USAMV Iasi Facultatea de Agricultura T.P.P.A.

475

Masini simple Aplicatii ale staticii in tehnica

Leogan Sergiu-Constantin

-2013-

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

Cuprins
INTRODUCERE IN STATICA...............................................3 1. MASINI SIMPLE..................................................................3 1.1 PARGHIA.............................................................................3 1.2 SCRIPETELE......................................................................5 1.2.1 Scripetele fix..............................................................5 1.2.2 Scripetele mobil.........................................................6 1.3 PLANUL INCLINAT..........................................................7 1.4 PANA....................................................................................8 1.5 SURUBUL............................................................................9 1.6 ROATA...............................................................................11 1.6.1 Roata trasa...............................................................12 1.6.2 Roata motoare.........................................................14 BIBLIOGRAFIE......................................................................15

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

INTRODUCERE IN STATICA
Cunostinte empirice de statica au fost stapanite inca de la inceputurile istoriei cand au aparut primele constructii, care au necesitat transportul si manevrarea greutatilor. Fara a dispune de o viziune unitara si o teorie asupra staticii, diverse civilizatii in epoci diferite, au avut realizari care impuneau cunoasterea temenica a unor masini simple ca parghia, scripetele, pana, planul inclinat, surubul. Cu cateva notiuni empirice bine stapanite prin intermediul experientei au fost realizate constructii impresionante.

1. MASINI SIMPLE
O masina simpla reprezinta un dispozitiv care are scopul de a modifica directia sau sensul unei forte. La o masina simpla este utilizata o singura forta pentru a efectua un lucru mecanic pentru a invinge alta forta. Daca se neglijeaza frecarile, lucrul mecanic al fortei active este egal cu lucrul mecanic al fortei rezistente. Raportul dintre forta rezistenta i forta activa poarta numele de avantaj mecanic. Masinile simple sunt sisteme mecanice folosite pentru a usura munca si au in alcatuire diferite mecanisme simple: parghia, scripetele, planul inclinat, pana, surubul si roata. n cele ce urmeaza vor fi prezentate aceste masini simple.

1.1. PARGHIA
Parghia a reprezentat una din primele masini simple utilizate n practica. Ea a fascinat gandirea antica prin faptul ca, cu o greutate mai mica, se putea ridica o greutate mai mare si a permis obtinerea primelor notiuni si principii de mecanica. Pana in evul mediu s-a incercat, si s-a obtinut, explicarea tuturor celorlalte masini simple utilizand principiul parghiei. Este un corp rigid, de obicei sub forma de bara, asupra caruia actioneaza doua forte si care se poate roti in jurul unui punct de sprijin O. Parghiile pot fi ordonate dupa mai multe genuri, n functie de pozitiile punctelor de aplicatie ale fortelor fata de punctul de sprijin 0. Parghia de genul I are punctul de sprijin intre punctele de aplicatie ale fortelor (fig. 1.1). Parghia de
3

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

genul al II-lea are punctul de aplicatie al fortei rezistente intre punctul de sprijin si punctul de aplicatie al fortei active (fig. 1.2). Parghia de genul al III-lea are punctul de aplicatie al fortei active intre punctul de sprijin i punctul de aplicatie al fortei rezistente (fig. 1.3). Conditia de echilibru de rotatie, pentru o parghie, poate fi exprimata astfel: momentul fortei active ( fata de punctul de sprijin ) este egal cu momentul forei rezistente. = In care: -F -R unde =F i =R .

=momentul fortei active; =momentul fortei rezistente; =forta active; =bratul fortei active; =forta rezistenta; =bratul fortei rezistente.

Folosind relatiile de mai sus se poate scrie legea parghiilor sub forma: F / R= / .

Fig. 1.1

Fig. 1.2

Fig. 1.3

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

1.2

SCRIPETELE

Un scripete este un mecanism simplu format dintr-o roata canelata de-a lungul periferiei, care serveste la schimbarea directiei unei forte si transmiterea ei prin intermediul unui cablu sau a unui lant care ruleaza pe periferia ei. Scripetii folositi in diferite combinatii formeaza palane. 1.2.1 Scripetele fix Scripetele fix are punctul de sprijin in axa rotii, care este fixa. Asupra scripetelui actioneaz trei forte: forta activa (F), forta rezistenta (R) si forta de sprijin (S). Aceste forte se compun vectorial, fortele activa si cea rezistenta fiind egale ca marime, iar forta de sprijin fiind in acest caz egala cu diagonala paralelogramului. Daca cele trei forte sunt paralele, de exemplu la ridicarea unei greutati, forta activa este egala cu greutatea ridicata, iar forta de sprijin este egala cu dublul greutatii ridicate. F=R

Fig. 1.2.1 Scripete fix F-forta activa; R-forta rezistenta; S-forta de sprijin.

