Sunteți pe pagina 1din 91

1.

Evidentierea nivelului de dezvoltare economica, a tendintelor acesteia, precum si a


modului in care sunt utilizate resursele de care o tara dispune se realizeaza cu
ajutorul indicatorilor macroeconomici, determinati in conditiile tarilor cu
economie de piata cu ajutorul:
a) sistemului indicatorilor (SIN);
b) coeficientilor economici internationali (CEI);
c) indicatorilor de valoare economica (IVC);
d) sistemului conturilor nationale (SCN);
e) valorii reale a realizarilor economice (VE)!
"le#eti varianta corecta! $
2. Indicatoriii macroeconomici sunt determinati, in conditiile tarilor cu economie de
piata, cu ajutorul:
a) sistemului indicatorilor (SIN);
b) sistemului conturilor nationale (SCN);
c) coeficientilor economici internationali (CEI);
d) indicatorilor de valoare economica (IVC);
e) valorii reale a realizarilor economice (VE)!
"le#eti varianta corecta! %
3. In calculul indicatorilor macroeconomici se utilizeaza "tributele:
a) &e'tern( si &international(;
b) &intern( si &national(;
c) &national si international;
d) &economic si te)nic(;
e) &rentabil si nerentabil(!
"le#eti varianta corecta! %
4."tributele utilizate in calculul indicatorilor macroeconomici sunt:
a) &intern( si &international(;
b) &national si international;
c) &intern( si &national(;
d) &economic si te)nic(;
e) &rentabil si nerentabil(!
"le#eti varianta corecta! C
5.In calculul indicatorilor macroeconomici se utilizeaza atributele: &intern( si
&national(! "tributul &intern( cuprinde ***************! de
catre a#entii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii respective!
a) totalitatea bunurilor materiale create;
b) produsul sau venitul creat si consumat;
c) totalitatea materiilor prime utilizate;
d) cantitatea de produse create in interiorul tarii;
e) produsul sau venitul consumat!
"le#eti varianta corecta! %
6. "tributul &intern(, utilizat in calculul indicatorilor macroeconomici, cuprinde
********! de catre a#entii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective!
a) totalitatea materiilor prime utilizate;
b) totalitatea bunurilor materiale create;
c) cantitatea de produse create in interiorul tarii;
d) produsul sau venitul creat si consumat;
e) produsul sau venitul consumat!
"le#eti varianta corecta! $
7. In calculul indicatorilor macroeconomici se utilizeaza atributele: &intern( si
&national(! "tributul &national( are in vedere
******************!, indiferent daca ei isi desfasoara
activitatea in propria tara sau in alte tari!
a) apartenenta statala a a#entilor economici;
b) totalitatea bunurilor materiale create de a#entii economici;
c) produsul sau venitul creat si consumat de a#entii economici;
d) totalitatea materiilor prime utilizate de a#entii economici;
e) apartenenta politica a mana#erilor!
"le#eti varianta corecta! "
8. "tributul &national(, utilizat in calculul indicatorilor macroeconomici, are in
vedere *****!, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara
sau in alte tari!
a) totalitatea bunurilor materiale create de a#entii economici;
b) produsul sau venitul creat si consumat de a#entii economici;
c) apartenenta statala a a#entilor economici;
d) totalitatea materiilor prime utilizate de a#entii economici;
e) apartenenta politica a mana#erilor!
"le#eti varianta corecta! C
9. "tributul &intern(, utilizat in calcului indicatorilor macroeconomici, cuprinde
produsul sau venitul creat si consumat de catre a#entii economici care isi
desfasoara activitatea in *******!!
a) interiorul societatii comerciale cu capital privat;
b) interiorul companiei respective;
c) interiorul societatilor pe actiuni;
d) interiorul zonei de responsabilitate;
e) interiorul tarii respective!
"le#eti varianta corecta! E
10. In cadrul indicatorilor economici, atributul &intern( cuprinde produsul sau venitul
creat si consumat de catre a#entii economici care isi desfasoara activitatea in
**********!:
a) interiorul societatii comerciale cu capital privat;
b) interiorul tarii respective!
c) interiorul companiei respective;
d) interiorul societatilor pe actiuni;
e) interiorul zonei de responsabilitate;
"le#eti varianta corecta! %
11. In functie de sistemul de evidenta si masurare utilizat, rezultatele
macroeconomice se e'prima prin indicatori economici specifici in forma
********!:
a) &literara( sau &al#ebrica(;
b) &e'ponentiala( sau &lo#aritmica(;
c) &continua( sau &discontinua(;
d) &bruta( sau &neta(;
e) &oficiala( sau &neoficiala(!
"le#eti varianta corecta! d
12. ezultatele macroeconomice, in functie de sistemul de evidenta si masurare
utilizat, se e'prima prin indicatori economici specifici in forma
********!:
a) &literara( sau &al#ebrica(;
b) &bruta( sau &neta(;
c) &e'ponentiala( sau &lo#aritmica(;
d) &continua( sau &discontinua(;
e) &oficiala( sau &neoficiala(!
"le#eti varianta corecta! %
13. "tributul &brut(, ce se confera unui indicator macroeconomic, are in vedere
includerea *****
a) consumului de capital variabil in calculul productiei finale;
b) consumului de materii prime importate in calculul productiei finale;
c) consumului de forta de munca in calculul productiei finale;
d) consumului de capital fi' in calculul productiei finale;
e) consumului de materii prime auto)tone in calculul productiei finale!
"le#eti varianta corecta! $
14. +a conferirea unui indicator macroeconomic a atributului &brut(, se are in vedere
includerea ***
a) consumului de capital fi' in calculul productiei finale;
b) consumului de capital variabil in calculul productiei
finale;
c) consumului de materii prime importate in calculul
productiei finale;
d) consumului de forta de munca in calculul productiei finale;
e) consumului de materii prime auto)tone in calculul
productiei finale!
"le#eti varianta corecta! "
15. "tributul &net(, ce se confera unui indicator macroeconomic, cand
***********!
a) se elimina consumul de capital fi' din calculul productiei finale (amortizare);
b) se elimina consumul de capital variabil din calculul productiei finale (amortizare);
c) se elimina consumul de materii prime din calculul productiei finale (amortizare);
d) se elimina consumul de forta de munca din calculul productiei finale (amortizare);
e) se elimina consumul de mijloace variabile de munca din calculul productiei finale
(amortizare)!
"le#eti varianta corecta! "
16. Cand unui indicator macroeconomic i se confera atributul &net(, din compunerea acestuia !!!
*!!:
a) se elimina consumul de capital variabil din calculul productiei finale (amortizare);
b) se elimina consumul de materii prime din calculul productiei finale (amortizare);
c) se elimina consumul de forta de munca din calculul productiei finale (amortizare);
d) se elimina consumul de capital fi' din calculul productiei finale (amortizare);
e) se elimina consumul de mijloace variabile de munca din calculul productiei finale
(amortizare)!
"le#eti varianta corecta! $
17! ,rincipalii indicatori macroeconomici sunt:
-!produsul #lobal brut;
.!produsul intern brut;
/!produsul indirect;
0!produsul intern net;
1!produsul national brut;
2!produsul national net!
3!produsul total!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,1;
b) .,/,0,1,2;
c) .,/,1,2,3;
d) -,.,0,1,2;
e) -,/,0,1,2!
"S; $
-4! "naliza acivitatii economice la nivel macroeconomic se folosec urmtorii
indicatori::
-!produsul #lobal brut;
.!produsul intern brut;
/!produsul indirect;
0!produsul intern net;
1!produsul national brut;
2! produsul national net;
3!
produsul total!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1,2;
b) -,.,/,0,1;
c) .,/,0,1,2;
d) .,/,1,2,3;
e) -,/,0,1,2!
"S; "
19! Cei mai importanti indicatori macroeconomici utilizati
sunt:
-! produsul #lobal brut;
.! produsul intern brut;
/! produsul indirect;
0! produsul intern net;
1! produsul national brut;
2! produsul national net
3! produsul total!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,1;
b) -,.,0,1,2;
c) -,/,0,1,2;
d) .,/,1,2,3;
e) .,/,0,1,2!
"S; %
20. ,rodusul #lobal brut (,5%) e'prima:
a) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni si straini, intr6o anumita perioada de timp, de re#ula, un an;
b) in forma monetara, productia de bunuri si servicii, dintr6o perioada de timp,
a a#entilor economici dintr6o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul
veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau e'teriorul!
c) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici straini;
d) valoarea adau#ata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
e) valoarea adau#ata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre
a#entii straini, intr6o anumita perioada de timp!
"le#eti varianta corecta! %
21. Spre deosebire de alti indicatori macroeconomici, produsul #lobal brut (,5%)
e'prima *****
a) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni si straini, intr6o anumita perioada de timp, de re#ula, un an;
b) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici straini;
c) valoarea adau#ata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
d) in forma monetara, productia de bunuri si servicii, dintr6o perioada de timp, a
a#entilor economici dintr6o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul
veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau e'teriorul;
e) valoarea adau#ata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre
a#entii straini, intr6o anumita perioada de timp!
"le#eti varianta corecta! $
22. ,rodusul #lobal brut (,5%) implica:
a) respectarea cerintelor administratorilor societatilor comerciale privind raportarea
incasarilor efectuate;
b) numai inre#istrari de materiale, fapt care ii confera o valoare co#nitiva crescuta;
c) inre#istrari duble sau multiple, fapt care ii confera o valoare co#nitiva redusa;
d) inre#istrari apro'imative a incasarilor efectuate pe o perioada de un an;
e) inre#istrari simple, fapt care ii confera o valoare co#nitiva crescuta!
"le#eti varianta corecta! C
23. 7 particularitate a produsului #lobal brut (,5%), este aceea ca el implica **!!
*******!!
a) numai inre#istrari de materiale, fapt care ii confera o valoare co#nitiva crescuta;
b) respectarea cerintelor administratorilor societatilor comerciale privind raportarea
incasarilor efectuate;
c) inre#istrari apro'imative a incasarilor efectuate pe o perioada de un an;
d) inre#istrari duble sau multiple, fapt care ii confera o valoare co#nitiva redusa;
e) inre#istrari simple, fapt care ii confera o valoare co#nitiva crescuta!
"le#eti varianta corecta! $
.0! ,rodusul intern brut (,I%) e'prima:
a) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni si straini, intr6o anumita perioada de timp, de re#ula, un an;
b) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
c) valoarea adau#ata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
d) valoarea adau#ata bruta care a fost produsa de catre a#entii economici
auto)toni;
e) valoarea adau#ata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre
a#entii straini, intr6o anumita perioada de timp! "
"le#eti varianta corecta!"
.1! Spre deosebire de alti indicatori macroeconomici, produsul intern brut (,I%)
e'prima *****!!!
a) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
b) valoarea adau#ata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
c) valoarea adau#ata bruta care a fost produsa de catre a#entii economici auto)toni;
d) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni si straini, intr6o anumita perioada de timp, de re#ula, un an;
e) valoarea adau#ata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre a#entii
straini, intr6o anumita perioada de timp!
"le#eti varianta corecta! $
.2! 8arimea produsului intern brut (,I%) se stabileste ca:
a) diferenta intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,I% 9
,5% : CI;
b) diferenta dintre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN):
,I% 9 ,5%:,NN;
c) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,I% 9
,5% ; CI;
d) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN): ,I% 9
,5% ; ,N%;
e) diferenta dintre produsul national brut (,N%) si produsul national net (,NN):
,I% 9 ,N% : ,NN!
Alegeti varianta corecta. A
.3! ,articularitatea produsului intern brut (,I%) este aceea ca el e'prima
************!
a) diferenta intre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN): ,I% 9
,5% : ,NN;
b) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,I% 9 ,5% ;
CI;
c) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN): ,I% 9 ,5% ;
,N%;
d) diferenta intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,I% 9 ,5%
: CI;
e) diferenta dintre produsul national brut (,N%) si produsul national net (,NN):
,I%9,N%:,NN!
"le#eti varianta corecta! $
28. ,rodusul intern net (,IN) e'prima:
a) marimea valorii adau#ate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care
au fost produse in interiorul unei economii, de catre a#entii economici auto)toni si
straini, intr6un anumit interval de timp;
b) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni si straini, intr6o anumita perioada de timp, de re#ula, un an;
c) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
d) valoarea adau#ata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului
economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii economici
auto)toni;
e) valoarea adau#ata bruta care a fost produsa de catre a#entii economici auto)toni!
"le#eti varianta corecta! "
29. Este foarte important faptul ca, produsul intern net (,IN) e'prima ****!
*********
a) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni si straini, intr6o anumita perioada de timp, de re#ula, un an;
b) valoarea adau#ata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al
circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii
economici auto)toni;
c) marimea valorii adau#ate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care
au fost produse in interiorul unei economii, de catre a#entii economici auto)toni si
straini, intr6un anumit interval de timp;
d) valoarea adau#ata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului
economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre a#entii economici
auto)toni;
e) valoarea adau#ata bruta care a fost produsa de catre a#entii economici auto)toni!
"le#eti varianta corecta! C
30. 8arimea produsului intern net (,IN) se stabileste ca:
a) diferenta dintre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9
,5% : CI;
b) adunarea la produsul intern brut (,I%) a consumului de capital fi' (amortizarea "m),
adica ,IN 9 ,I% : "m;
c) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9 ,5% ;
CI;
d) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN): ,IN 9 ,5% ;
,N%;
e) scadere din ,I% a consumului de capital fi' (amortizarea "m) adica ,IN 9 ,I% 6"m!
"le#eti varianta corecta! E
31! Este de retinut ca marimea produsului intern net (,IN) se stabileste prin !!
***********
a) scaderea din ,I% a consumului de capital fi' (amortizarea "m), adica ,IN 9 ,I% :
"m;
b) diferenta dintre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9
,5% : CI;
c) adunarea la produsul intern brut (,I%) a consumului de capital fi' (amortizarea "m),
adica ,IN 9 ,I% : "m;
d) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9 ,5% ;
CI;
e) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN): ,IN 9 ,5% ;
,N%!
"le#eti varianta corecta! "
32. ,rodusul intern net (,IN) se mai numeste si:
a) valoare #lobala;
b) valoare adau#ata simpla;
c) valoare adau#ata neta;
d) indicator variabil al valorii acumulate!
"le#eti varianta corecta C
33! In activitatea curenta, produsul intern net (,IN) se mai numeste si
************
a) valoare adau#ata neta;
b) valoare #lobala;
c)valoare adau#ata simpla;
d) indicator variabil al valorii acumulate!
"le#eti varianta corecta! "
34. ,rodusul national brut (,N%) e'prima:
a) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre a#entii
economici nationali in interiorul tarii respective;
b) valoarea productiei finale nete obtinute de catre a#entii economici nationali din
activitatea desfasurata in alte tari;
c) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre a#entii
economici nationali atat in interiorul tarii respective, cat si din activitatea desfasurata in
alte tari;
d) valoarea productiei finale obtinute de o tara;
e) valoarea productiei semestriale brute obtinute de catre a#entii economici nationali in
interiorul tarii respective!
"le#eti varianta corecta! C
35. 7 particularitate a produsului national brut (,N%) este aceea ca el e'prima
*********!!
a)valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre a#entii economici
nationali atat in interiorul tarii respective, cat si din activitatea desfasurata in alte tari;
b) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre a#entii
economici nationali in interiorul tarii respective;
c)valoarea productiei finale nete obtinute de catre a#entii economici nationali din
activitatea desfasurata in alte tari;
d) valoarea productiei finale obtinute de o tara;
e)valoarea productiei semestriale brute obtinute de catre a#entii economici nationali in
interiorul tarii respective!
"le#eti varianta corecta! "
36! ,rodusul national brut (,N%) se determina, pornind de
la*************!, la care se adau#a productia finala bruta obtinuta de
a#entii economici nationali in alte tari si din care se scade valoarea productiei realizate de
a#entii economici straini in interiorul tarii respective!
a) produsul national net (,NN);
b) produsul indirect (,I);
c) produsul intern net (,IN);
d) produsul #lobal brut (,5%);
e) produsul intern brut (,I%)!
"le#eti varianta corecta! E
37. $eterminarea produsul national brut (,N%) porneste de
la*************!, la care se adau#a productia finala bruta obtinuta de
a#entii economici nationali in alte tari si din care se scade valoarea productiei realizate de
a#entii economici straini in interiorul tarii respective!
a) produsul national net (,NN);
b) produsul intern brut (,I%);
c) produsul indirect (,I);
d) produsul intern net (,IN);
e) produsul #lobal brut (,5%)!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! /4
$eterminarea marimii produsului national brut (,N%) porneste de la produsul intern brut
(,I%), la care se adau#a ********* obtinuta de a#entii economici nationali in
alte tari si din care se scade valoarea productiei realizate de a#entii economici straini in
interiorul tarii respective!
a) productia finala bruta;
b) productia totala simpla;
c) productia finala neta;
d) productia nevanduta;
e) productia nedistribuita!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! /=
In determinarea marimii produsului national brut (,N%) se porneste de la produsul intern
brut (,I%), la care se adau#a ********* obtinuta de a#entii economici
nationali in alte tari si din care se scade valoarea productiei realizate de a#entii economici
straini in interiorul tarii respective!
a) productia totala simpla;
b) productia finala neta;
c) productia finala bruta;
d) productia nevanduta;
e) productia nedistribuita!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 0>
$eterminarea marimii produsului national brut (,N%) porneste de la produsul intern brut
(,I%), la care se adau#a productia finala bruta obtinuta de a#entii economici nationali in
alte tari si din care se scade valoarea productiei realizate de a#entii economici
*************!!!
a) auto)toni in interiorul tarii respective;
b) straini in interiorul tarii respective;
c) straini in interiorul tarii lor;
d) care lucreaza &la ne#ru(
e) declarati insolvabili!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 0-
Im determinarea marimii produsului national brut (,N%) se porneste de la produsul intern brut
(,I%), la care se adau#a productia finala bruta obtinuta de a#entii economici nationali in
alte tari si din care se scade valoarea productiei realizate de a#entii economici
*************!***!!
a) auto)toni in interiorul tarii respective;
b) straini in interiorul tarii lor;
c) straini in interiorul tarii respective;
d) care lucreaza &la ne#ru(
e) declarati insolvabili!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 0.
