii comune, şi de un parcurs diferenţiat de învăţare
corespunzător profilului pentru care au optat. Orele atribuite prin curriculum diferenţiat sunt
obligatorii, iar notele obţinute de elevi sunt consemnate în unica rubrică, din catalog, pentru
disciplina studiată.
Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care permite profesorului
libertatea:
- să aleagă singur succesiunea capitolelor sau a temelor, cu condiţia ca aceasta să
respecte logica internă a domeniului, să asigure în final parcurgerea integrală a materiei şi
realizarea, la elevi, a competenţelor propuse;
- să construiască demersul didactic, în cadrul fiecărei lecţii, în funcţie de propria
personalitate, de particularităţile clasei şi de caracterul experimental al biologiei.
Curriculum de biologie pentru clasele a IX-a şi a X-a, liceu, cuprinde:
- competenţe generale;
- competenţe specifice şi conţinuturi pentru trunchiul comun şi pentru curriculum diferenţiat;
- lista de conţinuturi;
- lista de lucrări practice obligatorii;
- sugestii metodologice;
- valori şi atitudini.

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2


COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

2. Explorarea sistemelor biologice

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi in scopul


demonstrării principiilor lumii vii

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică


biologiei

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru


specifice biologiei în contexte noi

VALORI ŞI ATITUDINI

 Interes pentru realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor


 Motivaţia pentru informarea şi documentarea ştiinţifică
 Dezvoltarea curiozităţii şi respectului faţă de orice formă de viaţă
 Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora
 Cultivarea sensibilităţii
 Interes pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană
 Implicarea în rezolvarea unor probleme de interes global

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 3


COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
1.1. Culegerea de date - virusuri şi regnuri: monere, - cianobacterii, protiste
din surse variate de protiste, fungi, plante, (sarcodine, ciliofore,
informare/ documentare animale; zoomastigine, cu caracter de
despre organizarea - celula – unitatea fungi), zigomicete, licheni,
lumii vii structurală şi funcţională a briofitele hepatice,
lumii vii; pteridofitele licopodiate şi
- ereditatea şi variabilitatea equisetate, celenterate
lumii vii; antozoare, spongieri,
echinoderme, urocordate,
cefalocordate, ciclostomi,
peşti cartilaginoşi,
monotreme, marsupiale;
- compoziţia chimică a
materiei vii;
- metode de cercetare în
genetică umană;
- biotehnologii;
1.2. Clasificarea - celula procariotă, celula - tipul de nutriţie
indivizilor biologici pe eucariotă (vegetală , mixotrofă (semiparazite
baza caracterelor animală); şi carnivore) simbiontă,
generale - regnuri: monere, protiste, fermentaţia
fungi, plante, animale – - cianobacterii, protiste
caracterizare generală: (sarcodine, ciliofore,
mediul de viaţă, modul de zoomastigine, cu caracter de
viaţă (solitar, colonial, liber fungi), zigomicete, licheni,
sau fixat), morfologia briofitele hepatice,
organismelor, pteridofitele licopodiate şi
equisetate, celenterate
antozoare, spongieri,
echinoderme, urocordate,
cefalocordate,
ciclostomi, peşti cartilaginoşi,
monotreme, marsupiale;

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 4


1.3. Identificarea - structura celulei procariote, - miofibrile, neurofibrile,
structurilor biologice structura şi ultrastructura celulei corpusculi Nissl, cili,
microscopice în eucariote: perete celular, flageli, capsulă;
vederea caracterizării membrană celulară, citoplasmă, - ultrastructura
lor nucleu - membrană nucleară, celulei procariote;
nucleoli, carioplasmă, cromatină , - oleoplaste, proteoplaste,
cromozomi (acizi nucleici - tipuri incluziuni de săruri
şi rol), reticul endoplasmatic organice - oxalat de calciu.
(neted, rugos), aparat Golgi
(dictiozomi), ribozomi, lizozomi,
centrozom, mitocondrii (cu criste,
cu tubuli), plastide
(fotosintetizatoare: cloroplaste,
rodoplaste, feoplaste;
nefotosintetizatoare:
leucoplaste, amiloplaste),
vacuole, incluziuni;

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 5


2. Explorarea sistemelor biologice

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
2.1. Utilizarea - regnuri: monera, protiste, - cianobacterii, protiste
investigaţiei pentru fungi, plante, animale (sarcodine, ciliofore,
identificarea unor (exemple reprezentative zoomastigine, cu caracter
caractere generale ale pentru fiecare clasă şi, în de fungi), zigomicete,
organismelor şi cazul mamiferelor, din licheni, briofite hepatice,
evidenţierea placentare) – caracterizare pteridofite licopodiate şi
componentelor şi generală: mediul de viaţă, equisetate, celenterate
proceselor celulare modul de viaţă (solitar, antozoare, spongieri,
colonial, liber sau fixat), echinoderme; urocordate,
morfologia organismelor, cefalocordate, ciclostomi,
tipul de locomoţie (înot, peşti cartilaginoşi,
zbor, mers, salt, târâre, monotreme, marsupiale;
alergat, căţărat), tipul de - adenovirusuri şi
nutriţie (autotrofă ribovirusuri la plante si
fotosintetizatoare şi animale;
chimiosintetizatoare, - cromoplaste;
heterotrofă saprofită, - cromozomi metafazici;
heterotrofă parazită), tipul de - meioză (etapa reducţională
respiraţie (anaerobă, aerobă: şi ecvaţională);
traheală, tegumentară,
branhială, pulmonară), tipul
de reproducere (asexuată
specializată şi vegetativă,
sexuată);
- celula – unitatea
structurală şi funcţională a
lumii vii;
- cloroplaste, amiloplaste,
miscări citoplasmatice,
mitoza,
osmoza, plasmoliza;

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 6


2.2. Prelucrarea - regnuri: monera, - cianobacterii, protiste
rezultatelor obţinute protiste, fungi, plante, (sarcodine, ciliofore,
din investigaţii şi animale; zoomastigine, cu caracter
formularea - celula – unitatea structurală şi de fungi), zigomicete,
concluziilor funcţională a lumii vii - rolul licheni, briofite hepatice,
componentelor celulare pteridofite licopodiate şi
(transport transmembranar, equisetate, celenterate
fotosinteză, respiraţie, antozoare, spongieri,
diviziune, digestie echinoderme, urocordate,
intracelulară-fagocitoză, cefalocordate, ciclostomi,
sinteza proteinelor, transport peşti cartilaginoşi,
intra şi intercelular al monotreme, marsupiale;
substanţelor, secreţia - transport transmembranar
substanţelor, formarea fusului activ;
de diviziune, depozitarea - biotehnologii;
substanţelor de rezervă); - alte tipuri de segregare:
- legile mendeliene ale dominanţa incompletă,
eredităţii (legea purităţii supradominanţa, gene
gameţilor, legea segregării letale;
independente a perechilor - tezele teoriei cromozomale ale
de caractere, alte tipuri de eredităţii: plasarea lineară a
segregare: codominanţă), genelor în cromozomi,
- teoria cromozomală a transmiterea înlănţuită a
eredităţii (gene alele, genelor;
schimbul reciproc de gene - ereditate
între cromozomii omologi); extranucleară –
- genetică umană (boli exemple;
ereditare umane cauzate de - cariotip uman normal;
mutaţii: genice, - metode de studiu folosite
cromozomale, genomice, în genetică umană;
dominante, recesive,
autozomale, heterozomale,
sfaturi genetice);

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 7


3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi in scopul demonstrării principiilor lumii
vii

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
3.1. Reprezentarea lumii - virusuri şi regnuri: monera, - cianobacterii, protiste
vii pe baza modelelor protiste, fungi, plante, (sarcodine, ciliofore,
animale; zoomastigine, cu caracter de
- celula – unitatea fungi), zigomicete, licheni,
structurală şi funcţională a briofite hepatice, pteridofite
lumii vii; licopodiate şi equisetate,
celenterate antozoare,
- ereditatea şi variabilitatea spongieri, echinoderme,
lumii vii; urocordate, cefalocordate,
ciclostomi, peşti
cartilaginoşi, monotreme,
marsupiale;
- amitoză;
- recombinare
intercromozomală,
semidominanţă,
supradominanţă, gene letale;
3.2 Aplicarea unor - clasificarea lumii vii - reprezentanţi unicelulari
algoritmi de identificare (regn, încrengătură, şi pluricelulari;
şi rezolvare de clasă) - - cromoplaste la morcov
probleme organisme reprezentative şi tomate;
pentru fiecare clasă şi, în
cazul mamiferelor, din - evidenţierea incluziunilor
placentare; ergastice: grăsimi, cristale
de oxalat de calciu,
- aplicaţii ale evidenţierea diviziunii prin
transmiterii ereditare înmugurire la drojdia de
a caracterelor; bere, evidenţierea
- structura celulei, cromozomilor metafazici la
procese celulare; Allium, Vicia, evidenţierea
diviziunii meiotice la
Secale sp., Triticum sp.;

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 8


4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

Competenţe Conţinutur
specifice i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
4.1 Utilizarea corectă - diviziunea celulară indirectă: - amitoză - modalităţi
a terminologiei mitoză (importanţă, structuri de realizare;
specifice biologiei în implicate - fus de diviziune, - recombinare
diferite situaţii de cromozomi - număr, alcătuire şi genetică
comunicare rol, faze ale diviziunii: profază, intercromozomală;
metafază, anafază, telofază, - ereditate extranucleară;
citochineză), meioză
- biotehnologii;
(importanţă, etapa reducţională -
profază I, metafază I, anafază I, - transport transmembranar
telofază I, etapa ecvaţională); activ;
- transmiterea caracterelor - cariotip, ereditate
ereditare; extranucleară,
semidominanţă,
- recombinare
supradominanţă, gene letale;
genetică
intracromozomală; - tezele teoriei cromozomale
ale eredităţii: plasarea lineară
- determinism cromozomal
a genelor în cromozomi,
al sexelor;
transmiterea înlănţuită a
- taxoni (regn, încrengătură, clasă, genelor (linkage);
ordin, familie, gen, specie,
nomenclatură binară), celulă,
procariot, eucariot, denumirile
componentelor celulare,
semipermeabilitate, osmoză,
plasmoliză, fagocitoză, interfază,
mitoză, meioză, haploid, diploid,
ciclul celular, ereditate,
variabilitate, homozigot,
heterozigot, cromozomi, gene,
schimbul reciproc de gene între
cromozomii omologi, mutaţii,
legile eredităţii, hibridare, hibrid,
factori ereditari, fenotip, genotip,
codominanţă;
- unitate structură-
funcţie (componente
celulare);
- unitate – diversitate
(celulă, organisme ale
lumii vii);
- evoluţie de la simplu la
complex (biodiversitate, tipuri
fundamentale de celule:
procariote, eucariote);
- relaţie organism – mediu
(diversitatea lumii vii,
Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 9
ereditate şi variabilitate);

4.2 Prezentarea - biodiversitatea; - ereditate extranucleară;


informaţiilor - structura şi ultrastructura - semidominanţă,
folosind diverse celulei eucariote, rol; supradominanţă, gene
metode de componentelor celulare; letale, importanţa legilor
comunicare - ereditatea şi mendeliene;
variabilitatea - biotehnologii;
organismelor - transport transmembranar
activ;

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 1


0
5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi

Competenţe Conţinutur
specifice i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
5.1 Aplicarea în viaţa - virusuri; - adenovirusuri şi ribovirusuri la
cotidiană a - organisme plante şi animale;
cunoştinţelor patogene:bacterii,
referitoare la protiste, fungi, animale;
structurile şi
- factori mutageni fizici,
organismele cu
chimici, biologici;
potenţial patogen
precum şi la acţiunea
factorilor mutageni
5.2. Proiectarea - specii ocrotite în România,
unor activităţi de rezervaţii naturale şi parcuri
protejare şi naţionale;
conservare a
mediului
5.3. Argumentarea - biodiversitatea: importanţa - biotehnologii;
importanţei teoretice organismelor pentru om şi - diagnoză prenatală.
şi practice a mediu;
noţiunilor de - sfaturi genetice;
biodiversitate şi de
genetică - boli ereditare;
- realizări ale ingineriei genetice.

Conţinuturi
I. Diversitatea lumii vii:
 Noţiuni introductive : taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie)
nomenclatură binară, procariot, eucariot;
 Virusuri: caractere generale, clasificare (adenovirusuri, ribovirusuri – exemple la plante,
animale* şi om), structură, multiplicare;
 Regnuri: - clasificare;
- caracterizare generală - mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de
locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive),
importanţă, (la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă şi
exemple reprezentative);
- Monera: - Bacterii : arhebacterii*, eubacterii ;
- Cianobacterii* ;

- Protiste: - sarcodine*, ciliofore*, zoomastigine*, sporozoare;


- alge (alge unicelulare),euglene;
- oomicete*
- Fungi: - Zigomicete* ;
- Ascomicete;
- Bazidiomicete;
- Licheni*
Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 1
1
- Plante: - Alge pluricelulare
- Briofite: hepatice*, briate;
- Pteridofite: licopodiate*, equisetate*, filicate ;
- Gimnosperme: conifere;
- Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate ;

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 1


2
- Animale : - Spongieri* ;
- Celenterate: hidrozoare, scifozoare, antozoare* ;
- Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi
(nematode), anelide (oligochete, hirudinee);
- Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode ;
- Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
- Echinoderme* ;
- Cordate: - Urocordate* ;
- Cefalocordate* ;

- Vertebrate: ciclostomi*, peşti


cartilaginoşi*, peşti osoşi, amfibieni
(anure, urodele), reptile, păsări, mamifere
(monotreme*, marsupiale*, placentare);

- Conservarea biodiversităţii în România: specii ocrotite, rezervaţii naturale, parcuri


naţionale.
II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a vieţii:
 Noţiuni introductive;
 Compoziţia chimică a materiei vii* ;
 Tipuri fundamentale de celule: - procariote;
- eucariote;
 Structura, ultrastructura şi rolul (enunţare funcţiei fără descrierea mecanismelor)
componentelor celulei:
 procariote: structură, ultrastructură*;
 eucariote:
a) învelişul celulei:
- membrană celulară (model mozaic fluid);
- perete celular;
- capsulă* ;
b) citoplasmă:
- fundamentală;
- structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi,
mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole,
neurofibrile*, corpusculi Nissl *, miofibrile *, cili *, flageli * ;
- incluziuni;
c) nucleu – membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri
şi rol);
 Diviziune celulară: importanţă, clasificare:
- directă (amitoză)* ;
- ciclul celular;
- indirectă (cariochinetică)
- cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;
- mitoză ( faze, importanţă);
- meioză (etape, faze, importanţă).

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 1


3
III. Ereditatea şi variabilitatea lumii vii:
 Concepte: ereditate, variabilitate;
 Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare:
- Legile mendeliene ale eredităţii: - legea purităţii gameţilor;
- legea segregării independente a
perechilor de caractere;
- importanţa legilor mendeliene *;

- abateri de la segregarea mendeliană


(semidominanţă*, supradominanţă*,
gene letale*, codominanţă);

- Teoria cromozomală a eredităţii: - plasarea lineară a genelor în


cromozomi*;
- transmiterea înlănţuită a genelor*;

- schimb reciproc de gene între


cromozomii omologi.
 Recombinare genetică: - recombinare intracromozomală;
- recombinare intercromozomală*;

 Ereditate extranucleară: exemple*;


 Determinism cromozomal al sexelor (fără subtipuri );
 Influenţa mediului asupra eredităţii (mutaţii, clasificare, factori mutageni);
 Genetică umană: - metode de cercetare*, cariotip uman normal* ;
- boli ereditare – clasificare şi exemple ;
- sfaturi genetice, diagnoza prenatală*
 Inginerie genetică şi biotehnologii* :
- sinteza artificială de gene şi transferul interspecific;
- clonarea.

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 10


Lista lucrărilor practice obligatorii:

 observaţii microscopice asupra structurii celulei procariote şi eucariote;


 cloroplastele de la Elodea, mişcarea de rotaţie şi circulaţie a plasmei şi cloroplastelor;
 cromoplastele de la morcov* şi tomate* ;
 evidenţierea incluziunilor ergastice: amidon, grăsimi*, cristale de
oxalat de calciu*;
 evidenţierea celulelor stomatice;
 osmoza;
 plasmoliza şi deplasmoliza;
 evidenţierea diviziunii prin înmugurire la drojdia de bere*;
 evidenţierea diviziunii celulare mitotice la Allium cepa;
 evidenţierea cromozomilor metafazici la Allium*, Vicia*;
 evidenţierea diviziunii meiotice la Secale sp*., Triticum sp*;
 exerciţii de încadrare sistematică a unor reprezentanţi;
 identificarea unor specii de bacterii, protiste, ciuperci, plante, animale

SUGESTII METODOLOGICE
Curriculum-ul de biologie pentru ciclul inferior al liceului îşi propune abordarea
studiului disciplinei prin înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, conceptelor, principiilor şi
legilor specifice şi de asemenea, aplicarea lor în diverse situaţii de viaţă, asigurând astfel
condiţii pentru ca fiecare elev să dezvolte o personalitate autonomă şi creativă.
Strategiile didactice utilizate vor orienta elevii spre activităţi de investigare a
structurilor, fenomenelor şi proceselor desfăşurate în natură, spre descoperirea diversităţii şi
unităţii lumii vii, a explicaţiei adaptărilor organismelor la variaţiile factorilor de mediu, spre
cunoaşterea şi rezolvarea problemelor ce privesc sănătatea omului şi a mediului etc.
În scopul familiarizării elevilor cu demersul investigaţiei ştiinţifice şi cu spiritul de
cercetare, profesorii de biologie folosesc în procesul de predare/învăţare/evaluare,
descoperirea, problematizarea, experimentul, etc.
1. Învăţarea prin descoperire are ca rezultat achiziţii trainice şi dezvoltă motivaţia.
Presupune iniţierea elevilor în activităţi de investigaţie în care elevii sunt puşi în
situaţii concrete de formulare de ipoteze, documentare în domeniul respectiv,
realizarea unui experiment, interpretarea datelor, formularea de concluzii şi
prezentarea acestora în diverse forme (scris, oral, grafic). Se poate realiza pe
următoarele căi: inductivă (de la concret la general), deductivă (de la general la
particular), transductivă (prin analogie între sisteme sau componente ale acestora).
2. Problematizarea pune elevul în situaţia de a soluţiona prin activitate proprie de
cercetare o anumită problemă care îi stimulează curiozitatea şi care îl incită la
căutări, dezvoltând scheme operatorii ale gândirii divergente.
3. Experimentul ca metodă de învăţare poate fi aplicat cu succes alături de
descoperire şi problematizare asigurând astfel, prin provocarea unor procese sau
fenomene, cunoaşterea directă, nemijlocită a lumii vii. Elevii îşi însuşesc metode
şi tehnici specifice şi capătă deprinderi de lucru.

Alte metode care asigură succesul în procesul de predare/învaţare/evaluare a


cunoştinţelor de biologie:
Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 11
1. Modelarea presupune cunoaşterea indirectă a realităţii prin analogie, cu ajutorul
modelelor ce reproduc anumite sisteme naturale. Se folosesc mai multe tipuri de
reprezentări: similare cu originalul, analoage (simplificate, schematizare) şi ideale
(teoretice, abstracte). Se va insista pe trecerea de la utilizarea modelelor statice la
cele dinamice, pe folosirea unor modele diferite pentru acelaşi proces sau
fenomen, pe utilizarea modelelor decompozabile.
2. Algoritmizarea asigură însuşirea şi aplicarea unor scheme logice de desfăşurare a
activităţilor intelectuale teoretice şi practice în învăţarea biologiei. Este importantă
trecerea de la parcurgerea unor căi deja cunoscute, la dezvoltarea propriilor căutări
şi cercetări necesare în viata activă.
3. Dezbaterea şi asaltul de idei permit dobândirea, în comun, de către elevi a
cunoştinţelor biologice, afirmarea opiniilor personale, dezvoltă spiritul de
cooperare, creativitatea, spiritul critic şi stimulează spontaneitatea.
4. Studiul de caz presupune analiza şi dezbaterea unor situaţii-problemă întâlnite în
practica vieţii şi asigură apropierea învăţării de contextul extraşcolar.
5. Proiectul - tema de cercetare, stimulează elevii să realizeze investigaţii în mediul
înconjurător pe o anumită temă, să confecţioneze modele pentru orele de biologie,
să elaboreze lucrări ştiinţifice pentru simpozioane, cercuri, sesiuni de comunicări
ştiinţifice. Proiectul, individual sau în grup, oferă oportunitatea educaţiei
ecologice şi a educaţiei pentru sănătate.

Existenţa laboratoarelor în reţeaua AEL permite realizarea lecţiilor interactive de biologie,


stimulând creativitatea profesorului, spiritul de echipă al elevilor într-un proces didactic modern.
Soft-urile educaţionale de simulare substituie materialele şi instrumentele didactice clasice.
Asigură monitorizarea, evidenţa evoluţiei fiecărui elev, iar în perspectivă învăţarea la distanţă.
Programa are drept obiectiv crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi
dezvolta competenţe într-un ritm individual, de a transfera cunoştinţele acumulate dintr-o
zonă de studiu în alta. Competenţele specifice vor fi concretizate în cadrul fiecărei ore prin
activităţi de învăţare selectate potrivit conţinutului şi opţiunilor profesorului asupra tipului
de lecţie. Pentru aceasta, este util ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre
realizarea unor activităţi de învăţare precum:
- exerciţii de identificare şi de încadrare sistematică a unor reprezentanţi din lumea vie;
- observaţii comparative asupra unor reprezentanţi din cele 5 regnuri, asupra
organelor, sistemelor de organe şi asupra funcţiilor din lumea vie;
- observaţii privind organizarea unei celule, fazele diviziunii celulare;
- efectuarea de observaţii în natură a unor modificări structurale şi funcţionale ale
organismelor produse de factorii de mediu;
- extragerea, inserarea şi interpretarea informaţiei din şi în: tabele, scheme, grafice,
diagrame, fragmente de text, albume tematice, internet, reviste etc.;
- proiectarea şi efectuarea de experienţe în scopul evidenţierii funcţiilor
organismelor precum şi a relaţiilor dintre ele;
- realizarea transferului de informaţie prin conexiuni intradisciplinare, interdisciplinare şi
transcurriculare pentru studierea fenomenelor şi proceselor biologice;
- imaginarea unor situaţii problemă şi rezolvarea lor;
- descoperirea şi analizarea relaţiilor cauzale : structură - funcţie, organism-mediu,
unitatea-diversitatea lumii vii, evoluţia de la simplu la complex;
- construirea şi folosirea unor modele (materiale figurative şi simbolice) pentru
ilustrarea, clarificarea, argumentarea fenomenelor şi proceselor biologice;
- elaborarea de către elev a unor algoritmi de rezolvare pentru diverse situaţii de învăţare;

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 12


- identificarea şi utilizarea unor surse variate de informare/documentare: atlase,
albume, enciclopedii, determinatoare, internet, culegeri de texte consacrate, reviste,
mijloace video, bănci de date, dicţionare;
- elaborarea şi susţinerea unor referate bibliografice, portofolii şi proiecte de grup;
- întocmirea unor colaje, creaţii literare şi plastice, pliant, afişe, postere;
- indicarea unor metode pentru prevenirea şi reducerea unor îmbolnăviri la om;
- dezbateri/ studii de caz pe tema implicării ştiinţelor biologice în rezolvarea unor
probleme de interes global;
- utilizarea programului AEL pentru studierea fenomenelor biologice asistate de
calculator;
- efectuarea de vizite la grădini botanice, zoologice, muzee de ştiinţe ale naturii,
laboratoare universitare şi medicale;
- analiza unor acţiuni cu impact negativ/ pozitiv asupra mediului în vederea formării
şi dezvoltării unor comportamente ecologice;

Se va valorifica activitatea individuală şi activitatea în echipă pentru asigurarea unor parcursuri


de învăţare diferenţiate.
Evaluarea curentă a elevilor va îmbina metodele tradiţionale (probe orale, probe scrise,
probe practice) cu cele complementare (observarea sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevului, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea). Strategiile
moderne de evaluare accentuează acea dimensiune a acţiunii evaluative care oferă elevilor
suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe), dar
mai ales ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilităţi) susţinând individualizarea actului
educaţional.
Evaluarea elevilor se va realiza pe baza competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate
prevăzute de programa şcolară şi va cuprinde itemi de tipul:
- selectarea răspunsului corect;
- asocierea corectă între noţiuni incluse în coloane diferite;
- completarea frazelor lacunare;
- completarea schemelor sau desenelor mute;
- recunoaşteri de tipul adevărat – fals;
- întrebări structurate;
- probleme;
- eseuri, eseuri structurate;
- formularea de ipoteze sau concluzii legate de procese biologice;
- realizarea unui plan de investigaţie;
- rezolvarea fişelor pentru lucrările practice.

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 13


Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.2004

MINISTERULEDUCAŢIEIŞICERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

BIOLOGIE

Aprobat prin ordin al


ministrului Nr. 4598 /
31.08.2004

Bucureşti, 2004

Biologie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 14


NOTA DE PREZENTARE
Curriculumul de biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat în conformitate cu
Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a, aprobate prin O.M.E.C.T. nr.
5723/23.12.2003.

În proiectarea prezentului curriculum s-au avut în vedere cerinţele unui învăţământ modern,
competitiv, precum şi realizările obţinute în învăţământul european. S-a mai luat în considerare
faptul că biologia, ca disciplină integrată în aria curriculară “Matematică şi ştiinţele naturii”, are
menirea de a participa la formarea competenţelor de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinire
şi dezvoltare personală, pentru incluzie socială şi inserţie profesională. Aceste competenţe
trebuie dezvoltate până la finalizarea învăţământului general de 10 clase şi trebuie să acţioneze
ca un fundament pentru învăţarea continuă ca parte a învăţării permanente.

Studiul biologiei vizează:


- pregătirea şcolară temeinică pentru integrarea optimă în viaţa activă;
- educaţia pentru sănătate a generaţiei tinere;
- formarea unui comportament ecologic la elevi;
- iniţierea în specialitate, ca bază de orientare şcolară şi profesională.
Din această perspectivă, predarea biologiei în ciclul inferior al liceului, se realizează prin
curriculum nucleu (trunchiul comun), obligatoriu de parcurs de către toţi elevii, cât şi prin
curriculum diferenţiat – cuprinzând, în programă, conţinuturi obligatorii numai pentru filiera
teoretică, profilul real. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională constând din aceleaşi
conţinuturi şi sarcini de învăţare pentru acelaşi număr de ore la toate liceele şi urmăreşte
atingerea finalităţilor propuse pentru
educaţia de bază, condiţie pentru asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi elevii.
Curriculumul diferenţiat reprezintă oferta educaţională constând din disciplinele ariei
curriculare corespunzătoare profilului liceului cu alocări orare asociate acestora. În acest mod
elevii pot beneficia, pe lângă studii comune, şi de un parcurs diferenţiat de învăţare
corespunzător profilului pentru care au optat. Orele atribuite prin curriculum diferenţiat sunt
obligatorii, iar notele obţinute de elevi sunt consemnate în unica rubrică, din catalog, pentru
disciplina studiată.
Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care permite profesorului
libertatea:
- să aleagă singur succesiunea capitolelor sau a temelor, cu condiţia ca aceasta să respecte
logica internă a domeniului, să asigure în final parcurgerea integrală a materiei şi
realizarea, la elevi, a competenţelor propuse;
- să construiască demersul didactic, în cadrul fiecărei lecţii, în funcţie de propria
personalitate, de particularităţile clasei şi de caracterul experimental al biologiei.
Curriculum de biologie pentru clasele a IX-a şi a X-a, liceu, cuprinde:
- competenţe generale;
Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 2
- competenţe specifice şi conţinuturi pentru trunchiul comun şi pentru curriculum diferenţiat;
- lista de conţinuturi;
- lista de lucrări practice obligatorii;
- sugestii metodologice;
- valori şi atitudini

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 3


COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

2. Explorarea sistemelor biologice

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi in scopul


demonstrării principiilor lumii vii

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru


specifice biologiei în contexte noi

VALORI ŞI ATITUDINI

 Interes pentru realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor

 Motivaţia pentru informarea şi documentarea ştiinţifică

 Dezvoltarea curiozităţii şi respectului faţă de orice formă de viaţă

 Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător

 Dezvoltarea tolerantei faţă de opiniile altora

 Cultivarea sensibilităţii

 Interes pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană

 Implicarea în rezolvarea unor probleme de interes global

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 4


COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat

1.1. Culegerea de date - ţesuturi vegetale şi animale ; - exodermă, endodermă,


din surse variate de suber, sclerenchim,
- structura şi funcţiile
informare/ documentare colenchim
organismelor vegetale
în scopul asimilării de şi animale; - epitelii unistratificate,
cunoştinţe despre pseudostratificate,
structura şi funcţiile - dezechilibre ecologice.
pluristratificate;
organismelor
- ţesuturi conjunctive moi:
lax, reticulat, elastic, fibros,
adipos; semidure: hialin,
elastic, fibros;
- nutriţie simbiontă:
micorize, plante
leguminoase – bacterii
fixatoare de N2).
1.2. Recunoaşterea - organe vegetative: - particularităţi structurale şi
organelor şi sistemelor rădăcina, tulpina, frunza – funcţionale ale sistemului
de organe vegetale şi morfologie; digestiv la vertebrate;
animale în scopul
- organe de reproducere: - particularităţi structurale
comparării lor şi funcţionale ale
floarea la angiosperme –
organizare şi rol; fructul şi sistemului respirator la
sămânţa – tipuri vertebrate;
reprezentative; - volume respiratorii la om;
- sistem digestiv la mamifere; - particularităţi structurale
- sistem respirator la mamifere; şi funcţionale ale
sistemului circulator la
- sistem circulator la mamifere;
vertebrate;
- sistem excretor la mamifere;
- particularităţi structurale şi
- sistem locomotor la mamifere; funcţionale ale sistemului
- organe de simţ la mamifere; excretor la vertebrate;

- sistem nervos la mamifere; - particularităţi structurale şi


funcţionale ale organelor de
- sistem reproducător simţ la vertebrate;
la mamifere.
- particularităţi structurale
şi funcţionale ale
sistemului locomotor la
vertebrate;
- particularităţi structurale şi
funcţionale ale SNC la
vertebrate;
- particularităţi structurale
Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 5
şi funcţionale ale
sistemului reproducător
la vertebrate.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 6


Competenţe specifice Conţinutur
i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat

1.3. Identificarea - structura primară a rădăcinii, - structura microscopică a


structurii microscopice tulpinii şi frunzei la ţesuturilor vegetale şi animale;
a organelor vegetale şi dicotiledonate (ţesuturi
- cambiul libero-lemnos şi
animale în vederea vegetale: embrionare subero- felodermic),
explicării relaţiei dintre primare – apicale, intercalare exodermă, endodermă, suber;
structură şi funcţie – secundare; definitive – de sclerenchim şi colenchim;
apărare: epiderma;
fundamentale: asimilatoare,
de depozitare; conducătoare:
lemnoase şi liberiene;
- ţesuturi epiteliale
mecanice, secretoare);
(unistratificate,
- structura organelor animale: pseudostratificate, stratificate;
- ţesuturi epiteliale (de - ţesuturi conjunctive (lax,
acoperire, secretoare, reticulat, adipos, fibros şi
senzoriale); ţesuturi elastic);
conjunctive (moi, semidure, - ţesuturi cartilaginoase
dure, sângele); ţesuturi (hialin, elastic, fibros);
musculare (striat-scheletic, - ţesut muscular striat cardiac.
neted); ţesuturi nervoase
(neuroni, celule gliale).

2. Explorarea sistemelor biologice

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
2.1. Utilizarea - secţiuni prin organele vegetale - prezenţa pigmenţilor
investigaţiei pentru şi animale (preparate clorofilieni în organele verzi
evidenţierea structurii şi microscopice); ale plantelor;
funcţiilor organismelor
- fotosinteza: necesitatea - influenţa temperaturii şi a
CO2, producerea O2, luminii asupra fotosintezei;
sinteza substanţelor
- rolul bilei;
organice;
- gutaţia la plante;
- activitatea enzimelor din
salivă; - automatismul inimii;
- circulaţia sevei brute şi - mişcări la plante;
sevei elaborate în corpul - circulaţia capilară a sângelui
plantei; în membrana interdigitală
- grupe sangvine; de broască.
- respiraţie celulară;
- structura macroscopică a
inimii
şi
rinichiului.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 7


Competenţe specifice Conţinutur
i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
2.2. Prelucrarea - funcţii de nutriţie – baza - chemosinteza la bacterii;
rezultatelor obţinute din anatomică: autotrofia la - nutriţie mixotrofă –
investigaţii şi plante (fotosinteza), nutriţia semiparazită şi carnivoră,
formularea concluziilor simbiontă la licheni, simbioza la plante (micorize
heterotrofia la fungi şi plante şi nodozităţi );
(saprofită, parazită),
heterotrofia la animale - influenţa factorilor de mediu
vertebrate (digestia şi asupra intensităţii fotosintezei
absorbţia nutrimentelor); (lumină, temperatură, apă şi
săruri minerale, CO2);
- sistem digestiv la mamifere;
- particularităţi structurale şi
- respiraţia aerobă şi anaerobă; funcţionale ale sistemului
- sistemul respirator la digestiv la vertebrate;
mamifere; - particularităţi structurale
- circulaţia sevei brute şi şi funcţionale ale
sevei elaborate; sistemului respirator la
vertebrate;
- sistemul circulator şi
circulaţia la mamifere; - influenta factorilor de
mediu asupra absorbţiei şi
- excreţia la plante (transpiraţia)
circulaţiei sevelor
şi la mamifere;
(cantitatea de apă,
- funcţii de relaţie: importanţă temperatură, O2, pH-ul şi
în existenţa organismelor, substanţe toxice din sol);
baza anatomică;
- particularităţi structurale
- sensibilitatea şi mişcarea şi funcţionale ale
la plante şi mamifere; sistemului circulator la
- funcţii de reproducere: vertebrate;
importanţă, modalităţi de - influenţa factorilor de mediu
realizare (reproducerea (interni-suprafaţă de
asexuată specializată şi transpiraţie, permeabilitatea
vegetativă la plante; pereţilor celulari, densitatea
reproducerea sexuată la stomatelor, externi –
plante şi mamifere), baza umiditate atmosferică,
anatomică. lumină, temperatură, curenţi
de aer şi umiditatea solului)
asupra transpiraţiei şi gutaţiei;
- particularităţi structurale şi
funcţionale ale sistemului
excretor la vertebrate;
- particularităţi structurale
şi funcţionale ale
sistemului locomotor la
vertebrate;
- particularităţi structurale şi
funcţionale ale organelor de
simţ şi ale sistemului nervos
la vertebrate;
Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 8
- reproducerea asexuată la
animale;
- particularităţi structurale
şi funcţionale ale
sistemului reproducător
la vertebrate;.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 9


3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi in scopul demonstrării principiilor lumii vii

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
3.1. Reprezentarea - ţesuturi vegetale şi animale; - particularităţi structurale şi
structurii şi - structura şi funcţiile funcţionale ale sistemelor
funcţiilor organismelor vegetale digestiv, circulator,
organismelor pe şi animale. respirator, excretor şi
baza modelelor reproducător la vertebrate;
- particularităţi structurale şi
funcţionale ale organelor de
simţ şi ale sistemului
nervos la vertebrate;
- influenta factorilor de
mediu asupra unor funcţii
ale organismelor.
3.2. Elaborarea şi - ţesuturi vegetale şi animale; - particularităţi structurale şi
aplicarea unor algoritmi - structura şi funcţiile funcţionale ale sistemelor
de identificare şi de organismelor vegetale digestiv, circulator,
rezolvare de probleme şi animale; respirator, excretor şi
reproducător la vertebrate;
- dezechilibre ecologice.
- particularităţi structurale şi
funcţionale ale organelor de
simţ şi ale sistemului
nervos la vertebrate;
- influenţa factorilor de
mediu asupra funcţiilor
organismelor.

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
4.1 Utilizarea corectă a - ţesuturi vegetale şi animale; - particularităţi structurale şi
terminologia specifice - structura şi funcţiile funcţionale ale sistemelor
biologiei în diferite organismelor vegetale digestiv, circulator,
situaţii de comunicare şi animale; respirator, excretor şi
reproducător la vertebrate;
- unitate structură – funcţie,
unitate – diversitate, evoluţie - particularităţi structurale şi
de la simplu la complex, funcţionale ale organelor de
relaţie organism – mediu. simţ şi ale sistemului
nervos la vertebrate.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 1


0
4.2 Prezentarea - ţesuturi vegetale şi animale; - particularităţi structurale şi
informaţiilor - structura şi funcţiile funcţionale ale sistemelor
folosind diverse organismelor vegetale digestiv, circulator,
metode de şi animale. respirator, excretor şi
comunicare reproducător la vertebrate;
- particularităţi structurale şi
funcţionale ale organelor de
simţ şi ale sistemului
nervos la vertebrate.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 1


1
5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte
noi

Competenţe specifice Conţinutur


i
Trunchiul comun Curriculum diferenţiat
5.1 Aplicarea în viaţa - mişcarea şi sensibilitatea - transportul, depozitarea
cotidiană a la plante; şi păstrarea fructelor;
cunoştinţelor despre
- boli ale sistemului - influenţa factorilor de
influenţa factorilor de
respirator şi circulator la mediu asupra absorbţiei,
mediu asupra funcţiilor
om. fotosintezei, transpiraţiei,
organismelor
respiraţiei, circulaţiei,
excreţiei, germinaţiei.
5.2. Explicarea şi - boli ale sistemelor nervos,
aplicarea unor reguli şi digestiv, circulator,
procedee de protejare a respirator, excretor,
sănătăţii proprii şi a reproducător: manifestări,
mediului cauze, măsuri de prevenire,
factori de risc;
- deficienţe senzoriale;
- planificare familială;
- dezechilibre ecologice.
5.3. Realizarea de - structura şi funcţiile - influenţa factorilor de
conexiuni intra, inter organismelor vegetale mediu asupra absorbţiei,
şi transdisciplinare şi animale; fotosintezei, transpiraţiei,
respiraţiei, circulaţiei, excreţiei,
- dezechilibre ecologice.
germinaţiei.

LISTA DE CONŢINUTURI1

I. Ţesuturi vegetale şi animale: clasificare, structură, rol


 Ţesuturi vegetale:
 embrionare (primare – apicale, intercalare, secundare – cambiul libero-
lemnos şi subero-felodermic*);
 definitive (de apărare – epidermă, exodermă*, endodermă*, suber*;
fundamentale – asimilatoare, de depozitare; conducătoare – lemnoase şi
liberiene, mecanice – sclerenchimatice* şi colenchimatice*; secretoare);

 Ţesuturi animale:
 epiteliale: (de acoperire – unistratificate*, pseudostratificate*, stratificate*,
secretoare – tipuri de glande; senzoriale);
 conjunctive: (moi – lax*, reticulat*, adipos*, fibros* şi elastic*, semidure –
hialin*, elastic*, fibros*, dure – osos compact şi osos spongios); sângele;

 muscular: (striat, striat de tip cardiac*, neted);


 nervos: (neuronul, celula glială);
Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 1
2
1 Unităţile de conţinut marcate cu scris italic şi asterisc (*) aparţin curriculumului diferenţiat.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 1


3
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii:
 Funcţii de nutriţie:
 Nutriţia
autotrofă:
Fotosinteza:
- frunza – structură (epidermă superioară, epidermă inferioară, stomate)
- structură şi rol, mezofil – ţesuturi: palisadic, lacunar, nervuri);
- fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei),
evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2
produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b
– evidenţiere* );
- influenţa factorilor de mediu asupra intensităţii fotosintezei (lumină,
temperatură, apă şi săruri minerale şi CO2), aplicaţii practice *;
Chemosinteza*: bacterii chemosintetizatoare (sulfuroase, nitrificatoare,
metanogene), importanţă.

 Nutriţia heterotrofă:
- heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
- heterotrofia la plante: parazită, mixotrofă (plante semiparazite şi plante
- carnivore*);
- nutriţia simbiontă (licheni, micorize*, plante leguminoase-bacterii fixatoare
de N2*);
- digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară) ;
- sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente – localizare,
morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat,
pancreas exocrin – localizare), rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
- particularităţi structurale şi funcţionale ale sistemului digestiv la
vertebrate*
- boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii
alimentare, apendicită acută, hepatită virală acută) – manifestări, cauze şi
prevenire.

 Respiraţia:
- respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei
celulare);
- respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii
(exemple de fermentaţie – alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
- Respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică,
după consumul de O2 şi după CO2 produs);
- influenţa factorilor de mediu asupra intensităţii respiraţiei (interni-
cantitatea de substanţă organică, grad de hidratare, vârstă, starea
de repaus, externi – temperatură, concentraţia CO2 şi a O2, factori
mecanici), aplicaţii practice*.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 1


4
- Respiraţia la animale:
- sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni – localizare,
structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare – inspiraţie, expiraţie,
volume respiratorii la om*);
- particularităţi structurale şi funcţionale ale sistemului respirator la
vertebrate*;
- boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic,
pneumonie,TBC )– manifestări, cauze şi prevenire.
 Circulaţia:
- Circulaţia la plante:
- structura primară a rădăcinii şi tulpinii la angiosperme dicotiledonate;
- absorbţia apei şi sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
- circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor;
- influenţa factorilor de mediu asupra absorbţiei şi circulaţiei sevelor
(cantitatea de apă, temperatură, O2, pH-ul şi substanţe toxice din
sol), aplicaţii practice*.
- Circulaţia la animale:
- mediul intern la mamifere (sângele – compoziţie, rol, limfa*, lichidul
interstiţial*);
- sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura
macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
factorii care influenţează circulaţia sângelui*;
- particularităţi structurale şi funcţionale ale sistemului circulator la
vertebrate* ;
- boli ale sistemului circulator la om (varicele, ateroscleroză,
hipertensiunea arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) –
manifestări, cauze şi prevenire.
 Excreţia:
- Excreţia la plante:
- transpiraţia şi gutaţia* – prezentare generală, localizare;
- influenţa factorilor de mediu (interni – suprafaţa de transpiraţie,
permeabilitatea pereţilor celulari, densitatea stomatelor, externi –
umiditatea atmosferică, lumină, temperatură, curenţii de aer şi
umiditatea solului*) asupra transpiraţiei şi gutaţiei.
- Excreţia la animale:
- sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare,
structură şi rol – fără mecanismul formării urinei);
- particularităţile structurale şi funcţionale ale sistemului excretor la
vertebrate*
- boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală
cronică) – manifestări, cauze şi prevenire.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 10


 Funcţii de relaţie:
 Sensibilitatea:
- Sensibilitatea şi mişcarea la plante:
- Sensibilitatea la animale:
- organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea)
structură şi rol, deficienţe senzoriale la om; miopia, hipermetropia,
strabism, astigmatism, surditatea), manifestări, cauze şi remedii;
- particularităţile structurale şi funcţionale ale organelor de simţ la
vertebrate*;
- sistem nervos la mamifere – SNC (măduva spinării, encefal – localizare,
componente, rol);
- particularităţi structurale şi funcţionale ale SNC la vertebrate*;
- boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în
plăci – manifestări, cauze şi prevenire) şi factori de risc (consum de
droguri, alcool, cafea, tutun ).
 Locomoţia la animale:
- Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor);
- Particularităţi structurale şi funcţionale ale locomoţiei la vertebrate*.

 Funcţia de reproducere:
 Reproducerea la plante:
- Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
- Reproducerea sexuată la angiosperme:
- floare – structură;
- fecundaţie;
- sămânţă (alcătuire, factorii care influenţează germinaţia: interni –
puterea de germinaţie, starea de sănătate, permeabilitatea
tegumentului seminal, maturitatea, natura endospermului; externi –
lumină, umiditate, temperatură, oxigen* );
- fruct – tipuri reprezentative de fructe;
- transportul, depozitarea şi păstrarea fructelor*.
 Reproducerea la animale:
- Reproducerea asexuată la animale
- Reproducerea sexuată la mamifere (om), sistemul reproducător
femel şi mascul (localizare, structură şi rol );
- boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA-
manifestări, cauze şi prevenire), planificare familială;
- particularităţi structurale şi funcţionale ale sistemului reproducător
la vertebrate*.

III. Dezechilibre ecologice: cauze, efecte, măsuri.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 11


LISTA LUCRĂRILOR PRACTICE OBLIGATORII

1. Observaţii asupra morfologiei diferitelor organe vegetale şi animale


2. Recunoaşterea tipurilor de rădăcini, tulpini, frunze, flori, fructe, seminţe
3. Efectuarea de preparate microscopice cu secţiuni prin organe vegetale şi observarea lor la
microscop
4. Demonstrarea prezenţei pigmenţilor clorofilieni în organele verzi ale plantelor*
5. Observarea microscopică a unor secţiuni prin diferite ţesuturi vegetale si animale
6. Evidenţierea necesităţii CO2, evidenţierea producerii O2, evidenţierea substanţelor organice
produse prin fotosinteză, evidenţierea influenţei temperaturii şi a luminii asupra fotosintezei*
7. Evidenţierea activităţii enzimelor din salivă
8. Evidenţierea rolului bilei*
9. Evidenţierea circulaţiei sevei brute şi sevei elaborate în corpul plantei
10. Evidenţierea automatismului inimii*
11. Evidenţierea circulaţiei capilare a sângelui în membrana interdigitală de broască*
12. Determinarea grupelor sangvine
13. Evidenţierea respiraţiei celulare
14. Evidenţierea gutaţiei la plante*
15. Configuraţia externă şi structura inimii şi a rinichiului – observare macroscopică şi disecţie
16. Evidenţierea mişcărilor la plante*
Notă: Conţinuturile şi lucrările practice marcate cu scris italic şi asterisc sunt obligatorii numai
pentru Curriculum diferenţiat.

SUGESTII METODOLOGICE
Curriculum-ul de biologie pentru ciclul inferior al liceului îşi propune abordarea
studiului disciplinei prin înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, conceptelor, principiilor şi
legilor specifice şi de asemenea, aplicarea lor în diverse situaţii de viaţă, asigurând astfel
condiţii pentru ca fiecare elev să dezvolte o personalitate autonomă şi creativă.

Strategiile didactice utilizate vor orienta elevii spre activităţi de investigare a


structurilor, fenomenelor şi proceselor desfăşurate în natură, spre descoperirea diversităţii şi
unităţii lumii vii, a explicaţiei adaptărilor organismelor la variaţiile factorilor de mediu, spre
cunoaşterea şi rezolvarea problemelor ce privesc sănătatea omului şi a mediului, etc.

În scopul familiarizării elevilor cu demersul investigaţiei ştiinţifice şi cu spiritul de


cercetare, profesorii de biologie folosesc în procesul de predare/învăţare/evaluare,
descoperirea, problematizarea, experimentul, etc.

Învăţarea prin descoperire are ca rezultat achiziţii trainice şi dezvoltă motivaţia.


Presupune iniţierea elevilor în activităţi de investigaţie în care elevii sunt puşi în situaţii
concrete de formulare de ipoteze, documentare în domeniul respectiv, realizarea unui
Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 12
experiment, interpretarea datelor, formularea de concluzii şi prezentarea acestora în diverse
forme (scris, oral, grafic). Se poate realiza pe următoarele căi: inductivă (de la concret la
general), deductivă (de la general la particular), transductivă (prin analogie între sisteme sau
componente ale acestora).

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 13


Problematizarea pune elevul în situaţia de a soluţiona prin activitate proprie de
cercetare o anumită problemă care îi stimulează curiozitatea şi care îl incită la căutări,
dezvoltând scheme operatorii ale gândirii divergente.

Experimentul ca metodă de învăţare poate fi aplicat cu succes alături de descoperire şi


problematizare asigurând astfel, prin provocarea unor procese sau fenomene, cunoaşterea
directă, nemijlocită a lumii vii. Elevii îşi însuşesc metode şi tehnici specifice şi capătă
deprinderi de lucru.
Alte metode care asigură succesul în procesul de predare/învăţare/evaluare a cunoştinţelor de
biologie:
Modelarea presupune cunoaşterea indirectă a realităţii prin analogie, cu ajutorul
modelelor ce reproduc anumite sisteme naturale. Se folosesc mai multe tipuri de reprezentări:
similare cu originalul, analoage (simplificate, schematizare) şi ideale (teoretice, abstracte). Se
va insista pe trecerea de la utilizarea modelelor statice la cele dinamice, pe folosirea unor
modele diferite pentru acelaşi proces sau fenomen, pe utilizarea modelelor decompozabile.

Algoritmizarea asigură însuşirea şi aplicarea unor scheme logice de desfăşurare a


activităţilor intelectuale teoretice şi practice în învăţarea biologiei. Este importantă trecerea
de la parcurgerea unor căi deja cunoscute, la dezvoltarea propriilor căutări şi cercetări
necesare în viata activă.

Dezbaterea şi asaltul de idei permit dobândirea, în comun, de către elevi a


cunoştinţelor biologice, afirmarea opiniilor personale, dezvoltă spiritul de cooperare,
creativitatea, spiritul critic şi stimulează spontaneitatea.

Studiul de caz presupune analiza şi dezbaterea unor situaţii-problemă întâlnite în practica


vieţii
şi asigură apropierea învăţării de contextul extraşcolar.
Proiectul – tema de cercetare, stimulează elevii să realizeze investigaţii în mediul
înconjurător pe o anumită temă, să confecţioneze modele pentru orele de biologie, să
elaboreze lucrări ştiinţifice pentru simpozioane, cercuri, sesiuni de comunicări ştiinţifice.
Proiectul, individual sau în grup, oferă oportunitatea educaţiei ecologice şi a educaţiei pentru
sănătate.

Existenţa laboratoarelor în reţeaua AEL permite realizarea lecţiilor interactive de


biologie, stimulând creativitatea profesorului, spiritul de echipă al elevilor într-un proces
didactic modern. Soft-urile educaţionale de simulare substituie materialele şi instrumentele
didactice clasice. Asigură monitorizarea, evidenţa evoluţiei fiecărui elev, iar în perspectivă
învăţarea la distanţă.

Programa are drept obiectiv crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi
dezvolta competenţe într-un ritm individual, de a transfera cunoştinţele acumulate dintr-o
zona de studiu în alta. Competenţele specifice vor fi concretizate în cadrul fiecărei ore prin
activităţi de învăţare selectate potrivit conţinutului şi opţiunilor profesorului asupra tipului de
lecţie. Pentru aceasta, este util ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea
Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 14
unor activităţi de învăţare precum:
- exerciţii de identificare şi de încadrare sistematică a unor reprezentanţi din lumea vie;
- observaţii comparative asupra unor reprezentanţi din cele 5 regnuri, asupra
organelor, sistemelor de organe şi asupra funcţiilor din lumea vie;
- observaţii privind organizarea unei celule, fazele diviziunii celulare;
- efectuarea de observaţii în natură a unor modificări structurale şi funcţionale ale
organismelor produse de factorii de mediu;
- extragerea, inserarea şi interpretarea informaţiei din şi în: tabele, scheme, grafice,
diagrame, fragmente de text, albume tematice, internet, reviste etc.;

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 15


- proiectarea şi efectuarea de experimente în scopul evidenţierii funcţiilor
organismelor precum şi a relaţiilor dintre ele;
- imaginarea unor situaţii problemă şi rezolvarea lor;
- descoperirea şi analizarea relaţiilor cauzale: structură – funcţie, organism-mediu,
unitatea- diversitatea lumii vii, evoluţia de la simplu la complex;
- construirea şi folosirea unor modele (materiale figurative şi simbolice) pentru
ilustrarea, clarificarea, argumentarea fenomenelor şi proceselor biologice;
- elaborarea de către elev a unor algoritmi de rezolvare pentru diverse situaţii de învăţare;
- identificarea şi utilizarea unor surse variate de informare/documentare: atlase,
albume, enciclopedii, determinatoare, internet, culegeri de texte consacrate, reviste,
mijloace video, bănci de date, dicţionare;
- elaborarea şi susţinerea unor referate bibliografice, portofolii şi proiecte de grup;
- întocmirea unor colaje, creaţii literare şi plastice, pliant, afişe, postere;
- indicarea unor metode pentru prevenirea şi reducerea unor îmbolnăviri la om;
- dezbateri/ studii de caz pe tema implicării ştiinţelor biologice în rezolvarea unor
probleme de interes global;
- utilizarea programului AEL în vederea studierii fenomenelor biologice asistate de calculator;
- efectuarea de vizite la grădini botanice, zoologice, muzee de ştiinţe ale naturii,
laboratoare universitare şi medicale;
- analiza unor acţiuni cu impact negativ/ pozitiv asupra mediului în vederea formării
şi dezvoltării unor comportamente ecologice;
Se va valorifica activitatea individuală şi activitatea în echipă pentru asigurarea unor
parcursuri de învăţare diferenţiate.

Evaluarea curentă a elevilor va îmbina metodele tradiţionale (probe orale, probe scrise,
probe practice) cu cele complementare (observarea sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevului, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea). Strategiile
moderne de evaluare accentuează acea dimensiune a acţiunii evaluative care oferă elevilor
suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe), dar
mai ales ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilităţi) susţinând individualizarea actului
educaţional.

Evaluarea elevilor se va realiza pe baza competenţelor specifice şi a conţinuturilor


asociate prevăzute de programa şcolară şi va cuprinde itemi de tipul:
- selectarea răspunsului corect;
- asocierea corectă între noţiuni incluse în coloane diferite;
- completarea frazelor lacunare;
- completarea schemelor sau desenelor mute;
- recunoaşteri de tipul adevărat – fals;
- întrebări structurate;
- probleme;
- eseuri, eseuri structurate;
- formularea de ipoteze sau concluzii legate de procese biologice;
Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 16
- realizarea unui plan de investigaţie;
- rezolvarea fişelor pentru lucrările practice.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 17


Anexa la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3252 / 13.02.2006

MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII


CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

BIOLOGIE

CLASA A XI-A1

Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 3252 / 13.02.2006

Bucureşti, 2006

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 18


1 Se aplică şi la clasa a XII-a – filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare prin şcoala de
arte şi meserii + anul de completare.

