1.

Masurarea si notarea respiratiei

Respiratia = functia organiamului prin care se capteaza oxigenul

din mediul inconjurator si de a elibera dioxidul de cabon rezultat in urma
arderilor celulare (inspiratie + expiratie)

Scop: evaluarea functiei respiratorii

Respiratia caracteristici:
Are 4 etape: 1. etapa ventilatorie
2. etapa circulatorie
3. etapa tisularã
. 4. difuziunea gazelor

A. M. Face observati ale etapei ventilatorii, urmarind:

Frecventa = nr resp/minut (adult:16-18 respiratii/minut)
Amplitidinea = volumul aer patruns si eliminat: profund/superficial
Ritm = pauzele egale dintre respiratii: resp. ritmica
Tipul respiratiei: costal superior -femei
costal inferior - babat
abdominal – copii / varstnici
Frecventare mare = TAHIPNEE
Frecventa mica = BRADIPNEE
Oprirea respiratiei = APNEE
Dificultatea resp = DISPNEE

Materiale necesare:
 ceas secundar
 foaie temperatura
 pix verde

Tehnica: Pacientul nu este pregatit psihic

Pacientul este pegatit fizic: decubitdorsal
A.M. Numara inspiratiile timp de 1 min, cu palma asezata pe toracele pacientului
AM noteaza in foaia de temp printr-un punct verde
(unirea punctelor = curba respiratorie)
2. Masurarea pulsului si notarea lui

Pulsul= expansiunea ritmica a arterei comprimate pe un plan osos.

Scop: evaluarea functiei cardiovasculare.

Materiale necesare:
 pix rosu
 foaie temperatura
 ceas cu secundar

Tehnica:
1. A.M. isi spala mainile.
2. A.M. pregateste pacientul din pct de vedere psihic, explicandu-i tehnica si
asigurandu-i un repaus de 10-15 mun
3. AM pregateste pacientul din punct de vedere fizic: decubit dorsal,
semisezand sau sezand pe marginea patului.
4. A.M. fixeaza traiectul arterei cu 2-3 degete palpatoare, exercitand presiune
asupra arterei pe un plan osos
5. A.M. masoara pulsatile timp de 1 minut (pacientul nu vb, nu se misca)
6. A.M. noteaza valoarea in foaia de temp printr-un punct rosu
Fiecare linie din FT repr 4 pulsatii

Aprecieri:
 Ritmul
 Amplitudinea
 Celeritatea (viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile)
 Frecventa: adult 60-80 p/min
 Frecventa crescuta= TAHICARDIE
 Frecventa scazuta= BRADICARDIE

Locuri de masurare - ARTERE:

 RADIALA (incheietura maini) – locul de electie
 FEMURALA ( zona inghinala)
 HUMERALA / BRAHIALA (liga cotului)
 CAROTIDA (sub cercei)
 TEMPORALA (la tample)
 TIBIALA (la tibie)
 PEDIOASA (in fata labei piciorului)
 POPLITEE (in sptele genunchilor).
 3. Masurarea tensiunii arteriale si notarea ei

TA = presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor

arteriali

Scop: evaluarea functiei cardiovasculare

Materiale necesare:
 Aparat masurare a T.A. (manometru)
 stetoscop
 tampon vata + alcool sanitar
 fix rosu
 foaie temperatura

Tehnica:
1. A.M. isi spala mainile
2. A.M. pregateste pacientul din punct de vedere fizic (sezand,
semigezand, decubit dorsal) - ii acorda pacientului un repaus de 10-
15 min inainte de evaluare;
3. din punct de vedere psihic , explicandu-i sa nu vb in timpul
masurarii
4. manseta se aplica pe bratul pacientului si se fixeaza fara ca
aceasta sa stranga
5. A.M. pozitioneaza membrana stetoscopului pe artera humerala,
fixand-o cu policele manii stangi
6. se asigura dezinfectarea olivelor si membranei stetoscopului dupa
fiecare masurare
7. se introduc olivele stetoscopului in urechi
8. se pompeasa aerul in manseta pana la disparitia zgomotelor
pulsatile.
9. se deschide incet supapa pompei si se lasa aerul din manseta pana
la aparitia primului zgomot pulsatil – Valoarea indica sistola – val
maxima
10. se continua decomprimarea pana la incetarea zgomotelor
pulsatile
11. ultimul zgomot pulsatil indica - diastolica – val minima
12. se noteaza in foaia de temp val existente printr-o line rosie si
hasuram spatiul dintre valoarea maxima si valoarea minima.
13. fiecare linie repr. o unitate coloana de mercur.
14. se reorganizeaza locul de munca; se dezinfecteaza olivele si
membrana stetoscopului si se depoziteaza aparatul de masurat TA.
 TA se masoara in mmHg (milimetri colona mercur).
TA normala 120 – 80 mmHg
TA scazuta HIPOTENSIUNE ARTERIALA
TA crescuta HIPERTENSIUNE ARTERIALA

4. Oxigenoterapia pe masca

Oxigenoterapia este adeministrarea de oxigen pe cale

respiratorie pentru combaterea stari de hipoxie

Hipoxia= stare patologica determinata de scaderea cantitatii de oxigen din

tesuturi.

