Investeste in oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritara: 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
Domeniul major de interventie: 2.1 Tranzitia de la piata muncii la viata activa
Titlul proiectului: ResTRucturarea SIstemului de Practica PrODuctiva a Studentilor din
Invatamntul Superior TRIPOD
Contract nr. POSDRU/90/2.1/S/58108

RAPORT DE PRACTICA

Student practicant
Bosoi Luminita

2012

Investeste in oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013

Axa prioritara: 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii

Domeniul major de interventie: 2.1 Tranzitia de la piata muncii la viata activa
Titlul proiectului: ResTRucturarea SIstemului de Practica PrODuctiva a Studentilor din
Invatamntul Superior TRIPOD
Contract nr. POSDRU/90/2.1/S/58108

RAPORT DE PRACTICA

Student practicant : Bosoi Luminita

Semnatura
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice
Specializarea I.S.B.E.

2012

CUPRINS

Sectiunea A Informatii privind unitatea partenera de practica:

1. Date de identificare ale unitatii G.N.M.
2. GARDA NATIONALA DE MEDIU G.N.M Bucuresti ,
3. B-dul. Unirii, nr.78, bl.J2, sector 3, Bucuresti
4. Tel. : 326.89.70; Fax: 326.89.71
5. e-mail: gardamediu@gnm.ro
2. Pozitionare geografica

3. Scurta descriere a companiei

Garda Naional de Mediu (GNM) este o agentie guvernamentala

din Romania aflata in subordinea Ministerului Mediului. Controleaza
activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni
contraventionale prevazute de legislatia n domeniul protectiei mediului.
Garda Naional de Mediu are n subordine 8 comisariate regionale
ale Grzii Naionale de Mediu, instituii cu personalitate juridic a cror
structur organizatoric include 41 de comisariate judeene,
Comisariatul Municipiului Bucureti i Comisariatul Rezervaiei Biosferei
"Delta Dunrii", organizate ca servicii fr personalitate juridic n
cadrul comisariatelor regionale de care aparin.
Garda Naional de Mediu este un corp specializat de control i
inspecie
responsabil
cu
asigurarea
implementrii
efective,
profesioniste, uniforme i integrate a politicii Guvernului de aplicare a
legislaiei comunitare de mediu, transpusa in legislatia romaneasca de
mediu.
Garda Naional de Mediu are atribuii n aplicarea politicii
Guvernului n materia prevenirii, constatrii i sancionrii nclcrii
prevederilor legale privind protecia mediului, apelor, solului, aerului,
biodiversitii, precum i a
celor prevzute n legile specifice domeniului controlului polurii
industriale i managementului riscului, fondului de mediu i altor
domenii prevzute de legislaia specific n vigoare, inclusiv privind
respectarea procedurilor legale de
emitere a avizelor, acordurilor i autorizaiilor de mediu i gospodrire
a apelor emise de autoritile competente, potrivit legislaiei n
vigoare, pentru reglementarea proiectelor, programelor i activitilor
specifice acestor domenii.
n exercitarea atribuiilor sale, Garda Naional de Mediu coopereaz
cu autoritile administraiei publice centrale
i locale, cu
reprezentani ai societii civile, cu persoane juridice i fizice, n
limitele legii, i i desfoar activitatea n mod independent.
Garda Naional de Mediu coopereaz cu organele cu atribuii
similare din alte state, pe baza tratatelor internaionale la care
Romnia este parte, a protocoalelor ncheiate sau pe baz de
reciprocitate, precum i cu
organisme similare din cadrul Uniunii Europene n cauzele de interes
comun sau n ceea ce privete derularea programelor de aderare.
Garda Naional de Mediu este condus de un comisar general, cu
rang de secretar de stat, ale crui atribuii i mod de delegare a
acestora vor fi stabilite prin Regulamentul de organizare i funcionare.
Comisarul general este numit prin decizie a primului-ministru, la
propunerea ministrului mediului i gospodririi apelor.
4

Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite i

exercit atribuiile legale n aceast calitate pentru Garda Naional de
Mediu.
Comisarul general reprezint Garda Naional de Mediu n relaiile
cu terii.
n exercitarea atribuiilor, comisarul general emite decizii, aprob
instruciuni, norme de lucru i proceduri pentru personalul Grzii
Naionale de Mediu
In iulie 2009, GNM dispunea de un efectiv de 540 de comisari
dintre care 18 actionau n Bucuresti.

4. Domeniul de activitate (se

oferite/realizate de catre unitate)

vor

mentiona

serviciile/produsele

Garda Naional de Mediu are urmtoarele atribuii principale:

A. n domeniul proteciei mediului:
a) organizeaz, coordoneaz, ndrum i controleaz, n vederea desfurrii
unitare la nivel naional, activitatea de inspecie i control a comisariatelor
regionale i a comisariatelor judeene;
b) elaboreaz, promoveaz i reactualizeaz periodic, mpreun cu
autoritile publice centrale pentru protecia mediului, reglementri, ghiduri
i norme tehnice privind activitatea de inspecie i control, acte cu caracter
intern;
c) elaboreaz planul anual de inspecie, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor
i modalitilor concrete de aciune;
d) controleaz activitile cu impact asupra mediului nconjurtor i aplic
sanciuni contravenionale prevzute de legislaia n domeniul proteciei
mediului;

e) controleaz modul n care sunt respectate prevederile actelor de

reglementare privind protecia mediului, inclusiv msurile stabilite prin
programele de conformare pentru activitile economico-sociale;
f) controleaz respectarea procedurilor legale n emiterea actelor de
reglementare - avize, acorduri, autorizaii de mediu i de gospodrirea
apelor -, precum i cele referitoare la regimul ariilor protejate i are acces la
ntreaga documentaie care a stat la baza emiterii acestora;
g) exercit controlul cu privire la desfurarea aciunilor de import-export al
produselor, bunurilor i al altor materiale cu regim special de comercializare,
n conformitate cu legislaia care reglementeaz comerul internaional cu
astfel de produse, bunuri sau materiale, scop n care coopereaz nemijlocit
cu toate autoritile teritoriale competente i aplic msurile prevzute de
lege;
h) exercit controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore
i/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, n vederea
prevenirii i limitrii riscurilor de poluare;
i) particip la interveniile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor
majore ale polurilor asupra factorilor de mediu i la stabilirea cauzelor
acestora i aplic sanciunile prevzute de lege, inclusiv oprirea unor
instalaii i/sau suspendarea unor activiti pe perioade determinate de timp
n cazul n care este pus n pericol sntatea populaiei sau n cazul n care
se constat depirea concentraiilor poluanilor peste limitele admise de
legislaia de mediu;
j) controleaz investiiile n domeniul mediului n toate fazele de execuie i
are acces la ntreaga documentaie;