Biologie – Clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 19


NOTA DE PREZENTARE

Curriculumul de Biologie pentru clasa a XI-a a fost elaborat în conformitate cu planurile-cadru


de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi
cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, care alocă disciplinei următorul buget de timp:
 1 oră/ săptămână la:
o filiera teoretică, profil real, specializarea matematică-informatică;
o filiera vocaţională, profilurile artistic (specializarea coregrafie), sportiv (toate
specializările), militar MApN (specializarea matematică–informatică);
o filiera tehnologică, calificările profesionale: tehnician ecolog şi protecţia calităţii
mediului, tehnician agromontan, tehnician hidro-meteorolog, tehnician veterinar,
tehnician analize produse alimentare, tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere,
tehnician veterinar pentru animale de companie, tehnician în industria alimentară,
tehnician în agricultură, tehnician în agroturism;
 2 ore/ săptămână la:
o filiera teoretică, profilul real - specializarea ştiinţele naturii.
În proiectarea prezentului curriculum s-au avut în vedere:
- cerinţele formulate în textul Legii învăţământului, referitoare la idealul educaţional şi la
finalităţile învăţământului liceal;
- Planul de lucru pentru implementarea obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare
profesională din Europa pentru perioada 2001 – 1010, ratificat de Consiliul Europei
Barcelona, 2002;
- Declaraţia Miniştrilor Europeni ai Educaţiei şi Formării Profesionale şi a Comisiei Europene,
adoptată la Copenhaga, 29 – 30 noiembrie 2002, privind întărirea cooperării europene în
domeniul formării profesionale – « Declaraţia de la Copenhaga ».
Curriculumul de biologie pentru clasele a XI-a intenţionează aprofundarea achiziţiilor de
învăţare dobândite anterior şi specializarea diversificată a elevilor în funcţie de profiluri şi
specializări.
Studiul biologiei vizează:
- pregătirea şcolară temeinică pentru orientare în pregătirea profesională;
- educaţia pentru sănătate a generaţiei tinere;
- dezvoltarea în specialitate pentu integrarea optimă în viaţa activă;
Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care permite profesorului libertatea:
- să aleagă singur succesiunea capitolelor sau a temelor, cu condiţia ca aceasta să respecte
logica internă a domeniului, să asigure în final parcurgerea integrală a materiei şi formarea la
elevi a competenţelor propuse;
- să construiască demersul didactic, în cadrul fiecărei lecţii, în funcţie de propria
personalitate, de particularităţile clasei şi de caracterul experimental al biologiei.
Curriculum de biologie pentru clasa a XI- a, liceu, cuprinde:
 competenţe generale;
 valori şi atitudini;
 competenţe specifice şi conţinuturi;
 lista de conţinuturi;
 lista de lucrări practice obligatorii;
 sugestii metodologice.

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 2


COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

2. Explorarea sistemelor biologice

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul


demonstrării principiilor lumii vii

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru


specifice biologiei în contexte noi

VALORI ŞI ATITUDINI

 interes pentru realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor;


 motivaţia pentru informarea şi documentarea ştiinţifică;
 dezvoltarea curiozităţii şi respectului faţă de orice formă de viaţă;
 grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător;
 dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora;
 cultivarea receptivităţii şi a flexibilităţii pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie
în viaţa cotidiană;
 conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global.

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 3


COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
NOTA:
Conţinuturile nemarcate prin corp de literă cursiv şi asterisc (*) se adresează specializărilor ai căror elevi
studiază Biologia, în clasa a XI-a, 1oră/ săptămână.
Conţinuturile marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc (*) se adaugă celor nemarcate şi se adresează
specializărilor ai căror elevi studiază Biologia 2 ore/săptămână, în clasa a XI-a.
Pentru specializarea coregrafie, profil artistic, filiera vocaţională, programa de biologie clasa a XI-a –
ciclul superior al liceului, este valabilă în întregime şi se studiază pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a.
1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

Competenţe specifice Conţinuturi


1.1. Identificarea organelor - topografia organelor şi sistemelor de organe – planuri şi
şi a sistemelor de organe la raporturi anatomice
om, precum şi a - *structura globului ocular (lucrare practică)
caracteristicilor acestora - clasificarea sistemului nervos: sistemul nervos somatic
central şi periferic, sistemul nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic
- glandele endocrine: hipofiză, tiroidă, pancreas,
suprarenale, gonade, *timus, epifiză, paratiroide
- alcătuirea scheletului, *tipuri de articulaţii
- principalele grupe de muşchi, *structura fibrei musculare
- alcătuirea sistemului reproducător
- *sistemul arterial, venos şi limfatic
1.2. Organizarea de date - toate conţinuturile menţionate în lista de conţinuturi
despre lumea vie, selectate
din diverse surse de
documentare, pentru
rezolvarea unor de sarcini de
lucru variate
2. Explorarea sistemelor biologice

Competenţe specifice Conţinuturi


2.1. Utilizarea experimentului - observaţii micro şi macroscopice: celulă, ţesuturi, organe,
şi a investigaţiei pentru sisteme de organe, organism
evidenţierea structurii şi a - *reflexe somatice
funcţiilor organismului uman - evidenţierea sensibilităţii tactile, termice şi dureroase
- determinarea câmpului vizual, *disecţia globului ocular,
harta gustului, recunoaşterea diferitelor substanţe după
gust şi miros, pragurile sensibilităţii gustative şi olfactive
- *proprietăţile muşchilor
- *evidenţierea compoziţiei chimice a alimentelor
- *hemostaza şi coagularea sângelui
- măsurarea pulsului şi a tensiunii arteriale, *EKG - interpretare
- determinarea grupelor sanguine în sistemul AB0 şi Rh
- mecanica respiraţiei, volume şi capacităţi respiratorii
- compoziţia chimică a urinei
- acţiunea salivei şi a bilei asupra alimentelor

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 4


2.2. Prelucrarea - evidenţierea sensibilităţii tactile, termice, dureroase a
rezultatelor obţinute din tegumentului
investigaţii şi - determinarea câmpului vizual
experimente şi - măsurarea pulsului şi a tensiunii arteriale
- determinarea grupelor sanguine în sistemul AB0 şi Rh
formularea concluziilor
- mecanica respiraţiei
- *importanţa experimentelor fiziologice în
cunoaşterea organismului uman

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 5


3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii

Competenţe specifice Conţinuturi


3.1. Reprezentarea funcţiilor - funcţiile organelor şi sistemelor de organe
organelor şi sistemelor de - *proprietăţile neuronului, sinapse
organe la om pe baza - arcul reflex
modelelor - *arcul reflex vegetativ simpatic şi parasimpatic
- *reflexe monosinaptice, polisinaptice,
necondiţionate şi condiţionate
- clasificarea cailor de conducere în sistemul nervos
- *căile de conducere ascendente şi descendente
- formarea imaginilor
- tipuri de articulaţii
- *structura si fiziologia fibrei musculare
- tipuri de contracţii
- circulaţia mare şi mică, *circulaţia arterială, venoasă,
capilară, limfatică
- transportul gazelor respiratorii
- mecanica respiraţiei
- volume şi capacităţi respiratorii
- *spermatogeneza, ovogeneza
- * mecanismul general al reglării nervoase şi umorale a
secreţiei endocrine
3.2. Elaborarea şi aplicarea - funcţiile fundamentale ale organismului uman
unor algoritmi de - valoarea energetică a nutrimentelor
identificare, investigare, - *organele şi sistemele de organe
experimentare şi rezolvare
4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

Competenţe specifice Conţinuturi


4.1 Utilizarea corectă a - toate conţinuturile menţionate în lista de conţinuturi
terminologiei specifice
biologiei în diferite situaţii de
comunicare
4.2 Prezentarea
informaţiilor folosind
diverse metode de
comunicare

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 6


Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 7
5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi

Competenţe specifice Conţinuturi


5.1 Utilizarea în viaţa - funcţiile fundamentale ale organismului uman
cotidiană a cunoştinţelor - *particularităţile funcţionale ale organelor şi sistemelor de
despre influenţa factorilor de organe
mediu asupra funcţiilor - variaţii normale şi patologice ale parametrilor funcţionali
organismului - cauze ale modificărilor parametrilor funcţionali
- imunitatea
- *principalele constante fiziologice
5.2. Aplicarea unor reguli - noţiuni elementare de igienă şi patologie
de menţinere a sănătăţii - *vitaminele
omului - disfuncţii endocrine şi metabolice
- *disfuncţiile si bolile menţionate în lista de
conţinuturi la curriculum diferenţiat
- sănătatea reproducerii, sarcina şi naşterea
5.3. Realizarea de conexiuni - *proprietăţile neuronului
intra-, inter- şi - fiziologia analizatorilor
transdisciplinare - digestia, acţiunea enzimelor digestive, compoziţia
chimica a alimentelor
- ventilaţia pulmonară
- tensiunea arterială şi pulsul
- transportul gazelor, schimbul de gaze
- formarea şi eliminarea urinei, compoziţia urinei
- *principalele constante fiziologice
- metabolism intermediar, bazal, energetic, anabolism,
catabolism,
*etapele metabolismului intermediar
- valoarea energetică a nutrimentelor, vitaminele
- homeostazia mediului intern
- *rolul integrator al sistemului nervos si endocrin

LISTA DE CONTINUTURI

I. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN


- topografia organelor şi sistemelor de organe – planuri şi raporturi anatomice;
- niveluri de organizare: celula, ţesuturi, organe, sisteme de organe, organism (observaţii
micro şi macroscopice)

II. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN


1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

a. SISTEMUL NERVOS
- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
- *proprietăţile neuronului, sinapsa;
- sistemul nervos somatic: funcţia reflexă – actul reflex, *reflexe somatice, necondiţionate,
condiţionate; funcţia de conducere – clasificarea căilor de conducere si rolul acestora, *căi
ascendente şi descendente, distribuţia şi rolul nervilor spinali şi cranieni;
Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 8
- sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi
parasimpaticului, *actul reflex vegetativ simpatic şi parasimpatic, reflexe vegetative;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: meningită, encefalită, hemoragii cerebrale, comă,
convulsii.

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 9


b. ANALIZATORII
- segmentele unui analizator;
- fiziologia analizatorilor vizual, auditiv, vestibular, cutanat, *gustativ, olfactiv şi kinestezic;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: micoze, acnee, herpes, piodermite, rinite, cataractă,
glaucom, conjunctivită, otite, etc.

c. GLANDELE ENDOCRINE
- topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade,
*paratiroide,
timus, epifiză;

- *mecanismul general de reglare nervoasă şi umorală a secreţiei endocrine;


- disfuncţii (nanism hipofizar, caşexie hipofizară, gigantism, acromegalie, diabet insipid,
boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşa endemică, *tetanie, boala
Recklinghausen, sindromul Cushing, *sindromul androgenital, boala Addison, boala
Conn, diabetul zaharat).

d. MIŞCAREA

SISTEMUL

OSOS
- scheletul – alcătuire, rol, creşterea în lungime şi grosime a oaselor, tipuri de articulaţii;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii, boli
reumatismale.

SISTEMUL MUSCULAR
- muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii, *structura si fiziologia fibrei
musculare;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: oboseala şi forţa musculară, întinderi şi rupturi
musculare,
*distrofii musculare.

2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE

a. DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv, *acţiunea enzimelor digestive;
- absorbţia intestinală;
- fiziologia intestinului gros;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, faringită, enterocolite,
ocluzie intestinală, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită, diaree, constipaţie.

b. CIRCULAŢIA
- grupe sanguine, imunitate, *hemostaza şi coagularea sângelui;
- activitatea cardiacă, parametri funcţionali – frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune
arterială, puls arterial;

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 1


0
- circulaţia mare şi mică (*arterială, venoasă, capilară, limfatică);
- noţiuni elementare de igienă si patologie: cardiopatie ischemică, aritmii cardiace, hemoragii
interne
şi externe, leucemii, anemii.

c. RESPIRAŢIA
- ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem, *modificări
de ritm respirator normale şi patologice.

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 1


1
d. EXCREŢIA
- formarea şi eliminarea urinei, compoziţia urinei;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită, *insuficienţă
renală.

e. METABOLISMUL
- noţiunile: metabolism intermediar (*etape), bazal, energetic, anabolism, catabolism;
- nutrimentele: roluri, valoare energetică, raţie alimentară;
- *vitaminele.

3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
- sistemul reproducător: componente, fiziologie, *spermatogeneza, ovogeneza;
- sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: anexite, vaginite, adenom de prostată.

4. ORGANISMUL - UN TOT UNITAR


- homeostazia mediului intern, *principalele constante fiziologice, rolul integrator al
sistemului nervos si endocrin.

LISTA DE LUCRĂRI PRACTICE

- celulă, ţesuturi, organe, sisteme de organe, organism


- (observaţii micro şi macroscopice);
- *demonstrarea reflexelor osteotendinoase, pupilar, de clipire;
- evidenţierea sensibilităţii tactile, termice, dureroase, a amprentelor;
- *harta gustului, recunoaşterea diferitelor substanţe după gust şi miros, pragurile
sensibilităţii gustative şi olfactive;
- disecţia globului ocular;
- determinarea câmpului vizual;
- *evidenţierea proprietăţilor muşchiului scheletic;
- *compoziţia chimică a alimentelor;
- acţiunea salivei şi a bilei asupra alimentelor;
- măsurarea pulsului, a tensiunii arteriale;
- *EKG / interpretare;
- determinarea grupelor sanguine în sistemul AB0 şi Rh;
- mecanica respiraţiei: aparatul Donders;
- compoziţia chimică a urinei.

Notă: se pot realiza şi alte lucrări practice adecvate conţinuturilor teoretice abordate şi
resurselor materiale existente.

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 1


2
Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 1
3
SUGESTII METODOLOGICE

Curriculum-ul de biologie pentru ciclul superior al liceului îşi propune abordarea studiului
disciplinei prin înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, conceptelor, principiilor şi legilor specifice
şi de asemenea, aplicarea lor în diverse situaţii de viaţă, asigurând astfel condiţii pentru ca
fiecare elev să îşi dezvolte o personalitate autonomă şi creativă.

Strategiile didactice utilizate vor orienta elevii spre activităţi de investigare a structurilor,
fenomenelor şi proceselor desfăşurate în corpul uman, spre cunoaşterea şi rezolvarea
problemelor ce privesc sănătatea omului şi a mediului.

În scopul dezvoltării la elevi a competenţelor de investigare ştiinţifică şi de cercetare, profesorii


de biologie folosesc în procesul de predare/ învăţare/ evaluare descoperirea, problematizarea,
experimentul, etc.

1. Învăţarea prin descoperire are ca rezultat achiziţii trainice şi dezvoltă motivaţia. Presupune
iniţierea elevilor în activităţi de investigaţie în care elevii sunt puşi în situaţii concrete de
formulare de ipoteze, documentare în domeniul respectiv, realizarea unui experiment,
interpretarea datelor, formularea de concluzii şi prezentarea acestora în diverse forme (scris,
oral, grafic). Se poate realiza pe următoarele căi: inductivă (de la particular,concret la
general), deductivă (de la general la particular), transductivă (prin analogie între sisteme sau
componente ale acestora).

2. Problematizarea pune elevul în situaţia de a soluţiona, prin activitate proprie de cercetare, o


anumită problemă care îi stimulează curiozitatea şi care îl incită la căutări, dezvoltând
scheme operatorii ale gândirii divergente.

3. Experimentul ca metodă de învăţare poate fi aplicat cu succes alături de descoperire şi


problematizare asigurând astfel, prin provocarea unor procese sau fenomene, cunoaşterea
directă, nemijlocită a lumii vii. Elevii îşi însuşesc metode şi tehnici specifice şi capătă
deprinderi de lucru.

Alte metode care asigură succesul în procesul de predare/învăţare/evaluare a cunoştinţelor de


biologie:

4. Modelarea presupune cunoaşterea indirectă a realităţii prin analogie, cu ajutorul modelelor


ce reproduc anumite sisteme naturale. Se folosesc mai multe tipuri de reprezentări: similare
cu originalul, analoage (simplificate, schematizare) şi ideale (teoretice, abstracte). Se va
insista pe trecerea de la utilizarea modelelor statice la cele dinamice, pe folosirea unor
modele diferite pentru acelaşi proces sau fenomen, pe utilizarea modelelor decompozabile.

5. Algoritmizarea asigură însuşirea şi aplicarea unor scheme logice de desfăşurare a


activităţilor intelectuale teoretice şi practice în învăţarea biologiei. Este importantă trecerea
de la parcurgerea unor căi deja cunoscute, la dezvoltarea propriilor căutări şi cercetări
necesare în viata activă.

6. Dezbaterea şi asaltul de idei permit dobândirea, în comun, de către elevi a cunoştinţelor


biologice, afirmarea opiniilor personale, dezvoltă spiritul de cooperare, creativitatea, spiritul
critic şi stimulează spontaneitatea.

7. Studiul de caz presupune analiza şi dezbaterea unor situaţii-problemă întâlnite în practica


vieţii şi asigură apropierea învăţării de contextul extraşcolar.
Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 1
4
8. Proiectul - tema de cercetare, stimulează elevii să realizeze investigaţii în laborator pe o
anumită temă, să confecţioneze modele pentru orele de biologie, să elaboreze lucrări
ştiinţifice pentru simpozioane, cercuri, sesiuni de comunicări ştiinţifice. Proiectul, individual
sau în grup, oferă oportunitatea educaţiei pentru sănătate şi a educaţiei ecologice.

Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 1


5
Existenţa laboratoarelor în reţeaua AEL permite realizarea lecţiilor interactive de biologie,
stimulând creativitatea profesorului, spiritul de echipă al elevilor într-un proces didactic modern.
Soft-urile educaţionale de simulare substituie materialele şi instrumentele didactice clasice,
asigură monitorizarea, evidenţa evoluţiei fiecărui elev, iar în perspectivă învăţarea la distanţă.

Programa are drept obiectiv crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi dezvolta
competenţe într-un ritm individual, de a transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zona de studiu
în alta. Competenţele specifice vor fi concretizate în cadrul fiecărei ore prin activităţi de învăţare
selectate potrivit conţinutului şi opţiunilor profesorului asupra tipului de lecţie. Pentru aceasta,
este util ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea unor activităţi de învăţare
precum:
- identificarea şi utilizarea unor surse variate de informare/documentare: atlase, albume,
enciclopedii, determinatoare, internet, culegeri de texte consacrate, reviste, mijloace video,
bănci de date, dicţionare;
- extragerea, inserarea şi interpretarea informaţiei din şi în: tabele, scheme, grafice, diagrame,
fragmente de text, albume tematice, internet, reviste etc.;
- proiectarea şi efectuarea de experienţe în scopul evidenţierii funcţiilor organismului precum
şi a relaţiilor dintre ele;
- realizarea transferului de informaţie prin conexiuni intradisciplinare, interdisciplinare
şi transcurriculare pentru studierea fenomenelor şi proceselor biologice;
- imaginarea unor situaţii problemă şi rezolvarea lor;
- descoperirea şi analizarea relaţiilor cauzale: structură - funcţie, organism-mediu, evoluţia de
la simplu la complex;
- construirea şi folosirea unor modele (materiale figurative şi simbolice) pentru ilustrarea,
clarificarea, argumentarea fenomenelor şi proceselor biologice;
- elaborarea de către elev a unor algoritmi de rezolvare pentru diverse situaţii de învăţare;
- elaborarea şi susţinerea unor referate bibliografice, portofolii şi proiecte de grup;
- întocmirea unor colaje, creaţii literare şi plastice, pliante, afişe, postere;
- indicarea unor metode pentru prevenirea şi reducerea unor îmbolnăviri la om;
- utilizarea programului AEL în vederea studierii fenomenelor biologice asistate de calculator;
- efectuarea de vizite la laboratoare universitare şi medicale.

Se va valorifica activitatea individuală şi activitatea în echipă pentru asigurarea unor parcursuri


de învăţare diferenţiate.

Evaluarea curentă a elevilor va îmbina metodele tradiţionale (probe orale, probe scrise, probe
practice) cu cele complementare (observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului
elevului, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea). Strategiile moderne de evaluare
accentuează acea dimensiune a acţiunii evaluative care oferă elevilor suficiente şi variate
posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe), dar mai ales ceea ce pot să
facă (priceperi, deprinderi, abilităţi) susţinând individualizarea actului educaţional.

Evaluarea elevilor se va realiza pe baza competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate


prevăzute de programa şcolară. De exemplu:
- selectarea răspunsului corect;
- asocierea corectă între: noţiuni, enunţuri etc., incluse în coloane diferite;
- completarea propoziţiilor, desenelor, schemelor, etc. lacunare;
- recunoaşteri de tipul adevărat – fals;
- întrebări structurate;
- probleme;
- eseuri, eseuri structurate;
- formularea de ipoteze sau concluzii legate de procese biologice;
- realizarea unui plan de investigaţie;
- rezolvarea fişelor pentru lucrările practice.
Biologie – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 10
Anexa 2 la Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5959 / 22.12.2006

MINISTERUL EDUCAłIEI ŞI CERCETĂRII


CONSILIUL NAłIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

B I O L O G IE

CLASA A XII-A1

Aprobat prin Ordinul ministrului

nr. 5959 / 22.12.2006

Bucureşti, 2006
1 Se aplică şi la clasa a XIII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare
profesională.
NOTA DE PREZENTARE

Curriculumul de Biologie pentru clasa XII-a/ a XIII-a2 a fost elaborat în conformitate


cu planurile-cadru de învăŃământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul
ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, care alocă disciplinei următorul
buget de timp:
(a) 1 oră/ săptămână, la următoarele filiere, profiluri, specializări:
- filiera teoretică, profil real, specializarea matematică-informatică;
- filiera vocaŃională, profil sportiv (toate specializările);
- filiera vocaŃională, profil artistic, specializarea coregrafie;
(b) 2 ore/ săptămână, la următoarele filiere, profiluri, specializări/ calificări
profesionale:
- filiera teoretică, profil real, specializarea ştiinŃe ale naturii;
- filiera tehnologică, calificările profesionale: tehnician ecolog şi protecŃia
calităŃii mediului, tehnician agromontan, tehnician hidro-meteorolog, tehnician
veterinar, tehnician analize produse alimentare, tehnician în silvicultură şi
exploatări forestiere, tehnician veterinar pentru animale de companie, tehnician
în industria alimentară, tehnician în agricultură, tehnician în agroturism.
În proiectarea prezentului curriculum au fost avute în vedere:
- cerinŃele formulate în textul Legii învăŃământului, referitoare la idealul
educaŃional şi la finalităŃile învăŃământului liceal;
- Planul de lucru pentru implementarea obiectivelor sistemelor educaŃionale
şi de formare profesională din Europa pentru perioada 2001 – 2010, ratificat
de Consiliul Europei Barcelona, 2002;
- DeclaraŃia Miniştrilor Europeni ai EducaŃiei şi Formării Profesionale şi a
Comisiei Europene, adoptată la Copenhaga, 29 – 30 noiembrie 2002, privind
întărirea cooperării europene în domeniul formării profesionale – «DeclaraŃia
de la Copenhaga».
Curriculumul de biologie pentru clasa a XII-a/ a XIII-a intenŃionează aprofundarea
achiziŃiilor dobândite anterior şi specializarea diversificată a elevilor, în funcŃie de
filieră, profil, specializare/ calificare profesională.
Studiul biologiei vizează:
- pregătirea şcolară temeinică pentru orientarea profesională;
- educaŃia pentru sănătate a generaŃiei tinere;
- dezvoltarea în specialitate pentru integrarea optimă în viaŃa activă;
Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care permite profesorului
libertatea:
- să aleagă singur succesiunea capitolelor sau a temelor, cu condiŃia ca
aceasta să respecte logica internă a domeniului, să asigure în final
parcurgerea integrală a materiei şi formarea la elevi a competenŃelor propuse;
- să construiască demersul didactic, în cadrul fiecărei lecŃii, în funcŃie de
propria personalitate, de particularităŃile clasei şi de caracterul experimental al
biologiei.
Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 2
Curriculumul de biologie pentru clasa a XII-a liceu, cuprinde:
 competenŃe generale;

 valori şi atitudini;

 competenŃe specifice şi conŃinuturi;

 lista de conŃinuturi;

 lista aplicaŃiilor practice obligatorii;

 sugestii metodologice.

2 Clasa a XIII-a – filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare profesională.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 3


COMPETENTE GENERALE

1. Receptarea informaŃiilor despre lumea vie

2. Explorarea sistemelor biologice

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării


principiilor lumii vii

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică


biologiei

5. Transferarea şi integrarea cunoştinŃelor şi metodelor de lucru


specifice biologiei în contexte noi

VALORI ŞI ATITUDINI

 interes pentru realizările şi descoperirile din domeniul ştiinŃelor;


 motivaŃia pentru informarea şi documentarea ştiinŃifică;
 dezvoltarea curiozităŃii şi respectului faŃă de orice formă de viaŃă;
 grija faŃă de propria persoană, faŃă de ceilalŃi şi faŃă de mediul înconjurător;
 dezvoltarea toleranŃei faŃă de opiniile altora;
 cultivarea receptivităŃii şi a flexibilităŃii pentru aplicarea cunoştinŃelor de
biologie în viaŃa cotidiană;
 conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 4


CompetenŃele specifice şi conŃinuturile tehnoredactate fără evidenŃiere prin corp de literă cursiv şi asterisc
se adresează specializărilor la care Biologia se studiază 1oră/ săptămână, cu excepŃia specializării
coregrafie3 (filiera vocaŃională, profil artistic).

ConŃinuturile evidenŃiate prin corp de literă cursiv şi asterisc (*) se adresează numai specializărilor şi
calificărilor profesionale la care Biologia se studiază 2 ore/ săptămână.
COMPETENTE SPECIFICE ŞI CONTINUTURI

1. Receptarea informaŃiilor din lumea vie

Competente specifice Cotinutur


i
1.1. Organizarea de date - genetică;
despre lumea vie, selectate - ecologie umană.
din diverse surse de
documentare, conform
unor criterii enunŃate
1.2. Recunoaşterea - acizii nucleici: compoziŃia chimică, structura primară şi
structurii şi funcŃiilor secundară a ADN , tipuri de ARN, structură şi funcŃii,
materialului genetic funcŃia autocatalitică şi heterocatalitică;
- organizarea materialului genetic: virusuri, procariote şi
eucariote;
*genomica ( genomica structurală: obiect de studiu,
metode şi tehnici - PCR, importanŃă );
- genomul uman – complementul cromozomial şi *harta
genetică;
- determinismul genetic al principalelor caractere
fenotipice umane;
*determinismul genetic în memorie, inteligenŃă,
comportament şi temperament;
- mutageneza şi teratogeneza - anomalii cromozomiale
asociate cancerului uman (fenotipul cancerului,
agenŃi carcinogeni,
*oncogene,* protooncogene, *antioncogene);
- imunogenetica (antigene, alergeni şi anticorpi,
*implicaŃii ale imunogeneticii în transplantul de
organe, interferonul).

1. Explorarea sistemelor biologice

CompetenŃe specifice ConŃinutu


ri

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 5


2.1. Utilizarea observaŃiei, - caracteristicile ecosistemelor antropizate şi modalităŃi de
a experimentului şi a investigare;
investigaŃiei pentru - impactul antropic asupra habitatelor naturale;
evidenŃierea structurii şi a - *structura şi dinamica populaŃiilor umane.
funcŃiilor sistemelor
biologice

3 La specializarea coregrafie, din cadrul filierei vocaŃionale, profil artistic, în clasa a XII-a
se aplică programa şcolară

de biologie pentru clasa a XI-a, aprobată în anexa 2 a ordinului ministrului educaŃiei şi


cercetării nr. 3252/ 13.02.2006.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 6


2. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii
vii

CompetenŃe specifice ConŃinutu


ri
3.1. Reprezentarea - acizii nucleici: compoziŃia chimică, structura primară şi
structurii şi funcŃiilor secundară a ADN, tipuri de ARN, structură şi funcŃii,
sistemelor biologice pe funcŃia autocatalitică şi heterocatalitică;
baza modelelor - organizarea materialului genetic: virusuri, procariote şi
eucariote;
*genomica (genomica structurală: obiect de studiu, metode
şi tehnici – PCR, importanŃă);
- *reglajul genetic la procariote;
- reglajul genetic la eucariote;
- genomul uman – complementul cromozomial şi *harta
genetică;
- determinismul genetic al principalelor caractere
fenotipice umane;
*determinismul genetic în memorie, inteligenŃă,
comportament şi temperament;
- imunogenetica (antigene, alergeni şi anticorpi);
- caracteristicile ecosistemelor antropizate şi modalităŃi de
investigare;
- *structura şi dinamica populaŃiilor umane.
3.2. Elaborarea şi aplicarea - conservarea biodiversităŃii;
unor algoritmi de - *diversitatea genetică umană - genetica raselor umane;
identificare, investigare, - genomul uman – complementul cromozomial şi *harta
experimentare şi rezolvare a genetică;
unor situaŃii problemă - *reglajul genetic la procariote;
- reglajul genetic la eucariote;
- determinismul genetic al principalelor caractere
fenotipice umane;
*determinismul genetic în memorie, inteligenŃă,
comportament şi temperament;
- imunogenetica (antigene, alergeni şi anticorpi,
*implicaŃii ale imunogeneticii în transplantul de
organe, interferonul);
- caracteristicile ecosisemelor antropizate şi modalităŃi de
investigare;
- *structura şi dinamica populaŃiilor umane;
- impactul antropic asupra ecosistemelor naturale;
- conservarea resurselor naturale şi a biodiversităŃii.

3. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei


Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 7
CompetenŃe specifice ConŃinutu
ri
4.1 Utilizarea adecvată a - genetică;
terminologiei specifice - ecologie umană.
biologiei în diferite situaŃii
de comunicare
4.2 Prezentarea
structurată, în diverse
tipuri de comunicări orale
şi scrise, a informaŃiei
ştiinŃifice specifice

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 8


4. Transferarea şi integrarea cunoştinŃelor şi metodelor de lucru ale biologiei în contexte
noi

CompetenŃe specifice ConŃinutu


ri
5.1 Utilizarea, în viaŃa - determinismul genetic al principalelor caractere
cotidiană, a cunoştinŃelor fenotipice umane;
de genetică şi ecologie *determinismul genetic în memorie, inteligenŃă,
umană comportament şi temperament;
- *diversitatea genetică umană - genetica raselor umane;
- mutageneza şi teratogeneza - anomalii cromozomiale
asociate cancerului uman (fenotipul cancerului,
agenŃi carcinogeni,
*oncogene,* protooncogene, *antioncogene);
- imunogenetica (antigene, alergeni şi anticorpi,
*implicaŃii ale imunogeneticii în transplantul de
organe, interferonul);
- domenii de aplicabilitate şi consideraŃii bioetice în genetica
umană;
- caracteristicile ecosisemelor antropizate şi modalităŃi de
investigare;
- impactul antropic asupra ecosistemelor naturale;
- conservarea resurselor naturale şi a biodiversităŃii.
5.2. Aplicarea unor reguli - mutageneza şi teratogeneza – anomalii cromozomiale
de menŃinere a sănătăŃii asociate cancerului uman (fenotipul
omului şi a măsurilor de cancerului, agenŃi carcinogeni,
conservare a mediului *oncogene,* protooncogene, *antioncogene);
- imunogenetica (antigene, alergeni şi anticorpi,
*implicaŃii ale imunogeneticii în transplantul de
organe, interferonul);
- domenii de aplicabilitate şi consideraŃii bioetice în
genetica umană;
- *structura şi dinamica populaŃiilor umane;
- efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătăŃii umane;
- *dezvoltarea durabilă.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 9


5.3. Realizarea de - acizii nucleici;
conexiuni intra-, inter- şi - *determinismul genetic în memorie, inteligenŃă,
transdisciplinare în comportament şi temperament;
analizarea şi interpretarea - *diversitatea genetică umană - genetica raselor umane;
unor fenomene şi procese - agenŃi carcinogeni;
specifice lumii vii - domenii de aplicabilitate şi consideraŃii bioetice în
genetica umană;
- efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătăŃii umane;
- imunogenetica (antigene, alergeni şi anticorpi,
*implicaŃii ale imunogeneticii în transplantul de
organe, interferonul);
- caracteristicile ecosistemelor antropizate şi modalităŃi de
investigare;
- *structura şi dinamica populaŃiilor umane;
- conservarea resurselor naturale şi a biodiversităŃii;
- *dezvoltarea durabilă.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 1


0
LISTA DE CONłINUTURI

I. Genetică
Genetică moleculară
 Obiectul de studiu, scurt istoric;
 Acizii nucleici - compoziŃia chimică;
- structura primară şi secundară a ADN;
- tipuri de ARN, structură şi funcŃii;
- funcŃia autocatalitică şi heterocatalitică.
 Organizarea materialului genetic: virusuri, procariote şi eucariote; *Genomica
(genomica structurală: obiect de studiu, metode şi tehnici - PCR, importanŃă ).
 *Reglajul genetic la procariote.
 Reglajul genetic la eucariote:
- reglajul genetic pe termen scurt;
- reglajul genetic pe termen lung.

Genetică umană
 Genomul uman – complementul cromozomial şi *harta genetică.
 Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane;
*determinismul genetic în memorie, inteligenŃă, comportament şi temperament.
 *Diversitatea genetică umană - genetica raselor umane.
 Mutageneza şi teratogeneza - anomalii cromozomiale asociate cancerului uman
(fenotipul cancerului, agenŃi carcinogeni, *oncogene,* protooncogene,
*antioncogene).
 Imunogenetica (antigene, alergeni şi anticorpi, *implicaŃii ale imunogeneticii în
transplantul de organe, interferonul).
 Domenii de aplicabilitate şi consideraŃii bioetice în genetica umană:
- sfaturile genetice;
- diagnosticul prenatal;
- fertilizarea in vitro;
- clonarea terapeutică;
- terapia genică.

II. Ecologie umană


 Caracteristicile ecosistemelor antropizate şi modalităŃi de investigare;
particularităŃi ale biotopului şi biocenozei; relaŃii interspecifice în ecosistemele
antropizate; *particularităŃi ale fluxului de materie şi energie în ecosistemele
antropizate.
 *Structura şi dinamica populaŃiilor umane: migraŃia, rata natalităŃii, rata
mortalităŃii, rata morbidităŃii, structura pe vârste şi pe sexe, speranŃa de viaŃă,
explozia demografică.
 Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale: degradarea habitatelor,
introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice (defrişare,
păşunat, pescuit, vânătoare, comerŃ cu specii sălbatice, etc.), urbanizare şi
industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimică, fizică, biologică.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 1


1
 Efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătăŃii umane.
 Conservarea resurselor naturale şi a biodiversităŃii.
 *Dezvoltarea durabilă – ConvenŃii internaŃionale (ex. ConferinŃa O.N.U. de la
Rio de Janeiro , 1992, Protocolul de la Kyoto 1997).

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 1


2
LISTA APLICAłIILOR PRACTICE

Genetică

1. Modelarea structurii secundare a ADN.


2. Analiza materialului genetic *natural, conservat, ilustrativ.
3. Analiza de cariotip.
4. *EvidenŃierea cromatinei sexuale la om.
5. Analize comparative ale caracterelor fenotipice observate şi interpretarea
transmiterii acestora în cadrul populaŃiilor umane; *studiul arborelui
genealogic.
6. AplicaŃii AEL.

Ecologie umană
1. *Investigarea ecosistemelor antropizate – tehnici şi metode.
2. Analiza factorilor abiotici.
3. Determinarea structurii trofice în ecosistemele antropizate: lanŃuri, reŃele şi
piramide trofice.
4. *Analize statistice ale structurii şi dinamicii populaŃiilor.
5. EvidenŃierea impactului antropic asupra ecosistemelor (proiecte de mediu,
portofolii, studii de caz).

SUGESTII METODOLOGICE

Curriculumul de biologie pentru ciclul superior al liceului îşi propune abordarea


studiului disciplinei prin înŃelegerea şi asimilarea noŃiunilor, conceptelor, principiilor şi
legilor specifice şi de asemenea, aplicarea lor în diverse situaŃii de viaŃă, asigurând
astfel condiŃii pentru ca fiecare elev să îşi dezvolte o personalitate autonomă şi
creativă.

Strategiile didactice utilizate vor orienta elevii spre activităŃi de investigare a structurilor,
fenomenelor şi proceselor desfăşurate în corpul uman, spre cunoaşterea şi rezolvarea
problemelor ce privesc sănătatea omului şi a mediului.

În scopul dezvoltării la elevi a competenŃelor de investigare ştiinŃifică şi de


cercetare, profesorii de biologie folosesc în procesul de predare/ învăŃare/ evaluare
descoperirea, problematizarea, experimentul, etc.

 ÎnvăŃarea prin descoperire are ca rezultat achiziŃii trainice şi dezvoltă motivaŃia.


Presupune iniŃierea elevilor în activităŃi de investigaŃie în care elevii sunt puşi în
situaŃii concrete de formulare de ipoteze, documentare în domeniul respectiv,
realizarea unui experiment, interpretarea datelor, formularea de concluzii şi
prezentarea acestora în diverse forme (scris, oral, grafic). Se poate realiza pe
următoarele căi: inductivă (de la particular, concret la general), deductivă (de la
general la particular), transductivă (prin analogie între sisteme sau componente ale
acestora).
Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 1
3
 Problematizarea pune elevul în situaŃia de a soluŃiona, prin activitate proprie de
cercetare, o anumită problemă care îi stimulează curiozitatea şi care îl incită la
căutări, dezvoltând scheme operatorii ale gândirii divergente.

 Experimentul, ca metodă de învăŃare poate fi aplicat cu succes alături de


descoperire şi problematizare asigurând astfel, prin provocarea unor procese sau
fenomene, cunoaşterea directă, nemijlocită a lumii vii. Elevii îşi însuşesc metode şi
tehnici specifice şi capătă deprinderi de lucru.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 1


4
Alte metode care asigură succesul în procesul de predare/învăŃare/evaluare a cunoştinŃelor de
biologie:

 Modelarea presupune cunoaşterea indirectă a realităŃii prin analogie, cu


ajutorul modelelor ce reproduc anumite sisteme naturale. Se folosesc mai multe
tipuri de reprezentări: similare cu originalul, analoage (simplificate, schematizate)
şi ideale (teoretice, abstracte). Se va insista pe trecerea de la utilizarea modelelor
statice la cele dinamice, pe folosirea unor modele diferite pentru acelaşi proces sau
fenomen, pe utilizarea modelelor decompozabile.

 Algoritmizarea asigură însuşirea şi aplicarea unor scheme logice de


desfăşurare a activităŃilor intelectuale teoretice şi practice în învăŃarea biologiei.
Este importantă trecerea de la parcurgerea unor căi deja cunoscute, la dezvoltarea
propriilor căutări şi cercetări necesare în viata activă.

 Dezbaterea şi asaltul de idei permit dobândirea de către elevi a cunoştinŃelor


biologice, afirmarea opiniilor personale, dezvoltă spiritul de cooperare,
creativitatea, spiritul critic şi stimulează spontaneitatea.

 Studiul de caz presupune analiza şi dezbaterea unor situaŃii-problemă întâlnite în


practica vieŃii şi asigură apropierea învăŃării de contextul extraşcolar.

 Proiectul - tema de cercetare stimulează elevii să realizeze investigaŃii în


laborator pe o anumită temă, să confecŃioneze modele pentru orele de biologie,
să elaboreze lucrări ştiinŃifice pentru simpozioane, cercuri, sesiuni de
comunicări ştiinŃifice. Proiectul, individual sau în grup, oferă oportunitatea
educaŃiei pentru sănătate şi a educaŃiei ecologice.
ExistenŃa laboratoarelor în reŃeaua AEL permite realizarea lecŃiilor interactive de
biologie, stimulând creativitatea profesorului, spiritul de echipă al elevilor într-un
proces didactic modern. Soft-urile educaŃionale de simulare substituie materialele şi
instrumentele didactice clasice, asigură monitorizarea, evidenŃa evoluŃiei fiecărui elev,
iar în perspectivă învăŃarea la distanŃă.

Programa are drept obiectiv crearea condiŃiilor favorabile fiecărui elev de a-şi
forma şi dezvolta competenŃe într-un ritm individual, de a transfera cunoştinŃele
acumulate dintr-o zonă de studiu în alta. CompetenŃele specifice vor fi concretizate
în cadrul fiecărei ore prin activităŃi de învăŃare selectate potrivit conŃinutului şi
opŃiunilor profesorului asupra tipului de lecŃie. Pentru aceasta, este util ca
profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea unor activităŃi de învăŃare
precum:
- identificarea şi utilizarea unor surse variate de informare/documentare: atlase,
albume, enciclopedii, determinatoare, internet, culegeri de texte consacrate, reviste,
mijloace video, bănci de date, dicŃionare;
- extragerea, inserarea şi interpretarea informaŃiei din şi în: tabele, scheme,
grafice, diagrame, fragmente de text, albume tematice, internet, reviste etc.;
- realizarea transferului de informaŃie prin conexiuni intradisciplinare,
Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 1
5
interdisciplinare şi transcurriculare, pentru studierea fenomenelor şi proceselor
biologice;
- imaginarea unor situaŃii problemă şi rezolvarea lor;
- descoperirea şi analizarea relaŃiilor cauzale: structură - funcŃie, organism-mediu,
evoluŃia de la simplu la complex;
- construirea şi folosirea unor modele (materiale figurative şi simbolice) pentru
ilustrarea, clarificarea, argumentarea fenomenelor şi proceselor biologice;
- elaborarea de către elev a unor algoritmi de rezolvare pentru diverse situaŃii de învăŃare;
- elaborarea şi susŃinerea unor referate bibliografice, portofolii şi proiecte de grup;
- întocmirea unor colaje, creaŃii literare şi plastice, pliante, afişe, postere;
- indicarea unor metode pentru prevenirea şi reducerea unor îmbolnăviri la om;
- utilizarea programului AEL în vederea studierii fenomenelor biologice asistate de
calculator;
- efectuarea de vizite la laboratoare universitare şi medicale.

Se va valorifica activitatea individuală şi activitatea în echipă, pentru asigurarea unor


parcursuri de învăŃare diferenŃiate

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 1


6
Evaluarea curentă a elevilor va îmbina metodele tradiŃionale (probe orale, probe scrise,
probe practice) cu cele complementare (observarea sistematică a activităŃii şi a
comportamentului elevului, investigaŃia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea). Strategiile
moderne de evaluare accentuează acea dimensiune a acŃiunii evaluative care oferă
elevilor suficiente şi variate posibilităŃi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de
cunoştinŃe), dar mai ales ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilităŃi)
susŃinând individualizarea actului educaŃional.

Evaluarea elevilor se va realiza pe baza competenŃelor specifice şi a conŃinuturilor asociate


prevăzute de programa şcolară. De exemplu:
- selectarea răspunsului corect;
- asocierea corectă între: noŃiuni, enunŃuri etc., incluse în coloane diferite;
- completarea propoziŃiilor, desenelor, schemelor, etc. lacunare;
- recunoaşteri de tipul adevărat – fals;
- întrebări structurate;
- probleme;
- eseuri, eseuri structurate;
- formularea de ipoteze sau concluzii legate de procese biologice;
- realizarea unui plan de investigaŃie;
- rezolvarea fişelor pentru aplicaŃiile practice.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 10


CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN
PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE
BACALAUREAT 2011 Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 2 din
8 Programa de examen pentru disciplina Biologie Bacalaureat 2011

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 11


PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de bacalaureat 2011, biologia are statutul de disciplină opţională, fiind
susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
Proba de examen este scrisă.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice
ştiinţelor biologice.
Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor,
sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea
principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese
biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii
şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe
baza conceptelor biologice fundamentale.
Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări,
deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.
Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale
organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor
condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.
Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare

certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;


- explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice
fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la
simplu la complex.
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 3 din 8 Programa de examen pentru disciplina Biologie
Bacalaureat 2011

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 12


B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ
Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice
ştiinţelor biologice.
Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a
funcţiilor acestora.
Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei
structură-funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de
organe etc.
Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea
integralităţii organismului uman.
Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli
interni, stimuli externi).
Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale
organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor
condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,

certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;


- recunoaşterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a

impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.


Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice
fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la
simplu la complex.

III. CONŢINUTURI
Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi
specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată
în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:
B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a.
B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a
XI-a şi a XII-a. Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 4 din 8 Programa de examen pentru
disciplina Biologie Bacalaureat 2011

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 13


B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
CONŢINUTURI – CLASA A IX-A
1. DIVERSITATEA LUMII VII
1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie)
nomenclatură binară, procariot, eucariot;
VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;
REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn,
încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie,
de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;
- Monera: - Bacterii: eubacterii;
- Protiste: - Sporozoare;
- Alge unicelulare, euglene;
- Fungi: - Ascomicete;
- Bazidiomicete;
- Plante: - Alge pluricelulare;
- Briofite: briate;
- Pteridofite: filicate;
- Gimnosperme: conifere;
- Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
- Animale: - Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
- Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide
(oligochete, hirudinee);
Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;
Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări,
mamifere placentare.
1.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA: specii ocrotite, rezervaţii naturale,
parcuri naţionale.
2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI
(enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):
- procariote: structură;
- eucariote:
- învelişul celulei:
- membrană celulară (model mozaic fluid);
- perete celular;
- citoplasmă:
- fundamentală;
- structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii,
aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
- nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol).
2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanţă, clasificare:
- ciclul celular;
- indirectă (cariochinetică);
- cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;
- mitoză (faze, importanţă);
- meioză (etape, faze, importanţă). Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 5 din 8
Programa de examen pentru disciplina Biologie Bacalaureat 2011

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 14


3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII
3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE
- Legile mendeliene ale eredităţii:
- legea purităţii gameţilor;
- legea segregării independente a perechilor de caractere;
- abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.
3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE
3.4. DETERMINISM CROMOZOMAL AL SEXELOR (fără subtipuri);
3.5. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni);
3.6. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare şi exemple.
CONŢINUTURI – CLASA A X-A
1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol.
1.1. ŢESUTURI VEGETALE
- embrionare primare - apicale, intercalare;
- definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare;
conducătoare, secretoare.
1.2. ŢESUTURI ANIMALE
- epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale;
- conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;
- muscular: striat, neted;
- nervos: neuronul, celula glială.
2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII
2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE
NUTRIŢIA AUTOTROFĂ

- fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2
absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor
asimilatori (clorofila a şi clorofila b).
NUTRIŢIA HETEROTROFĂ

- heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;


- heterotrofia la plante: parazită;
- nutriţia simbiontă (licheni);
- digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
- sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără structura
peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia
chimică a alimentelor;
- boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită
virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire.
RESPIRAŢIA

- respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);


- respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie -
alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
- respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi
după CO2 produs); Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 6 din 8 Programa de examen
pentru disciplina Biologie Bacalaureat 2011

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 15


- respiraţia la animale:
- sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură, mecanismul
ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie;
- boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) -
manifestări, cauze şi prevenire.
CIRCULAŢIA

Circulaţia la plante:
- absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
- circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.
Circulaţia la animale:
- mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol);
- sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge
(artere, vene, capilare, rol);
- boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct
miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire.
EXCREŢIA

Excreţia la plante:
- transpiraţia - prezentare generală, localizare;
Excreţia la animale:
- sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fără mecanismul
formării urinei);
- boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) - manifestări, cauze
şi prevenire.
2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE
SENSIBILITATEA

Sensibilitatea şi mişcarea la plante


Sensibilitatea la animale:
- organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol;
- deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) - manifestări,
cauze şi remedii;
- sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
- boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze,
prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).
LOCOMOŢIA LA ANIMALE

Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).


2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
REPRODUCEREA LA PLANTE

Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;


Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie; sămânţă - alcătuire; fruct -
tipuri reprezentative de fructe.
REPRODUCEREA LA OM

Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);


Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şi prevenire.
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 7 din 8 Programa de examen pentru disciplina Biologie
Bacalaureat 2011
Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 16
B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ
CONŢINUTURI – CLASA A XI-A
1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
- topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;
2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE
SISTEMUL NERVOS

- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;


- sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere - clasificarea căilor de
conducere si rolul acestora;
- sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.
ANALIZATORII

- segmentele unui analizator;


- fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.
GLANDELE ENDOCRINE

- topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;


- disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves,
mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).
SISTEMUL OSOS

- scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;


- noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.
SISTEMUL MUSCULAR

- muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;


- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare.
2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA

- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;


- absorbţia intestinală;
- fiziologia intestinului gros;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică,
litiază biliară, pancreatită.
CIRCULAŢIA

- grupe sanguine, imunitate;


- activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială,
puls arterial;
- circulaţia mare şi mică;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe,
leucemii, anemii.
RESPIRAŢIA

- ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;


Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 17
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem. Anexa nr. 2 la
OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 8 din 8 Programa de examen pentru disciplina Biologie Bacalaureat
2011

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 18


EXCREŢIA

- formarea şi eliminarea urinei;


- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.
2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
- sistemul reproducător: componente, fiziologie;
- sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.
CONŢINUTURI CLASA A XII-A
1. GENETICĂ
1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ
ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;

- structura primară şi secundară a ADN;


- tipuri de ARN, structură şi funcţii;
- funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.
ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;

1.2. GENETICĂ UMANĂ


GENOMUL UMAN - complementul cromozomial.
MUTAGENEZA ŞI TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate cancerului uman
(fenotipul cancerului, agenţi carcinogeni).
DOMENII DE APLICABILITATE ŞI CONSIDERAŢII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ

- sfaturile genetice;
- diagnosticul prenatal;
- fertilizarea in vitro;
- clonarea terapeutică;
- terapia genică.
2. ECOLOGIE UMANĂ
CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE ŞI MODALITĂŢI DE
INVESTIGARE; particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice în ecosistemele
antropizate.

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradarea habitatelor,


introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice (defrişare, păşunat, pescuit,
vânătoare), urbanizare şi industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimică, fizică,
biologică.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor


şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza
prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 19


Listă de manuale folosite la clasă

An şcolar: 2017-2018

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Disciplină: Biologie

Cls.a VI: Manual pentru clasa a VI-a (Maria Brandusoiu, Constanta Androne), Editura didactică
şi pedagogică

Cls.a VII-a : Manual de biologie cls. a VII-a, F. Macovei, F. Dobran, M.Marcu-Lăpădat,


editura Teora

Cls.a IX-a : Manual de biologie cls. a IX-a, Gheorghe Mohan, Gabriel Corneanu, Aurel
Ardelean, Editura Corint

Manual pentru clasa a IX-a (Elena Huţanu), Editura didactică şi pedagogică

Cls.a X-a : Manual de biologie cls. a X-a, Stelică Ene, Gh. Sandu, Gh. Gămăneci, Editura LVS
Crepuscul

Cls.a XI-a : Manual de biologie cls. a XI-a, Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Cezar Th.
Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu, Editura Corint

Cls.a XII-a : Manual de biologie cls. a XII-a, Gabriel Corneanu, Aurel Ardelean, Gheorghe
Mohan, Editura Corint

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 20


Planificarea materiei

Liceu: Liceul teoretic ¨Dante Aligheri¨


DISCIPLINA: BIOLOGIE

PROFESOR: POPESCU MIREA-ANDREEA

CLASA A VI-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 2 ORE

AN ŞCOLAR 2017/2018

SEMESTRUL I

Avizat Director,

Avizat responsabil Comisie metodică,

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr.crt Competenţe Unitatea de Conţinuturi Nr. Sapt. Obs.


specific învăţare ore

1. CS.1.1 Noţiuni introductive Reactualizarea 1 S1


cunoştinţelor dobândite
CS.1.2 anterior
CS1.5 Test iniţial 1

2. CS.1.1,CS1.2 Alcătuirea unui De la celulă la organism 1 S2


mamifer
CS1.4,CS2.1 Celula şi ţesuturile
a. De la celulă la animale
CS2.2,CS4.1 organism

3. CS1.4 b. Funcţiile de bază Sensibilitatea 2


ale
CS2.1 organismului:relaţie, Mişcarea 1 S3

CS3.1 nutriţie, reproducere Sistemul digestiv şi 1 S4


digestia
CS3.2
Sistemul respirator şi 1
CS4.2
respiraţia

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 21


CS5.1 Sistemul circulator şi 1 S5
circulaţia

Sistemul excretor şi 1
excreţia

Reproducerea 1 S6

Recapitulare. Funcţiile 1
organismului

Evaluare: funcţiile 2 S7
organismului

4. CS1.3,CS1.4 Caractere generale Regnul protista. Euglena 2 S9


ale :a)Regnului verde
CS1.5,CS2.1 protista
Amiba
CS2.3,CS.3.

CS4.2

5. CS1.4 Parameciul 1 S10

CS2.1 b) Regnului Animal: Regnul Animal. 1


Spongierii
CS3.1 Spongierii şi
celenteratele Celenteratele 2 S11
CS3.2
Viermii Viermii laţi 1 S12
CS4.2
Viermii cilindrici 1
CS5.1
Reguli de igienă pentru 1 S13
evitarea parazitozelor.
Evaluare

Viermii inelaţi 1
Moluşte
Melcul 1 S14

Scoica 1 S14

Cefalopode 1 S15

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 22


Artropode Arahnide 1 S15 Vacanta:
23.12-
Crustacee 1 S 16
14.01
CS1.3,CS1.4 Insecte 1 S 16

CS1.5,CS2.1 Miriapode 1 S17

CS2.3,CS.3.1 Exerciţii de încadrare 1 S 17


sistematică a speciilor
CS4.2 de animale nevertebrate

Recapitulare: animale 1 S18


nevertebrate

Recapitulare- Lucrări practice: 1 S18


evaluare Exerciţii de încadrare
sistematică a unor specii
de nevertebrate

TOTAL 36
ore

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 23


LICEUL TEORETIC
„DANTE ALIGHERI”
DISCIPLINA: BIOLOGIE
PROFESOR: POPESCU MIRELA-ANDREEA

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 2 ORE


CLASA A VII-A
AN ŞCOLAR 2017/2018
SEMESTRUL I

Avizat Director,

Avizat responsabil Comisie metodică,

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr.cr Competenţe specifice Unitatea Conţinuturi Nr Sapt Obs


t de învăţare . . .
or
e
1. CS.1.1,CS1.2CS2.1,CS2.2CS3.1,C Noţiuni Reactualizarea 1 S1
S3.2 introductive cunoştinţelor din 1
CS4.1 clasa a VI-a.
Topografia
organelor. Obiectul
anatomiei,
fiziologiei şi
igienei umane
2. CS.1.1,CS1.2 Funcţiile Neuronul.Alcătuire 2 S2
CS2.1.CS2.2 organismul , proprietăţi
CS3.1,CS3.2 ui uman, Sistemul nervos, 2 S3
CS4.1,CS42. baza lor clasificare.
CS5.1 anatomică Măduva spinării-
CS5.2 şi noţiuni structură
elementare Encefalul- 1 S4
de igienă structură
1. Funcţiile Funcţiile măduvei 1
de relaţie spinării
- Sistemul Funcţia reflexă. 1 S5
nervos Aplicaţii

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 24


Funcţiile 2 S5
encefalului. S6
Trunchiul cerebral.
Cerebelul.
Emisferele
cerebrale.
Localizări
corticale.
Reflexele 1 S6
condiţionate
Igiena sistemului 1 S7
nervos.Afecţiuni
ale sistemului
nervos
Recapitulare 1 S7
sistemul nervos 1 S9
Evaluare sistemul
nervos
3 CS.1.1 b. Organele Structura 1 S9
CS1.2 de simţ. globulului ocular.
CS2.1 Globul Globul ocular. 1 S10
CS2.2 ocular Disecţie
CS3.1 Formarea 1 S10
CS3.2 imaginilor
CS4.1 Defecte ale vederii. 1 S11
CS42. Igiena ochiului
CS5.1 Urechea Urechea. Structura 1 S11
CS5.2 urechii.
Urechea. Structura 1 S12
receptorilor
Rolul urechii 1 S12
Igiena urechii 1 S13
Evaluare:ochiul şi
urechea
Sensibilitat Organul de simţ 1 S13
ea chimică olfactiv şi olfacţia
Organul de simţ 1 S14
guststiv şi gustul
Igiena nasului şi a 1 S14
limbii
Pielea Pielea- organ de 1 S15
simţ
Funcţiile pielii. 1 S15
Igiena pielii

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 25


CS.1.1,CS1.2 Glandele cu -Glandele cu 4 S16
CS2.1.CS2.2 secreţie secreţie internă: S17
CS4.1,CS42. internă hipofiza, tiroida, 1 S18
CS5.2 glandele
suprarenale,
pancreasul,
gonadele

-Profilaxia şi
tratamentul bolilor
endocrine
4. CS4.1,CS42., CS5.1,CS5.2 Recapitular Recapitulare:siste 1 S18
e semestrul mul nervos,
I organele de simţ,
glandele cu
secreţie internă.