Scop terapestic: de a imbogati cantitatea de oxigen din tesuturi prin

masca

Materiale necesare
 materiale protectia personala: masca, manusi
 sursa de oxigen (statie centrala/ butelie oxigen / microstatie)
 umidificator - recipient ptr. barbotarea oxigenului continand
apa distilata sterila
 masca de oxigen
 crema de fata
 tavita renala

Tehnica
1. AM isi spala mainile si imbraca manusile UF
2. Pregateste pacientul psihic: il informeaza cu privire la importanta,
durata, necesitatea proceduri, creindu-i un climat de siguranta ptr
cooperare si de a diminua anxietatea
3. Pregatirea fizica: se dezobstrueaza caile respiratorii daca este cazul
4. Pacientul se aseaza in pozitie semisezanda
5. Se ansambleaza echipamentul: se pune apa distilata in barbotor
6. Se verifica sursa de oxigen
7. Se verifica tubulatura
8. Se va aseza masca de oxigen acoperind nasul si gura pacientului si
se va fixa cu o curea in jural capului
9. Se ataseaza masca de tubulatura
10. Se verifica sa nu iasa oxigen pe langa
11. Se fixeaza debitul de administrare al oxigenului, in functie de
prescriptia medicala
12. Se va supraveghea pacientul pe tot parcusul tehnici, totodata
si echipamentul de administrare al oxigenului.
13. Se observa functia respiratorie al pacientalui si i se acorda
suport psihic
14. Se reorganizeaza locul de munca , curatand echipamentul la
finalizarea tehnici
15. Se noteaza in FT rezultatele obtinute , ora si cine a efectuat
tehnica.

Vom aprecia raspunsul terapeutic al oxigenoterapiei prin observarea:

 Culorii tegumentelor
 Monitorizarea respiratiei si a pulsului
 Monitorizarea concentratiei de oxigen din sange cu ajutorul pulsoximetrului

5. Masurarea inaltimii si greutatii coporale

Fiecare pacient la internare, trebuie cantarit si masurat ce inaltime are pentru a:
 aprecia starea de nutritie a pacientului
 stabili necesitatilor valorice
 stabili dozele de medicamente
 umari evolutia unei afectiuni /edeme, ciroza
 aprecia raportul dintre inaltime si greutate

Materiale necesare:
 cantar cu antropometru
 taliometru
 foaie de temperatura

Masurarea inaltimii:
1. Pregatirea psihica - se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei
2. Pregatira fizica: - pacientul se anuntata sa nu manance, sa isi elimine scaunul si sa
urineze dimineata inainte de masuratori
3. se aseaza pacientul in picioare, descult cu spatele drept si lipit de tija si de cursorul
taliometrului
4. se coboara cursorul pana la capul pacientului
5. se citeste pe tija gradatia inaltimi
6. pacientul este rugat sa coboare, si ajutat de AM sa se incalte, apoi este condus in
salon, la pat
7. Am va nota in FT inaltimea pacientului

Masurarea greutatii:
1. Pregatirea psihica - se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei
2. Pregatira fizica: - pacientul se anuntata sa nu manance, sa isi elimine scaunul si sa
urineze dimineata inainte de masuratori
3. se verifica functionalitatea balantei
4. se echilibreata la nevoie
5. se imobilizeaza acul indicator
6. se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului
7. se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
8. se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile
9. se citesc valorile obtinute pe scara cursorului
10. se imobilizeaza bratul balantei, iar pacientul va cobori
11. AM se va conduce la patul pacientului, in salon
12. se moteata in FT greutatea pacientului

IMC (inidicele de masa corporala)= indicator de

calculare al greutatii corporale ideale , pentru o inaltime data
 IMC <18,5 -subponderal
 18,5 ≤ IMC < 25 - normal
 25 ≤ IMC< 30 - supraponderal
 30 ≤ IMC - obez

6.Alimentatia pacientului

Pentru a-si mentine energia unei bune functionari, organimul are

nevoie sa ingereze si sa absoarba așimente de buna calitate si
cantitate suficienta, dar si ptr o dezvoltare armonioasa si o
intretinere a tesuturilor.

Scop:
 sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale
  sa asigure necesarul energetic de baza al organimului pentru
dezvoltare si refacere
 prevenirea unor boli

Fiinta umana are nevoie de alimente in functie de varsta, sex,

greutate, inaltime, activitate fizica, stare de sanatate sau de boala.

O alimentatie sanatoasa contine:

 glucide sau carbohidrati (sursa de energie).
 proteine (sursa de materie prima a functionarii hormonale)
 lipide (au val. calorica mare si rol energetic - se pot depozita ca
rezerve in organism)
 vitamine: (fucte si legume - contribuie la funct. corecta a proceselor
metabolice)
 minerale (substante catalizatoare)
 apa (funct. tuturor proceselor fiziologice si metabolice)

Alimentatia poate fi
ACTIVA
- pacientul poate manca singur
- materiale: tava, tacamuri, farfurie, servetele, pahar, fata masa
- in sala de mese / salon

PASIVA
- pacientul poate manca singur, dar are o problema in a-si duce
mancarea la gura
- materiale: tava , tacamusi, sarfuis, sauetale, pahar, fata masa
- in salon, la pat si este ajutat de AM

ARTIFICIALA:
-pacientul nu poate manca singur
-materiale necesare alimentei artificiale in functie de metoda de
alimentatie.
 SONDA GASTRICA SAU INTESTINALA
 GASTROSTOMA
 PARENTERALA
 CLISMA
 7. Caracteristicile urinei
Eliminarea = necesitatea organismului de a se debarasa de substantele
nefolositoare, toxice, rezultate din metabolism.

