Diamantul Carbonul se gaseste, in natura, in in stare elementara, in cele doua forme alotropice: diamantul si carbunele.

Diamantul se gaseste fie in zacaminte primare, in care s-a format, fie in aluviunile unor rauri. Zacamintele primare sunt roci eruptive (silicati), care au luat nastere din magma topita, patrunsa vertical din adancime prin scoarta solida a pamantului, unde s-a solidificat sub presiune mare. In zacamintele diamantifere care se gasesc numai in putine puncte pe glob, diamantele sunt sunt continute de obicei sub forma de cristale mici ( 0,1 - 0,5 grame/tona ), si numai rar ca bucati mai mari de forme neregulate ( cel mai mare diamant gasit pana in prezent este numit Cullinam, cantareste aproximativ 650 g = 3025 carate). Numai circa 5% din diamantele extrase sunt destul de pure pentru a putea servi ca podoabe. La slefuire se pierde cea mai mare parte din diamantul brut. Diamantele impure servesc pentru scopuri industriale. Diamantul incolor si straveziu, cand este pur, cristalizeaza in sistem cubic. Densitatea este 3,51 g/cm. Indicele de refractie, neobisnuit de mare da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conducator de caldura si electricitate. Diamantul este una din cele mai dure substante cunoscute si de aceea este de neinlocuit in fabricarea de scule destinate a taia, gauri sau lustrui materiale foarte dure. El insusi nu poate fi lustruit decat cu propria lui pulbere. Pe de Alta parte diamantul este casant; el poate fi pulberizat intr-un mojar de otel. Fiecare atom de carbon hibridizat sp dezvolta patru valente identice dirijate uniform in spatiu dupa schema tetraedica. Unghiul dintre doua valente este de 10928`. Prin cele patru valente ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de alti patru atomi C formand astfel o retea tridimensionala infinita. Intreg cristalul constitue de fapt o singura molecula. Proprietatile diamantului. Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietatile acestei substante. Temperatura inalta de vaporizare, aproape 4000, lipsa unei faze lichide si caldura mare de vaporizare, egala cu caldura de atomizare se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalente.

La temperatura inalta la care are loc vaporizarea vaporii de carbon sunt compusi din atomi liberi. Energiile de legatura C-C fiind foarte mari, se intelege pentru ce cristalele de diamant sunt asa dure. Caldura atomica a diamantului este anormal de mica Cp=1,25 cal/mol la 25, in loc de 6,4 cum cere regula Dulong si Petit. Proprietatile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala (lipsa de absortie ) fata de lumina vizibila si ultravioleta pana la 1500 sau mai jos dovedeste ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi excitati la frecventele acestor radiatii electromagnetice. Reactivitate . Diamantul este mult mai putin reactiv de cat carbunele negru si chiar decat grafitul. El nu se aprinde in Oxigen molecular decat pe la 800. Polimorfismul diamant-grafit. In conditii standard, diamantul este forma alotropica nestabila, iar grafitul cea stabila. Prin incalzire indelungata la 1500, in absenta oxigenului, diamantul se transforma in grafit. Caldura de transformare polimorfa este de 0.2 kcal/mol. Diamante artificiale. Transformarea diamantului in grafit, la temperatura joasa, fiind exoterma, transformarea inversa trebuie sa fie favorizata, conform principiului Le Chatelier, la temperatura inalta. Tot conform acestui principiu, transformarea grafitului in diamnat trebuie sa fie favorizata de presiune, deoarece diamantul are o densitate mai mare (deci un volum mai mic la masa egala) decat grafitul. Incercari numeroase de a fabrica diamante sintetice, efectuate in timp de aproape un secol au esuat. Incepand din 1955 se fabrica industrial diamante sintetice, prin incalzirea grafitului la cca. 3000 si 125 000 atm. Viteza transformarii este marita prin mici adaosuri de Cr, Fe sau Pt. Rolul catalizatorului consta, para-se, in formarea unui film din metal topit pe suprafata grafitului. In aceste conditii metalul dizolva carbon si il precipita ca diamant, mai putin solubil. Se obtin diamante negre de 0,02-0,05 g, care se utilizeaza in scopuri industriale. Un procedeu recent promitator pentru obtinerea diamantelor se bazeaza pe un principiu diferit : se trece metan, la o presiune mai joasa decat cea atmosferica peste pulbere de diamant su dimensiunea de 1 micron,

incalzita la 1000. Micile cristale de diamant servesc ca centre de cristalizare ; O parte din carbonul rezultat prin descompunerea metanului se depune pe suprafata acestor cristale a caror retea se extinde astel in spatiu; o alta parte din carbon se depune ca grafit. Grafitul se indeaprteaza prin incalzire cu Hidrogen la 50 atm, deoarece se hidrogeneaza mult mai repede ca diamantul.

Diamantul
Diamantul, incolor si straveziu , cnd este pur, cristalizeaza in sistemul cubic. Densitatea este 3,51 g/cm3. Indicele de refractie, neobisnuit de mare, da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conductor de lumina si electricitate. Diamantul este una dintre cele mai dure substante cunoscute si din aceasta cauza de neinlocuit pentru fabricarea de scule destinate a tia, guri sau lustrui materiale foarte dure. El nsui nu poate fi lustruit decat cu propria sa pulbere. Pe de alta parte diamantul este casant. El poate fi pulverizat intr-un mojar de otel. Din pcate exista foarte puine depozite de diamante pe Pmnt, cele bogate fiind si mai puine. Unul dintre ele se afla in Africa de Sud i nc oferea pana la 90 % din producia mondiala de diamante. In Rusia s-a descoperit in Iakuia o regiune ntinsa continand diamante si acum acestea se obin la scara industriala. Formarea diamantelor naturale necesita condiii extraordinare, si anume temperaturi si presiuni uriae. Diamantele s-au nscut in straturile mai adnci ale scoarei terestre. In anumite locuri straturile cu diamante se topesc si apoi ies la suprafata si nghea, dar aceasta se ntmpla foarte rar. Structura cristalina Fiecare atom de carbon dezvolta 4 valene identice , dirijate uniform in spaiu dup schema tetraedrica. Unghiul dintre 2 valene este de 109 28'.Prin cele 4 valene ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de ali 4 atomi C, formnd astfel o reea tridimensionala infinita. ntreg cristalul constituie de fapt o singura molecula. Distantele interatomice sunt de 1, 54 . Proprietati Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietile acestei substane. Temperatura nalt de vaporizare, aproape 4000 si lipsa unei faze lichide se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalene. La temperatura nalta la care are loc vaporizarea, vaporii de carbon sunt compui din atomi liberi. In cristalul de diamant, atomii sunt meninui in poziiile lor de echilibru prin forte mult mai puternice decat in metale sau in cristalele ionice. Proprietile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala fata de lumina vizibila si ultravioleta