k) propune organului emitent suspendarea i/sau anularea actelor de

reglementare emise cu nerespectarea prevederilor legale;
l) constat faptele ce constituie contravenii i aplic sanciunile
contravenionale ndomeniul proteciei mediului, sesizeaz organele de
cercetare penal i colaboreaz cu acestea la constatarea faptelor care,
potrivit legislaiei de mediu, constituie infraciuni;
m) verific sesizrile cu privire la nclcarea legislaiei n vigoare n domeniul
proteciei mediului;
n) emite puncte de vedere n scopul avizrii proiectelor de acte normative
iniiate n domeniul proteciei mediului.
o) ndeplinete orice alte atribuii de inspecie i control prevzute de lege i
aplic msurile corespunztoare;
p) ndeplinete un rol activ n cadrul reelelor de inspecie europene i
internaionale;
q) coopereaz cu celelalte autoriti i organisme internaionale de mediu i
particip la proiecte i programe derulate n domeniul proteciei mediului;
r) controleaz realizarea exportului i tranzitului de deeuri periculoase, n
conformitate cu prevederile conveniilor internaionale la care Romnia este
parte, precum i importul unor categorii de deeuri permise la import
conform legii;
s) verific la obiectivele controlate stadiul achitrii obligaiilor financiare la
Administraia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative
privind Fondul de mediu;
t) pune la dispoziia publicului date privind starea mediului, n conformitate
cu legislaia
privind accesul publicului la informaia de mediu.
B. n domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitii i ariilor
protejate:
a) elaboreaz planul anual de inspecie i control, prin stabilirea obiectivelor,
sarcinilor i modalitilor concrete de aciune n domeniu;
b) elaboreaz programul de activitate lunar n funcie de activitile specifice
perioadei;
c) ntocmete raportul de activitate;
d) controleaz investiiile care necesit aviz/acord de mediu n toate fazele
de execuie, avnd acces la ntreaga documentaie, monitorizndu-le pn la
definitivarea acestora;
e) propune organului emitent suspendarea sau anularea avizului/acordului
de mediu, n cazul nclcrii prevederilor legale;
f) constat faptele ce constituie contravenii i aplic sanciuni
contravenionale n domeniul de activitate, sesizeaz organele de cercetare

penal i colaboreaz cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legii,

constituie infraciuni;
g) controleaz modul de respectare a legislaiei de mediu privind ariile
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei slbatice
i acvaculturii, n scopul realizrii funciilor specifice;
h) urmrete respectarea condiiilor din autorizaia de mediu;
i) controleaz lucrrile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de
conservare a ecosistemelor, a florei, faunei slbatice i acvaculturii;
j) controleaz modul de respectare a msurilor de conservare dispuse, cu
scopul meninerii sau refacerii unor habitate naturale pe anumite suprafee
terestre i acvatice, cu accent deosebit Delta Dunrii;
k) exercit controlul privind activitile de capturare, recoltare, achiziie i
comercializare pe piaa intern i extern a plantelor i animalelor din flora i
fauna slbatic;
l) exercit controlul privind legalitatea deinerii n captivitate a animalelor
slbatice de ctre persoanele fizice sau juridice, precum i a condiiilor de
via asigurate acestora;
m) exercit controlul privind modul de administrare a substanelor toxice
duntoare florei, faunei i sectorului piscicol, precum i modul de recoltare
a plantelor din sectorul agricol;
n) organizeaz, coordoneaz i particip n mod direct la aciuni de
prevenire i combatere a faptelor de natur infracional, n domeniul su de
activitate, mpreun cu organele competente, prin personalul mputernicit n
acest sens n baza protocoalelor de colaborare ncheiate;
o) verific sesizrile cu privire la nclcarea actelor normative din domeniu
de ctre persoanele fizice i juridice, precum i sancionarea acestora potrivit
legii;
p) controleaz modul de valorificare a resurselor biologice, de flor i faun
slbatic, a fondului piscicol din apele naturale i a animalelor slbatice de
interes vntoresc;
q) organizeaz aciuni de prevenire i combatere, n vederea evitrii
distrugerii habitatelor naturale, prin arderea miritilor, stufului sau a
vegetaiei forestiere, desecri sau devieri ale cursurilor de ap, precum i
alte aciuni care au ca scop asigurarea linitii i sntii faunei slbatice;
r) controleaz respectarea obligaiilor ce revin deintorilor cu orice titlu i
administratorilor de pduri, de vegetaie forestier din afara fondului
forestier i de pajiti, conform legislaiei n vigoare;
s) controleaz modul n care se respect prevederile legale privind
depozitarea deeurilor provenite n urma prelucrrii materialului lemnos;
t) controleaz punerea n aplicare a msurilor ce se impun n vederea
meninerii echilibrului ecologic al mediului terestru i acvatic;

u) controleaz respectarea legislaiei de mediu n cuprinsul ariilor protejate,

parcurilor i rezervaiilor naturale, organiznd aciuni comune mpreun cu
reprezentanii acestora n vederea protejrii habitatelor naturale;
v) organizeaz aciuni de promovare ctre populaie a legislaiei de mediu
din domeniul su de activitate;
w) menine legtura permanent cu fundaiile care au ca obiect de activitate
ocrotirea florei i faunei slbatice.