Cai eliminare:
 aparatul renal: urina ;
 piele: perspiratie, transpiratie ;
 aparatul respirator ;
 aparatul digestiv: scaunul, varsaturile ;
 menstruatia

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

Mictiunea= emisia de urina

Diureza = cantitatea de urina eliminata in 24 h

Caracteristici:

1.Cantitatea urina eliminata in functie de varsta

 la nou mascut 30-300 ml /24 h
 la соріi 500 - 1200 ml /24 h
 la adult 1200 - 1400 ml /24 h

2.Frecventa dupa varsta

 la nou nascut - frecvente
 la copii : 4-5 mictiuni /zi
 la adult: 5-6 mictiuni/zi
 la varstnici: 6-8 mictiuni/zi
dintre care 2/3 din nr mict au loc ziua iar 1/3 noaptea

3. Culoarea variaza de la galben inchis la galben deschis.

 Culoarea inchisa este data de consumul excesiv de carne sau diverse medicamente
 Culoarea deschisa de o alimentatie vegetariana, o diluare a urinei printr-un consum
mare de lichide

4. Aspectul normal este clar-transparent. Dupa un timp poate deveni tulbure

5 Mirosul - de belion. Dupa un timp poate sa isi schimbe intr-unul amoniacal

6. Reactia normala a urinei este o reactie acida cu un PH 4,5-7

7.Densitatea urinei 1010-1025 la temp de 15°C .

Alta temperatura modifica densitatea urinei.
 8.Caracteristicile scaunului:
Eliminarea = necesitatea organismului de a se debarasa de substanţele
nefolositoare, toxice, rezultate din metabolism.

Cai eliminare:
 aparatul renal: urina ;
 piele: perspiratie, transpiratie ;
 aparatul respirator ;
 aparatul digestiv: scaunul, varsaturile ;
 menstruatia
Scaunul = resturi alimentare rezultate is urma digestiei, care sunt eliminate din
organism prin actul defecatiei.

Defecatia= eliminarea materilor fecale prin anus

Caracteristici:
Cantitatea de materii fecale eliminate 150 - 200g/zi
Consistenta: pastoasa, omagena
Frecventa: la nou nascuti 1-2 scaune /zi
la adulti 1-2 scaune /zi sau la 2 zile
Eliminarea: normal in fiecare dimineata dupa trezire la aceasi ora
Forma: cilindrica cu diametru 3-5 cm
Culoarea:
 variaza in functie de alimentatie sau consum de medicamente
 brun, brun-inchis, negru, verde, alb, galben deschis
 la nou nascuti in primele 2-3 zile dupa nastere este verde/brun inchis miconiu
Mirosul - fecaloid

Diareea = nr mare de scaune / 24 h

 3-6 scaune / zi - in infecti initestinale
 20-30 scaune/ zi - in sindromul dizenteric
 80-100 scaune/zi - in holera
 tranzitul este accelerat
 consistenta scazuta
 aspect pastos – lichid
 culorea: galben deschis, verde, albicios, brun inchis, negru(HDS)
 mirosul variaza in functie de cauza: acid, fetid, ranced (putral)
 poate contine puroi, paraziti intestinali sau oua de paraziti

Constipatia = tranzit intestinal intarziat

 scaune rare: la 2 - 4 zile; cu pierderea orarului obisnuit
 consistenta uscata, sub forma unor bile dure conglomerate
 culoarea inchisa
 insotit de crampe abdominale
 meteorism (gaze intestinale)
 flatulenta (eliminarea gazelor din intestin)
 pot exista tenesme (senzatie dureroasa de defecare fara elemin. materiilor fecale)
 fecolom (acumulare de materii fecale in rect)
9. Modificari patologice ale diurezei.

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

Diureza = cantitatea de urina eliminata in 24 h

Poliuria = eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500 ml /

24 h.
- poate fi trecatoare sau permanenta
- culoare deschisa; densitate mica

Oligurie = eliminara unei cantitati de urina mai micã de 500 ml /24 h

Anuria= lipsa urinii in vezica

10. Tulburari de emisie urinara

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

Mictiunea= emisia de urina

Polakiuria = cantilate f mica de urina eliminata cu senzatia de

mictiune frecventa.

