Sunteți pe pagina 1din 20

POTEN Ț IALUL DE EXPORT AL ROMÂNIEI

MIERE

POTEN Ț IALUL DE EXPORT AL ROMÂNIEI MIERE Centrul Român pentru Promovarea Comer ț ului ş
POTEN Ț IALUL DE EXPORT AL ROMÂNIEI MIERE Centrul Român pentru Promovarea Comer ț ului ş

Centrul Român pentru Promovarea Comer ț ului şi Investiț iilor Str ăine

Centrul Român pentru Promovarea Comer țului ş i Investi țiilor Stră ine Romania Trade and Invest Direcția Analize Piață ‐ Publicaț ii

Autor:

MarieJeanne Dumitrescu

Coordonator:

Alina Beldescu

© Centrul Român pentru Promovarea Comer țului ş i Investi țiilor Str ă ine, 2011/2012

Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publica ții nu poate fi reprodusă , înregistrată într un sistem de redare sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice, electrostatice, band ă magnetică , mecanică , fotocopiere sau de altă natură , fă ră permisiunea prealabil ă în scris din partea Centrului Român pentru Promovarea Comer țului ş i Investi țiilor Stră ine.

Poten țialul de export al României

CUPRINS

MIERE

Capitolul I

Caracterizarea produsului

1

Capitolul II Evolu ția pie ței mondiale a mierii

3

Capitolul III

Pia ța mierii în România

5

Capitolul IV

Comerțul interna țional cu miere al României. Analiza SWOT a sectorului apicol românesc

7

4.1.

Comerțul interna țional cu miere al României

7

4.2.

Sus ținerea sectorului apicol pe plan intern ş i interna țional

10

4.3.

Analiza SWOT a sectorului apicol românesc

12

Capitolul V

Potențialul de export al României pentru sectorul miere

13

Centrul Român pentru Promovarea Comer ț ului şi Investiț iilor Str ă ine

Poten țialul de export al României

MIERE

Capitolul I

Caracterizarea general ă a produsului

MIERE Capitolul I Caracterizarea general ă a produsului Mierea de albine este un produs natural complex,

Mierea de albine este un produs natural complex, rezultat al nectarului floral al plantelor ş i al îmbog ăț irii acestuia de că tre albine ( Apis Mellifera L ) cu substan țe proprii, prin acț iunea sucului secretat de glandele acestora. Albinele produc frecvent ş i miere de man ă , care provine din diverse lichide dulci din plant ă , dar nu din floare.

Prin invertirea nectarului în miere sunt încorporate proteine, materii albuminoide, acizi, substan ț e minerale, substan țe funcț ionale de origine organică , vitamine, antibiotice naturale, hormoni ş i polen.

Producerea mierii de calitate este o problem ă de prestigiu, criteriul principal de clasare a produselor apicole trebuind s ă devin ă tocmai calitatea produselor livrate, modul de prezentare, pe sorturi ş i pe sortimente.

Mierea posedă o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect (f ă ră spum ă , f ă ră corpuri str ă ine vizibile), culoare (de la slab incolor pân ă la galben deschis, galben auriu, galben portocaliu, galben închis, rubiniu, brun închis), miros ş i gust (specific mierii, cu aromă mai puț in sau mai mult pronun ț at ă, gust dulce), consisten ță (omogen ă , fluid ă , vâscoas ă , cristalizat ă ).

Mierea este produsul de baz ă al albinelor, componenta principal ă constituind o zaharurile, reprezentate îndeosebi de glucoz ă ş i fructoz ă ce provin din nectarul floral, extrafloral, man ă ş i alte surse recoltate de albine ş i depozitate în faguri.

După provenien ță , mierea de albine se clasifică în: miere monofloră ş i miere polifloră din nectarul florilor ş i miere de p ă dure.

Mierea monofloră care provine integral sau în cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante (salcâm, tei, floarea soarelui, rapi ță , etc.)

Mierea polifloră care provine dintrun amestec de nectar de pe flori de diferite specii sau dintrun amestec de miere monoflor ă (fânea ță de deal, de ş es, de balt ă , pomi fructiferi, salcâm tei, teifloarea soarelui, etc.)

