Sunteți pe pagina 1din 25

LUCRARI DE LABORATOR:

ANALIZA SI SINTEZA SEMNALELOR






Student:Dorobantu Andrei
Specializare: Rstc, Grupa 221



Profesor Indrumator:Teodorescu Rodica-Mihaela


Lucrarea numarul 1
Circuitul de derivare si integrare

1.Exemplificarea raspunsului circuitelor de derivare si integrare,
in domeniul timp ,folosind programul Matlab.
In figura 1 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp ,cand la intrare se aplica semnalul treapta unitate.

t=0:0.001:3;
phi=ones(size(t)).*(t>=0);
RC=0.43;
u1=phi;
u2=exp(-t/RC).*(t>=0);
figure(1);
plot(t,u1,'r',t,u2,'b');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');


Figura 1





In figura 2 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica un semnal dreptunghiular.

t=0:0.001:3;
phi1=ones(size(t)).*(t>=0);
delta=1;
phi2=ones(size(t-delta)).*((t-delta)>=0);
u1=phi1-phi2;
RC=0.43;
u21=exp(-t/RC).*(t>=0);
u22=exp(-(t-delta)/RC).*((t-delta)>=0);
u2=u21-u22;
figure(1);
plot(t,u1,'r',t,u2,'b');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');


Figura 2

In figura 3 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 3 impulsuri
dreptunghiulare.
t=0:0.001:9;
phi1=ones(size(t)).*(t>=0);
delta_1=1;
phi2=ones(size(t-delta_1)).*((t-delta_1)>=0);
u11=phi1-phi2;
delta_2=3;
phi3=ones(size(t-delta_2)).*((t-delta_2)>=0);


delta_3=4;
phi4=ones(size(t-delta_3)).*((t-delta_3)>=0);
u12=phi3-phi4;
delta_4=6;
phi5=ones(size(t-delta_4)).*((t-delta_4)>=0);
delta_5=7;
phi6=ones(size(t-delta_5)).*((t-delta_5)>=0);
u13=phi5-phi6;
u1=u11+u12+u13;
RC=.43;
u2a=exp(-t/RC).*(t>=0);
u2b=exp(-(t-delta_1)/RC).*((t-delta_1)>=0);
u21=u2a-u2b;
u2c=exp(-(t-delta_2)/RC).*((t-delta_2)>=0);
u2d=exp(-(t-delta_3)/RC).*((t-delta_3)>=0);
u22=u2c-u2d;
u2e=exp(-(t-delta_4)/RC).*((t-delta_4)>=0);
u2f=exp(-(t-delta_5)/RC).*((t-delta_5)>=0);
u23=u2e-u2f;
u2=u21+u22+u23;
figure(1);
plot(t,u1,'r',t,u2,'b');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');


Figura 3
In figura 4 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 10 impulsuri
dreptunghiulare.


t=0:0.001:30;
k=0:1:10;
T=3;
sum=0;
for(k=0:1:10)
phi1=ones(size(t-k*T)).*((t-k*T)>=0);
delta_1=1;
phi2=ones(size(t-k*T-delta_1)).*((t-k*T-delta_1)>=0);
u1=phi1-phi2;
sum=sum+u1;
end
RC=0.43;
rez=0;
for(k=0:1:10)
x=-(t-k*T)/RC;
x1=-(t-k*T-delta_1)/RC;
u21=(1-exp(-(t-k*T)/RC)).*((t-k*T)>=0);
u22=(1-exp(-(t-k*T-delta_1)/RC)).*((t-k*T-delta_1)>=0);
u2=u21-u22;
rez=rez+u2;
end
plot(t,sum,'r',t,rez,'b');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');


Figura 4
In figura 5 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica semnalul treapta unitate.
t=0:0.001:3;
phi1=ones(size(t)).*(t>=0);


u1=phi1;
RC=0.43;
u2=(1-exp(-t/RC)).*(t>=0);
figure(1);
plot(t,u1,'b',t,u2,'r');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');