,rodusul national brut (,N%) poate fi ***************cu produsul
intern brut (,I%), in functie de soldul rezultatelor activitatii a#entilor auto)toni in e'terior si
ale celor straini in interiorul tarii de referinta!
a) cuantificat;
b) divizat;
c) asociat;
d) mai mare, mai mic sau e#al;
e) inlocuit!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 0/
Nu de putine ori, produsul national brut (,N%) poate fi ***************
cu produsul intern brut (,I%), in functie de soldul rezultatelor activitatii a#entilor auto)toni
in e'terior si ale celor straini in interiorul tarii de referinta!
a)mai mare, mai mic sau e#al;
b) cuantificat;
c)divizat;
d) asociat;
e)inlocuit!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 00
,rodusul national brut nominal reprezinta e'primarea in preturi curente ale perioadei in care
au fost**************!!
a) produse bunurile si serviciile;
b) calculate bunurile si serviciile;
c) proiectate bunurile si serviciile!
d) vandute bunurile si serviciile!
e) contractate bunurile si serviciile!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 01
E'primarea in preturi curente ale perioadei in care au
fost**************!! reprezinta produsul national brut nominal!
a) calculate bunurile si serviciile;
b) proiectate bunurile si serviciile!
c) produse bunurile si serviciile;
d) vandute bunurile si serviciile!
e) contractate bunurile si serviciile!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 02
,rodusul national brut real reprezinta *******!tuturor bunurilor si serviciilor finale
produse intr6un an si e'primate in preturile unui an de referinta sau de baza (preturi
constante)!
a) numarul;
b) valoarea;
c) nonvaloarea;
d) importanta;
e) volumul!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 03
7 importanta aparte are produsul national brut real, care reprezinta *******!tuturor
bunurilor si serviciilor finale produse intr6un an si e'primate in preturile unui an de referinta
sau de baza (preturi constante)!
a) numarul;
b) nonvaloarea;
c) valoarea;
d) importanta;
e) volumul!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 04
aportul dintre ,N% nominal si ,N% real constituie ********si este folosit in
scopul determinarii modificarilor reale intervenite in productie!
a) o valoare nula;
b) stabilizatorul ,N%6ului;
c) deflatorul ,N%6ului;
d) destabilizatorul ,N%6ului;
e) valoarea in euro a ,N%6ului!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 0=
,rodusul national brut (,N%) nominal impartit la produsul national brut (,N%) real constituie
********si este folosit in scopul determinarii modificarilor reale intervenite in
productie!
a) deflatorul ,N%6ului;
b) valoare nula;
c) stabilizatorul ,N%6ului;
d) destabilizatorul ,N%6ului;
e) valoarea in euro a ,N%6ului!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 1>
$eflatorul ,N%6ului masoara **********! a preturilor bunurilor si serviciilor
produse!
a) valoarea medie;
b) valoarea intermediara;
c) sc)imbarea superioara;
d) sc)imbarea medie;
e) sc)imbarea inferioara!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 1-
Este de retinut ca, deflatorul ,N%6ului masoara **********! a preturilor
bunurilor si serviciilor produse!
a) valoarea medie;
b) valoarea intermediara;
c) sc)imbarea superioara;
d) sc)imbarea medie;
e) sc)imbarea inferioara!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 1.
,N% potential e'prima cantitatea *********!!de bunuri si servicii ce s6ar putea
produce cu resursele de munca, pamant si capital disponibile!
a) potentiala;
b) reala;
c) totala;
d) relativa;
e) suficienta!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 1/
Cantitatea *********!!de bunuri si servicii ce s6ar putea produce cu resursele de
munca, pamant si capital disponibile este e'primata de ,N% potential!
a) reala;
b) potentiala;
c) totala;
d) relativa;
e) insuficienta!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 10
,rodusul national net (,NN) e'prima**************, a bunurilor si
serviciilor finale obtinute de a#entii economici auto)toni, care actioneaza in interiorul tarii si
in afara acesteia, obtinuta in decursul unei anumite perioade de timp, e'primata in preturile
pietei!
a) valoarea planificata;
b) marimea valorii adau#ate nete;
c) valoarea calculata;
d) marimea valorii brute;
e) marimea valorii adau#ate brute!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 11
Indicatorul macroeconomic 6 produsul national net (,NN) 6 e'prima
************, a bunurilor si serviciilor finale obtinute de a#entii economici
auto)toni, care actioneaza in interiorul tarii si in afara acesteia, obtinuta in decursul unei
anumite perioade de timp, e'primata in preturile pietei!
a) valoarea planificata;
b) valoarea calculata;
c) marimea valorii brute;
d) marimea valorii adau#ate nete;
e) marimea valorii adau#ate brute!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 12
8arimea produsului national net (,NN) se poate calcula ca:
a) diferenta intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9 ,5% :
CI;
b) diferenta dintre marimea produsului national brut (,N%) si marimea amortizarii
capitalului fi' ("m), adica ,NN 9 ,N% : "m;
c) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9 ,5% ;
CI;
d) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN): ,IN 9 ,5% ;
,N%;
e) scaderea din ,I% a consumului de capital fi' (amortizarea "m), adica ,IN 9 ,I% :
"m!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 13
Calculul marimii produsului national net (,NN) se poate realiza ca
************!!
a) diferenta intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9 ,5% :
CI;
b) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si consumul intermediar (CI): ,IN 9 ,5% ;
CI;
c) suma intre produsul #lobal brut (,5%) si produsul national net (,NN): ,IN 9 ,5% ;
,N%;
d) diferenta dintre marimea produsului national brut (,N%) si marimea amortizarii
capitalului fi' ("m), adica ,NN 9 ,N% : "m;
e) scaderea din ,I% a consumului de capital fi' (amortizarea "m), adica ,IN 9 ,I% :
"m!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 14
Evaluat la preturile factorilor de productie, produsul national net (,NN) este
denumit******!:
a) venit indirect (VI);
b) produs #lobal (,5);
c) venit mondial (V8);
d) stabilizatorul economic (SE);
e) venit national (VN)!
"le#eti varianta corecta! E
<estul nr! 1=
,rodusul national net (,NN) 6 evaluat la preturile factorilor de productie, se
numeste******!
a) venit indirect (VI);
b) venit national (VN);
c) produs #lobal (,5);
d) venit mondial (V8);
e) stabilizatorul economic (SE)!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 2>
Cresterea economica poate fi definita ca reprezentand procesul de ************!,
determinat de combinarea si folosirea factorilor de productie si reliefate prin indicatori
macroeconomici : produsul intern brut, produsul national brut si venitul national in termeni
reali, atat pe total, cat si pe locuitor!
a) declin al rezultatelor economice;
b) sporire a e'portului;
c) sporire a dimensiunilor rezultatelor economice;
d) redresare a economiei nationale;
e) iesire din criza!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 2-
,rocesul de ************! determinat de combinarea si folosirea factorilor de
productie si reliefate prin indicatori macroeconomici : produsul intern brut, produsul national
brut si venitul national in termeni reali, atat pe total, cat si pe locuitor, se numeste crestere
economica!
a) declin al rezultatelor economice;
b) sporire a dimensiunilor rezultatelor economice;
c) sporire a e'portului;
d) redresare a economiei nationale;
e) iesire din criza!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 2.
Cresterea economica zero reflecta situatia in care:
a) rezultatele economice sunt nule;
b) nivelul rezultatelor economice este constant;
c) rezultatele economice sunt sub planurile adoptate;
d) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm;
e) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe
locuitor ramane constant!
"le#eti varianta corecta! E
<estul nr! 2/
Situatia in care ******************* se numeste cresterea
economica zero!
a) nivelul rezultatelor economice este constant;
b) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe
locuitor ramane constant;
c) rezultatele economice sunt nule;
d) rezultatele economice sunt sub planurile adoptate;
e) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 20
Cresterea economica ne#ativa reflecta situatia in care:
a) nivelul rezultatelor economice este constant;
b) rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinta de scadere, mentinandu6se sub
control o serie de corelatii fundamentale de ec)ilibru, cu compromisuri acceptabile pe
planul eficientei economice si al nivelului de trai;
c) rezultatele economice sunt nule;
d) rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinta de scadere, scapandu6se de sub
control o serie de corelatii fundamentale de ec)ilibru, cu compromisuri inacceptabile pe
planul eficientei economice si al nivelului de trai;
e) rezultatele economice si populatia totala scad in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe
locuitor ramane constant!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 21
Situatia in care******************! se numeste cresterea economica
ne#ativa!
a) nivelul rezultatelor economice este constant;
b) rezultatele economice sunt nule;
c) rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinta de scadere, scapandu6se de sub
control o serie de corelatii fundamentale de ec)ilibru, cu compromisuri inacceptabile pe
planul eficientei economice si al nivelului de trai;
d) rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinta de scadere, mentinandu6se sub
control o serie de corelatii fundamentale de ec)ilibru, cu compromisuri acceptabile pe
planul eficientei economice si al nivelului de trai;
e) rezultatele economice si populatia totala scad in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe
locuitor ramane constant!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 22
Conceptul de dezvoltare economica durabila semnifica:
a) acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca nesatisfacerea
cerintelor prezente de consum sa nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale #eneratiilor
viitoare;
b) o conceptie de limitare a consumului pe termen lun#, pentru a asi#ura rezervele de
razboi;
c) acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea
cerintelor prezente de consum sa nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale #eneratiilor
viitoare;
d) o conceptie de limitare a consumului pe termen lun#, pentru a asi#ura rezervele pentru
calamitati naturale;
e) o conceptie de asi#urare a cerintelor pe termen scurt pentru satisfacerea deplina a
consumatorilor!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 23
$ezvoltarea economica durabila reprezinta:
a) acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea
cerintelor prezente de consum sa nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale #eneratiilor
viitoare;
b) acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca nesatisfacerea
cerintelor prezente de consum sa nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale #eneratiilor
viitoare;
c) conceptie de limitare a consumului pe termen lun#, pentru a asi#ura rezervele de razboi;
d) conceptie de limitare a consumului pe termen lun#, pentru a asi#ura rezervele pentru
calamitati naturale;
e) conceptie de asi#urare a cerintelor pe termen scurt pentru satisfacerea deplina a
consumatorilor!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 24
Cele patru componente esentiale ale paradi#mei dezvoltarii durabile precizate de aportul
8ondial al $ezvoltarii ?mane (-==2) sunt:
-! productivitatea;
.! finantarea;
/! ec)itatea;
0! durabilitatea;
1! participarea;
2! cooperarea;
3! cucerirea resurselor de ener#ie!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,2;
b) .,/,0,1;
c) -,/,0,1;
d) /,0,1,3;
e) -,.,0,2!
"S; C
<estul nr! 2=
Componentele esentiale ale paradi#mei dezvoltarii durabile precizate de aportul 8ondial al
$ezvoltarii ?mane (-==2) sunt:
-! productivitatea;
.! finantarea;
/! ec)itatea;
0! durabilitatea;
1! participarea;
2! cooperarea;
3! cucerirea resurselor de ener#ie!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,2;
b) -,/,0,1;
c) .,/,0,1;
d) /,0,1,3;
e) -,.,0,2!
"S; %
<estul nr! 3>
7biectivul #eneral al dezvoltarii durabile este:
a) de a #asi un optim de interactiune si compatibilitate a patru sisteme: economic, uman,
ambiental si te)nolo#ic, intr6un proces dinamic si fle'ibil de functionare;
b) de a #asi solutii de asi#urarea a unui consum optim pentru populatie;
c) de a asi#ura rezervele de stat;
d) de a asi#ura rezervele pentru calamitati naturale;
e) de a asi#ura rezervele de razboi!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 3-
$ezvoltarea durabila are ca obiectiv #eneral
*********************!
a) #asirea solutiilor de asi#urarea a unui consum optim pentru populatie;
b) asi#urarea realizarii rezervelor de stat;
c) de a #asi un optim de interactiune si compatibilitate a patru sisteme: economic, uman,
ambiental si te)nolo#ic, intr6un proces dinamic si fle'ibil de functionare;
d) asi#urarea rezervele pentru calamitati naturale;
e) asi#urarea realizarii rezervelor de razboi!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 3.
$ezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a
*************, prin distribuirea mai ec)itabila a efectelor sale asupra
#eneratiilor prezente si viitoare!
a) accelera afacerile;
b) accelera dezvoltarea te)nolo#iilor neconventionale;
c) stimula an#ajarea tinerilor in productie;
d) stimula pro#resul te)nic si economic;
e) creste varsta de pensionare!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 3/
"ctiunea de realizare a dezvoltarii durabile nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a
******, prin distribuirea mai ec)itabila a efectelor sale asupra #eneratiilor prezente si
viitoare!
a) stimula pro#resul te)nic si economic;
b) accelera afacerile;
c) accelera dezvoltarea te)nolo#iilor neconventionale;
d) stimula an#ajarea tinerilor in productie;
e) creste varsta de pensionare!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 30
Conceptia #eocentrica face din protectia <errei, a factorilor naturali, un scop ***!,
pamantul urmand a fi aparat fara rezerve!
a) in sine;
b) fundamental;
c) #eneros;
d) e#oist;
e) material!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 31
E'ista o conceptie care face din protectia <errei, a factorilor naturali, un scop ***!,
pamantul urmand a fi aparat fara rezerve! "ceasta poarta numele de conceptia
#eocentrica!
a) fundamental;
b) #eneros;
c) in sine;
d) e#oist;
e) material!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 32
Conceptia biocentrica aseaza in centrul preocuparilor ecolo#ice******!!, indeosebi
formele de viata nonumane!
a) necuvantatoarele;
b) plantele;
c) or#anismele vii;
d) plantele subacvatice;
e) animalele pe cale de disparitie!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 33
In centrul preocuparilor ecolo#ice sunt asezate ******!!, indeosebi formele de
viata nonumane! "ceasta se numeste conceptia biocentrica!
a) plantele;
b) necuvantatoarele;
c) plantele subacvatice;
d) or#anismele vii;
e) animalele pe cale de disparitie!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 34
Conceptia antropocentrica are ca punct de sprijin ideea conform careia totul trebuie
subsumat **!!
a) trebuintelor primare ale oamenilor;
b) trebuintelor e'a#erate ale oamenilor;
c) trebuintelor de lu' ale oamenilor;
d) trebuintelor crescande si tot mai diverse ale oamenilor;
e) trebuintelor necesare e'istentei oamenilor!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! 3=
Ideea conform careia totul trebuie subsumat ********! apartine conceptiei
antropocentrice!
a) trebuintelor necesare e'istentei oamenilor;
b) trebuintelor primare ale oamenilor;
c) trebuintelor crescande si tot mai diverse ale oamenilor;
d) trebuintelor e'a#erate ale oamenilor;
e) trebuintelor de lu' ale oamenilor!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 4>
$ezvoltarea ecolo#ica sau ecodezvoltarea reprezinta cresterea economica in stransa
corelatie si interconditionare cu******************* ale
ec)ilibrului ecolo#ic!
a) le#islatia in vi#oare;
b) principiile vietii ec)ilibrate;
c) prevederile le#ale in vi#oare;
d) le#ile mediului subacvatic;
e) le#ile mediului ambiant!
"le#eti varianta corecta! E
<estul nr! 4-
Ecodezvoltarea sau dezvoltarea ecolo#ica reprezinta cresterea economica in stransa
corelatie si interconditionare cu*******************, ale
ec)ilibrului ecolo#ic!
a) principiile vietii ec)ilibrate;
b) le#ile mediului ambiant;
c) le#islatia in vi#oare;
d) prevederile le#ale in vi#oare;
e) le#ile mediului subacvatic!
"le#eti varianta corecta! %
<estul nr! 4.
