h

FILOSDOTICA
O introducere

DIMITRI: Dac\ Atlas sus]ine P\mntul, cine-l sus]ine pe Atlas? TASSO: Atlas st\ pe carapacea unei ]estoase. DIMITRI: {i ]estoasa pe ce st\? TASSO: Pe o alt\ ]estoas\. DIMITRI: {i ]estoasa asta pe ce st\? TASSO: Dragul meu Dimitri, sunt numai ]estoase pn\ jos!

R
Acest fragment de dialog din Grecia antic\ ilustreaz\ perfect no]iunea filosofic\ de regres la infinit, un concept care se impune atunci cnd ne `ntreb\m dac\ exist\ o Prim\ Cauz\ a vie]ii, a universului, a timpului [i spa]iului [i, mai semnificativ, a unui Creator. Ceva trebuie s\-l fi creat pe Creator, a[a c\ [irul de ]estoase eventual nu se poate opri la el. Sau dup\ el. Sau la cel de dup\ el. Sunt numai Creatori pn\ jos sau pn\ sus, dac\ asta e direc]ia potrivit\ pentru a-i c\uta pe Creatori.
Platon [i ornitorin

cul intr\ `ntr-u n bar

h
Dac\ ]i se pare c\ regresul la infinit te duce rapid c\tre nic\ieri, ai putea lua `n considerare doctrina de tip creatio ex nihilo crea]ie din nimic sau, a[a cum s-a exprimat John Lennon `ntr-un context u[or diferit: ~nainte de Elvis, nu a existat nimic.

h
Dar s\ ne aplec\m din nou urechea spre Tasso. Pe lng\ faptul c\ elucideaz\ problema, replica sa sunt numai ]estoase pn\ jos are `n mod cert sonoritatea unei poante. Tu-rum-bum! Iar acest lucru nu ni se pare surprinz\tor. Structura [i suculen]a unei anecdote pe de o parte [i structura [i suculen]a unui concept filosofic pe de alta au la baz\ acela[i material; ambele gdil\ mintea `n mod similar. Motivul este simplu: filosofia [i anecdotele au izvort dintr-un impuls identic acela de a ne buim\ci modul `n care percepem lucrurile, de a `ntoarce lumea cu susul `n jos [i a scoate la lumin\ adev\rurile ascunse, adesea stnjenitoare, despre via]\. Ceea ce un filosof nume[te revela]ie pentru un glume] e doar o poant\. S\ lu\m spre exemplu urm\toarea anecdot\ clasic\. La suprafa]\, pare delicios de ilar\, dar la o privire mai atent\ face trimitere direct\ la `ns\[i esen]a filosofiei empirice a britanicilor: pe ce tip de informa]ii despre lume ne putem baza. Morty vine acas\ [i-[i g\se[te so]ia `n pat cu cel mai bun prieten al lui, Lou, ambii goi. Nici nu apuc\ s\ deschid\ bine gura, c\ Lou sare din pat [i zice: ~nainte s\ faci ceva, amice, r\spunde-mi la asta ce-o s\ crezi acum, ce-]i spun eu sau ce v\d ochii t\i?
8
THOMAS CATHCAR
T
L KLEIN & DANIE

Contestnd primatul experien]ei senzoriale, Lou `ntreab\ de fapt ce tip de date sunt certe [i de ce. Exist\ oare o anumit\ modalitate de a acumula informa]ii despre lume v\zul, de pild\ mai de `ncredere dect altele s\ zicem un efort de credin]\ prin care Morty accept\ explica]ia oferit\ de Lou? Iat\ un alt exemplu de filosdotic\, de aceast\ dat\ o varia]iune pe tema ra]ionamentului prin analogie, care afirm\ c\, dac\ dou\ efecte sunt similare, trebuie s\ fi avut o cauz\ similar\: Un b\trnel de nou\zeci de ani vine la medic [i-i spune: Doctore, tn\ra mea so]ie de optsprezece ani a[teapt\ un copil. Medicul `i r\spunde: Permite-mi s\-]i spun o poveste. Un om s-a dus la vn\toare, dar `n loc de pu[c\ [i-a luat din gre[eal\ umbrela. Cnd un urs s-a repezit la el, omul a ridicat umbrela, a tras [i l-a `mpu[cat. Imposibil! exclam\ b\trnul. Altcineva trebuie s\ fi `mpu[cat ursul! La care medicul replic\: Exact ceea ce voiam [i eu s\ spun! Nici n-ar putea exista o ilustrare mai sugestiv\ a ra]ionamentului prin analogie un truc filosofic utilizat `n prezent (`n mod eronat) pentru a sus]ine ipoteza designului inteligent (de pild\, dac\ exist\ un glob ocular, musai trebuie s\ fie `n cer un designer de globi oculari). Am putea continua astfel la nesfr[it [i de fapt o vom face, de la agnosticism la zen, de la hermeneutic\ la eternitate. Vom demonstra modul `n care conceptele filosofice pot fi explicitate prin intermediul anecdotelor [i, de asemenea, vom vedea ct
Platon [i ornitorin

