Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR

Tehnici de ingrijire a bolnavului

Student: ROTARU M.C. MARIAN - BOGDAN MD 1, Grupa 3

CONSTANA 2012

Introducere
1

TIB este disciplina de baza a tuturor asistentelor medicale care lucreaza la patul bolnavului. Scopul studiului acestei materii este de a perfectiona asistenta medicala cu elementele de baza ale profesiunilor, fata de care nu-si pot indeplini sarciniile ce le revin in opera de ocrotire a sanatatii. Cunoasterea tehnicilor corecte de ingrijire a bolnavului determina in mare masura calitatea muncii asistentei. Aceste cunostiinte imbinate cu constientizate si cu inalt sentiment de responsabilitate contribuie la imbunatatirea calitatii ingrijiri bolnabuilor din unitatile sanitare ambulatorii si spitalicesti. Contintutul disciplinei prinvind tehnicile ingrijirea bolnavului este foarte vast, el contribuie prin scopul pe care il are la ingrijirea bolnavului. TIB-ul cuprinde toate verigile de munca ale asistentei medicale si si anume: Primirea bolnavului in spital; Ingrijireile generale acordate acestuia; Asistenta la examinarea bolnavului; Supravegherea acestuia; Alimentatia; Recoltarile de produse biologice si patologice; Examinarile curente; Tehnicile testarilor; Pregatirea bolnavilor pentru examinarile complementare:radiology, endoscopie; Tehnica tratamentului fisic si medicamentos; Particularitatile de ingrijire ale diferitelor ategoirii de varsta si de boli TIB-ul trebuie sa se ocupe si cu problemele mediului optim de spitalizare, simtul estetic al asistentei, imbinat cu cunostiintele ei de specialitate pot contribui la realizarea unor conditii de mediu cat mai prielnice vindecarii bolnavului.

Masurarea Tensiunii Arteriale Scop: evaluarea functiilor cardiovasculare, forta de contractie a inimii, rezistenta determinate de elasticitatea si calibrul vaselor. Elemente de evaluat:tensiunea arterialasistolica, tensiunea arteriala minima-diastolica. Material necesar aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: cu mercur Riva Rocci cu manometru stetoscop tampon de vata alcool creion cu piz rosu si albastru Metode de detrminare a. palpatorie b. auscultatorie interventiile asistentei a. prin auscultatorie : pregatirea psihica a pacientului asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 min spalarea pe maini cu apa si sapun se aplica manseta pleumnatica pe bratul pacientului sprijinit si in extensie se fixeaza membrane stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioare a mansetei se introduce olivele stetoscopului in ureghe se pompeaza aer in manseta pleumatica cu ajutorul parei de cauciuc panala disparitia zgomotelor pulsative se descomprima progresiv aerului din manseta prin deschiderea supapei pana cand se percepe primul zgomot arterial(care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxima sau sistolice) se retine valoarea indicate de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnata se contina descomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice se retine valoarea indicate de coloana de mercur sau de acul manometrului, in momentul in care zgomotele dispar aceasta reprezinta tensiunea arteriala minima
3

se noteaza in

valoarea obtinuta cu o linie orizontala de culoare rosie,

socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatial rezulatat cu albastru in alte documente medicale se inregistreaza cifric T.A minima = 75 mmHg T.Amin= T.A max/2 1 - se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membranele cu alcool b. metoda palpatorie:determinarea prin palparea arterei radiale nu se foloseste stetoscopul biauricular etapele sunt identice etapei auscultatorie are dezavantajul obtinerii unor valorii mai mici decat realitatea, palparea periferica fiind posibila numai de reducarea accentuate a compresiunii exterioare DE RETINUT! Manseta pneumatica va fi bine atasata de bratul pacientului Manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face detrminarea Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului In caz de suspiciune se repeat masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului La indicatie medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate Masurarea pulsului Def:senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata pe un plan rezistent. Scop:evaluarea functiei cardio-vasculare, si elemente de apreciat:ritmicitatea, frecventa si amplitudinea. Locuri de masurare:orice artera accesibila palparii care poate fi comprimata pe un plan osos : artera humerala , artera radiala, artera temporala, artera carotida, artera femorala, artera plopilee, artera pedioasa, artera tibiala. Materiale necesare: ceas cu secundar, pix cu culoare rosie Interventiile asistentei : pregatirea psihica a pacientului; asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 min,; spalarea mainilor, reperara arterei;
4

Ex: T.A maxima = 150mmHg

fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei; excitatea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor; nr pulsatilor timp de un min; consemnarea valori obtinerii printr-un pat pe F.T tinand cont ca fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii; unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei ; consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si caracteristice pulsului; copil mic = 100-120 p/min 10 ani = 90-100 p/min Adult = 60-80 p/min Varstnic = peste 80-90 p/min.

Masurarea respiratiei si notarea in foaia de tratament Scop:evaluarea functiilor respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei boii, al
aparitiei unor complicatii Tipuri de respiratii: costal superior:intalnind la femei prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice datorita maririi diametrului ante-posterior in timpul respiratiei costal inferior :intalnit la barbate prin marirea diametruui lateral al cutiei toracice abdominal intalnit la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice Elemente de apreciat Tipul respiratiei, ritmul, frecventa si amplitudinea Materiale necesare Ceas cu secundar, foaia de tratament, creion de culoare verde Interventiile asistentei asezarea pacientului in decubit dorsal fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata plasarea mainii in fata palmara pe suprafata toracelui nr inspiratiilor timp de un minut consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperature(fiecare linie orizontala a foii reprezinta 2 respiratii) unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
5

in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta cat si caracteristicile respiratiei aprecierea celorlalte elemente ale functiilor respiratorii se face prin simpla observare a miscarilor respiratorii Pentru foaia de temperatura in care respiratia este inscrisa cu valori ce cresc din 5 in 5 pentru fiecare linie orizontala se considera o respiratie Frecventa respiratorica nr respiratilor minime este influentata de varsta, sex: la nou nascut 30-50 rot/min; 2 ani 15-25 resp/min; 12 ani 15-25 rot/min; Adult 16-18 resp/min;
Varstnic 15-25 resp/min;

S-ar putea să vă placă și