5. Pozitionare in piata; principalii clienti si furnizori

GNM indeplineste un rol activ pentru asigurarea securitatii

mediului prin actiuni de prevenire a riscurilor si limitarea amenintarilor
de ordin ecologic, respectiv poluarea resurselor de apa, a aerului,
diminuarea fertilitatii solului, poluarea transfrontaliera si altele.
Pentru identificarea amenintarilor si riscurilor la adresa securitatii
ecologice,
GNM dezvolta cooperarea transfrontaliera la toate
nivelurile, in scopul adoptarii masurilor comune privind prevenirea si
diminuarea impactului in cazul accidentelor majore si situatiilor
exceptionale, precum si informarea si atragerea publicului in
rezolvarea problemelor ce tin de amenintarile securitatii ecologice.
GNM participa activ impreuna cu celelalte autoritati ale statului, dupa
caz, la educarea populatiei pentru o protectie activa si responsabila a
mediului, desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a
cetatenilor, editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei
mediului.
GNM sprijina asociatiile/organizatiile de protectia mediului in
actiunea de infiintare si functionare a centrelor de consultanta,
informare
si
educare
a
cetatenilor.
In exercitarea atributiilor sale, GNM coopereaza cu autoritatile
administratiei publice centrale si locale, cu institutiile publice, cu
reprezentanti ai societatii civile, cu persoane juridice si fizice, in
limitele legii si isi desfasoara activitatea in mod independent sau in
colaborare si cooperare cu acestea pe baza protocoalelor incheiate.
GNM coopereaza cu institutii din alte state cu atributii similare pe
baza tratatelor internationale la care Romania este parte, a
9

protocoalelor incheiate sau pe baza de reciprocitate, precum si cu

organisme internationale de drept public si privat din cadrul Uniunii
Europene in cauzele de interes comun sau in ceea ce priveste
derularea proiectelor/programelor internationale.
6. STRUCTURA ORGANIZATORICA (DEPARTAMENTE, SECTII SE
PREZINTA PE SCURT ROLUL FIECARUIA SI INTERACTIUNEA
DINTRE ACESTEA)

Comisariatul General al GNM are n subordine 8 comisariate regionale

organizate ca directii generale, institutii cu personalitate juridica, a caror
structura organizatorica include n total 41 de comisariate judetene,
Comisariatul Municipiului Bucuresti si Comisariatul Rezervatiei Biosferei
"Delta Dunarii".
Comisariatele regionale ale GNM sunt organizate ca structuri zonale, la
nivel de direcii generale, cu competene limitate teritorial, care coordoneaz
i supravegheaz activitatea comisariatelor judeene, Comisariatului
Municipiului Bucureti i a Comisariatului Rezervaiei Biosferei Delta
Dunrii din structura lor i sunt conduse de comisari regionali. Comisarii
regionali sunt ordonatori teriari de credite i ndeplinesc n aceast calitate
toate atribuiile legale care le revin pentru comisariatul regional respectiv.
Atribuiile comisarilor regionali i ale celor care ocup funcia de primcomisar se stabilesc prin decizie a comisarului general al GNM, cu
respectarea prevederilor legale n vigoare. Comisarii regionali, prim-comisarii
i comisarii din cadrul comisariatelor regionale au atribuii de inspecie i
control, precum i de constatare i sancionare a contraveniilor n domeniul
de activitate, pe ntregul teritoriu al regiunii.Posturile de prim-comisar fac
parte din aparatul propriu al comisariatelor regionale.
Funcia public de comisar regional este asimilat ca salarizare funciei
publice de director general.Funcia public de prim-comisar este asimilat ca
salarizare
funciei
publice
de
director
general
adjunct.
Comisarii din cadrul comisariatelor judeene, al Comisariatului Municipiului
Bucureti i Comisariatului Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" au atribuii
10

de inspecie i control, precum i de constatare i sancionare a

contraveniilor n domeniul de activitate, pe teritoriul judeului n care
funcioneaz, al municipiului Bucureti, respectiv pe teritoriul Rezervaiei
Biosferei "Delta Dunrii".Prin decizie a comisarului general, comisarii din
structura GNM pot exercita atribuii de inspecie i control, precum i de
constatare i sancionare a contraveniilor n domeniul de activitate, pe
ntregul
teritoriu
al
rii.
Spaiile necesare desfurrii activitii structurilor, respectiv sediul central
al GNM i sediile comisariatelor regionale, comisariatelor judeene,
Comisariatul Municipiului Bucureti i Comisariatului Rezervaiei Biosferei
"Delta Dunrii", se preiau n administrare sau se nchiriaz n condiiile legii.
GNM, n limitele bugetului aprobat pentru fiecare exerciiu financiar, poate
achiziiona, amenaja sau construi spaiile i utilitile necesare desfurrii
activitii, cu respectarea prevederilor legale.

11

12

Garda Nationala de Mediu este condusa de un comisar general, cu rang de

secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea
conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite si exercita
atributiile legale n aceasta calitate pentru GNM, reprezinta Garda n relatiile
cu tertii.
Comisarul general al GNM are n subordine 3 comisari generali adjuncti,
functii contractuale, asimilati ca salarizare secretarului general.
Domeniile de responsabilitate ale comisarilor generali adjuncti se stabilesc
prin decizie a comisarului general.
Comisarii generali adjuncti si comisarii regionali sunt numiti si
liberati/destituiti n/din functie prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului, la propunerea comisarului general al
GNM. Prim-comisarii sunt numiti si eliberati/destituiti n/din functie de
comisarul general al GNM, n conditiile legii.
(la data 26-mar-2010 Art. 8, alin. (9) din capitolul II, sectiunea 1 modificat
de Art. I, punctul 3. din
Hotarirea 196/2010 )
Comisariatul General ndrum i controleaz activitatea tuturor
comisariatelor teritoriale i desfoar aciuni operative pe ntreg teritoriul
rii,
n
baza
sarcinilor
i
atribuiilor
stabilite
de
comisarul
general.Comisariatul General elaboreaz i asigur realizarea strategiei de
inspecie i control, urmrete ndeplinirea atribuiilor ncredinate
comisariatelor regionale i judeene. Comisariatul General, prin conducerea
i structurile sale, urmrete modul de realizare a atribuiilor ncredinate
comisariatelor regionale i judeene i stabilete toate msurile operative
pentru optimizarea activitii de control.

In cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General al GNM se

nfiineaz Centrul de perfecionare a personalului din Garda Naional de
Mediu, iar sediul acestuia va fi stabilit prin decizie a comisarului general.
Centrul de perfecionare elaboreaz i deruleaz programe de
perfecionare profesional a personalului din cadrul GNM la nivel central i la
13

nivelul structurilor teritoriale i nu are funcia de a califica angajaii, ci doar

de a-i perfeciona.

7. PERSPECTIVE DE ANGAJARE (departamente in care exista pozitii

disponibile)

14

Obtinerea unui post in cadrul Garzii Nationale de Mediu se face pe

baza unui concurs, este necesar ca cel care doreste un post in cadrul GNM sa
aiba studii superioare, un avantaj il au cei care pe langa o facultate in
domeniul mediului au si o diploma in administratie publica.
Prin implicarea studentilor in activitati specifice domeniului studiat a
fost asigurat un context favorabil formarii de competente profesionale in
domeniu insa nu exista posibilitatea ocuparii unui loc de munca in institut
posturile disponibile fiind blocate.