TOTAL 36

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 26


PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CNITV

CLASA: A IX-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 2

PROFESOR:POPESCU MIRELA-ANDREEA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE CLS. A IX-A

SEMESTRUL I – AN ȘCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢ CONŢINUTURI NUMĂ SĂPTĂMÂNA OBSER-


E Test de evaluare R A Clase cu
iniţială VAŢII
RECAPITULARE INIŢIALĂ -SPECIFICE 2DE 11-15 IX 2 ore
Noțiuni ORE
Tipuri introductiv
de celule 2017 pe săpt.
vegetalee

şi animale
I. UNITATEA C.S.1.1;1.2;1.3 18-22 IX tabel com
STRUCTURALĂ Compoziţia
C.S.2.1;2.2 chimică a celulei 6 25-29 IX parativ
ŞI FUNCŢIONALĂ A între celu-
VIEŢII- C.S.4.2 Structura celulei 2-6 X
PK la PK şi EK
CELULA
Structura celulei
RECAPITULARE: Idem Recapitulare
Diviziunea
EK (2 ore) 1 9-13 X
“CELULA” celulară directă
DIVIZIUNEA CELULARĂ C.S.1.3 Caracterele 3 9-13 X
diferenţiale ale
(amitoza)
C.S.2.2 16-20 X
celulelor PK şi
Diviziunea
C.S.4.1 celulară indirectă
Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului EK 27
(mitoza şi
meioza)
Test de
evaluare a
RECAPITULARE: Idem Lecţie de evaluare 1 23-27 X cunoştinţe
“DIVIZIUNEA CELULARĂ” Lor

Noţiuni generale despre

II. NOŢIUNI DE BAZĂ C.S.1.1 ereditate şi variabilitate 23-27 X

ALE GENETICII C.S.2.2 Legile mendeliene ale 6-10 XI


EREDITATEA ŞI eredităţii
VARIABILITATEA C.S.3.1;3.2 6 13-17
(2 lecţii) XI
LUMII
TEZELEVII TEORIEI C.S.4.1;4.2
Idem Tezele teoriei 2 20-24
CROMOZOMIALE ALE Alte tipuri
cromozomialede segregareale 20-24
XI
LEGILE LUI MENDEL XI
EREDITĂŢII eredităţii
Probleme(2 lecţii) 27-29
Rezolvări
XI
idem
RECAPITULARE PTR. Recapitulare “Noţiuni de 2 27-29 de
TEZE genetică” XI exerciţii şi

Exerciţii şi probleme 4-8 XII probleme

DETERMINISMUL C.S.4.1 Determinismul genic şi 2 4-8 XII


GENETIC AL SEXELOR cromozomial al sexelor
11-15
XII
Factorii mutageni
fizici,chimici
INFLUENŢA MEDIULUI C.S. 5.1 2 11-15
ASUPRA EREDITĂŢII şi biologici XII

Mutaţiile de cercetare
Metode genice, 18-22
cromozomiale
folosite în genetica XII
umană
şi genomice
C.S.2.2; Cariotipul uman normal 4 18-22
XII 15-
GENETICA UMANĂ C.S.3.2
INGINERIA GENETICĂ ŞI C.S.1.1;C.S.2.2 Ingineria genetică de
Bolile determinate şi 1 19
22-26 II
BIOTEHNOLOGIILE C.S.5.3 anomalii numerice ale
biotehnologiile 2018
C.S.4.1;C.S.4.2 autozomilor
RECAPITULARE Idem 2 29 I – I2
22-26
Boli determinate de II
anomalii numerice ale
heterozomilor
Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 28
COMPETENŢE SPECIFICE - BIOLOGIE CLS. A IX-A:

C.S.1.1- culegerea de date din surse variate de informare/documentare despre organizarea lumii vii

C.S.2.2- clasificarea indivizilor biologici pe baza caracterelor generale

C.S.1.3- identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizării lor

C.S.2.1- utilizarea investigaţiei pentru identificarea unor caractere generale ale organismelor şi
evidenţierea componentelor şi proceselor celulare

C.S.2.2- prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor

C.S.3.1- reprezentarea lumii vii pe baza modelelor

C.S.3.2- aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de probleme

C.S.4.1- utilizarea corectă a terminologiei specifice Biologiei în diferite situaţii de comunicare

C.S.4.2- prezentarea informaţiilor folosind diferite metode de comunicare

C.S.5.1- aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor referitoare la structurile şi organismele cu potenţial


patogen precum şi la acţiunea factorilor mutageni

C.S.5.2- proiectarea unor activităţi de protejare şi conservare a mediului

C.S.5.3- argumentarea importanţei teoretice şi practice a noţiunilor de biodiversitate şi de genetică

Observații:

În săptămâna 30 X-3 XI 2017 se desfășoară activitățile din programul: “Școala altfel”

Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 29


Biologie – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului 30
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE CLS. A X A

SEMESTRUL I – AN ȘCOLAR 2017-2018

LICEUL TEORETIC „DANTE ALIGHERI”

PROFIL:FILOLOGIE

NR. DE ORE PE SAPTAMANA: O ORA

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂR SĂPTĂ- OBSER-


MÂNA
SPECIFICE DE ORE VAŢII
Recapitularea noţiunilor din clasa a IX- clase cu
a:
1 11-15 IX 1 oră pe
-Citologie
RECAPITULARE 2017 săptămână
-Genetică

-Sistematică vegetală şi animală


C.S.1.1;1.2;1.3 Ţesuturile vegetale (2 lecţii) 18-22 IX

I.ŢESUTURI VEGETALE ŞI C.S.3.1 Organele vegetale:rădăcina, 3 25-29 IX


ANIMALE
C.S.4.1;4.2 tulpina, frunza 2-6 X
ŢESUTURI ŞI ORGANE
VEGETALE C.S.5.3 Observaţii microscopice asupra
ţesuturilor şi organelor vegetale
ŢESUTURI ANIMALE Idem Ţesuturile epitelial şi conjunctiv 2 9-13 X
realizarea
Ţesuturile muscular şi nervos 16-20 X
RECAPITULARE:”ŢESUTURI ŞI Idem Recapitulare 1 23-27 X unor
ORGANE VEGETALE ŞI tabele
ŢESUTURI
II.STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE C.S.1.2 Nutriţia autotrofă
recapitu-
FUNDAMENTALE
ANIMALE” C.S.2.1;2.2 Fotosinteza(mecanism,rolul 6-10 XI
lative
ALE ORGANISMELOR VII pigmenţilor, importanţa)
C.S.4.1;4.2 4 13-17 XI
A. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE Influenţa factorilor externi asupra
NUTRIŢIA C.S.52;5.3 fotosintezei 20-24 XI

Chemosinteza 27-29 XI

omNutriţia heterotrofă
Nutriţia saprofită şi parazită

NUTRIŢIA Nutriţia simbiotrofă şi mixotrofă idem


Respiraţia aerobă şilectii)
Digestia la mamifere(2 influenţa
factorilor de mediu asupra resp.
C.S.1.2 Boli ale sistemului digestiv la om
(2) 4-8 XII

C.S.2.1;2.2 Respiraţia anaerobă şi resp. la 4 11-15 XII

RESPIRAŢIA C.S.3.2 plante(2) 18-22 XII

C.S.4.1;4.2 Respiraţia la animale(2 lecţii) 15-19 I


Bolile sistemului respirator uman 2018
C.S.5.1;5.2
C.S.1.2 Circulaţia sevei brute şi elaborate

CIRCULAŢIA LA PLANTE C.S.2.1;2.2 Influenţa factorilor de mediu 2 15-19 I


asupra circulaţiei plantelor
C.S.4.1;4.2 22-26 I

C.S.5.1;5.2
CIRCULAŢIA LA MAMIFERE Idem Mediul intern al mamiferelor 2 22-26 I

RECAPITULARE:”FUNCŢII DE Idem Recapitulare


Sistemul circulator la mamifere 1 29 I-2 II
NUTRIŢIE”

COMPETENŢE SPECIFICE-BIOLOGIE CLS. A X-A:

-C.S.1.1:-culegerea de date din surse variate de informare/documentare în scopul asimilării de cunoştinţe despre structura şi funcţiile organismelor

-C.S.1.2:- recunoaşterea organelor şi sistemelor de organe vegetale şi animale în scopul comparării lor

-C.S.1.3:- identificarea structurii microscopice a organelor vegetale şi animale în vederea explicării relaţiei dintre structură şi funcţii

-C.S.2.1:- utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor organismelor

-C.S.2.2:- prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor

-C.S.3.1:- reprezentarea structurii şi funcţiilor organismelor pe baza modelelor

-C.S.3.2;- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de probleme

-C.S.4.1:- utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

-C.S.4.2:- prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare


-C.S.5.1:- aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor despre influenţa factorilor de mediu asupra funcţiilor organismelor

-C.S.5.2:- explicarea şi aplicarea unor reguli şi procedee de protejare a sănătăţii proprii şi a mediului

-C.S.5.3:- realizarea de conexiuni intra-, inter- şi transdisciplinare


FILIERA: TEORETICĂ

PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:CNITV

CLASA: A X-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 2

PROFESOR: POPESCU MIRELA-ANDREEA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE CLS. A X A

SEMESTRUL I – AN ȘCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂR SĂPTĂ- OBSER-


MÂNA
SPECIFICE DE ORE VAŢII
Test de evaluare iniţială clase cu

Recapitularea noţiunilor din clasa 2 11-15 IX 2 ore pe


a IX-a:
RECAPITULARE 2017 Săptămână
-Citologie

-Genetică

C.S.1.1;1.2;1.3 -Sistematică
Ţesuturile vegetală
vegetale (2 şilecţii)
animală 18-22 IX

I.ŢESUTURI VEGETALE ŞI C.S.3.1 Organele vegetale:rădăcina, 6 25-29 IX


ANIMALE
C.S.4.1;4.2 tulpina, frunza 2-6 X
ŢESUTURI ŞI ORGANE
VEGETALE C.S.5.3 Observaţii microscopice asupra
ŢESUTURI ANIMALE Idem ţesuturilor epitelial
Ţesuturile şi organelor vegetale
şi conjunctiv 4 9-13 X
realizarea
Ţesuturile muscular şi nervos 16-20 X
RECAPITULARE:”ŢESUTURI Idem Recapitulare 2 23-27 X unor tabele
ŞI ORGANE VEGETALE ŞI
ŢESUTURI recapitulative
II.STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE C.S.1.2 Nutriţia autotrofă
ANIMALE” lative
FUNDAMENTALE
C.S.2.1;2.2 Fotosinteza(mecanism,rolul 6-10 XI
ALE ORGANISMELOR VII pigmenţilor, importanţa)
C.S.4.1;4.2 8 13-17 XI
A. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE Influenţa factorilor externi asupra
NUTRIŢIA C.S.52;5.3 fotosintezei 20-24 XI

Chemosinteza 27-29 XI

om
Nutriţia heterotrofă

Nutriţia saprofită şi parazită

NUTRIŢIA Nutriţia simbiotrofă şi mixotrofă idem


Respiraţia aerobă şi influenţa
Digestia la mamifere(2 lectii)
factorilor de mediu asupra resp. (2)
C.S.1.2 4-8 XII
Boli ale sistemului digestiv la om
Respiraţia anaerobă şi resp. la
C.S.2.1;2.2 plante(2) 7 11-15 XII

RESPIRAŢIA C.S.3.2 Respiraţia la animale(2 lecţii) 18-22 XII

C.S.1.2
C.S.4.1;4.2 Circulaţia sevei brute şi elaborate 15-19 I
Bolile sistemului respirator uman
2018
CIRCULAŢIA LA PLANTE C.S.2.1;2.2
C.S.5.1;5.2 Influenţa factorilor de mediu 2 15-19 I
asupra circulaţiei plantelor
C.S.4.1;4.2 22-26 I

C.S.5.1;5.2

CIRCULAŢIA LA MAMIFERE Idem Mediul intern al mamiferelor 2 22-26 I

RECAPITULARE:”FUNCŢII DE Idem Recapitulare


Sistemul circulator la mamifere 1 29 I-2 II
NUTRIŢIE”
COMPETENŢE SPECIFICE-BIOLOGIE CLS. A X-A:

-C.S.1.1:-culegerea de date din surse variate de informare/documentare în scopul asimilării de cunoştinţe despre structura şi funcţiile organismelor

-C.S.1.2:- recunoaşterea organelor şi sistemelor de organe vegetale şi animale în scopul comparării lor

-C.S.1.3:- identificarea structurii microscopice a organelor vegetale şi animale în vederea explicării relaţiei dintre structură şi funcţii

-C.S.2.1:- utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor organismelor

-C.S.2.2:- prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor

-C.S.3.1:- reprezentarea structurii şi funcţiilor organismelor pe baza modelelor

-C.S.3.2;- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de probleme

-C.S.4.1:- utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

-C.S.4.2:- prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

-C.S.5.1:- aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor despre influenţa factorilor de mediu asupra funcţiilor organismelor

-C.S.5.2:- explicarea şi aplicarea unor reguli şi procedee de protejare a sănătăţii proprii şi a mediului

-C.S.5.3:- realizarea de conexiuni intra-, inter- şi transdisciplinare

Observații:

În săptămâna 30 X-3 XI 2017 se desfășoară activitățile din programul: “Școala altfel”


FILIERA: TEORETICĂ

PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:CNITV

CLASA: A XI-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 1

PROFESOR:POPESCU MIRELA-ANDREEA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE CLS. A XI-A

SEMESTRUL I – AN ȘCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂR SĂPTĂ- OBSER-


ÎNVĂŢARE Test de evaluare iniţială 1 11-15
MÂNAIX clase cu
SPECIFICE DE ORE 2017 VAŢII
Recapitularea noţiunilor 1 oră pe
despre:
RECAPITULAREA săptă-
NOŢIUNILOR -ţesuturi vegetale şi
animale mână
DIN CLASA A X-A C.S.1.1 Planuri şi raporturi
anatomiceşi sisteme de
-organe
I. ALCĂTUIREA C.S. 2.1 organe animale 1 18-22 IX
Măduva
Nivelurişide spinării
organizare –
vegetale 25-29 IX
CORPULUI UMAN C.S.4.1 structură și funcții
II. FUNCŢIILE C.S.1.1;1.2 -funcţiile fundamentale 2-6 X
FUNDAMENTALE Trunchiul
alecerebral
org.
C.S.3.1 6 9-13 X
ALE ORG. UMAN Cerebelul
vegetale şișianimale
diencefalul
C.S.4.1; 16-20 X
Rezolvări
FUNCŢIILE DE Emisferele cerebrale
RELAŢIE C.S. 5.2 23-27 X
RECAPITULARE: Idem Recapitulare 1 13-17 XI de teste
1.SISTEMUL NERVOS S.N.V.
6-10 XI
“SISTEMUL NERVOS” grilă
Noţiuni de igienă şi
patologie
C.S.2.1; 2.2 Analizatorul vizual

C.S.3.1; 3.2 Analizatorul auditiv 20-24 XI

2. ANALIZATORII C.S.4.1;4.2 Analizatorul vestibular 4 27-29 XI


3. SISTEMUL C.S.1.1;1.2 Hipofiza 18-22 XII
ENDOCRIN C.S.5.1; 5.2; 5.3 Analizatorul cutanat 4-8 XII
C.S.4.1;4.2 Tiroida; Suprarenalele 3 15-19 I
Igiena şi patologia 11-15
2018 XII
RECAPITULARE Idem
C.S.5.1; 5.2 analizatorilor endocrin; 1
Pancreasul 29 I–2 II
Gonadele 22-26 I

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE- BIOLOGIE CLASA A XI-A:

1.1- identificarea organelor şi sistemelor de organe la om, precum şi a caracteristicilor acestora


1.2- organizarea de date despre lumea vie, selectate din diverse surse de documentare, pentru
rezolvarea unor sarcini de lucru variate
▫ utilizarea investigaţiei şi a experimentului pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor organismului
uman
▫ prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi experimente şi formularea concluziilor
3.1- reprezentarea funcţiilor organelor şi sistemelor de organe la om pe baza modelelor
3.2- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare
4.1- utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare
4.2- prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare
4.3- evaluarea calitativă şi cantitativă a unor funcţii fundamentale ale organismului uman
5.1- utilizarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor despre influenţa factorilor de mediu asupra funcţiilor
organismului
5.2- aplicarea unor reguli de menţinere a sănătăţii omului
5.3- realizarea de conexiuni intra-, inter- şi transdisciplinare

Observații:

În săptămâna 30 X-3 XI 2017 se desfășoară activitățile din programul: “Școala altfel”


FILIERA: TEORETICĂ

PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:CNITV

CLASA: A XII-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 1

PROFESOR:POPESCU MIRELA-ANDREEA
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE CLS. A XII-A

SEMESTRUL I – AN ȘCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂ SĂPTĂMÂ OBSER-


R NANA
SPECIFICE VAŢII
Test de evaluare 1DE 11-15 IX Clase cu 1
iniţială ORE oră pe
RECAPITULAREA 2017 săptămînă
NOŢIUNILOR DIN CLASA Alcătuirea
A XI-A generală a
organismului
I.1. GENETICA MOLECULARĂ C.S.1.1 uman
Genetica- trecut,
1. GENETICA MOLECULARĂ – prezent și
ȘTIINȚĂ A VIITORULUI C.S.4.1 Organe şi sisteme 1 18-22 IX
perspective
de organe
C.S.4.2 Structura chimică
aFuncţiile
acizilor nucleici
fundamentale ale
Structura primară
organismului 25-29 IX
și
umansecundară a
C.S.1.1 ADN;denaturare- 2-6 X
renaturare;
C.S.1.2 replicarea ADN 6 9-13 X
RECAPITULARE
2. ACIZII “ACIZI
NUCLEICI – C.S 3.1 Evaluarea
Structura și tipurile 1 13-17
16-20 XI
X test de
NUCLEICI”
STRUCTURĂ ȘI FUNCȚII noţiunilor
de ARN despre evaluare
Idem
C.S.4.1 acizii nucleici 23-27 X
C.S.1.1 Funcția
Materialul genetic
C.S. 4.2 6-10 XI
autocatalitică
la virusuri și
şi
3. ORGANIZAREA C.S.1.2 heterocatalitică; 2
procariote 20-24 XI
C.S. 5.3
MATERIALULUI GENETIC codul genetic
C.S.3.1
C.S. 3.1 Reglajul genetic la 27-29 XI
Materialul genetic
EK
Sinteza peproteinelor
termen
4. REGLAJUL GENETIC C.S.3.2 la eucariote
C.S.4.1;4.2 scurt și pe termen 1 4-8 XII

C.S.4.1;4.2 Aplicații
lung
I.2. GENETICA UMANĂ C.S. 1.1;1.2 Complementul
cromozomial
1. GENOMUL UMAN C.S.3.1 uman 1 11-15 XII

C.S.4.1;4.2
C.S.1.1;1.2
Determinismul
genetic al
2. CARACTERE FENOTIPICE C.S.3.1;3.2 caracterelor 1 18-22 XII
UMANE fenotipice umane
C.S.4.1;4.2
C.S.1.1;1.2 Maladii
normale
C.S.5.1 determinate de
4. MUTAGENEZA ȘI C.S.3.1;3.2 mutații genomice 15-19 I 2018
TERATOGENEZA și cromozomiale 2
C.S.4.1;4.2 22-26 I
RECAPITULARE “GENETICA Idem Aplicaţii şi 1 29 I-2 II
Maladii
UMANĂ” C.S.5.1 probleme de
determinate de
genetică umană
mutații
genice;maladii
metabolice
COMPETENŢE SPECIFICE – BIOLOGIE CLASAereditare
A XII-A:

▫ organizarea de date despre lumea vie, selectate din diverse surse de documentare, conform unor
criterii enunţate
▫ recunoaşterea structurii şi funcţiilor materialului genetic
2.1- utilizarea observaţiei, a experimentului şi a investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor
sistemelor biologice

3.1- reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor

3.2- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare a unor
situaţii problemă

4.1- utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

4.2- prezentarea structurată, în diverse tipuri de comunicări orale şi scrise, a informaţiei ştiinţifice
specifice

5.1- utilizarea, în viaţa cotidiană, a cunoştinţelor de genetică şi ecologie umană

5.2- aplicarea unor reguli de menţinere a sănătăţii omului şi a măsurilor de conservare a mediului

5.3- realizarea de conexiuni intra-, inter- si transdisciplinare in analizarea şi interpretarea unor


fenomene şi procese specifice lumii vii

Observații:

În săptămâna 30 X-3 XI 2017 se desfășoară activitățile din programul: “Școala altfel”


FILIERA: TEORETICĂ

PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CNITV

CLASA: A IX-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 2

PROFESOR: POPESCU MIRELA-ANDREEA


PLANIFICARE CALENDARISTICĂ – BIOLOGIE CLS. A IX-A

SEMESTRUL II – AN ȘCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂR SĂPTĂ- OBSER-


RECAPITULARE C.S:1.1;1.2 Recapitularea noțiunilor 1 12-16
MÂNA II Clase cu 2
SPECIFICE DE ORE VAŢII
ore/săpt.
C.S:2.1;2.2;3.1;4.1 din semestrul I 2018
GENETICA UMANĂ C.S.2.2; Maladiile cromozomiale autozomale și 2 12-16 II
heterozomale
C.S.3.2 19-23 II
CAP. III - VARIETATEA C.S.1.1 Maladiile genice
C.S.5.3
VIEŢII
C.S.3.1 Virusurile 1 19-23 II
VIRUSURILE
1. REGNUL MONERA C.S:1.1;1.2 Încrengăturile Bacteryophyta 1 26 II-2 III

(PROCARIOTA) C.S:2.1;2.2;3.1;4.1

C.S:1.1;1.2 Încrengătura Flagelate 26 II-2 III


5-9 III
C.S:2.1;2.2 Încrengătura Protozoare 5
12-16 III
2. REGNUL PROTISTA C.S:3.1;3.2 Încrengătura Chlorophyta

C.S:4.1 Încrengătura Phaeophyta

Încrengătura Rhodophyta
RECAPITULARE:”ALGELE Idem Recapitulare:”Algele roşii,verzi şi 1 19-23 III test de
VERZI brune”
evaluare
ROŞII ŞI BRUNE” C.S:1.1;1.2 Încrengătura Zygomycota

3. REGNUL FUNGI C.S:2.1;2.2 Încrengătura Ascomycota şi 3 19-23 III

4. REGNUL PLANTAE C.S:1.2;1.2


C.S:3.1;3.2 Încrengătura
BasidiomycotaBryophyta 26-30 III

MUŞCHI, FERIGI ŞI C.S:2.1;2.2


C.S:4.1 Încrengătura Pteridophyta
Lichenophyta 3 11-13 IV

GIMNOSPERME C.S:1.1;1.2
C.S:3.1;3.2 Încrengătura Gymnospermae
Angiospermele Dicotiledonate 16-20 IV

ANGIOSPERME C.S:2.1;2.2
C.S:4.1 (3 lecţii) 4 23-27 IV

C.S:3.1;3.2 Angiospermele Monocotiledonate 30 IV-4 V

C.S:4.1 Încrengăturile Spongieri şi

5. REGNUL ANIMALIA C.S:1.1;1.2 Celenterate

ANIMALE DIPLOBLASTICE C.S:2.1;2.2 Încrengătura Plathelminthes 5 30 IV-4 V


7-11 V
ŞI TRIPLOBLASTICE C.S:3.1;3.2 Încrengăturile Nemathelminthes
C.S:1.1;1.2 Încrengătura Vertebrata 14-18
21-25 V
V
C.S:4.1 şi Annelida
GRUPUL CORDATE C.S:2.1;2.2 Supraclasa Pisces 5 28 V-1 VI
Încrengătura Mollusca
CONSERVAREA C.C 4.2
C.S:3.1;3.2 Supraclasa Tetrapoda (3 lecţii) 4-8 VI
Încrengătura Arthropoda
BIODIVERSITĂȚII ÎN
ROMÂNIA C.S. 5.2; 5.3
C.S:4.1 Conservarea biodiversității în România 1 4-8 VI
Comparație între principalele categorii
de nevertebrate
RECAPITULARE Idem 2 11-15 VI
Comparație între principalele categorii
“REGNUL ANIMALIA” de vertebrate

COMPETENŢE SPECIFICE-BIOLOGIE CLS. A IX-A:

C.S.1.1- culegerea de date din surse variate de informare/documentare despre organizarea lumii vii

C.S.2.2- clasificarea indivizilor biologici pe baza caracterelor generale

C.S.1.3- identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizării lor

C.S.2.1- utilizarea investigaţiei pentru identificarea unor caractere generale ale organismelor şi evidenţierea componentelor şi proceselor celulare

C.S.2.2- prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor

C.S.3.1- reprezentarea lumii vii pe baza modelelor

C.S.3.2- aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de probleme

C.S.4.1- utilizarea corectă a terminologiei specifice Biologiei în diferite situaţii de comunicare

C.S.4.2- prezentarea informaţiilor folosind diferite metode de comunicare

C.S.5.1- aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor referitoare la structurile şi organismele cu potenţial patogen precum şi la acţiunea factorilor
mutageni

C.S.5.2- proiectarea unor activităţi de protejare şi conservare a mediului


C.S.5.3- argumentarea importanţei teoretice şi practice a noţiunilor de biodiversitate şi de genetică
FILIERA: TEORETICĂ

PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CNITV

CLASA: A X-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 2

PROFESOR:POPESCU MIRELA-ANDREEA
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE - CLASA A X-A

SEMESTRUL II - AN ŞCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂR SĂPTĂ- OBSER-


C.S.1.2 MÂNA clase cu
SPECIFICE DE ORE VAŢII
RECAPITULARE C.S.2.1;2.2 Recapitularea noțiunilor din 2 12-16 II 2 ore/săpt
semestrul I
C.S.4.1;4.2 2018

III. FUNCŢIILE C.S.5.1;5.2 Circulația la plante


FUNDAMENTALE ALE
ORGANISMELOR VII C.S.1.2 Mediul intern la mamifere 19-23 II

C.S.2.1;2.2 Structura inimii; Circulația la 3 26 II-2 III


mamifere
1.FUNCTIILE DE NUTRIŢIE C.S.4.1;4.2

C.S. 1.1
C.S.5.1;5.2 Excreţia la plante
CIRCULAȚIA
EXCREŢIA C.S. 2.1;C.S.2.2;C.S.2.3 Excreţia la nevertebrate 26 II-2 III

C.S.4.2;C.S.4.3 Particularităţi struct. si funcţ. ale 3 5-9 III

C.S.5.1 sist. excretor la vertebrate

Boli ale sist. excretor la om


RECAPITULARE “EXCREŢIA” Idem Recapitulare 1 12-16 III test de
evaluare
Sensibilitatea şi miscarea la plante
(2 lecţii)
2. FUNCŢIILE DE RELAŢIE C.S.1.1;C.S.1.2 12-16 III
Ochiul la nevertebrate
A. SENSIBILITATEA C.S.2.1;C.S.2.3 6 19-23 III
Ochiul la vertebrate
C.S.3.1;C.S.3.2 26-30 III
S.N.- prezentare
Urechea generala
la vertebrate
SENSIBILITATEA LA PLANTE C.S.4.2 11-13 IV
Măduva spinării
Simţul tactil, gustativ şi olfactiv
ORGANELE DE SIMŢ ALE
ANIMALELOR C.S.1.1;C.S.1.2 Trunchiul cerebral, cerebelul şi
la vertebrate 11-13 IV

SISTEMUL NERVOS LA C.S.2.1;C.S.2.3 diencefalul 6 16-20 IV

RECAPITULARE
ANIMALE ŞI OM “SISTEMUL Idem
C.S.3.1;C.S.3.2 Recapitulare
Emisferele cerebrale 1 30 IV-4
23-27 IVV
NERVOS”
C.S.4.2 Particularit. struct. si funcţ. ale 30 IV-4 V
B. LOCOMOŢIA LA ANIMALE Idem Tipuri de locomoţie ale 1 7-11 V
vertebratelor
S.N. la vertebrate
SISTEMUL LOCOMOTOR LA
MAMIFERE Reproducerea
Boli ale S.N. laasexuată
om la plante

3. FUNCTIA DE C.S.1.1 Reproducerea sexuată la plante 7-11 V


REPRODUCERE
C.S.2.1 (2) 4 14-18 V
REPRODUCEREA LA PLANTE
C.S.3.2; C.S.4.5 Sămânţa şi fructul 21-25 V
Reproducerea asexuată la animale

Reproducerea sexuată la mamifere

REPRODUCEREA LA C.S.1.1 Particularităţi struct. si funcţ. ale 4 21-25 V


ANIMALE ŞI OM sist. reproducător la vertebrate
C.S.2.1 28 V-1 VI
C.S. 1.1 Boli cu transmitere sexuala
C.S.3.2; C.S.4.5 4-8 VI
RECAPITULARE: C.S. 2.1;C.S.2.2;C.S.2.3 Particularităţi structurale şi 3 4-8 VI
funcţionale ale sist.digestiv și
“FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE” C.S.4.2;C.S.4.3 respirator la animale 11-15 VI

C.S.5.1

COMPETENŢE SPECIFICE- BIOLOGIE CLASA A X-A

1. identificarea principalelor componente ale ţesuturilor şi ale sistemelor de organe la plante şi animale, precum şi a funcţiilor acestora
2. observarea şi recunoaşterea comportamentelor în lumea vie
2.1- utilizarea investigaţiei şi a experimentului pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale şi animale
2.2- utilizarea experimentului pentru stabilirea unor corelaţii între variaţiile factorilor de mediu şi modul de realizare a funcţiilor organismelor
vegetale şi animale
2.3- estimarea influenţei factorilor de mediu asupra proceselor biologice ale plantelor, animalelor şi verificarea lor prin experiment
3.1- construirea de modele pentru evidenţierea unor funcţii fundamentale ale organismelor vii
3.2- compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor, evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii
4.1- descrierea principalelor caracteristici ale ţesuturilor şi ale sistemelor de organe la plante şi animale utilizând un limbaj ştiinţific adecvat
4.2- explicarea unor procese fiziologice ale organismelor utilizând terminologia ştiinţifică adecvată
4.3- evaluarea cantitativă şi calitativă a unor funcţii fundamentale ale organismelor vegetale şi animale
4.4- susţinerea propriilor idei şi concluzii, utilizând corect terminologia adecvată în realizarea de postere, referate, interviuri, prezentări pe
calculator etc.
4.5- argumentarea propriilor concluzii, pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-
diversitate; evoluţia de la simplu la complex
5.1- analiza variaţilor sezoniere ale funcţiiloor fundamentale ale organismelor vegetale şi animale
5.2- explicarea unor adaptări funcţionale ale organismelor la mediu pe baza conceptelor biologice fundamentale
5.3- evaluarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismelor
FILIERA: TEORETICĂ

PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:CNITV

CLASA: A XI-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 1

PROFESOR:POPESCU MIRELA-ANDREEA
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE - CLASA A X-A

SEMESTRUL II - AN ŞCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂR SĂPTĂ- OBSER-


C.S.1.2 MÂNA clase cu
SPECIFICE DE ORE VAŢII
RECAPITULARE C.S.2.1;2.2 Recapitularea noțiunilor din 2 12-16 II 2 ore/săpt
semestrul I
C.S.4.1;4.2 2018
III. FUNCŢIILE Circulația la plante
FUNDAMENTALE ALE C.S.5.1;5.2
ORGANISMELOR VII C.S.1.2 Mediul intern la mamifere 19-23 II

C.S.2.1;2.2 Structura inimii; Circulația la 3 26 II-2 III


mamifere
1.FUNCTIILE DE NUTRIŢIE C.S.4.1;4.2
C.S. 1.1 Excreţia la plante

EXCREŢIA
CIRCULAȚIA C.S.5.1;5.2
C.S. 2.1;C.S.2.2;C.S.2.3 Excreţia la nevertebrate 26 II-2 III

C.S.4.2;C.S.4.3 Particularităţi struct. si funcţ. a 3 5-9 III

RECAPITULARE “EXCREŢIA” C.S.5.1


Idem sist. excretor la vertebrate
Recapitulare 1 12-16 III test de
Boli ale sist. excretor la om evaluare
Sensibilitatea şi miscarea la
plante (2 lecţii)
2. FUNCŢIILE DE RELAŢIE C.S.1.1;C.S.1.2 12-16 III
Ochiul la nevertebrate
A. SENSIBILITATEA C.S.2.1;C.S.2.3 6 19-23 III
Ochiul la vertebrate
C.S.3.1;C.S.3.2 26-30 III
S.N.- prezentare
Urechea generala
la vertebrate
SENSIBILITATEA LA PLANTE C.S.4.2 11-13 IV
Măduva
Simţul spinării
tactil, gustativ şi
ORGANELE DE SIMŢ ALE olfactiv
ANIMALELOR C.S.1.1;C.S.1.2 Trunchiul cerebral, cerebelul şi 11-13 IV
la vertebrate
SISTEMUL NERVOS LA C.S.2.1;C.S.2.3 diencefalul 6 16-20 IV

RECAPITULARE
ANIMALE ŞI OM “SISTEMUL Idem
C.S.3.1;C.S.3.2 Recapitulare
Emisferele cerebrale 1 30 IV-4
23-27 IVV
NERVOS”
C.S.4.2 Particularit. struct. si funcţ. ale 30 IV-4 V
B. LOCOMOŢIA LA ANIMALE Idem Tipuri de locomoţie ale 1 7-11 V
vertebratelor
S.N. la vertebrate
SISTEMUL LOCOMOTOR LA
MAMIFERE Reproducerea asexuată
Boli ale S.N. la om la
plante
3. FUNCTIA DE C.S.1.1 7-11 V
REPRODUCERE Reproducerea sexuată la plante
C.S.2.1 4 14-18 V
Reproducerea asexuată la
REPRODUCEREA LA PLANTE (2)
C.S.3.2; C.S.4.5 animale 21-25 V
Sămânţa şi fructul
Reproducerea sexuată la
REPRODUCEREA LA C.S.1.1 mamifere 4 21-25 V
ANIMALE ŞI OM
C.S.2.1 Particularităţi struct. si funcţ. 28 V-1 VI

C.S.3.2; C.S.4.5 ale sist. reproducător la 4-8 VI


vertebrate

Boli cu transmitere sexuala


C.S. 1.1

RECAPITULARE: C.S. 2.1;C.S.2.2;C.S.2.3 Particularităţi structurale şi 3 4-8 VI


funcţionale ale sist.digestiv și
“FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE” C.S.4.2;C.S.4.3 respirator la animale 11-15 VI

C.S.5.1
COMPETENŢE SPECIFICE- BIOLOGIE CLASA A X-A

3. identificarea principalelor componente ale ţesuturilor şi ale sistemelor de organe la plante şi animale, precum şi a funcţiilor acestora
4. observarea şi recunoaşterea comportamentelor în lumea vie
2.4- utilizarea investigaţiei şi a experimentului pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale şi animale
2.5- utilizarea experimentului pentru stabilirea unor corelaţii între variaţiile factorilor de mediu şi modul de realizare a funcţiilor organismelor
vegetale şi animale
2.6- estimarea influenţei factorilor de mediu asupra proceselor biologice ale plantelor, animalelor şi verificarea lor prin experiment
3.3- construirea de modele pentru evidenţierea unor funcţii fundamentale ale organismelor vii
3.4- compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor, evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii
4.6- descrierea principalelor caracteristici ale ţesuturilor şi ale sistemelor de organe la plante şi animale utilizând un limbaj ştiinţific adecvat
4.7- explicarea unor procese fiziologice ale organismelor utilizând terminologia ştiinţifică adecvată
4.8- evaluarea cantitativă şi calitativă a unor funcţii fundamentale ale organismelor vegetale şi animale
4.9- susţinerea propriilor idei şi concluzii, utilizând corect terminologia adecvată în realizarea de postere, referate, interviuri, prezentări pe
calculator etc.
4.10- argumentarea propriilor concluzii, pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-
diversitate; evoluţia de la simplu la complex
5.4- analiza variaţilor sezoniere ale funcţiiloor fundamentale ale organismelor vegetale şi animale
5.5- explicarea unor adaptări funcţionale ale organismelor la mediu pe baza conceptelor biologice fundamentale
5.6- evaluarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismelor
FILIERA: TEORETICĂ
Avizat responsabil Comisie metodică,

PROFIL: REAL

SPECIALIZARE/CALIFICARE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DISCIPLINA: BIOLOGIE

ANUL ŞCOLAR: 2017-2018 Avizat


Director,

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:CNITV

CLASA: A XII-A

NR. ORE/SĂPTĂMÂNĂ: 1

PROFESOR:POPESCU MIRELA-ANDREEA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA BIOLOGIE – CLS. A XII-A

SEMESTRUL II – AN ȘCOLAR 2017-2018

UNITATEA DE COMPETENŢE CONŢINUTURI NUMĂR SĂPTĂ- OBSER-


ÎNVĂŢARE MÂNA
SPECIFICE DE ORE VAŢII
Determinismul
genetic al
II. GENETICA UMANĂ C.S. 1.1;1.2 caracterelor 12-16 II Clase cu 1
fenotipice umane 2 oră pe
DETERMINISMUL C.S.3.1 2018 săptămâna
GENETIC AL normale
PRINCIPALELOR C.S.4.1;4.2 19-23 II
Maladii determinate
CARACTERE de mutații genomice,
FENOTIPICE UMANE cromozomiale și
genice

61
IV. MUTAGENEZA ŞI Mutageneza şi 26 II-2
TERATOGENEZA agenţii mutageni III
C.S. 1.1; 1.2
ANOMALII Teratogeneza şi ag. 5-9 III
CROMOZOMIALE C.S. 4.1; 4.2 teratogeni 2
ASOCIATE C.S. 5.1; 5.2; 5.3
CANCERULUI Fenotipul
cancerului. Tipuri de
C.S.1.1; 1.2 Imunitatea,
cancere
imunologia şi
V. IMUNOGENETICA C.S.3.1; 3.2 imunogenetica-
C.S.4.1; 4.2 noţiuni generale. 1 12-16 III
Anticorpii şi
C.S. 5.1; 5.2; 5.3 interferonul
Sfaturile genetice şi
diagnosticul prenatal
VI. DOMENII DE C.S.1.1
APLICABILITATE ŞI Fertilizarea in vitro
CONSIDERAŢII C.S.4.1; 4.2 şi clonarea 2 19-23 III
BIOETICE ÎN C.S. 5.1; 5.2; 5.3 terapeutică 26-30 III
GENETICA UMANĂ Introducere în
Terapia genică
ecologia umană
C.S. 1.1
Ecosisteme acvatice
ECOLOGIE UMANĂ C.S. 2.1 antropizate:
I. CARACTERISTICILE C.S 3.1; 3.2 - Lacurile de baraj şi 2 11-13 IV
ECOSISTEMELOR de acumulare
ANTROPIZATE C.S. 4.1; 4.2 16-20 IV

C.S. 5.1; 5.3 - Iazurile şi


heleşteiele piscicole
Ecosisteme terestre
antropizate

Agroecosistemele

62
Ecosistemul
culturilor ierboase
anuale şi bienale
C.S. 1.1 Ecosistemele
I. CARACTERISTICILE C.S. 2.1 plantaţiilor de pomi 2 23-27 IV
ECOSISTEMELOR şi arbuşti fructiferi
ANTROPIZATE C.S 3.1; 3.2 30 IV-4
Ecosistemul V
C.S. 4.1; 4.2 culturilor protejate

C.S. 5.1; 5.3 Ecosistemul


complexelor
Deteriorarea zoo-
tehnice de creştere a
ecosistemelor
C.S. 1.1 animalelor
naturale
III. IMPACTUL C.S. 2.1 Ecosistemele
Deteriorarea 2 7-11 V
ANTROPIC ASUPRA aşezărilor umane prin
ecosistemelor
ECOSISTEMELOR C.S.3.2 14-18 V
supraexploatarea
NATURALE C.S.4.1;4.2 resurselor biologice.
Deteriorarea
C.S. 5.1
mediului prin
poluare

IV. CONSERVAREA C.S. 1.1;C.S.3.2


RESURSELOR
NATURALE ŞI A C.S.4.1;4.2 Conservarea 1 21-25 V
BIODIVERSITĂŢII biodiversităţii
C.S. 5.1; 5.3

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE- BIOLOGIE CLASA A XII-A:

1.1. organizarea de date despre lumea vie, selectate din diverse surse de documentare, conform
unor criterii enunţate

1.2. recunoaşterea structurii şi funcţiilor materialului genetic

2.1- utilizarea observaţiei, a experimentului şi a investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi


funcţiilor sistemelor biologice

3.1- reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor

63
3.2- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare
a unor situaţii problemă

4.1- utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

4.2- prezentarea structurată, în diverse tipuri de comunicări orale şi scrise, a informaţiei


ştiinţifice specifice

5.1- utilizarea, în viaţa cotidiană, a cunoştinţelor de genetică şi ecologie umană

5.2- aplicarea unor reguli de menţinere a sănătăţii omului şi a măsurilor de conservare a mediului

5.3- realizarea de conexiuni intra-, inter- si transdisciplinare in analizarea şi interpretarea unor


fenomene şi procese specifice lumii vii

64
PLANIFICAREA SEMESTRIALĂ LA BIOLOGIE – CLASA a VI – a – SEMESTRUL I

LICEUL TEORETIC „DANTE ALIGHERI”

DISCIPLINA : BIOLOGIE

Clasa : a VI-a

Nr. de ore : 2 ore / săpt.

An şcolar : 2017-2018

Profesor : POPESCU MIRELA-ANDREEA

UNITATE OBIECTI CONŢINUT TIPURI RESURSE PERIOA


DE VE URI DE EVALUARE. DA
ÎNVĂŢAR DE ACTIVITĂŢI DE
E REFERIN ÎNVĂŢARE
ŢĂ
-Să -Să -sumativă; interevaluare - lecţie
identifice cunoaştem - act. pe echipe şi realizată în
animalele lumea individuală Power-
Animalele caracterist animalelor Point; atlas
şi mediul ice -sumativă;auto şi zoologic,
lor de viaţă diferitelor interevaluare ; joc de planşe,
medii de -Diversitatea rol, studiu de caz diorame
viaţă; animalelor în
-să natură - formativă; - atlas, fişe
stabileasc interevaluare de activitate,
ă corelaţia - proces, studiu de caz, aplicaţii pe
între -Şi animalele brainstorming calculator
animale şi au dreptul la
factorii de viaţă ! - portofolii,
mediu; atlas, planşe,
-să fişe de
observe activitate.
adaptările
la mediul
de viaţă
Alcătuirea - să -Celula -formativă; - lecţie
generală a evidenţiez animală - studiu de caz, aplicaţii realizată în
unui e pe calculator Power- Point

65
mamifer – elementel - microscope,
funcţii de e - formativă; truse de
relaţie specifice -Ţesuturi autoevaluare disecţie,
celulei animale - studiu de caz, - lecţie
animale; brainstorming, breefing realizată în
-să Power- point
analizeze - planşe,
comparati microscoape,
v formativă;problematizar truse de
alcătuirea -Iepurele- un e; brainstorming microscopie
celulei organism - Lecţie
animale şi animal realizată în
vegetale; -formativă, Power- Point
- să problematizare; studiu
identifice -Sistemul de caz
diversitate osos al - lecţie
a tipurilor iepurelui realizată în
de ţesuturi Power-
animale; Point, fişe de
-să -formativă; studiu de obs. , planşe,
analizeze caz; breefing; act. pe atlas
sistemele echipe zoologic
din - Sistemul
alcătuirea muscular şi -lecţie
organism mişcarea la - formativă ; realizată în
ului iepure interevaluare; joc de Power- Point
iepurelui; rol; breefing - planşe, atlas
-să - Sistemul zoologic
determine nervos şi
componen organele de - lecţie
tele simţ la iepure realizată în
scheletulu Power- Point
i la
iepure;
-să
descrie
mişcarea
la iepure ;
-să
recunoasc
ă
prinipalel
e organe
de simţ şi
rolul lor;
- să

66
realizeze
fişe de
obs. pe
calculator
utilizând
programel
e studiate.

Funcţii de -să -Sistemul -formativă; studiu de -Lecţie


nutriţie analizeze digestiv şi caz; brainstorming realizată în
în digestia - act. individuală Power- point;
corelaţie atlas, planşe,
sistemele fişe de obs.
şi - formativă,
funcţiile -Sistemul Problematizare; studiu - Aplicaţii pe
cu rol în respirator şi de caz calculator
nutriţie; respiraţia
-să -formativă, - Lectie
evidenţiez -Sistemul Interevaluare realizată în
e circulator şi Power- Point
componen circulaţia
tele - Sistemul -formativă; - aplicaţii pe
anatomice excretor şi brainstorming, studiu calculator,
ale excreţia de caz, act. pe echipe fişe de obs.
sistemelor
: digestiv,
respirator,
circulator,
excretor
-să
valorifice
informaţii
le
dobândite
în
elaborarea
unor
materiale
realizate
pe
calculator
sau

67
pliante
Funcţia de -să -Sistemul -formativă; studiu de - lecţie
reproducere evidenţiez reproducător caz realizată în
e şi Power- Point
diferenţier reproducerea
ile morfo-
anatomice -Organismul, - sumativă; - fişe de obs.
ale un tot unitar interevaluare; breefing ,planşe,
sistemului - act. pe echipe aplicaţii pe
reproducă calculator (
tor la lecţie AeL)
iepure
-să
determine
etapele
înmulţirii
la iepure
Protozoare -să -Euglena Formativă ;act. pe - lecţie
observe verde echipe, brainstorming realizată în
diferite Power-
tipuri de Point, Obs.
protozoar Microscopice
e în ( organisme
mediul lor din acvariu )
de viaţă;
-să -Amiba şi -Formativă ,
identifice parameciul autoevaluare
alcătuirea -act. independentă, - obs.
în studiu de caz, breefing Microscopice
corelaţie din acvariu,
cu microscoape,
funcţiile truse de
organism microscopie
ului
unicelular
,
-să
evidenţiez
e
adaptările
la mediul
de viaţă (
tipuri de
locomoţie
)
Animale -să - Spongieri- -formativă, Joc de rol, -lecţie

68
nevertebrat evidenţiez Buretele de breefing, realizată în
e e apă dulce act. pe echipe Power- Point
pluricelular adaptările
e acvatice la mediul - Celenterate - formativă ; auto şi
de viaţă – Hidra de interevaluare - Lecţie AeL
acvatic , apă dulce - studiu de caz, atlas
-să problematizare, zoologic, fişe
identifice brainstorming de obs.
însuşirile
de animal
sedentar ;
-să
descrie
alcătuirea
organism
ului în
corelaţie
cu
funcţiile
- să
realizeze
pasul
marcat în
evoluţie
prin
complexit
atea
alcătuirii
şi a
specializă
rii
funcţiilor
Viermi -să -Viermi laţi – -formativă , -planşe, atlas
evidenţiez Tenia problrmatizarea , studiu zoologic,
e de caz, breefing aplicaţii Ael
caracterel -act. independentă
e
determina -Viermi - formativă, Lecţie
te de cilindrici – interevaluare realizată în
mediul şi Limbricul - at. Pe echipe, joc de Power- Point
modul de rol, studiu de caz
viaţă ( -Viermi
parazit ); inelaţi - - formativă, studiu de -atlas
-să Râma caz zoologic,
înţeleagă act. independentă planşe, fişe
importanţ de obs.

69
a
măsurilor
de
prevenire
a bolilor
parazitare
;
- să
analizeze
în
corelaţie
alcătuirea
organism
ului cu
funcţiile
unui
animal
parazit
Moluşte -să -Melcul de -formativă, Lecţie
identifice livadă interevaluare realizată în
caracterel act. pe echipe, studiu de Power- Point
e generale caz, breefing
ale
moluştelo -Scoica de lac -formativă,
r; autoevaluare Lecţie
- să act. independentă, joc realizată în
evidenţiez de rol, brainstorming, Power- Point
e problematizare
însuşirile -Sepia
determina -formativă
te de studiu de caz, Lecţie
modul de problematizare, realizată în
viaţă breefing Power- Point
sedentar ;
-să
analizeze
caracterel
e de
superiorit
ate,
comparati
v cu cele
ale
animalelo
r studiate ,
-să

70
determine
adaptările
datorate
mediul de
viaţă
Artropode -să -Păianjenul -formativă ; Lecţie
determine cu cruce autoevaluare realizată în
însuşirile act. independentă; joc Power- Point
evolutive, de rol ; studiu de caz
comparati -Racul de râu
v cu -formativă
animalele act. pe echipe -aplicaţii pe
studiate ; ;problematizare, calculator,Le
-să - Uimitoarea breefing cţie în
evidenţiez lume a Power- Point
e artropodelor - sumativă,
adaptările interevaluare
la mediul - joc de rol, - aplicaţii pe
şi modul realizarea unor calculator-
de viaţă ; pliante portofolii
-să tematice,
analizeze expoziţie cu
comparati păianjeni şi
v crustacee
principale - Cărăbuşul
le grupe de mai -formativă Lecţie
de - studiu de caz, realizată în
artropode problematizare, Power- Point
: breefing ;obs.
păianjeni, Microscopice
crustacei, , truse de
insecte , - Fluturele microscopie,
-să alb al verzei microscoape
detrmine - formativă, -aplicaţii pe
însuşirile autoevaluare calculator-
de insectă - obs. Microscopice, portofolii
; -Albina problematizare, studiu tematice
- să de caz
identifice Lecţie
caracterist - formativă, realizată în
icile interevaluare Power- point,
morfo- -Albina, - studiu de caz, Microscoape,
anatomice insectă breefing, brainstorming,
ale albinei socială – obs. Microscopice
, comunicarea Portofolii
-să la albine - formativă tematice

71
detrmine -
caracterel brainstorming,problema
e generale tizare
ale - Curiozităţi - act. pe echipe
artropodel din lumea
or; artropodelor
-să
identifice
şi alte
artropode -sumativă
din - prezentarea
diferite portofoliilor tematice-
medii de -Insuşirile individual
viaţă generale ale
animalelor
nevertebrate Aplicaţii pe
calculator

-sumativă
-act. pe echipe, joc de
rol, breefing
Peşti -să - Crapul – -formativă ; Lecţie
evidenţiez alcătuire interevaluare realizată în
e externă - act. independentă , Power- Point
caracterel problematizare, studiu
e de caz, breefing
determina
te de
mediul de
viaţă ;
-să - Peştii din - sumativă Aplicaţii pe
identifice ţara noastră act. pe echipe ; calculator
însuşirile brainstorming, joc de
de animal rol
vertebrat ;
-să
analizeze
alcătuirea
externă şi
internă a
crapului ,

determine
varietatea

72
peştilor
din apele
ţării
noastre
- să
identifice
adaptările
la mediul
de viaţă şi
modul de
hrănire

73
CNI „TUDOR VIANU”

DISCIPLINA : BIOLOGIE

Clasa : a IX-a

Nr. de ore : 2 ore / săpt.

An şcolar : 2017-2018

Profesor : POPESCU MIRELA-ANDREEA

PROIECTAREA DIDACTICĂ SEMESTRIALĂ - SEMESTRUL I

NR. UNITĂŢI NR.OR DAT OBSERVAŢ


CR DE COMPETEN CONŢINUTURI E A II
T. ÎNVĂŢARE ŢE
SPECIFICE
1. Introducere. Identificarea Lectie de evaluare 1 S1
nivelului de initiala 1 S1
cunoştinţe Notiuni introductive
anterioare în Prezentarea
vederea manualului
predării noilor
conţinuturi.
Identificarea Tipuri fundamentale 1 S2
unor structuri de celule:procariote,
biologice eucariote 1 S2
microscopice Structura,ultrastruct
în vederea ura si rolul
2. Structura şi caracterizării componentelor 2 S3
ultrastructu lor. celulei (procariote,
ra unei Utilizarea eucariote). 1 S4
celule. investigaţiei Invelisul celulei:
pentru membrana celulara, S5,S6
evidenţierea peretele celular.
structurilor şi Citoplasma 6 S7,
proceselor fundamentala. S8
celulare. Citoplasma
Prelucrarea structurata: organite
rezultatelor celulare- reticulul
obţinute din endoplasmatic,
investigaţii şi ribozomi.

74
formularea Organite celulare:
concluziilor. mitocondrii,
Reprezentarea aparatul Golgi, 2
lumii vii pe lizozomi 4 S9
baza Centrozomul, S10
modelelor. plastide, 1
Utilizarea vacuole,incluziuni.
corectă a Nucleul-membrana 2 S11
terminologiei nucleara, nucleoli,
specifice carioplasma-
biologiei în cromatina( Acizi 2
diferite situaţii nucleici- tipuri si S12
de comunicare. rol).
Prezentarea Diviziunea celulara: S13
informaţiilor mecanism,
folosind importanta,
diverse metode clasificare;
de comunicare. - Cromozomi si fus
Aplicarea în de diviziune
viaţa cotidiană Diviziunea
a cunoştinţelor mitotică( faze,
despre celulă. importanta).
Aplicarea unor Diviziunea
algoritmi de meiotică(etape,
identificare şi faze, importanta).
rezolvare Recapitulare-
de probleme. evaluare
Reprezentarea
lumii vii pe
baza
modelelor.
3. Ereditatea şi Prelucrarea Ereditatea, 1
variabilitate rezultatelor variabilitatea-
a lumii vii obţinute din notiuni generale. 2
investigaţii şi Mecanismele
formularea transmiterii
concluziilor. caracterelor 1
Aplicarea unor ereditare: legile 1
algoritmi de mendeliene ale
identificare şi ereditatii 1
rezolvare de Legea puritatii
probleme. gametilor. 1
Utilizarea Legea segregarii 2
corectă a independente a 1
terminologiei perechilor de 2
specifice caractere.

75
biologiei în Legea abaterii de la
diferite situaţii segregarea
de comunicare. mendeliana- 1
Culegerea de Codominanta.
date din Aplicatii.
diferite surse Evaluare
de informare / Teoria
documentare cromozomiala a
despre ereditatii: schimbul
organizarea reciproc de gene
lumii vii. intre cromozomii
Reprezentarea omologi.
lumii vii pe Recombinarea
baza genetica:
modelelor. recombinarea
intracromozomiala.
Determinismul
cromozomial al
sexelor.