cul intr\ `ntr-u n bar

de numeroase sunt glumele care au `n substrat fascinante idei filosofice. Dar sta]i pu]in, nu cumva cele dou\ no]iuni sunt similare? Putem s\ revenim la acest subiect? Studen]ii care vin la cursurile de filosofie sper\ de obicei s\-[i poat\ face o idee cu privire la, s\ zicem, sensul lumii [i al vie]ii, dar constat\ c\ un ins smotocit, `n sacou [i pantaloni care nu se asorteaz\, urc\ la catedr\ [i `ncepe s\ le ]in\ o lec]ie despre sensul sensului. S\ `ncepem cu `nceputul, spune el. ~nainte de a r\spunde la orice `ntrebare, fie ea m\runt\ sau de mare `nsemn\tate, trebuie s\ `n]elegem ce semnific\ `ntrebarea `n sine. Ascultndu-l f\r\ prea mare tragere de inim\, descoperim `n scurt timp c\ lucrurile pe care le spune insul `n cauz\ sunt al naibii de interesante. A[a e filosofia [i a[a sunt filosofii. ~ntreb\rile nasc alte `ntreb\ri, ajungndu-se astfel la genera]ii `ntregi de `ntreb\ri. Sunt numai `ntreb\ri pn\ jos. Putem `ncepe cu cele fundamentale, de pild\: Ce sens are totul? sau Exist\ Dumnezeu? ori Cum pot fi eu `nsumi cu adev\rat? [i Am nimerit cumva la alt curs? ~n scurt timp vom constata `ns\ c\ trebuie s\ ne punem alte `ntreb\ri, pentru a putea r\spunde la primele. Acest proces a dat na[tere unei game variate de discipline filosofice, fiecare aplecndu-se asupra anumitor Mari ~ntreb\ri [i `ncercnd s\ r\spund\ la cele din substrat. Mai ave]i [i alte `ntreb\ri? Astfel, pentru a g\si r\spunsul la Ce sens are totul? vom apela la disciplina numit\ metafizic\, iar pentru a afla dac\ Exist\ Dumnezeu? va trebui s\ ne `ndrept\m spre filosofia religiei. Cum pot fi eu `nsumi cu adev\rat? se adreseaz\ [colii existen]ialismului, pe cnd Am nimerit cumva la alt curs? este tratat\ de noul domeniu filosofic intitulat metafilosofie, care `[i pune
10
THOMAS CATHCAR
T
L KLEIN & DANIE

`ntrebarea Ce este filosofia? {i a[a mai departe, cu fiece sfer\ filosofic\ abordnd tipuri diferite de `ntreb\ri [i de concepte. Am structurat aceast\ carte nu cronologic, ci `n func]ie de `ntreb\rile pe care le-am avut `n minte cnd am intrat la primul nostru curs de filosofie general\ [i apoi la cursurile specializate pe discipline filosofice. Interesant este faptul c\, din `ntmplare, o serie `ntreag\ de anecdote ocup\ exact acela[i teritoriu conceptual ca aceste discipline. (Noroc chior? Sau la urma urmei chiar exist\ un designer inteligent?) {i exist\ un motiv foarte serios pentru care totul este att de interesant: cnd am ie[it de la acel prim curs, eram amndoi att de n\uci]i [i de confuzi, `nct am fost siguri c\ n-o s\ pricepem o iot\ din materia asta imposibil\. {i `n clipa aceea un absolvent al cursului s-a apropiat zglobiu de noi [i ne-a spus gluma cu Morty care vine acas\ [i `[i g\se[te so]ia `n pat cu cel mai bun prieten al lui. Ei, vezi, asta-i filosofie! a exclamat apoi. Noi `i spunem filosdotic\.
THOMAS CATHCART DANIEL KLEIN August 2006

I METAFIZICA
Metafizica abordeaz\ Marile ~ntreb\ri `n mod direct: Ce este existen]a? Care e natura realit\]ii? Avem liber-arbitru? C]i `ngeri pot d\n]ui pe un vrf de ac? {i de cte persoane este nevoie pentru a schimba un bec?