Sectiunea B Informatii privind activitatile prestate de catre

student
1. Durata perioadei de practica (in unitatea partenera de practica, in
strainatate si in universitate);
11.06.2012-31.08.2012.
Descrierea detaliata a departamentelor in care si-a desfasurat
activitatea (servicii/produse, incadrarea in schema functionala a
unitatii);
Am efectuat stagiul de pregatire practica pe parcursul a 12 saptamani
dupa cum urmeaza :
- 11.06.2012 22.06.2012
la Comisariatul
sinteze,analiza economica si resurse umane ;

General

pentru

- 25.06.2012 06.07.2012 la Comisariatul Municipiului Bucuresti ;

- 09.07.2012 20.07.2012 la Comisariatul General pentru controlul
habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate ;
- 23.07.2012 - 03.07.2012 la Comisariatul pentru Controlul Poluarii
- 06.08.2012 24.08.2012 la Comisariatul Judetean Ilfov

15

2. Descrierea departamentelor
Toate cele patru departamente in care mi-am desfasurat activitatea de
practica au un mod distinct de organizare si de desfasurare a activitatilor de
zi cu zi. Insa in fiecare dintre ele am vazut cum isi desfasoara activitatile
fiecare angajat si pot spune ca am ramas profund impresionata de
seriozitatea si profesionalismul acestora.
In cadrul Comisariatului Municipiului Bucuresti si al Comisariatului
Judetean Ilfov activitatea principala consta in realizarea controalelor, la care
la un moment dat am participat si eu, la Comisariatul General activitatea
principala se desfasura la birou, iar controalele in tara se realizau mai rar
deoarece majoritatea controalelor din tara sunt realizate de comisariatele
judetene si respective de cele regionale.
Corpul de Control al Comisariatului General este un compartiment de
specialitate in cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General al
Garzii Nationale de Mediu aflat in directa subordine a Comisarului General.
Atributiile Compartimentului corp control comisar general sunt:
cerceteaza din ordin direct al Comisarului General sau a persoanelor
delegate de catre acesta, sesizarile primate de la Presedentie,
Parlament, Guvern, alte organe ale administratiei publice central,
cetateni, privind nerespectarea prevederilor legale referitoare la
activitatea din domeniul protectiei mediului;
controleaza modul in care conducerile structurilor subordinate din
teritoriu se preocupa de asigurarea conditiilor de desfasurare a
activitatii atat managerial cat si in domeniul protectiei mediului;
participa,impreuna cu specialist din cadrul Ministerului Mediului si
Padurilor, de la alte ministere sau institutii abilitate si din cadrul Garzii
Nationale de Mediu la cercetarea unor abuzuri si ilegalitati comise;
pe baza concluziilor rezultate din controalele efectuate intocmeste
rapoarte, note si informari cu privire la aspectele constatate si
raspunde de corectitudinea acestora;
tine sub stricta evident dosarele intocmite in urma controalelor
effectuate si raspunde de confidentialitatea lor;
propune conducerii Garzii Nationale de Mediu masuri pentru
inlaturarea deficientelor constatate in activitatea de control si adduce
la cunostinta acesteia fapte presupuse a fi de natura penala, pentru
luarea masurilor legale impotriva celor vinovati prin grija Directiei
Juridice, Achizitii si IT;
16

 propune spre aprobare comisarului general programele tematice si

calendaristice, masurile si actiunile necesare in activitatea de control;
executa orice alta sarcina dispusa de comisarul general;
efectueaza controale tematice sau inopinate si acorda dupa caz
indrumarea unitatilor din subordine;
are dreptul sa solicite iar comisariatele regionale au obligatia sa puna
la dispozitia acestuia toate datele, informatiile si documentele necesare
efectuarii controlului.
Directia Generala controlul Biodiversitatii si ariilor protejate are
urmatoarele atributii generale :
elaboreaza strategii, ghiduri si norme tehnice privind controlul in
domeniul biodiversitatii si al ariilor naturale protejate, ce se revizuiesc
anual ;
elaboreaza baza de date privind activitatea proprie si transmite
informari si rapoarte privind rezultatele controalelor si inspectiilor in
domeniul biodiversitatii si al ariilor naturale protejate ;
elaboreaza, promoveaza si reactualizeaza periodic, dupa caz,
reglementari, ghiduri si norme tehnice privind activitatea de control si
inspectie in domeniu ;
avizeaza planul anual de activitati prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor
si modalitatilor concrete de actiune ;
centralizeaza periodic sau de cate ori este necesar datele privind
activitatea desfasurata in domeniu ;
organizeaza instruiri de specialitate privind activitatea din domeniu cu
comisarii desemnati sa gestioneze aceasta problematica ;
organizeaza actiuni de control la nivel national cu implicarea
institutiilor cu care s-au incheiat protocoale de colaborare ;
avizeaza, din punct de vedere al domeniilor de activitate proiectele
Regulamentelor de Organuzare si Functionare ale comisariatelor
teritoriale.Participa, atunci cand se impune, la completarea si
actualizarea acestor regulamente.

ACTIVITATEA DE INSPECIE SI CONTROL - n perioada 16.05 31.05.2012

17

TOTAL INSPECTII (n domeniul controlului polurii si n domeniul habitatelor

naturale,biodiversittii si ariilor protejate) 3.449
TOTAL NR. AMENZI APLICATE 169
TOTAL VALOARE AMENZI APLICATE 2.032,89 mii lei
AVERTISMENTE - 73
DISPOZITII DE SISTARE A ACTIVITTII - 5
DISPOZITII DE NCETARE A ACTIVITTII - 0
PROPUNERI DE SUSPENDARE ACORDURI/AUTORIZAII DE MEDIU - 2
TOTAL SESIZRI PENALE 3
1. N DOMENIUL CONTROLULUI POLURII
Numrul total inspectii realizate 2.546, din care:
inspectii planificate 997
Nr. inspectii neplanificate 1.549 din care:
o Inspectii pentru respectarea conditiilor impuse n actele de reglementare
pentru proiecte si activitti noi 103
o Inspectii n urma autosesizrii Grzii Nationale de Mediu - 98
o Pentru identificarea de obiective noi - 117
o Inspectii n urma sesizrilor - 355
o Situatia polurilor accidentale 13
o Controale tematice 334
o Inspectii pentru reglementare - 163
o Pentru verificarea realizrii msurilor impuse - 99
o Controale comune cu alte autoritti 267
SANCTIUNI CONTRAVENTIONALE
Nr. Amenzi - 123
Valoarea amenzilor aplicate 1.659,70 mii lei
Avertismente - 60
Dispozitii de ncetare a activittii - 0
Dispozitii de sistare a activittii - 3
Propuneri de suspendare acorduri/autorizatii de mediu 2