dovedete ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi excitai de frecventele acestor radiaii electromagnetice. Diamantul este mult mai puin reactiv decat crbunele negru si chiar decat grafitul. El se aprinde, in oxigen molecular, doar la 800 C. Prin nclzire ndelungata la 1500 , in absenta oxigenului, diamantul se transforma in grafit. Diamante artificiale ncercri numeroase de a fabrica diamante sintetice, efectuate timp de aproape un secol, au dat gre. ncepnd din 1955 se fabrica industrial diamante sintetice, prin nclzirea grafitului la 3000 si 125000 atm. Viteza transformrii este mrita prin mici adaosuri de Cr, Fe sau Pt. Se obin diamante negre, de 0,02-0,05 g, care se utilizeaza pentru scopuri industriale. Carbonul - Diamantul si grafitul Forme alotropice ale Carbonului - Diamantul si grafitul -

Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice. 36119jbi78nrv9g br119j6378nrrv

Carbonul este un nemetal, situat in grupa a IV a. Se noteaza prescurtat C si se gaseste in doua stari alotropice : diamant si grafit. br119j6378nrrv

In cristalul de diamant format din atomi de carbon, atomii din retea se unesc prin legaturi covalente. Fiecare atom de

carbon pune in comun cei 4 electroni de valenta cu alti 4 atomi vecini. br119j6378nrrv

In cristalul de carbon, atomii de retea formeaza tot legaturi covalente, dar fiecare atom de carbon pune in comun 3 electroni cu alti 3 atomi vecini. br119j6378nrrv

Covalenta reprezinta numarul de electroni unui atom pusi in comun cu electronii altui atom. Legaturile covalente sunt orientate in spatiu, sunt rigide si mai puternice decat legaturile ionice. br119j6378nrrv

In grafit se gaseste un tip special de retea atomica numita retea statificata, care este o retea atomica hexagonala formata din plane paralele de atomi de carbon. br119j6378nrrv

Diamantul are o retea cubica, iar cristalele de grafit sunt alcatuite din straturi paralele de hexagoane de atomi de carbon, care formeaza o retea stratificata atomica. Atomi de carbon dintr-un plan ocupa colturile unor hexagoane regulate. br119j6378nrrv

Proprietatiile fizice ale diamantului cat si ale grafitului sunt determinate de structura lor. Astfel, atat diamantul cat si grafitul sunt substante in starea de agregare solida. Diamantul nu are culoare, deci este incolor, este transparent si straluciltor, pe cand grafitul este de culoare cenusie, opaca si

este unsuros. Duritatea diamantului este de zece ori mai mare decat cea a grafitului. Diamantul este notat cu 10 pe scara Mohs, iar grafitul doar cu 1, putand fi zgariat cu unghia. Pe hartie, grafitul lasa o dar cenusie. Densitatea diamantului este de 3,514 g/cm3, iar cea a grafitului de doar 2,262 g/cm 3. Grafitul este bun conducator de caldura si de curent electric, pe cand diamantul nu conduce nici caldura, nici curentul electric. Diamantul, daca este incalzit la 1900 oC, in absenta aurului se transforma in grafit. Nici diamantul, nici grafitul nu pot fi topite. La o temperatura de peste 3500 oC se formeaza direct vapori de atom de carbon. Atat diamantul, cat si grafitul au o reactivitate foarte mica, astfel ele nu reactioneaza chimic cu nici o substanta. br119j6378nrrv

Diamantul este folosit la scule, pietre abrazive, obiecte de podoaba si instrumente optice, iar grafitul este folosit la electrozi pentru cuptoare electrice cu arc, cuve elecrolitice, confectionarea minelor de creion si fabricarea figrelor de carbon. br119j6378nrrv

Masa diamantului, cat si a briliantelor ( o forma mai valoroasa a diamantului) se masoara in carate (1carat = 0,205g). Pretul diamantelor depinde de masa, claritatea si stralucirea acestora. br119j6378nrrv

Primul diamant sintetic a fost obtinut in anul 1955, in Statele Unite ale Americii, incalzind grafit la o presiune mai mare de 100.000 atm. Si temperatura de aproximativ 2800 oC. Diamantele obtinute sunt de culoare neagra, de 0,02g-0,05g; ele se utilizeaza in scopuri industriale. br119j6378nrrv

DIAMANT FOTOGRAFII

INFORMATII Descriere: Carbonul care formeaza diamantul se cristalizeaza la adancimea de 160 km in adancul pamantului. Ele sunt aduse la suprafata de catre eruptiile vulcanice si pot fi descoperite in lava vulcanica, in timp ce altele sunt descoperite in rauri si oceane, in depozitele aluvionare. Diamantele au cea mai dura suprafata cunoscuta pana in prezent de stiinta, considerate a detine gradul 10, maximum pe scara duritatii. Diamantul este de 80 de ori mai dur decat corindonul, urmatoarea substanta aflata pe scara duritatii dupa diamant, la gradul 9. Singura substanta care poate zgaria diamantul este un alt diamant. Diamantele ard la temperaturi de 850 grade Celsius. Acizii nu au nici un efect asupra lor. Aproape 60% dintre diamantele lumii sunt considerate imperfect cristalizate, de aceea nu pot fi folosite in industria bijuteriilor. In schimb, diamantele imperfecte sunt folosite in scopuri industriale. Diamantele au fost pentru prima oara descoperite in India, in urma cu peste 3.000 de ani, si de atunci s-au decoperit zacaminte pe toate continentele. Daca celelalte pietre pretioase sunt o combinatie de doua sau mai multe elemente, diamantul este singurul care este compus dintr-un singur element:

carbonul. Numele: deriva din grecescul "adamas", ceea ce inseamna de neinvins. Compozitia chimica: Carbon. Duritate: 10 (cea mai mare) Luciu: adamantin Culori: de obicei incolor, dar sunt si in nuante de alb, albastrui, gri, galben, roz, rosu, maroniu, verde, negru. Diamantele galbene sau maronii sunt considerate imperfecte, dar cele verzi, albastre si mai ales cele rosii sunt considerate a fi cele mai valoroase, tocmai pentru ca sunt foarte rare. Nota: Poate fi confundat cu cristalul de stanca, zirconul, safirul alb, topazul transparent, cuartzul fumuriu (diamantul negru) Legenda: Conform scrierilor vedice, vechea scriptura hindusa, diamantele nu aduc decat nenorociri femeilor datorita energiilor negative acumulate in diamant de-a lungul timpului din cauza invidiilor altor persoane care ar dori sa fie proprietarii respectivei pietre. Energia negativa este acumulata in diamant, de aceea se spune ca ar fi aducatoare de ghinion. PIATRA RECOMANDATA PENTRU: ZODIILE: Berbec, Taur, Leu, Balanta LUNA DE NASTERE: Martie, Aprilie, August, Septembrie, Noiembrie TALISMAN NOROCOS: al Berbecului, Leului si Taurului ZIUA DE NASTERE: Sambata ANUL NASTERII: PLANETA GUVERNATOARE SAU DOMINANTA: Venus INFLUENTA NUMEROLOGICA: ANIVERSARE: Se ofera la aniversarea a 10, 30, 60, 75 de ani (nastere sau casatorie) CHAKRE: 3, 7 PROFESII: EFECTELE ASUPRA PURTATORULUI: Piatra a perfectiunii Simbol al invincibilitatii si integritatii, Mareste increderea, credinta, claritatea mentala, deschiderea spirituala, claritatea gandirii, spiritualitatea, speranta, dragostea,

veselia, sinceritatea, fidelitatea Confera durabilitate relatiilor inter-umane, bun liant relational Deschide accesul spre divinitate, pune in contact cu ingerii protectori Aduce noroc, bunastare, prosperitate, abundenta, dragoste, generozitate, alinare dupa esecuri in dragoste Piatra a succesului financiar, a vietii indestulate, a luxului, a prosperitatii Ajuta la intelegerea esentei problemelor Absoarbe energiile si gandurile negative din mediul inconjurator sau din celelalte pietre langa care este purtat SANATATE: benefic pentru auz si artrita, energizeaza si imbunatateste viata sexuala

Diamantul este piatra celor nascuti in aprilie si piatra pretioasa aniversara pentru implinirea a 10 si 60 de ani de casnicie.Diamantul a fost descoperit in anul 500 i.Ch. in India. Numele de 'diamant' vine din grecescul 'adamas', care inseamna ' de necucerit' -sugerand eternitatea iubirii. Inca de la grecii antici diamantul este simbolul traditional al iubirii. In aceea vreme se credea ca acestea sunt picaturi de roua intarite sau aschii din stele sau fulgere cristalizate. Diamantul - cea mai tare substanta cunoscuta de om, este carbon cristalizat, care are calitati unice de a reflecta lumina. Pentru ca este compus dintr-un singur element, diamantul este cea mai pura dintre pietrele pretioase. Diamantul este o piatra incolora, dar se pot intalni si diferite nuante cum ar fi albastru, galben, rosu, verde si roz. Valoarea unui diamant este data de urmatoarele elemente: Taietura - Claritatea - Culoarea - Greutatea (karat)

Forme alotropice ale Carbonului

- Diamantul si grafitul -

Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice. Carbonul este un nemetal, situat in grupa a IV a. Se noteaza prescurtat C si se gaseste in doua stari alotropice : diamant si grafit. In cristalul de diamant format din atomi de carbon, atomii din retea se unesc prin legaturi covalente. Fiecare atom de carbon pune in comun cei 4 electroni de valenta cu alti 4 atomi vecini. In cristalul de carbon, atomii de retea formeaza tot legaturi covalente, dar fiecare atom de carbon pune in comun 3 electroni cu alti 3 atomi vecini. Covalenta reprezinta numarul de electroni unui atom pusi in comun cu electronii altui atom. Legaturile covalente sunt orientate in spatiu, sunt rigide si mai puternice decat legaturile ionice. In grafit se gaseste un tip special de retea atomica numita retea statificata, care este o retea atomica hexagonala formata din plane paralele de atomi de carbon. Diamantul are o retea cubica, iar cristalele de grafit sunt alcatuite din straturi paralele de hexagoane de atomi de

carbon, care formeaza o retea stratificata atomica. Atomi de carbon dintr-un plan ocupa colturile unor hexagoane regulate. Proprietatiile fizice ale diamantului cat si ale grafitului sunt determinate de structura lor. Astfel, atat diamantul cat si grafitul sunt substante in starea de agregare solida. Diamantul nu are culoare, deci este incolor, este transparent si straluciltor, pe cand grafitul este de culoare cenusie, opaca si este unsuros. Duritatea diamantului este de zece ori mai mare decat cea a grafitului. Diamantul este notat cu 10 pe scara Mohs, iar grafitul doar cu 1, putand fi zgariat cu unghia. Pe hartie, grafitul lasa o dar cenusie. Densitatea diamantului este de 3,514 g/cm3, iar cea a grafitului de doar 2,262 g/cm 3. Grafitul este bun conducator de caldura si de curent electric, pe cand diamantul nu conduce nici caldura, nici curentul electric. Diamantul, daca este incalzit la 1900 oC, in absenta aurului se transforma in grafit. Nici diamantul, nici grafitul nu pot fi topite. La o temperatura de peste 3500 oC se formeaza direct vapori de atom de carbon. Atat diamantul, cat si grafitul au o reactivitate foarte mica, astfel ele nu reactioneaza chimic cu nici o substanta. Diamantul este folosit la scule, pietre abrazive, obiecte de podoaba si instrumente optice, iar grafitul este folosit la electrozi pentru cuptoare electrice cu arc, cuve elecrolitice, confectionarea minelor de creion si fabricarea figrelor de carbon. Masa diamantului, cat si a briliantelor ( o forma mai valoroasa a diamantului) se masoara in carate (1carat = 0,205g). Pretul diamantelor depinde de masa, claritatea si stralucirea acestora. Primul diamant sintetic a fost obtinut in anul 1955, in Statele Unite ale Americii, incalzind grafit la o presiune mai

mare de 100.000 atm. Si temperatura de aproximativ 2800 oC. Diamantele obtinute sunt de culoare neagra, de 0,02g-0,05g; ele se utilizeaza in scopuri industriale. Bibliografie manualul de chimie - clasa a IXa manualul de chimie - clasa a VIIIa manualul de geografie - clasa a VIa

Ce

este un diamant?