Mierea de p ă dure – care provine în cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte p ă rț i ale plantelor decât florile, în amestec cu nectarul florilor de p ă dure)

În funcț ie de modul de prelucrare, mierea de albine se clasifică în:

Miere de fagure

Miere obț inut ă prin scurgere liberă

Miere obț inut ă prin centrifugare

Substan ț ele biologic active con ț inute de miere îi conferă acesteia o pluritate de efecte cu acț iuni terapeutice globale, dintre care: trofice, fortifiante, tonice, cicatrizante, conservante, protective antigerminative, nutritive, hemostatice, regeneratoare.

Poten țialul de export al României

MIERE

Arome şi sortimente de miere din diverse regiuni producă toare ale lumii

miere din diverse regiuni produc ă toare ale lumii   Arom ă /sortiment Ț ara de
 

Aromă /sortiment

Țara de origine

M ă r

Marea Britanie

Tei / Salcâm

Europa de Est (Ungaria, România, Bulgaria)

Cire ş e

Marea Britanie

Trifoi

Canada / Noua Zeelandă

Eucalipt

Australia

P

ă ducel

Marea Britanie

Iarbă

Marea Britanie

Levă nțică

Franța/ Spania

Lă mâie verde

China / Marea Britanie / Polonia

Portocală

Spania / Mexic

Rozmarin

Franța / Spania

Că pş ună

Australia

Cimbri ş or

Grecia/ Noua Zeelandă / Franța / Spania

Floarea soarelui

Franța / Spania

Poten țialul de export al României

MIERE

Capitolul II

Evolu ț ia pieț ei mondiale a mierii

Produc ț ia anuală de miere la nivel mondial se cifreaz ă , în medie, la circa 1,2 mil. tone. Aproximativ o treime din aceast ă producț ie (420 mii tone) sunt comercializate pe pia ț a interna ț ională . Pia ț a globală a mierii a fost estimat ă să ajung ă la 1,9 milioane tone pân ă în anul 2015.

Potrivit estim ă rilor FAO, cei mai mari producă tori mondiali de miere, în anul 2008, erau China (367 mii tone), Turcia (81 mii tone), Argentina (81 mii tone), Ucraina (74 mii tone ) ş i SUA (74 mii tone). România ocup ă locul 19 în topul marilor produc ă tori, cu o produc ț ie de aproximativ 20 mii tone.

Cre ş terea preferin ț elor consumatorilor pentru produsele pe baz ă de miere stimuleaz ă extinderea varietăț ilor ş i sortimentelor de produse alimentare pe baz ă de miere. Mai mult, mierea con ț ine antioxidan ț i, minerale, vitamine ş i proteine, caracteristici care o sus ț in ca ingredient atractiv comparativ cu îndulcitorii artificiali. Europa ş i regiunea Asia Pacific (inclusiv Japonia) domin ă pia ț a globală a mierii. Această pia ță se confruntă , în prezent, cu mari dificult ăț i legate de pierderea în mas ă a coloniilor de albine (CDD Collony Collapse Disorder), cauzat ă de diverş i factori, precum stres, peste ş i boli. Astfel, începând din anul 2007, pia ț a mondială de miere a înregistrat un deficit de ofert ă , acesta fiind determinat de obț inerea unor producț ii foarte scă zute în marile regiuni produc ă toare, cauzate de o lungă vară arid ă în Europa de Est, o secet ă prelungit ă în Australia ş i declan ş area CDD în SUA, pe fondul cre ş terii f ă ră precedent a cererii de consum în China ş i India.

Mierea naturală este clasificată la poziț ia 0409 în cadrul Sistemului Armonizat de Descriere ş i Clasificare a Mă rfurilor (SA).

de Descriere ş i Clasificare a M ă rfurilor (SA). Comer ț ul mondial cu miere

Comer ț ul mondial cu miere în anul 2010

 

Cre ştere medie anuală valorică

Cre ştere medie

anuală cantitativă

Cre ştere anuală valorică

 

Valoare

(1000’ Euro)

2006

2010

2006

2010

2009

2010

 

(%)

(%)

(%)