2. N DOMENIUL BIODIVERSITTII BIOSECURITTII, SI

ARIILOR PROTEJATE

18

Numrul total inspectii realizate - 903, din care:

inspectii planificate 472
Nr. inspectii neplanificate - 431, din care:
o Inspectii pentru respectarea conditiilor impuse n actele de reglementare
pentru proiecte si activitti noi - 12
o Inspectii n urma autosesizrii Grzii Nationale de Mediu - 51
o Pentru identificarea de obiective noi - 35
o Inspectii n urma sesizrilor - 59
o Situatia polurilor accidentale - 1
o Controale tematice - 135
o Inspectii pentru reglementare - 14
o Pentru verificarea realizrii msurilor impuse - 36
o Controale comune cu alte autoriti - 88
SANCTIUNI CONTRAVENTIONALE
Nr. Amenzi - 46
Valoarea amenzilor aplicate 373,19 mii lei
Avertismente 13
Dispozitii de ncetare a activittii - 0
Dispozitii de sistare a activittii - 2
Propuneri de suspendare acorduri/autorizatii de mediu 0
3. INSPECTII SEVESO (inspectii realizate mpreun cu
reprezentantii ISU si APM)
Nr. Inspectii 15 (Planificat/Neplanificat) 11/4
Amenzi aplicate
numr 0
valoare 0 mii lei
Avertismente - 0
Dispozitii de ncetare a activittii - 0
Propuneri de suspendare acte de reglementare - 0
Accidente majore/Poluri accidentale (Nr. si o scurt descriere) 0

4. POLURI ACCIDENTALE
Numr 10, din care pe factori de mediu afectati:
Aer 1
19

Ap 5
Sol 4
Zgomot si vibratii 0
Amenzi aplicate (nr. si valoare)
Numr: 7
Valoare: 208,00 mii lei
Avertismente - 0
n data de 17.05.2012, ca urmare a perforrii conductei de transport titei
Boldesti, n extravilanul localittii Coada Malului judetul Prahova, a avut loc
poluarea cu titei a unei suprafete de 1 mp; s-a oprit pomparea si s-a
intervenit prin sudarea unui petic metalic; a fost mprastiat material
absorbant.
n data de 22.05.2012, ora 06.00 s-a produs o avarie la conducta de de
colectare si transport titei brut ce face legtura ntre Parc 10 Cocu si Depozit
MTT Poiana Lacului apartinnad OMV Petrom SA n comuna Poiana Lacului,
judetul Arges. S-au scurs circa 1000 litri ap de zcmnt si circa 1000 litri
titei afectnd 1,5 km. Valea Radioasa si 15 km. ru Cotmeana. S-a oprit
pomparea, s-a remediat defectiunea, s-au curtat malurile si apa.
n data de 19.05.2012, ora 09.00 s-a produs o avarie la conducta de
pompare titei apartinnad OMV Petrom SA n comuna Mosoaia, judetul
Arges, conducta de la Parc 6 la Parc 2A apartinnd Sectorului Mosoaia al
OMV PETROM SA - Zona de Producie III Muntenia Vest. n urma fisurrii
conductei s-au scurs circa 50 litri ap srat si circa 20 litri titei afectnd o
suprafat de circa 20 mp.gradina (teren privat) si un bazin al proprietarului
terenului, n care la data controlului existau acumulari de ape pluviale la
suprafata acestuia fiind constatate irizatii de produse petroliere. S-au dispus
msuri privind curtarea terenului si a bazinului de produsele petroliere.
Activitati desfurate n domeniile economic i managerial

In aceste domenii nu am desfasurat nici un fel de activitate insa din

documentele care mi-au fost inmanate pot sa scriu cateva atributii ale
acestui departament:

in colaborare cu directiile din structura Garzii Nationale de Mediu,

elaboreaza, fundamenteaza si supune spre insusire si aprobare
ordonatorului de credite proiectul bugetului de venituri si cheltuieli ale
activitatii proprii , si respectiv, al structurilor subordonate, pe capitole,
titluri de cheltuieli si articole bugetare;
20

urmareste realizarea bugetului de venituri si cheltuieli, indeplinirea

obligatiilor fata de buget, precum si utilizarea resurselor financiare,
potrivit destinatiilor aprobate su in conditii de eficienta;

asigura deschiderea si repartizarea creditelor bugetare ale

comisariatelor regionale si tine evidenta contabila a acestora, in limita
prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli;

intocmeste trimestrial si anual situatiile financiar-contabile, care se

compun din bilant, cont de executie bugetara si anexe, prin
centralizarea activitatii proprii cu situatiile financiar contabile ale
structurilor subordonate, la termenele stabilite;

asigura efectuarea platii obligatiilor financiare fata de terti, in limita

creditelor bugetare deschise si a destinatiilor aprobate, prin unitatile
trezoreriei statului sau prin banci.