In cadrul strate#iei de ansamblu privind politicile de protectie a mediului, in prezent, se
distin# urmatoarele obiective:
-! stabilizarea populatiei lumii, cu o le#islatie destinata sa creeze in fiecare din tarile
lumii conditii necesare pentru asa zisa tranzitie demo#rafica : trecerea de la un ec)ilibru
dinamic, cu rata ridicata a natalitatii si mortalitatii, la un ec)ilibru stabil, cu rate de
natalitate si mortalitate scazute;
.! crearea si dezvoltarea rapida a unor te)nolo#ii corespunzatoare ecolo#ic : special, in
domeniul ener#iei, transportului, a#riculturii, constructiei de locuinte proceselor de
fabricatie 6, capabile sa se adapteze la pro#resul economic fara sa de#radeze mediul
inconjurator;
/! realizarea unor transformari radicale prin care sa se masoare impactul deciziilor
economice asupra mediului, consecintele ecolo#ice atat in ale#erea pietelor indivizilor sau
companiilor, cat si in optiunile macroeconomice mai lar#i, ale natiunilor;
0!ne#ocierea si aprobarea unor noi acorduri internationale, prin care sa se asi#ura cadrul
le#islativ, interdictii speciale, mecanisme de constran#ere, planificare operativa
an#ajamente reciproce, penalizari etc!; aceste acorduri trebuie sa fie sensibile la marile
decalaje de capacitate si necesitate intre natiunile nedezvoltate si cele dezvoltate;
1! stabilirea unui plan de cooperare pentru educarea populatiei lumii asupra problemelor
#lobale de mediu; suprave#)erea constienta a starii mediului si o conlucrare la nivel
international;
2! asi#urarea liberei circulatii a fortei de munca si mi#rarea acesteia catre zonele
puternic dezvoltate economic de pe #lob;
3! transferarea deseurilor radioactive din tarile dezvoltate spre cele slab dezvoltate
economic, contra unor ajutoare financiare necesare dezvoltarii industriale a acestora si a
unor cantitati de )rana si ec)ipament!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,1,2;
b) .,/,0,1,2;
c) -,.,/,0,1;
d) /,0,1,2,3;
e) -,/,0,1,3!
"S; C
<estul nr! 4/
In prezent, in cadrul strate#iei de ansamblu privind politicile de protectie a mediului, se
distin# urmatoarele obiective:
-! crearea si dezvoltarea rapida a unor te)nolo#ii corespunzatoare ecolo#ic : special, in
domeniul ener#iei, transportului, a#riculturii, constructiei de locuinte proceselor de
fabricatie 6, capabile sa se adapteze la pro#resul economic fara sa de#radeze mediul
inconjurator;
.! stabilizarea populatiei lumii, cu o le#islatie destinata sa creeze in fiecare din tarile
lumii conditii necesare pentru asa zisa tranzitie demo#rafica : trecerea de la un ec)ilibru
dinamic, cu rata ridicata a natalitatii si mortalitatii, la un ec)ilibru stabil, cu rate de
natalitate si mortalitate scazute;
/! realizarea unor transformari radicale prin care sa se masoare impactul deciziilor
economice asupra mediului, consecintele ecolo#ice atat in ale#erea pietelor indivizilor sau
companiilor, cat si in optiunile macroeconomice mai lar#i, ale natiunilor;
0!ne#ocierea si aprobarea unor noi acorduri internationale, prin care sa se asi#ura cadrul
le#islativ, interdictii speciale, mecanisme de constran#ere, planificare operativa
an#ajamente reciproce, penalizari etc!; aceste acorduri trebuie sa fie sensibile la marile
decalaje de capacitate si necesitate intre natiunile nedezvoltate si cele dezvoltate;
1! stabilirea unui plan de cooperare pentru educarea populatiei lumii asupra problemelor
#lobale de mediu; suprave#)erea constienta a starii mediului si o conlucrare la nivel
international;
2! asi#urarea liberei circulatii a fortei de munca si mi#rarea acesteia catre zonele
puternic dezvoltate economic de pe #lob;
3! transferarea deseurilor radioactive din tarile dezvoltate spre cele slab dezvoltate
economic, contra unor ajutoare financiare necesare dezvoltarii industriale a acestora si a
unor cantitati de )rana si ec)ipament!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,1;
b) -,.,/,1,2;
c) .,/,0,1,2;
d) /,0,1,2,3;
e) -,/,0,1,3!
"S; "
<estul nr! 40
@actorii care intervin in functionarea economiei nationale si care se manifesta prin rezultatele
macroeconomice sunt implicati************!! in procesul cresterii economice!
a)ziua;
b) in mod intamplator;
c)direct sau indirect;
d) provizoriu;
e)la comanda!
"le#eti varianta corecta! C
<estul nr! 41
In functionarea economiei nationale intervin o serie de factorii care se manifesta prin
rezultatele macroeconomice si care sunt implicati************!! in procesul
cresterii economice!
a)direct sau indirect;
b) din cand in cand;
c)in mod intamplator;
d) provizoriu;
e)la comanda!
"le#eti varianta corecta! "
<estul nr! 42
@actorii de crestere economica cu actiune directa sunt:
-! factorul uman (resursele de munca);
.! fatorul material (resursele naturale si ec)ipamentele de productie acumulate);
/! pro#resul te)nic sau te)nolo#ic;
0! factorul informational;
1! factorul irational;
2! factorul empiric;
3! factorul rational!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,1;
b) .,/,0,1;
c) /,1,2,3;
d) /,0,1,3;
e) -,.,/,0!
"S; E
<estul nr! 43
In cadrul economiei intervin o serie de factori de crestere economica cu actiune directa,
cum sunt:
-! fatorul material (resursele naturale si ec)ipamentele de productie cumulate);
.! factorul uman (resursele de munca);
/! pro#resul te)nic sau te)nolo#ic;
0! factorul informational;
1! factorul irational;
2! factorul empiric;
3! factorul rational!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,1;
b) -,.,/,0!
c) .,/,0,1;
d) /,1,2,3;
e) /,0,1,3!
"S; %
<estul nr! 44
@actorii de crestere economica cu actiune indirecta sunt:
-! cererea a#re#ata;
.! factorul uman (resursele de munca);
/! rata investitiilor;
0! c)eltuielile de cercetare6dezvoltare;
1! politica financiara, monetara, bu#etara si fiscala a statului;
2! sc)imburilor internationale;
3! politica ecolo#ica;
4! mi#ratia fortei de munca si a capitalului;
=! pro#resul te)nic sau te)nolo#ic!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,1,2,3,=;
b) .,/,0,1,2,3,4;
c) -,/,0,1,2,3,4;
d) /,0,1,2,3,4,=;
e) -,.,/,0,1,2,4!
"S; c
<estul nr! 4=
$intre factorii de crestere economica cu actiune indirecta, cei mai importanti sunt:
-! cererea a#re#ata;
.! factorul uman (resursele de munca);
/! rata investitiilor;
0! c)eltuielile de cercetare6dezvoltare;
1! politica financiara, monetara, bu#etara si fiscala a statului;
2! sc)imburilor internationale;
3! politica ecolo#ica;
4! mi#ratia fortei de munca si a capitalului;
=! pro#resul te)nic sau te)nolo#ic!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,1,2,4;
b) -,.,/,1,2,3,=;
c) .,/,0,1,2,3,4;
d) -,/,0,1,2,3,4;
e) /,0,1,2,3,4,=!
"S d
<estul nr! =>
Se cunosc, in principal, urmatoarele tipuri de crestere economica:
-!tipul intensiv;
.! tipul e'tensiv;
/! introvertit;
0! intermediar;
1! e#ocentrist!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) .,/,0;
c) -,.,0;
d) /,0,1;
e) .,/,1!
"S;C
<estul nr! =-
,rincipalele tipuri de crestere economica sunt ************!
-! tipul e'tensiv;
.!tipul intensiv;
/! e'trovertit;
0! intermediar;
1! introvertit!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0;
b) -,.,/;
c) .,/,0;
d) /,0,1;
e) .,/,1!
"S "
<estul nr! =.
<ipul e'tensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a
laturilor ********ale factorilor directi la formarea sporului produsului national
brut (,N%)!
a) colaterale;
b) cantitative;
c) calitative;
d) subtile;
e) directe!
"le#eti varianta corecta!
"S ;%
<estul nr! =/
Contributia preponderenta a laturilor ********ale factorilor directi la formarea
sporului produsului national brut (,N%) este caracterisitca tipului e'tensiv de crestere
economica!
a) calitative;
b) colaterale;
c) cantitative;
d) subtile;
e) directe!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! =0
<ipul intensiv de crestere economica se defineste prin faptul ca, cea mai mare parte a
sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza laturilor ******!! ale
factorilor de crestere, maririi eficientei utilizarii lor!
a) colaterale;
b) cantitative;
c) calitative;
d) subtile;
e) directe!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! =1
Cresterea economica de tip intensiv se defineste prin faptul ca, cea mai mare parte a
sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza laturilor ******!! ale
factorilor de crestere, maririi eficientei utilizarii lor!
a) indirecte;
b) subtile;
c) cantitative;
d) calitative;
e) directe!
"le#eti varianta corecta! $
<estul nr! =2
<ipul intermediar de crestere economica caracterizeaza situatia in care laturile
*******!au contributii apro'imativ e#ale la obtinerea sporului de rezultate
macroeconomice!
a) conver#ente ale procesului de productie;
b) cantitativa si cea calitativa ale factorilor de crestere;
c) diver#ente ale procesului de productie;
d) conver#ent : diver#ente ale procesului;
e) consistente ale procesului de productie!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! =3
"tunci cand laturile *************!!au contributii apro'imativ e#ale la
obtinerea sporului de rezultate macroeconomice, putem vorbi de tipul intermediar de
crestere economica!
a) diver#ente ale procesului de productie;
b) conver#ente ale procesului de productie;
c) cantitativa si cea calitativa ale factorilor de crestere;
d) conver#ent : diver#ente ale procesului;
e) consistente ale procesului de productie!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! =4
Ec)ilibrul macroeconomic e'prima:
a) starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta a#re#ate in cadrul pietei
bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in
ansamblul ei, care are la baza o alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare
normala a structurilor economice in interdependenta lor;
b) starea de neconcordanta relativa dintre cererea si oferta a#re#ate in cadrul pietei
bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in
ansamblul ei, care are la baza o alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare
normala a structurilor economice in interdependenta lor;
c) starea de neconcordanta relativa dintre cererea si oferta pietei bunurilor si serviciilor,
muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in ansamblul ei, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor economice in
interdependenta lor;
d) starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta a#re#ate in cadrul pietei
bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in
ansamblul ei;
e) starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta in cadrul pietei bunurilor si
serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in ansamblul ei!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! ==
In dinamica activitatii economice se poare realiza la un moment dat un ec)ilibrul
macroeconomic, concretizat in:
a) starea de neconcordanta relativa dintre cererea si oferta a#re#ate in cadrul pietei
bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in
ansamblul ei, care are la baza o alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare
normala a structurilor economice in interdependenta lor;
b) starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta a#re#ate in cadrul pietei
bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in
ansamblul ei, care are la baza o alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare
normala a structurilor economice in interdependenta lor;
c) starea de neconcordanta relativa dintre cererea si oferta pietei bunurilor si serviciilor,
muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in ansamblul ei, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor economice in
interdependenta lor;
d) starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta a#re#ate in cadrul pietei
bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in
ansamblul ei;
e) starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta in cadrul pietei bunurilor si
serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale in ansamblul ei!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! ->>
,entru analizarea ec)ilibrului macroeconomic, trebuie luate in considerare
*********!
-!oferta a#re#ata si cererea a#re#ata;
.! relatia dintre productie, venituri si c)eltuieli;
/!interdependentele dintre piete si, respectiv, dintre ec)ilibrele economice partiale;
0! mana#ementul firmelor;
1! capitalul fi' al societatilor comerciale;
2! veniturile populatiei;
3! nivelul bu#etului de stat!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) 0,1,2;
c) 1,2,3;
d) -,/,1;
e) .,0,2!
"S; "
<estul nr! ->-
"tunci cand se realizeaza analiza ec)ilibrului macroeconomic, se iau in considerare:
-!interdependentele dintre piete si, respectiv, dintre ec)ilibrele economice partiale;
.!oferta a#re#ata si cererea a#re#ata;
/! relatia dintre productie, venituri si c)eltuieli;
0! mana#ementul firmelor;
1! capitalul fi' al societatilor comerciale;
2! veniturile populatiei;
3! nivelul bu#etului de stat!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) 0,1,2;
b) 1,2,3;
c) -,.,/;
d) -,/,1;
e) .,0,2!
"S; C
<estul nr! ->.
ealizarea ec)ilibrului pe piata bunurilor economice presupune respectarea conditiei
ca***
a) oferta a#re#ata (A) sa difere de cererea a#re#ata ($)! $eci: A$;
b) oferta a#re#ata (A) sa fie e#ala cu cererea a#re#ata ($)! $eci: A9$;
c) oferta (A) sa fie e#ala cu cererea ($)! $eci: A9$;
d) oferta (A) sa nu fie e#ala cu cererea a#re#ata ($)! $eci: A$;
e) oferta nea#re#ata (A) sa fie e#ala cu cererea nea#re#ata ($)! $eci: A9$!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! ->/
espectarea conditiei ca*************! determina realizarea ec)ilibrului
pe piata bunurilor economice!
a) oferta (A) sa fie e#ala cu cererea ($)! $eci: A9$;
b) oferta a#re#ata (A) sa difere de cererea a#re#ata ($)! $eci: A$;
c) oferta (A) sa nu fie e#ala cu cererea a#re#ata ($)! $eci: A$;
d) oferta a#re#ata (A) sa fie e#ala cu cererea a#re#ata ($)! $eci: A9$;
e) oferta nea#re#ata (A) sa fie e#ala cu cererea nea#re#ata ($)! $eci: A9$!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! ->0
Ec)ilibrul economic nu constituie un scop in sine; realizarea lui este subordonata
******!
a) intereselor tarilor puternic dezvoltate economic;
b) cresterii si dezvoltarii economice, imbunatatirii conditiilor de viata ale oamenilor;
c) mana#erilor;
d) intereselor tarilor slab dezvoltate economic;
e) intereselor tarilor in curs de dezvoltare!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! ->1
ealizarea ec)ilibrului economic este subordonata
****************!
a) mana#erilor;
b) intereselor tarilor slab dezvoltate economic;
c) intereselor tarilor puternic dezvoltate economic;
d) cresterii si dezvoltarii economice, imbunatatirii conditiilor de viata ale oamenilor;
e) intereselor tarilor in curs de dezvoltare!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! ->2
Ec)ilibrul economic static reflecta starea ********a economiei, considerata drept
punct de referinta!
a) statica;
b) in dinamica;
c) momentana;
d) intermediara;
e) de blocare financiara!
"le#eti varianta corecta!
"S ;C
<estul nr! ->3
Este foarte important ec)ilibrul economic static al economiei, care reflecta starea:
a) operativa;
b) in dinamica;
c) intermediara;
d) momentana;
e) de blocare financiara!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! ->4
Ec)ilibrul economic dinamic reflecta tendinta obiectiva de adaptare in *****!!a ofertei
la e'i#entele cererii, de realizare a concordantei, de fiecare data, la un nivel superior!
a) dinamica;
b) secret;
c) momente scurte;
d) perioade lun#i si static;
e) timp scurt!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! ->=
<endinta obiectiva de adaptare in *****!!a ofertei la e'i#entele cererii, de realizare a
concordantei, de fiecare data, la un nivel superior, se numeste ec)ilibru economic dinamic!
a) scurt timp;
b) momente scurte;
c) perioade lun#i si static;
d) dinamica;
e) intr6un timp relativ!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -->
@actorii care determina dinamica ec)ilibrului economic sunt:
-! populatia;
.! specialistii;
/! pro#resul stiintifico6te)nic;
0! comportamentul a#entilor economici;
1! limitele resurselor;
2! comportamentul cumparatorilor;
3! conditiile #eopolitice!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1,3;
b) .,/,0,1;
c) .,1,2,3;
d) -,/,0,1;
e) -,.,/,0!
"S; $
<estul nr! ---
$inamica ec)ilibrului economic este determinata de urmatorii factori
-! specialistii;
.! populatia;
/! pro#resul stiintifico6te)nic;
0! comportamentul a#entilor economici;
1! limitele resurselor;
2! comportamentul cumparatorilor;
3! conditiile #eopolitice!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1,3;
b) .,/,0,1;
c) -,/,0,1;
d) .,1,2,3;
e) -,.,/,0!
"S %
<estul nr! --.
,rincipalele forme de dezec)ilibru economic sunt:
-!e'cesul de oferta pe piata bunurilor si pe piata muncii;
.!lipsa produselor alimentare;
/!lipsa materiilor prime;
0!e'cesul de cerere pe piata bunurilor si e'cesul de oferta pe piata muncii;
1! surplusul de bonuri valorice;
2! e'cesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetara!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1;
b) .,/,0;
c) -,0,2;
d) -,/,1;
e) .,/,2!
"S; C
<estul nr! --/
$ezec)ilibrul economic se manifesta prin diferite forme:
-!lipsa produselor alimentare;
.! surplusul de bonuri valorice;
/!lipsa materiilor prime;
0!e'cesul de oferta pe piata bunurilor si pe piata muncii;
1!e'cesul de cerere pe piata bunurilor si e'cesul de oferta pe piata muncii;
2! e'cesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetara!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) 0,1,2;
b) .,/,1;
c) .,/,0;
d) -,/,1;
e) .,/,2!