Primul lucru la care ne gndim cnd auzim cuvntul diamant este un inel cu diamante. Diamantele aa cum le tim sunt pietre faetate, strlucitoare i fr culoare. Ele cresc semnificativ valoarea bijuteriilor pe care sunt montate. De ce este un diamant att de special? Un diamant este un mineral natural. Principalul element din care este format este carbonul, acelai element care poate fi gsit n miezul moale al creionului. ns diamantul este cel mai dur element de pe Pamnt. Aceast duritate este datorat structurii speciale a cristalului format n decursul a mii de ani n condiii de temperatur i presiune foarte mare sub pamnt. De unde vin diamantele?

n timp ce vrsta unui diamant poate fi de mii de ani, adevrata poveste a vieii lui ncepe odat cu descoperirea sa. n medie o mie de tone de pietri trebuie minat pentru a gsi un diamant de 0.5 carate. De aceea este o operaie costisitoare. Dup aceasta diamantele sunt separate n dou grupuri: de calitate industrial i pietre preioase. Cele de calitate industrial ajung s fie folosite ca pietre pentru tiat n diferite industrii datorit duritii / asperitii lor. Diamantele de calitatea pietrelor preioase - datorit frumuseii i raritii lor - i gsesc locul n diferite bijuterii. Dar nainte de a fi aezate pe tronul lor trebuie tiate i faetate n diferite forme. Dup ce ajung la forma final diamantele primesc note conform celor 4 caracteristici de baz. Aceste caracteristici sunt numite cele 4 c-uri: Color, Clarity, Cut and Carat (Culoare, Claritate, Tietur i Carat). Preul unui diamant este strns legat de aceste 4 c-uri. De aceea este foarte important s nelegei aceste 4 c-uri nainte de a cumpra un diamant. Care sunt cele 4 c-uri? 1. Color (Culoare): Diamantul, fiind o piatr natural, n timpul formrii lui mici impuriti intr n structura cristalului. Acestea i dau diferite nuane de culoare. n funcie de culoare diamantele sunt mprite n dou grupe principale: colorless (incolore) i fancy. Cele mai des folosite in bijuterii sunt diamantele incolore. Acestea au diferite nuane ncepnd cu "D" care este cel mai putin colorata dintre toate pn la "Z" care este "cea mai" galbena sau maronie. Orice diamant care are o nuan mai nchis dect "Z" este considerat ca fiind de tipul fancy. Diamantele incolore sunt mai rare n natur i din acest motiv sunt mai valoroase. n continuare avei un tabel care este folosit n categorizarea diferitelor nuane de diamante incolore.

Culoare D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z Fancy Galben Aproape Galben Scar Incolor Foarte Incolor Slab Deschis Galben Deschis Color

Pe lng galben i maro, culorile fancy pot fi roz, albastru, gri i negru. 2. Clarity (Claritate): Claritatea, cunoscut la diamante i sub denumiea de calitate reprezint prezena a altor cristale i impuriti n piatr. Aceste impuriti pot fi vzute cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe care mrete de 10 ori. Tipul, numrul i locaia incluziunilor poate deseori identifica individual diamante. Cu ct are mai puine impuriti diamantul cu att mai valoros este. n continuare avei categoriile i descrierile folosite n identificarea claritii diamantelor. Claritate FL IF VVS1 VVS2 VS1 VS2 SI1 SI2 I1 I2 I3

Very Very Flawless Very small Internally small Small Inclusions Flawless Inclusions Inclusions Inclusions Scar Perfect Intern Perfect 3. Cut (Tietura): Tietura confer diamantului forma sa i este hotrtoare pentru cta lumin este reflectat de un diamant i deci are de asemenea un efect asupra frumuseii i strlucirii. n continuare avei o ilustrare a modului n care tietura afecteaz cantitatea de lumin reflectat de un diamant. Foarte Foarte Puine Incluziuni Foarte Puine Incluziuni Puine Incluziuni Incluziuni

4. Carat: "Carat" nu trebuie confundat cu cuvntul "Karat" folosit pentru a msura puritatea aurului. Carat e folosit pentru a msura greutatea diamantelor. Un gram este egal cu 5 carai i un carat este divizat in 100 de puncte (points). Cel mai uor de inut minte acest lucru este s comparai caratul cu dolarul i punctul cu centul. Deci 0.1 carai fac 10 puncte i 50 de puncte fac 0.5 carai. Diamantele mai mari sunt mai rare n natur deci sunt mai valoroase dect cele mai mici. De aceea preul caratului crete simitor odata cu creterea n dimensiune a diamantelor.

Diamantul
Carbonul se gaseste, in natura, in in stare elementara, in cele doua forme alotropice: diamantul si carbunele. Diamantul se gaseste fie in zacaminte primare, in care s-a format, fie in aluviunile unor rauri. Zacamintele primare sunt roci eruptive (silicati), care au luat nastere din magma topita, patrunsa vertical din adancime prin scoarta solida a pamantului, unde s-a solidificat sub presiune mare. In zacamintele diamantifere care se gasesc numai in putine puncte pe glob, diamantele sunt sunt continute de obicei sub forma de cristale mici ( 0,1 0,5 grame/tona ), si numai rar ca bucati mai mari de forme neregulate ( cel mai mare diamant gasit pana in prezent este numit Cullinam, cantareste

aproximativ 650 g = 3025 carate). Numai circa 5% din diamantele extrase sunt destul de pure pentru a putea servi ca podoabe. La slefuire se pierde cea mai mare parte din diamantul brut. Diamantele impure servesc pentru scopuri industriale. Diamantul incolor si straveziu, cand este pur, cristalizeaza in sistem cubic. Densitatea este 3,51 g/cm. Indicele de refractie, neobisnuit de mare da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conducator de caldura si electricitate. Diamantul este una din cele mai dure substante cunoscute si de aceea este de neinlocuit in fabricarea de scule destinate a taia, gauri sau lustrui materiale foarte dure. El insusi nu poate fi lustruit decat cu propria lui pulbere. Pe de Alta parte diamantul este casant; el poate fi pulberizat intr-un mojar de otel. Fiecare atom de carbon hibridizat sp dezvolta patru valente identice dirijate uniform in spatiu dupa schema tetraedica. Unghiul dintre doua valente este de 10928`. Prin cele patru valente ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de alti patru atomi C formand astfel o retea tridimensionala infinita. Intreg cristalul constitue de fapt o singura molecula. Proprietatile diamantului. Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietatile acestei substante. Temperatura inalta de vaporizare, aproape 4000, lipsa unei faze lichide si caldura mare de vaporizare, egala cu caldura de atomizare se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalente. La temperatura inalta la care are loc vaporizarea vaporii de carbon sunt compusi din atomi liberi. Energiile de legatura C-C fiind foarte mari, se intelege pentru ce cristalele de diamant sunt asa dure. Caldura atomica a diamantului este anormal de mica Cp=1,25 cal/mol la 25, in loc de 6,4 cum cere regula Dulong si Petit. Proprietatile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala (lipsa de absortie ) fata de lumina vizibila si ultravioleta pana la 1500 sau mai jos dovedeste ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi excitati la frecventele acestor radiatii electromagnetice. Reactivitate . Diamantul este mult mai putin reactiv de cat carbunele negru si chiar decat grafitul. El nu se aprinde in Oxigen molecular decat pe la 800. Polimorfismul diamant-grafit. In conditii standard, diamantul este forma alotropica nestabila, iar grafitul cea stabila. Prin incalzire indelungata la 1500, in absenta oxigenului, diamantul se transforma in grafit. Caldura de transformare polimorfa este de 0.2 kcal/mol.