76
PROIECT DIDACTIC

Data: 07.06.2017
Şcoala: Liceul teoretic ¨Horia Hulubei¨
Clasa: a-VI-a A
Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii
Profesor: Popescu Mirela-Andreea
Obiectul: Biologie
Unitatea de învaţare : Clasificarea animalelor şi diversitatea acestora
Subiectul: Locomoţia la animale (Recapitulare)
Tipul lecției: Lecţie de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
Scopul lecţiei: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor elevilor despre locomoţia animalelor
(nevertebrate şi vertebrate) în mediul lor de viaţă

Competenţe specifice:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor, a terminologiei, a conceptelor şi a metodelor specifice

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare a lumii vii prin utilizarea unor mijloace şi


proceduri adecvate

3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând corect limbajul specific biologiei

4. Formarea unor atitudini şi deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra naturii şi


societăţii

Obiective operaționale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:

O1 - definească locomoţia

O2 - evidenţieze organele şi sistemele care realizează locomoţia

O3 - enumere tipurile de locomoţie terestră şi adaptările animalelor la acest tip de locomoţie

O4 - determine modul de deplasare în mediul acvatic

O5 - enumere adaptările animalelor la mediul aerian

77
O6 - comparare modul de deplasare în acelaşi mediu de viaţă pentru diferite grupe de animale

Demersul didactic:
a. Resurse procedurale: conversaţia, observația, explicația
b. Resurse materiale: imagini pe suport digital, videoproiector, manual, fişe de lucru
c. Forma de activitate: frontal, grupe
Metode de evaluare: formativă, orală
Locul desfășurării: sala de clasă

Bibliografie:
1. Aglaia Ionel, Zoe Partin – Biologie, Manual pentru clasa A VI-a, editura Humanitas
Educational, Bucureşti, 2010
2.Viorel Lazar, Mariana Nicolae-Lecția, formă de bază a organizarii procesului de predare-
învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;
3.Viorel Lazăr –Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

78
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMENTE ACTIVITATEA ACTIVITAT METODE EVALUA TIMP OBSERVA


LE PROFESORULUI EA UTILIZA RE ALOC ȚII
LECȚIEI ELEVILOR TE/ AT
MATERIA
L
DIDACTI
C
UTILIZA
T
1. Pregătește materialul Îşi pregătesc Conversația 1 min
Organizarea didactic. cărţile şi
clasei Notează în catalog caietele.
elevii absenţi.
2. Verificarea Prin câteva întrebări, Elevii răspund Conversația Orală 3 min
cunoștințelor profesorul întrebărilor
anterioare reactualizează profesorului
cunoştinţele elevilor
referitoare la
animalele
nevertebrate,
vertebrate şi mediul
lor de viaţă

79
3. Captarea Solicită 3 elevi să Fiecare elev Observația 5 min
atenției vină la catedră și să dintre cei
aleagă un bilețel. solicitați își
Prezintă elevilor un alege un bilețel
material video și execută
comanda
solicitată.
Observă ce se
întâmplă și își
exprimă
părerea în
legătură cu
tema ce
urmează a fi
supusă
discuției.Urmăr
esc și își
exprimă
punctul de
vedere în
legătură cu
materialul
prezentat.
4. Anunțarea Anunţă şi scrie pe Notează în Explicația 2 min
temei și a tablă tema lecţiei şi caiete titlul Conversația
obiectivelor prezintă obiectivele lecţiei şi
lecţiei. urmăresc
obiectivele.

80
5. Dirijarea Conversația Orală 25 min
învățării euristică
O1 Sunt atenți și Explicația
notează. Învățarea
Defineşte locomoţia: prin
Locomoţia este descoperire
mişcarea efectuată în
scopul deplasării Răspund
O2 animalului dintr-un întrebării:
Locomoţia se
loc în altul.
realizează cu
ajutorul
O3 muşchilor şi
Iniţiază discuţii oaselor.
referitoare la
organele cu ajutorul
cărora se realizează
mişcarea

Scrie schema lecţiei


la tablă:

Locomoţia în
mediul terestru

Se realizează cu
ajutorul membrelor
sau fară membre.

Patrupedele se
deplasează cu
ajutorul membrelor.
Ele se deplaseaza
prin mers, alergat,
salt, târâre.

Degetele câinelui şi
ale pisicii se termină
cu gheare, în timpul
mersului calcă pe
degete. (animal
prădător).

Ariciul ,ursul şi
omul calcă pe toata
talpă - mers greoi,
mai puţină agilitate. 81
6. Fixarea Analizează Explicația Orală 10 min
cunoștințelor imaginile Conversația
Organizează clasa în diferitelor Bilețele
O1 3 grupe: Împarte animale şi le
O2 bileţele care conţin asociază cu
O3 animale vertebrate şi tipul de
O4 locomoţie
nevertebrate şi tipuri
O5 corespunzător.
O6 de locomoţie. Fiecae grupă
Fiecare grupă va va arăta
trebui să asocieze colegilor cum
animalul de pe au asociat
bileţel cu tipul de elementele
locomoţie
corespunzător.

7. Evaluarea Se realizează pe tot Răspund Explicația Orală


parcursul orei. întrebărilor. Conversația

8. Tema Descrieţi tipul de Sunt atenți și Conversația 2 min


pentru acasă locomoţie al unui solicită
animal la alegere, lămuriri, acolo
precizând adaptările unde este
corpului său la cazul.
mediul de viaţă.

82
83
SCHEMA LECŢIEI

Locomoţia este mişcarea efectuată de animale în scopul deplasării dintr-un loc într-altul, pentru
a-şi procura hrana, pentru a se adăposti, pentru a fugi de duşmani sau pentu a-şi găsi partenerii în
timpul reproducerii.

1. Locomoţia în mediul terestru

Se realizează cu ajutorul membrelor sau fară membre.

Patrupedele se deplasează cu ajutorul membrelor. Ele se deplaseaza prin mers, alergat, salt,
târâre.

Mers sau alergat

Degetele câinelui şi ale pisicii se termină cu gheare, în timpul mersului calcă pe degete. (animal
prădător).

Ariciul ,ursul şi omul calcă pe toata talpă - mers greoi, mai puţină agilitate.

Picioarele porcului scurte se termină cu 4 degete învelite în copite, degetele din mijloc sunt mai
lungi decat cele laterale.

Picioarele calului sunt lungi şi puternice, calcă pe un singur deget învelit în copită, celelalte
degete sunt reduse (pentru deplasare rapidă)

Saltul aduce adaptări speciale: membrele posterioare sunt lungi, puternic dezvoltate, acţionează
ca nişte arcuri (amfibieni,iepure,cangur)

Târarea: râma, şopârle, şarpe. Râma se deplasează datorită contracţiei muşchilor circulari în
porţiunile corpului care se subţiază şi a muşchilor longitudinali

în porţiunile în care se îngroaşă. Ea se deplasează prin târâre în urma contracţiei şi relaxării


successive a musculturii.

Melcul se deplasează prin târâre cu ajutorul piciorului prin mişcări ondulatorii determinate de
contracţia musculaturii.

Membrele şopârlei sunt scurte şi dispuse lateral pe părţile corpului, ea se târăşte şi se agaţă cu
ghearele de la degete de sol. Aceeaşi deplasare este întâlnită şi la şarpe.

2. Locomoţia în mediul acvatic – Se realizează prin înot.

Euglena (animal unicelular) se deplasează cu ajutorul flagelului, lung şi subţire, asemănător unui
bici, care se învârteşte ca o elice sau care loveşte şi biciueşte apa.

Parameciul înoată datorită mişcării coordonate a cililor.

84
Hidra, deşi este un animal fixat, se deplasează pe suporturile din apă prin ¨tumbe¨, dându-se
peste cap. Se poate deplasează şi prin ¨păşire¨, executând paşi prin apropierea succesivă a
orificiului buco-anal de talpă. Când hidra îşi schimbă locul de pe un suport pe altul, ea înoată cu
ajutorul tentaculelor.

Peştii se deplasează prin mişcări ondulatorii efectuate de înotătoarea codală sau de tot corpul,
înotătoarele ajută la schimbarea direcţiei de înot.

Amfibienii pot înota cu ajutorul membrelor şi larvele cu înotătoarea codală.

La vertebratele superioare membrele s-au transformat în vâsle. (delfin, balenă).

Locomoţia în mediul aerian - Se realizează prin zbor: păsările, insectele, liliecii (mamifer
insectivor)

Aripile insectelor sunt acţionate de muşchi (albinele)

Păsările se deplasează prin bătaia aripilor care le permite sa se ridice, să avanseze orizontal şi să
aterizeze.

- păsările mici execută (potârnichea, prepeliţa, fazanul, vrabia, piţigoiul) zboară.

Cu cât pasărea este mai mică, numărul bătăilor este mai mare. 13 bătăi pe sec. –vrabia

- păsări mari –2 bătăi pe sec. - cocorul, ele preferă zborul cu aripile întinse şi imobile purtate de
curenţii de aer.

Adaptările lor sunt legate de forma corpului aerodinamică, oasele goale şi muşchii pieptului bine
dezvoltaţi

Liliacul este un mamifer care are o pieliţă numita patagiu – aceasta uneşte membrele superioare,
inferioare şi coada. Zborul liliacului este rapid, neregulat şi în zig-zag.

85
PROIECT DE LECŢIE

Data: 08.06.2017
Şcoala: Liceul teoretic ¨Nicolae Iorga¨
Clasa: a-XI-a A
Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii
Profesor: Popescu Mirela-Andreea
Obiectul: Biologie
Unitatea de învaţare : Funcţiile de nutriţie
Subiectul: Excreţia şi sistemul excretor
Tipul lecției: mixtă

Scopul lecţiei:

Competenţe specifice:
1. Identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale corpului
uman

2. Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman

3. Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor

4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

5. Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operaționale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:

O1 definească excreţia

O2 enumere organele excreţiei

O3 descrie structura internă rinichiului

O4 enumere funcţiile sistemului excretor

O5 definească nefronul şi să descrie alcătuirea internă

86
O6 explice procesul de formare şi eliminare al urinei

Demersul didactic:
a. Resurse procedurale: conversaţia, observația, explicația
b. Resurse materiale: imagini pe suport digital, videoproiector, manual, fişe de lucru
c. Forma de activitate: frontal, grupe
Metode de evaluare: formativă, orală
Locul desfăşurării: sala de clasă

Bibliografie
1. Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Bogdan Voiculescu, Cezar Niculescu, Radu Cârmaciu,
Manual Biologie clasa a XI- a, editura Corint Educational, 2008
2.Viorel Lazar, Mariana Nicolae-Lecția, formă de bază a organizarii procesului de predare-
învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;
3.Viorel Lazăr –Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

87
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Ob. Momentele Activitatea Activitatea Metode Evaluare Timp Observaţii


op. lecţiei profesorului elevului utilizate/material alocat
didactic utilizat
1. Pregătește Îşi Conversaţia 1 min.
Organizarea materialul pregătesc
clasei didactic. cărţile şi
Notează în catalog caietele.
elevii absenţi.
2. Verificarea Prin câteva Elevii Conversaţia Orală 2 min.
cunoștințelor întrebări, răspund
anterioare profesorul întrebărilor
profesorului
reactualizează
cunoştinţele
elevilor
referitoare la
funcţia de nutriţie
şi organele

O1 3. Captarea Prezintă elevilor Urmăresc și Observaţia 4 min.


O2 atenției un material video își exprimă
O3 cu sistemul punctul de
O4 excretor. vedere în
O5 legătură cu
O6 materialul
prezentat.
4. Anunțarea Anunţă şi scrie pe Notează în Explicaţia şi 2 min.
temei și a tablă tema lecţiei caiete titlul conversaţia
obiectivelor şi prezintă lecţiei şi
obiectivele lecţiei. urmăresc
obiectivele.

88
5. Dirijarea Sunt atenţi Explicaţia 30
învățării Profesorul şi notează minute
O1 defineşte excreţia Conversaţia
O2
Profesorul scrie Demonstraţia
pe tablă
componentele
sistemului
O3 excretor, respectiv
rinichii şi căi
O4 urinare pe care
apoi le prezintă cu
O5 ajutorul unei
planşe/ppt.

Descrie structura
O6 internă a
rinichiului

Enumeră funcţiile
rinichilor.

Defineşte
nefronul (tipuri de
nefroni) şi
prezintă dinamica
filtrării
glomerulare.
Realizează o
schemă a
parcursului
filtratului
glomerular (prin
transport pasiv şi
activ).Realizează
la tablă un desen
cu structura
rinichiului şi a
nefronului.
Descrie vezica
urinară şi procesul
de micţiune.

89
6. Fixarea Organizează clasa Explicaţia Orală 10 min.
cunoștințelor în 4 grupe, fiecare Conversaţia
grupă are mai Fişe de lucru
multe bileţele cu
noţuni pe care
trebuie să le
asocieze (ex.
Mmicţiune=
proces de golire al
vezicii urinare.
Fiecare grupă va
prezenta modul
acum a asociat
noţiunile
7. Evaluarea Se realizează pe Răspund Explicaţia Orală
tot parcursul orei. întrebărilor Conversaţia
8. Tema 1 min.
pentru acasă

90
Schema lecţiei

Sistemul excretor este format din :

Rinichi – sunt aşezaţi în cavitatea abdominală, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, în


regiunea lombară.

tubi colectori
calice mari
calice mici
Căile urinare bazinet
uretere
vezică
uretră

Structura rinichiului:

91
Funcţii:

Rinichii au două funcţii majore:

1. Excretorie (excretă cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism ai organismului)
2. Menţinerea homeostaziei (de a controla concentraţiile majorităţii constituenţilor
organismului, contribuind la menţinerea homeostaziei şi a echilibrului acido-bazic al
organismului)

Nefronul – este unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului. În alcătuirea acestuia intră două
părţi: corpusculul renal şi un sistem tubular.

Tipuri de nefroni:

a. Corticali - aprox. 85 % din numărul total de nefroni


- au glomerulul situat în corticala renală
- ansa Henle scurtă, ajunge doar în stratul extern al medularei renale

b. Juxtamedulari - glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi medulară


- anse Henle lungi, care coboară adânc în medulară
- sunt importanţi în formarea urinei concentrate

92
Reabsorbţia

Lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula Bowman este numit filtrat
glomerular sau urină primară.
Filtratul glomerular traversează diferitele porţiuni ale tubilor uriniferi, şi pe tot acest parcurs
substanţele sunt absorbite sau secretate selectiv de către epiteliul tubular. Lichidul care rezultă în
urma acestor procese intră în pelvisul renal sub formă de urină finală.

Majoritatea compuşilor urinei sunt substanţe utile şi sunt recuperate prin reabsorbţie.
Transportul urinei în uretere

- Urina se colectează în pelvisul fiecărui rinichi şi coboară până la vezica urinară. Pe măsură ce
se colectează în pelvis, presiunea creşte şi iniţiază o contracţie peristaltică, care se propagă până
la nivelul vezicii urinare.

Stimularea
- simpatică – scade frecvenţa undelor peristaltice
- parasimpatică – creşte frecvenţa undelor peristaltice

Vezica urinară – este o cavitate cu pereţi alcătuiţi din musculatură netedă, formată din două
părţi:

1. corpul (cea mai mare parte a vezicii. Se acumulează urina

Micţiunea = procesul de golire a vezicii urinare atunci când este plină

93
Tonusul intrinsec al peretelui vezical menţine nivelul aproape constant al presiunii =>Când
în vezică s-au adunat 30-50 mL de urină, presiunea creşte la 5-10 cm apă. Acumularea în vezica
urinară a 200-300 mL de urină determină o creştere de numai câţiva cm

Reflexul de micţiune

– este un relex controlat aproape în întregime de măduva spinării, dar poate fi stimulat sau
inhibat de centrii nervoşi superiori din trunchiul cerebral şi din cortexul cerebral

- odată declanşat se autoamplifică

Compoziţia chimică a urinei


Urina conţine 95% apă şi 5% diverşi componenţi:

- substanţe minerale (săruri de Na, K, Ca, Mg)


- substanţe organice (creatinină, uree, acid uric, enzime, hormoni, vitamine, hematii, leucocite)

94
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Data: 20.02.2017

Clasa: a-VIII-a

Aria curriculara: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Subiectul: Evoluţie şi dovezi ale evoluţiei (definiţia evoluţiei, exemple de dovezi directe şi
indirecte).

Tipul lecției: mixtă (predare, însușirea de noi cunoștințe, evaluare)

Scopul lecţiei: familiarizarea elevilor cu noţiunea de evoluţie (definirea conceptului de evoluţie,


exemple de dovezi directe şi indirecte) şi factori de evoluţie.

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:

 O1: să definească evoluţia


 O2: să prezinte elementele fundamentale ale teoriilor clasice
 O3: să stabilească rolul selecţiei naturale în evoluţie
 O4: să identifice importanţa variabilitatii şi mediului în evoluţie

Strategia didactică:

a. Metode: conversaţia, observația, explicația

b. Mijloace: demonstraţia

c. Forma de organizare a activităţii: elevii vor lucra individual şi în grup

Metode de evaluare: formativă, orală

Locul desfășurării: sala de clasă

Material bibliografic:

1. Aurora Mihail, Gheorghe Mohan - Manual biologie Clasa VIII – a, Editura ALL, 2000

95
2.Viorel Lazar, Mariana Nicolae-Lecția, formă de bază a organizarii procesului de predare-
învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;

3.Viorel Lazăr –Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

96
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMENT OBIECTIVE ACTIVITAT ACTIVITA STRATE EVALUA TIMP


ELE OPERAŢION EA TEA GIA REA UL
LECȚIEI ALE PROFESOR ELEVILOR DIDACTI ALOC
ULUI CĂ AT
1. Momentul Pregătește Îşi pregătesc Conversați 2 min
organizatori materialul cărţile şi a
c didactic. caietele. Explicaţia
Notează în
catalog elevii
absenţi.
2. Verifică Răspund la Conversați Orală 3 min
Verificarea temele elevilor întrebările a
cantitativă oral. profesorului Explicaţia
şi calitativă
a temei

97
3. Adresează Răspund la Conversaţi 3 min.
Reactualizar întrebări întrebările a euristică
ea elevilor din profesorului
cunoştinţelo lecțiile
r anterioare:
Unitatea şi
diversitatea
lumii vii.

Relaţiile
interspecifice:
competiţie,
cooperare,
exploatare.

Relaţiile
intraspecifice:
niveluri şi
piramide
trofice în
ecosisteme.
4. Captarea Prezintă Urmăresc Observația 4 min
atenției elevilor un materialul Explicaţia
material video video și își Demonstra
exprimă ţia
părerea în
legătură cu
tema ce
urmează a fi
supusă
discuției.

98
4. Anunţă şi scrie Notează în Explicația 2 min
Anunțarea pe tablă tema caiete titlul Conversați
temei și a lecţiei şi lecţiei şi a
obiectivelor prezintă urmăresc
obiectivele obiectivele.
lecţiei.
¨Evoluţie şi
dovezi ale
evoluţiei
(definiţia
evoluţiei,

exemple de
dovezi directe
şi indirecte)¨
5. Dirijarea Realizează o Sunt atenți și Conversați Orală 20 min
învățării clasificare a notează. a euristică
O1 lumii vii Explicația
(regnuri). Învățarea
Defineşte prin
O2 conceptul de descoperir
evoluţie, e
prezintă Manual
O3 exemple de
O4 dovezi directe
şi indirecte.
Prezintă cele
trei teorii
clasice ale
evoluţiei.
Enumeră şi
defineşte
factorii
evoluţiei
(ereditatea,
variabilitatea,
suprapopulaţia
, lupta pentru
existenţă,
selecţia).
Caracterizează
conceptul de
specie ca
unitate a
evoluţie

99
6. Obţinerea Propune o Se grupează Explicația Orală 10 min
perfomanţei temă de grup conform Conversați
elevilor. instrucțiunilo a
Aceştia trebuie r și
să realizeze realizează
schema schema,
evoluţiei vieţii conform
pe Pământ. Pot informațiilor
consulta din manual.
manualul, Purtătorul de
atlasul sau cuvânt va
enciclopediile. prezenta
informațiile.
6. Fixarea Împarte clasa Sunt atenți, Explicația Orală 5 min
cunoștințelo în trei grupe, aleg Conversați
r fiecare grupă bilețelele a
primind câte o corecte și le Bilețele,
sarcină. montează pe ace cu
Solicită machetă. gămălie,
elevilor ca, din machetă
bilețele pe care
le au la
dispoziție, să
le aleagă doar
pe acelea care
corespund
speciilor
înrudite
filogenetic.
7. Evaluarea Se realizează Răspund Explicația Orală
pe tot întrebărilor. Conversați
parcursul orei. a
8. Tema Anunță tema – Sunt atenți și Conversați 1 min
pentru Eseu liber solicită a
acasă despre evoluţia lămuriri,
unei specii la acolo unde
alegere. este cazul.
(defineşte
conceptul de
specie,
prezintă
evoluţia unei
specii în timp
şi spaţiu).

100
Aprecieri
generale şi
individuale

101
Anexa 1

Schema lecţiei

1. Generalităţi

- organismele vii în decursul timpului se transformă generând forme din ce în ce mai evoluate.
- evoluţia se bazează pe conceptul de transformare

EVOLUŢIA = succesiune de evenimente irepetabile care generează noi structuri


biologice, noi forme de viaţă, noi specii

2. Teorii evoluţioniste clasice

A . J.B. Lamarck – teoria lamarckistă, prima teorie transformistă

Speciile vechi se transformă în specii noi sub acţiunea :


a. Factorilor evoluţiei :
- variabilitate sub acţiunea directă a mediului
-dezvoltarea organelor ca efect al utilizării repetate
-ereditatea caracterelor dobândite

Evoluţia = transmiterea ereditară a achiziţiilor dobândite prin adaptare

B. Charles Darwin – prima teorie stiinţifică (1859) despre evoluţia speciilor

Factorii evoluţiei dawiniste: - variabilitatea


- ereditatea
- suprapopulaţia determină : lupta pentru existenţă
selecţia naturală

Ereditatea = transmiterea caracterelor de la o generaţie la alta; se transmit doar variaţiile


ereditare nedefinite:-utile
-neutre

- Variaţiile ereditare definite sunt determinate de mediu, deci nu sunt ereditare

C. Teoria sintetică a evoluţiei :

102
Evoluţia = interacţiunea dintre genofondul populaţiei şi mediu
Au rol in evoluţie doar genotipurile care participă la reproducere
Transformarea = modificarea structurii genetice a populaţiei

Cauze :
- mutaţia
- recombinarea genetică (sexualitatea)
- fluxul de gene vertical şi orizontal

Determină : variabilitate la întâmplare

Presiunea mediului elimină indivizii şi grupările inferioare din genofond şi schimbă fondul de
gene

103
Anexa 2

Test de evaluare

Test

Numele si prenumele................................

1. 2p Conform teoriei lamarkiste, schimbările graduale ale speciilor sunt provocate de :


a. mediul de viaţă
b. intervenţia omului
c. intervenţia unei forţe supranaturale

2. 2p Care din teoriile privind evoluţia biologică are cea mai largă acceptare în lumea oamenilor
de stiinţă :
a. teoria darwinistă
b. teoria lamarkistă
c. teoria sintetică a evoluţiei

3. Asociaţi fiecare factor darwinist al evoluţiei din coloana A , cu definiţia corespunzătoare din
coloana B :

104
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: CNI ¨Tudor Vianu¨

Data: 18.09.2018

Clasa: a-IX-a B

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Unitatea structurală şi funcţională a vieţii - celula

Subiectul: Structura celulei eucariote

Tipul lecției: predare, însușirea de noi cunoștințe

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor cunoştințe referitoare la structura şi funcţia
celulei eucariote

Competenţe specifice:

- Observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale plantelor şi animalelor

- Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate ȋn scopul demonstrării principiilor lumii vii

- Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

- Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1: Să descrie din punct de vedere morfologic celula eucariotă

O2: Să definească organismele unicelulare şi pluricelulare

O3: Să dea exemple de organisme unicelulare şi pluricelulare

O4: Să enumere componentele fundamentale ale celulei eucariote

105
O5: Să deducă principalele diferenţe dintre celula procariotă şi eucariotă

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin


descoperire, observaţia, metoda predării- învăţării reciproce, diagrama Venn;

b. Resurse materiale: manual, fişe de lucru, tablă

c. forma de activitate: frontal, individual

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: sala de clasă

Bibliografie: 1. Manual de biologie cls. a IX-a, Gheorghe Mohan, Gabriel Corneanu, Aurel
Ardelean, Editura Corint
2.Viorel Lazar, Mariana Nicolae-Lecția, formă de bază a organizarii procesului de predare-
învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;
3.Viorel Lazăr –Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMENT COMPETE ACTIVITAT ACTIVITA METODE EVALU TIMP OB


ELE NŢE EA TEA UTILIZA ARE ALOC S
LECȚIEI SPECIFIC PROFESOR ELEVILO TE/ AT
E ULUI R MATERI
AL
DIDACTI
C
UTILIZA
T
1. Pregătește Îşi pregătesc Conversația 1 min
Organizare materialul cărţile şi
a clasei didactic. caietele.
Notează în
catalog elevii
absenţi.

106
2. Distribuie Rezolvă Testare scrisă 10 min
Verificarea elevilor fişele exerciţiile scrisă
cunoștințelo de cuprinse în
r anterioare
autoevaluare fişa de
(fişa nr.1) din autoevaluae
lecţia şi îşi
precedentă: calculează
celula punctajul
procariotă

3. Captarea Solicită Răspund că Conversaţia Orală 3 min


atenției elevilor să vor învăţa euristică
deducă ce despre
lecţie vor celula
studia eucariotă

4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min


Anunțarea scrie pe tablă caiete titlul Conversația
temei și a tema lecţiei şi lecţiei şi
obiectivelor prezintă urmăresc
obiectivele obiectivele.
lecţiei.

107
5. Dirijarea O1 împarte rezolvă Conversația Scrisă 20 min
învățării elevilor fişa sarcinile din euristică
O2 de activitate fişa de lucru Explicația
Învățarea
nr. 2 şi le
O3 notează prin
O4 solicită să
realizeze, cu informaţiile descoperire
O5 Manual
ajutorul în caiete
manualului, o
analiză
comparativă
între celula
procariotă şi
cea eucariotă

arată pe
planşă şi
mulaj
componentele
principale ale
celulei
eucariote

notează pe
tablă ideile
principale

6. Fixarea Inventariază Sintetizează Explicația Orală 10 min


cunoștințelo principalele diferenţele Conversația
r informaţii şi principale ,
problematiz
observaţii dintre celula
area
cerând procariotă şi
elevilor să dea cea
răspunsuri eucariotă
scurte, rapide,
clare, concrete

108
7. Solicită Răspund Îşi Orală
Evaluarea elevilo să-şi întrebărilor. calculează
corecteze punctajul
greşelile din din fişele
fişele de de
activitate activitate

8. Tema C4 Anunță tema – -Sunt atenți Conversația 3 min


pentru ¨Realizaţi un și solicită
acasă scurt eseu în lămuriri,
care să acolo unde
comparaţi este cazul.
celula
eucariotă şi
procariotă¨

109
Schema lecţiei

Celula eucariotă – caracterizare generală

Definiţie:

- prezintă nucleu adevărat (membrană nucleară dublă)

- are organite celulare specializate structural şi funcţional

Morfologia:

1. Dimensiuni

- microscopice (de ordinul micronilor)

- excepţii: celulele din fructele de lămâi, portocal, oul reptilelor, păsărilor

2. Formă

- stabilă la ciuperci şi plante (au perete celular rigid)

- labilă la protozoare şi animale (lipsa peretelui celular)

Organismele unicelulare: formate dintr-o singură celulă ce îndeplineşte toate funcţiile

ex. parameciul, amiba, euglena verde

Organismele pluricelulare: formate din mai multe celule diferenţiate

ex. alge verzi pluricelulare, muşchi, ferigi, plante, animale

Structura celulei eucariote:

1. Perete celular

- numai la celulele fungale şi vegetale

- peretele vegetal conţine celuloză, pectină, hemiceluloză, iar cel fungal chitină

110
- îndeplineşte mai multe roluri: conferă individualitate şi delimitează celula, contibuie alături
de membrana celulară la schimburile celulare

2. Membrană celulară (plasmalemă)

Roluri: delimitează spaţiul celular în compartimente, intervine în transportul activ şi pasiv de


substanţe (asigură homeostazia celulei), conferă forma celulei. Are formă de mozaic fluid
(dublu strat fosfolopidic în care sunt dispersate proteine, glucide şi colesterol-lipide).
Structura sa îi conferă două proprietăţi esenţiale: permeabilitate selectivă şi polritate
electrică.

3. Citoplasmă

Roluri: la nivelul ei se desfăşoară funcţiile fundamentale: de relţie, nutriţie şi de


reprodecre/înmulţire

Este formată din citoschelet (reţea de microfilamente şi microtubului de natură proteică) şi


hialoplasmă sau matrix în care se găsesc organitele comune şi specifice.

4. Nucleu

- la EK este delimitat de membrană

111
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: Liceul teoretic ¨Dante Aligheri¨

Data: 12.02.2018

Clasa: a-VII-a A

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Funcţiile de relaţie

Subiectul: Scheletul uman

Tipul lecției: predare, însușirea de noi cunoștințe

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor cunoştințe referitoare la alcătuirea scheletului
uman

Competenţe specifice:

- Utilizarea investigaţiei pentru identificarea unor caractere generale ale organismelor şi


evidenţierea componentelor şi proceselor celulare

- Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate ȋn scopul demonstrării principiilor lumii vii

- Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

- Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1- identifice rolurilor îndeplinite de schelet

112
O2- recunoască principalele oase

O3- evidenţieze compoziţia chimică a oaselor cu ajutorul unor substanţe chimice

O4- rezolve probleme cu ajutorul calculelor matematice

O5- precizeze rolul îndeplinit de alimentaţie în rezistenţa oaselor

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: observaţia, demonstraţia, conversaţia euristică, învăţarea prin


descoperire, învăţarea prin cooperare, experimentul, problematizarea, metoda “Ciorchinelui”.

b. Resurse materiale: calculator, videoproiector, ecran, fişe de lucru, teste de autoevaluare,


oase de pasăre, oţet, soluţie de HCl 15%, soluţie de H2SO4 15%, spirtieră, trepied, sită de azbest,
mojar cu pistil, creuzet, pulbere de oase

c. forma de activitate: frontală, individuală şi în grup

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: sala de clasă

Bibliografie: Manual de biologie cls. a VII-a, F. Macovei, F. Dobran, M.Marcu-Lăpădat,


editura Teora

2.Viorel Lazar, Mariana Nicolae-Lecția, formă de bază a organizarii procesului de predare-


învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;
3.Viorel Lazăr –Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

113
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMEN COMP ACTIVITATEA ACTIVIT METODE EVALU TIMP OBS


TELE ETEN PROFESORUL ATEA UTILIZA ARE ALOCAT ERV
LECȚIEI ŢE UI ELEVIL TE/ AȚII
SPECI OR MATERI
FICE AL
DIDACTI
C
UTILIZA
T
1. notează absenţii un elev Conversația 1 min
Organizar anunţă
ea clasei pregăteşte absenţii
materialele
didactice pentru se
începerea orei pregătesc
pentru
organizează clasa desfăşurar
în 4 grupuri ea orei

2. -distribuie - rezolvă Conversația Orală 6 min


Verificare elevilor un rebus rebusul euristică
a şi le cere să-l primit
cunoștințel
rezolve la nivelul
or
anterioare grupului

-verifică
corectitudinea
completării
rebusului

3. solicită elevilor precizează Conversaţia Orală 3 min


Captarea să numească că pe euristică
atenției cuvântul verticală
identificat pe au găsit
verticală cuvântul
schelet.

114
4. anunţă şi notează Notează în Explicația 2 min
Anunțarea titlul lecţiei pe caiete Conversația
temei și a tablă: ”Scheletul titlul
obiectivelo lecţiei şi
uman”
r urmăresc
obiectivel
e.

115
5. C1 anunţă elevilor - capsează Conversația Orală 25 min
Dirijarea competenţele fişele de euristică
învățării C2 specifice lucru în Explicația
Învățarea
caiete
distribuie prin
elevilor fişele de descoperire
Manual
lucru şi
C3 precizează că completea
trebuie să ză
completeze fişa răspunsuri
de lucru la le la prima
început în grup şi cerinţă a
apoi individual, fişei de
după ce a fost lucru;
C4
verificată -un elev
corectitudinea din fiecare
datelor grup
solicită elevilor precizează
să identifice câte un rol
principalele al oaselor;
roluri ale oaselor-fiecare
folosind elev
C5 manualul completea
solicită fiecărui ză fişa cu
C6
grup să precizeze rolurile
câte un rol al oaselor;
oaselor

notează pe tablă
rolurile oaselor

solicită elevilor
să completeze
cerinţa nr. 2 din
fişe, după ce au
identificat pe
cărţi/ atlase
oasele
corespunzătore
diferitelor părţi
ale corpului

solicită celor 4
grupuri să
identifice şi să 116
6. Fixarea Distribuie Sunt atenți Explicația Orală 10 min
cunoștințel elevilor fişe de şi Conversația
or lucru completea ,
ză fişele problematiz
de lucru area
7. Se realizează pe Răspund Explicația Orală
Evaluarea tot parcursul întrebărilo Conversația
orei. r.
8. Tema C4 Anunță tema – -Sunt Conversația 3 min
pentru ¨Realizaţi un atenți și
acasă scurt eseu în care solicită
să comparaţi lămuriri,
respiraţia aerobă acolo unde
şi fotosinteza¨ este cazul.

117
SCHIŢA LECŢIEI

SCHELETUL UMAN

1. Rolurile oaselor sunt:


- susţin corpul în poziţie bipedă;
- participă împreună cu muşchii la mişcare;
- protejează organele vitale ale corpului;
- sunt depozit de săruri minerale.

2. Alcătuirea scheletului uman:


- Scheletul capului
- neurocraniu ( occipital, frontal, temporale, parietale)
-viscerocraniu (oase nazale, orbite, maxilar superior şi mandibula)
- Scheletul trunchiului : coaste, stern şi coloană vertebrală

- Scheletul membrului superior: humerus, radius, cubitus, carpiene, metacarpiene şi falange;

- Scheletul membrului inferior: femur, tibie, peroneu, rotulă, calcaneu, tarsiene, metatarsiene şi
falange;

- Scheletul centurilor: - scapulară (omoplat şi claviculă)

- pelviană (oase coxale)

3. Compoziţia chimică a oaselor:

- apă (25%);

- substanţa uscată (75%)

- săruri minerale (săruri de Ca şi P) – 60%;

- substanţe organice (oseina) – 40%.

118
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: CNI ¨Tudor Vianu¨

Data: 18.12.2018

Clasa: a-IX-a G

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Funcțiile fundamentale ale organismelor vii

Subiectul: Respiraţia

Tipul lecției: predare, însușirea de noi cunoștințe

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor cunoştințe referitoare la respiratia aerobă,
anaerobă şi la importanța fermentației ȋn viața de zi cu zi

Competenţe specifice:

- Observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale plantelor şi animalelor

- Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate ȋn scopul demonstrării principiilor lumii vii

- Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

- Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

C1- definească respirația aerobă şi anaerobă

C2- precizeze ecuațiile generale ale respirației aerobe şi anaerobe

C3- să stabilească asemanările şi deosebirile dintre cele două tipuri de respirație

C4- sa deducă deosebirile dintre respirație şi fotosinteză

C5- să stabilească importanța fermentațiilor ȋn viața de zi cu zi

C6- să exerseze abilităţi de comunicare şi cooperare

119
Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin


descoperire, observaţia, metoda predării- învăţării reciproce, diagrama Venn;

b. Resurse materiale: manual, fişe de lucru, tablă

c. forma de activitate: frontal, individual

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: sala de clasă

Bibliografie: Stelica Ene - Biologie, Manual pentru clasa a X-a, Editura: LVS Crepuscul, 2005

2.Viorel Lazar, Mariana Nicolae-Lecția, formă de bază a organizarii procesului de predare-


învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;
3.Viorel Lazăr –Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMEN COMPET ACTIVITA ACTIVIT METOD EVALU TIMP OBSERV


TELE ENŢE TEA ATEA E ARE ALO AȚII
LECȚIEI SPECIFIC PROFESO ELEVILO UTILIZA CAT
E RULUI R TE/
MATERI
AL
DIDACT
IC
UTILIZA
T
1. Pregătește Îşi Conversaț 1 min
Organizar materialul pregătesc ia
ea clasei didactic. cărţile şi
Notează în caietele.
catalog
elevii
absenţi.

120
2. Adresează Răspund la Conversaț Orală 6 min
Verificare întrebări întrebările ia
a elevilor din profesorulu
cunoștințel lecțiile i:
or anterioare - Digestia
anterioare - Ce este o
este funcţie de
diges nutriţie
tia? prin care
- De organismel
câte e
tipuri prelucrează
este hrana în
diges vederea
tia? folosirii
- Care substanţelo
sunt r nutritive.
segm - Digestia
entel este inta şi
e extracelula
tubul ră
ui -
diges Segmentele
tiv la tubului
mami digestiv
fere? sunt:
cavitatea
bucală,
faringe,
esofag,
stomac,
intestin
subíere,
intestin
gros)
-

121
3. Pune Răspund Conversaţ Orală 3 min
Captarea întrebări întrebărilor ia
atenției elevilor , euristică
pentru a Sunt
identifica funcţiile
împreună prin care
titlul lecţei. organismel
Ce sunt e
funcţiile de prelucrează
nutriţie? şi
Care sunt transportă
funcţiile de substanţele.
nutriţie? Funcţiile
Cum de nutriţie
mobilizează sunt
organismele digestia,
energia respiraţia,
stocată în circulaţia şi
substanţele excreţia.
organice? Prin
respiraţie
4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min
Anunțarea scrie pe tablă caiete titlul Conversaț
temei și a tema lecţiei lecţiei şi ia
obiectivelo şi prezintă urmăresc
r obiectivele obiectivele.
lecţiei.

122
5. C1 Defineşte Sunt atenți Conversaț Orală 25 min
Dirijarea respiraţia. și notează. ia
învățării C2 Respiraţia Se euristică
este procesul grupează Explicația
prin care conform Învățarea
organismele instrucțiuni prin
mobilizează lor și descoperir
energia realizează e
C3 stocată în schema Manual
substanţele lecţei
organice în conform
vederea indicaţiilor.
utilizării
acesteia.
Precizează
cele două
tipuri de
respiraţie:
aerobă şi
anaerobă.
Realizeză o
schemă la
tablă a
respiraţiei
aerobe şi a
respiraţiei
C5 anaerobe,
C6 precizând
caracteristici
le definitorii;
respiraţia
aerobă
constă în
oxidarea
substanţelor
organice cu
consum de
oxigen, până
la compuşi
anorganici:
H2O, CO2
Respiraía
anaerobă –
constă în
oxidarea
parţială a
substanţelor
organice,
rezultând tot
compuşi
organici. 123
La
6. Fixarea Distribuie Sunt atenți Explicația Orală 10 min
cunoștințel elevilor fişe şi Conversaț
or de lucru completeaz ia,
ă fişele de problemat
lucru izarea
7. Se realizează Răspund Explicația Orală
Evaluarea pe tot întrebărilor Conversaț
parcursul . ia
orei.
8. Tema C4 Anunță tema -Sunt atenți Conversaț 3 min
pentru – ¨Realizaţi și solicită ia
acasă un scurt eseu lămuriri,
în care să acolo unde
comparaţi este cazul.
respiraţia
aerobă şi
fotosinteza¨

124
Schema lecţiei

Respiraţia este procesul prin care organismele mobilizează energia stocată în substanţe organice,
în vederea utilizării acesteia.

În lumea vie există două tipuri de respiraţie: aerobă şi anaerobă;

 - aerobă: constă în oxidarea totală a unor substanţe organice, în prezenţa oxigenului


rezultând substanţe anorganice şi energie;
Ecuaţia chimică:
substanţe organice + O2 -> CO2 + H2O + energie

 -anaerobă: reprezintă oxidarea parţială a unor substanţe organice, cu formarea tot a unor
compuşi organici, dar şi a CO2 (eventual) şi cu eliberarea unei cantităţi mici de energie;
ecuaţia chimică:
substanţă organică A -> substanţă orgnică B + CO2 + energie

La microorganisme respiraţia anaerobă se numeşte fermentaţie.

În funcţe de produsul final rezultat, există mai multe tipuri de fermentaţii:

a. fermentaţie alcoolică – constă în transformarea glucozei în alcool etilic şi CO2. Este produsă
de drojdii (specii de ciuperci unicelulare, spre exemplu Saccharomyces sp.).

În prezenţa O2, drojdiile preferă să respire aerob şi oxidează glucoza până la CO2 şi H2O. De
aceea, trebuie împiedicată pătrunderea aerului în recipientele de fermentaţie.

Are importanţă practică în fabricaţia pâinii şi a băuturilor alcoolice.

b. Fermentaţia lactică – constă în transformarea moleculei de glucoză în două molecule de acid


lactic. Este produsă de unele bacterii (Streptoccocus lactis, Lactobacillus bulgaricus) şi este
folosită ca metodă de conservare deoarece acidul lactic este un bun conservant. Se foloseşte
pentru acrirea laptelui, prepararea murăturilor etc.

125
c. Fermentaţia acetică – este un proces aerob care constă în transformarea alcoolului etilic, în
prezenta oxigenului, în acid acetic. Este produsă de bacterii (spre ex. Mycoderma aceti) şi este
importantă pentru prepararea vinului.

Alte tipuri de fermentaţii

a. bacteriile din intestinul gros al omului şi al altor mamifere realizează procesul de fermentaţie
atât în condiţii normale cât şi patologice.

b. prin fermentaţie resturile de pe fundul bălţilor pot fi transformate, în condiţii anaerobe,


generând gaz metan.

126
Fişă de lucru

1. Completaţi spaţiile libere astfel încât afirmaţia să fie corectă.

După modul în care se realizează, respiraţia celulară poate fi …................................ şi


….................................

Fermentaţia acetică este un tip de respiraţie................................... care se întâlneşte


la....................................

2. Daţi două exemple de fermentaţie; scrieţi în dreptul fiecărui exemplu o caracteristică.

Încercuiţi răspunsul corect:

1. Fermentaţia alcoolică se utilizează în:

a. panificaţie

b. obţinerea lactatelor

c. obţinerea borşului

d. obţinerea oţetului

2. În respiraţia anaerobă are loc:

a. oxidarea completă a substanţelor organice

b. producerea de substanţe organice

c. producerea de energie în cantitate mare

d. formarea unui produs intermediar

3. În respiraţia aerobă are loc:

a. oxidarea completă a substanţelor organice

b. producerea de substanţe anorganice

c. producerea de energie în cantitate mică

d. formarea unui produs intermediar

4. Drojdiile sunt utilizate:

a. în fermentaţia lactică

b. pentru obţinerea oţetului

127
c. pentru obţinerea băuturilor alcoolice

5. Respiraţia celulară:

a. presupune eliberarea de oxigen

b. duce la formarea de substanţe organice

c. poate avea loc şi în absenţa oxigenului

d. are loc în lizozomi

128
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: CNI ¨Tudor Vianu¨

Data: 18.12.2018

Clasa: a-IX-a E

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Unitatea structurală şi funcţională a vieţii-

celula

Subiectul: Diviziunea celulară. Mitoza

Tipul lecției: predare, însușirea de noi cunoștințe

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a cunoştințelor referitoare la diviziunea indirectă a


celulei (mitoza)

Competenţe specifice:

- identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizării lor

- utilizarea investigaţiei pentru identificarea unor caractere generale ale organismelor şi


evidenţierea componentelor şi proceselor celulare

- prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor

- reprezentarea lumii vii pe baza modelelor

- aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de probleme

- utilizarea corectă a terminologiei specifice Biologiei în diferite situaţii de comunicare

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1: să observe şi precizeze etapele unui ciclu celular folosind manualul

O2: să identifice etapele mitozei pe mulaje sau pe preparate microscopice, după


explicarea de către profesor cu ajutorul programului AEL a mitozei

129
O3: să descopere importanţa mitozei în creşterea şi dezvoltarea organismului, regenerarea
unor organe

O4: să realizeze scheme logice pentru fazele mitozei pe baza investigaţiilor proprii

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin


descoperire, observaţia, metoda predării- învăţării reciproce

b. Resurse materiale: manual, mulaje cu mitoza, microscop, preparat fix cu mitoza la ceapă,
lecţia „Diviziunea celulară” din AEL (CD-ul profesorului), calculator

c. forma de activitate: frontal, individual, pe grup

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: laboratorul de biologie

Bibliografie: 1. Manual de biologie cls. a IX-a, Gheorghe Mohan, Gabriel Corneanu, Aurel
Ardelean, Editura Corint

2. Manual de biologie, clasa a IX-a, autor: Elena Huţanu, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A. 2005

3. AEL CD-ul profesorului)

4.Viorel Lazar, Mariana Nicolae-Lecția, formă de bază a organizarii procesului de predare-


învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;

5.Viorel Lazăr –Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

130
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMEN COMPET ACTIVITA ACTIVIT METOD EVALU TIMP OBSERV


TELE ENŢE TEA ATEA E ARE ALOC AȚII
LECȚIEI SPECIFIC PROFESO ELEVILO UTILIZA AT
E RULUI R TE/
MATERI
AL
DIDACTI
C
UTILIZA
T
1. Pregătește Îşi Conversați 1 min
Organizar materialul pregătesc a
ea clasei didactic. cărţile şi
Notează în caietele.
catalog elevii
absenţi.

131
2. Adresează Răspund la Conversați Orală 10 min
Verificare întrebări întrebările a
a elevilor din profesorulu
cunoștințel lecțiile i:
or anterioare -
anterioare - Ce Diviziunea
divizi celulară
unea reprezintă
celul procesul de
ară? înmulţire a
- Ce celulelor în
este care dintr-o
ciclul celulă-
celul mamă se
ar? formează
- De două celule
câte fiice. Este
tipuri o perioadă
este a ciclului
divizi celular.
unea - Ciclul
celul celular
ară? reprezintă
- Puteţi ansamblul
defini de
divizi transformăr
unea i ce se
direct produc din
ă? momentul
formării
celulei
prin
diviziune
până în
momentul
unei noi
diviziuni.
-
diviziunea
celulară
este de 2
tipuri:direct
ă (la PK,
celule
eucariote
canceroase,
leucocite
etc) şi
indirectă
(cariochine
tică) 132
-Se
3. Profesorul Sunt atenţi Conversaţi Orală 3 min
Captarea face şi a euristică
atenției următoarea formulează
ipoteze
afirmaţie:
care să
„Ştiaţi că explice
menţinerea
greutatea
constantă a
corpului la numărului
om s-ar de celule la
dubla în 50- om
100 zile dacă
diviziunea
celulară ar
avea loc
continuu şi
celulele ar
supravieţui

în
totalitate?”
(Copil V.,
Kerekeş A.,
Huţanu E.,
1999, p. 82).

4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min


Anunțarea scrie pe tablă caiete titlul Conversați
temei și a tema lecţiei lecţiei şi a
obiectivelo şi prezintă urmăresc
r obiectivele obiectivele.
lecţiei.

133
5. C1 - se Elevii Conversați Orală 25 min
Dirijarea distribuie observă a euristică
învățării C2 microscoapel derularea Explicația
Învățarea
e şi etapelor
prin
preparatele diviziunii descoperir
microscopice pe monitor e
care se şi ascultă Manual
C3 prelegerea
utilizează profesorulu
ulterior. i.
-se elevii
organizează identifică
clasa în pe
grupe de câte preparatul
3 elevi şi se microscopi
prezintă pe c diferitele
scurt faze ale
evenimentele mitozei,
ce vor urma. component
-se solicită ele celulare
elevilor să care
reprezinte şi participă la
C5 explice diviziune
C6
etapele - elevii
ciclului reprezintă
celular schematic
utilizând toate fazele
manualul, mitozei
apoi pentru o
rezultatele se celulă cu 4
prezintă de cromozomi
către elevi şi în ordinea
se notează pe desfăşurării
tablă. rezultând
- utilizând modelul
soft-ul AEL material –
se prezintă desene cu
lecţia diferite
„Mitoza” de faze ale
către mitozei

profesor - 5 elevi
din grupe
formează 134
diferite
6. Fixarea Distribuie Sunt atenți Explicația Orală 10 min
cunoștințel câte un plic şi Conversați
or cu 4-6 bucăţi completeaz a,
ă fişele de problemati
separate de lucru zarea
hârtie pe
care sunt
notate
evenimentele
dintr-o fază a

mitozei.
Acestea se
extrag câte
una şi se
asociază
imaginilor
diferitelor
etape din
diviziunea
celulară.

- se
evaluează şi
notează
activitatea
elevilor.

7. Se realizează Răspund Explicația Orală


Evaluarea pe tot întrebărilor Conversați
parcursul . a
orei.
8. Tema C4 Anunță tema -Sunt atenți Conversați 3 min
pentru – ¨Realizaţi și solicită a
acasă un scurt eseu lămuriri,
în care să acolo unde
comparaţi este cazul.
respiraţia
aerobă şi
fotosinteza¨

135
Schema lecţiei

Mitoza

- a fost descoperită de Fleming în 1879

- reprezintă diviziunea indirectă a celulelor somatice cu dublarea prealabilă a numărului de


cromozomi şi repartizarea uniformă a numărului de cromozomi (materialul ereditar) în celulele
fiice

- prin mitoză se asigură înmulţirea celulelor, creşterea şi diferenţierea ţesuturilor, înlocuirea


celulelor moarte sau uzate

Cariochineza (diviziunea nucleului) este împarţită în 4 etape succesive: profază, metafază,


anafază, telofază.

1) Profaza reprezintă perioada în care cromozomii devin vizibili la microscop ca rezultat al


spiralizării şi condensării.

Fiecare cromozom este dublat longitudinal şi se evidenţiază cele 2 cromatide răsucite una în jurul
celeilalte, unite în regiunea centromerului.

Spre sfârşitul profazei, se degradează membrana nucleară.

Profaza ocupă 50% (30 de min.) din mitoză

2) Metafaza – reprezintă etapa în care cromozomii sunt delimitaţi şi sunt situaţi în regiunea
ecuatorului unde se formează placa metafazică. Cromozomii se ataşează prin centromer de
fibrele fusului de diviziune. Cele 2 cromatide ale fiecărui cromozom sunt unite în regiunea
centromerului. În metafaza continuă degradarea membranei nucleare.

Metafaza reprezintă aprox. 13% (8 min.) din mitoză

3) Anafaza constă în clivarea longitudinala a cromozomilor şi deplasarea lor (fiecare cromozom


este monocromatidic) spre polii opuşi ai celulei. Astfel, la calotele polare se formeaza 2 seturi de
cromozomi cu aceeaşi constituţie genetică ca şi cea a celulei-mamă

Anafaza durează circa 7% (4 min.) din timpul mitozei

4) Telofaza se caracterizează prin formarea, la fiecare pol al celulei a câte un nucleu separat,
care, dupa despiralizarea cromozomilor, devine vizibil la microscop

Spre sfârşitul telofazei, apar nucleolii, conţinutul acestora fiind identic cu cel al celulei mamă

136
Citochineza = diviziunea citoplasmei şi a membranei celulare. Organitele celulare se repartizează
în celulele fiice în număr egal

Concluzie: În urma mitozei, dintr-o celulă somatică (diploidă 2n) se formează două celule fiice
asemănătoare cu celula mamă (diploide 2n). Celulele rezultate în urma diviziunii mitotice pot
intră într-un nou ciclu celular, generând celule noi, sau se pot diferenţia ţi forma ţesuturi
definitive.

Semnificaţia biologică a mitozei:

a) asigura constanţa numărului de cromozomi (a materialului erediar) în procesul de diviziune a


celulelor somatice

b) asigură refacerea ţesuturilor în caz de pierdere/moarte a celulelor

c) asigură creşterea şi dezvoltarea organismului pluricelular

137
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: Liceul teoretic ¨Dante Aligheri¨

Data: 10.10.2017

Clasa: a-VII-A

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Sistemul nervos

Subiectul: Măduva spinării: localizare şi alcătuire

Tipul lecției: mixtă

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor cunoştinţe referitoare la structura măduvei
spinării necesare înţelegerii rolului acesteia ca organ nervos de importanţă vitală

Competenţe specifice:

- Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate ȋn scopul demonstrării principiilor lumii vii

- Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

- Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1: Să descrie morfologia şi structura măduvei spinării

O2: Să precizeze rolul membranelor care o învelesc şi a lichidului cefalorahidian

O3: Să recunoască PE planşă şi pe atlas cele două tipuri de substanţă nervoasă

O4: Să reprezinte schematic o secţiune transversală prin măduvă şi să indice structurile anatomice

O5: Să recunoască părţile principale ale unui nerv spinal şi să-l reprezinte printr-un desen

138
Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, observaţia

b. Resurse materiale: manual, atlas de anatomie, planşă, mulaj, tablă

c. forma de activitate: frontal, individual

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: sala de clasă

Bibliografie: Manual de biologie cls. a VII-a, F. Macovei, F. Dobran, M.Marcu-Lăpădat,


editura Teora

139
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMEN COMPET ACTIVITA ACTIVIT METOD EVALU TIMP OBSERV


TELE ENŢE TEA ATEA E ARE ALOC AȚII
LECȚIEI SPECIFIC PROFESO ELEVILO UTILIZA AT
E RULUI R TE/
MATERI
AL
DIDACTI
C
UTILIZA
T
1. Pregătește Îşi Conversați 1 min
Organizar materialul pregătesc a
ea clasei didactic. cărţile şi
Notează în caietele.
catalog elevii
absenţi.
2. Verificarea Răspund la Conversați Orală 5 min
Verificarea temei pentru întrebările a
cunoștințel acasă profesorulu
or
i
anterioare
se verifică
tema pentru
acasă

3. Pune un film Prezintă Conversaţi Orală 3 min


Captarea video la informaţiile a euristică
atenției videoproiect cerute
or. Solicită
apoi elevilor emit
să deducă ce ipoteze
lecţie vor
afirmând că
studia
vor învăţa
despre
măduva
spinării

140
4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min
Anunțarea scrie pe tablă caiete titlul Conversați
temei și a tema lecţiei lecţiei şi a
obiectivelo şi prezintă urmăresc
r obiectivele obiectivele.
lecţiei.

141
5. O1 Demonstreaz Identifică Conversați Orală 25 min
Dirijarea ă localizarea pe atlas şi a euristică
învățării O2 MS în corpul pe mulaj Explicația
Învățarea
omenesc cu localizarea
prin
O3 ajutorul MS descoperir
mulajului e
coloanei Explică
O4 Manual
O5 vertebrale şi care sunt Atlas
al planşei mijloacele
de protecţie
solicită elevii ale MS
să deducă
forma şi Descriu şi
aspectul notează în
exterior al caiet
MS alcătuirea
externă a
Reprezintă MS
prin desen
schematizat Deduc
la tablă modul de
secţiunea dispoziţie a
transversală substanţei
prin MS albe şi
cenuşii în
Descrie MS şi
alcătuirea explică
unui nerv alcătuirea
spinal şi celor două
reprezintă tipuri de
prin desen substanţă
componentel nervoasă
e acestuia
Identifică
pe atlas
component
ele nervului
spinal

142
6. Fixarea Distribuie Sunt atenți Explicația Orală 10 min
cunoștințel elevilor fişe şi Conversați
or de lucru completeaz a,
ă fişele de problemati
lucru zarea
7. Se realizează Răspund Explicația Orală
Evaluarea pe tot întrebărilor. Conversați
parcursul a
orei.
8. Tema C4 Anunţă tema Sunt atenți Conversați 3 min
pentru pentru acasă și solicită a
acasă lămuriri,
comentează acolo unde
răspunsurile este cazul.
elevilor

face aprecieri
asupra
activităţii
clasei

notează
elevii care au
răspuns

143
Schema lecţiei

Măduva spinării: localizare şi alcătuire

Localizare:

- în canalul vertebral

Protecţia:

- pereţii osoşi ai canalului vertebral

- meningele (dura mater, arahnoida şi pia mater)

- lichidul cefalorahidian (între foiţele meningelui)

Forma: cilindrică, uşor turtită

Diametrul: 1 cm

Alcătuirea internă:

Pe secţiune transversală prezintă:

a) substanţă cenuşie: la interior, forma literei „H” sau de fluture

b) substanţă albă: la exterior, conţine fibrele nervoase grupate în fascicule ascendente şi


descendente

Fasciculele ascendente: urcă spre encefal ducând informaţii

Fasciculele descendente: coboară de la encefal ducând comenzile spre MS

MS este legată de organele corpului prin 31 de perechi de nervi spinali.