"S; "
<estul nr! --0
Subdezvoltarea economica este un fenomen comple', ce sintetizeaza caracteristici
****************! de o mare diversitate!
a) te)nice;
b) stiintifico6te)nice;
c) economice, politice, culturale, ideolo#ice;
d) diplomatice si economice;
e) ale produselor destinate )ranei!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! --1
,rincipalele caracteristici ale subdezvoltarii economice sunt cele
*************!!!
a) diplomatice si economice;
b) economice, politice, culturale, ideolo#ice;
c) stiintifico6te)nice;
d) ale produselor destinate )ranei;
e) te)nice!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! --2
Nivelul dezvoltarii umane este e'presia #radului de dezvoltare si utilizare a
********* al unei economii nationale, a masurii in care natiunea
respectiva foloseste factorii de productie, ii combina si structureaza pentru a obtine
ma'imum de eficienta!
a) potentialului subsolului;
b) potentialului surselor neconventionale;
c) potentialului in#ineresc;
d) potentialului material si uman;
e) potentialului de cercetare stiintifica!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! --3
Indicele dezvoltarii umane (B$I) cuprinde urmatoarele componente de baza:
-! lon#evitatea, masurata prin durata medie de viata;
.! asi#urarea de viata, masurata prin numarul politelor de asi#urare;
/! cunostintele, masurate prin stiinta de carte si numarul de ani de scoala;
0! standardul de viata, masurat cu ajutorul produsului national brut pe locuitor;
1! e'istenta unui spatiu de locuit, masurat in metri patrati pe membru de familie!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) .,/,0;
c) -,/,0;
d) -,.,1;
e) /,0,1!
"S; C
<estul nr! --4
Componente de baza ale indicelui dezvoltarii umane (B$I)sunt:
-! asi#urarea de viata, masurata prin numarul politelor de asi#urare;
.! lon#evitatea, masurata prin durata medie de viata;
/! cunostintele, masurate prin stiinta de carte si numarul de ani de scoala;
0! standardul de viata, masurat cu ajutorul produsului national brut pe locuitor;
1! e'istenta unui spatiu de locuit, masurat in metri patrati pe membru de familie!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a! -,.,/;
b! .,/,0;
c! -,.,1;
d! /,0,1!
"S; %
<estul nr! --=
Clasificarea tarilor, in functie de nivelul de dezvoltare, in diferite #rupe, si indeosebi
incadrarea celor mai slab dezvoltate in stadiul de subdezvoltare economica, au la baza
urmatoarele criterii:
-! demo#rafic (natalitate mare, mortalitate pe cale de reducere, crestere demo#rafica
puternica);
.! economic (venit mic pe locuitor, predominanta a#riculturii traditionale, industrie
insuficient dezvoltata, infrastructura inapoiata, ritm scazut de crestere a productiei pe
locuitor in comparatie cu tarile dezvoltate, predominarea te)nicilor depasite moral, #rad
scazut de punere in valoare a resurselor, nivelul scazut al investitiilor, nesatisfacerea
necesitatilor elementare ale populatiei);
/! sociolo#ic (analfabetism, neinte#rare sociala, situatia sociala inferioara a femeii);
0! #eo#rafic (dispunerea pe #lob a tarilor respective);
1! #eopolitic (dispunerea acestora la intersectia intereselor politice a marilor puteri
economice)
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) .,/,0;
c) -,/,0;
d) -,.,1;
e) /,0,1!
"S; "
<estul nr! -.>
<arile subdezvoltate se clasifica economica dupa urmatoarele criterii:
-! economic (venit mic pe locuitor, predominanta a#riculturii traditionale, industrie
insuficient dezvoltata, infrastructura inapoiata, ritm scazut de crestere a productiei pe
locuitor in comparatie cu tarile dezvoltate, predominarea te)nicilor depasite moral, #rad
scazut de punere in valoare a resurselor, nivelul scazut al investitiilor, nesatisfacerea
necesitatilor elementare ale populatiei);
.! demo#rafic (natalitate mare, mortalitate pe cale de reducere, crestere demo#rafica
puternica);
/! sociolo#ic (analfabetism, neinte#rare sociala, situatia sociala inferioara a femeii);
0! #eo#rafic (dispunerea pe #lob a tarilor respective);
1! #eopolitic (dispunerea acestora la intersectia intereselor politice a marilor puteri
economice)
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a!.,/,0;
b! -,/,0;
c!-,.,/;
d! -,.,1;
e!/,0,1!
"S; C
<estul nr! -.-
<rasaturile comune ale economiilor subdezvoltate sunt:
-! nivelul scazut al veniturilor populatiei;
.! deformarea structurala a acestora;
/! coe'istenta mai multor tipuri de economie;
0! e'istenta unor sisteme economice si a unor structuri institutionale etero#ene, aflate
intr6un proces permanent de ajustare, consolidare, de intrepatrundere si tranzitie;
1! resurse naturale scazute;
2! nevalorificarea resurselor subterane;
3! numarul mic al populatiei!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1,3;
b) .,/,0,1;
c) .,1,2,3;
d) -,/,0,1;
e) -,.,/,0!
"S; E
<estul nr! -..
Economiilor subdezvoltate au urmatoarele trasaturi comune:
-! resurse naturale scazute;
.! nevalorificarea resurselor subterane;
/! numarul mic al populatiei;
0! nivelul scazut al veniturilor populatiei;
1! deformarea structurala a acestora;
2! coe'istenta mai multor tipuri de economie;
3! e'istenta unor sisteme economice si a unor structuri institutionale etero#ene, aflate
intr6un proces permanent de ajustare, consolidare, de intrepatrundere si tranzitie!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a!.,/,1,3;
b! .,/,0,1;
c!.,1,2,3;
d! -,/,0,1;
e!0,1,2 ,3!
"S ;E
<estul nr! -./
$intre numeroasele si e'trem de diversificatele tipuri si modele de strate#ii ale dezvoltarii
economice, s6au detasat, de6a lun#ul timpului, urmatoarele, care au sfere mai
cuprinzatoare:
-! &dezvoltarea spre interior(;
.! &dezvoltarea prin prietenii din tara(;
/! &dezvoltarea spre e'terior(;
0! &dezvoltarea endo#ena(
1! &dezvoltarea indi#ena(!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,1;
b) .,/,0;
c) -,/,0;
d) -,/,1;
e) -,.,0!
"S; C
<estul nr! -.0
,ana in prezent s6au detasat, de6a lun#ul timpului, urmatoarele tipuri si modele de strate#ii
ale dezvoltarii economice:
-! &dezvoltarea prin prietenii din tara(;
.! &dezvoltarea spre interior(;
/! &dezvoltarea spre e'terior(;
0! &dezvoltarea endo#ena(
1! &dezvoltarea indi#ena(!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a!-,.,1;
b! .,/,0;
c!-,/,0;
d! -,/,1;
e!-,.,0!
"S; %
<estul nr! -.1
Strate#ia &dezvoltare spre interior( pune in centrul procesului dezvoltarii
********!!*, pe care le identifica cu pro#resul economic si social #eneral!
a) accelerarea dezvoltarii rurale si subventionarea a#riculturii;
b) accelerarea cresterii economice, sporirea venitului national;
c) accelerarea cresterii importurilor de materii prime si materiale si diminuarea
e'porturilor;
d) accelerarea dezvoltarii centrelor industriale, sporirea nivelului de trai;
e) cresterea importurilor si a e'portului de te)nolo#ie!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -.2
In centrul procesului dezvoltarii, strate#ia de &dezvoltare spre interior( pune
*********, pe care le identifica cu pro#resul economic si social #eneral!
a) accelerarea dezvoltarii rurale si subventionarea a#riculturii;
b) accelerarea cresterii importurilor de materii prime si materiale si diminuarea
e'porturilor;
c) accelerarea dezvoltarii centrelor industriale, sporirea nivelului de trai;
d) accelerarea cresterii economice, sporirea venitului national;
e) cresterea importurilor si a e'portului de te)nolo#ie!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -.3
Strate#ia &dezvoltare spre e'terior( urmareste *************!!prin
participarea cat mai intensa si eficienta a economiilor nationale la relatiile economice
internationale, in vederea obtinerii de cat mai multe lic)iditati (mijloace de plata
internationale)!
a) accelerarea cercetarii stiintifice;
b) dezvoltarea e'portului;
c) intensificarea importului;
d) accelerarea procesului dezvoltarii;
e) reor#anizarea structurala a intreprinderilor!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -.4
"ccelerarea procesului dezvoltarii prin participarea cat mai intensa si eficienta a economiilor
nationale la relatiile economice internationale, in vederea obtinerii de cat mai multe
lic)iditati (mijloace de plata internationale) definesc strate#ia
************
a) steate#ia de &accelerare a cercetarii stiintifice(;
b) steate#ia de &dezvoltare a e'portului(;
c) steate#ia de &intensificare a importului(;
d) strate#ia &dezvoltare spre e'terior(;
e) steate#ia de &reor#anizarea structurala a intreprinderilor(!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -.=
Strate#ia &dezvoltare endo#ena( defineste dezvoltarea drept un proces comple', care
*****!
a) inte#reaza unele din sferele productiei sociale si unele din ramurile de baza ale
economiei;
b) inte#reaza toate sferele productiei sociale;
c) atra#e atentia opinii lumii civilizate asupra problemelor tarilor subdezvoltate;
d) #estioneaza problemele interne ale tarilor subdezvoltate;
e) inte#reaza toate sferele productiei sociale, toate ramurile de baza ale economiei!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! -/>
Cea care defineste dezvoltarea drept un proces comple', care inte#reaza toate sferele
productiei sociale, toate ramurile de baza ale economiei poarta numele de
**************!!
a) strate#ia &e'o#ena(;
b) strate#ia & productiei sociale(;
c) strate#ia &dezvoltare endo#ena(
d) strate#ia &lumii civilizate(;
e) strate#ia tarilor &subdezvoltate(;
"le#eti varianta corecta! "S; C
<estul nr! -/-
,rincipalele directii de actiune pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei din
tarile ramase in urma din punct de vedere economic sunt:
-!dezvoltarea manufacturilor;
.! dezvoltarea a#riculturii in corelatie cu promovarea unor politici de industrializare a
produselor a#ricole;
/! promovarea in intrea#a economie nationala a pro#resului te)nico6stiintific, a
investitiilor si inovatiilor;
0! formarea cadrelor calificate si inalt specializate, nationale, in concordanta cu nevoile
strin#ente ale economiei si cu tendintele de perspectiva din stiinta si te)nica;
1! formarea capitalului si realizarea de investitii;
2! emi#rarea fortei de munca;
3! imi#rarea fortei de munca!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1,2;
b) .,/,0,1;
c) .,1,2,3;
d) -,/,0,1;
e) -,.,/,3!
"S; %
<estul nr! -/.
,entru imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei din tarile ramase in urma din punct
de vedere economic, se actioneaza pe urmatoarele directii principale:
-! dezvoltarea a#riculturii in corelatie cu promovarea unor politici de industrializare a
produselor a#ricole;
.! promovarea in intrea#a economie nationala a pro#resului te)nico6stiintific, a
investitiilor si inovatiilor;
/! formarea cadrelor calificate si inalt specializate, nationale, in concordanta cu nevoile
strin#ente ale economiei si cu tendintele de perspectiva din stiinta si te)nica;
0! formarea capitalului si realizarea de investitii;
1! emi#rarea fortei de munca;
2!dezvoltarea manufacturilor;
3! imi#rarea fortei de munca!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a!.,/,1,2;
b! .,/,0,1;
c!.,1,2,3;
d! -,/,0,1;
e!-,.,/,0!
"S; E
<estul nr! -//
Venitul national este:
a) valoarea adau#ata neta:e'primata in preturile pietei : creata in curs de un an de catre
a#entii economici;
b) valoarea bruta:e'primata in preturile pietei : creata in curs de un an de catre a#entii
economici ai unei tari;
c) valoarea adau#ata neta:e'primata in preturile pietei sau in preturile factorilor de
productie : creata in curs de un an de catre a#entii economici ai unei tari, in interiorul
tarii si in strainatate;
d) valoarea adau#ata neta creata in curs de un an de catre a#entii economici ai unei tari;
e) valoarea adau#ata creata in curs de un an de catre a#entii economici ai unei tari, in
interiorul tarii!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -/0
Valoarea adau#ata neta:e'primata in preturile pietei sau in preturile factorilor de
productie : creata in curs de un an de catre a#entii economici ai unei tari, in interiorul
tarii si in strainatate reprezinta:
a) produsul intern brut;
b) venitul national;
c) produsul inte#ral national;
d) produsul national brut;
e) venitul total!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -/1
In cadrul repartitiei primare formele fundamentale de venituri sunt:
-! ajutorul de somaj;
.! salariul;
/! profitul;
0! dobanda;
1! renta;
2! depozitele bancare;
3! ajutoarele sociale!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,/,1,3;
b) .,/,0,2;
c) .,/,0,1;
d) -,/,0,2;
e) -,.,/,0!
"S; C
<estul nr! -/2
@ormele fundamentale de venituri in cadrul repartitiei primare sunt:
-! depozitele bancare;
.! ajutorul de somaj;
/! salariul;
0! profitul;
1! dobanda;
2! renta;
3! ajutoarele sociale!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a!-,/,1,3;
b! .,/,0,1;
c!.,/,0,1;
d! /,0,1,2;
e!-,.,/,0!
"S;$
<estul nr! -/3
epartitia secundara (redistribuirea) vizeaza doar o parte a venitului national! Ea se
realizeaza printr6o #ama intrea#a de par#)ii, in cadrul carora un rol major il au
impozitele si ta'ele, alocatiile acordate producatorilor si familiilor, sistemul preturilor! In
procesul redistribuirii, o parte din venitul national (variabila in timp) intra in bu#etul
statului si serveste pentru acoperirea c)eltuielilor le#ate de:
-! plata salariilor;
.! invatamant si educatie;
/! ocrotirea sanatatii;
0! aparare;
1! administratie;
2! ajutoarele sociale;
3! pentru realizarea de actiuni de securitate sociala a persoanelor defavorizate!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,1,3;
b) -,.,/,1,2;
c) .,/,0,1,2;
d) -,/,0,1,2;
e) .,/,0,1,3!
"S; E
<estul nr! -/4
In procesul redistribuirii venitului national, o parte din venitul national (variabila in timp)
intra in bu#etul statului si serveste pentru acoperirea c)eltuielilor le#ate de:
-! ajutoarele sociale;
.! plata salariilor;
/! invatamant si educatie;
0! ocrotirea sanatatii;
1! aparare;
2! administratie;
3! pentru realizarea de actiuni de securitate sociala a persoanelor defavorizate!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a!-,.,/,1,3;
b! /,0,1,2,3;
c!.,/,0,1,2;
d! -,/,0,1,2;
e!.,/,0,1,3!
"S; %
<estul nr! -/=
In procesul folosirii, venitul obtinut de catre posesorii factorilor de productie se imparte in
doua parti:
a) ta'e (<) si impozite (Ip);
b) )rana (B) si confort (C);
c) imprumuturi (Im) si economii (E);
d) consum (C) si economii (E);
e) consum (C) si impozite (Ip);
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -0>
Venitul obtinut de catre posesorii factorilor de productie se imparte in doua parti:
a) imprumuturi (Im) si economii (E);
b) ta'e (<) si impozite (Ip);
c) consum (C) si economii (E);
d) )rana (B) si confort (C);
e) consum (C) si impozite (Ip);
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -0-
Consumul (C) este acea parte a venitului care se utilizeaza pentru procurarea bunurilor si
serviciilor destinate ********
a )comertului e'terior;
b)satisfacerii nevoilor curente;
c)realizarii de le#aturi economice internationale;
d)producerii de te)nolo#ie de varf;
e)realizarii de depozite bancare!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -0.
Ca parte a venitului, consumul (C) care se utilizeaza pentru procurarea bunurilor si
serviciilor destinate ********
a) comertului e'terior;
b) realizarii de le#aturi economice internationale;
c) producerii de te)nolo#ie de varf;
d) satisfacerii nevoilor curente;
e) realizarii de depozite bancare!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -0/
Economiile reprezinta:
a) partea din venit ramasa dupa scaderea consumului;
b) venitul destinat consumului;
c) partea din venit ramasa dupa scaderea impozitului;
d) partea din venit ramasa inainte de efectuarea consumului;
e) partea din venit destinata dezvoltarii!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -00
,artea din venit ramasa dupa scaderea consumului sunt reprezentate de:
a) venitul destinat consumului;
b) partea din venit ramasa dupa scaderea impozitului;
c) partea din venit ramasa inainte de efectuarea consumului;
d) economii;
e) partea din venit destinata dezvoltarii!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -01
E'presia matematica a venitului obtinut de posesorii factorilor de productie este:
-! V9C 6 E;
.! V9 C : E;
/! V9 C ; E;
0! V9 C ' E;
1! V9 C 9 E;
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -02
Venitul obtinut de posesorii factorilor de productie se calculeaza cu formula:
a) V9 C 9 E;
b) V9 C 6 E;
c) V9 C : E;
d) V9 C ; E;
e) V9 C ' E!
"le#eti varianta corecta!
"S $
<estul nr! -03
E'presia matematica a consumului este:
a) C9 V ; E;
b) C 9 V : E;
c) C 9 V 6 E;
d) C 9 V ' E;
e) C 9 V 9 E!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -04
Consumul se calculeaza cu formula:
a) C 9 V : E;
b) C9 V ; E;
c) C 9 V ' E;
d) C 9 V 6 E;
e) C 9 V 9 E!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -0=
Valoarea economiilor se calculeaza cu e'presia matematica:
a) E 9 V ; C;
b) E 9 V : C;
c) E 9 V 6 C;
d) E 9 V ' C;
e) E 9 V 9 C!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -1>
E'presia matematica a economiilor este:
a) E 9 V ; C;
b) E 9 V : C;
c) E 9 V ' C;
d) E 9 V 6 C;
e) E 9 V 9 C!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -1-
Inclinatia medie spre consum (c) este relatia dintre c)eltuielile pentru
************!
a) structurile subventionate de la bu#et si venitul national;
b) )rana zilnica si economiile depuse in banci;
c) aparare si cele pentru invatamant;
d) consumul cu materii prime si cele cu salariile an#ajatilor;
e) consum si suma totala a venitului!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! -1.
aportul dintre c)eltuielile pentru consum si suma totala a venitului
reprezinta*******!!!
a) inclinatia medie spre consum (c);
b) subventiile de la bu#et;
c) )rana zilnica si economiile depuse in banci;
d) suma alocata pentru aparare si pentru invatamant;
e) consumul cu materii prime si cele cu salariile an#ajatilor!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -1/
Inclinatia medie spre consum se calculeaza, dupa formula:
a)
V
C
c =
;
b)
C
V
= c ;
c) C V = c ;
d) V C = c ;
e) C + V = c ,
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -10
Calcului inclinatiei medii spre consum se efectueaza cu formula:
a)
C
V
= c ;
b) C V = c ;
c) V C = c ;
d)
V
C
c =
;
e) C + V = c !