Figura 5
In figura 6 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica un semnal dreptunghiular.
t=0:0.001:3;
phi1=ones(size(t)).*(t>=0);
delta_1=1;
phi2=ones(size(t-delta_1)).*((t-delta_1)>=0);
u1=phi1-phi2;
RC=0.43;
u21=(1-exp(-t/RC)).*(t>=0);
u22=(1-exp(-(t-delta_1)/RC)).*((t-delta_1)>=0);
u2=u21-u22;
figure(1);
plot(t,u1,'b',t,u2,'r');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');




Figura 6
In figura 7 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 3 impulsuri
dreptunghiulare.
t=0:0.001:9;
phi1=ones(size(t)).*(t>=0);
delta_1=1;
phi2=ones(size(t-delta_1)).*((t-delta_1)>=0);
u11=phi1-phi2;
delta_2=3;
phi3=ones(size(t-delta_2)).*((t-delta_2)>=0);
delta_3=4;
phi4=ones(size(t-delta_3)).*((t-delta_3)>=0);
u12=phi3-phi4;
delta_4=6;
phi5=ones(size(t-delta_4)).*((t-delta_4)>=0);
delta_5=7;
phi6=ones(size(t-delta_5)).*((t-delta_5)>=0);
u13=phi5-phi6;
u1=u11+u12+u13;
RC=0.43;
u2a=(1-exp(-t/RC)).*(t>=0);
u2b=(1-exp(-(t-delta_1)/RC)).*((t-delta_1)>=0);
u21=u2a-u2b;
u2c=(1-exp(-(t-delta_2)/RC)).*((t-delta_2)>=0);
u2d=(1-exp(-(t-delta_3)/RC)).*((t-delta_3)>=0);
u22=u2c-u2d;
u2e=(1-exp(-(t-delta_4)/RC)).*((t-delta_4)>=0);
u2f=(1-exp(-(t-delta_5)/RC)).*((t-delta_5)>=0);
u23=u2e-u2f;
u2=u21+u22+u23;


plot(t,u1,'b',t,u2,'r');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');


Figura 7
In figura 8 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniu timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 10 impulsuri
dreptunghiulare;
t=0:0.001:30;
k=0:1:10;
T=3;
sum=0;
for(k=0:1:10)
delta_1=1;
phi1=ones(size(t-k*T)).*((t-k*T>=0));
phi2=ones(size(t-k*T-delta_1)).*((t-k*T-delta_1)>=0);
u1=phi1-phi2;
sum=sum+u1;
end
RC=0.43;
rez=0;
for(k=0:1:10)
x=-(t-k*T)/RC;
x1=-(t-k*T-delta_1)/RC;
u21=(1-exp(-(t-k*T)/RC)).*(((t-k*T)/RC)>=0);
u22=(1-exp(-(t-k*T-delta_1)/RC)).*(((t-k*T-delta_1)/RC)>=0);
u2=u21-u22;
rez=rez+u2;
end


plot(t,sum,'b',t,rez,'r');
xlabel('t');
ylabel('u1(t),u2(t)');
title('Semnalul la intrare,raspunsul circuitului');

Figura 8

2.Exemplificarea raspunsului circuitelor de integrare si
derivare,in domeniul timp folosind programul Mathcad
In figura 1 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica semnalul treapta unitate.









t 0 0.001 , 3 .. :=
rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.43 :=
u1 t ( ) u t ( ) :=
u2 t ( ) e
t
RC
:=


Figura 1.
In figura 2 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp, cand la intrare se aplica un semnal dreptunghiular.
0 0.75 1.5 2.25 3
0.1
0.3
0.7
1.1
u1 t ( )
u2 t ( )
t








t 0 0.001 , 3 .. :=
rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.43 :=
1 :=
u1 t ( ) u t ( ) u t ( ) :=
u2 t ( ) e
t
RC
:=
u2cin t ( ) u2 t ( ) u t ( ) u2 t ( ) u t ( ) :=