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

1.2.2 Scripetele mobil Scripetele mobil are punctul de sprijin la unul din capetele cablului. Asupra scripetelui actioneaza de asemenea cele trei forte: activa (F), rezistenta (R) si de sprijin (S). Aceste forte se compun tot vectorial, de data asta fortele activa si cea de sprijin fiind egale ca marime, iar forta rezistenta fiind in acest caz egala cu diagonala paralelogramului. Daca cele trei forte sunt paralele, de exemplu la ridicarea unei greutati, forta activa este egala cu cea de sprijin, ambele fiind doar jumatate din greutatea ridicata. F = R/2

Fig. 1.2.2 Scripete mobil F-forta activa; R-forta rezistenta; S-forta de sprijin.

Daca se ia in considerare si frecarea care se produce in axul scripetelui, atunci relatia dintre forta activa si cea rezistenta va fi:

F=R

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

1.3

PLANUL INCLINAT

Planul inclinat este in mecanica o suprafata plana care formeaza un anumit unghi cu orizontala. Acesta este utilizat la ridicarea maselor (obiectelor grele) la o anumit inltime folosindu-se o forta mai mica decat in cazul ridicarii lor pe directie verticala. Totusi trebuie mentionat, ca lucrul mecanic efectuat nu devine mai mic, deci ramane neschimbat. Aplicatii curente ale planului inclinat sunt serpentinele de drumuri din munti pentru urcarea si coborarea vehiculelor, sau surubul - ca un cilindru cu un plan inclinat praguit si infasurat elicoidal in jurul sau.

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

Calculul planului inclinat: Se noteaza: h - inaltimea planului inclinat; l - lungimea planului; b - lungimea bazei planului (proiectia pe verticala a lungimii planului); G - greutatea corpului de ridicat; GN - componenta normala a greutatii corpului de ridicat; GT - componenta tangentiala a greutatii; - coeficientul de frecare dintre corpul de ridicat si planul inclinat; - unghiul planului inclinat cu orizontala. Formula uzuala:

1.4

PANA

Pana este un sistem mecanic simplu, avand forma unui corp prismatic cu una sau doua fete opuse inclinate. Sectiunea transversala a penei are forma unui trapez isoscel sau dreptunghic, iar unghiul format de laturile neparalele ale trapezului se numeste unghiul penei. Se introduce intre doua corpuri in scopul de a multiplica forta de apasare, dar si pentru a schimba directia de actiune a fortei. In Figura 1.4.1, a) si b), sunt prezentate penele cu dubla, respectiv simpla inclinare. De obicei, pana se monteaza prin batere cu ciocanul.

Fig. 1.4.1
Pana serveste pentru realizarea unei asamblari demontabile a doua organe de masini (de exemplu, tija pistonului cu capul de cruce, sau o roata cu un arbore). De asemenea, pana formeaza partea principala a uneltelor de spart, taiat si strunjit (cutit, foarfece, topor, dalta, lama strungului).
8

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

Pentru o utilizare eficienta, este necesar ca forta motoare care infige pana in locasul ei sa invinga rezistentele opuse de corpul in care pana este introdusa, si anume, reactiunile normale si fortele de frecare. Daca se considera ca pana apasa uniform pe toata suprafata de contact cu corpul n care este introdusa, atunci rezultantele reactiunilor normale din punctele de contact si rezultantele fortelor de frecare se afla in planul transversal impreuna cu forta motoare, formand un sistem de forte coplanare.

1.5

SURUBUL

Surubul permite transmiterea unei forte axiale, atunci cand asupra sa se manifesta un moment ce are acelasi ax. Este format dintr-o tija cilindrica sau conica, pe a carei suprafata exterioara este practicat un canal elicoidal, denumit filet. La unul dintre capetele tijei se gaseste capul surubului, la nivelul caruia actioneaza forta motoare. Surubul este un organ de masina care poate servi pentru: realizarea unor asamblari demontabile cu strangere(suruburi de fixare cu filet triunghiular); transmiterea miscarii prin transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers (suruburi de miscare cu filet patrat, trapezoidal, ferastrau sau rotund); reglarea pozitiei relative a doua piese sau eliminarea jocurilor de uzura (suruburi de reglaj cu filet triunghiular); masurarea lungimilor (suruburi micrometrice cu filet triunghiular sau patrat). Din punct de vedere geometric, surubul este construit, asa cum se arata n Figura 1.5.1, ducnd pe suprafata laterala desfasurata a unui cilindru circular drept o serie de dreptunghiuri egale ce au diagonalele inclinate cu acelasi unghi. Prin infasurarea la loc a suprafetei laterale a cilindrului, diagonalele dreptunghiurilor se dispun pe o curba continua numita elice.