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -11
,resupunand ca venitul V 9 ->>> lei, iar consumul C 9 4>> lei, sa se calculeze inclinatia
medie spre consum!
a) c9 >,2;
b) c9 -,2;
c) c9 .,.;
d) c9 >,4;
e) c9 -!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -12
Inclinatia medie spre economii (e) se calculeaza, dupa formula:
a)
V
E
= e sau e9 -6c;
b)
V x E = e
sau e9 -6c;
c) V + E = e sau e9 -;c;
d) V x E = e sau e9 -;c
e)
E
V
= e sau e9 -6c!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -13
,resupunand ca venitul V 9 ->>> lei, iar economiile realizate de E 9 .>> lei, sa se
calculeze inclinatia medie spre economii!
a) e 9 >,0>;
b) e 9 -,.>;
c) e 9 >,.>;
d) e 9 >,1>;
e) e 9 >,.1!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -14
,resupunand ca inclinatia medie spre consum este de c9>,4>, sa se calculeze inclinatia
medie spre economii!
a) e 9 >,0>;
b) e 9 -,.>;
c) e 9 >,.>;
d) e 9 >,1>;
e) e 9 >,.1!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -1=
Inclinatia medie spre consum se calculeaza procentual, dupa formula:
a) 100 x
V
C
= c ;
b) 100 x
C
V
= c ;
c)
( ) 100 x C V = c ;
d)
( ) 100 x V C = c C ;
e)
( ) 100 x C + V = c !
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -2>
,resupunand ca venitul V 9 ->>> lei, iar consumul C 9 4>> lei, sa se calculeze procentual
inclinatia medie spre consum!
a) c9 2>D;
b) c9 0>D;
c) c9 1>D;
d) c9 4>D;
e) c9 ->>D!
"le#eti varianta corecta!
"S;$
<estul nr! -2-
Inclinatia medie spre economii (e) se calculeaza procentual, dupa formula:
a) 100 x
V
E
= e ;
b)
( ) 100 x V x E = e
;
c)
( ) 100 x V + E = e ;
d)
( ) 100 x V x E = e ;
e) . 100 x
E
V
= e
"le#eti varianta corecta!
"S "
<estul nr! -2.
,resupunand ca venitul V 9 ->>> lei, iar economiile realizate de E 9 .>> lei, sa se
calculeze procentual inclinatia medie spre economii!
a) e 9 0>D;
b) e 9 .1D;
c) e 9 .>D;
d) e 9 1>D;
e) e 9 />D!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -2/
Inclinatia mar#inala spre consum (c
-
) este relatia dintre suma de bani c)eltuita pentru
consum din **************obtinut si marimea acestuia din urma!
a)bu#et;
b)economii;
c)venitul pe cap de locuitor;
d)fondul de salarii;
e)venitul suplimentar!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! -20
Inclinatia mar#inala spre consum (c
-
) se calculeaza cu ajutorul formulei:
a)
V
C
= c
1
;
b)
C
V
= c
1
;
c) C V = c
1
;
d) V C = c
1
C ;
e) C + V = c
1
!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -21
Inclinatia mar#inala spre economii (e
-
) se calculeaza cu ajutorul formulei:
a)
V
C
= e
1
;
b)
V
E
= e
1
;
c) C V = e
1
;
d) V C = e
1
C ;
e) C + V = e
1
!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -22
Investitiile nete reprezinta:
a) partea din venit c)eltuita pentru cresterea capitalului fi' si a stocurilor de capital
circulant, avand drept consecinta formarea neta de capital;
b) c)eltuielile pentru cresterea capitalului fi';
c) investitiile pentru cresterea stocurilor de capital circulant;
d) investitiile pentru cresterea capitalului fi' si a stocurilor de mateii prime si materiale;
e) sumele de bani alocate rambursarii unor datorii!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr!-23
8ultiplicatorul investitiilor (E) se calculeaza cu formula:
a)
lor investitii iatia var
venitului iatia var
I
V
K = =

;
b)
lor investitii a absoluta iatia var
venitului a absoluta iatia var
I
V
K = =

;
c)
lor investitii a relativa iatia var
venitului a relativa iatia var
I
V
K = =

;
d)
lor investitii a absoluta iatia var
bugetului a absoluta iatia var
I
B
K = =

;
e)
lor investitii a absoluta iatia var
bugetului a relativa iatia var
I
B
K 9 9
!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -24
Sporul venitului vizeaza venitul realizat la************!!
a) nivelul judetului;
b) nivelul firmei;
c) nivelul tarii;
d) nivelul companiilior multinationale;
e) nivelul parcurilor industriale!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -2=
Investitiile #lobale vizeaza investitiile care se fac in ramurile producatoare de
*******!
a) produse alimentare;
b) bunuri de lar# consum;
c) masini unelte;
d) automobile;
e) bunuri6capital!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! -3>
"cceleratorul se calculeaza cu ajutorul formulei:
a)
lor investitii iatia var
venitului iatia var
I
V
a = =

b)
lor investitii a absoluta iatia var
venitului a absoluta iatia var
I
V
a = =

c)
consumului a absoluta iatia var
lor investitii a absoluta iatia var
C
I
a = =

d)
lor investitii a absoluta iatia var
bugetului a absoluta iatia var
I
B
a = =

e)
"le#eti varianta corecta!
"S! C
<estul nr! -3-
@luctuatiile activitatii economice pot fi:
-! sezoniere;
.! nemotivate;
/! accidentale (intamplatoare);
0! ciclice;
1! neciclice!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1;
b) .,/,0;
c) -,.,1;
d) -,/,0;
e) -,.,0!
"S; $
40! Ciclicitatea economica este: o forma speciala de evolutie a activitatii ec ,in cadrul
careia alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de
sta#nare sau declin ec
<estul nr! -3.
,rincipalele determinari calitative ale ciclicitatii sunt:
-! ciclitatea;
.! alternanta;
/! periodicitatea;
0!inerenta;
1! diver#enta;
2! cumulativitatea;
3!autore#larea!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,3;
b) .,/,0,2,3;
c) -,.,0,1,2;
d) .,/,0,1,3;
e) -,.,0,1,2!
"S; %
<estul nr!-3/
,rincipalii factori cauzali ai ciclicitatii economice sunt:
-! factorii de infrastructura;
.! factorii de structura;
/! factorii de re#lementare;
0! factorii de mediu;
1! factorii de anticipare;
2! factorii de drept;
3! factorii empirici!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1;
b) .,/,0,2;
c) -,.,1,3;
d) -,/,0,1;
e) -,.,/,1!
"S E
<estul nr! -30
,rincipalii factori perturbatori ai ciclicitatii economice sunt:
-! perturbatii involuntare;
.! perturbatii naturale;
/! perturbatii sociale;
0! perturbatii electorale;
1! perturbatii intraciclice;
2! perturbatii ciclice;
3! impertubatii constante!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1;
b) .,/,0,1;
c) -,.,1,3;
d) -,/,0,1;
e) -,.,/,3!
"S; %
<estul nr! -31
,rin ciclu economic se intele#e*************!!, in cadrul careia
activitatea economica parcur#e, in evolutia sa, anumite faze ce au caracter repetabil si intr6
o anumita succesiune!
a) o durata de timp nedeterminata;
b) o crestere economica importanta;
c) un re#res economic;
d) o durata de timp determinata;
e) o stare de fapt!
"le#eti varianta corecta!
"S;$
<estul nr! -32
@azele ciclului economic sunt:
-! faza de e'pansiune;
.! faza de ascensiune;
/! faza de sta#nare;
0! faza de recesiune;
1! faza intermediara!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.;
b) .,/;
c) .,1;
d) -,0;
e) /,1!
"S; $
<estul nr! -33
Elementele caracteristice ale ciclului economic se pot #rupa in doua cate#orii:
a) elemente de infrastructura si elemente de masura;
b) elemente de masura si elemente de control;
c) elemente de constructie si elemente de masura;
d) elemente de structura si elemente de or#anizare;
e) elemente de structura; elemente de masura!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! -34
@aza de e'pansiune aunui ciclu economic este faza de *****!a variabilelor
economice care cuantifica procesul economic!
a) recesiune;
b) crestere;
c) ramanere constanta;
d) deformare structurala;
e) or#anizare!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -3=
@aza de recesiune a unui ciclu economic este faza de *****!a variabilelor economice
care cuantifica procesul economic!
a) e'pansiune;
b) scadere;
c) ramanere constanta;
d) deformare structurala;
e) or#anizare!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -4>
?n ciclu economic contine doua puncte (doua momente) nodale! "cestea sunt:
-! un punct de pornire;
.!un punct de relansare;
/!un punct de contractie;
0! un punct final;
1! un punct intermediar!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.;
b) .,/;
c) .,1;
d) -,0;
e) /,1!
"S; %
<estul nr! -4-
,unctul de relansare (de decolare, take-off, upturn) in cadrul unui ciclu economic este
punctul in care factorii ce concura la incurajarea cresterii economice
**********!asupra factorilor ce franeaza cresterea economica!
a) predau dominanta;
b) pierd dominanta;
c) devin responsabili;
d) au pozitie diferita;
e) preiau dominanta!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! -4.
,unctul de contractie in cadrul unui ciclu economic este punctul in care factorii ce concura
la franarea, respectiv scaderea variabilelor economice, preiau dominanta asupra factorilor
ce incurajeaza cresterea economica!
a) predau dominanta;
b) pierd dominanta;
c) devin responsabili;
d) au pozitie diferita;
e) preiau dominanta!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! -4/
Elementele de masura ale ciclului economic sunt:
-! amplitudinea ma'ima;
.! amplitudinea ciclului economic;
/! abaterea spre dreapta a ciclului economic;
0! abaterea de trend a ciclului economic;
1! abaterea spre stan#a a ciclului economic;
2! durata de conformare a ciclului economic;
3! perioada ciclului economic!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1;
b) .,/,0,1;
c) -,.,1,3;
d) -,/,0,1;
e) .,0,2,3!
"S; E
<estul nr! -40
"mplitudinea ciclului economic e'prima &distanta( pe care se deplaseaza masura
****! de6a lun#ul ciclului economic respectiv!
a) produsului intern brut;
b) produsului #lobal brut;
c) produsului intern net;
d) produsul national brut;
e) produsul national brut nominal!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -41
"baterea de trend a ciclului economic: e'prima diferenta, masurata tot la nivelul ,I%, dintre
doua puncte succesive de contractie (sau doua puncte succesive de relansare)!
a) produsului intern brut;
b) produsului #lobal brut;
c) produsului intern net;
d) produsul national brut;
e) produsul national brut nominal!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -42
$urata de conformare a ciclului economic este *******!dupa care curba ce
descrie ciclul economic intersecteaza curba ce descrie trendul activitatii economice
analizate!
a) mecanismul;
b) intervalul de timp;
c) distanta;
d) lun#imea;
e) spatiul!
"le#eti varianta corecta! "S; %
<estul nr! -43
,erioada ciclului economic: reprezinta *******!pe care se intinde ciclul economic
analizat!
a) mecanismul;
b) distanta;
c) intervalul de timp;
d) lun#imea;
e) spatiul!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! -44
8ecanismul ciclului economic reprezinta ansamblul proceselor care au loc in cadrul
activitatii economice si care confera acesteia un caracter ******** specific
ciclicitatii economice!
a) ondulatoriu;
b) rectiliniu;
c) in zi#za#;
d) in cerc;
e) empiric!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! -4=
Ciclurile economice sunt de doua cate#orii
-! Ciclurile economice pe termen scurt;
.!Ciclurile economice care depasesc durata unui an calendaristic;
/!Ciclurile economice care depasesc durata unui deceniu;
0!Ciclurile economice care depasesc durata unui an calendaristic
1!Ciclurile economice care depasesc durata unui an calendaristic
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/;
b) -,.;
c) .,1;
d) -,0;
e) /,1!
"S; %
<estul nr! -=>
Ciclurile economice pe termen scurt sunt, de fapt, oscilatii *******ale activitati
economice!
a) subanuale si bianuale;
b) subanuale si anuale;
c) trimestriale si anuale;
d) semestriale si anuale;
e) anuale si cincinale!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! -=-
7scilatiile din cadrul ciclurilor economice pe termen scurt pot fi:
-!oscilatii saptamanale;
.!oscilatii lunare;
/!oscilatii sezoniere;
0!oscilatii anuale;
1!oscilatii intamplatoare;
2!oscilatii la perioade de criza;
3!oscilatii datorate crizei de materii prime!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1;
b) .,/,0,1;
c) -,.,1,3;
d) -,.,/,0;
e) .,0,2,3!
"S; $
<estul nr! -=.
<ipurile de cicluri economice care depasesc durata unui an calendaristic sunt:
-! cicluri Eitc)in;
.! cicluri Fu#lar;
/! cicluri Eondratieff;
0! cicluri neutre;
1! cicluri anuale!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0;
b) .,/,0;
c) -,.,1;
d) -,.,/;
e) .,0,1!
"S; $
<estul nr! -=/
,olitica anticriza (anticiclica) reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de
catre*****, prin care se urmareste corectarea evolutiilor ciclice e'cesive ale
activitatii economice si atenuarea efectelor nefavorabile care decur# din acestea!
a) patroni;
b) mana#eri;
c) stat;
d) companiile transnationale;
e) politicieni!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
->3!,olitica de relansare 9ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de incetinire sau
recesiune ec si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland investitiile,
consumul, creditul*
<estul nr! -=0
In functie de modul de actiune, se distin# mai multe forme ale politicii de relansare, cum ar
fi:
1. relansarea prin credit;
2. relansarea prin oerta;
/! relansarea prin datorii;
4. politica anticri!a de rigoare;
5. relansarea prin cerere;
2! relansarea prin economii!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1;
b) .,/,0,1;
c) -,.,1,2;
d) -,/,0,1;
e) .,/,0,2!
"S; "
<estul nr! -=1
8asurile intreprinse in cadrul politicii de relansare prin cerere pot fi #rupate in trei mari
cate#orii:
-! politica c)eltuielilor publice;
.! politica imprumuturilor e'terne;
/! politica monetara si de credit;
0! politica fiscala;
1! devalorizare monetara;
2! cresterea e'porturilor;
3! cresterea importurilor!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) 1,2,3;
c) -,/,0;
d) -,0,2;
e) /,1,3!
"S; C
<estul nr! -=2
Somajul este o stare de dezec)ilibru pe piata muncii, in cadrul careia e'ista
un !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!, adica un surplus de populatie
activa care nu6si #aseste loc de munca!
a) e'cedent de cerere de munca fata de cererea de munca;
b) e'cedent de valuta fata de cererea de valuta;
c) deficit de oferta de munca fata de cererea de munca;
d) e'cedent de oferta de munca fata de cererea de munca;
e) e'cedent de emi#ranti fata de imi#ranti!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! -=3
%iroul International al 8uncii (or#anizatie din cadrul 7!N!?!) defineste somerul ca fiind
persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
-! are surse de venit de la parinti;
.!are o varsta de peste -1 ani;
/! este apt de munca;
0! este inapt de munca;
1!nu are loc de munca;
2! este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala;
3! are varsta peste -4 ani!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1;
b) .,/,0,1;
c) -,.,1,2;
d) -,/,0,1;
e) .,/,1,2!
"S; E
<estul nr! -=4
"paritia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective, cum
ar fi:
-!ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate;
.!pro#resul te)nic, pe termen scurt;
/! criza economica;
0! modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice;
1! imi#rarea : emi#rarea;
2! conjunctura economica si politica internationala nefavorabila;
3! criza culturala!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1,2,3;
b) .,/,0,1,2,3;
c) -,.,/,0,1,2;
d) -,/,0,1,2,3;
e) -,.,/,1,2,3!
"S; C
<estul nr! -==
Somajul se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il #enereaza! El poate fi:
-! ciclic;
.!conjunctural;
/!structural;
0! te)nolo#ic;
1! sezonier;
2! e'tern;
3!total;
4!partial;
=!de#)izat;
->! voluntar;
--! frictional;
-.! cu carnet de munca!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0,1,2,3,4,=,->,--;
b) -,.,/,0,1,2,3,4,=,->;
c) -,.,/,0,1,3,4,=,->,--;
d) .,/,0,1,2,3,4,=,--,-.;
e) -,/,0,1,2,3,4,=,->,--!
"S; C
<estul nr! .>>
Somajul ciclic este #enerat de evolutia *************
a) ciclului de productie;
b) ciclului economic;
c)rata inflatiei;
d) rata somajului;
e)scaderea numarului de muncitori!