Diamante artificiale. Transformarea diamantului in grafit, la temperatura joasa, fiind exoterma, transformarea inversa trebuie sa fie favorizata, conform principiului Le Chatelier, la temperatura inalta. Tot conform acestui principiu, transformarea grafitului in diamnat trebuie sa fie favorizata de presiune, deoarece diamantul are o densitate mai mare (deci un volum mai mic la masa egala) decat grafitul. Incercari numeroase de a fabrica diamante sintetice, efectuate in timp de aproape un secol au esuat. Incepand din 1955 se fabrica industrial diamante sintetice, prin incalzirea grafitului la cca. 3000 si 125 000 atm. Viteza transformarii este marita prin mici adaosuri de Cr, Fe sau Pt. Rolul catalizatorului consta, parase, in formarea unui film din metal topit pe suprafata grafitului. In aceste conditii metalul dizolva carbon si il precipita ca diamant, mai putin solubil. Se obtin diamante negre de 0,02-0,05 g, care se utilizeaza in scopuri industriale. Un procedeu recent promitator pentru obtinerea diamantelor se bazeaza pe un principiu diferit : se trece metan, la o presiune mai joasa decat cea atmosferica peste pulbere de diamant su dimensiunea de 1 micron, incalzita la 1000. Micile cristale de diamant servesc ca centre de cristalizare ; O parte din carbonul rezultat prin descompunerea metanului se depune pe suprafata acestor cristale a caror retea se extinde astel in spatiu; o alta parte din carbon se depune ca grafit. Grafitul se indeaprteaza prin incalzire cu Hidrogen la 50 atm, deoarece se hidrogeneaza mult mai repede ca diamantul.

1. Care este structura cristalina a diamantului? In diamant atomii de carbon sunt aranjati intr-o retea cristalina tetraedrica.

Structura unui cristal controleaza forma si habitul acestora. In cristalele de diamant sintetic predomina formele octoedrice {111} si cubice {100}. Habitul cub-octoedric prezinta cea mai mare duritate si rezistenta la uzura in conditii mecanice severe.

2. Care sunt proprietatile diamantului sintetic? Diamantul este cel mai dur material cunoscut in prezent. Diamantul sintetic este obtinut utilizand sinteza la presiuni / temperaturi inalte sau depunere in stare chimica de vapori. Principalele aplicatii ale sale sunt in industria sculelor.

In tabelul de mai jos sunt prezentate unele proprietati fizice ale diamantului:

Densitatea (g / cm3 ) Microduritatea Knoop (GPa) Modulul de elasticitate (GPa) Duritatea la compresiune (GPa) Rezistenta la rupere (MPa m1/2 ) Conductibilitatea termica (W / cm K)

3.52 54 - 84 800 - 925 4.5 - 5.8 6.0 - 10.7 20

3. Cum este fabricat diamantul sintetic? Grauntele de diamant sintetic este produs prin conversia grafitului in diamant utilizand metodele cresterii la presiuni / temperaturi inalte, transformarii directe sau a undelor de soc. Controlul proceselor de nucleatie si crestere determina proprietatile fizice ale diamantului.

4. Ce este diamantul de tip "saw grade"? Pulberile de diamant incepand de la 80 mesh in sus sunt denumite "saw-grade". Cristalele de diamant sintetic de tip "saw-grade" produse de Dacia pot fi clasificate dupa cum urmeaza: diamante pentru lianti metalici de temperatura inalta (seriile ST), lianti metalici de temperatura medie (seriile T), lianti metalic de temperatura joasa (seriile MT), lianti metalici de temperatura joasa si electrodepunere (seriile R). Ele difera unele de celelalte prin duritate si forma.

5. Ce materiale superabrazive sunt utilizate in discurile de rectificare? Dacia a dezvoltat superabrazivii diamant si nitrura cubica de bor utilizati in rectificare, honuire si lustruire de precizie. Cristalul de diamant (seriile M pentru lianti metalici si electrodepunere, seriile FM pentru lianti rezinoidici) este utilizat la prelucrarea materialelor neferoase. Nitrura cubica de bor (ACB - seriile S) este utiliuzata in sculele de rectificare si honuire pentru prelucrarea aliajelor feroase dure. In general, aceste produse sunt disponibile de la 60 / 80 mesh la 325 / 400 mesh.

6. Ce este ACUBOR? ACUBOR este marca fabricii Dacia pentru nitrura cubica de bor. Nitrura cubica de bor are proprietati mecanice, fizice si chimice remarcabile. Este al doilea abraziv dur dupa diamant, dar el prezinta o rezistenta termica mai mare decat diamantul. Nitrura cubica de bor este utilizata in special la prelucrarea materialelor feroase dure. Performantele sculelor cu nitrura cubica de bor sunt superioare celor cu diamant sau abrazivi conventionali (carbura de siliciu si oxid de aluminiu) prin precizia rectificarii mentinuta chiar la viteze mari de indepartare a materialului.

7. Care este rolul acoperirii metalice a pulberilor de diamant? Acoperirea cu nichel si cupru mai mare de 60% din greutatea totala a particulei de diamant sau nitrura cubica de bor este utilizata in lianti rezinoidici. Efectul stratului metalic depus este de a imbunatati fixarea particulelor si de a disipa caldura generata in timpul procesului de rectificare.

De asemenea, sunt utilizate acoperiri cu titan in lianti de inalta temperatura, pentru protejarea diamantului in timpul lucrului sculei.

8. Ce este CDF? Denumirea CDF descrie filierele din diamant policristalin pentru aplicatii de trefilare a sarmelor. Trefilarea este operatia de obtinere a sarmelor feroase si neferoase de diferite diametre. Filierele de diamant produse de Dacia prezinta o microstructura fina si sunt stabile termic la peste 7000 C.

9. Ce este DIAFLEX? Placile si discurile electrodepuse cu diamant pentru procesarea materialelor de constructie, rocilor naturale, sticla, ceramici, compozite, pietre semipretioase. Stratul de nichel electrodepus care incorporeaza grauntele de diamant este aplicat pe diferite suporturi flexibile, cum sunt: sticlotextolit placat cu cupru, otel sau PVC.