DIMITRI: Ceva m\ tot fr\mn\ `n ultima vreme, Tasso. TASSO: Ce anume? DIMITRI: Ce sens are totul? TASSO: Care tot? DIMITRI: P\i, [tii tu, via]a, moartea, dragostea toat\ sarmaua umplut\. TASSO: Ce te face s\ crezi c\ ar avea vreun sens? DIMITRI: Trebuie s\ aib\. Altfel via]a ar fi TASSO: Cum? DIMITRI: Am nevoie s\ beau ceva.

R
Platon [i ornitorin

cul intr\ `ntr-u n bar

13

TEL EOLO GI A Are universul un scop anume? Conform lui Aristotel, orice `n lume are un telos, adic\ un ]el interior pe care este menit s\-l ating\. O ghind\ are telos-ul ei: stejarul; acesta e sensul de a fi al ghindei. P\s\rile au [i ele unul, la fel ca albinele. Se zice c\ `n Boston chiar [i fasolea are unul al ei. Telos-ul este parte integrant\ din `ns\[i structura realit\]ii. Dac\ cele de pn\ acum vi se par abstracte, iat\ c\ `n anecdota urm\toare doamna Goldstein aduce telos-ul cu picioarele pe p\mnt.
Doamna Goldstein se plimba `mpreun\ cu cei doi nepo]i ai ei. O prieten\ se opre[te [i o `ntreab\ c]i ani au. Medicul are cinci ani, iar avocatul, [apte, r\spunde ea.

Oare [i via]a omului are un telos? Aristotel a[a credea, considernd c\ telos-ul vie]ii omene[ti este fericirea o convingere contrazis\ de al]i filosofi `n decursul istoriei. {apte secole mai trziu, Sfntul Augustin era de p\rere c\ telos-ul vie]ii este iubirea de Dumnezeu. Pentru un existen]ialist din secolul XX precum Martin Heidegger, telos-ul omului este acela de a tr\i f\r\ a-[i nega adev\rata condi]ie uman\ [i, `n particular, moartea. Fericirea? Ce superficial! Glumele despre sensul vie]ii s-au `nmul]it la fel de repede ca sensurile vie]ii, iar acestea la rndul lor au ]inut pasul cu filosofii.
14
THOMAS CATHCAR
T
L KLEIN & DANIE

Un discipol a auzit c\ pe vrful celui mai `nalt munte din India tr\ie[te cel mai `n]elept guru hindus, a[a c\ porne[te la drum, str\bate sate [i ora[e, pn\ ce ajunge la vestitul munte. Panta e incredibil de abrupt\ [i de multe ori omul alunec\ [i cade. Cnd `n sfr[it atinge vrful cu pricina, e plin de julituri [i vn\t\i, dar `l z\re[te pe guru, [eznd `n pozi]ia lotus la gura pe[terii lui. O, `n]eleptule guru, am venit la tine ca s\ te `ntreb care e secretul vie]ii. A, da, secretul vie]ii, r\spunde hindusul. Secretul vie]ii e o cea[c\ de ceai. O cea[c\ de ceai? Am b\tut drumul pn\ aici ca s\ aflu sensul vie]ii, iar tu-mi spui c\ e o cea[c\ de ceai?! Guru ridic\ din umeri. Ei, atunci poate c\ nu e o cea[c\ de ceai.

Acest guru [tie c\ a `ncerca s\ formulezi telos-ul vie]ii este o afacere dificil\. {i mai mult dect att, nu e treaba oricui s\-[i vre nasul `n oala sau cea[ca respectiv\. Exist\ o deosebire `ntre telos-ul vie]ii ceea ce sunt menite fiin]ele umane s\ fie [i ]elul vie]ii unui individ anume, ce vrea el s\ fie. Oare Sam, dentistul din povestea urm\toare, caut\ cu adev\rat telos-ul universal al vie]ii sau `[i vede doar de ale lui? Fiindc\ `n mod cert mama sa are propria ei idee despre telos-ul vie]ii fiului ei.
Un dentist din Philadelphia, Sam Lipschitz, s-a dus `n India s\ afle care este sensul vie]ii. Au trecut luni `ntregi [i mama lui n-a mai primit nici un semn de la el. ~n cele din urm\, femeia ia un avion spre India, ajunge [i `ntreab\ de cel
Platon [i ornitorin