Nervul spinal:

- mixt: 2 tipuri de fibre nervoase

- senzitive( conduc informaţiile de la organele de simţ la centrii nervoşi din SNC)

144
- motori ( conduc comenzile de la centrul nervos la organul care execută comanda)

- alcătuire: rădăcini (anterioară motorie, posterioară senzitivă cu un ganglion spinal)

trunchi (mixt)

ramuri

145
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: Liceul teoretic ¨Dante Aligheri¨

Data: 21.05.2018

Clasa: a-VII-a A

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Funcţiile organismului uman şi baza lor anatomică. Igiena şi starea de
sănătate

Subiectul: Igiena sistemului reproducător

Tipul lecției: Însușirea de noi cunoștințe

Scopul lecţiei: Cunoașterea regulilor igienice pentru menţinerea sănătăţii organelor genitale

Competenţe specifice:

- identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale corpului


uman

- stabilirea relaţiilor între funcţiile organelor, ale sistemelor de organe din corpul uman şi
influenţa factorilor de mediu

- utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman

- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare a


unor situaţii problemă

- interpretarea relaţiilor dintre propriul comportament şi starea de sănătate

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1 - enumere regulilor igienice ce trebuiesc respectate pentru menţinerea sănătăţii organelor


genitale

O2 - prezinte factorii ce pot provoca avorturi spontane sau naşteri premature

O3 - descrie transfomările organismului persoanelor infectate cu HIV

146
O4 - definească termenul de contracepţie şi să clasifice metodele contraceptive

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: observaţia spontană și dirijată, conversaţia euristică, demonstraţia,


exercițiul, explicația, învăţarea prin descoperire

b. Resurse materiale: fișe de lucru, manualul de biologie, planşe, imagini, calculator

c. forma de activitate: frontal, individual

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: laboratorul de biologie

Bibliografie: Manual de biologie cls. a VII-a, F. Macovei, F. Dobran, M.Marcu-Lăpădat,


editura Teora

147
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMEN COMPET ACTIVITA ACTIVIT METOD EVALU TIMP OBSERV


TELE ENŢE TEA ATEA E ARE ALOC AȚII
LECȚIEI SPECIFIC PROFESO ELEVILO UTILIZA AT
E RULUI R TE/
MATERI
AL
DIDACTI
C
UTILIZA
T
1. Pregătește Îşi Conversați 1 min
Organizar materialul pregătesc a
ea clasei didactic. cărţile şi
Notează în caietele.
catalog elevii
absenţi.

148
2. Pune Elevii Conversați Orală 5 min
Verificarea întrebări care răspund la a
cunoștințel sistematizeaz întrebări:
or
ă
anterioare
cunoştinţele
acumulate Reproducer
despre ea este o
funcţia de funcţie a
reproducere: vieţuitoarel
-Ce este or ajunse la
reproducere maturitate,
a? Care sunt prin care se
organele asigură
sexuale perpetuarea
bărbăteşti?D speciei.
ar cele 2 testicule,
femeieşti? conductele,
Ce este glandele
fecundaţia? anexe şi
organele
genitale
externe.

ovarele,
trompele
uterine,
uterul,
vaginul,
glande
anexe şi
organe
genitale
externe.

este
procesul de
contopire a
celulei
sexuale
bărbăteşti
cu celula
sexuală
femeiască,
deci a
149
spermatozo
3. Prezintă Urmăresc Conversaţi Orală 5 min
Captarea elevilor un side-ul. a euristică
atenției slide cu
funcţia de Rezolvă
reproducere rebusul şi
descoperă
Distribuie pe verticală
elevilor un cuvântul
rebus.(Anexa „reproducer
1) e”.

4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min


Anunțarea scrie pe tablă caiete titlul Conversați
temei și a tema lecţiei lecţiei şi a
obiectivelo şi prezintă urmăresc
r obiectivele obiectivele.
lecţiei.

150
5. O1 - Împreună Sunt atenți Conversați Orală 25 min
Dirijarea cu elevii și notează. a euristică
învățării O2 stabileşte Se Explicația
grupează Învățarea
care sunt
conform prin
O3 regulile instrucțiuni descoperir
igienice ce lor și e
O4 trebuie realizează Manual
O5 respectate schema
pentru lecţei
menţinerea conform
indicaţiilor.
sănătăţii
organelor
genitale.

- Avortul
spontan
reprezintă
pierderea
unei sarcini
înainte de
luna a 5 a de
sarcină.

- O serie de
factori pot
provoca
avorturi
spontane sau
naşteri
premature.

- Propune
elevilor să
citească din
manual
transformăril
e
organismului
la persoanele
infectate cu
HIV şi să
realizeze
împreună
schema
lecţiei la
tablă. (Anexa 151
6. Fixarea Distribuie Sunt atenți Explicația Orală 10 min
cunoștințel elevilor fişe şi Conversați
or de lucru completeaz a,
(anexa 3) ă fişele de problemati
lucru zarea

7. Se realizează Răspund Explicația Orală


Evaluarea pe tot întrebărilor. Conversați
parcursul a
orei.
8. Tema C4 Anunță tema -Sunt atenți Conversați 3 min
pentru – și solicită a
acasă continuarea lămuriri,
rezolvării acolo unde
fişei de este cazul.
evaluare
(Anexa 3)

152
ANEXA 1

COMPLETEAZA CORECT REBUSUL DE MAI JOS ŞI DESCOPERĂ CUVÂNTUL DE PE


COLOANA ÎNGROŞATĂ

S P E R M A T O Z O I D

T E S T I C O L

P L A C E N T Ă

T R O M P Ă

O V U L

N I D A Ţ I E

U T E R

C O T R A C E P Ţ I E

M E N O P A U Z Ă

O V A R

M E N S T R U A Ţ I E

1.gametul bărbătesc

2.glanda sexuală barbatească

153
3.asigură schimburile de substanţă între mamă şi făt

4.locul unde are loc fecundarea ovulului

5.celula sexuală feminină

6.implantarea embrionului în peretele uterului

7.organul care asigură dezvoltarea celulei-ou

8.ansamblul metodelor care împiedică fecundaţia

9.perioada din viaţa femeii în care activitatea glandelor sexuale scade progresiv

10.glanda sexuală feminină

11.ruperea şi eliminarea mucoasei uterine

154
ANEXA 2

Schema lecţiei

Igiena sistemului reproducător

Reguli igienice: -spălarea zilnică a organelor genitale;

-la fete, spălare organelor genitale să se facă dinainte-înapoi

- folosirea în timpul menstruaţiei a materialelor sterile

avortul spontan = pierderea unei sarcini înainte de luna a 5 a de sarcină

naştere prematură = naştere înainte de termen

Factori ce pot provoca avorturi spontane sau naşteri premature:

-vârsta înaintată a mamei (peste 35 de ani)


-istoric personal de avorturi spontane repetate (2-3)
-consumul de alcool, droguri sau fumatul
-expunerea la substanţe chimice ca benzen, arsenic, formaldehidă, înaintea sarcinii
-consum de cafeină în timpul sarcinii
-afectiuni ginecologice
-declansarea unor boli sau infecţii dobândite în timpul sarcinii, de exemplu afecţiuni autoimune
-traumatisme fizice - contuzii abdominale

Contracepţie = metode de împiedicare a fecundaţiei

Prezervativul- singurul contraceptiv cu rol de prevenire a sarcinii şi a bolilor cu transmitere


sexuală (BTS)

155
DATA…………………………
ANEXA 3
NUME………………………...

PRENUME……………………

CLASA………………………..

FIŞĂ DE EVALUARE

I.Rezolva rebusul: 4X0,25=1p

1.

2. .

1.Gonada sexuală feminină.

2.Fixarea celulei ou în mucoasa uterină.

3.Gonade bărbăteşti.

4.Organul copulator.

II.Desenează spermatozoidul şi notează-i legenda. 1p

156
III.Alcătuiţi 3 propoziţii folosind cuvintele următoare: 3x0,5=1,5p

a. testicule, canale, glande anexe, penis;

………………………………………………………………………………………........

b. ovare, trompe, uter, vagin;

............................................................................................................................................

c. fecundaţie, celula- ou, trompă;

……………………………………………………………………………………………

IV.Afirmaţiile următoare sunt incorecte. Corectează-le! 3x0,5=1,5p 1p

a.Spermatozoizii sunt produşi în canale.

…………………………………………………………………..

b.Ovulul este o celulă mobilă.

……………………………………………………………………

c.La om fecundaţia este externă.

……………………………………………………………………

V. Completează spaţiile punctate: 2x0,25=0,5p

Nucleul celulei-ou este alcătuit din nucleii celor doi…………..(spermatozoidul şi ………….).

VI. Enumeră 3 metode de contracepţie şi 2 boli cu transmitere sexuală. 5x0,2= 1p

157
VII. Enumeră 2 reguli igienice ce trebuiesc respectate pentru menţinerea sănătăţii
organelor genitale 2x0,25= 0,5p

VIII. Comenteză în câteva rânduri fraza: “ Modul de viată al mamei în perioada de sarcină
influenţează creşterea şi dezvoltarea normală a fătului”. 2p

158
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: CNI ¨Tudor Vianu¨

Data: 19.04.2018

Clasa: a-X-a G

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Funcțiile de relație

Subiectul: Sensibilitatea și mișcarea la plante

Tipul lecției: mixtă

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor cunoştințe referitoare la sensibilitatea şi mişcarea
la plante

Competenţe specifice:

- Observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale plantelor şi animalelor

- Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate ȋn scopul demonstrării principiilor lumii vii

- Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

- Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1: să definească sensibilitatea

O2: să enumere tipurile de mișcări

O3: să descrie fiecare tip de mișcare

159
O4: să denumească plantele care se caracterizează prin tipurile de mișcări studiate

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: observația, explicația, comparația, conversația euristică, învățarea prin


descoperire

b. Resurse materiale: manuale, fise de lucru, planșe, mulaje,imagini calculator

c. Forma de activitate: frontal, individual

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: sala de clasă

Bibliografie: Stelica Ene - Biologie, Manual pentru clasa a X-a, Editura: LVS Crepuscul, 2005

160
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMEN COMPET ACTIVITA ACTIVITAT METOD EVALU TIMP OBSER


TELE ENŢE TEA EA E ARE ALO VAȚII
LECȚIEI SPECIFI PROFESO ELEVILOR UTILIZ CAT
CE RULUI ATE/
MATERI
AL
DIDACT
IC
UTILIZ
AT
1. Pregătește Îşi pregătesc Conversaț 1 min
Organizar materialul cărţile şi ia
ea clasei didactic. caietele.
Notează în
catalog
elevii
absenţi.

161
2. Adresează - Răspund Conversaț Orală 15
Verificare întrebări întrebărilor: ia min
a elevilor din Excreția este
cunoștințe lecțiile
procesul prin
lor anterioare
anterioare - Definiți care
excreția. viețuitoarele
- Ce fel de elimină
substațe pot substanțe din
fi eliminate corpul lor.
prin
excreție? - Prin excreție
- Prin ce pot fi
procese se eliminate
realizează
substanțe
excreția la
plante? toxice
- În ce rezultate în
constă urma
transpirația? metabolismul
-La nivelul ui, substanțe
cărui organ în exces(e.g
vegetativ are
loc apa in exces
transpirația? la mamifere),
-În ce constă substațe
gutația? străine
-Cum se (alcool,medic
numesc amente),
singurele
substațe cu rol
celule
epidermice de semnal
care au chimic.
cloroplaste?
-le cere - Excreția la
elevilor să plante se
deseneze realizează pri
stomata- transpirație și
Care este prin gutație.
produsul
principal al - Transpirația
excreției la constă în
vertebrate? eliminarea
-Care sunt
componentel apei sub
e sistemului formă de
excretor la vapori.
vertebrate?
-Unde sunt - Transpirația
situați are loc la
rinichii la nivelul162
mamifere? frunzei prin
3. Adresează Răspund Conversaţ Orală 3 min
Captarea întrebări întrebărilor ia
atenției elevilor - Funcțiile euristică
pentru a fundamentale
identifica ale
împreună organismelor
tema lecţiei: vii sunt:
Care sunt funcțiile de
funcțiile nutriție,
fundamental funcțiile de
e ale relație și
organismelo funcția de
r vii? reproducere.

- Cine - Este
realizează realizată de
funcțiile de nutriție,
nutriție? respirație,
circulație și
excreție.

- Dar -
funcțiile de Sensibilitatea
relație? și mișcarea.

4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min


Anunțarea scrie pe caiete titlul Conversaț
temei și a tablă tema lecţiei şi ia
obiectivelo lecţiei şi urmăresc
r prezintă obiectivele.
obiectivele
lecţiei.

163
5. O1 - dirijează participă la Conversaț Orală 15
Dirijarea elevii să conversație; ia min
învățării O2 definească euristică
Explicația
sensibilitate
O3 Învățarea
a; Plantele prin
Plantele reacționează
O4 descoperir
-
la acțiunea e
O5 sunt Manual
sensibile la factorilor de
acțiunea mediu.
stimulilor?

- Plantele notează;
răspund la
stimuli pri
diferite
participă la
mișcări:
lecție
1) răspunzând la
Tactisme= întrebările
mișcări ale adresate de
celulelor profesor;
mobile ale
plantelor:
gameții. Ex.
chimiotactis
mul întâlnit
la gameți.

2)
Tropisme=
mișcări
orientate ale
organelor
vegetative
ale plantelor
în direcția
sursei de
stimul. Ex.:

164
6. Fixarea Orală Notează elevii Explicația Orală 10
cunoștințe activi Conversaț min
lor ia,
problemat
izarea
7. Se Răspund Explicația Orală
Evaluarea realizează întrebărilor. Conversaț
pe tot ia
parcursul
orei.
8. Tema Anunţă tema -Sunt atenți și Conversaț 3 min
pentru pentru acasă solicită ia
acasă : rezolvarea lămuriri,
exerciţiilor acolo unde
din manual este cazul.

165
Schema lecției

Sensibilitatea și mișcarea la plante

Sensibilitatea = proprietatea organismelor de a reacționa la acțiunea stimulilor din


mediul extern.

Plantele răspund la stimuli prin diferite mișcări:

1)Tactisme= mișcări ale celulelor mobile ale plantelor.

Exemplu : chimiotactismul întâlnit la gameți

2) Tropisme= mișcări orientate ale organelor vegetative ale plantelor în direcția sursei de stimul.

Exemple:

 fototropism (lumină) = orientarea frunzelor sau a plantei în întregime spre lumină;


 geotropism (gravitația): pozitiv (rădăcinile plantelor) șau negativ (tulpinile plantelor);
 hidrotropism ( apa) = orientarea rădăcinilor spre sursa de apă;
 chimiotropism =orientarea rădăcinii spre sursa de substanțe nutritive.
3) Nastiile =mișcări neorientate care depind de intensitatea stimulului.

Exemple:

 fotonastii: inflorescența la păpădie se închide noaptea; flrile la regina nopții se deschid


cand se întunecă.
 termonastie= floarea de lalea se deschide la căldură;
 mecanonastie = măcrișul iepurelui iși strânge foliolele cand e atins.
 seismonastiile= Mimosa pudica

166
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: Liceul teoretic “ Dante Aligheri”

Data: 19.03.2018

Clasa: a-VI-a A

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învăţare: Mamifere

Subiectul: Mamifere omnivore - Maimuţele

Tipul lecției: mixtă

Scopul lecţiei: Evidențierea trăsăturilor specifice mamiferelor omnivore în corelație cu modul și


mediul de viață.

Competenţe generale:

- Receptarea informaţiilor despre lumea vie

-Transferarea și integrarea cunoștințelor și a metodelor de lucru specifice biologiei în contexte


noi

Competențe specifice:

C1 Descrierea alcătuirii maimuțelor, a adaptării lor la viața arboricolă și modul de hrănire

C2 Identificarea unor grupe și specii de animale

C3 Observarea și recunoașterea mai multor specii de maimuțe din această grupă.

C4 Exersarea utilizarii unor surse de informare

Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1. Enumere caracteristicile specifice porcului (mamifer omnivor)

O2. Recunoască unele specii de maimuţe

O3. Descrie caracteristicile generale ale maimuțelor

167
O4. Evidențieze caracterele de superioritate ale maimuțelor față de alte mamifere și asemănările
lor cu omul

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: observația independentă și dirijată, conversația euristică , explicația,


modelarea, joc didactic

b. Resurse materiale: manual, planşe, tablă, laptop

c. forma de activitate: frontal, individual

Metode de evaluare: evaluare formativă prin rezolvarea unei fișe de evaluare și prin chestionare
orală

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: laboratorul de biologie

Bibliografie: Manual pentru clasa a VI-a (Maria Brandusoiu, Constanta Androne), Editura
didactică şi pedagogică

168
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

MOMEN COMPET ACTIVITA ACTIVIT METOD EVALU TIMP OBSERV


TELE ENŢE TEA ATEA E ARE ALOC AȚII
LECȚIEI SPECIFIC PROFESOR ELEVILO UTILIZ AT
E ULUI R ATE/
MATER
IAL
DIDACT
IC
UTILIZ
AT
1. Pregătește Îşi Conversaț 1 min
Organizare materialul pregătesc ia
a clasei didactic. cărţile şi
Notează în caietele.
catalog elevii
absenţi.

169
2. O1 Profesorul Elevii conversaț scrisă 7 min
Verificarea adresează răspund la ie
cunoștințel câteva întrebările euristică
or
întrebări din profesorului
anterioare
lecţia
anterioară
Mamifere
omnivore-
Porcul Care
este
alcătuirea
corpului la
porc? Ce tip
de hrană
preferă? Ce
dentiție
are?Ce rase
de porci
cunoașteți?

Din punct de
vedere al
reproducerii
ce animal
este? Câți pui
are pe an ?

De ce
grohăiește
porcul?

170
3. Profesorul Elevii Observaţi Orală 5 min
Captarea roagă elevii ,urmăresc a
atenției să întoarcă filmulețul şi independ
entă şi
cartonașele identifică
dirijată
colorate animalul Joc
aflate pe din bancuri. didactic
bancă cu Conversaţ
partea scrisă ia
spre ei, care euristică
conțin
bancuri cu
mamifere.
(anexa 2) și
prezintă un
filmuleț ce
reprezintă
comportamen
tul
maimuțelor.

4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min


Anunțarea scrie pe tablă caiete titlul Conversaț
temei și a tema lecţiei şi lecţiei şi ia
obiectivelo prezintă urmăresc
r obiectivele obiectivele.
lecţiei.

171
5. Distribuie Răspund la Conversa Scrisă 20 min
Dirijarea O2 elevilor întrebări ţia
învățării atlase euristică
O3 Iau
zoologice și
O4 notițe/notea Atlase
O5 pune planșele
la vedere . ză
elementele zoologice
Prezintă un principale
power-point din lecție
despre Laptop
maimuțe,

se discută Sunt atenți


la Manual
adaptările
maimuțelor filmulețele
la cățărat și prezentate
asemănările de profesor.
cu omul.

Apoi se
realizează
schița lecției
la tablă.
(Anexa 3):

6. Fixarea IChestionarea Răspund la Orală 10 min


cunoștințel orală și întrebări
or notarea
elevilor care
răspund

7. Se realizează Răspund Orală


Evaluarea pe parcursul întrebărilor.
orei.

8. Tema O4 Anunță tema -Sunt atenți Conversaț 3 min


pentru – Exerciţiile și solicită ia
acasă de la fixarea lămuriri,
cunoştinţelor acolo unde
din manual este cazul.

172
Schița lecției

Anexa 3

MAMIFERE OMNIVORE-MAIMUȚELE

Clasificare

 inferioare = cu coadă (cercopitecul)


 superioare = fără coadă (gorilă, urangutan, cimpanzeu

Caractere prin care omul diferă de maimuțe:

 poziția verticală a corpului


 dezvoltarea mare a creierului
 comunicare prin vorbire articulată
 mod de viață

173
Anexa 4

Cimpanzeii pot învăța să vorbească?

Prima vedetă a fost Washoe, o domnișoară cimpanzeu de 6 ani,crescută de doi psihologi,de la


Universitatea din Nevada. Ea învățase să vorbească cu mâinile , ca surdo-muții.

În al doilea caz ,e vorba de un alt membru al aceleași familii de maimuțe.Sara avea 7 ani,a
fost crescută de un profesor de psihologie de la Universitatea din Cambridge și a învățat să
citească.Mai bine spus,a ajuns să recunoască și să atribuie sensul respectiv unor ideograme
desenate pe fișe de plastic.Imaginea unei banane înseamnă banană , o fișă vopsită verde
înseamnă verde. Oricât de sumar ar fi,acest limbaj nu se deosebește prea mult de cel înscris pe
panourile indicatoare presărate pe străzi saușosele și destinate automobiliștilor.Fișele de palstic
create pentru Sara au fost căptușite cu metal,ăn așa fel încât puteau fi așezate pe o tablă
magnetică pentru a forma propoziții. Sara a reușit să jongleze cu vreo 130 de simboluri. Ea își
cunoaște numele,ca și cel al profesorului și asistenților caestuia și știa să citească chiar noțiuni
abstracte ca a lua,a da, bine, rău.

Înțelegea și scria propoziții negative, răspundea la întrebări și interpreta corect fraze de tipul:
„Dacă Sara va alege verdele, Mary nu –i va da ciocolată”. Amintim că această performanță nu
este reușită de un copil de 2-3 ani. Evident nu exista nici o înțelegere între Sara și profesor,ca în
cazul unor numere de circ. Acest lucru a fost dovedit de o demonstrație făcută cu psihologi pe
care Sara nu-i văzuse niciodată.În plus,psihologii nu cunoșteau sensul tuturor simbolurilor.Deci
vedeta comunica prin propoziții cu oricine.Practic ea se folosea de un cod și ,prin intermediul
acestuia, făcea schimb de informații cu omul.Aceste date arată că cimpanzeii ar fi destul de
inteligențipentru a învăța limbajul omenesc.Dar așezarea corzilor vocale, forma laringelui, a
alimbii și buzelor, nu le permit să pronunțe majoritatea sunetelor articulate de noi. Întrebarea ce
se pune este până unde se poate evolua în această comunicare?până unde mereg capacitatea lor
de înțelegere?Greu de spus.Unii cercetători sunt de părere că nu vor afla niciodată,deoarece la 7
ani cimpanzeul este matur; dar el continuă să crească până la 10-12 ani,când grație forței pe care
o posedă,devine o adevărată fiară,care nu se mai supune experiențelor.

174
Anexa 1

De ce grohăiește porcul?

Snoavă populară

După ce Dumnezeu a făcut toate lighioanele, s-a oprit înaintea grăsanului de proc. Ce se
întâmplase?Numai porcul , săracul grohăia a nemulțumire întruna,ca o tobă spartă. Se vede că
dumnealui nu împărtășea soarta ce i-o dăduse Dumnezeu: de a se îngrășa și a da omului carnea
sa. Atunci porcul porni să grohăiască și mai înverșunat.Văzând Domnul că grăsanul e lipsit de
rușine și i se împotrivește, i-a zis așa:

-Porcule, nerușiantule, te sorocesc să grohăiești toată viața ta, ca un nemulțumit și să cauți


veșnic rușinea-ceea ce-ți lipsește –în pământ râmând întruna!Cică de aceea porcul mereu
grohăiește, fie sătul, fie flămând și scurmă pământul,căutând ce-i lipsește, adică rușinea.....

175
PROIECT DE LECŢIE

Liceul: CNI ¨Tudor Vianu¨

Data: 29.03.2018

Clasa: a-XI-a H

Aria curriculară: Matematică, științe și tehnologii

Profesor: Popescu Mirela-Andreea

Obiectul: Biologie

Unitatea de învaţare: Funcțiile de nutriţie

Subiectul: Digestia bucală

Tipul lecției: lecţie de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale şi practice (lecţie bazată pe
experimentul de laborator)

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor cunoştințe referitoare la transformările mecanice,
fizice şi chimice suferite de alimente la nivelul cavităţii bucale şi gastrice

Competenţe generale:

CG 1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie

CG 2. Explorarea sistemelor biologice

CG 3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii


vii

CG 4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

Competenţe specifice:

CS - Utilizarea experimentului şi investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor


organismului uman

CS - Prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor

CS - Reprezentarea funcţiilor organelor şi sistemelor de organe la om pe baza modelelor

CS - Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare

176
Obiective operaționale:

La sfârşitul lecției elevii vor fi capabili să:

O1- să identifice componentele tubului digestiv

O2- să evidenţieze rolul amilazei salivare în descompunerea amidonului

O3- să enumere rolurile salivei

O4- să interpreteze rezultatele obţinute în urma evidenţierii rolului amilazei salivare

O5- să prezinte reacţia de descompunere a amidonului până la stadiul de maltoză sub acţiunea
ptialinei

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: experimentul de laborator, învăţarea prin descoperire, observaţia


independentă, explicaţia, conversaţia, algoritmizarea

b. Resurse materiale: stative, eprubete, soluţie de amidon, soluţie Lugol, soluţie Fehling, pahare
Berzelius, lampă de spirt, pipete gradate, laptop, videoproiector şi tablă inteligentă, atlase de
anatomie, fişe de lucru, fişe de evaluare

c. forma de activitate: frontală şi individuală

Metode de evaluare: evaluare formativă prin fişe individuale de lucru

Locul desfӑşurӑrii lecţiei: laboratorul de biologie

Bibliografie: 1) Ardelean Aurel, Roşu Ionel, Istrate Călin - Biologie cls. XI, Ed. Corint,
Bucureşti, 2006, pag. 77-81

2) Cârmaciu Radu, Niculescu Cezar, Voiculescu Bogdan, Sălăvăstru Carmen, Niţă Cristian,
Ciornei Cătălina – Compendiu de anatomia şi fiziologia omului, Ed. Corint, Bucureşti, 2007,
pag. 298-303

3) Lazăr Viorel, Niţă Marian, Buşe Violeta – Lucrări practice de biologie, Ed. Arves, Craiova,
2005, pag. 322

4) Theodorescu Dem – Mic atlas de anatomia omului, EDP, Bucureşti, 1983

5) Ţiplic Tatiana – Biologie cls. XI, Ed. Aramis, Bucureşti, 2006, pag. 89-94

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

177
MOMENT COMPETE ACTIVITAT ACTIVITA METODE EVALUA TIMP OBSERV
ELE NŢE EA TEA UTILIZA RE ALOC AȚII
LECȚIEI SPECIFICE PROFESOR ELEVILOR TE/ AT
ULUI MATERIA
L
DIDACTI
C
UTILIZA
T
1. Pregătește Îşi pregătesc Conversația 1 min
Organizare materialul cărţile şi
a clasei didactic. caietele.
Notează în
catalog elevii
absenţi.

178
2. O1 Din ce este Răspund la Conversația Orală 6 min
Verificarea alcătuit întrebările
cunoștințelo sistemul profesorului:
r anterioare Sistemul
digestiv?
digestiv este
format din
tubul
Care sunt digestiv şi
componentele glandele
tubului anexe.
digestiv?
Componente
le tubului
digestiv
sunt: cavita
Care sunt
glandele anexe tea bucală,
ale tubului faringe,
digestiv şi ce esofag,
secretă stomac,
fiecare? intestinul
subţire şi
intestinul
gros.

Glandele
anexe ale
tubului
digestiv
sunt:
glandele
salivare –
secretă
saliva

- ficatul –
secretă bila

-
pancresul –
secretă sucul
pancreatic

179
3. Captarea Pune întrebări Sistemul Conversaţia Orală 3 min
atenției elevilor, digestiv euristică
pentru a îndeplineşte
identifica
funcţia de
împreună titlul
lecţei. digestie.
Ce rol
Digestia
îndeplineşte
reprezintă
sistemul
totalitatea
digestiv?
transformăril
or mecanice,
fizice şi
Ce reprezintă chimice pe
digestia? care le
suferă
alimentele
de-a lungul
tubului
digestiv.

4. Anunţă şi Notează în Explicația 2 min


Anunțarea scrie pe tablă caiete titlul Conversația
temei și a tema lecţiei lecţiei şi
obiectivelor „Digestia urmăresc
bucală şi obiectivele.
gastric㔺i
prezintă
obiectivele
lecţiei.

180
5. Dirijarea O1 Adresează Sunt atenți, Conversația Orală, 20 min
învățării întrebări răspund euristică scrisă
O2 elevilor: Care întrebărilor Explicația
și notează Învățarea
sunt
schema prin
substanţele lecţiei în descoperire
organice din caiet. Manual
alimente? Se grupează
O3 conform
Substanţele instrucțiunil
organice or.
complexe din Elevii
alimente sunt execută
descompuse la experimentel
nivelul tubului e de
digestiv, sub evidenţiere a
O4 acţiunea rolului
O5 enzimelor, amilazei
până la salivare şi
substanţe completează
organice sarcinile din
simple, uşor fişa de lucru.
asimilabile:
Îşi notează
în caiete
reacţiile de
glucidele descompune
enz. glicolitice re a
glucoză substanţelor
organice sub
acţiunea
enzimelor
gastrice.
enz.
proteolitice

proteinele
aminoacizi

enz. lipolitice

lipidele
glicerol + ac.
Graşi
181
6. Fixarea Distribuie Sunt atenți şi Explicația Scrisă 15 min
cunoștințelo elevilor fişe de completează Conversația
r lucru fişele de ,
lucru problematiz
area
7. Se realizează Răspund Explicația Orală
Evaluarea pe tot întrebărilor. Conversația
parcursul orei.
8. Tema Anunţă -Sunt atenți Conversația 3 min
pentru tema:elevii și solicită
acasă trebuie sa lămuriri,
acolo unde
lucreze fişa de
este cazul.
evaluare
primită

182
Schema lecţiei

FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Digestia = totalitatea transformărilor mecanice, fizice şi chimice pe care le suferă alimentele de-a
lungul tubului digestiv.

Substanţele organice complexe din alimente sunt descompuse sub acţiunea enzimelor din tubul
digestiv până la substanţe organice simple uşor asimilabile:

- glucidele sunt descompuse sub acţiunea enzimelor glicolitice până la stadiul de glucoză

- proteinele sunt descompuse sub acţiunea enzimelor proteolitice până la stadiul de aminoacizi

- lipidele sunt descompuse sub acţiunea lipazelor până la stadiul de acizi graşi şi glicerol

Digestia bucală

- se realizează la nivelul cavităţii bucale prin 2 procese:

digestie mecanică şi digestie chimică

1) Digestia mecanică se realizează prin: - masticaţie

- deglutiţie

Masticaţia = prelucrarea mecanică a alimentelor sub acţiunea dinţilor şi limbii, reducerea


particulelor alimentare şi formarea bolului alimentar.

Deglutiţia = proces mecanic care se desfăşoară în 3 timpi:

1.1 timpul bucal (voluntar) – împingerea bolului alimentar din cavitatea bucală în faringe

1.2 timpul faringian (voluntar) – împingerea bolului alimentar din faringe în esofag

1.3 timpul esofagian (involuntar) – deplasarea bolului alimentar prin mişcări peristaltice de-a
lungul esofagului până la orificiul cardia

2) Digestia chimică se realizează sub acţiunea salivei.

Saliva este secretată de cele 3 perechi de glande salivare în cantitate de 1,5 l/24 ore şi are un pH
= 6-7 (slab acid).

Saliva conţine:

- 99,5% apă

183
- 0,5% reziduu uscat format din:

- substanţe minerale: KCl, NaCl, bicarbonaţi

- substanţe organice: amilaza salivară (ptialina), mucină, lizozim

Rezultatul digestie bucale este formarea bolului alimentar.

- se realizează la nivelul stomacului prin 2 procese: digestie mecanică şi digestie chimică

1) Digestia mecanică se realizează sub acţiunea musculaturii netede din pereţii stomacului şi
constă în:

- depozitarea temporară a alimentelor ingerate

- amestecul lor cu sucul gastric până se formează chimul gastric

- evacuarea chimului lent şi fracţionat în duoden

2) Digestia chimică se realizează sub acţiunea sucului gastric care este secretat de glandele
gastrice.

Sucul gastric este limpede sau uşor opalescent, are un pH = 1,5 (acid) şi este secretat în cantitate
de 1,5 l/24 ore.

Sucul gastric conţine:

- 99% apă

- 1% reziduu uscat format din:

- substanţe minerale: HCl, cloruri de Na şi K, fosfaţi de Ca şi Mg

- substanţe organice: mucus şi enzime

Enzimele proteolitice sunt:

- pepsina care descompune proteinele în albumoze şi peptone

- gelatinaza care hidrolizează gelatina

- labfermentul (la sugari) care are rol în coagularea laptelui

Enzimele lipolitice:

- lipaza care descompune lipidele emulsionate în glcerol şi acizi graşi

Rezultatul digestiei gastrice este formarea chimului gastric.

184
FIŞA DE LUCRU

Lucrare practică

Evidenţierea rolului amilazei salivare asupra amidonului

Materiale necesare

- stative pentru eprubete

- eprubete

- pahare Berzelius

- soluţie amidon 1%

- soluţie Lugol (I2 + KI)

- soluţie Fehling

- salivă

- lampă de spirt

- pipete gradate

Mod de lucru

1. Se recoltează saliva clătind gura cu apă apoi stimulând secreţia glandelor salivare prin masarea
gingiilor sau mestecarea de gumă. Saliva e recoltată într-un pahar Berzelius.

2. În eprubeta A se introduc cu o pipetă gradată 5 ml soluţie amidon peste care se adaugă 1


picătură soluţie Lugol (I2 + KI). Această eprubetă se păstrează ca martor. Ce coloraţie aţi obţinut?

3. În eprubeta B se introduc 5 ml soluţie de amidon peste care se adaugă 1 ml salivă, se agită şi


se adaugă apoi 1 picătură soluţie Lugol (I2 + KI). Observaţi ce culoare are amestecul!

4. În eprubeta C se introduc 5 ml soluţie de amidon peste care se adaugă 1 ml salivă. După 30


minute se adaugă 1 picătură soluţie Lugol (I2 + KI). Ce coloraţie are amestecul? Care este cauza?

5. Se iau 2 eprubete D şi E în care se adaugă 5 ml soluţie de amidon. În eprubeta D se adaugă 1


ml salivă activă, iar în E 1 ml salivă inactivă (inactivată prin fierbere). După 10 minute se adaugă
în cele 2 eprubete 2-3 picături soluţie Fehling şi se încălzesc până la fierbere la o lampă cu spirt.
Observaţi ce se întâmplă! Care sunt concluziile?

185
Conţinutul Coloraţia Observaţii şi concluzii

Eprubetelor obţinută

A – 5 ml sol. amidon + 1
picătură sol. Lugol (I2 + KI)

B – 5 ml sol. amidon + 1 ml
salivă + 1 pic. sol. Lugol

(I2 + KI)

C – 5 ml sol. amidon + 1 ml
salivă + 1 pic. sol. Lugol (I2 +
KI) (după 30 minute)

D – 5 ml sol. amidon + 1 ml
salivă activă + 2-3 pic. sol.
Fehling (după 10 minute), apoi
amestecul se fierbe

E – 5 ml sol. amidon + 1 ml
salivă inactivă + 2-3 pic. sol.
Fehling (după 10 minute), apoi
amestecul se fierbe

186
Numele elevului: ...........................

Clasa: ..............

FIŞA DE EVALUARE

1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la salivă este fals?

a) conţine apă şi reziduu uscat

b) are rol în vorbire

c) conţine ptialina cu rol în digestia amidonului

d) are un pH bazic

(1 punct)

2. Completaţi tabelul următor cu rolurile pe care le îndeplinesc enzimele gastrice în procesul de


digestie?

Enzima Rolul îndeplinit

Pepsina

Labfermentul

Gelatinaza

Lipaza

(2,5 puncte)

3. Completaţi propoziţiile următoare cu cuvintele care lipsesc:

a) Prelucrarea mecanică a alimentelor la nivelul cavităţii bucale se face prin ..................... şi


...................

187
b) Substanţa antiseptică prezentă în salivă este ................................

c) Rezultatul digestiei gastrice este formarea .....................................

(1 punct)

4. Asociaţi noţiunile din prima coloană, notate cu litere, cu cele din a doua coloană, notate cu
cifre, referitoare la tipurile de enzime care intervin în digestia bucală şi gastrică:

a) lipaza 1) enzimă proteolitică prezentă la sugari

b) ptialina 2) enzimă proteolitică din sucul gastric al adulţilor

c) labfermentul 3) enzimă amilolitică din salivă

d) pepsina 4) enzimă lipolitică

(1 punct)

5. Completaţi schema următoare cu cuvintele care lipsesc referitoare la compoziţia chimică a


sucului gastric:

Sucul gastric este format din:

 99% apă substanţe organice ( ............., mucus)


 1% .......................

substanţe anorganice: - ..............

- cloruri de ..................

- fosfaţi de ..................

(2,5 puncte)

188
Seturi de itemi de evaluare si teste de evaluare

Teste predictive

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

An şcolar 2017-2018

Disciplina BIOLOGIE

Clasa a VI-a

Numele şi prenumele elevului:

Data susţinerii testului:

 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se
acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

PARTEA I 45 de
puncte

A. Coloana A cuprinde exemple de organe ale unei plante, iar coloana B caracteristici ale
organelor respective. Scrieţi, în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre din coloana A, litera
corespunzătoare din coloana B.

A B

1. Frunza a. Are muguri


2. Tulpina b. Are stamine, pistil
3. Rădăcina c. Are perişori sugători
4. Floarea d. Are unul sau două cotiledoane
e. Are limb, peţiol, teacă

12 puncte

189
B. Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 4. Dacă apreciaţi că
afirmaţia este adevărată, scrieţi, în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A.
Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare
afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Afirmaţia
modificată se scrie în sapaţiul de sub afirmaţia falsă pe care o modificaţi.

1. Vasele lemnoase conduc seva elaborată şi vasele liberiene transportă seva brută.

2. Bacteriile fac parte din Regnul Monera.

3. Gimnospermele au fructele sub forma de conuri.

4. De la plantele medicinale se pot utiliza diferite părţi: rădăcini, rizomi, tulpini aeriene, flori,
fructe.

18 puncte

C. Pentru itemii 1,2,3,4,5 încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o
singură variantă de răspuns.

1. Angiospermele dicotiledonate:

a. au rădăcina firoasă

b. au floarea de tipul 3

c. au floarea de tipul patru sau cinci

d. au frunze cu nervaţiune paralelă

3 puncte

2. Din Regnul Fungi nu fac parte:

a. drojdiile

b. algele

c. mucegaiurile

190
d. ciupercile superioare

3 puncte

3. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. bulbul de la ceapă este o tulpină subterană

b. tuberculul de la cartof este o radăcină pivotantă

c. cireşul are o rădăcină pivotantă

d. fasolea are o rădăcină firoasă

3 puncte

4. Pentru punerea în evidenţă a celulei vegetale s-au folosit:

a. întregul bulb de ceapă

b. doar o foiţă subţire desprinsă din interior

c. o soluţie din apă şi zahăr

d. soluţie de iodură de potasiu

3 puncte

5. Bacteriile:

a. sunt organisme procariote

b. sunt organisme pluricelulare

c. fac parte din Regnul Protista

d. fac parte din Regnul Fungi

3 puncte

PARTEA a II-a 45
puncte

Rezolvarea completă a cerinţelor din PARTEA a II-a a testului se realizează la


sfârşitul testului.

27 puncte

191
A. Realizaţi un eseu cu tema ,,Alcătuirea unei plante cu flori” după următorul plan:

a. Descrieţi, în maxim trei fraze, experimentul prin care se pune în evidenţă rolul perişorilor
sugători (tipul de substanţe absorbite) 6
puncte
b. Prezentaţi o asemănare şi o deosebire între rădăcină şi tulpină 4
puncte
c. Definiţi fotosinteza şi scrieţi apoi schema simplă de redare a acestui proces. 6
puncte
d. Explicaţi motivul pentru care nu este bine să dormim în cameră cu multe plante 5
puncte
e. Explicaţi în trei fraze de ce sunt îngrijoraţi pomicultorii când cad florile din cauza
frigului.
6 puncte

B. Citiţi cu atenţie următoarele versuri:

Cu brazii mici fii cumpătat

Şi nu fă în pădure foc

Copacul, dacă l-ai tăiat

Sădeşte iute altu-n loc.

Pasiionaria Stoicescu, Glasul pădurii

18 puncte

a. Explicaţi într-o frază mesajul acestei poezii. 6


puncte

b. Explicaţi cel puţin trei motive pentru care oamenii trebuie să protejeze pădurea. 6
puncte
c. Enumeraţi trei acţiuni de ecologizare la care puteţi să vă implicaţi. 6
puncte

192
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Anul școlar 2017-2018

Disciplina BIOLOGIE

Clasa a VII-a

Numele si prenumele elevului:

Data susţinerii testului:

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I si din Partea a II-a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.

Timpul efectiv de lucru este de 35 de minute.

PARTEA I (45 de
puncte)

1. Coloana A cuprinde exemple de grupe de vertebrate, iar coloana B exemple de reprezentanţi ai

grupelor respective. Scrieţi, în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre din coloana A, litera

corespunzătoare din coloana B.

A B

–– 1. amfibieni a) balena
193
–– 2. pești b) broasca de lac

–– 3. păsări c) ciocănitoarea

–– 4. reptile d) crocodilul

e) crapul

12 puncte

Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare, numerotate cu cifre de la 2 la 5. Dacă apreciaţi că

afirmaţia este adevărată, scrieţi, în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A.

Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare
afirmaţiei, litera F si modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Afirmaţia
modificată se scrie în spaţiul de sub afirmaţia falsă pe care o modificaţi.

–– 2. Ţesutul conjunctiv este alcătuit din celule, fibre şi substanţă fundamentală.

–– 3. Mamiferele acvatice respiră prin branhii.

–– 4. Păsările au corpul acoperit cu păr si temperatura corpului constantă.

–– 5. Animalele pe cale de dispariţie au fost declarate monumente ale naturii şi sunt ocrotite de
lege.

18 puncte

Pentru itemii 6, 7, 8, 9, 10 încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă

o singură variantă de răspuns.

6. Celula animală nu prezintă in alcătuirea sa următoarea componentă:

a) membrană

194
b) nucleu

c) cloroplast

d) citoplasmă

3 puncte

7. Unul dintre caracterele generale ale mamiferelor este:

a) pielea solzoasă

b) prezenţa oaselor pneumatice

c) respiraţia branhială şi pulmonară

d) lipsa scheletului osos

3 puncte

8. Neuronul este component al ţesutului:

a) conjunctiv

b) epitelial

c) muscular

d) nervos

3 puncte

9. La realizarea funcției de relație a organismului participa sistemele:

a) circulator şi respirator

b) digestiv şi excretor

c) locomotor şi nervos

d) reproducător şi excretor

3 puncte

195
10. Ficatul participă la realizarea funcţiei de:

a) circulaţie

b) digestie

c) excreţie

d) respiraţie

3 puncte

PARTEA a II-a (45 de


puncte)

Rezolvarea completă a cerinţelor din PARTEA a II-a a testului se realizează, pe foaia de

test, în spaţiul repartizat rezolvării acestora, de la sfârșitul testului de evaluare iniţială.

1. Inima si vasele de sânge sunt componente ale sistemului circulator al mamiferelor.

a) Precizați localizarea inimii.

3 puncte

b) Prezentaţi comparativ două tipuri de elemente figurate ale sângelui, precizând pentru

fiecare: denumirea şi rolul îndeplinit.

6 puncte

c) Comparaţi alcătuirea inimii la grupele de vertebrate, demonstrând evoluţia sistemului


circulator.

10 puncte

d) Explicaţi afirmaţia următoare: „Circulaţia sângelui la mamifere este dublă si completă”.

6 puncte

2. a) Stabiliţi relaţia dintre respectarea unor reguli de igienă si riscul îmbolnăvirii produse de
196
viermii paraziţi.

6 puncte

b) Exprimaţi un punct de vedere în legătură cu acele activităţi umane care pot afecta fauna din

mediul acvatic.

. 7 puncte

c) Argumentaţi necesitatea protejării animalelor.

7 puncte

197
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ CLS. A IX-a

Nume:

Prenume:

Clasa:

I. (5 puncte) Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. (0,5 puncte) Celula: 2. (0,5 puncte) Euglena verde:

a) reprezintă unitatea structurală a materiei vii a) este un organism pluricelular


b) este caracteristică numai organismelor pluricelulare b) este un organism unicelular
c) reprezintă unitatea structurală a materiei nevii c) prezintă cili
d) este caracteristică numai organismelor unicelulare d) are formă de pantofior

3. (0,5 puncte) Peştii respiră prin: 4. (0,5 puncte) Măduva spinării:

a) Plămâni a) este adăpostită în cutia craniană


b) Branhii b) este un organ de sim

c) Bronhii c) este alcătuită numai din substan a cenuẟie

d) Tegument d) este adăpostită în coloana vertebrală

5. (0,5 puncte) Organul de reproducere la plantele 6. (0,5 puncte) Sunt angiosperme:

superioare este: a) molidul


a) Rădăcina b) mărul
b) Tulpina c) laleaua
c) Frunza d) pinul
d) Floarea

7. (0,5 puncte) Sunt reptile: 8. (0,5 puncte) Fac parte din tubul digestiv:

198
a) broasca de lac a) faringele
b) ornitorincul b) laringele
c) şopârla c) traheea
d) şarpele d) esofagul

9. (0,5 Biotopul se referă la: 10. (0,5 puncte) Un ecosistem cuprinde:


puncte)
a) componenta fără viaţă (abiotică) a) numai biotopul
b) substrat şi factorii climatic b) numai biocenoza
c) componenta cu vaţă c) atât biotopul cât şi biocenoza
d) vieţuitoare

199
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerintelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracŃiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea punctajului total acordat
pentru test la 10.
PARTEA I (40 de puncte)
1.
Se acordă câte 3p. pentru fiecare asociere corectă: 1d; 2c; 3e; 4b. 4 x 3p.= 12 puncte
2.
Se acordă câte 3p. pentru fiecare asociere corectă: 1b; 2a; 3c; 4d. 4 x 3p.= 12 puncte
Pentru itemii 3 – 7, se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
3b; 4a; 5c; 6d; 7a. 5 x 2p.= 10 puncte
Pentru itemii 8 – 9, se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect:
8A; 9F. 2 x 2p.= 4 puncte
Se acordă 2p. pentru modificarea corectă a afirmaŃiei false. 2 puncte
PARTEA a II-a (50 de puncte)
1.
a) Stabilirea a două asemănări si a două deosebiri între mitoză si meioză. 4 x 2p.= 8 puncte
b) ExplicaŃia corectă. 3 puncte
c) Pentru fiecare noŃiune folosită corect, în corelaŃie cu celelalte noŃiuni, se acordă câte 2p.
4 x 2p.= 8 puncte
Pentru respectarea lungimii textului se acordă 2 p. 2 puncte
2.
a) Numirea unui tip de enzime utilizate în ingineria genetică. 2 puncte
b) ExplicaŃia corectă. 3 puncte
c) Stabilirea a două argumente în favoarea importanŃei ingineriei genetice pentru societatea
umană.
2 x 3p.= 6 puncte
3.
a) genotipul părinŃilor: RROO; rroo; 2 x 2p.= 4 puncte
b) fenotipul organismelor din F1: tomate cu fructe rosii si formă ovală; 2 puncte
c) numărul combinaŃiilor dublu homozigote din F2: 4 (4/16); 2 puncte
d) genotipurile organismelor din F2 care au fructe rosii si rotunde: RRoo; Rroo; 2 x 2p.= 4 puncte
e) formularea cerinŃei; 4 puncte
rezolvarea cerinŃei. 2 puncte

200
Test de evaluare initiala

Disciplina Biologie
Clasa a XII-a

Numele si prenumele elevului:


Data sustinerii testului:

Pentru rezolvarea corecta a tuturor cerintelor din Partea I si Partea a II-a se acorda 90 puncte. Din oficiu
se acorda 10 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Partea I 40 Puncte

1. Coloana B cuprinde vasele sanguine ale inimii, iar coloana A cavitatile inimii cu care comunica
acestea. Scrieti asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A si litera corespunzatoare din coloana B.

A B
- 1. atriul drept a. venele pulmonare
- 2. atriul stang b. artera aorta
- 3. ventriculul drept c. venele cave
- 4. ventriculul stang d. artera pulmonara
12 Puncte
2. Coloana B cuprinde exemple de organe iar coloana A procese realizate cu participarea organelor
respective. Scrieti asocierea dintre fiecare cifra a colanei A si litera corespunzatoare din coloana B.

A
-1. respiratia
-2. circulatia
-3. digestia
-4. excretia

B
a. inima
b. rinichi
c. plamani
d. stomac 12 Puncte

201
Pentru itemii 3,4,5,6,7 incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corecta o singura
varianta de raspuns.

3. Aerul care ramane in plamani chiar si dupa o expiratie fortata reprezinta:


a. volumul curent
b. volumul inspirator de rezerva
c. volumul rezidual
d. volumul expirator de rezerva 2 Puncte

4. Fecundatia are loc in:


a. ovar
b. uter
c. vagin
d. trompele uterin 2 Puncte

5. Tiroida este o glanda:


a. acinoasa
b. mixta
c. endocrina
d. tubulara 2 Puncte
6. Corneea:
a. apartine de tunica medie a globului ocular
b. este un mediu transparent al ochiului
c. reprezinta segmental central al ochiului
d. are rol de nutritive a cristalinului 2 Puncte

7. Timpanul:
a. este conduct cartilaginos
b. este scaldat de perilimfa
c. separa urechea externa de urechea medie
d. sprijina pe fata sa externa scarita 2 Puncte

Cititi cu atentie, afirmatiile urmatoare numerotate cu cifre de la 8 la 9. Daca apreciati ca afirmatia


este adevarata scrieti in spatiul din dreptul cifrei corespunzatoare afirmatiei litera A. Daca apreciati ca
afirmatia este falsa scrieti in spatiul din dreptul cifrei corespunzatoare afirmatiei litera F si modificati
partial afirmatia pentru ca aceasta sa devina adevarata. Folositi in acest scop informatia stiintifica
adecvata. Nu se accepta folosirea negatiei. Afirmatia modificata se scrie in spatiul de sub afirmatia
falsa pe care o modificati.

8. Hipersecretia de hormoni de crestere la copil determina gigantismul.

9. Sistemul nervos vegetativ primeste informatii din mediul extern.


2 Puncte

Partea a II-a 50 Puncte

Rezolvarea completa a cerintelor din partea a II-a a testului, se realizeaza pe foaia de test in spatiul
repartizat rezolvarii acestora, de la sfarsitul testului de evaluare initiala.

1. Glanda hipofiza este alcatuita din 3 lobi.

202
a. Localizati hipofiza
b. Numiti cate un hormon eliberat in sange de fiecare lob hipofizar in parte
c. Alcatuiti un text coerent format din doua propozitii/o fraza in care sa folositi corect si in corelatie
urmatoarele notiuni: acromegalie, nanism hipofizar, gigantism
21 Puncte
2. Scheletul reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor.
a. Numiti structura implicata in cresterea in grosime a oaselor
b. Precizati denumirea a doua oase care au crestere in lungime
c. Caracterizati o boala a sistemului osos precizand: denumirea bolii, o cauza, o manifestare, un mod
de prevenire.
11 Puncte
3. Volumul de sange reprezinta 8% din greutatea corpului, plasma reprezinta 55% din volumul
sangelui, iar apa reprezinta 90% din plasma. Sa se calculeze:
a. Cantitatea de apa din plasma unei persoane care cantareste 70 kg.
b. Cantitatea de plasma pe care o prezinta persoana dupa o transfuzie cu un litru de sange.
c. Completati aceasta problema cu alta cerinta pe care o formulati voi.
18 Puncte

203
Test de evaluare initiala
Disciplina Biologie
Clasa a XII-a
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

 Se puncteaza oricare alte formulari/modalitati de rezolvare corecta a cerintelor.


 Nu se acorda punctaje intermediare, altele decat cele precizate explicit prin barem. Nu se
acorda fractiuni de punct.
 Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total
acordat pentru test la 10 .

Partea I (40 de
puncte)

1. Se acorda 3 p. pentru fiecare asociere corecta: 1c, 2a, 3d, 4b. 4 x 3p = 12


puncte

2. Se acorda cate 3 p. pentru fiecare asociere corecta: 1c, 2a, 3d, 4b. 4 x 3p = 12
puncte

Pentru itemii 3-7, se acorda cate 2 p. pentru fiecare raspuns correct: 3c, 4d, 5c, 6b, 7c.

5 x 2p = 10
puncte

Pentru itemii 8-9 se acorda cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect: 8A, 9F

2 x 2p = 4
puncte

Se acorda 2 p. pentru modificarea corecta a afirmatiei false. 2


puncte

Partea a II-a (50 de


puncte)

1. a. Localizare 4
puncte

 Hipofiza se afla la baza diencefalului, inapoia chiasmei optice intr-o loja formata din saua
turceasca a osului sfenoid si duramater.

b. Explicatia corecta 3 puncte

Pentru fiecare hormon secretat 3 x 2p = 6 puncte

 Lobul anterior (adenohipofiza) – hormonul somatotrop.