"le#eti varianta corecta! "S; %
<estul nr! .>-
Somajul conjunctural este efectul ***************!!in unele ramuri,
sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, intern
si internationali!
a) diversificarii activitatii economice;
b) e'odului de forta de munca;
c) restran#erii activitatii economice;
d) recalificarii muncitorilor;
e) lipsei de pre#atire a personalului!
"le#eti varianta corecta!
"S ; C
<estul nr! .>.
Somajul structural deriva din *******************, din restructurarile
de ramura si subramura impuse de pro#resul te)nic!
a) lipsa de pre#atire a personalului;
b) e'odului de forta de munca;
c) reconversiunea unor activitati economice;
d) recalificarea muncitorilor;
e) diversificarea activitatii economice!
"le#eti varianta corecta!
"S ; C
<estul nr! .>/
Somajul te)nolo#ic este efectul introducerii**********, care impun un nou
mod de or#anizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de
munca!
a) saptamanii reduse de munca;
b) celor 4 ore de munca;
c) reconversiunii unor activitati economice;
d) recalificarii muncitorilor;
e) noilor te)nolo#ii !
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! .>0
Somajul sezonier este le#at de ***********************!!,
datorita conditiilor naturale, in a#ricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si
turism etc!
a) cresterea timpului de munca pe zi;
b) reducerea zilei de munca la 2 ore;
c) reconversiunii unor activitati economice;
d) restran#erea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului;
e) desfasurarea activitatilor pe toata durata celor patru anotimpuri !
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .>1
Somajul total presupune ************!! si incetarea totala a activitatii
(falimente, restructurarea profilului intreprinderii, inc)iderea unor unitati nerentabile)!
a) restran#erea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului;
b) pierderea locului de munca;
c) parasirea benevola a locului de munca;
d) restran#erea activitatii politice si sociale;
e) desfasurarea activitatilor doar in anotimpul de vara si iarna !
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .>2
Somajul total presupune:
a) pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii;
b) mutarea la alta firma;
c) incetarea activitatii productive pentru perfectionarea pre#atirii de specialitate;
d) incetarea partiala a activitatii;
e) refuzul de a lucra in anumite conditii!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .>3
,ierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii se numeste:
a) somaj total;
b) mutarea la alta firma;
c) incetarea activitatii productive pentru perfectionarea pre#atirii de specialitate;
d) incetarea partiala a activitatii;
e) refuzul de a lucra in anumite conditii!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .>4
Somajul partial consta in *****************cu diminuarea
corespunzatoare a salariului (saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata mai
mica)!
a) introducerea de noi te)nolo#ii de productie;
b) pierderea locului de munca;
c) reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit le#al;
d) restran#erea activitatii politice si sociale;
e) desfasurarea activitatilor doar in anotimpul de vara si iarna !
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .>=
Somajul de#)izat cuprinde persoanele declarate si inre#istrate la 7ficiul fortei de munca in
cate#oria someri, dar care, in realitate, sunt ****************!!!
a) pe &piata #ri( a muncii;
b) la munca in strainatate;
c) la studii pentru ridicarea nivelului de pre#atire profesionala;
d) in concediu de odi)na;
e) in concediu medical!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .->
Somajul voluntar este reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care
se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale, cum ar fi:
*********!!
a) locurile de munca nu corespund asteptarilor, salariul este prea mic pentru a le asi#ura
un trai decent, conditiile de munca nu le convin;
b) nu au pre#atirea necesara postului;
c) nu au mijloc de transport asi#urat;
d) nu au platit asi#urarile sociale;
e) patronii nu doresc sa6i an#ajeze pe diferite motive!
"le#eti varianta corecta!
"S ; "
<estul nr! .--
ata somajului se calculeaza cu relatia:
a)
100
activa Populatia
someri e !umarul
"# =
;
b)
activa Populatia
tari unei Populatia
"# =
;
c)
100
tari unei Populatia
someri e !umarul
"# =
;
d)
100
activa Populatia
muncitori e !umarul
"# =
;
e)
activa Populatia
someri e !umarul
"# =
!
"S; "
Consecintele soma$ului%
,e plan national e'cluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii
,I%, forta de munca iesita din populatia activa nu contribuie la cresterea ,I%
+a niv individ6familie : ne#ativ asupra venitului
Politici active e combatere a soma$ului%
7r#anizarea de cursuri de calificare
Stimularea a#entilor economici prin par#)ii economico6 financiare
"cordarea de facilitati intreprinderilor care an#ajeaza someri
Incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica pe plan local si national
$ezvoltarea serviciilor publice
E'tinderea ocuparii atipice
Politici pasive e combatere a soma$ului%
"jutor de somaj
"jutor social (alocatie de sprijin)
<estul nr! .-.
Inflatia reprezinta:
a) acea stare de dezec)ilibru economic in care masa monetara e'istenta in economie
depaseste necesarul real de moneda, ducand la cresterea #eneralizata a preturilor si la
scaderea puterii de cumparare a banilor;
b) acea stare de ec)ilibru economic in care masa monetara e'istenta in economie
depaseste necesarul de moneda;
c) acea stare de ec)ilibru financiar care are ca rezultat cresterea puterii de cumparare a
oamenilor;
d) acea stare de dezec)ilibru economic in care masa monetara e'istenta in economie nu
depaseste necesarul real de moneda;
e) acea stare de dezec)ilibru economic in care masa monetara e'istenta in banci nu
depaseste nevoile oamenilor pentru procurarea celor necesare traiului!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .-/
Starea de dezec)ilibru economic in care masa monetara e'istenta in economie depaseste
necesarul real de moneda, ducand la cresterea #eneralizata a preturilor si la scaderea
puterii de cumparare a banilor poarta numele de:
a) sta#flatie;
b) deflatie;
c) inflatie;
d) re#res al fortei de munca;
e) subinflatie;
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .-0
$eflatia este:
a) situatia, e'istenta in economie, in care, pe termen scurt, oferta de bunuri si servicii este
mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor;
b) situatia, e'istenta in economie, in care, pe termen lun#, oferta de bunuri si servicii este
e#ala cu cererea;
c) e'istenta in economie, in care, pe termen lun#, oferta de bunuri si servicii este mai mica
decat cererea, avand loc scaderea preturilor;
d) opusul inflatiei, reflectand situatia, e'istenta in economie, in care, pe termen lun#,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor;
e) sinonimul inflatiei, reflectand situatia, e'istenta in economie, in care, pe termen lun#,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .-1
$eflatia se mai numeste:
a) presiune flationista;
b) presiune inflationista;
c) presiune coflationista;
d) presiune monetara;
e) presiune deflationista;
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! .-2
,resiunea deflationista se numeste:
a) presiune flationista;
b) deflatie;
c) inflatie;
d) sta#flatie;
e) presiune monetara;
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .-3
Sta#flatia caracterizeaza situatia in care:
a) productia sta#neaza, fara ca masa monetara sa se micsoreze, accentuandu6se, astfel,
dezec)ilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatie;
b) productia se dezvolta, fara ca masa monetara sa se micsoreze, accentuandu6se, astfel,
dezec)ilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatie;
c) productia se dezvolta, masa monetara se dezvolta, accentuandu6se, astfel, dezec)ilibrul
dintre cerere si oferta si fenomenul inflatie;
d) productia sta#neaza, fara ca masa monetara sa se micsoreze, realizandu6se un ec)ilibru
intre cerere si oferta si fenomenul inflatie;
e) productia se dezvolta, fara ca masa monetara sa se micsoreze, accentuandu6se, astfel,
dezec)ilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatie!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .-4
Slumpflatia pune in evidenta:
a) starea de ec)ilibru a economiei, in care productia nationala sta#neaza;
b) starea de declin sau de re#res a economiei, in care productia nationala scade, iar
inflatia este zero;
c) starea de declin sau de re#res a economiei, in care productia nationala scade, iar
inflatia se manifesta cu intensitate ridicata;
d) starea de avant a economiei, in care productia nationala creste, iar inflatia se manifesta
cu intensitate ridicata;
e) starea de declin sau de re#res a economiei, in care productia nationala scade, iar
inflatia scade!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .-=
Cauzele principale ale inflatiei sunt:
-! numarul mare de someri;
.! emisia e'cesiva de moneda;
/! numar mare de cetateni plecati la munca in strainatate;
0! e'cedentul de cerere a#re#ata;
1! sc)imbarea monedei nationale;
2! cresterea costurilor de productie;
3! cresterea nivelului de trai!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) 1,2,3;
c) -,/,0;
d) -,0,2;
e) .,0,2!
"S; E
<estul nr! ..>
Indicele #eneral al preturilor (I5,), denumit si ritmul inflationist se calculeaza ca:
a) raport intre produsul intern net e'primat in preturi curente (,IN) si produsul intern
brut e'primat in preturile perioadei de baza (dintr6un deceniu ales ca baza de
comparatie (,I%): ->> G
,I%
,IN
9 I5, ;
b) raport intre produsul intern brut e'primat in preturi curente (,I%
-
) si produsul intern
brut e'primat in preturile perioadei de baza (dintr6un deceniu ales ca baza de
comparatie (,I%
>
): ->> G
,I%
,I%
9 I5,
>
-
;
c) raport intre produsul intern net e'primat in preturi curente (,IN
-
) si produsul intern
net e'primat in preturile perioadei de baza (dintr6un deceniu ales ca baza de comparatie
(,I%
>
): ->> G
,I%
,IN
9 I5,
>
-
;
d) raport intre produsul intern brut e'primat in preturi curente (,I%
-
) si produsul intern
net e'primat in preturile perioadei de baza (dintr6un an ales ca baza de comparatie
(,I%
>
): ->> G
,IN
,I%
9 I5,
>
-
;
e) raport intre produsul intern brut e'primat in preturi de baza (,I%
>
) si produsul intern
brut e'primat in preturile perioadei curente (dintr6un an ales ca baza de comparatie
(,I%
-
):
-
>
,I%
,I%
9 I5, !
"le#eti varianta corecta!
"S; %
HI-,-
Inicele preturilor de consum: I,C 966666666
J-,>
J- cant de bunuri si servicii necesare subzistentei populatiei , in conditii normale
,-,,> nivelul preturilor in perioada curenta,
respectiv in perioada de baza( anterioara)
Indicele puterii de cumparare a banilor
9 raport procentual intre puterea de cumparare a banilor in perioada curenta si respectiv
anterioara
<estul nr! ..-
@ormele inflatiei sunt:
-! inflatia taratoare K/D
.! inflatia ciclica;
/! inflatia neciclica;
0! inflatia moderata K2D
1! inflatia rapida K->D
2! inflatia #alopanta L->D
3! inflatia trepidanta!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0;
b) -,1,2,3;
c) .,/,0,3;
d) -,0,1,2;
e) .,/,1,3!
"S; $
<estul nr! ...
,olitica antiinflationista se concretizeaza in anumite masuri prin care, practic, se lupta
impotriva cresterii preturilor! "cestea sunt:
-! masuri de reducere a e'cesului de cerere a#re#ata;
.! masuri de stimulare a cresterii ofertei, de lic)idare a ramanerii ei in urma fata de
cerere;
/! masuri de reducere a mi#ratiei fortei de munca;
0! masuri de protectie a importurilor;
1! masuri de protectie a e'porturilor!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,/;
b) -,.;
c) .,/;
d) -,0;
e) .,1!
"S; %
<estul nr! ../
Interventia statului in economie inseamna participarea sa*******!, prin politica
economica a autoritatilor publice centrale si a administratiei locale, la activitatea
economica, la rezolvarea problemelor economice si sociale, locale si nationale,
conjuncturale sau structurale, precum si a celor #lobale, pe perioade scurte si pe termen
lun#, cu ajutorul unor anumite instrumente sau mijloace, prin masuri si actiuni concrete!
a) involuntara;
b) directa sau indirecta;
c) prin intermediul or#anismelor economice internationale;
d) ineficienta;
e) fara implicare!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! ..0
7biectivul interventiei statului in economie il constituie *********, relansarea
si cresterea economica, inlaturarea starilor de depresiune, diminuarea somajului si
inflatiei, marirea puterii de cumparare etc!
a) asi#urarea instabilitatii in functionarea economiei;
b) asi#urarea stabilitatii in functionarea aparatului birocratic al statului;
c) asi#urarea stabilitatii in functionarea economiei;
d) asi#urarea trimiterii la specialitate in strainatate a tinerilor;
e) asi#urarea rentabilizarii firmelor straine de pe teritoriul tarii!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! ..1
@orme de manifestare a rolului statului in economie se concretizeaza prin:
-!afirmarea statului ca producator si consumator;
.! folosirea instrumentelor de politica economica, cum sunt politicile: monetara, de
credit, bu#etara, fiscala, prin investitii publice etc!;
/!e'ercitarea politicii de control, direct sauMsi indirect, asupra preturilor si veniturilor;
0! masuri in domeniul protectiei sociale, care a devenit unul din principalii factori de
bunastare;
1! politica de protejare a concurentei;
2! elaborarea de pro#rame sau planuri de dezvoltare economica;
3! sarcini in cadrul relatiilor economice e'terne;
4! intermediul or#anismelor economice internationale;
=! intermediul mana#erilor de firma!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,1,2,3;
b) -,/,0,1,2,3,4;
c) -,.,0,1,2,3,4;
d) -,.,/,0,1,4,=;
e) -,0,1,2,3,4,=!
"S; "
<estul nr! ..2
,olitica bu#etara e'prima conceptia si actiunile statului privind:
a) utilizarea banilor pentru anumite sectoare de activitate;
b) c)eltuielile bu#etare, caile si mijloacele de reducere a acestora;
c) protejarea unor investitori si producatori;
d) veniturile bu#etare, caile si mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe
anumite destinatii, care sa serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice;
e) protectia permanenta a productiei proprii!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! ..3
,olitica bu#etara e'prima conceptia si actiunile statului privind *********!,
caile si mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinatii, care sa
serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice!
a) veniturile firmelor;
b) veniturile bu#etare;
c) incasarile societatilor comerciale;
d) dezvoltarea industriei;
e) dezvoltarea a#riculturii!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! ..4
,olitica bu#etara se concretizeaza in ********sau bu#etul administratiei
centrale de stat!
a) bu#etul firmelor;
b) c)eltuielile administratiei de stat;
c) cresterea numarului locurilor de munca;
d) bu#etul de stat;
e) imprumuturile de la populatie!
"le#eti varianta corecta!
"S; d
<estul nr! ..=
In tara noastra, veniturile bu#etare au doua resurse principale:
a) fiscale si nefiscale;
b) drepte si nedrepte;
c) conver#ente sau diver#ente;
d) anuale si bianuale;
e) interne sau e'terne!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! ./>
E'ecutia bu#etara, intr6o perioada sau alta, poate fi:
-!ec)ilibrata;
.!e'cedentara;
/!deficitara;
0!conver#enta;
1!diver#enta!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,1;
b) -,/,0;
c) .,/,0;
d) -,.,/;
e) .,/,1!
"S; $
<estul nr! ./-
E'ecutia bu#etara este ec)ilibrata atunci cand:
a) sunt surse de finantare;
b) sunt investitii profitabe;
c) c)eltuielile sunt e#ale cu veniturile prevazute;
d) sunt planuri bu#etare ec)ilibrate;
e) veniturile societatilor pe actiuni este e#al cu cele ale statului!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! ./.
E'ecutia bu#etara este e'cedentara cand:
a) veniturile realizate in perioada respectiva sunt mai mari decat c)eltuielile;
b) c)eltuielile depasesc veniturile sau incasarile bu#etare realizate;
c) c)eltuielile sunt e#ale cu veniturile prevazute;
d) veniturile statului sunt mai mari decat ale firmelor private;
e) importul este mai mare decat e'portul!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .//
E'ecutia bu#etara este deficitara cand:
a) veniturile realizate in perioada respectiva sunt mai mari decat c)eltuielile;
b) c)eltuielile sunt e#ale cu veniturile prevazute;
c) importul este mai mare decat e'portul;
d) veniturile societatilor pe actiuni este e#al cu cele ale statului;
e) c)eltuielile depasesc veniturile sau incasarile bu#etare realizate!
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! ./0
,rincipalele tipuri de multiplicator sunt:
-!multiplicatorul de c)eltuiala publica;
.!multiplicator sub forma de dobanda;
/!multiplicatorul fiscal;
0!multiplicator sub forma de renta;
1!multiplicatorul bu#etului ec)ilibrat!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) -,0,1;
c) -,/,1;
d) -,/,0;
e) .,/,1!