Exporturi

1.125.074

16

2

18

Importuri

1.128.972

17

3

19

Sursa: ITC/UNCTAD/WTO Trademap

Principalele regiuni importatoare de miere sunt Europa (60% din importurile globale), America (20%), Asia (17%) ş i Orientul Mijlociu (5%). UE ş i SUA acoperă prin importuri 50% din cererea intern ă . Până în anul 2002, China a ocupat o poziț ie de top la exporturile de miere (circa 100 mii tone), însă m ă surile antidumping impuse de SUA ş i suspendarea importurilor de că tre UE, datorit ă reziduurilor de cloramfenicol con ț inute de mierea exportat ă , au determinat diminuarea exporturilor

Poten țialul de export al României

MIERE

acestei ță ri. În general, mierea pentru export este ambalat ă în rezervoare de 300 kg, pentru sectorul de desfacere cu am ă nuntul fiind ulterior ambalat ă în recipiente de dimensiuni variate, în funcț ie de pia ț a specifică de consum.

Exporturile mondiale de miere s au cifrat la circa 1.125 mil. Euro în anul 2010. Primele 10 ță ri exportatoare au fost China, Argentina, Germania, Mexic, Spania, Noua Zeelandă , India, Ungaria, Canada ş i Brazilia, acestea cumulând o pondere de 63,8% în totalul exporturilor de miere la nivel mondial. România ocup ă locul 13 în topul exportatorilor mondiali, având o pondere de 2,9% în totalul exporturilor mondiale. Valoarea exporturilor de miere ale României s a situat la circa 32 mil. Euro, reprezentând o cantitate de 11 mii tone.

Importurile mondiale de miere au totalizat o valoare de 1.129 mil. Euro în anul 2010. Principalele ță ri importatoare la nivel mondial au fost: SUA, Germania, Marea Britanie, Japonia, Fran ț a, Italia, Belgia, Spania, Elve ț ia ş i Olanda. Ponderea acestor ță ri în totalul importurilor mondiale a fost de 75,8% în anul 2010. Ponderea importurilor României în totalul importurilor mondiale este neglijabil ă (0,16%), valoarea acestora cifrânduse la numai 1,795 mil. Euro în anul 2010, reprezentând o cantitate de 880 de tone.

Poten țialul de export al României

MIERE

Capitolul III

Pia ț a mierii în România

Principala caracteristică a pie ț ei române ş ti o constituie faptul că cea mai mare parte a producț iei revine micilor producă tori priva ț i, unii dintre ace ş tia aflânduse sub umbrela protecț ionist ă a unor procesatori sau asocia ț ii comerciale, sau derulând contracte de furnizare cu ace ş tia. Actualmente, în ț ara noastră exist ă circa 35 de mii de apicultori, num ă rul familiilor de albine fiind de aproximativ un milion. Potrivit datelor statistice, circa 70% din producț ia anuală de miere a României este exportat ă , dar ş i exportul este în scă dere.

Apicultorii au reuş it după 2007 s ă introducă noi tehnologii în procesul de cre ş tere a albinelor, iar noile norme europene privind tratamentele apicole au adus o îmbun ă t ăț ire a calit ăț ii mierii.

Potrivit FAO, producț ia de miere obț inut ă în anul 2010 se cifreaz ă la 22.222 tone, în cre ş tere fa ță de 2009, când a totalizat 19.937 tone. România are, în prezent, un poten ț ial mare de dezvoltare a sectorului apicol, de circa 1,5 milioane de familii de albine, în funcț ie de poten ț ialul melifer. În privin ț a efectivelor de albine, România are înregistrate, la finele lui 2009, 1,101 milioane familii de albine, încă sub nivelul anului 1989, când erau înregistrate 1,201 milioane familii albine. În perioada 2007 2009, datorit ă sus ț inerii prin Programul Na ț ional Apicol a repopulă rii ş eptelului, a crescut media familiilor de albine/exploata ție. Pentru 2010 se estimeaz ă o cre ş tere cu 6,5% pân ă la 1,170 milioane familii de albine. Num ă rul apicultorilor este estimat la 40.000 45.000, fa ță de 80.000 de apicultori în anii ‘80.