 Lobul intermediar – hormonul melanocitostimulator.
 Lobul posterior (neurohipofiza) – hormonul antidiuretic.

c. Pentru fiecare notiune folosita corect in corelatie cu celelalte notiuni 3 x 2p = 6 puncte

204
Pentru respectarea lungimii textului se acorda 2 p. 2 puncte

 In cazul hiposecretiei de hormon somatotrop apare boala numita nanism hipofizar, iar in caz de
hipersecretie apar bolile gigantism (inainte de pubertate) si acromegalie (dupa pubertate)

2. a. Structura implicata in cresterea in grosime a oaselor – periost. 2 puncte

b. Denumirea a doua oase care au crestere in lungime – humerus, femur 2 x 2p = 4 puncte

c. Denumirea unei boli a sistemului osos – fractura 2 puncte

d. Cauza, manifestare, un mod de prevenire 3 puncte

 Cauza – traumatismul
 Manifestare – durere
 Un mod de prevenire: respectarea regulilor de protectie a muncii si de circulatie

3. a. Volumul de sange este:

70 kg *8/100 = 5.6 l sange 3 puncte

Cantitatea de plasma din sange este:

5.6 l sange *55/100 = 3.08 l plasma 3 puncte

Cantitatea de apa din plasma este:

3.08 l plasma * 90/100 = 2.77 l apa 3 puncte

b. Volumul de sange dupa transfuzie este

5.6 l + 1 l = 6.6 l sange 3 puncte

Cantitatea de plasma din sange este:

6.6 l sange * 55/100 = 3.63 l plasma 3 puncte

c. Pentru completarea acestei probleme cu o alta cerinta. 3 puncte

205
Interpretarea rezultatelor

În urma testului la clasa a VI-a A s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. elevi - - - 2 4 2 5 3 7 8

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 7,80


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):10

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul M
• 18 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a VI-a C s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. elevi - - - 3 1 3 4 6 5 10

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 8
Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):10

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul P
• 21 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a VII-a A s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. Elevi - - - 5 5 8 5 5 3 1

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 7,25

206
Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi): 6

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul M
• 18 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a IX-a B s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. Elevi - - - 0 0 0 0 2 22 6

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 9,13


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):9

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul P
• 30 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a IX-a E s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. Elevi - - - - - 2 6 7 12 0

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 8,11


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):9

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul P
• 19 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a IX-a H s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. Elevi - - - - 2 - - 6 12 3

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

207
Media aritmetică: 8,52
Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):9

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul P
• 19 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a X-a G s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. Elevi - - - 3 3 3 8 6 1 0

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 6,58


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):7

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul M
• 14 elevi se încadrează în nivelul M

În urma testului la clasa a XI-a G s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. Elevi - - - 2 5 6 4 10

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 8,25


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):8

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul P
• 20 elevi se încadrează în nivelul P

208
În urma testului la clasa a XI-a C s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. elevi - - - 3 10 7 9 0

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 7,75


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):7

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul M
• 16 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a XI-a H s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. elevi - - - 3 7 15 9

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 7,88


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):8

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul M
• 24 elevi se încadrează în nivelul P

În urma testului la clasa a XII-a A s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. elevi - - - 1 2 5 9 3 6

Nivel de R(recuperare) M(mediu) P(performanta)


performanţă

Media aritmetică: 8,11


Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi):8

Concluzii:
• Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul P

209
• 18 elevi se încadrează în nivelul P

Pentru clase la care nivelul de performanta a fost mediu am aplicat planuri de remediere
(recapitularea materiei din anii anteriori, asigurarea achizitiei de cunostinte din curricula
curenta, elaborarea unor scheme recapitulative si schite ale lectiei precum si teme suplimentare
de lucru acasa).

210
Numele şi prenumele…………………………….
Data…………..

Clasa…………………

Test biologie cls.a VI-a

Nr. 1

1. Recunoaşteţi animalul:

Alegeţi răspunsurile corecte:

2. Sunt ţesuturi:

5. osos;
6. muscular;
7. sângele;
8. conjunctiv;
9. nervos;
10. cartilaginos;
11. epitelial.

3. Sensibilitatea şi mişcarea sunt asigurate de:

a) nutriţie;
b) relaţie;
c) reproducere.

4. Sistemul nervos este alcătuit din:

a) encefal;
b) măduva spinării;
c) nervi;
d) bulb rahidian.

211
5. Imaginea alăturată reprezintă:

a) oase;
b) sistem osos;
c) schelet.

6. Muşchii scheletului sunt alcătuiţi din:

a) fibre musculare striate;


b) fibre musculare netede;
c) fibre conjunctive.

7. Recunoaşteţi organul. Are rolul în:

a) digestie;
b) respiraţie;
c) excreţie;
d) circulaţie.

Completaţi spaţiile punctate:

8. Funcţiile organismului animal sunt: de ……………, ……………şi de


………………………. .

9. Respiraţia este formată din două etape: ……………………… şi ……………………… .

Rinichii şi ………… …………………………… alcătuiesc sistemul ……………………. .

10. Mişcarea este asigurată de: …………………,

…………………,

……………………. .

Sensibilitatea este asigurată de: …………………………..,

………………………….. .

11. Sistemul circulator este alcătuit din………………… şi vase………………… . De la inimă


în corp sângele circulă prin…………………… şo din corp la inimă
prin……………………….. .

212
12. Completaţi rebusul:

1. cele mai fine vase de sânge; A


2. lichid care circulă prin vasele de sânge;
3. în ei se formează urina; 1.
4. între ei se găseşte inima;
5. prin ei circulă sângele. 2.
A-B: se găseşte în cavitatea toracică,
3.
între cei doi plămâni.
4.

5.
Alegeţi răspunsurile corecte:
B
13. Iepurele este un mamifer pentru că:

d. hrăneşte puii cu lapte;


e. este un animal rozător;
f. naşte puii vii;
g. are blană.

14. Globula roşie:

f. se găseşte în sânge;
g. apără organismul;
h. are un pigment cărăuş;
i. transportă oxigenul şi dioxidul de carbon.

15. Rezolvaţi rebusul:

j. Organ de simţ;
k. Vas de sânge care transportă sângele de la inimă în corp;
l. Este parte componentă a unui aparat;
m. Este format din organe diferite care îndeplinesc aceeaşi funcţie;
n. Locul de formare a urinii;
o. Pompă a organismului;
p. Format din A organe de acelaşi fel;
q. Pun în mişcare oasele.
A-B: Corpul 1. animalului.
2.

3.

4.

5.

6.

7.
213
8.

B
16. Recunoaşteţi sistemul şi părţile componente:

17. Indicaţi sensul de circulaţie a sângelui, precizând tipurile de vase de sânge (imaginea face
parte din Marea Circulaţie).

18. Recunoaşteţi sistemul şi părţile lui componente.

214
Test cls. a a VI-a

Nume si prenume....................

Data........................................

Nr. 2

1. Care pereche de membre ale iepurelui sunt mai lungi şi la ce servesc acestea, urmărind
imaginea?

2. Completează schema:

Funcţiile organismuluisunt:

a) de relaţie → sensibilitate;
→ ………………

b) ………………….. →………………
→……………….

→…………………

→ excreţie.

c) ………………………→ reproducerea.

3. Imaginea alăturată reprezintă:

a) sistemul osos;
b) scheletul.

4. Rezolvaţi rebusul:

r. Organ de simţ;
s. Vas de sânge care transportă sângele de la inimă în corp;
t. Este parte componentă a unui aparat;
u. Este format din organe diferite care îndeplinesc aceeaşi funcţie;

215
v. Locul de formare a urinii;
w. Pompă a organismului;
x. Format din organe de acelaşi fel;
y. Pun în mişcare oasele.
A-B: Corpul animalului.
A

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Alegeţi răspunsurile corecte.

5. Iepurele are următorii dinţi mai dezvoltaţi:

a) caninii;
b) incisivii;
c) nicio variantă nu este corectă deoarece iepurele este răzător.

6. Legat de regimul de hrană al iepurelui, ce organ al sistemului digestiv este mai dezvoltat:

a) stomacul;
b) intestinul subţire;
c) glandele;
d) cecumul.

7. Componentă a respiraţiei care este un proces activ:

 inspiraţia;
 expiraţia;
 niciuna.

216
8. Globulele albe:

a) transportă oxigenul şi dioxidul de carbon;


b) transportă substanţele folositoare la celule;
c) transportă substanţele nefolositoare de la celule;
d) apără organismul.

9. Căile urinare sunt formate din:

a) rinichi, uretră, vezică urinară şi uretere;


b) vezică urinară, uretră, uretere şi trahee;
c) uretră, uretere, vezică urinară.

10. Ovulele şi spermatozoizii sunt:

a) celule sexuale;
b) gameţi;
c) organe sexuale.

Completaţi spaţiile punctate.

11. Sistemul nervos este alcătuit din………………………,măduva spinării şi


…………………..

12. Totalitatea oaselor din corpul unui animal formează …………………………….., iar axul
principal este……………………. ……………………….. formată din vertebre.

13. Completaţi rebusul:

1. Capacitatea organismelor A
de a da urmaşi;
1.
2. Organe sexuale femeieşti;
3. Contopirea celulei sexuale 2.
bărbăteşti cu cea femeiască;
3.
4. Organe sexuale bărbăteşti.
A-B: celulă sexuală femeiască 4.

217
14. Ce au următoarele animale comun?

15. Recunoaşteţi imaginea. Face parte din sistemul:

a) digestiv;
b) respirator;
c) circulator;
d) excretor.

16. Organul respectiv „curăţă” organismul de substanţe nefolositoare. Cum se numeşte?

17. Alegeţi răspunsul corect:

Funcţiile de relaţie, nutriţie şi reproducere sunt realizate de:

a) celule;
b) organe;
c) sisteme de organe;
d) organism;
e) ţesuturi.

18. Care sunt camerele inimii. Localizaţi-le şi denumiţi-le.

218
219
TEST CLASA a VII-a

GLANDELE ENDOCRINE

Pentru rezolvarea testelor COMPLEMENT SIMPLU se alege un singur răspuns corect.

Pentru COMPLEMENT GRUPAT, testele se rezolvă după următoarea cheie:


A – dacă enunţurile 1,2,3 sunt corecte
B – dacă enunţurile 1 şi 3 sunt corecte
C – dacă enunţurile 2 şi 4 sunt corecte
D – dacă enunţul 4 este corect
E – dacă toate enunţurile sunt corecte sau false

Pentru PROBLEME se alege un singur răspuns corect.

COMPLEMENT SIMPLU

1. Glandele endocrine:
a. Secretă hormoni
b. Îşi eliberează produşii prin canale de secreţie
c. Se numesc glande cu secreţie externă
d. Intervenţia lor este lentă şi de scurtă durată

2. Hipofuncţia pancreasului determină:


a. Acromegalia
b. Diabetul zaharat
c. Guşa endemică
d. Tetania

3. Hiperfuncţia hipofizei, la adult, determină:


a. Boala Basedow
b. Gigantism
c. Acromegalie
d. Nanism

4. Insulina:
a. Determină apariţia caracterelor sexuale
b. Scade cantitatea de zahăr din sânge
c. Creşte cantitatea de glucoză în sânge
d. Reglează activitatea altor glande

5. Hipofiza:
a. Este situată în faţa traheei
b. Are greutate de 5 grame

220
c. Secretă hormoni cu iod
d. Are lobul posterior de origine nervoasă

6. Paratiroidele:
a. Intervin în reglarea nivelului calciului din organism
b. Intervin în imunitate
c. Secretă hormoni tropi
d. Sunt aşezate în spatele sternului

7. Adrenalina:
a. Are rol în creştere şi dezvoltare
b. Determină apatie şi calm
c. Duce la dilatarea pupilei
d. Are rol în imunitate

8. Mineralocorticoizii sunt secretaţi de:


a. Timus
b. Hipofiză
c. Tiroidă
d. Suprarenale

9. Diabetul zaharat se caracterizează prin:


a. Tetanie
b. Polifagie şi poliurie
c. Nanism
d. Creştere exagerată în greutate

10. Rolul timusului este:


a. Reglează echilibrul de săruri minerale
b. Intervine în reglarea nivelului de calciu din sange
c. Declanşează secreţia de lapte matern
d. Are funcţie imunitară

COMPLEMENT GRUPAT

1. Progesteronul este:
1. Hormonul maternităţii
2. Hormonul masculin
3. Hormon feminin
4. Hormonul secretat de hipofiză

221
2. Medulosuprarenala:
1. Face parte din glanda tiroidă
2. Este de origine nervoasă
3. Determină contracţiile musculaturii uterine în timpul naşterii
4. Secretă adrenalina

3. Tiroida:
1. Este aşezată în spatele traheei
2. Are greutate de 30 miligrame
3. Nu este bine vascularizată
4. Secretă hormoni cu iod

4. Pancreasul:
1. Este glandă mixtă
2. Partea exocrină secretă insulina
3. Se află în cavitatea abdominală
4. Partea endocrină secretă insulina

5. Hipofuncţia tiroidiană, la adult, determină:


1. Scăderea temperaturii corpului
2. Scăderea capacităţii intelectuale
3. Aspect de ,,ochi somnoroşi’’
4. Creşterea funcţiilor digestive şi circulatorii

6. Ovarul:
1. Produce testosteronul
2. Prin hormonii pe care îi produce reglează ciclul menstrual
3. Împiedică maturarea celulelor sexuale
4. Este glandă mixtă

7. Boala Basedow se caracterizează prin:


1. Nervozitate
2. Accelerarea bătăilor inimii
3. Persoana slăbeşte
4. Ochi somnoroşi

8. Hipofiza
1. Este legată direct de hipotalamus
2. Controlează celelalte galnde endocrine
3. Secretă hormonul somatotrop
4. Intervine în creşterea corpului

9. Adrenalina:

222
1. Produce vasoconstricţie periferică în creier, plăm’ni şi muşchi
2. Activează transpiraţia
3. Determină un comportament de apărare
4. Se descarcă în situaţii de stres

10. Glicemia reprezintă:


1. Un hormon
2. O boală
3. O glandă
4. Nivelul glucozei în sânge

223
Test – Celula – unitatea structurala si functionala a organismelor vii

CLS. a IX-a

Nume si prenume:

Clasa:

Data:

Nr. 1

Se acorda un 1p din oficiu

3p (0,2p grila) Alegeti raspunsul corect. Este corecta o singura varianta de raspuns.

1. Ribozomii:

a. se mai numesc si dictiozomi

b. sunt delimitati de o membrane dubla

c. au rol in sinteza proteica

d. sunt organite specifice

2. Organite specifice neuronului:

a. miofibrilele si corpii tigroizi

b. neurofibrile si RER

c. miofibrile si corpusculi Nissl

d. neurofibrile si corpi tigroizi

3. Celula procariota:

a. este lipsita de membrane celulara

b. are nucleu adevarat delimitat de o membrana nucleara

c. materialul genetic este dispersat in citoplasma

d. este caracteristica plantelor si fungilor

4. Centru activitatii celulare este:

a. centrozomul

b. centriolul

c. nucleul

224
d. nucleolul

5. Peretele celular al procariotelor:

a. este fosfolipidic

b. este polizaharidic

c. contine ca substanta caracteristica celuloza

d. contine un dublu strat de fosfolipide asociate cu proteine transmembranare

6. Aparatul Golgi:

a. se afla in aprpoierea nucleului

b. lipseste la celulele secretoare

c. are rol in respiratia celulara

d. a fost descoperit de G.E.Palade, de aceea se numeste si reticul endoplasmatic (RE)

7. Neurofibrilele:

a. sunt consolidate de citoscheletul celulei nervoase

b. au rol de susținere și de a facilita conducerea impulsului nervos

c. sunt mase compacte de proteine care se colorează cu coloranții bazici

d. sunt formate din miofilamente dispuse în aranjamente hexagonale

8. Enzimele sunt:

a. au rol structural, intrând în componenţa pereţilor celulari la eucariote

b. sunt molecule de origine fosofolipidica

c. au rol de depozit al substantelor de rezerva sau intra in compozitia membranei celulare

d. determina viteza, direcţia şi succesiunea reactiilor chimice din celula

9. Cloroplastele:

a. sunt organite specifice procariotelor


b. conţin în stromă enzime, ADN, ARN, ribozomi, ioni
c. prezintă pe membrana externă pigmenți fotosintetizanți (clorofila)
d. convertesc adenozintrifosfatul în energie luminoasă cu producere de energie

10. Cel care a vizulaizat la microscop pentru prima data ribozomii si a inteles rolul lor in celula
a fost:

225
a. Robert Brown

b. G.E.Palade

c. Robert Hooke

d. Camillo Golgi

11. Hialoplasma celulei eucariote:

a. din punct de vedere chimic este un sistem coloidal


b. se află în stare de gel permanent
c. la nivelul ei se descompun substanțe organice insolubile
d. este formata din organitele celulare

12. Mezozomul:

a. are lor in digestia intracelulara


b. are lor in depozitarea substantelor de rezerva
c. este absent la celula animala
d. rezultă prin plierea membranei celulare la eucariote

13. Care sunt organitele la nivelul cărora se sintetizează ATP:

a.Lizozomii

b.Ribozomii

c.Centrozomul

d.Reticulul endoplasmatic rugos

e.Mitocondriile

14. Care din urmatoarele organite celulare nu sunt prezente în toate celulele eucariote:

a. Lizozomii
b. Ribozomii
c. Centrozomul
d. Aparatul Golgi
e. Mitocondriile
15. Ergastoplasma:

a. sunt organite sferice delimitate de o membrana dubla


b. reprezintă sediul fosforilării oxidative
c. are rol în transportul intracitoplasmatic
d. are rol în sinteza digestia celulară
e. este forma diferenţiată a ribozomilor

226
B. Notati cu adevarat A sau fals F urmatoarele enunturi. Daca este fals, modificati-l partial
pentru a deveni adevarat. 1,6p (0,4p enunt modificat corect unde este necesar, 0,2p enunt
corect notat A/F)

1. Membrana celulara a plantelor este formata in special din celuloza si hemiceluloza.

2. Nucleoidul este delimitat de o membrana nucleara, fiind difuz in citoplasma.

3. Centrozomul lipseste in neuroni deoarece nu se divid.

4. Componentele principale ale unei celule sunt: perete celular, citoplasma si nucleu.

1,4 p C. Celula este unitatea structurala si functionala a tuturor organismelor:

0,4 p a. Dati 2 exemple de 2 componente celulare cu membrane dubla si precizati rolul


acestora

b. Corpul uman conţine 4-5% substanţe minerale, dintre care circa 4/5 se găsesc în schelet,
restul în muşchi şi în celelalte ţesuturi.Calculaţi:

0,5p - cantitatea de substanţe minerale din schelet la un copil de 30 kg;

0,5p - cantitatea de substanţe minerale din muşchi şi alte ţesuturi la un adult de 80 kg.

3p Celula sta la baza alcatuirii tuturor organismelor vii:

0,5p a. Precizati organitele caracteristice celulei eucariote (2)

1,5p b. Identificaţi structura celulei vegetale în desenul de mai jos: completaţi denumirile
compomentelor celulare (0,1 p fiecare componenta identificata corect)

227
1p c. Alcatuiti un scurt eseu (4-5 propozitii) intitulat “Celula procariota si eucariota –
asemanari si deosebiri” in care sa folositi urmatorele cuvinte: nucleoid, cloroplast, ribozomi,
mitocondrii, perete celular, mureina, mozaic fluid, proteine transmembranare, plasmalema,
stroma,1p

228
Test – Celula – unitatea structurala si functionala a organismelor vii

Nume si prenume:

Clasa:

Data:

Nr. 2

Se acorda 1p din oficiu

3p (0,2 p grila) Alegeti raspunsul corect. Este corecta o singura varianta de raspuns.

1. Lizozomii:

a. contin enzime oxido-reducatoare

b. sunt delimitati de o membrane dubla

c. au rol in digestia celulara

d. sunt organite specifice

2. Plasmalema conţine următoarele substanţe, cu excepţia:

a. proteine

b. fosfolipide

c. colesterol

d. glicolipide

e. cromatina

3. Celula procariota:

a. este lipsita de membrane celulara

b. are nucleu adevarat delimitat de o membrana nucleara

c. materialul genetic este dispersat in citoplasma

d. este caracteristica plantelor

e. contine mitocondrii

4. Care din următoarele organite formează fusul de diviziune:

a. lizozomul
b. ribozomul
c. centrozomul

229
d. neutrofilele
e. centriolii

5. Afirmaţia falsă despre citoplasma este:

a. este un sistem coloidal în care mediul de dispersie este apa

b. apa este solvent pentru moleculele insolubile

c. funcţional are partea nestructurată care se numeşte hialoplasmă

d. organitele celulare reprezintă partea structurată

6. Dictiozomul:

a. este un organit sferic care prezinta creste

b. este abundent la celulele secretoare

c. are rol in respiratia celulara

d. contine enzime hidrolitice cu rol in digestia intracelulara

7. Neurofibrilele:

a. sunt consolidate de citoscheletul celulei nervoase

b. au rol de susținere și de a facilita conducerea impulsului nervos

c. sunt mase compacte de proteine care se colorează cu coloranții bazici

d. sunt formate din miofilamente dispuse în aranjamente hexagonale

8. Ribozomii nu sunt prezenţi :

a. In celula procariota
b. Pe membrana reticulului endoplasmatic rugos
c. Liberi in citoplasma
d. In celula fungilor
e. in lizozomi
9. Cloroplastele:

a. contin pigmenti nefotosintetizanti (clorofila, fucoxantina, ficoeritrina)


b. conţin în stromă enzime, ADN, ARN, ribozomi, ioni
c. prezintă pe membrana externă pigmenți fotosintetizanți
d. convertesc adenozintrifosfatul (ATP) în energie luminoasă

10. Cel care a descoperit dictiozomul, organit care ii poarta si numele a fost:

a. Robert Brown

230
b. Theodor Schwann

c. Camillo Golgi

d. George Palade

11. Hialoplasma celulei eucariote:

a. din punct de vedere chimic este un sistem coloidal


b. se află în stare de gel permanent, fara curenti intracitoplasmatici
c. la nivelul ei se descompun substanțe organice insolubile
d. este formata din organitele celulare

12. Citoscheletul:

a. este alcătuit din proteine fibrilare


b. asigură arhitectura celulei procariote
c. este absent la celula animala
d. rezultă prin plierea membranei celulare, formand mezozomul

13. Fosforilarea oxidativă se realizează în:

a. mitocondrie
b. ribozom
c. ergastopalsma
d. Aparatul Golgi
e. nucleu

14. Care dintre următoarele celule este anucleată:

a. hematia adulta

b. fibra musculară striată

c. hepatocitul

d. leucocitul

15. Leucoplastele sunt:

a. plastide fotosintetizatoare care dau culoare petalelor frunzelor

b. plastide nefotosintetizatoare care contin pigmentul fucoxantina

c. plastide fotosintetizatoare care contin pigmentul ficoeritrina

d. plastide nefotosintetizatoare lipsite de pigmenti

231
1,6p B. Notati cu adevarat A sau fals F urmatoarele enunturi. Daca este fals, modificati-l
partial pentru a deveni adevarat. (0,4p pentru fiecare propozitie modificata corect, 0,2p
pentru identificarea A/F)

1. Membrana celulara a Monerelor este formata in special din mureina.

2. Nucleul este delimitat de o membrana nucleara.

3. Centrozomul lipseste in celula musculara si celula hepatica.

4. Apa reprezinta faza dispersata (solvatul) pentru moleculele solubile din citoplasma.

1,5p C. Celula este unitatea structurala si functionala a tuturor organismelor:

0,5p a. Dati 2 exemple de 2 componente celulare sferice si precizati rolul lor in celula

1p b. Ribozomii, lizozomii şi mitocondriile reprezintă 40 % din organitele unei celule. Ştiind


că o celulă conţine: 30 000 ribozomi, 250 lizozomi şi 20 de mitocondrii, stabiliţi procentul
fiecărui tip de organit la nivelul acesteia.

3p Celula sta la baza alcatuirii tuturor organismelor vii:

0,5p a. Precizati organitele specifice neuronului si rolul acestora.

1,4 p Identificaţi structura celulei în desenul de mai jos: completaţi denumirile

componentelor celulare și precizati ce tip de celula este din punct de vedere al structurii.
0,1 p fiecare componenta identificata corect

232
1p. Alcatuiti un eseu intitulat “Cloroplastul – sediul fotosintezei” in care sa folositi urmatorele
cuvinte: plastid, clorofila, fotosintetizator, celula procariota, membrana externa, membrana
interna, grana, stroma, tilacoizi (spatiu tilacoidal), cloroplast

0,1p fiecare termen folosit corect

233
TEST BIOLOGIE CLS. A IX-A

Nume şi prenume:...........................................................

Clasa:............................................................................

Data:.................................................................................

10p oficiu

30p I. Complement simplu:

1. Cromozomii sunt condensati în:


a.metafază b.anafază c.telofază d. telofază I
2. Dispunerea cromozomilor la calotele polare are loc în:
a.profază b.anafază c.metafază d.telofază
3. La sfârşitul telofazei mitotice numărul de cromozomi ai celulei-mamă:
a. se reduce la jumătate b. se menţine identic c. creşte de două ori d. este de doua
ori mai mare ca al celulelor fiice
4. La sfârşitul etapei reducţionale rezultă:
a. două celule diploide b.patru celule haploide C.doi gameţi D.
doua celule haploide
5. În anafaza I meiotică:
a. se dezorganizează fusul de diviziune b. cromozomii sunt
monocromatidici
c. cromozomii sunt bicromatidici d. cromozomii migrează
către polii celulei

6. În telofaza mitozei: a. cromozomii monocromatidici au ajuns la polii b.cromozomii


bicromatidici au ajuns la polii fusului de diviziune c.cromozomii monocromatidici se dispun în
planul ecuatorialal celulei d.cromozomii bicromatidici se deplasează către polii fusului de
diviziune

7. Citochineza:

a.este primul proces din interfază b.presupune separarea citoplasmei şi a


organitelor celulare în cele două celule fiice

c. se realizează simultan cu cariochineza d.este întâlnită numai la celulele animale


8. Crossing-overul între cromozomii omologi are loc în:

234
a.anafaza I b.profaza I c.metafaza II d.telofaza II
9 . Unul dintre procesele enumerate mai jos caracterizează metafaza mitozei:
a. dispariţia nucleolului b. reapariţia membranei nucleare
c. dispunerea cromozomilor în placa ecuatorială d. formarea fusului de diviziune

10. Celulele haploide:

a.sunt celulele somatice b.sunt celulele corpului

c.sunt celule cu „n" cromozomi (1 genom ) d.au un număr de cromozomi egal cu al


celulelor somatice

II. A. Asociati notiunile dintre cele 2 coloane: 20p

a) Fenotip 1) Încrucişarea indivizilor aceleaşi secii care diferă prin


b) genotip unul sau mai multe caractere
c) variabilitate 2) totalitatea însuşirilor fizice, chimice şi biochimice ale
d) hibridare individului
3) indivizii aceleaşi specii diferă prin unul sau mai multe
caractere
4) totalitatea genelor de pe cromozomii unui individ

a) Cromatina 1) Regiune prin care cromozomul se ataseaza de firele


b) Cromatida fusului nuclear;
c) Centromer 2) Subunitate structural longitudinala a unui cromozom;
d) Centrozom 3) Organit celular care initiaza formarea fusului de
diviziune;
4) Forma de existenţă a cromozomului în perioada dintre
2 diviziuni;

III. Rezolvaţi problemele de mai jos . Scrieţi toate etapele rezolvării acestora. 40P

1. Celula ou, rezultată în urma fecundării unui ovul cu n=24 cromozomi de către un
spermatozoid cu acelaşi număr de cromozomi, suferă diviziuni mitotice succesive. Stabiliţi
următoarele:

235
a.numărul total de cromozomi ai celulei ou şi numărul total de cromatide din spermatozoidul
care a participat la fecundaţie

b.numărul total de cromatide prezente în celula ou în profaza primei diviziuni

c.numărul de celule rezultate după trei diviziuni mitotice succesive ale celulei ou

2. La grâu, diviziunea mitotică a unei celule cu 2n=18 cromozomi durează 60 de minute din
care: 10 minute revin metafazei, 6 minute anafazei, 15 minute telofazei. Perioada dintre 2
diviziuni succesive ( interfaza ) este de 8 ore. Stabiliţi următoarele:

a.timpul necesar desfăşurării metafazelor din cadrul diviziunilor mitotice succesive prin care,
pornind de la celula ou se obţin 16 celule

b.numărul de diviziuni mitotice prin care dintr-o celulă mamă 2n se formează 256 de celule şi
timpul necesar pentru formarea acestora

c.timpul necesar desfăşurării tuturor profazelor din cadrul a sapte diviziuni mitotice succesive,
pornind de la o celulă mamă 2n.

3. Un bărbat cu grupa sanguina B III (homozigot) se căsătoreşte cu o femeie cu grupa sanguină


AII (heterozigotă). Stabiliţi următoarele:

a.genotipurile parinţilor

b.fenotipurile posibile ale copiilor

c.genotipurile parintilor bărbatului

4. Într-o celulă hepatică (2n=46) în diviziune pot exista:

a. 92 de cromozomi monocromatidici în profază

b. 46 de cromozomi bicromatidici în profază

c. 184 cromozomi monocromatidici în anafază

d. 46 de perechi de cromozomi monocromatidici în metafază

TEST LA BIOLOGIE CLS. A IX-A

Nr.1

236
Nume şi prenume:...........................................................

Clasa:............................................................................

Data:.................................................................................

10p oficiu

30p I. Complement simplu:

1. Cromozomii sunt condensati în:


a.metafază b.anafază c.telofază d. telofază I
2. Cromozomii migreaza spre centrul celulei în:
a.profază b.anafază c.metafază d.telofază
3. La sfârşitul telofazei mitotice numărul de cromozomi ai celulei-mamă:
a. se reduce la jumătate b. se menţine identic c. creşte de două ori d. este de doua
ori mai mare ca al celulelor fiice
4. La sfârşitul etapei ecvationale rezultă:
a. două celule diploide b.patru celule haploide C.doi gameţi D.
doua celule haploide
5. Profaza I se caracterizeaza prin:
a. se dezorganizează fusul de diviziune b. despiralizarea
cromozomilor
c. refacerea membranei nucleare d. imperecherea
cromozomilor omologi

6. Gregor Mendel: a. a demonstrat segregarea dependentă a perechilor de caractere b. a enuntat


legea codominantei, în cazul grupelor de sânge c. a experimentat hibridarea la mazare d. a
realizat experimente de hibridare la soareci

7. Prin ereditate se intelege: a. aparitia unor caractere diferite la descendentii unei familii b.
moștenirea, de către descendenti, a unor caractere corespunzatoare speciei c. proprietatea
indivizilor din aceeași specie de a se deosebi intre ei d. transmiterea caracterelor de la
descendenti la ascendenti

8. Crossing-overul între cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi are loc în:
a.anafaza I b.profaza I c.metafaza II d.telofaza II
9 . Unul dintre procesele enumerate mai jos caracterizează telofazei mitozei:
a. dispariţia nucleolului b. reapariţia membranei nucleare
c. dispunerea cromozomilor în placa ecuatorială d. formarea fusului de diviziune

237
10. Celulele somatice:

a.sunt celulele diploide b.sunt celulele gametice

c.sunt celule cu „n" cromozomi (1 genom ) d.au un număr de cromozomi egal cu al


celulelor sexuale

60p II. Rezolvaţi problemele de mai jos . Scrieţi toate etapele rezolvării acestora.

1p 1. Celula ou, rezultată în urma fecundării unui ovul cu n=34 cromozomi de către un
spermatozoid cu acelaşi număr de cromozomi, suferă diviziuni mitotice succesive. Stabiliţi
următoarele:

a. numărul total de cromozomi ai celulei ou şi numărul total de cromatide din spermatozoidul


care a participat la fecundaţie

b. numărul total de cromatide prezente în celula ou în profaza primei diviziuni

c. numărul de celule rezultate după cinci diviziuni mitotice succesive ale celulei ou

1,5p 2. La grâu, diviziunea mitotică a unei celule cu 2n=20 cromozomi durează 50 de minute
din care: 12 minute revin metafazei, 8 minute anafazei, 15 minute telofazei. Perioada dintre 2
diviziuni succesive ( interfaza ) este de 6 ore. Stabiliţi următoarele:

a. timpul necesar desfăşurării metafazelor din cadrul diviziunilor mitotice succesive prin care,
pornind de la celula ou se obţin 8 celule

b. numărul de diviziuni mitotice prin care dintr-o celulă mamă 2n se formează 125 de celule şi
timpul necesar pentru formarea acestora

c. timpul necesar desfăşurării tuturor profazelor din cadrul a cinci diviziuni mitotice succesive,
pornind de la o celulă mamă 2n.

1p 3. Prin încrucişarea a două soiuri de tomate ce se deosebesc printr-o pereche de caractere


ereditare, fructe roşii şi portocalii, s-au obţinut în F1 atât plante cu fructe roşii, cât şi plante cu
fructe portocalii. Stabiliţi următoarele:

a. genotipurile părinţilor (folosind litere la alegere)

b. genotipurile plantelor obţinute în F1

c. raportul în care se produce segregarea fenotipică

1,5p 4. Se încrucişează două soiuri de ardei ce se deosebesc prin culoarea şi forma fructelor:
fructe galbene (caracter dominant, heterozigot) şi ovale (caracter dominant, heterozigot),
respectiv fructe verzi (caracter recesiv) şi alungite (caracter recesiv). Stabiliţi următoarele:

a. genotipurile parinţilor, notând caracterele cu litere la alegere

238
b. genotipurile indivizilor obţinute în F1

c. fenotipurile indivizilor obţinute în F1

1p 5. Un bărbat cu grupa sangvină ABIV se căsătoreşte cu o femeie cu grupa BIII, genotip


homozigot. Stabiliţi următoarele:

a. genotipurile părinţilor

b. genotipurile posibile ale copiilor

c. genotipurile parinţilor femeii

239
TEST LA BIOLOGIE CLS. A IX-A

Nr. 2

Nume şi prenume:...........................................................

Clasa:............................................................................

Data:.................................................................................

10p oficiu

30p I. Complement simplu:

1. Cromozomii sunt situaţi la polul ecuatorial în:


a.metafază b.anafază c.telofază d. telofază I
2. Centrozomul are în structura lui:
a. un cromozom b. doi centrioli c. o cromatida d. doua cromatide
3. La sfârşitul telofazei mitotice numărul de cromozomi ai celulei-fiice:
a. se reduce la jumătate b. se menţine identic c. este același pentru toate speciile d.
este de doua ori mai mare ca al celulelei mame
4. La sfârşitul etapei reducţionale rezultă:
a. două celule diploide b.patru celule haploide C.doi gameţi D.
doua celule haploide
5. Fenotipul genotipului Lal este grupa de sânge: a. 0I b. BIII c. AII d. ABIV

6. Gregor Mendel: a. a demonstrat segregarea independentă a perechilor de caractere b. a enunţat


legea codominanţei, în cazul grupelor de sânge c. a demonstrat segregarea de tip Zea d. a
realizat experimente de hibridare la şoareci

7. Prin variabilitate se înţelege: a. apariţia unor caractere diferite la descendenţii unei familii
b. moștenirea, de către descendenti, a unor caractere corespunzătoare speciei c. proprietatea
indivizilor din aceeași specie de a se deosebi între ei d. transmiterea caracterelor de la
descendenţi la ascendenţi
8. Backcrossing-ul reprezintă:
a. schimbul reciproc de gene între cromozomii omologi b. retroîncrucişarea hibridului heterozigot din
F1 cu fiecare genitor homozigot c. încrucişarea individului homozigot din F1 cu fiecare individ din F1
d. retroîncrucişarea individului din F1 cu fiecare individ homozigot din F1
9 . Unul dintre procesele enumerate mai jos caracterizează profaza mitozei:
a. citochineza b. reapariţia membranei nucleare

240
c. dispunerea cromozomilor în placa ecuatorială d. formarea fusului de diviziune

10. Celulele haploide:

a.sunt celule somatice b.sunt celulele gametice

c. se divid prin diviziune directă d.au un număr de cromozomi egal cu al celulei mame

60p II. Rezolvaţi problemele de mai jos . Scrieţi toate etapele rezolvării acestora.

1p 1. Celula ou, rezultată în urma fecundării unui ovul cu n=30 cromozomi de către un
spermatozoid cu acelaşi număr de cromozomi, suferă diviziuni mitotice succesive. Stabiliţi
următoarele:

a. numărul total de cromozomi ai celulei ou şi numărul total de cromatide din spermatozoidul


care a participat la fecundaţie

b. numărul total de cromatide prezente în celula ou în profaza primei diviziuni

c. numărul de celule rezultate după patru diviziuni mitotice succesive ale celulei ou

1,5p 2. La grâu, diviziunea mitotică a unei celule cu 2n=30 cromozomi durează 58 de minute
din care: 10 minute revin metafazei, 8 minute anafazei, 15 minute telofazei. Perioada dintre 2
diviziuni succesive ( interfaza ) este de 6 ore. Stabiliţi următoarele:

a. timpul necesar desfăşurării metafazelor din cadrul diviziunilor mitotice succesive prin care,
pornind de la celula ou se obţin 16 celule

b. numărul de diviziuni mitotice prin care dintr-o celulă mamă 2n se formează 64 de celule şi
timpul necesar pentru formarea acestora

c. timpul necesar desfăşurării tuturor profazelor din cadrul a şase diviziuni mitotice succesive,
pornind de la o celulă mamă 2n.

1p 3. Se încrucişează două soiuri de ardei ce se deosebesc printr-o pereche de caractere


ereditare, fructe roşii (dominantă, heterozigotă) şi verde (recesivă). Stabiliţi următoarele:

a. genotipurile părinţilor (folosind litere la alegere)

b. genotipurile plantelor obţinute în F1

c. proporţia organismelor din F2 care sunt homozigote

1,5 p 4. Se încrucişeazăo plantă cu frunze mari şi flori de culoare albastră, ambele caractere
dominante, cu o plantă cu frunze mici şi flori de culoare albă, caractere recesive. Stabiliţi
următoarele:

a. genotipurile parinţilor, notând caracterele cu litere la alegere

b. genotipurile indivizilor obţinute în F1 şi fenotipurile indivizilor obţinute în F1

241
c. procentul combinaţiilor homozigote pentru ambele caractere în F1

1p 5. Un bărbat cu grupa sangvină 0(I) se căsătoreşte cu o femeie cu grupa ABIV. Stabiliţi


următoarele:

a. genotipurile părinţilor

b. fenotipurile posibile ale copiilor

c. genotipurile posibile ale părinţilor femeii

242
Test Biologie

Cls. a X-a

Nume si prenume:

Data:

Clasa:

Se acordă un punct din oficiu

Nr. 2

I. Scrieţi toate etapele rezolvării problemelor

1p 1. Calculaţi capacitatea vitală (CV) şi VER al unei persoane, ştiind că:

- în urma unei inspiraţii forţate persoana iintroduce, peste volumul curent de 500 de ml aer,
încă 1700 de ml aer

- volumul rezidual este de 30% din capacitatea pulmonară totală

- CPT este de 5000 de ml aer

Scrieţi toate etapele rezolvării probleme

1p 2. Respiraţia şi fotosinteza sunt două procese biologice fundamentale, complentare, care


asigură existenţa vieţii pe planetă.

a. explicaţi afirmaţia de mai sus

b. scrieţi ecuaţia generală a respiraţiei aerobe, anaerobe şi a fotosintezei

c. prezentaţi 3 tipuri de fermentaţii întâlnite la microorganisme (specie care realizează


fermentaţia, substratul folosit, produsul final rezultat, importanţa practică în industrie).

1p 3. Calculaţi suprafaţa de absorbţie a mucoasei intestinale a unui adult, ştiind că:

- iniţial mucoasa prezintă o suprafaţă de 6,5 m2

- funcţionează 70% din ea, fiind adaptată pentru funcţia de absorbţie

- valvulele conivente măresc de 6 ori suprafaţa de absorbţie

- vilozităţile intestinale şi microvilii măresc suprafaţa de 28

1p 4. O persoană pierde prin hemoragie în urma unui accident 0,500l de sânge. Calculaţi
cantitatea de substanţe organice rămasă în plasma sangvină după accident, ştiind următoarele:

-persoana avea 70 de kg

243
- sângele reprezintă 8% din greutatea corpului

- plasma reprezintă 60% din cantitatea de sânge

- substanţele organice 9%

2p II. Încercuiţi răspunsul corect:

1. Lipaza gastrică este o enzimă:

a. proteolitică prezentă în sucul biliar

b. glicolitică prezentă în sucul gastric

c. lipolitică prezentă în sucul gastric

d. proteolitică prezentă în sucul gastric

2. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

a. gastrice

b. intestinale

c. salivare

d. endocrine

3. Începerea digestiei proteinelor are loc în:

a. cavitatea bucală

b. stomac

c. intestinul subţire

d. intesitnul gros

4. În timpul inspiraţiei:

a. diafragmul se contractă

b. cutia toracică şi presiunea aerului alveolar cresc

c. cutia toracică şi presiunea aerului alveolar scad

d. se elimină tot aerul din plămâni

5. Helycobacter pilori este:

a. o afecţiune a sistemului digestiv

b. o bacterie care preferă pH-ul acid

244
c. o ciupercă prezentă în stomac

d. cauzează TBC

3p III. Organismele se diferenţiază în funcţie de modul de nutriţie.

a. precizaţi cele două tipuri fundamentale de nutriţie şi câte un exemplu de organisme care
realizează acel tip de nutriţie şi precizaţi organitul în care se realizează respiraţia aerobă

b. scrieţi ecuaţia generală a fotosintezei şi a respiraţiei anaerobe

c. definiţia digestia intra şi extracelulară

d. Alcătuiţi un minieseu intitulat ¨Nutriţia simbiontă¨, folosind informaţia ştiinţifică adecvată,


folosind corect şi în corelaţie noţiunile: micorize, algă, ciupercă, bacterii nitrificatoare, specie
gazdă

245
Test Biologie cls a X-a

Nume si prenume:

Data:

Clasa:

Nr. 1

40p Subiectul I

4 p A. Completeaza spatiile libere din afirmatiile urmatoare, astfel incat acestea sa fie corecte.

1. Fibra musculara …......................................... este fusiforma si


are.................................................

2. Legatura dintre 2 neuroni se numeste.........................................si poate fi


intre...............................................................si.................................................................................
.....

6p B. Dati 2 exemple de tesut osos; scrieti in dreptul fiecarui exemplu o localizare.

C.10p Incercuiti raspunsul corect. Este corecta o singura varianta de raspuns.

1. Prelungirile neuronului sunt:

a. sarcolema

b. miofibrilele

c. butonii terminali

d. dendritele

2. Tesutul palisadic si lacunar:

a. au rol de aparare

b. sunt tesuturi fundamentale

c. contin celule care se divid meiotic

d. sunt localizate in varfurile de crestere

3. L a gimnosperime, rasina este produsa de:

a. perisorii absorbanti

246
b. vasele lemnoase si liberiene

c. epiderma cu stomate a frunzelor

d. tesuturile secretoare

4. Epiderma este un tesut:

a. adipos

b. osos

c. epitelial

d. conjunctive

5. Epiteiile senzoriale intra in structura:

a. organelor de simt

b. mucoaselor tubului digestiv

c. glandelor mixte

d. glandelor endocrine

10p Incercuiti raspunsurile corecte. Sunt corecte mai multe variante de raspuns.

1. Tesuturile fundamentale au rol de:

a. sustinere

b. depozitare

c. hranire

d. acumulare a apei

2. Sangele contine:

a. 90% apa

b. plasma

c. hematii

d. leucocite

3. Neuronii senzitivi se gasesc in:

a. coarnele anterioare ale maduvei


247
b. coarnele posterioare ale maduvei

c. mucoasa olfactiva

d. retina

4. Nevroglia are rol de:

a. a fagocita neuronii morti

b. inmultire a neuronilor

c. formare a tecii de mielina

d. de protectie a neuronilor

10p Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi,
în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este
falsă, scrieţi, în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial
afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se accepta folosirea negatiei.

1. Miofibrilele sunt organite celulare specifice fibrei musculare.

2. Sangele este un tesut conjunctiv moale.

3. Tesutul muscular striat prezinta contractii involuntare.

20p Subiectul al II-lea

10p Completati spatiile libere din textul de mai jos:

Prin vasele liberiene ale organelor vegetative circula............................. . Tuberculul de cartof


este…………………………………………………………………………… . O frunza completa
este formata din........................,....................... si...................... . Functiile indeplinite de frunza
sunt…………………..,………………….. si………………..

10p Asociati itemii din cele 2 coloane.

A B

1. discuri intervertebrale a) semidur elastic


2. epiglotă b) semidur fibros
3. ganglioni limfatici c) moale fibros
4. ligamente d) moale reticulat
e) dur

248
A B

1. conţine toate componenetele în proporţie egală a) elastic


2. are celule mari, sferice cu un nucleu periferic b) reticulat
3. predomină fibrele de colagen dispuse paralel c) lax
4. are fibre dispuse în reţea d) fibros
e) adipos

30p Subiectul al III-lea

14p 1. In structura organismelor animale se intalnesc 4 tipuri de tesut.

a. enumerati 3 tipuri de tesuturi conjunctive

b. precizati 3 roluri ale tesutului conjunctiv

c. construti 4 enunturi afirmative, cate 2 pentru fiecare continut, utilizand limbajul stiintific
adecvat. Folositi in acest scop informatiile referitoare la urmatoarele continuturi: tesut epitelial,
tesut muscular neted

16p 2. Organele plantelor sunt alcatuite din tesuturi vegetale.

a. Enumerati tipurile de tesuturi embrionare si precizati rolul lor

b. precizati o caracteristica a celulelor componente ale unui tesut vegetal definitiv

c. alcatuiti un minieseu (5-6 propozitii) intitulat ¨Tesuturile vegetale definitive¨, folosind


informatia stiintifica adecvata. In acest scop, respectati urmatoarele etape: -enumerati sase
notiuni specifice acestei teme. - construieste, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format
din maximum 3-4 fraze, folosind corect si in corelatie, notiunile enumerate.

249
Test Biologie cls. a X-a

Nume si prenume:

Data:

Clasa:

Nr. 2

40p Subiectul I

4 p A. Completeaza spatiile libere din afirmatiile urmatoare, astfel incat acestea sa fie corecte.

1. Tesutul asimilator si.......................................... sunt tesuturi vegetale


definitive...............................

2. O stomata este formata din ….......................................alcatuind un orificiu


numit..........................

6 p B. Dati 2 exemple de tesut conjunctiv; scrieti in dreptul fiecarui exemplu cate o functie.

10p C. Incercuiti raspunsul corect. Este corecta o singura varianta de raspuns.

1. Tesuturile epiteliale sunt:

a. glandulare

b. semidure

c. fluide

d. netede

2. La plante, meristemele apicale:

a. contin celule care nu se mai pot divide

b. sunt alcatuite din celule specializate

c. se afla in varfurile de crestere

d. sunt situate lateral de axul organului vegetativ

3. Glandele pot fi:

a. exocrine, care secreta hormoni

b. endocrine, care elimina produsul de secretie in cavitati

c. mixte, care elimina produsul de secretie in exterior


250
d. endocrine, care secreta hormoni

4. Tesuturile secretoare ale plantelor:

a. secreta hormoni

b. au rol in transpiratie

d. produc gume, mucilagii, nectar

d. realizeaza fotosinteza

5. Fotosinteza are loc in tesutul:

a. palisadic

b. embrionar

c. meristematic

d. conducator

10p Incercuiti raspunsurile corecte. Sunt corecte mai multe variante de raspuns.

1. Tesuturile embrionare sunt:

a. epiderma

b. cambiul

c. felogenul

d. colenchiumul

2. Tesuturile conjunctive moi sunt:

a. lax

b. fibros

c. elastic

d. adipos

3. Neuronii motori se gasesc in:

a. coarnele anterioare ale maduvei spinarii

b. ganglionii spinali

c. coarnele posterioare ale maduvei


251
d. scoarta cerebrala

4. Felogenul:

a. este generat de cilindrul central

b. este format de zona subero-felodermica din scoarta

c. este un tip de meristem secundar

d. este format din celule care isi recapata proprietatea de a se divide

5. Tesutul muscular striat il gasim in:

a. structurat muschilor scheletici

b. structura miocardului

c. tunica musculara a vaselor de sange

d. structura tubului digestiv

10p Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi,
în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este
falsă, scrieţi, în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial
afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se accepta folosirea negatiei.

1. Tesutul osos poate fi compact si spongios.

2. Tesuturile meristematice intercalare asigura cresterea in grosime a gramineelor.

3.Muschii scheletici sunt alcatuiti din fibre musculare netede.

20p Subiectul al II-lea

10p Completati spatiile libere din textul de mai jos:

Prin vasele lemnoase ale organelor vegetative circula............................. . Bulbul de ceapa


este…………………………………………………………………………… . O frunza completa
este formata din........................,....................... si...................... . Functiile indeplinite de frunza
sunt…………………..,………………….. si………………..

10p Asociati itemii din cele 2 coloane.

A B

1. măduva hematogenă a) osos


2. hipoderm b) reticulat
252
3. pereţii arterelor c) fibros
4. ligamente d) adipos
e) elastic

A B

1. t. conj. dur a) pavilionul urechii


2. t.conj. moale reticulat b) pereţii arterelor
mari
3. t. conj. moale elastic c) mucoasa olfactivă
4. t. conj. semidur d) diafiza osului
lung
e) ganglionii
limfatici

30 p Subiectul al III-lea

14p 1. Tesuturile participa in diferite moduri la realizarea functiilor unui organism. Unul dintre
tesuturile animale este tesutul epitelial.

a. Enumerati alte 3 tipuri de tesuturi animale

b. precizati pentru fiecare tesut enumerat la pct. A cate o caracteristica functionala

c. construiti 4 enunturi afirmative, cate doua pentru fiecare continut, utilizand limbajul stiintific
adecvat. Folositi in acest scop informatii referitoare la urmatoarele continuturi: - tesuturi
conducatoare

- tesuturi de
aparare

16p 2. Tesuturile sunt grupari de celule care au aceeasi origine, forma, structura si functie.

a. enumerati 3 tipuri de tesuturi defintive

b. explicati afirmatia ¨nici un tesut nu functioneaza independent.¨

c. alcatuiti un minieseu (5-6 propozitii) intitulat ¨ Tesutul nervos¨ folosind informatia stiintifica
adecvata. In acest scop, respectati urmatoarele etape: -enumerati sase notiuni specifice acestei
teme

- construirea, cu ajutorul acestora a unui text coerent, folosind corect si in corelatie, notiunile
enumerate.

253
Numele şi prenumele elevului……………………….

Data………………………………

TEST DE EVALUARE LA BIOLOGIE

Clasa a XII-a

10p 1. O moleculă de ADN bicatenar conține 2000 nucleotide. 30% din acestea conțin timină în
catena 3’-5’, iar 10% în catena complementară. Știind că 20% din nucleotidele catenei 5’-3’
conțin guanină, stabiliți:

a) numărul total de nucleotide ce conțin citozină

b) distribuția bazelor azotate în nucleotidele catenei 5’-3’

c) numărul de nucleotide ce conțin guanine din catena 3’-5’

10p 2. Sinteza unei proteine este determinată de un segment ADN bicatenar alcătuit din 1200
nucleotide. Stabiliți:

a) numărul codonilor din ARN-ul mesager care a copiat informația

b) numărul de aminoacizi din molecula proteică

c) numărul nucleotidelor cu guanină, știind că 30% din totalul lor conțin timină

10p 3. Considerăm ipotetic că o genă la eucariote este formată din 6 exoni, fiecare având câte
15 perechi de nucleotide. Intronii genei prezintă câte 30 perechi de nucleotide. Determinați:

a) numărul total de perechi de nucleotide al genei

b) numărul de codoni al ARN-m precursor și matur

c) numărul de aminoacizi din molecula proteică sintetizată pe baza informației din genă

10p 4.O moleculă de ADN bicatenar conține 2400 de nucleotide, iar 600 dintre ele conțin
citozină.

a) Calculați câte nucleotide cu adenină conține molecula de ADN.

b) Precizați numărul legăturilor duble și triple din molecula de ADN și denumirea bazelor
azotate între care se realizează astfel de legături.

c) Dacă secvența de nucleotide din ADN este TTCAAGCTG, care va fi secvența de nucleotide

254
din ARN mesager?

d) Calculați numărul de codoni din ARN-m și numărul de aminoacizi codificați.

10p 5. Sinteza unei proteine plasmatice este determinată de un fragment de ADN bicatenar
format din 1200 nucleotide. Stabiliți următoarele:

a) numărul nucleotidelor cu timină din alcătuirea genei, dacă se știe că 260 nucleotide conțin

guanină

b) numărul codonilor din ARN-m care au copiat informația

c) numărul moleculelor de riboză din structura ARN-m

10p 6. Coloana B cuprinde funcţii ale ARN-ului iar coloana A denumirea unor tipuri de ARN
care îndeplinesc aceste funcţii. Scrieţi asocierea dintre fiecare cifră a coloanei A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
A B
1. ARN de transfer a) are rol în transcripţie
2. ARN ribozomal b) este materialul genetic al virusurilor
3. ARN mesager c) intră în structura ribozomilor
d)transportă aminoacizii la ribozomi

10p 7. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de
răspuns.
A. Timina:
a) bază azotată pirimidinică
b) complementară cu uracilul
c) bază azotată purinică
d) pentoză prezentă în ADN
B. ARN-ul mesager:
a) poate avea lungimi variabile
b) cuprinde porţiuni bicatenare
c) este materialul genetic al plasmidelor
d) constituie materialul genetic al virusurilor
C. ARN-ul poate fi: .
a) de transfer, component al subunităţilor ribozomale
b) mesager, implicat în transcripţie
c) ribozomal, sintetizat prin replicare
d) viral, constituent al dezoxiribovirusurilor
D. Enzimele denaturează mai uşor legăturile dintre:
a) adenină şi citozină
b) citozină şi uracil
c) guanină şi citozină
d) timină şi adenină

255
10p 8. Citiţi cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi în
dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă scrieţi în
dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să
devină adevărată.

1. Replicaţia ARN-ului se realizează după modelul semiconservativ.


2. Heterocromatina este inactivă în timpul transcrierii informaţiei genetice.
3. Copierea informaţiei genetice de pe o catenă de ADN se realizează sub acţiunea ADN-helicazei.

20p oficiu

256
Subiecte teza

TEZĂ LA BIOLOGIE CLS. A IX-A

Nume şi prenume:...........................................................

Clasa:............................................................................

Data:.................................................................................