"S; C
<estul nr! ./1
8ultiplicatorul c)eltuielilor publice e'prima *****************!,
prin marirea c)eltuielilor publice fara ca volumul impozitelor sa se modifice!
a) descresterea productiei si a veniturilor;
b) dorinta #uvernantilor de a creste nivelul de trai al populatiei;
c) cresterea productiei si efectuarea de licitatii;
d) cresterea productiei si a veniturilor;
e) evolutia relatiilor e'terne!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! ./2
8ultiplicatorul fiscal reflecta ***************!! prin diminuarea
impozitelor, fara ca totalul c)eltuielilor bu#etare sa fie modificat! Si in acest caz,
deficitul bu#etar se finanteaza prin imprumuturi!
a) dorinta #uvernantilor de a creste nivelul de trai al populatiei;
b) cresterea productiei si a veniturilor;
c) descresterea productiei si a veniturilor;
d) evolutia relatiilor e'terne;
e) cresterea productiei si efectuarea de licitatii!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! ./3
8ultiplicatorul bu#etului ec)ilibrat e'prima influenta pe care o are asupra
******!! marirea e#ala si simultana a veniturilor si c)eltuielilor statului!
a) descresterii productiei;
b) populatiei;
c) importului;
d) productiei;
e) relatiilor e'terne!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! ./4
$atoria publica inseamna:
a) imprumuturile e'terne contractate de catre firme, atunci cand acestea se confrunta cu
dificultati financiare;
b) imprumuturile e'terne contractate de catre stat, atunci cand tara respectiva se
confrunta cu dificultati economice;
c) imprumuturile interne contractate de catre stat, atunci cand tara respectiva se
confrunta cu dificultati economice;
d) imprumuturile interne sau e'terne contractate de catre stat, atunci cand tara
respectiva se confrunta cu dificultati economice;
e) imprumuturile acordate de catre un stat altui stat!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! ./=
5radul de indatorare a unei tari se poate determina prin raportarea
**********!! la produsul intern brut sau la produsul national brut;
rezulta, astfel, datoria publica ($p) pe unitatea de ,I% sau ,N%, care, in conditiile
accentuarii cresterii economice, se micsoreaza!
a) nivelului importurilor;
b) datoriei publice;
c) nivelului e'porturilor;
d) nivelului de trai;
e) veniturilor totale!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .0>
Serviciul datoriei reflecta toate platile le#ate de***************, adica
atat rambursarea imprumuturilor, cat si ac)itarea dobanzilor aferente!
a) c)eltuielile bu#etare;
b) veniturile bu#etare;
c) e'ecutarea obli#atiilor asumate;
d) incasarile de la populatie;
e) ta'a pe valoarea adau#ata!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .0-
Structura datoriei publice impune disocierea in:
a) datorie individuala si datorie privata;
b) imprumuturi rambursate si nerambursate;
c) datorie interna si datorie e'terna;
d) datorie simpla si datorie compusa;
e) datorie mi'ta sau comple'a!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .0.
$atoria interna si datoria e'terna formeaza:
a) structura datoriei publice;
b) dobanda la imprumutul catre stat;
c) imprumuturile rambursabile si nerambursabile;
d) datoria simpla si datoria compusa;
e) datorie mi'ta sau comple'a!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .0/
,olitica fiscala a statului reprezinta:
a)un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bu#etare;
b) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul ta'elor in sistemul veniturilor bu#etare;
c) o anumita conceptie a acestuia privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bu#etare;
d) o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul
impozitelor in sistemul veniturilor bu#etare, tipurile de impozite, perceperea si modul de
folosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii economice, felul in care este #andita
eficacitatea fiscala in tara respectiva;
e) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bu#etare
si tipurile de ta'e!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
Elemente ce caracterizeaza politica fiscala:
-!elaborarea politicii fiscale este un act de decizie deosebit de comple', #)idat de criteriul
eficienta!
.!veniturile bu#etare din impozite sunt in dependenta de performantele economice:
veniturile din impozite cresc cand venitul national creste
,ro#ramarea macroeconomica reprezinta una din modalitatile de interventie ale statului in
economia de piata moderna, subordonata functionarii cat mai eficiente a pietii prin
actiuni de orientare si coordonare a activitatii pe ansamblul economiei nationale!
<estul nr! .00
,ro#ramarea macroeconomica:
a) contravine pietei;
b) nu contravine pietei;
c) contravine permanent pietei;
d) contravine ideii de piata;
e) contravine bunei functionari a pietei!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .01
$eosebirile care e'ista de la o tara la alta, mai ales cele determinate de doctrine economice,
atra# dupa sine forme si denumiri diferite in manifestarea planificarii! "stfel, se
intalnesc drept forme de planificare urmatoarele:
-!planificarea indicativa;
.!planificarea incitativa;
/!planificare informala;
0!planificarea demonstrativa;
1!planificarea empirica!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) -,/,0;
c) -,/,1;
d) -,0,1;
e) .,/,1!
"S; "

"laniicarea indicativa 9or#anele specializate ale statului e'plica a#entilor economici
continutul obiectivelor cuprinse in planul macroeconomic, in scopul convin#erii
acestora de necesitatea de a actiona in conformitate cu prevederile!
"laniicarea incitativa se bazeaza pe folosirea de catre stat a diferitelor par#)ii economico6
financiare (pret, credit, dobanda, impozite, subventii,!!) pentru stimularea interesului
economic al a#entilor economici in directia indeplinirii obiectivelor din planul
macroeconomic!
"laniicarea inormala6 se concretizeaza in activitati de coordonare a deciziilor adoptate
separat de catre administratiile publice cu cele ale firmelor private, publice sau mi'te!
<estul nr! .02
Cauzele care conduc la ine#alitatea veniturilor sunt:
-! diferentele de abilitate;
.! diferentele de performante in munca;
/! diferentele in asumarea riscurilor;
0! diferentele de salarizare;
1! diferentele de educatie si instruire;
2! diferentele de e'perienta in profesie;
3! diferentele in averea mostenita;
4! diferentele de sansa;
=! discriminarea statistica;
->! diferentele de autoevaluare!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,0,1,3,4,=,->;
b) -,.,/,0,1,2,3,4;
c) .,/,0,2,3,4,=,->;
d) -,/,0,1,2,4,=,->;
e) -,.,/,1,3,4,=,->!
"S; %
<estul nr! .03
Cauzele subiective ale ine#alitatii veniturilor sunt:
-! discriminarea de catre patroni;
.! discriminarea dintre patroni;
/! discriminarea intre salariati;
0! discriminarea dintre stat si salariati;
1! discriminarea statistica!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a!-,.,/;
b! -,/,1;
c!.,/,0;
d! -,0,1;
e!.,/,1!
"S; %
<estul nr! .04
,roprietatea publica este:
a) acea proprietate pe baza careia si prin e'ploatarea careia statul asi#ura bunurile
publice;
b) totalitatea proprietatilor private dintr6o tara;
c) totalitatea proprietatilor dobandite prin nationalizare;
d) totalitatea veniturilor e'trabu#etare;
e) totalitatea bunurilor e'istente la vedere!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .0=
,roprietatea publica este acea proprietate pe baza careia si prin e'ploatarea careia
***** asi#ura bunurile publice!
a) totalitatea proprietatilor private dintr6o tara;
b) totalitatea proprietatilor dobandite prin nationalizare;
c) totalitatea veniturilor e'trabu#etare;
d) statul;
e) #uvernantii!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .1>
%unurile publice sunt:
a) bunurile care satisfac nevoile comune ale societatii, tot asa cum bunurile private
satisfac nevoile economice individuale;
b) totalitatea proprietatilor private dintr6o tara care satisfac nevoile comune ale
societatii;
c) totalitatea proprietatilor dobandite prin nationalizare care satisfac nevoile comune ale
societatii;
d) totalitatea veniturilor e'trabu#etare care satisfac nevoile comune ale societatii;
e) totalitatea bunurilor e'istente la vedere care satisfac nevoile comune ale societatii!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .1-
In #eneral, statul poate actiona in doua directii pentru a incerca atenuarea disparitatilor
economice care conduc, in mod inevitabil, la disparitati sociale si de sansa:
a) reducerea importurilor si cresterea e'porturilor;
b) actionarea asupra ta'elor si impozitelor;
c) actiunea asupra cauzelor ine#alitatii economice si actiunea asupra simptomelor
ine#alitatii economice;
d) actiunea sindicala si actiunea patronatelor;
e) actiunea #revista si disparitia somajului!
"le#eti varianta corecta!
"S ; C
<estul nr! .1.
"ctiunea asupra cau!elor ine#alitatii economice, care vizeaza prevenirea aparitiei
ine#alitatii economice si se refera la doua situatii distincte:
a) subventionarea investitiei in capital uman si aplicarea de politici antidiscriminatorii;
b) elimiarea investitiilor si cresterea salariilor;
c) crestrea numarului somerilor si distribuirea de ajutoare;
d) descresterea numarului somerilor si crestera ta'elor catre stat;
e) incurajarea emi#ratiei fortei de munca si reducerea numarului intreprinderilor cu
capital majoritar de stat!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .1/
"ctiunea asupra simptomelor ine#alitatii economice, care vizeaza combaterea
consecintelor producerii ine#alitatii economice si consta din doua tipuri de actiuni:
a) cresterea numarului somerilor si desc)iderea #ranitelor pentru forta de munca din
e'terior;
b) actiuni de aplicare a unor pro#rame de asi#urari sociale si actiuni de aplicare a unor
pro#rame de combatere a saraciei;
c) actiuni de descrestere a numarului somerilor si crestera ta'elor catre stat;
d) actiuni de caritate si actiuni de stran#ere de ajutoare;
e) actiuni umanitare si actiuni impotriva razboaielor!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .10
E'ista patru tipuri principale de pro#rame de asi#urare sociala:
-! pro#rame de asi#urare a indemnizatiei de somaj (in tara noastra, ajutor de
somaj si alocatie de sprijin);
.!pro#rame de securitate sociala (se refera la sistemele de pensii de toate tipurile);
/!pro#rame de asi#urare medicala;
0!pro#rame de asistenta sociala;
1!pro#rame de asi#urare a locurilor de munca in strainatate;
2!pro#rame de asi#urare a refacerii familiilor destramate;
3!pro#rame de consultanta profesionala!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,1;
b) -,/,1,2;
c) .,/,0,1;
d) /,0,2,3;
e) -,.,/,0!
"S; E
<estul nr! .11
"plicarea pro#ramelor de combatere a saraciei necesita utilizarea unor par#)ii si instrumente
specifice! ,rincipalele asemenea instrumente sunt:
-!#arantarea venitului minim pe economie;
.! mecanismul ta'ei ne#ative;
/! redistribuirea venitului;
0! asi#urarea mentinerii puterii de cumparare;
1!asi#urarea unui mediu inconjurator corespunzator;
2!asi#urarea locurilor de munca in strainatate pentru emi#ranti;
3!asi#urarea locurilor de munca imi#ranti!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,1;
b) -,/,1,2,3;
c) .,/,0,1,2;
d) .,/,0,2,3;
e) -,.,/,0,3!
"S; "
<estul nr! .12
Nivelul de trai este un indicator preponderent !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
a) social;
b) cultural;
c) de confort;
d) economic;
e) politic!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .13
Nivelul de trai poate fi definit ca:
a) reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui individ
sau ale unei colectivitati;
b) reprezentand aspectul cantitativ, calificativ si e'tensiv al satisfacerii nevoilor
economice ale unui individ sau ale unei colectivitati;
c) reprezentand aspectul calificativ al insatisfacerii nevoilor economice ale unui individ
sau ale unei colectivitati;
d) reprezentand aspectul calificativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui individ
sau ale unei colectivitati;
e) reprezentand aspectul cantitativ si calificativ al satisfacerii nevoilor economice ale
unui individ sau ale unei colectivitati!
"le#eti varianta corecta!
"S; "
<estul nr! .14
Nivelul de trai poate fi definit ca reprezentand aspectul ******al satisfacerii
nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati;
a) e'tensiv;
b) cantitativ;
c) calitativ;
d) e'tern;
e) intern!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .1=
,unerea in evidenta a nivelului de trai presupune intotdeauna o comparatie, un punct de
referinta! "cest punct de referinta poate fi:
-!nivelul de trai normat, si atunci se determina abaterea nivelului de trai actual fata de cel
normat (sub forma de indici sau in marime absoluta);
.!un nivel anterior nivelului de trai efectiv, si atunci se determina dinamica nivelului de trai
efectiv intre cele doua momente de timp analizate;
/!un nivel dezirabil al nivelului de trai, si atunci se determina orizontul de asteptare al
individului sau colectivitatii in ceea ce priveste nivelul de trai care va trebui atins;
0!un nivel minim al venitului pentru satisfacerea cerintelor de confort;
1!un bu#et de venituri si c)etuieli al societatilor bine ec)ilibrat!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) -,/,1;
c) .,/,0;
d) .,/,1;
e) -,.,0!
"S ; "
<estul nr! .2>
Conform celei mai acceptate clasificari a nevoilor individului (piramida nevoilor a lui
8asloN), nevoile umane sunt:
-) necesitati de subzistenta;
.) necesitati de securitate;
/) necesitati de dra#oste si acceptare;
0) necesitati de statut social;
1) necesitati de deplasare in strinatate;
2) necesitati de actualizare;
3) necesitati minore!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0,2;
a) -,/,1,2,3;
b) .,/,0,1,2;
c) .,/,1,2,3;
d) -,.,0,2,3
"S; "
#inalitate sociala a cresterii economice9 transformarea rezultatelor economice abstracte
ale cresterii economice in efecte asupra implinirii plenare a personalitatii individului si
societatii!
$ndicele venitului real
I
vr
9I
vn
OI
p

I
vn
9indicele venitului nominal( monetar ) sau suma monetara absoluta care se
constituie ca venit al individului analizat
I
p
9indicele preturilor
<estul nr! .2-
Calitatea vietii poate fi definita ca fiind ansamblul conditiilor si sferelor din care se
compune !!!!!!!!!!!
a) viata inte#rala a familiei
b) venitul pe cap de locuitor;
c) viata inte#rala a omului;
d) totalitatea c)eltuielilor pentru intretinere;
e) unele aspecte ale vietii cetateanului!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
%odelul general al indicatorului de calitate al vietii
I
cv
9I
s
MI
c
I
s
9indicele de

stare a vietii
I
c
9 indicele de evaluare a necesitatii
<estul nr! .2.
Stilul de viata reprezinta aspectul personalizat, individualizat al!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
a)modului de conduita in societate;
b) modului de viata;
c)individului;
d) colectivitatii;
e)celui ce poseda o sursa de venit!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .2/
" masura puterea de cumparare presupune trei lucruri:
-!a preciza marimea economica a carei putere de cumparare este masurata;
.!a preciza factorii care vor fi luati in considerare la evaluarea puterii de cumparare
respective;
/! a preciza modalitatea formala (analitica) in care se va realiza aceasta masurare;
0! a preciza nivelul somajului dintr6o economie;
1! a preciza politica sociala a unei #uvernari!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0;
b) -,/,1;
c) .,/,0;
d) .,/,1;
e) -,.,/!
"S; E
<estul nr! .20
8odul de viata reprezinta:
a) forma colectiva de munca sociala;
b) forma individuala de munca;
c) forma colectiva (de re#ula, la nivelul societatii) in care sunt valorificate conditiile
privind calitatea vietii;
d) forma colectiva de munca (de re#ula, la nivelul familiei) in care sunt valorificate
conditiile privind calitatea vietii;
e) forma colectiva de munca (de re#ula, la nivelul localitatii) in care sunt valorificate
conditiile privind calitatea vietii!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .21
8odul de viata poate fi:
-! consumerist;
.! dezec)ilibrat;
/! ec)ilibrat;
0! ascetic;
1! economic!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) -,/,0;
c) .,/,0;
d) -,0,1;
e) .,/,1!
"S; %
<estul nr! .22
,uterea de cumparare se defineste prin doua marimi:
-! cantitatea nominala de active monetare detinute;
.! pretul bunurilor si serviciilor (adica a activelor reale) la care se raporteaza activele
monetare respective;
/! cantitatea monetara e'istenta pe piata;
0! nivelul de salarizare al personalului;
1! nivelul de pre#atire profesionala!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.;
b) /,0;
c) 0,1;
d) -,0;
e) .,/!
"S; "
<estul nr! .23
In #eneral, toate pro#ramele de reforma includ trei masuri fundamentale:
-! centralizarea economica;
.! liberalizarea economica;
/! privatizarea;
0! stabilizarea macroeconomica;
1! stabilizarea microeconomica!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,0;
b) /,0,1
c) -,0,1;
d) -,.,/;
e) .,/,0!
"S; E
<estul .24
8ic)el "lbert considera ca, astazi, e'ista doua mari modele de economie de piata:
-! modelul neoamerican;
.!modelul renan;
/!modelul asiatic;
0!modelul african;
1!modelul japonez!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.;
b) /,0;
c) .!/;
d) /,1;
e) .,0!
"S; "
<estul .2=
In #eneral, toate pro#ramele de reforma includ trei masuri fundamentale:
-!liberalizarea economica;
.!privatizarea;
/!etatizarea;
0!stabilizarea macroeconomica;
1!planificarea!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1;
b) .,/,0;
c) -,.!/;
d) -,/,1;
e) -,.,0!
"S; E
<estul .3>
@actorii care au influenteaza situatia economica a omaniei sunt:
-! economia romaneasca se caracteriza, la inceputul tranzitiei, printr6o ri#iditate e'trema;
.! s6a facut un efort deosebit pentru ac)itarea inte#rala a datoriei e'terne, in consecinta,
populatia a trebuit sa suporte o situatie dura, asemanatoare cu o &terapie de socP;
/! conjunctura economica mondiala a fost profund nefavorabila;
0! omania nu a avut relatii economice cu vecini;
1! economia a avut un pronuntat caracter concurential!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1;
b) .,/,0;
c) -,.!/;
d) -,/,1;
e) -,.,0!