10. Ce reziduuri sunt procesate pentru recuperarea metalelor nobile si pretioase? Rami Dacia asigura servicii de recuperare si purificare a metalelor nobile si pretioase din deseuri si reziduuri. Platina si platina / reniul sunt recuperate din catalizatori uzati rezultati din fabricile petrochimice. De asemenea, platina si reniul sunt recuperate din deseuri rezultate din fabricile de ingrasaminte chimice. Metalele nobile si pretioase (paladiu, aur, argint) sunt recuperate din diverse deseuri industriale. Produsele recuperate au puritatea minim 95,5%.

DIAMANT

Daca in zbuciumata istorie a omenirii lumea minerala a nestematelor a avut un rol indiscutabil, cu multilaterale implicatii, diamantul a fost, fara indoiala, sub toate rapoorturile, gema cea mai de seama. Descoperirea sa isi pierde obirsia in noianul mileniilr, in Orientul indepartat, mai precis in India, prima patrie a celor mai felurite pietre pretioase. Peste mari si deserturi necuprinse, diamantul ajunge mai tarziu in Europa. Cea mai veche marturie este o statuie greaca, cu ochii de diamant neslefuit, datand din sec V i.e.n.si afalata in prezent la British Museum. Egiptenii au cunoscut insa diamantele Indiei cu milenii in urma si le-au folsit nu numai ca podoaba, dar si ca unealta(datorita duritatii sale neegalate). Legendele poparelor Orientului indepartat sau apropiat, credintele si superstitiile Evului mediu sau chiar mai recente, astrologia, mistica, medicina empirica, ambitia si afectiunea, au creat in jurul diamantului o aureola unica in ierarhia si istoria bunurilor omului. Este imposibil ca in spatiul pe care-l avem la indemana sa trecem in revista cel putin o parte dintre faptele si legendele puse pe seama acestei pietre nobile. Denumirea mineralului provine de la cuvantul grec adamas= invincibil, referindu-se la duritatea materialului. Varietate de carbon nativ(C), cristalizata in sistemul cubic, cu habitus predominant octaedric, mai rar tetraedric[D35]. Se formeaza in roci magmatice ultrabazice de adancime in conditii de presiune si de temperatura inalte, intalnindu-se, rar, in unii meteoriti si, frecvent, in aluviunile formate prin dezagregarea rocilor diamantifere. Este incolor si transparent ca apa, dar apare frecvent cenusiu, brun, galben sau alb, si exceptional, rosu, verde, albastru sau negru (prin incalzire la temperatura inalta coloratia poate disparea, dar apare la racire). Varietatile impure sau cu forme deosebite sunt: bortul, negru, cristalizat sub forma de concretiuni neregulate sau ca granule sferice cu structura radiara; balasul incolor, cristalizat sub forma sferica, casant. Are luciu puternic adamantin, caracteristic, cu aspect gras,- care da cristalelor rotunjite aspectul unor picaturi de guma arabica- clivaj foarte bun si spartura concoidala si este insolubil in acizi. Inaca din secolul trecut au fost recunoscute diamante in meteorite, adica in fragmentele minerale de origine cosmica ajunse in sfera de atractie a Pamantului. Intrucat alcatuirea lor este analoaga cu a rocilor terestre, este un argument pentru a sustine concluzia ca materia din care se compune Universul este asemanatoare si alcatuita pretutindeni din aceleasi elemente. Prezenta carbonului, chiar sub forma de diamant, in masa acestor produsi astrali, ar constitui, dupa unii, un argument pentru existenta unei vieti biologice extraterestre.

Diamantul are indice de refractie ridicat(2,407 pentru lumina rosie si 2,465 pentru cea violeta) si duritatea 10, cea mai mare in scara mineralogica. Este foarte transparent pentru razele X, expus la soare sau la actiunea radiatior devine luminos la intuneric, iar unele diamante, supuse descarcarilor electrice in vid, prezinta o fosforescenta verdde palida. Chimistul francez Henri Moisan(1852-1907) a reusit sa fabrice in laborator cristale minuscule de diamant sintetic, in cuptorul sau electric, iar mai tarziu, s-au obtinut diamante din grafit, lucrand la 2500 0 temperatura si circa 100.000 at. Diamantul este intrebuintat ca piatra pretioasa (taiat in brilante), la taierea, slefuirea si gravarea diamantului insusi, la taierea sitclei a portelanului etc. Varietatile impure; bortul(v.), ballasul(v.) si carbonado(v.) cum si diamantele foarte mici (diamante industriale) sunt folosite pentru armarea uneltelor de foraj, ca abrazivi etc. Zacamintele mari de diamante se gasesc in: Africa de Sud (pe raul Vaal, in Transvaalul de sud-est, pe tarmul sud-vestic african etc.), in India, Brazilia (Minas Geraes), Venezuela, Zair, Angola, Guyana, Kalimantan, Australia, Iakutia (Rusia) etc. Exploatarea diamantelor se cunoaste din cele mai vechi timpuri, din India, care pana in sec.XVIII-lea a fost aproape unicul furnizor din lume. In 1728 s-au descoperit zacamintele de la Minas Geraes (Brazilia) si in 1867 cele din Translvaal. Au urmat apoi celalalte zacaminte cunoscute, ultimele fiind cele din Iakutia (Rusia), descoperite recent. Printre diamantele mari cunoscute [D 36], de valori inestimabile, sunt: Koh-i-Noor (care dupa traditie a fost purtat de un erou din Mahabrata si care astazi este in tezaurul coroanei engleze); Orlov (199,6 c.), dat de un principe rus in 1772, Ecaterinei a II-a; Marele Mogol, care apartine sahului Iranului; Regentul (136 c.); Steaua Sudului, gasit in Brzilia in 1853; Steaua Africii de Sud, gasit in Transvaal in 1869; Excelsor (965,5 c.), gasit la Jagersofontein in 1893; Victoria(457 c.) ; Cullian, gasit in Transvaal in 1905, unul dintre cele mai mari diamante cunoscute (3025,75 c.) etc. Varietatile impure au importanta industriala, fiind folosite la sapele de foraj, ca abraziv etc.

DIAMANTE I SAFIRE
Carbonul

Carbonul are numrul de ordine 6, fiind situat n sistemul periodic al elementelor n perioada a 2-a, grupa 14 (IV A), al crui simbol este C. Are un nucleu format din 6 protoni i 6 neutroni, nveliul su electronic constnd n 6 electroni. Masa atomic relativ a carbonului este 12,01. Este nemetal, tetra i divalent. Carbonul este o substan solid, insolubil n ap, la care deosebim ca varieti naturale: diamantul i crbunii de pmnt, iar ca varieti artificiale mangal (crbune de lemn), crbune de zanr i negru de fum (funingine). Cea mai important latur a carbonului este prezena lui n combustibili, deoarece n urma arderii d o reacie puternic exoterm. De asemenea, are un rol important n viaa animalelor i a plantelor. Din punct de vedere chimic, carbonul se caracterizeaz prin afinitate fa de oxigen i prin posibilitatea satisfacerii valenelor sale cu un alt atom de carbon.