10p oficiu

30p I. Complement simplu:

1. Cromozomii sunt condensati în:


a.metafază b.anafază c.telofază d. telofază I
2. Dispunerea cromozomilor la calotele polare are loc în:
a.profază b.anafază c.metafază d.telofază
3. La sfârşitul telofazei mitotice numărul de cromozomi ai celulei-mamă:
a. se reduce la jumătate b. se menţine identic c. creşte de două ori d. este de doua
ori mai mare ca al celulelor fiice
4. La sfârşitul etapei reducţionale rezultă:
a. două celule diploide b.patru celule haploide C.doi gameţi D.
doua celule haploide
5. În anafaza I meiotică:
a. se dezorganizează fusul de diviziune b. cromozomii sunt
monocromatidici
c. cromozomii sunt bicromatidici d. cromozomii migrează
către polii celulei

257
6. În telofaza mitozei: a. cromozomii monocromatidici au ajuns la polii b.cromozomii
bicromatidici au ajuns la polii fusului de diviziune c.cromozomii monocromatidici se dispun în
planul ecuatorialal celulei d.cromozomii bicromatidici se deplasează către polii fusului de
diviziune

7. Citochineza:

a.este primul proces din interfază b.presupune separarea citoplasmei şi a


organitelor celulare în cele două celule fiice

c. se realizează simultan cu cariochineza d.este întâlnită numai la celulele animale


8. Crossing-overul între cromozomii omologi are loc în:
a.anafaza I b.profaza I c.metafaza II d.telofaza II
9 . Unul dintre procesele enumerate mai jos caracterizează metafaza mitozei:
a. dispariţia nucleolului b. reapariţia membranei nucleare
c. dispunerea cromozomilor în placa ecuatorială d. formarea fusului de diviziune

10. Celulele haploide:

a.sunt celulele somatice b.sunt celulele corpului

c.sunt celule cu „n" cromozomi (1 genom ) d.au un număr de cromozomi egal cu al


celulelor somatice

II. A. Asociati notiunile dintre cele 2 coloane: 20p

a) Profaza 1) Formarea placii ecuatoriale


b) Metafaza 2) Migrarea cromozomilor spre poli
c) Anafaza 3) Despiralizarea cromozomilor
d) Telofaza 4) Individualizarea cromozomilor

a) Cromatina 1) Regiune prin care cromozomul se ataseaza de firele


b) Cromatida fusului nuclear;
c) Centromer 2) Subunitate structural longitudinala a unui cromozom;
d) Centrozom 3) Organit celular care initiaza formarea fusului de
diviziune;
4) Forma de existenta a cromozomului in perioada dintre 2
diviziuni;

258
B. Meioza este un tip de diviziune celulară indirectă. 10P

a.reprezentaţi schematic mitoza pentru o celulă mamă cu 2n=6 cromozomi

b.precizaţi 2 deosebiri între profaza mitozei şi profaza I a meiozei

c.stabiliţi cate 2 caracteristici pentru profaza I a meiozei, anafaza I si telofaza II

III. Rezolvaţi problemele de mai jos . Scrieţi toate etapele rezolvării acestora. 30P

1. Celula ou, rezultată în urma fecundării unui ovul cu n=24 cromozomi de către un
spermatozoid cu acelaşi număr de cromozomi, suferă diviziuni mitotice succesive. Stabiliţi
următoarele:

a.numărul total de cromozomi ai celulei ou şi numărul total de cromatide din spermatozoidul


care a participat la fecundaţie

b.numărul total de cromatide prezente în celula ou în profaza primei diviziuni

c.numărul de celule rezultate după trei diviziuni mitotice succesive ale celulei ou

2. La grâu, diviziunea mitotică a unei celule cu 2n=18 cromozomi durează 60 de minute din
care: 10 minute revin metafazei, 6 minute anafazei, 15 minute telofazei. Perioada dintre 2
diviziuni succesive ( interfaza ) este de 8 ore. Stabiliţi următoarele:

a.timpul necesar desfăşurării metafazelor din cadrul diviziunilor mitotice succesive prin care,
pornind de la celula ou se obţin 16 celule

b.numărul de diviziuni mitotice prin care dintr-o celulă mamă 2n se formează 256 de celule şi
timpul necesar pentru formarea acestora

c.timpul necesar desfăşurării tuturor profazelor din cadrul a sapte diviziuni mitotice succesive,
pornind de la o celulă mamă 2n.

259
Teza la biologie cls. a XI-a

Nume:................................................

Data:..................................................

Clasa:.................................................

10p oficiu

30p Subiectul I

A. Completati spatiile libere din afirmatia urmatoare, astfel incat aceasta sa fie corecta.

1. Sistemul nervos central este format


din...........................................si............................................

2. Intre...........................................si.........................................se gaseste lichidul cefalorahidian.

3. Neuronul este format din...........................................................................................................

B. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corecta o singura varianta de


raspuns.

1. Este plan vertical:

a. Planul frontal

b. Planul transversal

c. Planul medio-sagital

d. Planul longitudinal

2. Nervii spinali:

a. sunt în număr de 12

b. au o singură rădăcină

c. au doar fibre motorii

d. aparţin S.N.P

3. Substanta alba:

a. este dispusa la periferia maduvei

b. contine corpii neuronilor

c. are forma literei H


260
d. este dispusa la interior sub forma de coarne

4. Nervul abducens:

a. este mixt

b. inerveaza muschiul oblic superior

c. inverveaza muschiul drept extern

d. are o componenta parasimpatica

5. Nervul facial:

a. este un nerv motor

b. are o componenta parasimaptica

c. inervează musculatura muşchiului sternoclidomastoidian

d. inerveaza musculatura faringelui si laringelui

C. Cititi afirmatiile de mai jos. Daca este adevarata, scrieti in dreptul afirmatiei litera A. Daca
afirmatia este falsa, scrieti litera F si modificati partial afirmatia pentru ca aceasta sa devina
adevarata. Nu se accepta folosirea negatiei.

1. Neuronii senzitivi sunt localizați în coarnele posterioare ale maduvei spinarii.


2. La fibrele nervoase lipsite de teacă de mielină propagarea impulsului este
saltatorie.
3. Dura mater este membrana protectoare externă bogat vasculatizată.
4. Miofibrilele şi corpii tigroizi (Nissl) sunt organite specifice neuronului.

Subiectul al II-lea 30 p

15p A. Corelati termenii din coloana A , cu însuşirile specifice acestora din coloana B:

Coloana A Coloana B

1. nevroglia a. prelungire unica a neuronului

2. dendrita b. formeaza teaca de mielina

3. axonul c. este o prelungire celulipeta

4. neuronul d. nu se poate divide

e. prezinta miofibrile cu rol in transmiterea impulsului


nervos

261
15p B. Corpul omului este tridimensional, alcatuit dupa principiul simetriei bilaterale, cu trei
axe si planuri.

Enumerati cele 3 planuri si precizati care este planul metameriei corpului.

Precizati care este axul grosimii corpului si cel al lăţimii.

30p Subiectul al III-lea

Alcatuiti un minieseu (3-4 propozitii) cu tema ”SNC– structură și funcții” dupa urmatorul
plan:

a) Precizati componentele SNC

b) Enumerati segmentele encefalului

c) Precizati lobii cerebrali și localizarea acestora

262
Evaluarea alternativa

Titlurile referatelor realizate de elevi:

Cls. a VII-a “Personalitati romane marcante in domeniul stiintelor vii”

Cls. a IX-a “Boli genice, genomice si cromozomiale” “CRISPR-CAS – tehnica de editare


genica a viitorului »

Cls. a XI-a «Afectiuni ale sistemului nervos »

Cls. a XII-a « Noutati in domeniul geneticii »

Titlurile proiectelor realizate de elevi:

Cls. a X-a « Flora si fauna in diferite ere geologice » - la alegere era prezentata (proiect
de grup 3-4 persoane)

Titlurile eseurilor realizate de elevi:

Cls. a IX-a – Ceasornicarul orb de Richard Dawkins – recenzia cartii si relevanta


stiintifica

Gena egoista de Richard Dawkins – recenzia cartii si relevanta stiintifica

Cls. a XII- Un rau pornit din Eden – programarea genetica de Richard Dawkins - recenzia
cartii si relevanta stiintifica

263
Fise de lucru

Fisa de lucru

I. Completează spaţiile:

1.Cele două etape ale ciclului celular sunt: .....................şi ............................ .

2.Diviziunea indirectă este de două tipuri: ............................ şi ....................... .

3. Meioza cuprinde două etape: ........................... şi ..........................

II. Alege raspunsul corect:

1. Cromozomii se dispun la mijlocul fusului de diviziune în:

a) profază b) anafază c) metafază d) telofază

2. Dacă celula-mamă are 2n=8 cromozomi, numărul de cromozomi al fiecărei celule-fiice, la sfârşitul
telofazei, este: a) 4 b) 6 c) 8 d) 16

3. Dacă celula-mamă are 2n=8 cromozomi, numărul de cromozomi al fiecărei celule-fiice, la

sfârşitul meiozei, este: a) 4 b) 6 c) 8 d) 16

4. Mitoza:

a) are loc în celulele somatice b) prezintă două etape

c) este un tip de diviziune reducţională d) se finalizează cu formarea gameţilor

5. Anafaza mitotică se caracterizează prin:

a) formarea membranei nucleare

b) migrarea cromozomilor monocromatidici spre poli

c) dezorganizarea fusului de diviziune

d) individualizarea cromozomilor bicromatidici

6. Prin meioză se formează: a) embrionul b) ovarul c) ovulul d) celula ou

7. În interfază are loc: a. Condensarea maximă a cromatinei b. Dispariţia membranei nucleare c.


Dublarea cantităţii de ADN d. Separarea cromatidelor

8.Cromozomii se aliniază în plan ecuatorial în: a. Profaza b. Metafază c. Anafază d. Telofază 9.

264
În diviziunea celulară, reorganizarea membranei nucleare are loc în: a. Profază b. Metafază c.
Anafază d. Telofază
10.Tetradele cromatidice se formează în: a.Anafază b.Interfază c.Mitoză d.Meioză
11. Faza mitozei caracterizată prin dezorganizarea învelişului nuclear este: a.Profaza
b.Metafază c.Anafază d. telofază
12.Interfaza este: a.Intervalul dintre două diviziuni b.Prima etapă a mitozei c.Etapă de reducere
a cantității de ADN d.Diviziunea celulei somatice
13.Cromozomii se găsesc în: a.Centromer b.Lizozom c.Nucleu d.Ribozom
14. Celulele formate prin diviziunea mitotică a unei celule - mamă cu 2n = 20 cromozomi
prezintă fiecare: a. N=10 cromozomi b. N=20 cromozomi c. 2n=10 cromozomi d. 2n=20
cromozomi
15. În cursul mitozei, fusul de diviziune se formează în: a. Profază b.Matafază c. Anafază
d.Telofază
16. Cromozomii monocromatidici, aflaţi la jumătatea distanţei dintre zona ecuatorială a celulei
şi polii acesteia, sunt caracteristici: a. Anafazei I a meiozei b.Anafazei mitozei c.Metafazei
mitozei d.Telofazei I a meiozei
17. Fiecare dintre celulele formate prin diviziunea mitotică a unei celule mamă cu 2n = 34
cromozomi are: a. N=17 cromozomi b. N=34 cromozomi c. 2n=17 cromozomi d. 2n=34
cromozomi
18. În timpul profazei mitotice: a. Se dublează cantitatea de ADN b. Se realizează fecundaţia c.
Se individualizează cromozomii d. Se reduce la jumătate numărul de cromozomi ai celulelor-
fiice
19. Dezorganizarea nucleului şi condensarea cromatinei caracterizează: a. Anafaza b. Metafaza
c.Profaza d.Telofaza
20. Fusul de diviziune este: a. Absent pe toată durata metafazei b. Alcătuit din filamente care se
pot contracta c. Prezent în citoplasma neuronului d. Situat, în anafază, în apropierea membranei
nucleare
21. Profaza mitozei se caracterizează prin: a. Dezorganizarea membranei nucleare b.
Organizarea nucleolilor c. Dezorganizarea fusului de diviziune d. Organizarea plăcii ecuatoriale
22. Cromozomii sunt: a. Bicromatidici în anafaza II b. Monocromatidici în telofaza I c.Tetrade
cromatidice în metafaza I d. Monocromatidici în profază
23. Celula mamă a unui ovul uman are: a. 2n = 46 cromozomi b. N = 46 cromozomi c. 2n = 23
cromozomi d. N = 23 cromozomi
24. Cromozomii sunt bicromatidici în: a. Telofaza mitozei b. Profaza II c. Anafaza mitozei
265
d.Telofaza II
IV. Diviziunea mitotică este parte a ciclului celular.

a) Precizaţi două roluri ale mitozei.

b) Enumeraţi fazele mitozei, în ordine.

c) Stabiliţi două deosebiri între prima şi ultima fază a diviziunii mitotice.

V. Adevarat sau fals: 2p Reformulati enunturile false astfel incat sa devina adevarate. Nu se accepta
negatiile.

1. Fusul de diviziune se formează în anafază şi se dezorganizează în telofază.

2. Celulele somatice au un număr dublu de cromozomi şi se numesc celule diploide.

3. Diviziunea indirectă are loc prin ştrangulare sau fragmentare.

4. Cromozomii sunt bicromatidici la sfârşitul telofazei mitozei.

5. În meioză se formează 4 celule cu 2n cromozomi.

VI. 1 O moleculă de ADN bicatenar conține 2000 nucleotide. 30% din acestea conțin timină în
catena 3’-5’, iar 10% în catena complementară. Știind că 20% din nucleotidele catenei 5’-3’
conțin guanină, stabiliți:

a) numărul total de nucleotide ce conțin citozină

b) distribuția bazelor azotate în nucleotidele catenei 5’-3’

c) numărul de nucleotide ce conțin guanine din catena 3’-5’

2. Sinteza unei proteine este determinată de un segment ADN bicatenar alcătuit din 1200
nucleotide. Stabiliți:

a) numărul codonilor din ARN-ul mesager care a copiat informația

b) numărul de aminoacizi din molecula proteică

c) numărul nucleotidelor cu guanină, știind că 30% din totalul lor conțin timină

266
3. Considerăm ipotetic că o genă la eucariote este formată din 6 exoni, fiecare având câte 15
perechi de nucleotide. Intronii genei prezintă câte 30 perechi de nucleotide. Determinați:

a) numărul total de perechi de nucleotide al genei

b) numărul de codoni al ARN-m precursor și matur

c) numărul de aminoacizi din molecula proteică sintetizată pe baza informației din genă

267
Clasa a IX-a

Capitolul I Celula – Unitate de baza structurala si functionala de organizare a materiei vii

Sarcină de lucru:

Vizulizaţi următorul material video: https://www.youtube.com/watch?v=URUJD5NEXC8

Răspundeţi la întrebările (15) din chestionarul ¨Celula vegetală şi animal㨠pe care îl puteti
accesa aici : https://www.classtools.net/pac/201701_U7ZffW

La sfârşit, treceţi-vă numele şi prenumele pe tabelă (optional). Puteţi parcurge chestionarul de


mai multe ori. Puteţi sa selectati orice joc doriţi PacMan Manic Miner Asteroids Pong
Wordshoot Flashcards pentru parcurgerea chestionarului.

268
Clasa a VII-a Sistemul nervos

Incercuiti răspunsul corect

1. Lichidul cefalorahidian se află între:

b) duramater şi arahnoidă;

c) arahnoidă şi piamater;

d) piamater şi substanţa nervoasă.

2. Măduva spinării se întinde până la:

a) vertebra lombară II;

b) vertebra sacrală II;

c) vertebra coccigiană II.

3. Numărul nervilor spinali:

a) 38 perechi;

b) 12 perechi;

c) 31 perechi.

4. Ramurile nervului spinal:

a) anterioară;

b) posterioară;

c) laterală.

5. Cornul anterior al măduvei conţine:

a) neuroni senzitivi;

b) neuroni motori;

c) neuroni intercalari.

6. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:

a) este formată din corpii neuronali;

b) formează scoarţa cerebrală;

269
c) este formată din prelungirile axonice;

d) este aşezată în interior.

7. Proprietăţile neuronului sunt:

a) contractilitatea;

b) tonicitatea;

c) excitabilitatea;

d) conductibilitatea.

8. Recunoaşteţi imaginea si denumiţi părţile componente.

9. Scoarţa cerebeloasă:

a) este formată din substanţă albă;

b) conţine corpii neuronilor;

c) este legată de encefal şi măduvă.

10. S.N.C. este alcătuit din:

a) cerebel, ganglioni spinali şi nervi cranieni;

b) trunchi cerebral, nervi spinali;

c) măduva spinării şi encefal.

11. Nervii cranieni sunt:

a) motori;

b) senzitivi;

c) micşti;

d) toate variantele.

270
12. Cerebelul este situat:

a) deasupra trunchiului cerebral;

b) deasupra emisferelor cerebrale;

c) în cutia craniană;

d) lângă măduva spinării.

13. Butonii terminali:

a) reprezintă terminaţii ale dendritelor;

b) reprezintă terminaţii ale axonilor;

c) sunt componenţi ai celulei nervoase.

16. Recunoaşteţi imaginea.

Care sunt componentele principale

17. Care foiţă a meningelui este mai rezistentă:

a) arahnoida;

b) duramater;

c) piamater.

18. Nervii cranieni:

a) sunt în număr de 31 de perechi;

b) sunt în număr de 12 perechi;

c) inervează capul şi gâtul;

d) inervează restul corpului de la gât în jos.

19. Ce este actul reflex:

a) proprietatea de răspuns a organismului;

b) procesul menţinerii atenţiei;

c) o funcţie a trunchiului cerebral.

271
20. Localizaţi zona medulară în care se află corpul neuronilor motori:

a) cornul posterior;

b) cornul anterior;

c) substanţa albă.

21. Recunoaşteţi structurile prezentate şi denumiţi-le.

22. Axonul:

a) se termină prin dendrite;

b) este format din vezicule cu mediator chimic pe toată lungimea sa;

c) are butoni terminali.

23. Sinapsa:

a) reprezintă legătura dintre neuroni;

b) este mediată chimic;

c) reprezintă legătura dintre dendritele şi axonul aceluiaşi neuron.

272
Fisa de lucru Biologie

Nume si prenume:...............................................................

Clasa:....................................................................................

Data:.....................................................................................

1. Nevrogliile îndeplinesc următoarele roluri, cu o excepţie: A) transmiterea influxului nervos B)


hrănirea neuronului C) diviziunea neuronului D)distrugerea mielinei

2. Neuronul: A) genereaza si conduce impulsurile nervoase B) se inmulteste prin diviziune mitotica C)


prin diferentiere formeaza celule gliale D) prezinta un reticul endoplasmatic neted, cu rol in producerea
energiei neuronale

3. Corpusculii Nissl sunt constituiti din:A) mase dense de lizozomi B) aglomerari ale veziculelor
aparatului Golgi C) retele omogene de neurofibrile D) mase dense de reticul endoplasmatic rugos E)
retele endoplasmatice omogene netede

4. Neuronii bipolari prezinta urmatoarele prelungiri: A) un axon si mai multe dendrite B) un axon si o
dendrita C) doi axoni si doua dendrite D) numai doua dendrite E) un axon cu doua ramificatii colaterale

5. Indicati raspunsul incorect referitor la axon: A. este o prelungire lunga, pana la 1 m B. contine
axoplasma C. este delimitat de axolema D. are ramificatii terminale butonate E. conduce impulsul
nervos aferent(centrifug)

6. Nervii accesori inervează: A) muşchii drepţi externi ai globilor oculari B) muşchii


sternocleidomastoidieni şi trapezi

C) muşchii circulari ai irisului D) muşchii oblici superiori

7. Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile axonice la fibrele musculare se face la nivelul: A)


placii motorii (jonctiune neuromusculara) B) sinapsei axo-somatice C) sinapsei axo-axonice D) sinapsei
axo-somatice E)sinapsei dendro-dendritice

8. Neuroplasma conţine ca organite celulare specifice:

A) dictiozomi şi lizozomi B) centrozomi şi ribozomi C) miofibrile şi neurofibrile D) neurofibrile şi corpi


Nissl

273
9. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la planurile de orientare ale corpului: A) planul frontal este
dispus vertical B) planul transversal este perpendicular pe cel sagital C) planul sagital este paralel cu cel
frontal D) planul transversal împarte corpul în două regiuni: cranială şi caudală

10. Lichidul cefalorahidian se afla intre:

A) meningele spinale si maduva B) piamater si arahnoida C) duramater si piamater D) arahnoida si


duramater

E) meningele spinale si canalul vertebral

11. Impulsuri la muschii masticatori conduce perechea de nervi cranieni:

A) I B) II C) V D) VI E) nici una.

12. Maduva este conectata cu receptorii si efectorii prin 31 perechi de nervi spinali, astfel:

A) 12 cervicali B) 8 toracali metamerici C) 5 lombari D) 3 sacrali E) 3 coccigieni

II.ALEGERE GRUPATĂ

A- dacă1,2,3 sunt corecte

B- dacă1 şi3 sunt corecte

C- dacă2 şi4 sunt corecte

D- dacă4 este corect

E- dacă toate variantele sunt corecte sau sunt greşite

1. Prezintă membrană dublă:

1. nucleul

2. ribozomii

3. mitocondriile

4. lizozomii

2. Miofibrilele:

274
1. sunt organite celulare specifice fibrelor musculare

2. conferă fibrelor musculare proprietăţi contractile

3. sunt formate din miofilamente de actină şi miozină

4. alcătuiesc un sarcomer

3. Butonii terminali ai axonului:

1. intră în structura sinapsei

2. vin în contact direct cu elementul postsinaptic

3. conţin neurofibrile

4. au rol exclusiv în formarea sinapselor

4. Stimularea perechii a III-a de nervi cranieni determină:

1. contracţia muşchilor circulari ai irisului

2. pupiloconstricţie

3. contracţia muşchilor circulari ai corpului ciliar

4. contracţia muşchiului drept extern al globului ocular

III. CAUZALITATE

Răspundeţi cu:

A – dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi au relaţie cauză - efect

B – dacă ambele propoziţii sunt adevărate fără relaţie cauză - efect

C – dacă prima propoziţie este adevărată şi a doua este falsă

D – dacă prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată

E – dacă ambele propoziţii sunt false

1. Membrana celulară este semipermeabilă, deoarece permite doar schimbul de apă şi

275
ioni între celulele aceluiaşi ţesut.

2. Planul transversal împarte corpul într-o parte anterioară şi una posterioară, deoarece

trece prin axul sagital şi transversal.

3. Capul se menţine în echilibru pe umeri, datorită otolitelor, deoarece acestea

stimulează permanent receptorii din canalele semicirculare.

4. În toate cazurile axonii sunt prelungiri mai lungi decât dendritele, deoarece ei pot

atinge lungimi de 3 metri.

276
Fisa de lucru clasa a X-a Tesuturile vegetale si animale

1. Ţesutul fundamental asimilator:


A. Asigură conducerea sevelor
B. Conţine celule cu cloroplaste
C. Este un ţesut embrionar
D. Se află în organele subterane ale unei plante
2. Următorul tip de ţesut se întâlneşte la plante:
A. Conjunctiv
B.Muscular
C.Secretor
D.Nervos
3. Ţesutul cartilaginos este un ţesut:
A.Conjunctiv
B.Epitelial
C.Muscular
D.Nervos
4. Ţesutul osos este un ţesut:
A.Epitelial
B.Conjunctiv
C.Muscular
D.Nervos
5. Sângele:
A.Face parte din ţesuturile de apărare
B.Este un tip de ţesut conjunctiv
C.Conţine 90% apă
D.Este o varietate de ţesut embrionar
6. Ţesutul alcătuit din neuroni şi celule gliale (nevroglii) se numeşte:
A.Cartilaginos
B.Muscular
C.Nervos

277
D.Osos spongios
7. Celulele gliale:
A.Sunt anucleate
B.Generează impulsurile nervoase
C.Sintetizează mielina
D.Sunt hrănite de către neuroni
8. Caracteristică a celulelor ţesuturilor embrionare vegetale este:
A.Prezenţa a numeroase cloroplaste
B.Capacitatea de a produce nectar
C.Capacitatea de a se divide rapid
D.Prezenţa unor pereţi celulari îngroşaţi
9. Meristemele apicale:
A.Au rol de apărare
B.Sunt ţesuturi fundamentale
C. Conţin celule care se divid meiotic
D.Sunt localizate în vârful de creştere
10. Neuronii:
A. Prezintă centrozom
B. Au rol în nutriţia celulelor gliale
C. Sunt mai numeroşi decât celulele gliale
D. Au corp celular şi prelungiri
11. Din categoria ţesuturilor vegetale fundamentale fac parte ţesuturile:
A.Secretoare
B.De depozitare
C.Conducătoare
D.De apărare
12. Din categoria ţesuturilor embrionare primare fac parte ţesuturile:
A.Secretoare
B.Apicale
C.Conducătoare

278
D.De apărare
13. Din categoria ţesuturilor embrionare primare fac parte ţesuturile:
A.Mecanice
B.Intercalare
C.Conducătoare
D.Secretoare
14. Din categoria ţesuturilor embrionare secundare fac parte ţesuturile:
A. Secretoare
B. Laterale
C.Mecanice
D.Fundamentale
15. Alegeţi asocierea corectă între ţesut şi funcţia acestuia:
A. Meristem apical – creştere în lungime
B. Vase lemnoase – conducerea sevei elaborate
C. Vase liberiene – conducerea sevei brute
D.Epidermă - susţinere
16. Alegeţi asocierea corectă între ţesut şi funcţia acestuia:
A. Meristem apical – creştere în grosime
B. Vase lemnoase – conducerea sevei elaborate
C.Vase liberiene – conducerea sevei brute
D.Epidermă - de apărare
17. Alegeţi asocierea corectă între ţesut şi funcţia acestuia:
A. Vase lemnoase – conducerea sevei brute
B. Meristem apical - crestere în grosime
C. Meristem lateral - creştere în lungime
D. Mecanic - secretă răşini
18. Ţesutul osos compact:
A. Se află la periferia oaselor late şi scurte
B. Este un ţesut conjunctiv semidur
C. Este lipsit de vascularizaţie

279
D. Conţine substanţă fundamentală fluidă

280
Schite ale lectiilor

Clasa a IX-a

Schemă capitol Celula -unitatea structurală şi funcţională a vieţii

Istoric

- noţiunea de celulă a fost prima dată utilizată de Robert Hooke (1635-1703), care a realizat si primul
desen al unei celule (lb. Italiană cella=cameră), vizualizând la microscop o secțiune prin scoarța
stejarului de plută

- Pe baza studiului microscopic al celulelor organismelor vii, M.Schleiden şi T.Schwann


formulează independent teoria celulară. Tezele acesteia sunt : - celula este unitatea
structurală şi elementară a fiecărui organism

- creşterea şi dezvoltarea organismelor au la bază înmulţirea celulelor

- În 1953 Krebs a descoperit mecanismul respiraţiei celulare din mitocondrii

- În 1961 M.Calvin a evidenţiat mecanismul fotosintezei şi rolul cloroplastului

- În 1962 Watson, Crick şi Wilkins au descoperit structura dublu helicală (forma B) a ADN-ului

- În 1974 G.E.Palade a primit premiul Nobel pentru descoperirea ribozomilor şi mecanismul


fotosintezei

Noţiuni introductive

Organismele unicelulare au o formă specifică. Organismele rezultate prin diviziune directă a


acestora vor avea forma celulelor din are au luat naştere.

Organismele pluricelulare (alge, ciuperci, plante animale) se reproduc, majoritatea, sexuat.


Fiecare dintre aceste organisme ia naştere din zigot, celulă de formă sferică. Prin diviziuni
mitotice succesive ale zigotului, pe parcursul dezvoltării ontogenetice, celulele cres numeric şi
se diferenţiază, iar forma şi structura se va modifica în funcţie de locul şi rolul pe care-l vor
avea în organism.

Clasificarea celulelor

1. După formă, celulele pot fi:

281
a. sferice (ex. Alga verde din genul Chlorella)

b. ovale (ex. Alga verde din genul Chlamydomonas)

c. cilindrice (vasele conducătoare ale plantelor

d. fusiforme (fibrele musculare ale animalelor)

e. stelate (neuronii)

f. discoidale (hematiile-celulele roşii din sânge)

2. După prezenţa şi numărului nucleilor:

a. celule anucleate (hematiile adulte)

b. uninucleate (majoritatea celulelor)

c. plurinucleate (fibrele musculare striate)

3. După structura celulei, sunt:

a. celule procariote

b. celule eucariote

Compoziţia chimică a celulei

Analiza chimică a celulei a arătat că celulele tuturor organismelor sunt constituite din aceleaşi
substanţe, dar în proporţii diferite:

1. Substanţe anorganice

- apă (65% cel vegetală, 60% cel. animală)

- săruri minerale (2,5% cel vegetală, 4% cel. animală)

2. Substanţe organice

- glucide (18% cel vegetală, 6% cel.animală)

-lipide (0,5 % cel vegetală, 12% cel animală)

-proteine (4% cel animală, 18% cel animală)

1. Apa este mediul de dispersie (=solventul) substanţelor anorganice şi organice solubile (solvat, fază
dispersată).

Are rol în transportul substanţelor şi reglează echilibrul termic al organismului.

282
Substanţele minerale se află în celulă sub formă de ioni sau săruri. Elementele componente ale
acestora, se clasifică, după importanţa în organismele vii, în:

a. macroelemente:C, H, O, N, P, S, CL, SI, K, NA, MG, FE

b. microelemente: CU, AL, ZN, B, I, MN

2. Glucidele sunt macromolecule organice cu rol de substanţe energetice şi de rezervă ale


celulelor vii. Unele au rol structural, intrând în componenţa pereţilor celulari.

Cele mai importante glucide sunt: glucoza, amidonul, celuloza, gliocogenul.

Lipidele sunt substanţe organice insolubile în apă. Unele lipide intră în compoziţia
membranelor celulare (fosfolipidele), iar altele sunt depozitate ca substanţe de rezervă.

Proteinele sunt constituenţii cei mai importanţi ai celulelor vii. Sunt substanţe organice
macromoleculare complexe, alcătuite din aminoacizi şi grupări neproteice.

Proteinele se împart în holoproteine (alc. numai din aminoacizi) şi heteroproteine (alc. din
aminoacizi şi grupări neproteice).

Cele mai importante sunt heteroproteinele. După gruparea neproteică, se împart în


fosfoproteine, glicoproteine, lipoproteine (se găsesc în toate celulele), cromoproteine (ca
grupare neproteică au un pigment organic, se întânesc în structura clorofilei şi hemoglobinei),
şi nucleoproteine.

Enzimele sunt substanţe de natură proteică. Ele catalizează reacţiile din celulele vii, determinând
viteza, direcţia şi succesiunea acestora.

Structura şi ultrastructura celulelor PK şi EK

Celula procariotă (PK)

Organismele procariote sunt organisme primitive. Sunt unicelulare şi se caracterizează prin


prezenţa în celulă a unui nucleu difuz, lipsit de membrană nucleară, numit nucleoid. De
asemenea, în aceste celule lipsesc mitocondriile şi cloroplastele. Reproducerea organismului
se realizează prin diviziune directă. Materialul genetic este organizat sub forma unui
cromozom. Aceste organisme aparţin regnului Monera.

283
Celula eucariotă (EK)

Organismele eucariote sunt uni sau pluricelulare, au celule în care nucleul prezintă membrană
nucleară care îl separă de citoplasmă. Prezintă mitocondrii şi cloroplaste (celula vegetală, şi
euglenofite).

Materialul genetic este organizat într-un număr variabil de cromozomi, în funcţie de specie (spre
exemplu la om 46 de cromozomi, sau 23 de perechi, la Drosophila melanogaster – musculiţa de oţet 8
cromozomi sau 4 perechi de cromozomi).

1. Peretele celular

PK - este alcătuit din mureină (un complex de zaharuri, aminoacizi, acizi organici care îî conferă
rigiditate), lipoproteine şi lipopolizaharide. Are rolul de a menţine forma specifică a celulei.

EK - la cel. animală lipseşte

- la fungi este format din chitină

- la plante este forma din celuloză şi hemiceluloză

2. Membrană celulară (plasmalemă)

PK – este de natură lipoproteică. Datorită grosimii constante şi a suprafeţei limitată de peretele celular,
se invaginează în citoplasmă şi pliază sub formă de mezozom. Mezozomul are rol în replicarea
cromozomului, în fixarea materialului genetic, în respiraţia celulară...

EK - Se caracterizează printr-o mare plasticiate, permiţând trecerea bidirecţională a unor particule.


Este o membrană alcătuită după modelul mozaicului fluid : are 2 straturi fosfolipidice dispuse cu
grupările hidrofile spre exterior (mediul intercelular unde se află lichid interstiţial) şi interior
(mediul intracelular – citoplasma), iar grupările hidrofobe în mijloc. În lichidul interstiţial se
găsesc proteine cu rol de transport transmembranar, colesterol, glucide.

Rol:

- funcţie mecanică şi de apărare

- barieră semipermeabilă ce permite selectarea schimburilor între celulă şi mediul extern


(transport selectiv de ioni, apă, micromolecule)

Prelungirile membranei celulare pot fi :

a. temporare (pseudopode)

b. permanente (microvili, cili, stereocili, flageli)

284
Citoplasmă

PK – se caracterizează printr-o stare coloidală de gel permanent, stare care exclude prezenţa
curenţilor citoplasmatici şi asigură menţinerea structurii nucleoidului, lipsit de membrană
nucleară

EK- citoplasma se prezintă sub formă de sol şi gel. În citoplasma fundamentală (hialoplasma)
se găseşte citoplasma structurată (organitele celulare).

Organite celulare

1. Mitocondriile

PK- lipseşte

EK – Este sferică, considerată centrul respiraţiei celulare. La nivelul ei se desfăşoară


fosforilarea oxidativă – degradarea substanţelor şi se formează ATP, proces cu producere de
energie.

Este delimitată la exterior de o membrană dublă, ce delimitează un spaţiu intern numit


matrice (matrix). Mmbrana externă este netedă, iar cea internă se invaginează în stromă
formând crestele mitocondriale.

2. Reticulul endoplasmatic (RE)

PK – a fost evidenţiat un sistem de membrane şi vezicule cu rolul RE

EK – Se prezintă sub forma unui sistem de canalicule, vezicule şşi cisterne, dispus între
membrana celulară şi cea nucleară. Are rol în transportul intracitoplasmatic (al subst.
nutritive, necesare sintezei membranelor, enzime)

Clasificare : - neted (REN)

- rugos – RER (cu ribozomi ataşaţi membranei externe)

3. Ribozomi

PK, EK – se găsesc în toate cel

Sunt lipsiţi de membrană şi au formă sferică. Sunt formaţi în principal din proteine şi ARNr. Pot
exista în celulă liberi sau ataşaţi RER. Au rol în sinteza proteinelor specifice unui anumit tip de
celulă.

285
4. Aparatul Golgi (dictiozomi)

PK, EK – se găsesc în toate cel

Este situat în apropierea nucleului, este un sistem de canalicule şi vezicule cu rol în excreţia
celulară (este foarte abundent în celulele secretoare), în reînnoirea plasmalemei, în secreţia
enzimelor digestive la plantele carnivore. La plante şi fungi este implicat în biogeneza peretelui
celular.

5. Centrozomul

Este format din 2 centioli dispuşi perpendicular unul faţă de altul şi din centrosferă. Are rol în formarea
fusului de diviziune şi lipseşte în celulele care nu au nucleu sau care nu se mai divid, ex. hematia
adultă, tromobocitul, neuronul, ovulul, neuronul, spermatozoidul.

6. Lizozomul

PK, EK – se găsesc în toate cel

Sunt de formă sferică, prezenţi în toate celulele eucariote, cu excepţia eritrocitului adult de la
mamifere, unde lipsesc. Au în compoziţie enzime hidrolitice cu rol în digestia intracelulară (a
particulelor extracelulare cum ar fi viruşii şi bacteriile sau a particululor intralelulare – celulele moarte).
Se găsesc într-un număr mare la celulele implicate în apărarea organismului (limfocite, macrofage).

7. Cloroplastul

PK – lipsesc

EK – cel. animală şi fungică lipsesc

Din punct de vedere funcţional, plastidele se clasifică în :

a) fotosintetizatoare – cloroplaste, rodoplaste, feoplaste

b) nefotosintetizatoare – cromoplaste şi leucoplaste

a) La nivelul acestora are rol procesul de fotosinteză deoarece conţin pigmenţi asimilatori :

- la algele verzi şi plante predomină clorofila (cloroplaste)

- la algele roşii ficoeritrinaşi ficocianina (rodoplaste)

- la algele brune predomină fucoxantina (feoplaste)

b) Leucoplastele sunt lipsite de pigmenţi, au rol în depozitarea unor substanţe de rezervă (amidon –
amiloplaste, lipide -oleoplaste, proteine -proteoplaste).

286
Cromoplastele conţin pigmenţi galbeni, roşii (pigmenţi carotenoizi) , care dau culoare petalelor, unor
frunze şi chiar unor rădăcini.

A) Cloroplastele sunt cele mai răspândite plastide. Conţin pigmenţi verfi (clorofilieni) care au
capacitatea de a absorbi radiaţiile luminoase ţi de a converti energia lumionoasă în energie chimică.

Structura cloroplastului

Este alcătuit dintr-un înveliş, stromă, şi sistem tilacoidal. Prezintă o membrană dublă, permeabilă
pentru CO2 şi O2, diferiţi ioni (Fe3+, Mg2+), glucoză. Membrana externă este netedă, iar cea internă
se pliază sub formă de creste. În interior se află substanţa fundamentală (stroma) care conţine
enzime, incluziuni lipidice, granule de amidon, AN şi ARN şi ribozomi. Membrana internă formează
numeroase plieri lamelare numite tilacoide care ocupă interiorul cloroplastelor şi formează structuri
de tipul fişicului de monede, grana. Membrana tilacoidelor conţin pigmenţi clorofilieni. Ei sunt sediul
fotosintezei dependente de lumină. Realizează fotosinteza – procesul prin care organismele cu
pigmenţi clorofilieni sintetizează substanţe organice din substaanţe anorganice în prezenţa CO2 şi a
luminii. Parcurge 2 faze: de lumină şi întuneric. În faza de lumină, reacţiile au loc la nivelul granei, iar
pigmenţii clorofilieni absorb lumina. În faza de întuneeric, reacţiile chimice se desfăşoară în stroma
cloroplastului sub acţiunea enzimelor care se găsesc în aceasta. ATP-ul este folosit pentru reducerea
CO2 şi obţinerea glucozei.

Organite celulare specifice

Corpii Nissl (corpi tigroizi) - se găsesc în corpul celular şi la baza dendritelor. Sunt echivalentul RER şi au
rol în sinteza proteică.

Neurofibrilele – au rol mecanic, de susţinere şi de conducere a impulsului nervos

Miofibrilele – sunt organite specifice celulelor musculare şi prezintă elemente contractile situate în
citoplasmă, constituite din miofilamente de actină şi miozină.

287
Acizii nucleici – ADN si ARN si diviziunea indirecta

O celulă este formată din trei componente principale: membrana celulara, ce o separă de
mediul înconjurător şi de alte celule, citoplasma (un mediu lichid, citosolul, în care se găsesc
diferite organite - ce îndeplinesc diverse funcţii) şi nucleul. În nucleu se găseşte ADN-ul (acid
deoxiribonucleic), moleculă ce are rol in sinteza proteinelor şi în transmiterea informaţiei
genetice către celulele-fiice în urma diviziunii celulare.

Duplicarea (replicarea) ADN-ului precede fiecare diviziune celulară şi are loc în interfază
(perioada dintre două diviziuni celulare succesive).

ADN-ul este alcătuit din două lanţuri de nucleotide unite prin legături de hidrogen (punti de H);
el se poate găsi în interiorul nucleului în două forme, în funcţie de etapa ciclului celular: sub
formă de cromatină, adică necondensat (în interfază) sau sub formă de cromozomi, fiind
condensat si vizibil la microscopul optic (în timpul diviziunii celulare).

Materialul genetic este organizat sub forma de cromozomi (numarul de cromozomi difera in
functie de specie). Spre exemplu omul are 46 de cromozomi, 44 de autozomi si 2 heterozomi
(cromozomii de sex XX, respectiv XY) distribuiti in perechi (23 de perechi). Musculita de otet (
Drosophila melanogaster are 8 cromozomi distribuiti in 4 perechi).

In imaginea de mai jos se poate observa cariotipul(=aranjarea cromozomilor pe perechi) uman


atunci cand cromozomii sunt condensati in timpul diviziunii celulare: se observă că fiecare
cromozom este format din două cromatide, deci cantitatea de ADN s-a dublat.

In cariograma, cromozomii sunt asezati in functie de dimensiuni

288
Replicarea (dublarea cantităţii de ADN) este necesară pentru că dincelula mama vor rezulta
două celule fiice, care au aceeaşi cantitate de ADN. Cromozomii cu două cromatide (o
cromatidă este un braţ al unui cromozom) sunt formaţi în urma replicării materialului genetic
din interfază.

Diviziunea celulara

-Una din insusirile fundamentale ale materiei vii este reproducerea, care are la baza sa
diviziunea celulara

- Inmultirea celulelor asigura cresterea, multiplicarea, diferentierea si regenerarea tesuturilor

- Diviziunea celualara poate fi directa (amitoza) si indirecta (mitoza si meioza)

Diviziunea directa (amitoza)

- este caracteristica organismelor unicelulare

- reprezinta diviziunea directa a celulei al carei nucleu se afla in interfaza

- se intalneste la celulele procariote si se poate realiza fie prin strangularesau prin formarea unui
perete transversal intre celula mama si noua celula

-diviziunea directa este determinata de cresterea celulei si incepe cu diviziunea nucleului


(cariochineza), duplicarea moleculei de ADN, se continua cu diviziunea celorlati constitunti
celulari si se incheie cu formarea unui perete despartitor intre celulele fiice nou formate
(citochineza), care primesc aceeasi informatie ereditara ca a celulei mama

-la EK apare la celulele patologice (tumorale), leucocite, sau celulele in curs de regenerare

Amitoa se caracterizeaza prin:

-nu are loc condensarea cromozomilor

-nu se formeaza fusul de diviziune

- dividerea nucleului are loc prin strangulare (gatuire)

Diviziunea indirecta

- se caracterizeaza prin modificari la nivelul nucleului: aparitia cromozomilor, disparitia


membranei nucleare si a nucleolilor, formarea fusului de diviziune

- Cromozomii sunt structuri permanente ale nucleului, care contin informatia ereditara. Ei apar
vizibili la microscop doar in timpul diviziunii, cand are loc condensarea cromatinei. Cromatina
este forma de existenta a cromozomilor intre doua diviziunii ale celulei. Cromozomul este

289
alcatuit din doua brate numite cromatide, unite printr-un punct numit centromer. In functie de
numarul de cromozomi, celulele unei specii pot fi:

a) somatice (ale corpului) – au numar dublu de cromozomi, de aceea se numesc


diploide (2n)

b) reproducatoare (gameti) – cu numar de cromozomi redus la jumatate, de aceea se


numesc haploide (n)

- Fusul de diviziune se formeaza in timpul diviziunii din centrul celular si are rol in repartizarea
in mod egal a cromozomilor in celulele fiice. Este format din filamente proteice

- Ciclul celular reprezinta stadiile prin care trece o celula din momentul aparitiei pana la
urmatoarea diviziune. Ciclul celular cuprinde interfaza si diviziunea celulara.

a) Interfaza reprezinta 90% din ciclul celular si este intervalul dintre doua mitoze
consecutive. In interfaza, celula se pregateste de diviziune, avand loc procese de sinteza, de
dublare a cromatinei (ADN si ARN si proteine), fiecare cromozom va fi dublu, cromozomii vor
fi despiralizati

b) Diviziunea celulara propriu-zisa se extinde pe 10% din durata ciclului celular si


include diviziunea nucleului (cariochineza) si diviziunea citoplasmei (citochineza).

- In functie de modul de diviziune a nucleului, se disting 2 tipuri de diviziune ale celulei: mitoza
(diviziunea somatica) si meioza (diviziunea cel. reproducatoare)

Mitoza

- a fost descoperita de Fleming in 1879

- reprezinta diviziunea indirecta a celulelor somatice cu dublarea prealabila a numarului de


cromozomi si repartizarea uniforma a numarului de cromozomi (materialul ereditar) in celulele
fiice

- prin mitoza se asigura inmultirea celulelor, cresterea si diferentierea tesuturilor, inlocuirea


celulelor moarte sau uzate

Cariochineza (diviziunea nucleului) este impartita in 4 etape succesive: profaza, metafaza,


anafaza, telofaza.

290
1) Profaza reprezinta perioada in care cromozomii devin vizibili la microscop ca rezultat al
spiralizarii si condensarii.

Fiecare cromozom este dublat longitudinal si se evidentiaza cele 2 cromatide rasucite una in
jurul celeilalte, unite in regiunea centromerului.

Spre sfarsitul profazei, se degradeaza membrana nucleara.

In concluzie, profaza mitozei se caracterizeaza prin:

- condensarea cromatinei si evidentierea cromozomilor

- degradarea nucleolilor si a membranei nucleare

- formarea fusului de diviziune

Profaza ocupa 50% (30 de min.) din mitoza

2) Metafaza – reprezinta etapa in care cromozomii sunt delimitati si sunt situati in regiunea
ecuatorului unde se formeaza l=placa metafazica. Cromozomii se ataseaza prin centromer de
fibrele fusului de diviziune (pe fiecare fibra cate un cromozom). Cele 2 cromatide ale fiecarui
cromozom sunt unite in regiunea centromerului. Spre sfarsitul metafazei, centromerii incep sa
se divida, iar de fiecare jumatate ramane prinsa cate o cromatida. In metafaza continua
degradarea membranei nucleare.
291
Asadar, metafaza se caracterizeaza prin:

- pozitionarea cromozomilor la ecuatorul celulei

- formarea placii metafazice

- fixarea cromozomilor prin intermediul fusului de diviziune

Metafaza reprezinta aprox. 13% (8 min.) din mitoza

3) Anafaza consta in clivarea longitudinala a cromozomilor si deplasarea lor (fiecare


cromozom este monocromatidic) spre polii opusi ai celulei. Astfel, la calotele polare se
formeaza 2 seturi de cromozomi cu aceeasi constitutie genetica ca si cea a celulei-mama

- Anafaza dureaza circa 7% (4 min.) din timpul mitozei si se caracterizeaza prin:

- deplasarea cromatidelor fiecarui cromozom spre polii celulei

- aranjarea cromatidelor in timpul deplasarii in conformitate cu pozitia centromerului

- Cromozomii monocromatidici (cromatidele) se deplaseaza spre polii celulei datorita


contractiilor proteinelor contractile ale microtubulilor (actina si miozina)

4) Telofaza se caracterizeaza prin formarea, la fiecare pol al celulei a cate un nucleu separat,
care, dupa despiralizarea cromozomilor, devine vizibil la microscop

Spre sfarsitul telofazei, apar nucleolii, continutul acestora fiind identic cu cel al celulei mama

In concluzie, telofaza se caracterizeaza prin:

- decondensarea cromozomilor

- formarea unei noi membrane nucleare

- formarea nucleolilor

- degradarea fusului de diviziune

- citochineza si formarea a 2 celule fiice diploide (2n), identice cu celula mama.

Citochineza = diviziunea citoplasmei si a membranei celulare. Organitele celulare se


repartizeaza in celulele fiice in numar egal

Concluzie: In urma mitozei, dintr-o celula somatica (diploida 2n) se formeaza doua celule fiice
asemanatoare cu celula mama (diploide 2n). Celulele rezultate in urma diviziunii mitotice pot
intra intr-un nou ciclu celular, generand celule noi, sau se pot diferentia si forma tesuturi
definitive.

292
Semnificatia biologica a mitozei:

a) asigura constanta numarului de cromozomi (a materialului erediar) in procesul de diviziune a


celulelor somatice

b) asigura refacerea tesuturilor in caz de pierdere/moarte a celulelor

c) asigura cresterea si dezvoltarea organismului pluricelular

Meioza

- a fost descoperita de E. Van Beneden in 1883

- reprezinta tipul de diviziune celulara care se desfasoara in celulele organelor reproducatoare si


se finalizeaza cu formarea celulelor asexuale (spori) sau sexuale (gameti)

- este importanta pentru ca permite mentinerea unui numar identic de cromozomi la


descendenti, identic cu cel al parintilor, deci permite pastrarea numarului de cromozomi
caracteristic speciei de-a lungul generatiilor

- spre deosebire de mitoza, include 2 diviziuni succesive: reductionala si ecvationala. Fiecare


dintre ele consta in cariochineza (cu 4 faze: profaza, metafaza, anafaza, telofaza) si citochineza

- Dupa prima diviziune, dintr-o celula diploida (2n) se obtin 2 celule haploide (n). A doua
diviziune este echivalenta celei mitotice, si din cele 2 celule haploide se obtin 4 celule haploide
(n)

- Meioza este precedata de interfaza, cand are loc dublarea cantitatii de ADN

293
1. Diviziunea reductionala (etapa I)

- din celula mama (care contine 2n cromozomi bicromatidici) rezulta 2 celule haploide (cu n
cromozomi bicromatidici), numarul cromozomilor devenind jumatate din cel al celulei-mama.
Etapa reductionala se desfasoara in 4 faze: profaza I, metafaza I, anafaza I si telofaza I.

294
Clasa a XI-a

Topografia organelor interne si sistemul nervos

Alcatuirea corpului uman

- mai multe celule care au aceeasi structura si indeplinesc aceeasi functie in organism formeaza
un tesut. Organele (=VISCERE) sunt formate din grupari de celule si tesuturi care s-au
diferentiat si indeplinesc anumite functii in organism

- Sistemele de organe sunt unitati morfologice care indeplinesc principalele functii in organism:
de relatie, nutritie, reproducere

Segmentele corpului uman

- Corpul uman este alcatuit din: cap, gat, trunchi si memebre

- Capul este alcatuit din neurocraniu (cutia craniana) si viscerocraniu (fata)

- Gatul leaga capul de trunchi si prezinta elemente somatice (muschi, oase, articulatii) si viscere
(laringe, trahee, esofag, tiroida, paratiroide)

- Trunchiul este format din torace, abdomen si pelvis. In interiorul lor se gasesc cavitatea
toracica, abdominala (aceste cavitati sunt separate de diafragma). Cavitatea abdominala se
continua cu cea pelviana

-Membrele superioare se leaga de trunchi prin centura scapulara. Portiunea libera are trei
segmente :brat, antebrat si mana. Membrele inferioare se leaga de trunchi prin centura pelviana
si portiunea libera are trei segmente: coapsa, gamba si picior

Planuri anatomice

- Corpul omului este tridimensional, alcatuit dupa principiul simetriei bilaterale, cu trei axe si
planuri

- Axul logitudianal (axul lungimii corpului) este vertical la om si are doi poli: superior
(cranial) si inferior (caudal). Pleaca din crestetul capului si ajunge la baza talpilor

- Axul sagital (anteroposterior) este axul grosimii corpului. Are un pol anterior si altul posterior

- Axul transversal corespunde latimii corpului. Este orizontal si are un pol stang si altul drept

- Planul sagital trece prin axul longitudinal si sagital

- Planul frontal merge paralel cu fruntea si trece prin axul longitudinal si cel transversal. El
imparte corpul intr-o parte anterioara (ventrala) si alta posterioara (dorsala)

295
- Planul transversal (plan orizontal) trece prin axul sagital si transversal este numit planul
metameriei corpului.

STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE NEURONULUI

Neuronul (celula nervoasă) este unitatea de structurala si functionala a sistemului nervos care
recepționează și propagă impulsul nervos. Aceste funcții au la bază două proprietăți
fundamentale ale neuronului:

a) excitabilitatea – proprietatea de a răspunde la acțiunea stimulilor

b) conductibilitatea - proprietatea de a transmite excitația spre alți neuroni sau spre celulele
efectoare.

Neuronii nu se divid, de aceea in corpul celular nu se gaseste centrozomul.

Neuronii în asociere cu celulele gliale (nevroglii) formează țesutul nervos. Celulele gliale
contribuie la

funcționarea normală a neuronilor, avand rol de suport, asigurîndu-i cu substanțe nutritive,


fagociteaza

resturile neuronilor degradați (microgliile) sau secreta teaca de mielina (deci are rol in
facilitarea transmiterii impulsului nervos mai rapid, saltatoriu, adica de la un nod Ranvier la
altul).

Structura neuronului

Neuronii sunt diferiţi ca formă, dimensiune, funcție și localizare, dar identici ca structură, fiind

alcătuiţi din corp celular şi prelungiri.

Corpul celular al neuronului, similar altor celule eucariote, este format din citoplasmă (se
numeste neuroplasma), nucleu și membrană citoplasmatică (neurilema).

In neuroplasma, pe langa organitele comune (mitocondrii, lizozomi...), mai intalnim corpusculii


Nissl

(se mai numesc corpi tigroizi si reprezinta mase dense de reticul endoplasmatic rugos), care
sintetizează proteinele necesare pentru producerea neuromediatorilor. In corpul celular si la
baza prelungirilor se gasesc neurofibrile, organite care au rolul de a consolida citoschetetul si de
a facilita transmiterea impulsului nervos.

Prelungirile neuronului recepţionează şi transmit impulsurile nervoase. Ele sunt dendritele şi


axonul.

Dendritele recepționează impulsul nervos de la receptori sau prelungirile altor neuroni și-l
transmit
296
corpului celular (cale aferenta, prelungire celulipeta).

Citoplasma dendritelor conține toate organitele celulare prezente în corpul celular. Axonul
conduce impulsul de la corpul celular spre organele efectoare sau spre alţi neuroni (cale
eferenta, prelungire celulifuga).

Extremitatea axonului se ramifică în cateva ramuri, numite terminaţii axonice. Fiecare


terminație axonică formează la capăt o dilatare care se numeste buton terminal.

Lungimea axonilor este variabilă cei mai lungi axoni care pot avea pana la un metru, formează
nervul sciatic, care pleacă de la coloana vertebrală și ajunge la degetul mare al fiecărui picior.

La exterior axonii sunt înconjuraţi de celule gliale: oligodendrocite (axonii neuronilor


sistemului

nervos central) și celule Schwann (axonii neuronilor sistemului nervos periferic). Ambele tipuri

de celule pot forma teaca de mielină, un înveliș de natură lipoproteică cu rol de izolator electric.

Teaca de mielină de‐a lungul axonului, la distanțe egale, este întreruptă, formand strangulaţiile
Ranvier.

Tipuri de neuroni

A. In functie de numarul de prelungiri, neuronii sunt:

a) pseudounipolari cu o singură prelungire scurtă ce se ramifică, generand o dendrită

care formează conexiuni cu organele receptoare și un axon care pătrunde în măduva spinării sau

trunchiul cerebral. Ei formează unii nervi spinali și cranieni

b) neuronii bipolari. Au un axon şi o dendrită, care pleacă din puncte opuse ale corpului celu-

lar. Aceștia fac parte din structura ochiului (retină), nasului (mucoasa olfactivă) și a urechii
interne;

c) neuroni multipolari prezintă mai multe dendrite şi doar un singur axon, sunt cei mai
numeroși și

se întalnesc preponderent în sistemul nervos central.

B. In functie de rolul pe care il au in organism, neuronii sunt:

a) neuroni senzitivi (receptori), care primesc excitaţiile de la stimulii mediului extern


(neuronii

olfactivi, receptorii termici, receptorii presiunii, receptorii durerii....). Astfel de funcții


îndeplinesc neuronii pseudounipolari și cei bipolari
297
b) neuroni motori (efectori), care transmit impulsul nervos prin axon pană la organele
efectoare (mușchi, glande). Majoritatea neuronilor motori sunt multipolari

c) neuroni de asociaţie (intercalari), care preiau informația de la neuronii senzitivi, o


analizează și

elaborează o reacție de răspuns, pe care o transmit neuronilor motori

C. În funcţie de organele cu care neuronii formează conexiuni, ei sunt:

a) somatici – formează conexiuni directe cu pielea, muşchii scheletici, tendoane, ligamente etc.

b) viscerali – inervează organele interne.

D. In functie de prezența sau lipsa tecii de mielină, neuronii sunt:

a) neuroni mielinici, a căror axoni prezinta teacă de mielină.

b) neuroni amielinici, a caror axoni nu au teacă mielinică.

Corpii neuronilor formează grupări numite nuclee nervoase şi ganglioni nervoşi, iar prelungirile
neuronilor – fibre nervoase.

1. Nucleele nervoase sunt localizate în sistemul nervos central, unde formează substanţa
cenuşie.

2. Ganglionii nervoşi reprezintă partea com-

ponentă a sistemului nervos periferic.

3. Fibrele nervoase sunt formate preponderent din axoni si dendrite lungi.

În sistemul nervos central fibrele nervoase sunt mielinizate și formează substanța albă.