Figura 2

In figura 3 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 3 impulsuri
dreptunghiulare.
0 0.75 1.5 2.25 3
1.1
0.367
0.367
1.1
u1 t ( )
u2cin t ( )
t











t 0 0.001 , 9 .. :=
rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.43 :=
1 1 := 2 3 := 3 4 := 4 6 := 5 7 :=
u1 t ( ) u t ( ) u t 1 ( ) ( ) u t 2 ( ) u t 3 ( ) ( ) u t 4 ( ) u t 5 ( ) ( ) + [ ] + :=
u2 t ( ) e
t
RC
:=
u21 t ( ) u2 t ( ) u t ( ) u2 t 1 ( ) u t 1 ( ) :=
u22 t ( ) u2 t 2 ( ) u t 2 ( ) u2 t 3 ( ) u t 3 ( ) :=
u23 t ( ) u2 t 4 ( ) u t 4 ( ) u2 t 5 ( ) u t 5 ( ) :=
u2cir t ( ) u21 t ( ) u22 t ( ) + u23 t ( ) + :=



Figura 3.

In figura 4 este exemplificat raspunsul circuitului de derivare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 10 impulsuri
dreptunghiulare.







0 2.25 4.5 6.75 9
1.1
0.367
0.367
1.1
u1 t ( )
u2cir t ( )
t








t 0 0.001 , 30 .. :=
rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.43 :=
1 := T 3 := k 0 10 .. :=
u1 t ( )
k
u t k T ( ) u t k T ( ) ( )

:=
x t k , ( )
t k T ( )
RC
:= x1 t k , ( )
t k T ( )
RC
:=
u2cir t ( )
k
e
x t k , ( )
u t k T ( ) e
x1 t k , ( )
u t k T ( )
( )

:=



Figura 4.
In figura 5 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica semnalul treapta unitate.


Figura 5.

In figura 6 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica un semnal dreptunghiular.
0 7.5 15 22.5 30
1.1
0.367
0.367
1.1
u1 t ( )
u2cir t ( )
t
0 0.75 1.5 2.25 3
0.1
0.3
0.7
1.1
u1 t ( )
u2 t ( )
t







t 0 0.001 , 30 .. :=
rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.43 :=
u1 t ( ) u t ( ) :=
u2 t ( ) 1 e
t
RC

\
|
|
.
:=
t 0 0.001 , 3 .. :=




Figura 6.
In figura 7 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 3 impulsuri
dreptunghiulare.
u2cir t ( ) u2 t ( ) u t ( ) u2 t ( ) u t ( ) :=
0 0.75 1.5 2.25 3
0.1
0.3
0.7
1.1
u1 t ( )
u2cir t ( )
t











rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.43 := 1 :=
u1 t ( ) u t ( ) u t ( ) :=
u2 t ( ) 1 e
t
RC

\
|
|
.
:=
t 0 0.001 , 9 .. :=
rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.43 := 1 1 := 2 3 := 3 4 := 4 6 := 5 7 :=
u1 t ( ) u t ( ) u t 1 ( ) ( ) u t 2 ( ) u t 3 ( ) ( ) u t 4 ( ) u t 5 ( ) ( ) + [ ] + :=
u2 t ( ) 1 e
t
RC

\
|
|
.
:= u21 t ( ) u2 t ( ) u t ( ) u2 t 1 ( ) u t 1 ( ) := u22 t ( ) u2 t 2 ( ) u t 2 ( ) u2 t 3 ( ) u t 3 ( ) := u23 t ( ) u2 t 4 ( ) u t 4 ( ) u2 t 5 ( ) u t 5 ( ) := u2cir t ( ) u21 t ( ) u22 t ( ) + u23 t ( ) + :=



Figura 7.
In figura 8 este exemplificat raspunsul circuitului de integrare,in
domeniul timp,cand la intrare se aplica o succesiune de 10 impulsuri
dreptunghiulare.
0 2.25 4.5 6.75 9
0.1
0.3
0.7
1.1
u1 t ( )
u2cir t ( )
t







t 0 0.001 , 30 .. :=
rc :=
RC
rc
100
:=
RC 0.32 := T 3 := k 0 10 .. := 1 :=
u1 t ( )
k
u t k T ( ) u t k T ( ) ( )

:=
x t k , ( )
t k T ( )
RC
:= x1 t k , ( )
t k T ( )
RC
:=
u2cir t ( )
k
1 e
x t k , ( )
u t k T ( )
( )
1 e
x1 t k , ( )
u t k T ( )
( )

:=



Figura 8.