Disuria = eliminarea urinei cu durere si cu greutate

Nicturia = inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de

urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in timpul nopti.
11. Prezenta substantei in urina.
Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

 Hematuria = prezenta sangelui in urina

 Albuminuria = prezenta proteinelor in urina

 Glicozuria = prezenta zaharului in urina

 Pigmenti biliari -culoarea urini brun

 Cetonuria = corpi cetonici in urinã

 Urobilinogenul
12. Modificari ale concentratiei urinare

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

Densitatea normala: 1010 - 1025 la temp de 15° alta temp modifica

densitatea urinei

se masoara cu urodensiometru

 Hiperstenuria = concentratie, densitate mare - densitate peste

1035

 Hipostenuria= concentratie, densitate scazuta - urina foarte

diluatã

 Izostenuria= concentratia mica se mentine acceasi indiferent

de regimul alimentar
 13. Retentia urinara- Ischiuria

Ischiuria = incapacitatea vezicii urinare de asi evacua continutul

Ischiuria = manifestare de dependenta

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

 Incontinenta urinara = emisiune urinara involuntara si inconstienta

 Enurezisul nocturn (la copii peste 3 ani)= emisie involuntara si inconstieta noaptea
 14. Recoltarea urinei pentru diureza.

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

Diureza = cantitatea de urina eliminata timp de 24 h

Scop explorator
 -pentru examenul fizic urina: cantitate (cunoastera volumului direzei)
 -pentru ex chimic: 100 ml urina
 -pentru obtinerea unor informatii asupra functiei rinichilor si a cailor urinare,
dar si a intregului organism
 -urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism

Materiale necesare:
 manusi U.F.
 recipient de colectare a urinei (2l - 4l) - spalat, curat, uscat, clatit cu apa distilata
 plosca sau urinar daca e nevoie
 recipient gradat (ptr cantitate)
 recipient colectat urina, plosca

Pregatire psihica a pacientului:

 Inainte cu o seara, AM ii va explica procedura si necesitatea colectarii diurezei
 Va informa pacientul ca dimineata, la o anumita ora se va incepe colectarea si
se va termina a doua dimineata la exact aceasi ora.
 Pregatire fizica a pacientului:
 Pacientul va urina dimineata la o ora fixa, iar aceasta prima mictiune se arunca
 AM va nota ora inceperii recoltarii
 Se continua cu strangerea tuturor mictiunilor in decurs de 24 h., pastrandu-se si
ultima mictiune cea de a doua zi de dimineata la acesi ora.
 Recipientul de urina este etichetat cu numele pacientului, nr salon, nr pat, si se tine
la racoare intr-un loc ferit de lumina
 In urina se vor pune cristale de timol
 Urina se va masura dupã fiecare eliminare ptr a monitoriza cantitatea
 Dupa golirea recipientului se va spala si dezinfecta
 AM va trece in FT prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cant. de urina in ziua
respectiva (Spatiul dintre 2 linii orizontale repezinta 100 ml de urina)
 Ptr a trimite la laborator se va eticheta recipientul ptr analiza si va fi insotit insotit
alaturi de cerintele analizei, cantitatea totala si perioada in care a fost colectata.

Cantitate totala de urina la adult = diureza = 1200 - 1400 ml/24h.

15. Recoltarea urinei ptr ex sumar/complet de urina

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

Ex sumar /complet de urina = examenul prin care se va analiza urina macroscopic si

macroscopic

Scop explorator:
 ptr determinarea PH-ului urinar, densitati urinare, pezenta proteinelor, puroiului glucozei,
sangelui urina
 analiza sedimentului urinar (mucus, nisip renal, calculi renali. hemati, leucocite, proteine)

Materiale necesare:
 Materiale privind efectuarea toaletei organelor genitale externe
 recipient ptr recoltare spalat, curat, uscat
 In functie de starea pacientului, se asigura bazinet, sonde vezicale.

Pregatirea psihica a pacientului

- pacientul se va informa inainte cu o seara in ce consta recoltarea, importanta ei,
fiind un proces nedureros
- pacientul este educat sa nu bea apa in timpul nopti si sa nu mance in timpul
diminetii, inainte de recoltare

Pregatirea fizica a pacientului

 -In dimineata recoltarii se va efectua toaletarea organelor genitale externe, fara a
urina, pentru ca e nevoie de prima urina de dimineata pentru recoltare.
-este instiintat ca recoltarea se va face din jetul mijlociu al emisiei urinare.

Tehnica:
1. In dimineata recoltari AM isi spala mainile, isi pune masca si imbraca manusile UF
2. AM serveste pacientul cu recipientul de recolare nesteril
3. AM se asigura ca pacientul respecta indicatiile de recoltare, supraveghand
recoltarea corecta a urinei
4. va fi necesara recoltarea a 70-120 ml urina
5. dupa recoltare, produsul este etichetat cu datele de identificare ale pacientului si se
noteaza in FT nunele AM, ora recoltarii si eventulele patologi macroscopice ale
urinei si se anunta medicul.
6. se va trimite la laborator in max 2 h, alaturi de un biletel cu examinarea ceruta.
(rezultatele dupa 2-3 h)
7. A.M. isi scoate manusile si se va spala pe maini.