Diamantul
Este o piatr preioas al crui nume provine din adam = mblnzitor, adamos = de nenvins, din cauza duritii sale (n limba greac), sau adama, n ebraic, care nseamn pmnt. Diamantul, ca substan, este carbon nativ, dur i pur, cristalizat. Este piatra cea mai strlucitoare, cea mai dur, insolubil la orice agent chimic. Ea poate zgria orice corp, dar nu poate fi zgriat de nici un alt corp. Pe scara duritii pietrelor are duritatea cea mai mare 10. Diamantul cristalizeaz n forme hexagonale, octogonale, paralelipipedice, romboidale, conice i altele. n stare pur este aproape incolor, alb apos, dar uneori se gsesc pietre colorate cenuiu, brun, chiar verde, galben, rou, albastru i de foarte puine ori negru, de aici expresia ca un diamant negru = foarte rar. Greutatea specific variaz n funie de calitate, ea situndu-se n medie = 3,5 g/cm3.

Diamantele se gsesc n unele roci ultrabazice i n conglomerate, n aluviunile formate pe seama acestora n depresiunile aluvionare aurifere. De obicei, n imediata lor

apropiere, se afl i alte pietre preioase, uneori chiar ataate de acestea, buci de hematit brun, alteori se afl ntr-o aglomeraie de cuar sau calcedonie, n argile feruginoase.
Nu s-a putut stabili cu exactitate n care formaiune geologic i are originea. Cteodat gsim alturi topazele, granatele, crisoberilul, precum i filoane de aur i platin. Cercetndu-se ndeaproape valoarea acestor pietre, s-a constatat c, din greeal, ele se pot aprinde. Meritul de a afirma c diamantul nu conine nici o alt substan dect carbon, aparine lui Gnyton i Darry. Diamantul tiat n faete ascuite multiple pe toate suprafeele poart denumirea de briliant. Exploatarea diamantului a fost fcut din timpuri strvechi, acesta gsindu-se n cantiti mari n India de rsrit. n prezent se gsete n Brazilia n insulele Borneo i Sumatra, n munii Urali, n Carolina de Nord i Georgia SUA, n Australia i n Africa de Sud. Anual n minele de diamante se produc peste 800 de milioane de pietre pe an. 80% din diamante sunt destinate atelierelor de bijuterii i trec prin Antwerp Belgia centrul mondial al diamantelor, nainte de a ajunge s fie prelucrate. n India se prelucreaz 9 din zece pietre, ns majoritatea vor ajunge n cele mai luxoase magazine din Statele Unite i Japonia. Pentru evaluarea diamantelor s-au stabilit reguli precise, potrivit crora preurile sunt de la cele mai sczute la cele exorbitante. Cele mai celebre diamante din lume, sunt cunoscute sub denumirile: Steaua Sudului, Marele Mogul, Orlov, Regentul, Florentin, Koh-I-Noor, ahul, Sancy, Steaua Polar i multe altele. Pentru a fi folosite n industrie dar i pentru ornarea bijuteriilor, prin tehnologii specifice se produc diamantele sintetice prin procesarea carbonului la presiune mare i temperatur ridicat.

Safirul
Numele provine din latinescul sapirus = nelept, fie din ebraic sappin = cel mai frumos sau sefer = carte. Safirul este o piatr albstruie, transparent translucid sau opac, cu nuane nchise sau deshise.

Cele

mai cunoscute sunt: Safirul rou rubinul oriental; Safirul violet ametist oriental; Safirul galben topaz oriental; Safirul verde smarald oriental.

Termenul de safir este atribuit pietrei corindon varietatea albastr. Este un oxid de aluminiu, cristalizat n sistem romboedric. Safirul are duritatea 9, imediat dup diamant, greutatea specific fiind = 3,99 4,10 g/cm3. Cu toate acestea este de 150 de ori mai puin dur dect diamantul. Safirul se poate produce i n mod sintetic, din oxid de aluminu colorat cu sruri de crom i cobalt (metoda Verneuil-Fremy). Varietatea de corindon granular sau amorf, dur, opac, bogat n oxid de fier numit Emeri sau Smirgel este ntrebuninat n stare pulverizat ca praf sau lipit pe hrtii pentru fuirea sau lustruirea mineralelor, rocilor sau a metalelor. Se gsete sub diferite formaiuni geologice. Cele mai frumoase provin din Birmania, dar se mai gsesc i n Sri Lanka, Australia, India, SUA i China. La noi n ar granule de safir se gsesc n masa rocilor eruptive din Munii Bihorului

Diamantul

(referat)
Diamantul, incolor si straveziu , cnd este pur, cristalizeaza in sistemul cubic. Densitatea este 3,51 g/cm3. Indicele de refractie, neobisnuit de mare, da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conductor de lumina si electricitate.

Celebrul diamant Hope, de 45 carate este cel mai mare diamant albastru cunoscut. Poarta numele unui bancher american si a fost donat muzeului Smithsonian.

Diamantul este una dintre cele mai dure substante cunoscute si din aceasta cauza de neinlocuit pentru fabricarea de scule destinate a tia, guri sau lustrui materiale foarte dure. El nsui nu poate fi lustruit decat cu propria sa pulbere. Pe de alta parte diamantul este casant. El poate fi pulverizat intr-un mojar de otel. Din pcate exista foarte puine depozite de diamante pe Pmnt, cele bogate fiind si mai puine. Unul dintre ele se afla in Africa de Sud i nc oferea pana la 90 % din producia mondiala de diamante. In Rusia s-a descoperit in Iakuia o regiune ntinsa continand diamante si acum acestea se obin la scara industriala. Formarea diamantelor naturale necesita condiii extraordinare, si anume temperaturi si presiuni uriae. Diamantele s-au nscut in straturile mai adnci ale scoarei terestre. In anumite locuri straturile cu diamante se topesc si apoi ies la suprafata si nghea, dar aceasta se ntmpla foarte rar. Structura cristalina