Lucrarea numarul 2
0 7.5 15 22.5 30
0.1
0.3
0.7
1.1
u1 t ( )
u2cir t ( )
t


Proiectarea si testarea uniportului RC

1.Programul Mathcad pentru ilustrarea caracteristicilor de
frecventa ideala si reala,ale circuitelor de tip Foster I si Cauer I.










2.Programul Matlab pentru ilustrarea caracteristicilor de
frecventa ideala si reala,ale circuitelor de tip Foster I si Cauer I.
omega=0.01:0.01:100;
omega1=0.4;
omega2=0.6;
omega3=0.8;
0.01 0.1 1 10 100
6
4
2
0
a e ( )
ar e ( )
e













e 0.0010.01 , 1000 .. :=
e1 0.4 := e2 0.6 := e3 0.8 := e4 1 :=
a1 e ( ) 20 log
e
e1
|

\
|
|
.
u e e1 ( ) :=
a2 e ( ) 20 log
e
e2
|

\
|
|
.
u e e2 ( ) :=
a3 e ( ) 20 log
e
e3
|

\
|
|
.
u e e3 ( ) :=
a4 e ( ) 20 log
e
e4
|

\
|
|
.
u e e4 ( ) :=
ar1 e ( ) 10 log 1
e
e1
|

\
|
|
.
2
+

(
(

:=
ar2 e ( ) 10 log 1
e
e2
|

\
|
|
.
2
+

(
(

:=
ar3 e ( ) 10 log 1
e
e3
|

\
|
|
.
2
+

(
(

:=
ar4 e ( ) 10 log 1
e
e4
|

\
|
|
.
2
+

(
(

:=
a e ( ) a1 e ( ) a2 e ( ) + a3 e ( ) + a4 e ( ) + :=
ar e ( ) ar1 e ( ) ar2 e ( ) + ar3 e ( ) + ar4 e ( ) + :=


omega4=1;
phi1=ones(size(omega-omega1)).*(omega-omega1>=0);
phi2=ones(size(omega-omega2)).*(omega-omega2>=0);
phi3=ones(size(omega-omega3)).*(omega-omega3>=0);
phi4=ones(size(omega-omega4)).*(omega-omega4>=0);
a1=-20*log10(omega/omega1).*phi1;
a2=20*log10(omega/omega2).*phi2;
a3=-20*log10(omega/omega3).*phi3;
a4=20*log10(omega/omega4).*phi4;
ar1=-10*log10(1+((omega.^2)/(omega1.^2)));
ar2=10*log10(1+((omega.^2)/(omega2.^2)));
ar3=-10*log10(1+((omega.^2)/(omega3.^2)));
ar4=10*log10(1+((omega.^2)/(omega4.^2)));
a=a1+a2+a3+a4;
ar=ar1+ar2+ar3+ar4;
plot(omega,a,'r',omega,ar,'b');
xlabel('omega');
ylabel('a(omega),ar(omega)');







3.Programul Orcad pentru simularea realizarii fizice a circuitelor
de tip Foster I si Cauer I,ilustrand caracteristicile de frecventa reala.


In figura 1a,este ilustrat circuitul de tip Foster I,iar in figura 1b este
ilsutrata caracteristica de frecventa reala a circuitului.