16. Recoltarea urinei ptr ex. urocultura

Urina = solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice organismului
alaturi de saruri minerale si de alte substante de dezasimilatie

Urocultura = ex prin care se vor cauta bacteri in urina

Scop explorator
-exam. bacteriologio al urinie, atunci cond flora microbianã este abrundentà

Materiale necesare
 materiale pr efectuarea toaletei organelor genitale externe
 recipient steril recoltare
 ii functie de starea pacient. se asigura bazinet sau sonde vezicale
 materiale protectie a AM: masca, manusi

Pregatirea psihica a pacientului

 pacientul se va informa inainte cu o seara in ce consta recoltarea, importanta ei, fiind
un proces nedureros
 pacientul este educat sa nu bea apa in timpul nopti si sa nu mance in timpul
diminetii, inainte de recoltare

Pregatirea fizica a pacientului

 In dimineata recoltarii se va efectua toaletarea organelor genitale externe, fara a
urina, pentru ca e nevoie de prima urina de dimineata pentru recoltare.
 este instiintat ca recoltarea se va face din jetul mijlociu al emisiei urinare.

Tehnica:
1. In dimineata recoltari AM isi spala mainile, isi pune masca si imbraca manusile UF
2. AM serveste pacientul cu recipientul de recolare steril
3. AM se asigura ca pacientul respecta indicatiile de recoltare, supraveghand
recoltarea corecta a urinei
4. va fi necesara recoltarea a 50 - 70 ml urina
5. dupa recoltare, produsul este etichetat cu datele de identificare ale pacientului si se
noteaza in FT nunele AM, ora recoltarii si eventulele patologi macroscopice ale
urinei si se anunta medicul.
6. se va trimite la laborator cat mai repede posibil, in max 2 h, alaturi de un biletel cu
examinarea ceruta. (rezultatele dupa 72 h)
7. A.M. isi scoate manusile si se va spala pe maini.

17. Recoltarea scaunului pentru ex coproparazitologic

Scaunul - resturile alimentare rezultate in urma digestii, care sunt eliminate din
organism prin actul defecatiei

Defecatia - eliminarea materilor fecale prin anus.

Scop explorator, examenul prin care se vor cauta paraziti si ouale acestora dar si
purtatori sanatosi de germeni patageni

Materiale necesare:
 materiale pentru efectuarea toaletei organanelor genitale externe in special al anusului
 recipient curat, spalat, uscat
 echipament de protectie AM (mânuri UF, masca, halat / sort cauciuc

Aceasta recoltare se poate efectua, prin mai multe metode:

 din scaun spontan sau provocat.
 direct dir rect
 din recipientul de defecare

Pregatirea pacientului din punct de vedere psihic:

 AM ii explica pacientului tehnica, scopul recoltarii, necesilatea examinari
 Pregatirea pacientul din punct de vedere fizic:
 Pacientul va fi educat ca in seara precedenta sa aiba o cina usoara urmand ca
noaptea si dimineata sa nu consume alimente
 in dimineata recoltarii pacientul isi goleste vezica urinara fara a defeca
 pacientul isi face toaletarea organelor genitale externe in special al anusului

Tehnica:
1. AM imbraca manusile de UF si se pregateste de recoltare
2. AM se asigura ca pacientul a respectat ceea ce i s-a cerut inainte cu o seara
3. AM invita sa defece intr-un recipient spalat curat uscat
4. AM va recolta cu lingurita recipientului cateva fracmente din diferite parti ale scanului
5. se va inscriptiona recipientul cu datele pacientului
6. se va trimite la laborator in max 2 h alaturi de biletul cu cerinta examinarii
(Rezultatele analizei se vor primi in 2-3 h)
7. dupa recoltare, pacientul este invitat sa isi efectueze toaleta anala
8. se reorganizeaza locul de munca

Tehnica recoltarii ex coproparazitologic direct din rect

1. pacientul este asezat in decubit lateral drept sau stang, cu membrul inferior
2. de pe pat instins, iar cel de deasupra flectat
3. AM deface fesele cu 2 degete ,iar cu cealalta mana introduce port-tamponul cu
tamponul steril prin miscari de rotatie, prin anus in rect, stergand mucoasa rectala
4. se va cauta si ouale parazitilor, iar la aceasta metoda este indicat sa se racleze si
pliurile din vecinatatea orficiului anal (ovale de oxiuri se depun aici)
5. tamponul este introdus in recipientul spalat, curat, uscat;
6. se va eticheta si trimis la laborator, in maxim 2 h
18. Recoltarea scaunului pentru ex coprocultura
Scaunul= resture alimentare rezultate in urma digestiei, care sunt eliminate din
orgamism prin actul defecatiei

Defecafia = eliminarea materilor fecale prin anus

Scop explorator: ptr depistarea a germenilor patogeni care poduc inbolnaviri ale
sistemului digestiv- bacteriilor

Materiale necesare:
 echipament protectie (manusi UF, masca, sort /halt)
 materiale necesare recoltari - recipient steril
 materiale necesare toaletarii anale

Pregatirea psihica a pacientului:

 Ii explicam pacientalui tehnica, scopul, necesitate recoltarii

Pregatirea fizica a pacientului:

 pacientul va fi educat ca in seara precedenta sa aiba o cina usoara, urmand ca
noaptea si dimineata sa nu consume alimente
 in dimineata recoltarii pacientul isi goleste vezica urinara fara a defeca
 pacientul isi face toaletarea organelor genitale externe in special al anusului
 Tehnica:
1. AM se spala pe maini, imbraca manusile de UF si se pregateste de recoltare
2. AM se asigura ca pacientul a respectat ceea ce i s-a indicat inainte cu o seara
3. AM invita sa defece intr-un recipient steril
4. AM va recolta cu lingurita recipientului cateva fracmente din diferite parti ale scanului
5. se va inscriptiona recipientul cu datele pacientului
6. se va trimite la laborator in max 2 h alaturi de biletul cu cerinta examinarii
7. (Rezultatele analizei se vor primi in 2-3 h) A.M. va analiza macroscopic scaunul, iar
daca va observa eventuale patologii, va nota in FT si va anunta medicul cat mai
repede posibil.
8. dupa recoltare, pacientul este invitat sa isi efectueze toaleta anala
9. se reorganizeaza locul de munca

Tehnica recoltarii coproculturii direct din rect

1. pacientul este asezat in decubit lateral drept sau stang, cu membrul inferior
de pe pat instins, iar cel de deasupra flectat
2. AM desface fesele cu 2 degete, iar cu cealalta mana introduce port-tamponul cu
tamponul steril prin miscari de rotatie, prin anus in rect, stergand mucoasa rectala
3. tamponul este introdus in recipientul steril
4. se va eticheta si trimis la laborator, in cel mai scurt timp, in maxim 2 h

19. Recoltara sputei

Sputa = totalitatea secretiilor care provin din caile respiratorii, din arborele bronsic si
care se elimina prin actul tusei

Expectoratie= tusa eu secretii

Scop explorator
 macroscopic
 bacteriologic
 parazitologic
 citologic

Materiale necesare:
 materiale ptr prolectia personala (masca, manusi UF)
 recipient cu capac ptr recolarea sputei:
 Recipient spalat, curat uscat si dezinfectate
 Recipient steril
 servetele sau prosop
 un pahar cu apa ptr clatirea si efetuarea toaletei bucale dupa eliminarea sputei
 tavita renala

Pregatirea psihica a pacientului:

 AM ii va explica tehnica, importanta si necesitatea efectuarii ei.
 AM va informa pacientul ca sputa este un pericol biologic, atat ptr el cat si ptr cei din jur.
 Astfel se impune respectarea tuturor masurilor de igiena

Pregatirea fizica a pacientului:

 va fi educat, ca din pozitie sezanda sau semisezanda, sa tuseasca, eliminand sputa din
arborele bronsic, pe gura fara a elimina saliva.

Tehnica:
1. AM isi spala mainile, imbraca masca si mânusile UF
2. AM va invita pacientul sa ocupe loc pe scaun, cu spatele lipit de spatar.
3. AM il va ruga sa tuseasca de cateva ori, ptr a elimina sputa, in recipientul de recoltare
4. Imediat dupa recoltare se inchide capacul recipientului.
5. Se sterge gura pacientelui, se ofera un pahar cu apa ptr a-si clati gura si apoi sa
scuipe apa in tavita renala.
6. A.M. va trimite la laborator recipientul etichetat cu datele de identificare ale
pacientalui, insotit de biletelul cu examenul cerut.
7. Se va reorganizeaza locul de munca, si se aseaza pacientul in pozitie semisezanda,
favorizand respiratia.

De obicei sputa se recolteaza dimineata

Dar poate fi si coletata timp de 24 h.

20. Recoltarea varsaturilor.

Varsatura=continutul gastric care se elimina spontan pe gura, fiind o metoda de
aparare fata de un continut stomacal daunator

Intalnita:
 in afectiuni digestive
 sarcina
 in afectiuni neurologice (eliminarea varsaturii in jet).

Scop explorator
 macroscopic
 chimic
 bacteriologic

Materiale necesare:
 musama /aleza - protectia patului
 materiale protectie personala (manusi UF, masca, sort)
 tavita renala sau recipient de recoltare
 prosop si apa ptr clatirea si stergerea gurii

Pregatirea psihica a pacientului:

 pacientul este incurajat in timpul varsaturi.
 Pregatirea fizica a pacientului:
 AM aseaza pacientul in pozitie sezinda sau in pozitia laterala de siguranta
 Daca pacientul se afla in urma unei interventii chirurgicale, acestuia i se recomanda
sa isi sustina si sa isi compreseze plaga operatorie in timpul varsaturilor, tusei,
mersului, stranutului

Tehnica:
1. AM isi spala mainile, imbraca manusile U.F.
2. AM va sustine pacientul in timpul varsaturii, din pozitia sezanda cu capul aplecat in fata.
3. daca este cazul se indeparteaza proteza dentara
4. pacientul va fi sustinut de frunte si incurajat sa verse
5. AM ii va tine tavita renala sub barbie
6. dupa incheierea varsaturi pacientul este din nou incurajat si i se sterge gura cu prosopul,
oferindui-se un pahar de apa ptr clatirea gurii, scuipand in alta tavita renala
7. daca pacientul nu se linisteste dupa varsatura, si acuza incontinuare stari de greata, se
va mentine pozitia sezanda si i se recomanda sa inspire adanc de cateva ori si va varsa
in alta tavita renala.
8. daca pacientul s-a linistit, adopta o pozite semisesanda.
9. dаса pacientul este imobilizat la pat, va adopta pozitia laterala de siguranta in timpul
varsaturii
10. se reorganizeaza locul de munca si se aeriseste salonul
11. se noteazã in foaia de temperatura aspectul macroscopic al varsaturii (continut –
alimentar, puroi, sange; miros, cantitate, aspect), numarul varsaturilor in 24h, caracterul
de emitere al varsaturii, dar si simptomele care le insoteste
12. iar daca se trimite la laborator se elicheteaza cu datele pacientului si se trimite alaturi de
cerinta