In prima saptamana de practica mi-a fost prezentata institutia Garda

Nationala de Mediu de catre domnul Comisar General Adjunct Dan Bogdan,
aceasta prezentare a constat intr-o descriere detaliata a GNM.
Am aflat ce domeniu de activitate are, cum este structurata, care sunt
atributiile si drepturile comisarilor din cadrul acestei institutii si cati angajati
are.Toate aceste date le-am trecut la punctul anterior.
In cea de-a doua saptamana de practica pentru a ma pregati pentru o
inspectie propriu-zisa, comisarul municipiului Bucuresti, domnul Viorel
Glaman mi-a explicat cativa termeni care sa ma ajute pe parcursul celor 10
saptamani de practica. Am aflat urmatoarele :
o Act de reglementare - orice act tehnico-juridic, emis de o autoritate
pentru protectia mediului, prin care se stabilesc conditiile de mediu in
care este permisa promovarea unei investitii, desfasurarea sau
incetarea unei activitati cu impact asupra mediului.
o Autoritati publice teritoriale pentru protectia mediului denumite in
continuare ATPM: agentii pentru protectia mediului, comisariatele
Garzii Nationale de Mediu, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii si comisariatul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
o Organ central de specialitate pentru control si inspectie privind
protectia mediului este Garda Nationala de Mediu prin Comisariatul
General denumit in continuare GNM CG.
21

o Cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai

avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a
modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a
constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie in scopul
prevenirii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru
reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul
sau.
o Cea mai buna optiune profesionala decizia de cea mai inalta calitate
luata de comisarul de mediu in urma analizarii tuturor informatiilor
disponibile si relevante pentru un anumit subiect.
o Criterii minime pentru inspectiile de mediu cele enuntate in
,,Recomandarea Parlamentului si Consiliului european din 4 aprilie
2001 cu privire la criteriile minime pentru inspectiile de mediu in
cadrul Statelor Membre (2001/331/EEC)
o Fond general de timp - suma fondurilor de timp alocate pentru fiecare
tip de activitate specifica autoritatilor centrale si teritoriale de control si
inspectie privind protectia mediului.
o Obiectivele controlate - toate obiectivele industriale i economice ale
caror emisii de poluanti in mediu, depozitri de deeuri sau activiti
de reconstructie ecologica sunt supuse procedurilor de reglementare
interne si internationale in domeniul protectiei mediului. Obiectivele
controlate sunt identificate si clasificate in conformitate cu criteriile
stabilite in prezentele norme.
o Monitorizarea mediului supravegherea, prognozarea, avertizarea si
interventia in vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor
calitative ale factorilor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate
si a semnificatiei ecologice a acestora, a evolutiei si implicatiilor sociale
ale schimbarilor produse, urmate de masuri care se impun.
o Nivel minim de automonitorizare a emisiilor - existenta la nivelul
obiectivelor reglementate a unui sistem de monitorizare a emisiilor
pentru cel putin un factor de mediu, de regula cel mai expus, impus
prin actele de reglementare.
o Titular al obiectivului controlat - orice persoan fizic sau juridic care
detine, conduce sau administreaza obiectivul controlat.
o Performanta de mediu - rezultatele masurabile ale actiunilor unor
titulari de obiective controlate, de identificare, cuantificare si rezolvare
a problemelor proprii de mediu, in vederea atingerii obiectivelor si
sarcinilor de mediu stabilite de autoritatea centrala pentru protectia
mediului si organul central de specialitate pentru control si inspectie
privind protectia mediului.
o Persoane intervievate - totalitatea persoanelor din unitatea inspectata
solicitate sa participe la actiunea de inspectie in teren, inclusiv prin
22

completarea listelor de verificare si chestionarelor de inspectie

elaborate de comisarul de mediu.
o Raport de inspectie act tehnico-juridic elaborat de catre comisarul de
mediu sau echipa de comisari in urma unei inspectii in teren, in care
sunt consemnate toate informatiile relevante obtinute ca urmare a
controlului, inclusiv masurile ce se impun a fi realizate, in cazul
constatarii unor neconformari.
o Registrul Obiectivelor Controlate lista obiectivelor controlate de
tip ,,A si de tip ,,B (clasificate potrivit criteriilor din prezentele
norme), existente pe teritoriului de competenta al GNM si structurilor
acesteia.
o Sistem de management de mediu - componenta a sistemului de
management general, care include structura organizatorica, activitatile
de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si
resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea si
mentinerea politicii de mediu.
Inspectia de mediu este obligatorie pentru obiectivele cu impact
semnificativ asupra mediului si este exercitata de comisarii din structurile
Garzii Nationale de Mediu.
Inspectia de mediu se realizeaza la urmatoarele tipuri de obiective:
a. Obiective noi: Pentru obiectivele noi, reglementate prin acord/acord
integrat de mediu, inspectia este obligatorie pe toata durata executiei
obiectivului si pana la punerea in functiune a acestuia, in vederea verificarii
respectarii conditiilor din acordul de mediu, precum si a altor prevederi
legale in domeniu.
b. Obiective existente:
-La obiectivele in functiune care nu detin autorizatie/autorizatie integrata
de mediu, inspectia este obligatorie pentru impunerea autorizarii din punct
de vedere al protectiei mediului.
- La obiectivele in functiune care detin autorizatie de mediu, inspectia este
obligatorie pe intreaga durata de functionare a obiectivului, controlul
efectuandu-se pentru verificarea conditiilor impuse in autorizatia de mediu si
a actelor normative in vigoare din domeniul protectiei mediului.
- La obiectivele in functiune autorizate cu program de conformare, inspectia
este obligatorie in vederea urmaririi realizarii masurilor stabilite la termenele
prevazute in acest program.
- La incetarea activitatilor generatoare de impact asupra mediului cand
fostul proprietar a intocmit bilantul de mediu si/sau a negociat cu ATPM
23

programul de conformare pentru stabilirea obligatiilor privind refacerea

calitatii mediului in zona de impact a activitatii respective, inspectia este
obligatorie in vederea urmaririi realizarii masurilor prevazute in program, la
termenele cuprinse in acesta.
Obiectivele controlate care intra sub incidenta prezentelor norme se
clasifica astfel:
- Obiective de tipul A obiective unde se desfasoara una sau mai multe
activitati din cele cuprinse in Capitolul X.
- Obiective de tipul B obiective care nu intra in prima categorie si care
sunt identificate de catre fiecare structura a Garzii Nationale de Mediu pe
teritoriul pe care actioneaza, pe baza criteriilor de selectie prezentate in
Capitolul XI.
Activitile de inspecie de mediu sunt planificate pentru un an,
acoperind ntreg teritoriul national i obiectivele controlate incluse in planul
de inspectie.
Potrivit prevederilor legale in vigoare privind accesul liber al publicului la
informatia de mediu, planul inspectiilor de mediu trebuie sa fie disponibil
publicului.
Planul de inspectie se elaboreaza in mod obligatoriu de catre
comisariatele teritoriale ale GNM.
Planurile pentru inspeciile de mediu se elaboreza cu respectarea
urmatoarelor principii:
a) respectarea cerinelor legale din domeniul protectiei mediului;
b) inregistrarea obiectivelor controlate in ,,Registrul national al obiectivelor
controlate;
c) evaluarea general a problemelor majore de protectia mediului existente
pe teritoriul controlat si o apreciere generala a gradului de conformare al
obiectivelor controlate cu cerintele legislatiei in domeniu in zona de
competenta si o apreciere general a modului de indeplinire a cerintelor
legislatiei de mediu de catre obiectivele controlate;
d) utilizarea datelor si informatiilor rezultate din activitatile de inspectie
anterioare;
e) identificarea de obiective noi care pot fi incluse in planuri de inspectie
viitoare.