"S; C
<estul .3-
@actorii cei mai importanti care au incetinit punerea in aplicare a pro#ramului de reforma
si care influenteaza si in prezent situatia in mod )otarator sunt:
-!#rupul de specialisti capabil sa duca la bun sfarsit procesul de reforma s6a format incet;
.!marile intreprinderi care lucreaza in pierdere au reusit sa6si apere din nou interesele,
facand un lobbQ puternic; aceasta a facut ca intreprinderile sa nu poata fi restructurate sau
lic)idate si sa nu fie respectata o stricta disciplina financiara;
/! increderea populatiei 6 care a fost foarte mare la inceputul reformelor 6 a scazut,
astazi, foarte mult; nu numai pentru ca efectele reformelor au dus la scaderea nivelului de
trai, ci si din cauza incetinirii acestora, care face ca perioada dureroasa de tranzitie sa se
prelun#easca de prisos;
0!paralelismul restructurareMmacrostabilizare este dificil de pus in practica;
1!restructurarea nu a fost dorita de ?!E!;
2!reformele economice nu au avut #irul celor aflati la #uvernare!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) .,/,1,2;
b) .,/,0,1;
c) -,.!/,2;
d) -,.,/,0;
e) -,.,0,2!
"S; $
<estul .3.
In functie de criteriul nivelului de dezvoltare economicR, se distin#:
-! #rupa statelor cu economii dezvoltate,
.! #rupa statelor cu economii Sn curs de dezvoltare;
/! #rupa satelor inferioare economic;
0! #rupa statelol neclasificate;
1! #rupa statelor e'portatoare de materii prime!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.;
b) .,/;
c) .,1;
d) -,0;
e) .,0!
"S "
<estul nr! .3/
In functie de potentialul economic tarile se clasifica:
-! superputeri economice mondiale;
.! superputeri economice re#ionale;
/! tari industriale cu potential economic mijlociu;
0! tari industriale cu potential economic mic;
1! tari neindustrializate;
2! tari in curs de industrializare!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/,0;
b) /,0,1,2;
c) -,0,1,2;
d) .,/,1,2;
e) -,/,1,2!
"S "
<estul nr! .30
In functie de criteriul structurii sectoriale (de ramura, subramura economica sau produs)
economiile nationale sunt:
-! economii preponderent tertiare;
.! economii preponderent #laciare;
/! economii bazate pe sectorul secundar;
0! economii cu sector primar predominant;
1! economii bazate pe sectorul privat;
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) -,0,1;
c) .,0,1;
d) .,/,1;
e) -,/,0!
"S; E
<estul nr! .31
In functie de criteriul participarii economiilor nationale la relatiile economice
internationale, acestea sunt:
-! economii fara participare la relatiile economice internationale;
.! economii cu participare intensa;
/! economii cu participare medie;
0! economii cu participare scazuta;
1! economii cu participare sporadica!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,.,/;
b) -,0,1;
c) .,0,1;
d) .,/,0;
e) -,/,0!
"S; $
<estul nr! .32
Notiunea de decalaj economic defineste:
a) diferentele intre marimile industriilor anumitor tari;
b) diferentele intre numarul populatiei ocupate;
c) diferentele cantitative si calitative intre indicatorii care e'prima starea economiei
diverselor tari ori #rupe de tari;
d) diferentele intre indicatorii care e'prima dezvoltarea industriala a tarilor ori #rupelor
de tari;
e) diferentele calitative intre coeficientii de inte#rare economica!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .33
$ecalajul absolut e'prima:
a) diferenta calitativa, masurata in cifre absolute, intre nivelurile dezvoltarii economice
ale diferitelor #rupe de tari;
b) diferenta cantitativa intre nivelurile dezvoltarii economice ale diferitelor tari;
c) diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute, intre nivelurile dezvoltarii economice
ale diferitelor tari;
d) diferenta calitativa, masurata in cifre absolute, intre nivelurile dezvoltarii economice
ale diferitelor #rupe de tari;
e) diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute, intre nivelurile dezvoltarii economice
ale diferitelor #rupe de tari!
"S; E
<estul nr! .34
$ecalajul relativ e'prima:
a) diferenta calitativa, masurata in cifre absolute, intre nivelurile dezvoltarii economice
ale diferitelor #rupe de tari in indicatorii nationali;
b) diferenta cantitativa intre nivelurile dezvoltarii economice ale diferitelor tari;
c) diferenta (comensurata procentual) intre ponderile detinute de diferite tari si #rupe
de tari in indicatorii economici mondiali;
d) suma calitativa intre nivelurile dezvoltarii economice ale diferitelor #rupe de tari;
e) suma cantitativa, masurata in cifre absolute, intre nivelurile dezvoltarii economice ale
diferitelor #rupe de tari!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .3=
,rincipalele interdependente economice internationale sunt:
-! interdependentele reli#ioase;
.! interdependentele comerciale;
/! interdependentele financiare;
0! interdependentele #eo#rafice;
1! interdependentele dintre infrastructurile nationale;
2! interdependentele umane;
3! interdependentele culturale!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,/,0,1;
b) -,.,1,2;
c) .,0,1,3;
d) .,/,1,2;
e) -,1,2,3!
"S; $
<estul nr! .4>
$iviziunea mondiala a muncii e'prima:
a) procesul de impartire a productiei pe plan mondial;
b) concentrarea specialistilor doar in anumite tari;
c) sc)imbul de specialisti pentru realizarea anumitor proiecte;
d) procesul istoric obiectiv de specializare a economiilor nationale in productia si
comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piata mondiala;
e) procesul istoric subiectiv de specializare a economiilor nationale in productia si
comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piata mondiala!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .4-
Conceptul de piata mondiala defineste, in sens lar#:
a) totalitatea raporturilor de vanzare6cumparare de marfuri, servicii, te)nolo#ii etc!
dintre a#entii economici participanti la circuitul economic mondial de valori materiale,
spirituale si banesti;
b) vanzarea produselor pe piata mondiala;
c) cumpararea de marfuri de pe piata mondiala;
d) totalitatea raporturilor de vanzare6cumparare de pe plan mondial;
e) unele raporturi de vanzare6cumparare de marfuri, servicii, te)nolo#ii etc! dintre
a#entii economici!!
"le#eti varianta corecta!
"S "
<estul nr! .4.
Comertul international reuneste:
a) sc)imbul international de marfuri;
b) conceptiile de desfasurare a comertului international;
c) caile si mijloacele de derulare a comertului dintre tari;
d) totalitatea flu'urilor de marfuri si servicii care se deruleaza pe piata mondiala;
e) tranzactiile financiare intre tari!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .4/
@lu'urile internationale de capital pe termen lun# imbraca mai multe forme:
a) credite bancare; investitii e'terne directe; plasamente de )artii de valoare; transferuri
publice concesionale; credite si ajutoare oferite de institutii financiare internationale;
b) credite bancare; dobanzi; investitii interne directe; plasamente de )artii de valoare;
transferuri publice concesionale; credite si ajutoare oferite de institutii financiare
internationale;
c) investitii interne directe; plasamente de )artii pentru bancnote; transferuri publice
concesionale; credite si ajutoare oferite de institutii financiare internationale;
d) ajutoare bancare; rambursarea investitiilor e'terne directe; plasamente de )artii de
valoare;
e) transferuri publice concesionale; credite si ajutoare oferite de institutii financiare
internationale!
"le#eti varianta corecta!
"S "
<estul nr! .40
@lu'urile de capital pe termen scurt sunt constituite din:
a) operatiuni speculative cu &capitaluri fierbinti( aflate in cautarea de plasamente
avantajoase pe perioada reduse de timp, in functie de ratele dobanzii bancare si cursurile
de sc)imb valutar;
b) operatiuni speculative cu &capitaluri reci( aflate in cautarea de plasamente
avantajoase pe perioada reduse de timp, in functie de ratele dobanzii bancare si cursurile
de sc)imb valutar;
c) operatiuni bebefice cu capitaluri aflate in cautarea de plasamente avantajoase pe
perioada reduse de timp, in functie de ratele dobanzii bancare si cursurile de sc)imb
valutar;
d) operatiuni speculative cu capitaluri aflate in cautarea de plasamente avantajoase pe
perioada lun#a de timp;
e) operatiuni speculative cu &capitaluri reci( aflate in cautarea de plasamente
avantajoase pe perioada reduse de timp!
"le#eti varianta corecta!
"S "
<estul nr! .41
Investitiile e'terne directe reprezinta:
a) plasamente de capital pe piata e'terna la solicitare internationala;
b) plasamente de capital pe termen lun# pentru infiintarea de noi firme, pentru
ac)izitionarea altora e'istente prin cumpararea pac)etului de actiuni de control, precum
si pentru sustinerea fuziunilor intre firme, a crearii de societati mi'te;
c) plasamente de capital pe termen scurt pentru infiintarea de noi firme, pentru
ac)izitionarea altora e'istente prin cumpararea pac)etului de actiuni de control, precum
si pentru sustinerea fuziunilor intre firme, a crearii de societati mi'te;
d) plasamente de capital pentru ac)izitionarea unor firme;
e) plasamente de capital pentru infiintarea de noi firme!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .42
Investitiile de portofoliu sunt:
a) plasamente ce ofera dreptul de control asupra afacerilor la care participa;
b) amplasamente ce ofera dreptul de control asupra afacerilor la care participa;
c) amplasamente ce nu ofera dreptul de control asupra valorii cumulate;
d) plasamente ce ofera dreptul de a se retra#e din afacere in orice moment;
e) plasamente ce nu ofera dreptul de control asupra afacerilor la care participa;
"le#eti varianta corecta!
"S; E
<estul nr! .43
@lu'ul investitiilor directe e'prima:
a) volumul anual al plasamentelor de capital in afaceri necontrolate de investitor;
b) volumul anual al amplasamentelor de capital in afaceri controlate de investitor;
c) volumul si dinamica anuala a plasamentelor de capital in afaceri controlate de
investitor;
d) dinamica anuala a amplasamentelor de capital in afaceri necontrolate de investitor;
e) volumul si dinamica anuala a plasamentelor de capital in afaceri necontrolate de
investitor!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .44
Stocul de investitii directe e'prima:
a) marimea relativa a plasamentelor de capital in afaceri controlate de investitor;
b) marimea relativa a amplasamentelor de capital in afaceri controlate de investitor;
c) marimea relativa a plasamentelor de capital in afaceri necontrolate de investitor;
d) marimea absoluta a plasamentelor de capital in afaceri controlate de investitor;
e) marimea absoluta a amplasamentelor de capital in afaceri necontrolate de investitor!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .4=
@lu'ul (piata) sc)imburilor valutare reprezinta:
a) ansamblul raporturilor care se desfasoara intre a#entii economici in le#atura cu
tranzactiile de vanzare6cumparare de valuta;
b) sc)imbul de valuta intre a#entii economici;
c) sc)imbul de valuta intre tari;
d) unele raporturi care se desfasoara intre a#entii economici straini in le#atura cu
tranzactiile de vanzare6cumparare de valuta;
e) ansamblul raporturilor care se desfasoara intre a#entii economici din tara noastra si
cei din alte tari!
"le#eti varianta corecta!
"S "
<estul nr! .=>
8onedele convertibile au trei #rade diferite de convertibilitate:
-! convertibilitate limitata interna;
.! convertibilitate deplina sau oficiala;
/! convertibilitate totala a unor monede liber utilizate;
0! convertibilitate limitata e'terna;
1! convertibilitate semioficiala!
"le#eti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a) -,/,0;
b) -,.,1;
c) .,0,1;
d) -,.,/;
e) -,1,2!
"S; $
<estul nr! .=-
Etalonul monetar este:
a) o valoare materiala adaptata conventional ca baza a sistemului monetar;
b) o valoare imateriala adaptata conventional ca baza a sistemului monetar;
c) o valoare materiala sau imateriala adaptata conventional ca baza a sistemului
monetar, prin care se defineste valoarea monedelor;
d) o valoare adaptata de o tara prin care se defineste valoarea monedelor nationale;
e) o valoare prin care se defineste valoarea monedelor universale!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .=.
+ic)iditatea internationala oficiala reprezinta:
a) ansamblul resurselor de care dispun statele;
b) ansamblul resurselor de care dispun bancile la un moment dat;
c) ansamblul resurselor de care dispun autoritatile monetare pentru a finanta deficitele
balantelor de plati;
d) ansamblul resurselor financiare internationale;
e) ansamblul resurselor de care dispun autoritatile statale pentru a finanta anumite
pro#rame de dezvoltare!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .=/
+ic)iditatile internationale private sunt constituite din:
a) totalitatea valutelor private situate in afara teritoriului national sau jurisdictiei tarii de
ori#ine a monedei;
b) depozite de valute plasate in banci situate in afara teritoriului national sau jurisdictiei
tarii de ori#ine a monedei, in scopul valorificarii lor continue si la parametri de
profitabilitate ridicati prin evitarea re#lementarilor ri#ide de pe pietele proprii;
c) depozite de aur situate in afara teritoriului national sau jurisdictiei tarii de ori#ine, in
scopul valorificarii lor la parametri de profitabilitate ridicati;
d) depozite de valute plasate in banci situate in teritoriului national, in scopul
valorificarii lor continue si la parametri de profitabilitate ridicati;
e) depozite de euro plasate in banci situate in teritoriului national!
"le#eti varianta corecta!
"S; %
<estul nr! .=0
In sens lar#, datoria e'terna reprezinta:
a) totalitatea activelor datorate creditorilor e'terni de catre o tara si de catre rezidentii
ei;
b) totalitatea activelor datorate creditorilor e'terni de catre o tara;
c) totalitatea sumelor in bani pe care le datoreaza o firma statului;
d) totalitatea sumelor in bani si in alte active datorate creditorilor e'terni de catre o tara
si de catre rezidentii ei;
e) totalitatea valutei pe care o datoreaza o tara alteia!
"le#eti varianta corecta!
"S; $
<estul nr! .=1
%alanta de plati e'terne reprezinta:
a) o forma contabila, care inre#istreaza periodic flu'urile, financiare si monetare
intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade de timp,
de re#ula un an;
b) o forma contabila, care inre#istreaza periodic flu'urile, financiare si monetare
intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade de timp,
de re#ula un deceniu;
c) un tablou sintetic sub forma contabila, care inre#istreaza sistematic ansamblul
flu'urilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei economii si restul
lumii, in cursul unei perioade de timp, de re#ula un an;
d) o forma contabila, care inre#istreaza periodic ansamblul flu'urilor reale, financiare si
monetare intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei
perioade de timp, de re#ula un deceniu;
e) un tablou sintetic care inre#istreaza periodic flu'urile financiare si monetare
intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade de timp,
de re#ula un an!
"le#eti varianta corecta!
"S; C
<estul nr! .=2
%alanTa miUcRrilor de capital sau Contul de Capital include:
-! balanTa miUcRrilor de capital pe termen scurt;
.! balanTa miUcRrilor de capital pe termen lun#;
/! balanTa miUcRrilor de capital;
0! balanTa rezervelor valutare internaTionale;
1! ajustRri!
"le#eTi rRspunsul corect dintre urmRtoarele combinaTii:
a) -,/,0,1;
b) -,.,0,1;
c) -,.,/,1;
d) -,.,/,0;
e) .,/,0,1!
"S; %
<estul nr! .=3
8ultilateralismul reprezintR:
a) procesul de apropiere Ui unificare Sntre state;
b) procesul de e'tindere a numRrului statelor care participR la sc)imbul internaTional de
valori;
c) procesul de apropiere Ui unificare le#islativR Ui instituTionalR pro#resivR a raporturilor
internaTionale pe calea asocierii statelor prin tratate avVnd acte constitutive Ui or#ane
comune Ui personalitate juridicR distinctR, care preiau asupra lor prero#ativele e'ercitate
pVnR atunci de entitRTile naTionale;
d) procesul de apropiere Ui unificare le#islativR Ui instituTionalR pro#resivR a
raporturilor;
e) procesul de asociere Sntre state!
"le#eTi varianta corectR!
"S; C
<estul nr! .=4
?niunea economicR Ui politicR (Telul final al inte#rRrii) poate fi atins prin parcur#erea
#radualR a urmRtoarelor stadii (etape):
-! zona de comerT liber;
.! uniunea vamalR;
/! piaTa comunR
0! uniunea economicR;
1! uniunea teritorialR;
2! inte#rarea culturalR;
3! uniunea politicR!
"le#eTi rRspunsul corect dintre urmRtoarele combinaTii:
a) -,/,0,1,2;
b) -,.,0,1,3;
c) .,/,0,12;
d) -,.,/,0,3;
e) .,/,0,1,2!
"S; $
<estul nr! .==
$ezvoltarea durabilR sau ecodezvoltarea economiei mondiale reprezintR:
a) o strate#ie mai vec)e de dezvoltare economico6socialR, care are drept scop
SmbunRtRTirea relaTiilor dintre state;
b) o nouR strate#ie de dezvoltare economico6socialR, care are drept scop armonizarea
cresterii economice cu protectia mediului natural si protectia mediului social,
SmbunRtRTirea calitRTii vieTii Ui protejarea naturii;
c) o nouR formR de colaborare interstatalR;
d) o nouR strate#ie de dezvoltare economico6socialR, care are drept scop dezvoltarea
tuturor zonelor #lobului pRmVntesc;
e) o formR de colaborare Sntre firme din state diferite!
"le#eTi varianta corectR!
"S; %
<estul nr! />>
Indicatorii rentabilitRTii comerTului e'terior al omVniei sunt:
-! cursul de revenire la e'port;
.! cursul relaTiilor de colaborare;
/! cursul de sc)imb (valutar);
0! evoluTia sc)imburilor culturale;
1! evoluTia monedei naTionale!
"le#eTi rRspunsul corect dintre urmRtoarele combinaTii:
a) -,.;
b) .,/;
c) 0,1;
d) .,1;
e) -,/!
"S; E