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

Fig. 1.5.1
La orice surub se intalnesc urmatoarele elemente teoretice si constructive caracteristice: elicea, adica curba in spatiu care taie sub un unghi constant (numit unghiul de nclinare al elicei) generatoarele unui cilindru sau con (forma geometrica a corpului surubului); pasul elicei, p, care reprezinta distanta dintre doua spire consecutive ale aceleiasi elice, masurata pe directia generatoarei; filetul care este profilul in relief rezultat din purtarea de-a lungul elicei a unui profil oarecare numit profil generator (triunghiular, patrat, trapezoidal, fierastrau, rotund); diametrul exterior al vrfului filetului si diametrul interior al fundului filetului (diametrul de rezistenta). Principalele parti componente ale unei asamblari realizate prin intermediul unui surub sunt: surubul, piulita si saiba. n Figura 1.5.2 este reprezentat un surub de raza R cu unghiul de inclinare al elicei, a, care este actionat prin intermediul bratului de parghie de forta motoare perpendiculara pe planul facut de AB si axa AC a surubului.

10

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

Fig. 1.5.2
Datorita actiunii fortei , in punctul C se va produce o reactiune indreptata dupa axa AC, egala si direct opusa cu forta pe care surubul o exercita n C asupra corpului D pe care il preseaza (presa cu surub).

1.6

ROATA

Atunci cand avem de transportat un corp pe un teren orizontal se constata ca este mult mai convenabil sa-l transportam folosindu-ne de niste roti pe care sa asezam corpul decat sa-l taram. Aceasta observatie se exprima prin fraza frecarea de rostogolire este mai mic decat frecare de alunecare, care nu este foarte corecta din punct de vedere mecanic dar exprima sugestiv o realitate fizica.

11

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

1.6.1 Roata trasa Se considera un cilindru de masa m si raza R tras, in centru, de o forta orizontala constanta F (fig. 1.6.1).

Fig. 1.6.1 Ecuatiile de echilibru vor fi:

In care: F=forta de tractiune; R=forta de aderenta (de frecare); N=forta normala; G=greutatea; R=raza rotii; =momentul de rostogolire care se opune rostogolirii rotii.

In cazul in care avem rostogolire fara alunecare presupunem indeplinita conditia T iar momentul de rostogolire(care se opune rostogolirii rotii) devine determinat prin ruperea legaturii: =s G. (unde se reprezinta distant de la punctual de aplicatie al fortei, N, la dreapta suport a fortei G. Ecuatiile de echilibru devin:
12

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

de unde, prin adunare, rezulta forta de tractiune minima necesara pentru ruperea legaturii (deci pentru miscarea cu viteza constanta a rotii): F= G. In catul rostogolirii cu alunecare: T= G =s G Ecuatiile de echilibru devin: F- G=0 F G - s G=0 Rezulta: = F= G Roata va aluneca cu viteza constanta si se va rostogoli cu viteza constanta. In general egalitatea intre cei doi coeficienti de frecare se intampla rar. Daca este indeplinita aceasta conditie, corpul se gaseste in echilibru cu tendinta de miscare de alunecare si rostogolire in acelasi timp.

13

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

1.6.2 Roata motoare

Roata (fig. 1.6.2) este supusa unui moment motor ce face sa apara o forta de aderenta T intre roata si planul orizontal, care va propulsa roata spre inainte. Presupunem ca exista o forta care se opune miscarii rotii (o forta de tractiune F). Exista deci doi parametrii care vor determina echilibrul corpului, momentul motor Mm si forta de tractiune F. Ecuatiile de echilibru vor fi:

In care

este momentul motor.

Fig. 1.6.2

14

Masini simple. Aplicatii ale staticii in tehnica

BIBLIOGRAFIE
http://en.wikipedia.org/wiki/Simple_machine http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/APLICATIILE-TEHNICE-ALESTATIC83296.php http://ro.wikipedia.org/wiki/Scripete http://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_%C3%AEnclinat Vlase S., Mecanica. Statica. Ed. a II-a,revzut i adugit, Ed. Infomarket, 2008

15