Cre ş terea num ă rului de familii de albine se datoreaz ă acces ă rii fondurilor prevă zute în Programul Na ț ional Apicol pentru perioada 2008 2010 prin achiziț ionarea de material biologic necesar repopulă rii ş eptelului apicol, aspect care a dus la înmulț irea ş i/sau înlocuirea familiilor de albine conform practicilor apicole ş i, implicit, la obț inerea unor stupine mai mari, s ă n ă toase ş i productive.

Programul Na ț ional Apicol a fost aprobat în luna mai 2008 ş i con ț ine tipurile de activit ăț i care pot fi finan ț ate ş i condiț iile de acordare a sumelor pentru apicultorii organiza ț i în asocia ț ii de crescă tori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producă tori. Ajutorul financiar se acord ă pentru obț inerea unor produse apicole de calitate, pentru profilaxia ş i combaterea varoozei, dar ş i pentru repopulare. Comisia European ă particip ă la finan ț area acestor m ă suri cu pân ă la 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acț iune, excluzând TVA.

de România pentru fiecare ac ț iune, excluzând TVA. Produc ț ia de miere a României,

Producț ia de miere a României, 2006 – 2010

 

2006

2007

2008

2009

2010

Numă r stupi albine

888.200

891.043

982.368

998.000

1.057.190

Producția de miere (tone)

18.195

16.767

19.833

19.937

22.222

Sursa: FAOSTAT

Poten țialul de export al României

MIERE

România ocup ă locul 3 în Uniunea European ă la producț ia de miere (dup ă Spania ş i Germania) ş i locul 4 în ceea ce prive ş te num ă rul de stupi (dup ă Spania, Polonia ş i Grecia).

Produc ț ia de miere se obț ine în zonele muntoase ale României întrun procent de 20 25% din totalul producț iei na ț ionale. În anul 2010, producț ia de 22.222 tone a fost obț inut ă de la 1,1 milioane familii de albine. Estim ă rile pentru anul 2011 indică o producț ie de 20.000 tone în condiț iile de vreme favorabilă .

În ultimii ani, num ă rul apicultorilor ecologici a crescut la peste 1.000, cu o producț ie de circa 3.000 de tone, care merge aproape în totalitate la export. Dacă în 2005 erau înregistra ț i 132 de producă tori de miere de albine certifica ț i în agricultura ecologic ă , în 2008 s a ajuns la 584 de producă tori, 15 proce satori, 22 de comercian ț i, un importator ş i 8 exportatori. În 2009 erau înregistra ț i 1018 apicultori ecologici, produc ț ia estimat ă fiind de 3.200 de tone, raportat la 2.357 de tone în 2008.

În privin ț a consumului de miere, România este printre ță rile cu cele mai scă zute consumuri din Europa, de ş i s a înregistrat o cre ş tere, în ultimii ani.

Astfel, în ultimii 20 de ani, consumul de miere a înregistrat o cre ş tere de aproape 10 ori, de la 50 60 de grame pe locuitor, la 400 600 grame în prezent. Cu toate acestea, românii consum ă încă foarte puț in ă miere, fa ță de ță rile occidentale, care înregistreaz ă ş i 4 5 kilograme anual.

În ultimii doi ani, îns ă , consumul aproape s a dublat pe fondul proliferă rii produselor naturiste pe baz ă de miere. Consumul de miere a crescut în ultimul an de la 100 grame/cap de locuitor, în 2007, la cel mult 200 de grame, în 2008 ş i ar putea să crească în continuare prin aplicarea legii privind distribuirea de miere în ş coli.

În prezent, consumul individual de miere în România este de 300 400 de grame, comparativ cu 5 kg în Danemarca, 1,5 2 kg în Germania, 1,5 kg în Olanda ş i Belgia ş i peste 600 g în Ungaria. Dacă în urm ă torii 10 ani consumul de miere ar cre ş te de trei ori, pia ț a intern ă ar putea consuma toat ă producț ia autohton ă de miere.