În sistemul nervos periferic fibrele nervoase (axonii neuronilor motori, dendritele lungi ale

neuronilor pseudounipolari) formează nervii.

Grupările de fibre nervoase cu originea in măduva spinării alcătuiesc nervii spinali, iar cele

care pornesc din encefal – nervii cranieni. Nervii pot fi alcătuiți atît din fibre nervoase
mielinizate,

cat și amielinizate.

Conexiunea funcțională dintre un neuron și o altă celulă se numește sinapsă.

Prin intermediul sinapselor se realizează transmiterea unidirecțională a impulsului nervos.


Fiecare neuron poate forma de la 1 000 pînă la 10 000 de sinapse.

298
La nivelul sistemului nervos central neuronii formează sinapse cu alți neuroni, iar la nivelul
sistemului nervos periferic – cu alți neuroni sau cu celulele organelor efectoare (mușchi,
glande). Sinapsa dintre un neuron si un muschi poarta denumirea de placa motorie (jonctiune
neuromusculara).

Mecanismul propagării impulsului nervos prin neuron

Membrana citoplasmatică a neuronului, similara membranei citoplasmatice a altor celule, în


condiţii

de repaus este polarizată. Partea ei externă poartă sarcină pozitivă, iar cea internă – negativă,
deoa-

rece concentratia ionilor de Na+ si K+ est diferita (intra si extracelular).

Între fata externa a membranei neuronului si cea interna se stabileşte o diferenţă de potenţial,
numită potenţial de repaus, a cărui valoare variază de la 70 mV pînă la –90 mV.

Sub acţiunea excitanţilor mediului, membrana devine permeabilă pentru ionii de Na + care trec
din spaţiul extracelular în cel intracelular şi impermeabilă – pentru ionii de K + care se acu-
mulează în citoplasmă. Astfel, se produce depolarizarea membranei (pe suprafaţa ei externă
apare sarcina negativă, iar pe cea internă – sarcina pozitivă) şi sedeclanşeaza potenţialul de
acţiune.

Apariţia potenţialului de acţiune intr-un anumit loc al membranei cauzează creşterea


permeabilităţii

pentru ionii de Na + ai sectorului vecin. Astfel, unda de depolarizare şi, corespunzător, potenţi-

alul de acţiune se transmit prin neuron.

Depolarizarea continuă pînă la valoarea potenţialul membranar de +40 mV. La atingerea acestei
valori

difuzia ionilor de Na + este întreruptă, creşte permeabilitatea pentru ionii de K + , are loc
repolarizarea şi restabilirea potenţialului membranar de repaus.

La fibrele nervoase lipsite de teacă de mielină propagarea impulsului are loc pe toată lungimea

membranei axonice, iar la cele cu teacă – saltatoriu, de la un nod (strangulaţie) Ranvier la altul.

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos reprezintă un sistem complex care coordonează activitatea vitală a


organismului. Organele sistemului nervos realizează două funcții majore: reflexă și de
conducere.

299
Funcția reflexă este asigurată de centrele nervoase care primesc informația despre condițiile
mediului intern și extern, o analizează și elaborează reacții de răspuns adecvate.

Funcția de conducere este îndeplinită de căile nervoase de conducere, care aduc informația de la

receptorii interni și externi spre centrii nervoși și de la aceștia spre organele efectoare.

Sistemul nervos este format din două componente structurale: sistemul nervos central
(SNC) și sistemul nervos periferic (SNP) și două componente funcționale: sistemul nervos

somatic și sistemul nervos vegetativ.

Sistemul nervos central include două organe distincte – encefalul și măduva spinării, formate
din țesut nervos care prezintă:

a) substanța cenușie. Realizează funcții reflexe și este formată din aglomerări de corpi celulari,
dendrite, axoni amielinici și celule gliale;

b) substanța albă are rol de conducere, fiind alcătuită din axoni mielinici și celule gliale.

Funcționarea normală a encefalului și măduvei spinării este asigurată de:

a) sistemul de suport și protecție format din oasele scheletului, meninge și spațiul epidural;

b) lichidul cefalorahidian;

c) rețea de vase sangvine care furnizeaza țesutului nervos oxigen, substanțe nutritive și-l
debara-

sează de deșeuri metabolice.

d) Oasele craniului cerebral protejează encefalul, iar pereții osoși ai canalului vertebral –
măduva spinării.

La exterior, atat encefalul, cat și măduva spinării sunt acoperite de trei membrane protectoare
numite meninge: dura mater, arahnoida şi pia mater.

a) Dura mater este membrana protectoare externă. La nivelul maducei, dura mater este o
membrană conjunctivă fibroasă, separată de peretele canalului vertebral printr-un spaţiu
epidural.

b) Arahnoida reprezintă o membrană fină conjunctivă . Între ea și pia mater se află lichidul
cefalorahidian.

c) Pia mater este o membrană ce aderă la suprafaţa encefalului și măduvei spinării. Are rol in
secretia lichidului cefalorahidian, are rol nutritiv și de protecție mecanică.

Spațiul epidural este spatiul dintre dura mater și peretele osos al craniului și canalului vertebral

300
cu rol de suport și protecție.

Lichidul cefalorahidian este o soluție limpede care provine din plasma sangvină. El transportă
substanţele nutritive spre ţesutul nervos şi metaboliţii de la ţesutul nervos. Are rol de protecție
și asigură echilibrul presiunii intracraniene (la nivelul encefalului, se gaseste in ventriculi).

SNC: Maduva spinarii si encefalul

1. Măduva spinării este localizată în canalul vertebral si se intinde de la nivelul gaurii occipitale
(prima vertebra cervicala C1) pana la nivelul celei de-a doua vertebre lombare (L2).

Măduva spinării are aspectul unui cordon turtit dorsoventral cu două

intumescențe: cervicală şi lombară, situate in zona membrelor.

Substanţa cenuşie a măduvei spinării prezintă două coloane verticale, care în secțiune
transversală au forma literei H sau a unui fluture. Fiecare coloană are un corn anterior, lateral şi
un corn posterior.

Coarnele anterioare sunt scurte şi îndepărtate de suprafaţa măduvei, iar cele posterioare – subţiri
şi

lungi. Funcţional, coarnele anterioare sînt motorii, iar cele posterioare – senzitive.

Substanţa albă este dispusă la periferia măduvei spinării, în jurul celei cenuşii. Ea este formată
din

fascicule de fibre nervoase, care în funcţie de direcţia de propagare a impulsului nervos se


împart în:

a) căi nervoase ascendente, care merg spre encefal (fibrele sensibilităţii)

b) căi nervoase descendente, care pleaca de la encefal (fibrele motricităţii).

2. Encefalul este localizat în cutia craniană și reprezintă o continuitate a măduvei spinării. Este
format din:

a) trunchi cerebral

b) cerebel (creierul mic)

c) diencefal

d) emisferele cerebrale

a) Trunchiul cerebral este format din trei etaje, de sus in jos : bulb (maduva prelungita), puntea
lui Varolio si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi au originea zece din cele 12 perechi de
nervi cranieni.

301
b) Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul
cerebelos ( o excrescenta a durei mater cerebrale). Este situat inapoia bulbului si a puntii.
Prezinta o portiune mediana (vermis) si doua portiuni laterale voluminoase (emisfere
cerebeloase). Cerebelul este legat de bulb, punte, mezencefal prin pedunculii cerebelosi
inferiori, mijlocii si superiori. La exterior prezinta un strat de substanta cenusie, care formeaza
scoarta cerebeloasa.

Extirparea cerebelului produce astenie (scaderea fortei voluntare), astazie (tulburari ale
ortostatismului) si atonie (diminuarea tonusului muscular). Dupa cateva luni, tulburarile se
atenueaza prin compensare corticala.

c) Diencefalul cuprinde: - talamusul – releu (intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile


cu exceptia celei olfactive, vizuale si auditive.

- metatalamusul – releu al sensibilitatilor vizuala si auditiva

- hipotalamusul – centru de reglare si coordonare a unor functii vitale : metabolismul


intermediar, secretia endocrina, termoreglarea, digestia princentrii foamei, setei si satietatii,
ritm somn-veghe....

Emisferele cerebrale

Prezinta ppartea cea mai voluminoasa a SNC. Sunt legate prin comisurile creierului si ininterior
contin ventriculii laterali I si II.

Emisferele cerebrale prezinta 3 fete: laterala, mediala si bazala.

1. Pe fata laterala se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul
central al lui Rolando. Aceste santuri delimiteaza cei 4 lobi: lobul frontal – este situat inaintea
santului lui Rolando

lobul parietal – situat deasupra scizurii (fisurii) laterale a lui Sylvius

lobul temporal – situat sub fisura laterala

lobul occippital – situat in partea posterioara

2. Pe fata mediala se observa santul corpului calos, iar in partea posterioara se afla scizura
calcarina (sant orizontal)

S.N.P

Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic şi sunt în număr de 12 perechi.
Se deosebesc de nervii spinali prin aceea că au o dispoziţie metametrică şi nu au două rădăcini
(dorsală şi ventrală).
Clasificarea nervilor cranieni
302
Nervii I, II şi VIII sunt senzoriali, conducând excitaţii olfactive (I), optice (II) şi statoacustice
(VIII).
Nervii III, IV, VI, XI, XII sunt motorii.
Nervii V, VII, IX, X sunt nervi mixti.
Nervii III, VII, IX, X au în structura lor şi fibre parasimpatice preganglionare, cu originea în
nucleii vegetativi
(parasimpatici) ai trunchiului cerebral.
Perechile de nervi cranieni
Perechea I de nervi cranieni – nervii olfactivi – au originea în celulele bipolare din mucoasa
olfactivă. Sunt nervi senzoriali, care conduc informaţiile legate de miros.
Perechea a II-a de nervi cranieni – nervii optici – sunt compuşi din axonii celulelor
multipolare din retină, care formează nervul optic. Sunt nervi senzoriali.
Perechea a III-a de nervi cranieni – nervi oculomotori – sunt nervi motori, care au şi fibre
parasimpatice. Fibrele motorii merg la muşchii drepţi intern, superior şi inferior şi la oblicul
inferior ai globului ocular, precum şi la muşchiul ridicător al pleoapei: fibrele parasimpatice
ajung la muşchiul sfincter al irisului şi la fibrele circulare ale muşchiului ciliar.
Perechea a IV-a de nervi cranieni – nervii trohleari – sunt nervi motori. Fibrele inervează
muşchiul oblic superior.
Perechea a V-a de nervi cranieni – nervii trigemeni – sunt nervi micşti. Fibrele senzitive se
distribuie la pielea feţei, iar cele motorii inervează muşchii masticatori. Din cele trei ramuri
principale ale sale, cele oftalmică şi maxilară sunt senzitive, iar cea mandibulară este mixtă.
Perechea a VI-a de nervi cranieni – nervii abducens – sunt nervi motori. Fibrele inervează
muşchiul drept extern al globului ocular.
Perechea a VII-a de nervi cranieni – nervii faciali – sunt nervi micşti care au şi fibre
parasimpatice. Fibrele motorii inervează muşchii mimicii. Fibrele senzoriale culeg excitaţii
gustative de la corpul limbii. Fibrele parasimpatice inervează glandele lacrimale,
submandibulare şi sublinguale.
Perechea a VIII-a de nervi cranieni – nervii vestibulocohleari – sunt nervi senzoriali şi sunt
formaţi dintr-o componentă vestibulară, care are pe traseu ganglionul lui Scarpa, şi o
componentă cohleară, care are pe traiect ganglionul lui Corti.
Perechea a IX-a de nervi cranieni – nervii glosofaringieni – sunt nervi micşti, care au şi fibre
parasimpatice. Fibrele motorii se distribuie muşchilor faringelui. Fibrele senzoriale culeg
excitaţii gustative din treimea posterioara a limbii. Fibrele parasimpatice ajung la glandele
parotide.

303
Perechea a X-a de nervi cranieni – nervii vagi sau pneumogastrici– sunt nervi micşti care
au şi fibre parasimpatice. Fibrele motorii inervează musculatura laringelui şi faringelui. Fibrele
senzoriale culeg sensibilitatea gustativă din jumatatea anterioara a limbii. Fibrele parasimpatice
se distribuie organelor din torace şi abdomen.
Perechea a XI-a de nervi cranieni – nervii accesorii – sunt nervi motori. Distribuţie: prin
ramura internă care pătrunde în nervii vagi, fibrele ajung la muşchii laringelui, iar prin ramura
externă ajung la muşchii sternocleidomastoidian şi trapez.
Perechea a XII-a de nervi cranieni – nervii hipogloşi – sunt nervi motori. Inervează
musculatura limbii.
Nervii spinali

Nervii spinali conectează măduva cu receptorii şi efectorii (somatici şi vegetativi). Sunt în


număr de 31 de perechi. În regiunea cervicală există 8 perechi de nervi cervicali (primul iese
între osul occipital şi prima vertebră cervicală), în regiunea toracală sunt 12 perechi de nervi, 5
perechi în regiunea lombară, 5 în sacrală şi o pereche în regiunea coccigiană.
Nervii spinali sunt formaţi din două rădăcini:
→ anterioară (ventrală), motorie;
→ posterioară (dorsală), senzitivă, care prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal.
Rădăcina anterioară conţine axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al măduvei şi
axonii neuronilor visceromotori din cornul lateral.
Rădăcina posterioară (dorsală) prezintă pe traiectul său ganglionul spinal, la nivelul căruia sunt
localizaţi atât neuronii somatosenzitivi, cât şi neuronii viscerosenzitivi.

304
Cls. a XII-a

Genetică moleculară

Schema lecţiei – clasa a XII-a

1. Acizii nucleici

1.1 Compoziţia chimică a acizilor nucleici

- în 1953 Watson şi Crick au descoperit structura ADN-ului, model confirmat ulterior de


Wilkins

- acizii nucleici (ADN şi ARN) sunt macromolecule alcătuite din unităţi repetitive care se
numesc nucleotide.

O nucleotidă este formată din:

a) bază azotată: - purinică → ADENINĂ (A)

→ GUANINĂ (G)

-pirimidinică → CITOZINĂ (C )

→ TIMINĂ (T)

→ URACIL (U)

b) pentoză (riboză cu 5 atomi de C): → riboză în ARN

→ dezoxiriboză în ADN

c) radical fosfat, ce se leaga la C5´ al propriei pentoze

Legarea radicalului fosfat la C3´ al pentozei din nucleotida vecină duce la formarea unei catene
(lanţ) polinucleotidic.

1.2 Structura primară şi secundară a ADN-ului

A) Structura primară a acizilor nucleici este o structura monocatenară şi rezultă în urma


polimerizării nucleotidelor.

- două nucleotide alăturate se leagă prin intermediul unui radical fosfat prin legături
fosfodiesterice între carbonul 3´ al pentozei primei nucleotide şi carbonul 5´ al pentozei
nucleotidei următoare (3´-> 5´), rezultând o catenă polinucleotidică.

B) Structura secundară este formată din două catene polinucleotidice răsucite în spirală în jurul
unui ax, formând dublul helix (tur complet de 360° la fiecare 10 nucleotide).

305
Aspect de dublu helix = scară flexibilă : - balustrada (la exterior) este formată de pentozele
unite prin grupări fosfat

- treptele (la interior)= baze azotate

Catenele ADN au urmaătoarele caracteristici:

1) sunt antiparalele (5´->3´ şi 3´->5´), adică au direcţie diferită de polimerizare

2) sunt complementare (o bază purinică se leagă de una pirimidinică şi invers)

3) legate prin punţi de Hidrogen de natură electrostatică, duble între A=T, A=U, şi triple între
C≡G

Strucutra bicatenară a ADN-ului prezintă o mare stabilitate fizică, asigurată de:

- punţile fosfodiesterice intercatenare pe verticală

- punţile de H intercatenare, pe orizontală

Proprietăţile macromoleculei de ADN, datorate structurii bicatenare sunt:

a) denaturarea – prin încălzirea unei soluţii de ADN (90°) legăturile de H se pot rupe,
rezultând ADN monocatenar

b) renaturarea – capacitatea catenelor complementare de a reface dublul helix

- procesul are loc printr-o răcire treptată, lentă, ce permite refacerea punţilor de H

- amestecând catene de ADN de origini diferite se pot forma hibrizi moleculari

Gena reprezintă un segment din molecula de ADN, care conţine informaţia genetică necesară
sintezei unei catene polinucleotidice sau a unei molecule de ARNr şi ARNt. La eucariote, gena
prezintă o structură discotinuă, fiind alcătuită din secvenţe informaţionale numite exoni şi
noninformaţionale, numite introni. La procariote, gena prezintă o structură continuă, fiind
alcătuită doar din exoni.

Tipuri de ARN – strucutră şi funcţii

ARN-ul prezintă o singură catenă polinucleotidică – se formează tot prin legături


fosfodiesterice (între pentoză şi radicalul fosfat).

a) ARN viral

- constituie materialul genetic al RIBOVIRUSURILOR (spre ex. VMT – virusul mozaicat al


tutunului; virusul poliomielitei, virusul gripal, virusul turbarii)

- este monocatenar, mai rar bicatenar (atunci cand se roteste in jurul propriului ax)

306
- liniar, mai rar circular

- marimea si masa variaza in functie de cantitatea de informatie genetica pe care o poseda

b) ARN-ul celular poate fi:

1. ARNnuclear mic (ARNsn sau ARNnm)

Are rol in structura si functionarea nucleului si in maturarea ARN-ului mesager

2. ARNm (mesager). Se intalneste atat in celulele procariote (PK) cat si eucariote (EK). Este
monocatenar, si are rol in transcriptie =copierea informatiei genetice din catena 3´->5´ a
moleculei de ADN), proces initiat de enzima ARN-polimeraza

Marimea de ARNm depinde de cantitatea de informatie genetica copiata. La sfarsitul sintezei


proteice este distrus enzimatic.

3. ARNt. Are rolul de a transporta aminoacizii la locul sintezei proteice, in citoplasma, pe


suprafata ribozomilor, in procesul de translatie a informatiei genetice.

Structura monocatenara cu portiuni bicatenare, avand asppectul unei frunze de trifoi. Prezinta 2
zone: a) unde se fixeaza aminoacidul pe care-l va transpoorta

b) unde se afla anticodonul ce contine secventa de nucleotide complementara codonului din


ARN-ul mesager de care se leaga in timpul translatiei

4. ARN-ribozomal

Reprezinta aprox. 85% din ARN-ul celulei, prezinta numeroase plieri neuniforme. Este localizat
in ribozomi.

Este sintetizat prin transcriptie din ADN.

1. Functia autocatalitica a ADN-ului

Consta in proocesul de replicare (sinteza) a materialului genetic. Watson si Crick au emis


ipoteza replicarii ADN-ului dupa modelul semiconservativ, adica: - se rup puntile de H,
rezultand ADN monocatenara

- fiecare catena serveste drept matrita pentru sinteza unei catene noi, atragand nucleotidele din
citoplasma, de care se leaga pe baza de complementaritate.

Se formeaza astfel 2 molecule de ADN identice, fiecare avand o catena veche ce a folosit drept
model si una nou sintetizata. La EK, replicarea incepe simultan in mai multe regiuni situate de-
a lungul moleculei de ADN ( se numesc origini de replicare sau REPLICONI). La PK exista un
singur replicon.

Enzimele implicate in acest proces sunt:


307
ADN – topoizomerazele: taie si apoi leaga catenele de ADN, permitand derasucirea acestora

ADN-helicaza: - catalizeaza ruperea puntilor de H dintre cele 2 catenele

- molecula de ADN capata forma literei Y (furca de replicare)

ADN polimerazele catalizeaza legarea de noi nucleotide la C 3´ liber al pentozei. Pentru ca


replicarea este posibila intodeauna numai in directia 5´-3´, pe catena matrita originala 3´-5´
sinteza este realizata continuu,in timp ce pe catena complementara 5´-3´ replicarea se
desfasoara discontinuu, prin formarea de fragmente scurte de ADN numite fragmente
OKAZAKI, alcatuite din 1500 de nucleotide la eucariote si 150 la procariote.

ADN-ligaza: leaga fragmentele OKAZAKI alaturate, avand astfel loc alungirea lantului
polinucleotidic.

ADN-giraza induce rasucirea catenei nou formate in jurul catenei matrita

2. Functia heterocatalitica a ADN-ului

Consta in sinteza proteica. Informatia genetica se reproduce prin replicare si este decodificata,
transformata intr-o proteina specifica prin: - transcriptie

- translatie

DOGMA CENTRALA A GENETICII

ADN → ARN → proteine

- la ribovirusuri, ARN-ul viral serveste ca matrita pentru sinteza unei catene de ADN sub
actiunea enzimei reverstranscriptaza.

Codul genetic

- Informatia genetica se gaseste in ADN codificata biochimic

- Unitatile de codificare=CODONI

Totalitatea codonilor formeaza CODUL GENETIC; corespondenta dintre nucleotidele din


ADN sau ARNm si secventa aminoacizilor in molecula proteica = colinearitate

- Codonul = 3 nucleotide alaturate. Prin combinarea celor 4 baze azotate luate cate 3 => 64 de
codoni =CODUL GENETIC, dintre care: - 61 au informatie genetica

- 3 sunt codoni stop (UAA, UAG, UGA in cazul ARN si TAA, TAG, TGA in cazul ADN)

Caracteristicile codului genetic

308
1. este degenerat, adica mai multi codoni codifica acelasi aminoacid, deoarece sunt61 de
codoni si doar 20 de aminoacizi standard (au mai fost descoperiti inca 2, doar la bacterii) in
strucutra proteinelor

2. este fara virgula, adica intre 2 codoni vecini nu exista semne de punctuatie, sau nucleotide
care sa-i desparta

3. este nesuprapus, adica 2 codoni vecini nu au nucleotide comune

4. este universal, comun tututror organismelor, de la cele mai primitive la cele mai complexe,
acelasi codon codifica pentru acelasi aminoacid.

Etapele sintezei proteice:

Biosinteza proteinelor cuprinde: - transcriptia → are loc in nucleu

- translatia → are loc in citoplasma

A. Transcriptia = prcesul de copiere a informatiei genetice de pe catena 3´-5´ a ADN-ului in


ARNm

- la PK se copiaza informatia genetica din mai multe gene succesive =>mai multe proteine
sintetizate concomitent

- la EK se copiaza informatia unei singura gene, sintetizandu-se o singura catena polipeptidica


(o proteina).

Se realizeaza in 3 faze:

1. initierea transcriptiei. Este realizata de enzima ARNpolimeraza, care recunoaste secventa


de ADN promotor de care se leaga

2. alungirea moleculei de ARNm: - ARN polimeraza se deplaseaza de-a lungul moleculei de


ADN si desface dublul helix; se sintetizeaza o molecula de ARN premesagger, care este
complementara cu catena 3´-5´ a ADN-ului si contine atat secvente informationale (exoni) cat
si secvente noninformationale (introni)

3. terminarea transcrierii

- Are loc maturarea ARNpremesager ce consta in eliminarea intronilor si legarea intre ei a


exonilor

- ARNm matur trece in citoplasma unde are loc TRANSLATIA

B. Translatia – este procesul de decodificare (traducere) a informatiei genetice din secventa de


nucleotide a ARNm in secventa de aminoacizi din catena polipeptidica.

1. Initierea sintezei proteice:


309
- ARNm atrage cele 2 subunitati ale ribozomilor care prind intre ele capatul moleculei de
ARNm;

- in citoplasma are loc activarea aminoacizilor in prezenta de ATP si legarea lor de molecule de
ARN, care contin anticodonii complementari codonilor acelor aminoacizi; procese catalizate de
enzima aminoacil-sintetaza.

2. formarea si elongarea catenei polipeptidice

In prezenta enzimei peptid-polimeraza se formeaza legaturile peptidice intre aminoacizi in


ordinea sosirii lor determinata de codonii din structura ARNm

3. Terminarea sintezei proteice. Se produce atunci cand se ajunge la codul STOP. Catena
polipeptidica sintetizata se desprinde de pe ribozom. ARNm va fi degradat, in timp ce ARNt si
ATP sunt reutilizate.

310
Partea a III-a : PERFORMANTE

Calendarul Olimpiadelor și concursurilor scolare

 Olimpiada Naţională de Biologie, 2018:

Faza pe şcoală: decembrie 2017

Faza locală (comuna, oraş, sector): ianuarie 2018

Faza judeţeană/a municipiului Bucureşti: 3 martie 2018

Faza naţională: 1 - 6 aprilie 2018

 Olimpiada Națională de Ştiinţe pentru Juniori, 2018:

Faza judeţeană/a municipiului Bucureşti: 19 mai 2018

Faza naţională: 30 iulie – 3 august 2018

 Olimpiada Naţională Ştiinţele Pământului, 2018 :

Faza judeţeană/a municipiului Bucureşti: 10 martie 2018

Faza naţională: 10-15 aprilie 2018

Concursul de comunicari stiintifice ale elevilor de liceu la biologie, 2018

Faza judetena: Pana la 15 martie 2018

Faza nationala: 23-26 mai 2018

Concursul national de biologie

Faza judeteana: 12 mai 2018

Faza nationala: 16 iunie, Ploiesti, jud. Prahova

311
Rezultate obtinute la olimpiada de biologie

Faza pe sector

Cls. a IX-a – Boca Elena Iustina 63p (Mentiune)

Cls. a X-a – Gulie Bogdan-Gheorghe 77p (Premiul al II-lea)

Cls. a XI-a – Gutu Bianca-Ioana (Premiul al II-lea)

Faza pe municipiu

Cls. a X-a Gulie Bogdan-Gheorghe 67p (Mentiune)

Cls. a XI-a Gutu Bianca-Ioana 76p (Premiul al III-lea)

312
Disciplina: BIOLOGIE

Profesor : POPESCU MIRELA-ANDREEA

Clasa a XI-a

Nr. ore/săptămână: 1

Anul şcolar: 2017-2018

PROGRAM DE PREGATIRE SUPLIMENTARĂ A ELEVILOR CAPABILI DE


PERFORMANŢĂ

(in vederea participării la Olimpiada de biologie)

Nr.cr Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr Săptămâ Observaţi


t. învăţare specifice . na i*
or
e
1 Noţiuni 1.1.Identificar Obiectul anatomiei, 1 S3
introductive ea şi fiziologiei şi igienei
observarea umane De la celulă la
alcătuirii şi organism
funcţiilor Funcţiile organismului
organelor şi uman şi baza lor
sistemelor de anatomică
organe ale Topografia corpului
corpului uman
uman
2.1 Utilizarea LUCRĂRI PRACTICE S4
metodelor şi a (Observaţii microscopice- 1
mijloacelor ţesuri umane, observaţii
adecvate macroscopice, modelarea
studierii topografiei organelor );
organismului
uman EVALUARE 1 S5 Test
2.2 model
Realizarea olimpiada
activităţilor de
experimentale biologie
şi
interpretarea
rezultatelor
3.1
Reprezentare
a structurii şi
funcţiilor
313
sistemelor
biologicepe
baza
modelelor
3.2
Elaborarea şi
aplicarea
unor
algoritmi de
identificare,
investigare,
experimentar
e şi rezolvare
a unor situaţii
problemă
4.1 Utilizarea
corectă a
terminologiei
specific
biologiei în
diferite
situaţii de
comunicare

2 Funcţiile 1.1 Componentele SN 1 S6


organismului Identificarea Neuronul: alcătuire Fise de
uman, baza şi observarea generală, proprietăţi activitate
lor alcătuirii şi SNC: Măduva spinării – adaptate
anatomică şi funcţiilor structură şi funcţii stilului de
noţiuni organelor şi Encefalul : structură şi invăţare
elementare sistemelor de funcţii
de igienă organe ale SNP: Nervii cranieni si
Funcţiile de corpului spinali
relaţie uman
Sensibilitate 1.2 Stabilirea Lucrare practică (Punerea 1 S7
a-Sistemul relaţiilor între în evidenţă a reflexelor
nervos funcţiile medulare)
organelor, ale
sistemelor de Reflexe 1 S8
organe din necondiţionate/condiţio Fise de
corpul uman nate; activitate
şi influenţa Igiena sistemului nervos adaptate
factorilor de Noţiuni generale de stilului de
mediu igienă Afecţiuni fizio- invăţare
2.1 Utilizarea patologice ale sistemului
metodelor şi a nervos
mijloacelor
adecvate
314
studierii
organismului
uman
2.2
Realizarea
activităţilor
experimentale Evaluare unitate 2 S9 Test
şi învăţare model
interpretarea (test sumativ, olimpiada
rezultatelor portofoliu, modelaj) de
3.1 biologie
Reprezentare
a structurii şi
funcţiilor
sistemelor
biologicepe
baza
modelelor
3.2
Elaborarea şi
aplicarea
unor
algoritmi de
identificare,
investigare,
experimentar
e şi rezolvare
a unor situaţii
problemă
4.1 Utilizarea
corectă a
terminologiei
specific
biologiei în
diferite
situaţii de
comunicare
4.2
Prezentarea
informaţiilor
folosind
diverse
metode de
comunicare
5.1
Interpretarea
relaţiilor
dintre
315
propriul
comportamen
t şi starea de
sănătate
5.2
Rezolvarea
situaţiilor
problemă,
acordarea
primului
ajutor în
cazul unor
urgenţe
medicale
simple

3 Organele de 1.1 Ochiul: anatomie 1 S10 Fise de


simţ Identificarea Ochiul-organ al văzului activitate
şi observarea Ochiul-fiziologie : adaptate
alcătuirii şi formarea imaginii, stilului de
funcţiilor acomodarea, vederea invăţare
organelor şi cromatică
sistemelor de Ochiul: defecte ale
organe ale vederii şi stări patologice
corpului ale ochiului
uman Igiena ochiului 1 S11 Fise de
1.2 Stabilirea Urechea: anatomie activitate
relaţiilor între Urechea, organul adaptate
funcţiile auzului şi echilibrului stilului de
organelor, ale Urechea: fiziologie : invăţare
sistemelor de funcţia de auz
organe din Rolul urechii în auz şi
corpul uman menţinerea echilibrului
şi influenţa Urechea : funţia de
factorilor de echilibru
mediu Igiena urechii
2.1 Utilizarea Limba: anatomie şi 1 S12 Fise de
metodelor şi a fiziologie activitate
mijloacelor Limba, organul gustului adaptate
adecvate Nasul: anatomie şi stilului de
studierii fiziologie invăţare
organismului Igiena nasului şi a limbii

316
uman Pielea: anatomie şi 1 S13 Fise de
2.2 fiziologie activitate
Realizarea Influenţa unor factori adaptate
activităţilor de risc asupra pielii stilului de
experimentale Noţiuni de igienă- invăţare
şi Primul ajutor în caz de
interpretarea răniri, arsuri şi degerături
rezultatelor (lucrări practice) Pielea si
3.1 funcţiile ei
Reprezentare Evaluare unitate învăţare 2 S14 Test
a structurii şi (fişe de lucru, prezentări model
funcţiilor ppt) olimpiada
sistemelor de
biologicepe biologie
baza
modelelor
3.2
Elaborarea şi
aplicarea
unor
algoritmi de
identificare,
investigare,
experimentar
e şi rezolvare
a unor situaţii
problemă
4.1 Utilizarea
corectă a
terminologiei
specific
biologiei în
diferite
situaţii de
comunicare
4.2
Prezentarea
informaţiilor
folosind
diverse
metode de
comunicare
5.1
Interpretarea
relaţiilor
dintre
propriul
comportamen
317
t şi starea de
sănătate
5.2
Rezolvarea
situaţiilor
problemă,
acordarea
primului
ajutor în
cazul unor
urgenţe
medicale
simple

Glandele 1.1 2 S15, S16 Fise de


4 endocrine Identificarea activitate
şi observarea Caracteristicile glandelor adaptate
alcătuirii şi endocrine stilului de
funcţiilor Sistemul endocrin invăţare
organelor şi Principalele glande
sistemelor de endocrine şi disfuncţiile
organe ale lor (hipofiza, tiroida,
corpului
uman
2.1 Utilizarea
metodelor şi a
mijloacelor
adecvate suprarenalele, timus,
studierii glande mixte)
organismului
uman Evaluare unitate învăţare 2 S17 Test
3.1 (fişe de lucru, prezentări model
Reprezentare ppt) olimpiada
a structurii şi de
funcţiilor biologie
sistemelor
biologice pe
baza
modelelor
4.1 Utilizarea
corectă a
terminologiei
specific
biologiei în
diferite
situaţii de
comunicare
4.2
318
Prezentarea
informaţiilor
folosind
diverse
metode de
comunicare
5.1
Interpretarea
relaţiilor
dintre
propriul
comportamen
t şi starea de
sănătate
5.2
Rezolvarea
situaţiilor
problemă,
acordarea
primului
ajutor în
cazul unor
urgenţe
medicale
simple
5 EVALUARE 6 S18, S19, Teste
S20 modele
olimpiada
de
biologie

319
Subiecte propuse

COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA ”TUDOR VIANU”

Nume.............................................................................
Prenume........................................................................
Clasa.............................................................................

Profesor indrumator.....................................................

OLIMPIADA DE BIOLOGIE

FAZA PE SCOALA

18 Dec. 2018

CLASA a X-a

1. Hrana rumegată parcurge în tubul digestiv al ierbivorelor următorul traseu pentru finalizarea
digestiei

gastrice:

a. cavitate bucală – faringe – esofag – ierbar – ciur

b. ciur – esofag – faringe – cavitate bucală

c. cavitate bucală – faringe – esofag – foios – cheag

d. ierbar – ciur – foios – cheag

2. Elementele figurate ale sângelui se produc în ţesutul conjunctiv:

a. fibros

b. elastic

c. hialin

d. reticulat

320
3. Meristemele secundare:

a. se formează din meristemele primordiale

b. caracterizează plantele anuale

c. determină formarea inelelor de creştere

d. se găsesc numai în structura embrionului

4. Ţesutul cartilaginos hialin, spre deosebire de cel cartilaginos fibros:

a. este vascularizat şi bogat inervat

b. formează discurile intervertebrale

c. intră în structura cartilajelor de articulaţie

d. conţine multe fibre care îi dau rezistenţă

5. TBC este produs de:

a. ciupercă patogenă

b. un streptococ

c. bacterie parazită

d. un virus

6. În structura primară a tulpinii:

a. fasciculele liberiene şi lemnoase sunt dispuse alternativ

b. exoderma reprezintă ultimul strat al scoarţei

c. liberul este dispus la interior şi lemnul la exterior

d. parenchimul cortical are funcţie asimilatoare şi de depozitare

7. Pancreasul:

a. este situat în curbura duodenului


321
b. produce numai enzime proteolitice şi lipolitice

c. elimină sucul pancreatic în intestin prin canalul coledoc

d. produce amilaza care descompune maltoza

8. Afirmaţia eronată referitoare la HCl este:

a. activează pepsinogenul

b. este tolerat de bacteria Helycobacter pilori

c. solubilizează sărurile din compoziţia oaselor

d. conferă pH ridicat al sucului gastric

9. Sfincterul piloric este situat la limita dintre:

a. intestinul subţire şi intestinul gros

b. esofag şi stomac

c. faringe şi laringe

d. stomac şi intestinul subţire

10. Substanţa cu efect bactericid este:

a. mucina

b. lecitina

c. lizozim

d. bila

11. Următoarea asociere este greşită:

a. amilază salivară – albumoze

b. oligopeptidaze – aminoacizi

c. maltază – glucoză
322
d. chemotripsină – oligopeptide

12. Digestia glucidelor începe la nivelul:

a. cavităţii bucale

b. duodenului

c. stomacului

d. intestinului subţire

13. Epiteliul unistratificat cu microvilozităţi la polul apical celular, formează mucoasa:

a. cavităţii bucale

b. esofagiană

c. intestinului subţire

d. faringiană

14. Micorizele se stabilesc între:

a. plante și bacterii

b. bacterii și ciuperci

c. plante și ciuperci

d. alge și ciuperci

15. Fibra musculară striată este o celulă:

a. anucleată

b. polinucleată

c. binucleată

d. uninucleată

323
16. Organismele parazite produc:

a. micoze –de exemplu, salmoneloza și giardioza

b. bacterioze -de exemplu, tuberculozași pneumonia

c. viroze –de exemplu, hepatitași antraxul

d. bacterioze -de exemplu, tricofiția și candidoza

17. Plantele mixotrofe:

a. au haustori cu ajutorul cărora extrag seva elaborată

b. trăiesc în medii sărace în substanțe organice

c. reduc CO2 pentru a produce substanțe organice

d. se asociază formând micorize și licheni

18. Excesul de apă din sol:

a. scade vâscozitatea citoplasmei

b. stimulează circulaţia gazelor în frunze

c. determină închiderea stomatelor

d. stimulează procesul de fotosinteză

19. Ţesutul osos spongios se caracterizează prin:

a. dispoziţia concentrică a lamelelor osoase

b. aspectul compact al osului

c. întretăierea dezordonată a lamelelor osoase

d. prezenţa canalelor Havers prevăzute cu vase şi nervi

20. Bacteriile nitrificatoare:

a. oxideaza sarurile manganoase


324
b. oxideaza amoniacul

c. reduc acidul azotos

d.oxideaza acidul azotic

II. Alegere grupată

La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:

A. Dacă a, b, c sunt corecte


B. Dacă a şi c sunt corecte
C. Dacă b şi d sunt corecte
D. Dacă d este corect
E. Toate variantele sunt corecte sau incorecte

21. Specia Mycoderma aceti este:

a. parazit specializat

b. saprofit omnivor

c. ciupercă simbiontă

d. bacterie fermentativă

22. Sunt corecte următoarele asocieri:

a. lipază – acizi graşi

b. zaharoză – fructoză

c. pepsină – peptone

d. ptialină – maltază

23. Țesutul fibros:

a. are rezistență mecanică datorită colagenului

b. acoperă organele interne

325
c. este prezent în dermă

d. predomină în pereții vaselor de sânge

24. Cloroplastele şi mitocondriile prezintă următoarele caracteristici comune:

a. sunt sediul unor procese de oxido-reducere

b. sunt localizate strict în celulele mezofilului

c. convertesc energia la nivel celular

d. sunt sediul unor procese anabolice

25. Bacteriile metanogene:

a. realizează asimilaţia C endoterm

b. sunt active în stomacul rumegătoarelor

c. prezintă nutriţie autotrofă

d. produc energie prin reacţii de reducere

26. Bila:

a. emulsionează grăsimile

b. favorizează absorbţia acizilor graşi

c. activează lipazele

d. conţine numai enzime lipolitice

27. Constituie adaptări la absorbţie următoarele caracteristici ale intestinului:

a. valvulele conivente

b. vascularizaţia sanguină şi limfatică

c. vilozităţile intestinale

d. epiteliul pseudostratificat ciliat din structura mucoasei


326
28. Nutriţia fotoautotrofă:

a. determină degajarea O2 din CO2 în aer

b. decurge în 2 faze

c. caracterizează strict eucariotele

d. este un proces endoterm

29. Bacterii simbionte se găsesc:

a. în stomacul rumegătoarelor

b. pe rădăcina leguminoaselor

c. în intestinul gros al mamiferelor

d. pe rădăcina orhideelor

30. Ţesutul asimilator:

a. este localizat exclusiv în structura frunzei

b. conţine pigmenţi a căror sinteză este condiţionată de lumină

c. desfășoară doar procese de sinteză a substanţelor

d. este un ţesut definitiv derivat dintr-un meristem primar

31. Apartine tubului digestiv:

a. laringele

b. ficatul

c. pancreasul

d. faringele

32. Celulele gliale:


327
a. fagocitează neuronii distruşi

b. formează teaca Schwann

c. sunt reprezentaţi de oligodendrocite

d. sintetizează teaca continuă de mielină

33. Vacuola digestivă are rol în:

a. remanierea structurală

b. fagocitoză

c. metamorfoză

d. imunitatea celulară

34. Digestia intracelulară:

a. intervine în imunitate

b. se desfăşoară la nivelul lizozomilor

c. se realizează prin fagocitoză

d. este specifică vertebratelor

35. Ficatul prezintă următoarele caracteristici:

a. este glandă exocrină

b. are vascularizaţie unică

c. este situat în dreapta stomacului

d. este glanda mixta

36. Cloroplastul prezintă următoarele caracteristici:

a. are membrană simplă

b. conţine pigmenţi clorofilieni în grană


328
c. stroma este formată din mai multe discuri suprapuse

d. conţine o substanţă fundamentală numită stroma

37. Ţesutul ale cărui celule are pereţi îngroșaţi este:

a. exoderma

b. sclerenchimul

c. suberul

d. endoderma

38. Vâscul:

a. formeaza haustori

b. are frunze verzi

c. traieste pe ramurile arborilor

d. extrage seva elaborata din xilemul gazdei

39. Micozele:

a. asigură absorbția apei la unele familii de plante

b. implică o plantă gazdă și o ciupercă simbiontă

c. asigură extragerea substanțelor organice din sol

d. pot fi transmise de la animale la om

40. Cele mai numeroase elemente figurate ale sângelui sunt:

a. lipsite de nucleu

b. generate în măduva osoasă și ganglionii limfatici

c. specializate în legarea CO2

d. prezente în sânge, limfă și lichidul interstiţial


329
III. Probleme:

41. Zilnic, glandele gastrice produc 1,5 l de suc gastric, în compoziţia căruia apa reprezintă
99%.

Ce cantitate de apă se foloseşte pentru producerea sucului gastric într-o oră?

a. 61,87 ml

b. 65,87 dm3

c. 0,083 l

d. 62,50 ml

42. Suprafaţa mucoasei intestinale, specializată pentru absorbţie, se măreşte datorită


următoarelor

adaptări: de 3 ori prin valvulele conivente, de 10 ori prin vilozităţile intestinale, de 20 de ori
prin

microvili. Ştiind că, în aceste condiţii, suprafaţa totală a mucoasei intestinale este de 200 m 2 ,

determinaţi suprafaţa totală în lipsa acestor adaptări.

a. 1 m 2

b. 6,66 m 2

c. 3 m 2

d. 0,33 m 2

Nr. Punctaj maxim Desfasurare


subiect acordat

A 40p. 20p x 2 1c ; 2d ; 3c ; 4c ; 5c ; 6d ; 7a ; 8d ; 9d ; 10c ; 11a ;12a ; 13 c;


14c ; 15b ; 16b ; 17c ; 18a ; 19c ; 20b

330
B 40p. 20p x 2 21d ; 22a ; 23a ; 24b ; 25e ; 26a ; 27a ; 28c ; 29a ; 30c ; 31d;
32a ; 33e ; 34a ; 35b ; 36c ; 37e ; 38a ; 39d ; 40c

C 10p. 5p. 41. 99/100x1,5=1,485l apa

(2,5p x 1,485:24=0,06187l=61,87ml
2)

42. 200:3:10:20=0,33m2

5 p.

PUNCTE 10p.
DIN
OFICIU

TOTAL 100p.

331
Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”

Nume ...............................................

Prenume ……………………………........

Clasa……………................................

Profesor ……………………………….....

OLIMPIADA DE BIOLOGIE

FAZA PE ŞCOALĂ

18 decembrie 2017

CLASA a XII-a

I. COMPLEMENT SIMPLU (20X2p=40p):

La testele 1-20 alegeți o singură variantă corectă de răspuns:

1. Promotorul:

a. este un fragment din ARN-polimerază ce interacţioneză cu ADN în procesul de transcripţie

b. interacţioneză cu ARN-polimeraza în prezenţa unei enzime, factor sigma

c. se găseşte la sfârşitul fiecărei gene

d. este un fragment bidirecţional din catena ADN ce interacţionează cu ARN-polimeraza,


iniţiind transcripţia

2. Translaţia nu se caracterizează:

a. intervin peptid-polimerazele

332
b. se reciclează ribozomii

c. participă şi aminoacil-sintetaze

d. se exprimă integral colinearitatea

3. ARN-m la eucariote:

a. conţine informaţia genetică pentru sinteza unei catene polipeptidice

b. este format numai din exoni

c. este monocatenar cu porţiuni bicatenare

d. se formează prin translaţia informaţiei genetice din ADN

4. Copierea informaţiei de pe o secvenţă de dezoxiribonucleotide pe una de ribonucleotide se


realizează:

a. sub acţiunea ARN-polimerazei

b. după modelul semiconservativ

c. în procesul de translaţie

d. în genomul viral al retrovirusurilor

5. Poziţia P (polipeptid) are urmatoarele caracteristici:

a. este situată pe subunitatea mare ribozomală

b. este locul de legare a ARN-m

c. se află între poziţia A şi E

d. ataşează iniţial molecula de aminoacil

6. La eucariote transcripţia se caracterizează prin:

a. ARN-m format conţine mai multe gene succesive

b. se separă exonii de intronii ARN-m precursor

333
c. se copiază iniţial numai exonii

d. ARN-m care ajunge la ribozomi are introni şi exoni

7. ARN-r nu are una din următoarele caracteristici:

a. prezintă plieri neuniforme în care este bicatenar

b. se sintetizează pe matriţă de ADN

c. intră în alcătuirea ribozomilor şi mitocondriilor

d. este materialul genetic al ribovirusurilor

8. ADN-ul mitocondrial:

a. formează 1–2 cromozomi

b. are formă circulară

c. are exoni şi introni

d. se transmite conform legilor mendeliene

9. Redundanţa reprezintă proprietatea codului genetic de a fi:

a. degenerat

b. fără virgule

c. nesuprapus

d. universal

10. Renaturarea ADN-ului se realizează prin:

a. încălzire şi răcire bruscă

b. răcire urmată de încălzire

c. răcire bruscă

d. încălzire şi răcire treptată


334
11. Bazele azotate purinice:

a. au un nucleu format din 4C şi 5N

b. sunt citozina şi timina în ADN

c. sunt uracilul şi citozina în ARN

d. se leagă de C1' al zaharului

12. ARNm la eucariote:

a. conţine informaţia genetică pentru sinteza unei catene polipeptidice

b. este format numai din exoni

c. este monocatenar cu porţiuni bicatenare

d. se formează prin translaţia informaţiei genetice din ADN

13. Locusul aminoacil (A) al ribozomului:

a. este locusul unde se formează legătura peptidică dintre aminoacizi

b. este locusul la nivelul căruia se leagă ARN ribozomal

c.ataşează iniţial ARNt cu aminoacidul specific

d.este situat pe subunitatea mare a ribozomului

14. Fosfatul şi zahărul dintr-o nucleotidă se leagă între ele prin:

a. Legături ionice

b. Legături covalente

c. Forţe van der Waals

d. Punţi de hidrogen

15. Repliconul reprezintă:


335
a. punctul de iniţiere a replicaţiei în ADN bacterian

b. un fragment complementar cu ADN primer

c. gena activată pentru transcripţie

d. un segment de ADN rezultat în urma acţiunii ADN helicazei

16. Aranjați următoarele molecule de ADN în ordinea temperaturii de denaturare, de la cea mai
înaltă la cea mai scăzută:

1. AATGTCTTC

TTACAGAAG

2. CACGATGCA

GTGCTACGT

3. CGATTAGCA

GCTAATCGT

A.3, 2, 1

B.2, 3, 1

C.3, 1, 2

D.2, 1, 3

17. Identificaţi afirmaţia eronată privind reglajul genetic pe termen lung:

a. se bazează pe modificări ireversibile ale materialului genetic

b. au loc interacţiuni multiple şi complexe între gene, cromozomi şi citoplasmă

c. toate genele sunt active permanent

d. este implicat în diferenţierea celulară

336
18. Gruparea metil este prezentă în:

a. citozină

b. uracil

c. guanină

d. timină

19. Catena ADN copiată în transcripţie se numeşte:

a. sens

b. antisens

c. întârziată

d. conducătoare

20. Heterocromatina:

a. este slab condensată

b. conţine gene active

c. conţine mai multeproteine histonice

d. se colorează palid

ALEGERE GRUPATĂ:

II. COMPLEMENT GRUPAT (20X2p=40p):

La testele 21- 40 răspunsurile le veţi nota în felul următor:

A- dacă raspunsurile a,b,c sunt corecte

B- dacă raspunsurile a si c sunt corecte

C- dacă raspunsurile b si d sunt corecte

D- dacă numai raspunsul d este corect


337
E- dacă toate raspunsurile sunt corecte sau toate sunt false, menţionând “toate corecte” sau
“toate false”

21. Structura spaţială a ADN-ului a fost stabilită de:

a.Watson

b.Cric

c.Wilkins

d.Avery

22. În timpul translaţiei:

a. ARNm se leagă întâi de subunitatea mică a ribozomului

b. codonul ARNm este recunoscut de anticodonul ARNt

c. legătura peptidică se formează între gruparea amino a aminoacidului din locusul A şi


gruparea carboxil a aminoacidului din locusul P

d. adăugarea de aminoacizi se face în sens 5'→3'

23. În reglajul genetic la eucariote:

a. în eucromatină genele sunt active

b. la nivelul heterocromatinei nu este posibilă transcripţia

c. celula-ou conţine informaţia necesară formării individului

d. într-o celulă somatică a unui organism pluricelular funcţionează toate genele

24. Care dintre ribovirusurile următoare sunt retrovirusuri?

a. virusul poliomielitei

b. reovirusurile

c. bacteriofagul phi X 174

d. HIV
338
25. Telomerii sunt regiuni de ADN:

a. situate la capetele cromozomului

b. cu rol în replicaţia cromozomului

c. care asigură stabilitatea cromozomului

d. situate pericentric în cromozom

26. In reglajul genetic inductibil la procariote:

a. inductorul se combină cu represorul inactivându-l

b. represorul se cuplează cu operatorul, blocând transcripţi

c. ARN-polimeraza acţionează asupra promotorului, declanşând trancripţia

d. creşte cantitatea de substrat iniţial şi scade cantitatea de produs final

27. Primerii sunt:

a. structuri monocatenare

b. substanţe proteice care stabilizează molecula de ADN

c. oligonucleotide

d. structuri bicatenare

28. Fragmentele Okazaki:

a. se formează pe catena de ADN orientată 3’ –5’, în transcripţie

b. sunt secvenţe de ADN care se unesc cu ajutorul helicazelor

c. sunt enzime care controlează replicaţia

d. se formează pe catena de ADN orientată 5’ -3’, în replicaţie

29. Proteinele chaperone au rol în:


339
a. sinteza proteinelor

b. asamblarea factorilor de transcripţie

c. traficul proteinelor

d. activarea kinazelor proteice

30. Prezenţa nucleosomilor în celula eucariotă determină anumite particularităţi ale replicării:

a. fragmentele Okazaki sunt mai scurte decât la procariote;

b. viteza de replicare este mai mică decât la procariote;

c. primerul este mai scurt decât al procariotelor;

d. timpul de replicare este mai lung;

31. Translaţia se caracterizează prin:

a. presupune activarea AA prin reacţia cu ATP în prezenţa enzimelor peptid-sintetaze;

b. după ataşarea AA de ARN-t, AMP va fi reîncărcat cu energie la nivelul ribozomilor;

c. în translaţia propriu-zisă trece un singur codon ARN-m printre subunităţile ribozomilor,

d. citirea informaţiei din ARN-m începe cu codonul AUG;

32. ADN-helicaza:

a. catalizează ruperea punţilor de hidrogen din catena de ADN;

b. determină obţinerea mai multor repliconi, la eucariote;

c. acţioneză la nivelul bifurcaţiei de replicaţie;

d. ataşează o proteină de tip SSBP, formând un complex eficient în replicaţie;

33. Codonul:

a. este o tripletă de nucleotide

b. 3’-ACC-5’ din ADN devine o copie 5’-UGG-3’, în ARNm


340
c. este transcris în direcţia 5’ –3’

d. în ARNm conţine U în loc de T

34. Structura secundară a ADN-ului:

a. este monocatenară

b. corespunde tipului B

c. se întâlneşte la virusul phi X 174

d. este prezentă în regiunile eucromatice

35. Genomul bacterian:

a. cuprinde un cromozom circular ataşat de membrana plasmatică

b. prezintă bucle şi superrăsuciri fixate cu ajutorul ARN-ului

c. include formaţiuni extracromozomiale numite plasmide

d. cuprind aproximativ 2000 –3000 de gene

36. Reglajul translaţional:

a. este cel mai important nivel de reglaj genetic la eucariote

b. presupune selectarea unor molecule de ARN-t ce vor participa la sinteza proteica

c. este influenţat de o serie de proteine histonice şi non-histonice

d. se realizează în prezenţa aminoacil-sintetazelor, ARN-polimerazelor, ARN-t, ribozomilor şi

ATP-ului

37. În transcripţie se sintetizează:

a. proteine ribozomale

b. ARN-m

c. ARN bicatenar
341
d. ARN-t

38. Anticodonul se cuplează cu:

a. catena sens a ADN

b. catena antisens a ADN

c. promotorul

d. catena ARN-m

39. ADN-ul eucariotelor:

a. este format din secvenţe unice în care sunt incluse genele

b. este şi repetitiv

c. repetitiv reprezintă cea mai mare parte din cantitatea totală de ADN

d. reprezintă 50% din toată cromatina

40. Maturarea ARNm:

a. are loc numai la eucariote

b. constă în eliminarea exonilor

c. se realizează prin asamblarea exonilor

d. se desfăşoară în timpul translaţiei

III. PROBLEME (2X5puncte=10 puncte):

41. O macromoleculă de ADN bicatenar are 2850 de nucleotide, din care o treime conţin
citozină. Stabiliţi numărul de legături duble din catena de ADN şi raportul dintre numărul
de nucleotide ce conţin baze azotate purinice (G/A) din catena de ADN.

a. 475 legături duble; raport G/A=0,5


342
b. 950 legături duble; raport G/A=2

c. 475 legături duble; raport G/A=1

d. 475 legături duble; raport G/A=2

42. Operonul unei bacterii codifică la un moment dat trei proteine, toate însumând 672 de
aminoacizi. Dacă suma aminoacizilor a două proteine este egală cu numărul de aminoacizi
al celei de a treia, precizaţi câţi codoni şi câte nucleotide conţine secvenţa de ADN,
transcrisă în cea mai lungă catenă polipeptidică.

a. 312 codoni, 936 nucleotide

b. 336 codoni, 1008 nucleotide

c. 213 codoni, 639 nucleotide

d. 336 codoni, 672 nucleotide

Notă:

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 2 ore.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

343
COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ

“TUDOR VIANU”

OLIMPIADA DE BIOLOGIE

FAZA PE ŞCOALĂ

18 DECEMBRIE 2017

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE - CLASA A XII-A

A. COMPLEMENT SIMPLU B. COMPLEMENT GRUPAT

1. b 21. a

2. d 22. e

3. a 23. a

4. a 24. d

5. c 25. a

6. b 26. b

7. d 27. b

8. b 28. d

9. a 29. e

10. d 30. a

11. a 31. d

12. a 32. a

13. c 33. e

344
14. b 34. e

15. d 35. a

16. b 36. d

17. c 37. c

18. d 38. d

19. b 39. a

20. c 40. b

C. PROBLEME

41. d

42. b

I. 20x2puncte=40 puncte

II. 20x2puncte=40 puncte

III. 2x5puncte=10 puncte

41. 2850/3=950C=>950G=>475A; 475T=> 475 leg. duble => G/A=2

42. S1+S2+S3=672

S1+S2=S3 =>2S3=672=>S3=336

S1+S2=336 => 336 codoni, 336*3=1008 nucleotide


345
Oficiu: 10 puncte

Total: 100 puncte

346
347