24

Planurile pentru inspectiile de mediu trebuie sa corespunda cu atributiile

GNM, sa ia in considerare preocuparea titularilor obiectivelor controlate,
precum si riscurile si impactul asupra mediului a emisiilor de poluanti
rezultati din activitatile acestora.
Planurile pentru inspectiile de mediu indeplinesc urmatoarele conditii
minime:
a) sa acopere intreg teritoriul controlat si toate instalatiile controlate;
b) sa acopere fondul general de timp;
c) sa contina programarea inspectiilor, precizandu-se numarul si frecventa
acestora.
Planul anual de inspectie va cuprinde:
a) registrul teritorial al obiectivelor controlate de tipul ,,A si tipul ,,B;
b) planul de inspectie cu numarul de inspectii planificate la obiectivele
controlate de tipul ,,A si tipul ,,B si numarul de ore alocate pentru
realizarea planului propus.
c) descrierea sumara a activitatilor preconizate, cuprinse in planul de
inspectie si numarul de ore alocate pentru realizarea acestuia.
d) descrierea sumara a altor activitati preconizate a se desfasura de catre
comisarii de mediu.
OBIECTIVE CONTROLATE DE TIP A
ART. 35 (1) Criteriile de clasificare vor fi mentionate in ,,Registrul
Teritorial al Obiectivelor Controlate.
(2) Obiectivele controlate de tipul ,,A reprezinta toate obiectivele care
intra sub incidenta urmatoarelor prevederi legale :
a) A1 - activitati industriale prevazute in anexa nr. 1 la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea nr.645/2002,
(Directiva IPPC);
b) A2 obiective care detin substante periculoase in cantitatile prevazute in
anexa nr. 2 din Hotararea de Guvern nr.95/2003 privind controlul
activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase, (Directiva SEVESO II);
c) A3 obiective care detin instalatii mari de ardere cu puteri termice
instalate mai mari de 50 MW cu exceptia instalatiilor mentionate in art.3,
alin (2) din Hotararea de Guvern nr. 541/2003 privind stabilirea unor
masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din
instalatiile
mari
de
ardere,
cu
modificarile
si
completarile
ulterioare(Directiva LCP).
25

CAPITOLUL XI
INSTALATII CONTROLATE DE TIPUL ,, B
ART. 36 (1) Criteriile de clasificare vor fi mentionate in ,,Registrul
Teritorial al Instalatiilor Controlate .
(2) Instalatii controlate de tipul ,,B reprezinta toate instalatiile controlate
in care integral sau in parti ale acestora ( tipul procesului/instalatiei,
capacitatea instalata ) se desfasoara urmatoarele activitati: altele decat
cele mentionate in Capitolul X, activitati de transport, agricultura,
silvicultura, constructii hidrotehnice, eliminare de deseuri si ambalaje,
aglomerari urbane, managementul ariilor protejate, activitati de recoltare,
capturare, achizitii comercializare a plantelor si animalelor din flora si fauna
salbatica, activitati de comert, sport, turism si agrement, activitati legate
de asigurarea sanatatii publice, si care sunt clasificate dupa cum urmeaza:
a) B1 Activitate (Valorile prag pentru consumul de solventi cu continut de
compusi organici volatili, in tone/an) din Hotararea de Guvern nr. 699/2003
privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi
organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si
instalatii, cu modificarile si completarile ulterioare(Directiva COV);
Nota: Pentru activitatea Curatare chimica uscata se va considera criteriul
de clasificare valoarea limita pentru emisia totala de compusi organici
volatili, tabel 1, coloana 6.
b) B2 statii de epurare pentru evacuari de ape uzate de la aglomerari
umane cu incarcare >2000 e.l. (echivalent locuitor) conform Hotararii de
Guvern nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (Directiva 91/271/EC privind
epurarea apelor uzate urbane) ;
c) B3 activitatile enumerate in anexa nr. 1 din Hotararea de Guvern
nr.188/2002, tabelul 4, care genereaza ape uzate industriale >240 kg
CBO5/zi evacuate in receptorii naturali, (Directiva 91/271/EC privind
epurarea apelor uzate urbane);
d) B4 activitati care evacueaza in apele de suprafata si in apele subterane
substantele prevazute in anexa nr. 1 din Hotararea de Guvern nr.118/2002
privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii
mediului acvatic si a apelor subterane cauzata de evacuarea unor

26

substante periculoase, (Directiva 76/464/EC privind poluarea cauzata de

anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al comunitatii);
e) B5 activitati de depozitare, recuperare si procesare deseuri periculoase
cu capacitati <10t/zi (Directiva 91/689/EEC privind deseurile periculoase) ;
f) B6 instalatii de incinerare si coincinerare cu exceptia celor prevazute in
art.3 din Hotararea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor,
(Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor);
g) B7 - alte obiective de categoria B, altele decat cele care au fost
clasificate conform criteriilor care raspund Directivelor UE sus mentionate:
1) Creterea bovinelor ( 100 capete);
2) Creterea ovinelor i caprinelor ( 1.000 capete);
3) Creterea porcinelor ( 300 locuri);
4) Creterea cabalinelor, mgarilor i catrilor ( 100 capete);
5) Creterea psrilor ( 10.000 locuri);
6) Creterea animalelor pentru blan i a altor specii ( 1.000 locuri);
7) Servicii de reproducie i selecie n creterea animalelor ( 750
locuri);
8) Piscicultura;

27

9) Extracia i prepararea antracitului i huilei;