consuma toat ă produc ț ia autohton ă de miere. Pre ț urile pentru miere la

Preț urile pentru miere la producă tor în România, 2005 – 2009

2005

2006

2007

2008

2009

Pre ț mediu (USD/tonă ) 4.252,4 4.150,2

4.924,8

5.256,3

4.852,9

Sursa: FAOSTAT

Cu un consum anual de circa 300 400 grame pe an pe cap de locuitor, este explicabil de ce o mare parte din producț ia românească de miere merge la export, unde ş i pre ț urile obț inute sunt mai mari, nu doar raportat la pia ța intern ă, ci ş i fa ță de ce obț in apicultorii din alte ță ri la extern. Aş a se face că circa 60% din producț ie este livrat ă la export, cu pre ț uri situate între 2,4 3,5 euro pe kilogram în funcț ie de tipul de miere, polifloră sau de salcâm, principalele destina ț ii fiind Germania, Marea Britanie, Italia, Fran ț a, precum ş i SUA, Canada, Japonia sau China. Din p ă cate, mierea locală se export ă mai mult în vrac, fiind folosit ă de multe ori la cupaje (amestecuri) de procesatorii din afară . Fenomenul se întâmplă ş i în România, dar este vorba de mierea adus ă din China, la un pre ț reprezentând doar un sfert din cel cerut de apicultorii români, sau din Argentina.

Poten țialul de export al României

MIERE

Capitolul IV

Comerț ul interna ț ional cu miere al României.

Analiza SWOT a sectorului apicol românesc

4.1 Comerț ul interna ț ional cu miere al României

În perioada 2006 – 2010, comerț ul cu miere al României a înregistrat un puternic trend ascendent, sus ț inut exclusiv de evoluț ia exporturilor.

Astfel, dacă în ultimii 5 ani, cererea globală de miere a cunoscut o rat ă medie de cre ş tere anuală de 16%, exporturile române ş ti de miere au crescut, în medie, cu 30%.

Valoarea exporturilor de miere realizate de România s a ref ăcut puternic în anul 2010 dup ă un declin abrupt de 27% la nivelul anului 2007, ajungând la circa 32 milioane euro. În ciuda acestei reveniri, valoarea exporturilor a înregistrat o cre ş tere modest ă în anul 2010 comparativ cu anul anterior (+5%). Cu toate acestea, România se menț ine în topul primilor 15 furnizori de miere la nivel global.

Comer ț ul cu miere al României, 2006 – 2010

 

2006

2007

2008

2009

2010

 

(1000’ Euro)

16.393

11.907

16.946

29.974

31.594

Exporturi

(tone)

9.606

6.255

7.087

10.654

11.017

 

(1000’ Euro)

127

565

1.363

1.108

1.795

Importuri

(tone)

63

315

777

516

880

Sursa: ITC/UNCTAD/WTO Trademap, CRPCIS – prelucrare date

Principalele pie ț e de desfacere a exporturilor române ş ti de miere sunt pie ț ele europene, precum Germania, Marea Britanie, Italia, Austria ş i Polonia (peste 90% din exporturile româneş ti).

România Exporturile de miere în anul 2010

 

Poziție țar ă partenere în top importatori mondiali

Pondere

 

Export România

Cre ştere medie anuală export

țar ă

 

partener ă

 

valoare

pondere

volum

valoare

cantitativ

valoare

în import

mondial

2010

2010

2010

2006 2010 2006 2010

2009 2010

2010

2010

(1000’ Euro)

(%)

(tone)

(%)

(%)

(%)

(%)

Total exporturi, din care :

31.593,8

100,0

11.017

27

8

0

100,0

Germania

17.666,41

55,9

6.069

24

6

8

2

19,8

M. Britanie

4.857,34

15,4

1.826

25

4

9

3

7,1

Italia

3.375,29

10,7

1.183

57

37

11

6

3,7

Austria

2.177,14

6,9

769

198

49

187

12

1,8

Polonia

754,58

2,4

273

53

36

39

13

1,8

Poten țialul de export al României

MIERE

 

Poziție țar ă partenere în top importatori mondiali

Pondere

 

Export România

Cre ştere medie anuală export

țar ă

 

partener ă

 

valoare

pondere

volum

valoare

cantitativ

valoare

în import

mondial

2010

2010

2010

2006 2010 2006 2010

2009 2010

2010

2010

(1000’ Euro)

(%)

(tone)

(%)

(%)

(%)

(%)