Figura 1a

Figura 1b
In figura 2a este prezentat circuitul de tip Cauer I,iar in figura 2b este
ilustrata caracteristica de frecventa reala a circuitului.
V1
FREQ = 50
VAMPL = 1
VOFF = 0
Ri
0.533k
R1
0.4k
R2
0.066k
C1
6.25n
C2
18.75n
0
Frequency
1.0KHz 3.0KHz 10KHz 30KHz 100KHz 300KHz 1.0MHz
DB(V(Ri:1)/I(Ri:1))
54
56
58
60



Figura 2a

Figura 2b
Deoarece sinteza circuitelor Foster I si Cauer I s-a facut utilizand
aceeasi relatie,circuitele sunt echivalente,avand caracteristicile de
frecventa identice.
Lucrarea numarul 3
V2
FREQ = 50
VAMPL = 1
VOFF = 0
Ra
0.533k
Rc
0.426k
Re
0.04k
Cb
4.687n
Cd
39.06n
0
Frequency
1.0KHz 3.0KHz 10KHz 30KHz 100KHz 300KHz 1.0MHz
DB(V(Ra:1)/I(Ra:1))
54
56
58
60


Proiectarea si testarea circuitului corector de
amplitudine

1.Programul Mathcad pentru ilustrarea caracteristicilor de
frecventa,ideala si reala ale circuitului corector de amplitudine.




0.01 0.1 1 10 100
0
5
10
15
a e ( )
ar e ( )
e








e 0.01 0.1 , 100 .. :=
e1 1 := e2 5.533 :=
a1 e ( ) 20 log
e
e1
|

\
|
|
.
u e e1 ( ) :=
a2 e ( ) 20 log
e
e2
|

\
|
|
.
u e e2 ( ) :=
ar1 e ( ) 10 log 1
e
e1
|

\
|
|
.
2
+

(
(

:=
ar2 e ( ) 10 log 1
e
e2
|

\
|
|
.
2
+

(
(

:=
a e ( ) a1 e ( ) a2 e ( ) + :=
ar e ( ) ar1 e ( ) ar2 e ( ) + :=


2.Programul Matlab pentru ilustrarea caracteristicilor de
frecventa,ideala si reala ale circuitului corector de amplitudine.
omega=-0.01:0.1:100;
omega1=1;
omega2=5.533;
phi=ones(size(omega)).*(omega>=0);
phi1=ones(size(omega-omega1)).*((omega-omega1)>=0);
phi2=ones(size(omega-omega2)).*((omega-omega2)>=0);
a1=20*log10(omega/omega1).*phi1;
a2=-20*log10(omega/omega2).*phi2;
a1r=10*log10(1+((omega.^2)/(omega1.^2)));
a2r=-10*log10(1+((omega.^2)/(omega2.^2)));
a=a1+a2;
ar=a1r+a2r;
plot(omega,a,'r',omega,ar,'b');
xlabel('omega');
ylabel('a(omega),ar(omega)');











3.Programul Orcad pentru simularea realizarii fizice a circuitului
corector de amplitudine,ilustrand caracteristica de frecventa reala.



V2
FREQ = 50
VAMPL = 1
VOFF = 0
R1
600
R2
600
R5
132
R6
600
R4
600
R3
2.71k
C1
22n
0
OUT IN
L1
8m
1 2
Frequency
1.0Hz 10Hz 100Hz 1.0KHz 10KHz 100KHz 1.0MHz 10MHz 100MHz 1.0GHz 10GHz
DB(V(IN)/V(OUT))
0
5
10
15
(1.0000M,14.840)


Masurari experimentale Circuitul corrector de amplitudine

Frecventa 3.5k 4k 4.5k 5k 6k 10k 20k 30k
U1(mV) 160 160 160 160 160 160 155 155
U2 160 165 165 165 160 145 110 90
U1/U2 1 0.969697 0.969697 0.969697 1 1.103448 1.409091 1.722222

40k 50k 60k 70k 90k 100k 200k 300k 400k
155 155 155 150 140 125 160 160 160
70 60 50 44 36 30 30 30 30
2.214286 2.583333 3.1 3.409091 3.888889 4.166667 5.333333 5.333333 5.333333

500k 600k 700k 800k 900k 1M 2M 3M 4M 5M
160 160 160 160 160 160 150 150 150 150
30 31 31 32 32 32 32 32 32 32
5.333333 5.16129 5.16129 5 5 5 4.6875 4.6875 4.6875 4.6875



0
1
2
3
4
5
6
0 200 400 600 800 1000
Circuitul Corector
Corecor