LEGENDELE lui VASILE ALECSANDRI Consecvent promotor al celebrei Introducii a Daciei literare (1840), el nsui fondator alturi de Koglniceanu

u si Negruzzi , Vasile Alecsandri a considerat ca folclorul si istoria naionala ca surse de inspiraie, dau nota de originalitate literaturii romane att prin subiect, cat si prin expresie. In poezia de inspiraie istorica, poetul roman preia tehnici stilistice si motive de la romanticii francezi si le autohtonizeaz. Prelucrnd motive din legendele populare romaneti, din care percepe o anumita simbolistica, asumndu-si tehnici de configuraie a personajelor din literatura eroica populara, Alecsandri creeaz in Legende un univers medieval proiectat in mit. mpreuna cu ciclul Pasteluri , volumele Legende si Legende noua alctuiesc piatra de rezistenta estetica a liricii lui Alecsandri. Publicate succesiv, intre 1872 si 1874, legendele au caracter istoric, fantastic sau etiologic. Chiar printre Doinele sale, poetul paoptist introduce si cteva balade( Andrii Popa, Groza, Ttarul, Altarul monastirii Putna , Marioara Florioara), la care se adaug inca cinci in volumul Mrgritarele. Din 1865, este stpnit de ideea unui proiect epopeic, dup modelul Legendei secolelor de Victor Hugo. Balade ca Stefan-Voda si codrul sau Stefan-Voda si Dunrea(187?) au pregtit marele poem istoric in 8 pari Dumbrava roie. Aceasta legenda este cel mai important fragment de epopee din literatura romana, superior din toate punctele de vedere fragmentelor de acelai fel ale lui Heliade si Bolintineanu ( Al. Piru, Surztorul Alecsandri.). Acestui poem istoric di eroic, Alecsandri i-a adugat: Dan, cpitan de plai; CuzaVoda; Oda statuiei lui Mihai Viteazul ; Rzbunarea lui Statu-palma; Grui-Sanger; Toamna tesatoare; Pohod na Sibir; Legenda ciocrliei; Legenda randunicai. Legenda randunicai - Scrisa la Mircesti in 1874 si publicata in volumul Pasteluri si legende in 1875, este dedicata d-nei Nyka Petre Gradisteanu - Prelucreaz un text folcloric referitor la metamorfoza unei tinere prinese in pasare pentru a respinge iubirea Zburtorului. Ca sa scape de imbratisarea nedorita a fpturii demonice, fata si-a abandonat vesmntul protector si s-a transformat in floarea denumita rochita-randunicii Explicnd regresiunea pe scara biologica a unei fiine omeneti intr-un element vegetal, legenda culta are un caracter etiologic, ca si basmele prelucrate de Al Odobescu si integrate in structura eseului erudit Pseudo-kinegetikos mbinnd mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului supranatural si malefic, Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne, nrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale. Legenda este precedata de un moto, care reproduce un fragment de cntic poporal rezumnd nucleul epic al intamplarii extraordinare. Poemul legendar evoca, in 4 fragmente succesive, copilria , adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate destinata spaiului celest. Eroina este o copila

dragalasa avnd un nume predestinat -Rndunica. Perfeciunea trasarurilor sale o face comparabila cu zmbetul de soare cu albul unui crin, cu strlucirea unei stele pe cer. Ursitoarea ii menise o soarta exceptionala, ca va ramane venic tnra si fericita, atrgndu-i pe numeroii muritori prin farmecele ei. I s-a mai oferit o rochia alba, esuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de altie. Cromatica subliniaz castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta. Ursitoarea a avertizat-o ca frumuseea ei va atrage si ncercarea malefica a Zburtorului de a-i castiga iubirea si de a o amgi prin simularea unei afeciuni reciproce. Zna i-l descrie ca pe o fptura nestatornica, superficiala si infidela, care simuleaz dragostea, incapabil s-o triasc de fapt. Eroul fantastic mimnd doar condiia umana nu are preferine sentimentale, ne se poate drui unei iubiri unice, nu pretuieste feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, neprihnirea. Copila asculta ndemnurile protectoarei divine si nu se las amgita de inflcarata declaraie a personajului demonic. Cuvintele lui de dragoste anticipeaz, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figuraie retorica, dialogurile erotice din Calin (file din poveste). Respins de fata si avnd un caracter rzbuntor, precum cel al zmeului din poveste, Zburtorul pandeste momentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochia protectoare. Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale, imaginnd un seductor tablou nocturn. Pentru prima oara in lirica romaneasca, un poet indrazneste sa picteze in cuvinte nudul feminin, trupul fetei fiind comparat cu o dalba feerie si divina ncntare. Apariia ei de vis trezete elementele de natura personificate, care se comporta ca nite virtuali indragostiti. Natura nzestrata cu atribute senzual-omeneti ia parte la euforia erotizata. Ieind la mal, infioarata de adierea nopii estivale, frumoasa copila se contempla ca Narcis in oglinda acvatica. Nemaifiind aprata de haina vrjita, prinesa isi pierde unicitatea si norocul in lume, incalcand promisiunea fcuta znei bune. Cnd Zburtorul, sigur de izbnda apropiata, a vrut sa o cuprind in braele sale, fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o rndunica, scpnd imbratisarii fatale. O data cu ea, se nalta in vnt si straiul fermecat din care au czut pe pamant florile ce vor purta de atunci numele pasrii : Odoare-a primaverei: Rochiti de rndunele!