Franța

420,97

1,3

121

57

53

30

5

6,6

Spania

364,49

1,2

110

13

28

450

8

2,6

Suedia 1

324,58

1,0

103

56

15

1,3

Japonia

251,53

0,8

61

9

1

15

4

6,9

SUA

244,00

0,8

131

160

72

281

1

20,9

Olanda 2

240,23

0,8

61

116

7

50

10

2,3

Belgia

200,32

0,6

59

15

26

69

7

3,5

Luxemburg 1

195,05

0,6

78

69

56

0,1

Ungaria

115,97

0,4

41

43

50

3

61

0,1

Rep. Cehă

113,71

0,4

42

29

17

12

27

0,5

Grecia

70,79

0,2

21

3

15

28

25

0,6

Elve ția 1

58,74

0,2

16

53

9

2,4

Slovacia 4

51,21

0,2

24

24

0,6

Canada

30,12

0,1

9

29

22

13

19

1,0

Israel 4

30,12

0,1

9

32

0,3

China 4

18,83

0,1

5

22

0,7

Danemarca 4

12,05

<0,1

3

17

1,1

Kuweit 4

11,3

<0,1

2

41

0,2

Singapore 3

6,78

<0,1

1

21

0,7

Sursa: ITC/UNCTAD/WTO Trademap, CRPCIS – prelucrare date Not ă: 1 import ă din România din anul 2008

2 nu a importat din România în perioada 2007 – 2008

3 nu a importat din România în anii 2006 ş i 2009

nu a importat din România în anii 2006 ş i 2009 4 import ă din România

4 import ă din România din anul 2010 Pieț e de export cu cerere în creştere, în perioada 2006 2010 Pieț e de export cu cerere stagnant ă , în perioada 2006 2010 Pieț e de export cu cerere în scă dere, în perioada 2006 2010

În funcț ie de rata medie de cre ş tere anuală a cererii pe pie ț ele de export ale României (calculat ă pe baza celor mai recente date disponibile pentru perioada de analiz ă ) ş i valoarea exporturilor realizate, pie ț ele de desfacere a exporturilor române şti de miere pot fi clasificate în 4 categorii:

Pie ț e cu tendin ță de cre ş tere a cererii din România: Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Polonia, Fran ț a, SUA, Rep. Ceh ă , Canada, Elve ț ia, Luxemburg, Suedia;

Pie ț e cu tendin ță de stagnare a cererii din România: Spania, Japonia, Belgia;

Pie ț e cu tendin ță de scădere a cererii din România: Grecia, Ungaria, Singapore;

Pie ț e noi cu poten ț ial ridicat pentru exporturile române ş ti: Slovacia, Israel, China, Danemarca, Kuweit.

Poten țialul de export al României

MIERE

Importurile de miere ale României sunt extrem de scă zute comparativ cu cele al marilor consumatori mondiali. Cu toate acestea, în perioada 2006 – 2010, importurile de miere ale României au înregistrat o cre ş tere exponen ț ială atât în termeni valoric, cât ş i în termeni cantitativi. În consecin ță , de ş i volumul importurilor de miere pe pia ț a românească s a situat la numai 21 tone (35.000 euro, în termeni valorici), la finele anului 2010, acesta înregistra o cre ş tere la peste 800 tone (circa 1,1 milioane euro).

Furnizorii de miere pe piaț a românească , 2006 – 2010

1000’ Euro

Furnizori

2006

2007

2008

2009

2010

Total importuri, din care :

126,57

565,39

1.363,39

1.107,82

1.794,58

China

0

0

318,08

223

594,18

Rep. Cehă

0

6,57

664,02

552,12

491,76

Germania

0

0

186,90

162,05

356,20

Franța

0

0

0,68

8,60

124,26

Marea Britanie

0

0

0

3,59

70,79

Ungaria

0

4,38

79,52

78,16

58,74

Olanda

0

0

0

3,59

32,38

Italia

3,98

7,30

8,16

16,49

24,10

Spania

0

55,44

32,62

27,25

20,33

Austria

4,78

11,67

19,03

22,23

9,04

Belgia

0

0

9,52

10,76

7,53

Grecia

0

0

0

0

2,26

SUA

0

0

0

0

1,51

Sursa: ITC/UNCTAD/WTO Trademap, CRPCIS – prelucrare date

Poten țialul de export al României

MIERE

4.2 Susț inerea sectorului apicol pe plan intern şi european

inerea sectorului apicol pe plan intern ş i european urm ă toarelor obiective: Sus ț inerea

urm ă toarelor obiective:

Sus ț inerea ş i relansarea sectorului apicol românesc este necesară întrucât vizeaz ă ş i sectorul din aval prin ocuparea forț ei de muncă ce condiț ioneaz ă ş i prelucreaz ă produsele apicole destinate asigur ă rii fabrică rii unor preparate pe baza acestor produse de larg consum, precum ş i re ț eaua comercială prin care se desfac aceste produse.

Programele de sus ț inere a sectorului apicol au în vedere atingerea

Ameliorarea genetică a rasei de albine autohton ă ş i a ecotipurilor sale prin intensificarea aplică rii m ă surilor din programul na ț ional de ameliorare a albinelor ş i de producere de m ă tci ameliorate;

Respectarea ş i realizarea programului de ameliorare a albinei române ş ti, concomitent cu între ț inerea ş i revigorarea colecț iilor de material biologic apicol din cadrul patrimoniului genetic;

Elaborarea unor politici pentru îmbun ă t ăț irea ş i extinderea resurselor melifere naturale ş i cultivate din fondul agricol ş i silvic cu soiuri ş i variet ăț i de plante cu poten ț ial ridicat;

Elaborarea de noi tehnologii de prelucrare, conservare, ambalare a mierii ş i a celorlalte produse apicole, precum ş i diversificarea sortimentelor de miere românească .

Sectorul apicol necesit ă unificarea ş i alinierea standardelor de producț ie ş i calitate la nivel na ț ional la standardele europene. Date fiind condiț iile naturale diferen ț iate din ță rile europene, principalii producă tori vor influen ț a considerabil nivelul producț iei de miere al UE.

Indicatorii de producț ie, comerț , export ş i import relev ă unele diferen ț e între UE 15 ş i noile state membre, la nivelul apicultorilor profesioniş ti ş i în ceea ce prive ş te gradul de acoperire a consumului intern. Fosta UE 15 înregistra un deficit al producț iei interne de miere, gradul de acoperire a consumului intern fiind mai mic de 50%, în timp ce noile state membre oferă la export o mare parte din producț ia intern ă de miere. Diferen ț e se remarc ă , de asemenea, ş i la balan ț a ofert ă /cerere, structura producț iei, costurile de producț ie, stocurile la producă tori ş i implementarea programelor de dezvoltare sau a m ă surilor de pre aderare. Cu toate acestea, sectorul apicol delimitat de graniț ele UE 27 nu este foarte atractiv iar Reglementarea CE 1221/97 nu este suficient ă pentru garantarea profitabilit ăț ii la apicultori. Controlul bolilor ş i al utiliz ă rii pesticidelor, precum ş i refacerea stupilor constituie activit ăț i dificile ş i costisitoare, iar diferen ț ele ap ă rute între pre ț urile de import ş i pre ț urile la produc ă torii din UE 27 sunt substan ț iale ş i se pot adânci pe m ă sura liberaliz ă rii tot mai mari a pie ț elor.

Comerț ul interna ț ional ş i schimburile comunitare de albine ş i produse apicole reprezint ă procese complexe, în funcț ie de originea ş i utilizarea diferit ă a acestora. Comerț ul cu albine, principala cauz ă a ră spândirii bolilor specifice sectorului apicol, este foarte dinamic îns ă nu este reglementat suficient. Certificatele veterinare sunt solicitate atât pentru albine, cât ş i pentru ceară , dar nu ş i la importul de

ş i pentru cear ă , dar nu ş i la importul de Centrul Român pentru

Poten țialul de export al României

MIERE

miere ş i polen în scopul utiliz ă rii apicole a acestora. Țara de origine ş i statusul sanitar în ceea ce prive ş te infestarea cu AFB, EFB, varoz ă , acarioză , nosemoz ă ş i alte peste ar trebui avute în vedere la eliberarea certificatelor veterinare.

În data de 14