21. Recoltarea exudatului faringian.

Exudatul faringian= lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian

Scop explorator:
 determinarea germenilor patogeni
 depisitarea purtatorilor sanatosi de germeni patogeni

Materiale necesare:
 materiale protectie (masca, manusi UF
 recipient recoltare steril
 apa de gura
 spatula liniguala
 tavita renala

Pregatirea psihica pacientului

 i se comunica tehnica mentionand ca nu e o tehnica dureroasa si trebuie acordul
pacientului

Pregatirea fizica a pacientului:

 pozitie sezanda cu spatele lipit de scaun;
  pacientul nu mananca, nu bea, nu fumeaza, nu se spala pe dinti, sa nu foloseasca
spray do gura sau apa de gura inainte de recoltare

Tehnica:
1. A.M. se spala pe maini si imbraca manusile U.F.
2. AM invita pacientul sa stea pe scaun in pozitie sezanda cu spatele lipit de scaun
3. AM se asigura ca pacientul a respectat ceaa ce i s-a recomandat
4. AM ii ofera tavita renala sa o tina sub barbie
5. AM roaga pacientul sa spuna un „A” prelung in timp ce inspecteaza mucoasa
faringiana si amigdalele
6. AM deschide eprubeta ,daca este necesar apasa limba cu o spatula linguala, iar cu
tamponul steril sterge mucoasa farigiana si depozitul de pe suprafata amigdalelor,
prin miscari de rotatie, cat mai rapida fara a atinge dintii sau saliva
7. AM retrage tamponul si se introduce in eprubeta sterila cu atentie fara a atinge
marginile eprubetei, ptr a evita contaminarea
8. Se etanseizeaza si se eticheteaza cu datele pacientului si se trimite la laborator in
cel mai scurt timp posibil – max 2 h
9. se reorganizeaza locul de munca
10. se noteaza ora recoltarii si numele AM care a efectuat recoltarea, in FT
11. Pacientul isi poate clati gura
12. AM si pacientul se spala pe maini

22. Clisma evacuatorie simpla.

Clisma= o forma speciala de tubaj, prin care se introduce un lichid cu ajutorul unui
irigator in intestinul gros, prin: anus rect si colon
Clisma evacuatorie simpla = introducerea prin anus a unui lichid la nivelul
intestinului gros pentru eliminarea fortata a materilor fecale prin spalarea
intestinala.
Scop evacuator:
 evacuarea continutului intestinului gros
 ptr pregatirea pacientului ptr intervetii chirurgicale
 ptr pregatirea pacientului ptr efectuarea unor examinari
 ptr combaterea constipatiei
Scop terapeutic: introducerea solutiilor medicamentoase si alimentatie
Materiale necesare:
 materiale protectia AM ( manusi UF, sort cauciuc, aleza
pat)
 materiale ptr a asigura intimitatea pacientului: paravan,
invelitoare
 Materiale protectia patului: musama si aleza
 stativ irigator
  irigator (0,5-3 L) si tub cauciuc (1,5 - 2 m lungime)
 canula rectala sterila
 bazinet ptr evacarea continutului colonului
 apa 37°C – 1L
 fulgi de sapun (sapun lichid)
 tavita renala cu tampone de tifon
 pensa pentru blocarea tubului de cauciuc
Tehnica:
1. Pregatirea psihica a pacientului: AM ii va explica tehnica si necesitatea efectuarii ei
2. Pregatirea fizica a pacientului: AM il va ruga pe pacient sa mearga sa urineze si sa
isi efectueze toaletarea organelor genitale externe
3. In acest timp AM va pregati materialele necesare si va izola patul pentru intimitatea
pacientului, si va proteza patul cu musama si aleza.
4. AM se va spala pe maini si va imbraca manusile UF
5. AM aseaza pacientul in decubit lateral stang sau drept
6. AM va suspenda irigatorul de stativ si v-a pensa tubul de cauciuc cu pensa (blocand
curgerea solutiei) ; sau v-a inchide robinetul daca irigatorul are robinet
7. Se va pune aprox 1-1,5 l apa la temp corpului 37°C cu fulgii de sapun in irigator
8. Se va monta canula sterila, atasand-o la tubul de cauciuc
9. Se va evacua aerul si prima coloana de apa in tavita renala si se va pensa iar tubul
10. A.M. va departa fesele cu 2 degete, iar cu cealalta mana va introduce canula
prin anus, in rect aroximativ 10-12 cm
11. AM va urmari pacientul daca are dureri mari, si il va linisti, rugandu-l sa
respire profund
12. Daca se observa dificultati in introducerea canulei in rect, nu se forteaza
introducerea lui
13. Dupa ce canula este introdusa in rect, se deschise robinetul sau se desface
pensa regland viteza de scurgere a solutiei
14. Cand nivelul apei se apropie de nivelul tubului de scugere, se opreste cu
pensa si se scoate canula (punand-o direct intr-o tavita renala in vederea curatarii)
din rect, urmand ca pacientul sa stea linistit 10-15 min timp in care solutia va spala
intestinul gros, stand in decubit dorsal sau in decubit lateral drept
15. Pacientul va evacua peste 10-15 min la toaleta sau in bazinet si se va face
toaletarea organelor genitale externe
16. Se noteaza in FT ora efectuarii clismei
17. se reorganizeaza locul de muncã, se aeriseste salonul
18. AM isi scoate manusile si se spala pe maini
23. Imbracarea si dezbracarea manusilor UF