cul intr\ `ntr-u n bar

15

mai mare `n]elept de acolo. Este `ndrumat\ c\tre un ashram, dar la poart\ paznicul `i spune c\ trebuie s\ a[tepte o s\pt\mn\ pentru o audien]\ la guru [i c\, atunci cnd va fi primit\, va avea voie s\ rosteasc\ doar trei cuvinte. Femeia a[teapt\, preg\tindu-[i cu grij\ vorbele. Cnd `n sfr[it i se permite s\ mearg\ la guru, `i spune: Sam, vino acas\!

h
Dac\ ve]i c\uta `n dic]ionar termenul metafizic\, ve]i afla c\ el deriv\ din titlul unui tratat al lui Aristotel [i c\ se refer\ la `ntreb\ri cu un nivel de abstractizare aflat dincolo (meta) de observa]ia [tiin]ific\. Acesta se dovede[te a fi un caz de ceea ce `n latin\ ar fi numit co]c\rie post hoc. De fapt, Aristotel nu [i-a numit tratatul metafizic\, [i nu pentru faptul c\ aborda `ntreb\ri aflate dincolo de domeniul [tiin]ific. Numele i-a fost dat `n secolul I d.Hr. de un editor al operelor aristoteliene, care a ales acest titlu fiindc\ respectivul capitol se afla dincolo (adic\ venea dup\) tratatul de fizic\.

h
ESEN}IALISM U L Care este structura realit\]ii? Care sunt atributele specifice care fac ca lucrurile s\ fie ceea ce sunt? Sau, a[a cum obi[nuiesc filosofii s\ spun\, care sunt atributele care fac ca lucrurile s\ nu fie ceea ce nu sunt?
16
THOMAS CATHCAR
T
L KLEIN & DANIE

Aristotel a stabilit o distinc]ie `ntre propriet\]ile esen]iale [i cele accidentale. Dup\ p\rerea lui, propriet\]ile esen]iale sunt cele `n lipsa c\rora un lucru n-ar fi ceea ce este, iar propriet\]ile accidentale sunt cele care determin\ cum este lucrul respectiv, nu ce este. Spre exemplu, el considera c\ ra]ionalitatea este o caracteristic\ esen]ial\ a fiin]ei umane [i, cum Socrate era o fiin]\ uman\, capacitatea lui de a ra]iona era esen]ial\ pentru a fi Socrate. F\r\ aceast\ proprietate, Socrate pur [i simplu n-ar fi fost Socrate; n-ar fi fost nici m\car o fiin]\ uman\, [i deci cum ar fi putut fi Socrate? Pe de alt\ parte, Aristotel era de p\rere c\ proprietatea aceluia[i Socrate de a fi crn era doar una accidental\; nasul crn era o tr\s\tur\ ce ar\ta cum era Socrate, f\r\ a fi esen]ial\ pentru ceea ce sau cine era el. Pentru a ne exprima altfel, dac\-i lu\m lui Socrate capacitatea de a ra]iona, nu mai avem de-a face cu Socrate, dar dac\-i facem o opera]ie estetic\, va fi tot Socrate, dar cu alt nas. Ceea ce ne aduce aminte de o alt\ glum\.
Cnd a `mplinit [aptezeci de ani, Thompson a hot\rt s\-[i schimbe complet modul de via]\, pentru a tr\i mai mult. A trecut pe o diet\ strict\, a `nceput s\ alerge, s\ `noate, s\ fac\ b\i de soare. ~n numai trei luni, a pierdut cincisprezece kilograme, [i-a sub]iat talia cu [aisprezece centimetri, iar pectoralii i s-au m\rit cu zece. Suplu [i bronzat, decide s\ pun\ cirea[a pe tort cu o tunsoare nou\. Cnd iese de la frizer, un autobuz d\ peste el. Z\cnd pe jos, `n pragul mor]ii, strig\: Doamne, cum mi-ai putut face una ca asta? Iar o voce din ceruri `i r\spunde: Ca s\-]i spun adev\rul, Thompson, nu te-am recunoscut.
Platon [i ornitorin

cul intr\ `ntr-u n bar

17

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.