Fiecare atom de carbon dezvolta 4 valene identice , dirijate uniform in spaiu dup schema tetraedrica. Unghiul dintre 2 valene este de 109 28.Prin cele 4 valene ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de ali 4 atomi C, formnd astfel o reea tridimensionala infinita. ntreg cristalul constituie de fapt o singura molecula. Distantele interatomice sunt de 1, 54 . Proprietati Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietile acestei substane. Temperatura nalt de vaporizare, aproape 4000 si lipsa unei faze lichide se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalene. La temperatura nalta la care are loc vaporizarea, vaporii de carbon sunt compui din atomi liberi. In cristalul de diamant, atomii sunt meninui in poziiile lor de echilibru prin forte mult mai puternice decat in metale sau in cristalele ionice. Proprietile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala fata de lumina vizibila si ultravioleta dovedete ca electronii legaturilor CC din diamant nu pot fi excitai de frecventele acestor radiaii electromagnetice. Diamantul este mult mai puin reactiv decat crbunele negru si chiar decat grafitul. El se aprinde, in oxigen molecular, doar la 800 C. Prin nclzire ndelungata la 1500 , in absenta oxigenului, diamantul se transforma in grafit. Diamante artificiale ncercri numeroase de a fabrica diamante sintetice, efectuate timp de aproape un secol, au dat gre. ncepnd din 1955 se fabrica

industrial diamante sintetice, prin nclzirea grafitului la 3000 si 125000 atm. Viteza transformrii este mrita prin mici adaosuri de Cr, Fe sau Pt. Se obin diamante negre, de 0,02-0,05 g, care se utilizeaza pentru scopuri industriale.

Petrolul, sau ieiul, cum mai este el numit,se gsete n cantiti mari sub suprafaa scoarei terestre i se folosete ca i combustibil sau ca materie prim n industria chimic. Mai precis, petrolul i derivaii lui se folosesc la fabricarea medicamentelor i a ngrmintelor chimice,a produselor alimentare,a maselor plastice,a materialelor de construcii,a vopselelor i la producerea de electricitate. De fapt, toat industria modern depinde de petrol i de produsele sale; structura material i modul de via n comunitile din suburbiile care nconjoar marile orae sunt rezultatul unei ample i necostisitoare alimentare cu petrol.Restriciile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol i la folosirea lui au dus la o mare cretere a preurilor n anii 70 pentru o ndelungat perioad.Aceasta a adus temeri cu privire la lipsa global de petrol i astfel la mijlocul anilor 90 preurile au sczut la jumtate.

Petrolul este format n cea mai mare parte din hidrocarburi dei i civa compui cu oxigen i sulf intr n componena lui.Petrolul conine elemente solide, gazoase i lichide fiind un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate n hidrocarburi lichide.Consistena petrolului variaz, avnd stare de lichid mai fluide aa cum este benzina i pn la lichid vscos care de-abia curge.Are culoare brun-nchis i miros caracteristic. Petrolul se formeaz sub suprafaa scoarei terestre prin descompunerea organismelor.Resturile organismelor mici care triesc n mare sunt amestecate cu nisipurile fine de la fundul apei.Aceste depozite,bogate n substane organice, devin sursa de formare a petrolului.Acest proces dureaz milioane de ani. Pentru a scoate petrolul la suprafa exist mai multe metode dar cea mai interesant i una dintre cele mai mari realizri inginiere din ultimele decenii este construcia la marginea unei mri sau a unui ocean,a unei turle pentru sonde petroliere.Acestea sunt instalate pentru a funciona de pe o platform petrolier pn la adncimi de cteva sute de metri;platforma poate fie s pluteasc,fie s stea pe picioare instalate pe fundul apei.Ea poate rezista valurilor i vnturilor puternice,sau n regiunile arctice la banchizele de ghea.Ca i n turlele tradiionale,dericul(macara nvrtitoare) este n principal un dispozitiv pentru suspendarea i rotirea evilor care foreaz dup petrol.n acest fel au fost forate cu succes mari puuri pn la adncimea de 6,5 km de la supraa oceanului. Unul dintre statele care folosesc acest procedeu este chiar S.U.A. deoarece a avut foarte mult de ctigat de-a lungul anilor din exportul de petrol. O dat ce petrolul este scos,este tratat cu produse chimice i cldur pentru a se nltura apa i alte impuriti astfel nct petrolul s fie de cea mai bun calitate.Apoi,este transportat la o rafinrie n cisterne.Unele centre de extracie a petrolului au evi care transport petrolul direct la rafinrie. Principala metod de rafinare a petrolului este distilarea.Prin nclzirea treptat a petrolului se separ componenii si, dup temperatura lor de fierbere. Acest mod de prelucrare a petrolului se numete distilare fracionat. Pentru a se obine o varietate de produse din petrol acesta este cracat prin mai multe procedee.Astfel se obin:alcooluri, detergeni, cauciuc sintetic, glicerin,ngrminte chimice, sulf care dezvoltat enorm industria petrochimic mondial o dat cu descoperirea lor, deci,implicit a petrolului.Pe lng toate acestea se mai obin:medicamente, nylon,, mase plastice, vopsele, poliester i material explozibil. Aproape peste tot pe Glob exist bazine de extracie a petrolului.Cele mai mari sunt:Golful Persic (rile din regiune sunt cele mai mari exportatoare de petrol din lume) ,Alaska(Prudhoe Bay-10 miliarde de

barili* de petrol se presupune c adpostete acest bazin) dar i unele mri cum ar fi Marea Nordului(platformele Norvegiei,n principal), Marea Neagr, Marea Ohotsk(n N Federaiei Ruse) etc.Dar cel mai bogat dintre ele este, cu siguran Golful Persic.De-a lungul ultimelor decenii rile din regiune au deinut i dein monopolul n ceea ce privete exporturile de petrol.De altfel, ntreaga economie a acestor ri se bazeaz pe producia de petrol. Cele mai mari exportatoare de petrol din lume au fondat o organizaie denumit OPEC(Organizaia rilor exportatoare de petrol) care are ca domeniu de activitate politica petrolier.rile membre sunt: Algeria, Arabia Saudit, Ecuador, Emiratele Arabe Unite, Gabon, Indonezia, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Quatar, Venezuela. Petrolul este folosit n aproape toate domeniile,pentru c, cu siguran este cea mai important resurs natural a Terrei.Oamenii de tiin au cutat altceva ce ar putea nlocui petrolul n viitor cnd toate resursele de petrol vor epuiza.Dar, se pare c,pentru moment petrolul poate fi cel mai bine nlocuit de crbune,dar chiar i acesta nu este la fel de folositor ca i petrolul. Not: *Barilul reprezint unitatea de msur a petrolului dar se mai folosete i la bere.Este unitatea de msur pentru capacitate,pe lng galoni, n Statele Unite i Marea Britanie. 1 baril = 42 galoni = 159 litri