Manusile UF sunt manusile care nu se curata, nu se dezinfecteaza

chiar daca nu au fost deteriorate. Fiind manusi nesterile de unica
folosinta, sunt folosite pentru protectie, pentru a evita
contaminarea in timpul examinarii pacientilor
 Portul manusilor UF este obligatoriu la:
 recoltarea produselor biologice
 Efectuarea punctiilor
 contact cu sange, secretii nazale, urinare, materii fecale
 examinari si tratamente stomatologice
 examinari vaginale sau rectale
 sondaje gastrice sau vezicale
 endoscopii
 Interventii chirurgicale
 nasteri

Reguli generala de utilizare:

 manusile se folosesc dupa spalarea, uscarea si decontaminarea
mainilor
 manusile se schimba dupa fiecare pacient, dupa fiecare tehnica de
nursing
 Manusile trebuiesc inlocuite daca prezinta fisuri sau rupturi
accidentale, spalandu-se in prealabil mainile
 este important sa fie de marime potrivita.

Imbracarea si dezbracarea manusilor UF si sterile

1. AM va alege marimea potrivita a manusilor
2. Am va indeparta bijuteriile.
3. Se va spala foarte bine pe maini, iar apoi se va dezinfecta si va tine mâinile în sus
ptr a se evapora dezinfectantul.
4. Se scot pe rand manusile din cutie, atingandu-se doar partea de sus a mansetei.
5. Se trece mana prin deschiderea manusii si se trage pana la incheietura mainii.
6. Se prinde a doua manusa de manseta, se trece mana prin deschiderea manusii si se
trage pana la incheietura mainii.
7. Se adjusteaza manusile nesterile pentru a acoperi si incheieturile mainilor.
8. Manusile se indeparteaza prinzand marginea superioara din exterior, aruncand-o in
containerul galben de colactare al produselor cu potential biologic crescut.
9. Apoi se prinde cealalta manusa cu mana libera prin interior scotand-o cu grija si
aruncand-o direct in container
10. se spala din nou mainile cu apa si sapun si se decontamineaza
 24. Poziții ale pacientului în pat

Un pacient activ va adopta urmatoarele pozitii in pat:

Pozi ț ia decubit dorsal: Aceasta este pozitia in care pacientul este culcat pe spate cu o perna subtire la gat,
mainile libere pe langa corp si picioarele usor departate, se introduce un sul subtire la glezne pentru sustinere.
Este catalogata drept pozitia de odihna.

Pozi ț ia decubit lateral drept sau stang: In aceasta pozitie pacientul este culcat pe o parte, va avea asezata
la cap o perna subtire, piciorul dinspre pat intins iar cel de deasupra flectat, mainile libere.

Pozi ț ia semisezanda in care pacientul va avea la cap aproximativ 3 perne pentru a avea un unghi de 45
grade. Se poate pune un sul la talpi pentru a impiedica alunecarea, Aceasta pozitie favorizeaza respiratia

Pozitia sezanda: Aceasta este pozitia in care corpul va avea un unghi de 90 grade, se pune un sul talpi
pentru a impiedica alunecarea. Aceasta pozitie de obicei se ia la marginea patului, si este indicat ca picioarele
sa fie sustinute de un scaunel pentru a favoriza circulatia sanguina de la picioare, sau efectiv pe scaun in
salon. Aceasta pozitie favorizeaza respiratia

Pozi ț ia Fowler: Aceasta este pozitia de relaxare, o pozitie semisezanda cu picioarele usor flectate si
desfacute

Pozi ț ia decubit ventral: Aceasta este pozitia in care pacientul va sta asezat pe abdomen, cu spatele in sus,
cu fata intr-o parte, pe o perna subtire, mainile pot fi si ridicate, iar la glezne se pune un sul pentru sustinere.

Pozitia ginecologica : Pozitia decubit dorsal cu picioarele indoite in unghi de 90 grade si sunt sustinute pe un suport, si
coapsele departate. Se foloseste pentru inspectarea aparatului genito-urinal.

Pozitia genu-pectoral: Aceasta este pozitia in care pacientul va sta pe genunchii usor departati cu antebratele pe pat, iar
pieptul atinge planul orizontal. Aceasta pozitie se foloseste pentru vizionarea zonei rectale, a anusului

Pozitia Trendelenberg: Aceasta este pozitia in care va pacientul va fi asezat inclinat aprox la 10 grade cu capul in jos si cu
picioarele in sus, pentru a favoriza oxigenarea creierului