10) Extracia i prepararea lignitului ;
11) Extracia i prepararea turbei;
12) Extracia petrolului brut;
13) Extracia isturilor si nisipurilor bituminoase;
14) Extracia gazelor naturale;
15) Activiti de servicii anexe extraciei petrolului i gazelor naturale
(exclusiv prospeciunile) ;
16) Extracia i prepararea minereurilor radioactive;
17) Extracia i prepararea minereurilor feroase;
18) Extracia i prepararea minereurilor neferoase i rare (exclusiv
minereurile radioactive);
19) Extracia pietrei pentru construcii;
20) Extracia pietrei calcaroase, gipsului i a cretei;
21) Extracia de ardezie;
22) Extracia pietriului i nisipului;
23) Extracia argilei i caolinului;
24) Extracia i prepararea minereurilor pentru industria chimic;
25) Extracia srii;
26) Alte activiti extractive;
27) Producia, prelucrarea i conservarea crnii (exclusiv carnea de
pasre) ( 5 t/zi) ;
28) Producia, prelucrarea i conservarea crnii de pasre i de alte
animale n.c.a. ( 1 t/zi) ;
29) Produse pe baz de carne (inclusiv din carne de pasre) ( 1t/zi);
30) Prelucrarea i conservarea petelui i a produselor din pete (
1t/zi);
31) Prelucrarea cartofului i conservarea produselor din cartofi (
10t/zi);
32) Prepararea sucurilor din fructe i legume ( 10t/zi);
33) Prelucrarea i conservarea fructelor i legumelor ( 10t/zi);
34) Fabricarea uleiurilor i grsimilor brute ( 10t/zi);
35) Fabricarea uleiurilor i grsimilor rafinate ( 10t/zi);
36) Fabricarea margarinei i produselor comestibile similare ( 10t/zi);
37) Fabricarea produselor lactate i a brnzeturilor ( 5t/zi);
38) Fabricarea ngheatei ( 5t/zi);
39) Fabricarea produselor de morrit ( 300t/zi);
40) Fabricarea amidonului i a produselor din amidon ( 100t/zi);
41) Fabricarea produselor pentru hrana animalelor ( 50t/zi);
42) Fabricarea zahrului ( 50t/zi);
28

43) Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei i a produselor

zaharoase ( 5t/zi);
44) Fabricarea buturilor alcoolice distilate ( 1.000 l/zi);
45) Fabricarea alcoolului etilic de fermentaie ( 1.000 l/zi);
46) Fabricarea berei;
47) Fabricarea malului;
48) Pregtirea fibrelor i filarea n fire bumbac i tip bumbac;
49) Pregtirea fibrelor i filarea n fire de ln cardat i tip ln
cardat( 50 KG/zi);
50) Pregtirea fibrelor i filarea n fire de ln pieptnat i tip ln
pieptnat( 50 KG/zi);
51) Pregtirea fibrelor i filarea n fire de in, cnep i iut i tip in,
cnepa i iut( 50 KG/zi);
52) Prelucrarea i rsucirea mtsii naturale i artificiale i a firelor
sintetice;
53) Fabricarea aei;
54) Pregtirea fibrelor i filarea altor tipuri de fire( 50 KG/zi);
55) Finisarea materialelor textile;
56) Argsirea i finisarea blnurilor;
57) Tbcirea i finisarea pieilor;
58) Prelucrarea brut a lemnului i impregnarea lemnului (instalaii
pentru impregnarea lemnului cu solveni organici cu o capacitate de
consum > 10 kg/h sau 50 t/an;
59) Fabricarea celulozei;
60) Fabricarea hrtiei i cartonului;
61) Fabricarea hrtiei i cartonului ondulat i a ambalajelor din hrtie i
carton;
62) Fabricarea produselor de uz gospodresc sau sanitar i a hrtiei de
toalet ;
63) Fabricarea articolelor de papetrie;
64) Fabricarea tapetului i a altor materiale de lipit pe perei;
65) Fabricarea altor articole din hrtie i carton;
66) Fabricarea spunurilor, detergenilor i a produselor de ntreinere
( 50t/zi);
67) Fabricarea cleiurilor i gelatinelor;
68) Fabricarea uleiurilor eseniale;
69) Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic;
70) Fabricarea altor produse chimice;
71) Fabricarea fibrelor i firelor sintetice i artificiale;
72) Fabricarea pneurilor i a camerelor de aer;
73) Reaparea pneurilor;
74) Fabricarea altor produse din cauciuc;
29

75) Fabricarea sticlei plate;

76) Fabricarea fibrelor din sticl;
77) Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodresc i ornamental
( 10t/zi);
78) Fabricarea de obiecte sanitare din ceramic ( 10t/zi);
79) Fabricarea izolatorilor i pieselor izolante din ceramic ;
80) Fabricarea produselor ceramice de uz tehnic ;
81) Fabricarea altor produse ceramice ( 10t/zi);
82) Fabricarea produselor ceramice refractare ( 10t/zi);
83) Fabricarea plcilor i dalelor din ceramic ( 10t/zi);
84) Fabricarea crmizilor, iglelor i altor produse pentru construcii (
10t/zi);
85) Fabricarea cimentului;
86) Fabricarea varului;
87) Fabricarea altor produse din minerale nemetalice;
88) Producia de metale feroase sub forme primare i semifabricate ;
89) Tuburi (evi) din font;
90) Tuburi (evi) din otel;
91) Tragere la rece;
92) Laminare la rece;
93) Alte profile obinute la rece ;
94) Trefilare;
95) Alte produse metalurgice;
96) Producia metalelor preioase;
97) Producia aluminiului;
98) Prelucrarea aluminiului (exclusiv deseuri);
99) Producia plumbului, zincului i cositorului ;
100) Producia cuprului;
101) Prelucrarea cuprului (exclusiv deseuri);
102) Producia altor metale neferoase;
103) Turnarea fontei;
104) Turnarea otelului;
105) Turnarea metalelor neferoase uoare (exclusiv deseuri);
106) Turnarea altor metale neferoase (exclusiv deseuri);
107) Fabricarea produselor metalice obinute prin deformare plastica;
metalurgia pulberilor;
108) Tratarea i acoperirea metalelor;
109) Fabricarea de motoare i turbine (cu excepia motoarelor pentru
avioane, vehicule i motociclete);
110) Fabricarea de pompe i compresoare ;
111) Fabricarea cuptoarelor industriale si arztoarelor (instalaii ce
utilizeaz azbest > 200 t/an) ;

30

112) Fabricarea echipamentelor de ventilare i condiionare a aerului

(cu excepia celor pentru uz casnic);
113) Fabricarea tractoarelor;
114) Fabricarea altor maini si utilaje agricole si forestiere ;
115) Fabricarea mainilor unelte;
116) Fabricarea armamentului i muniiei;
117) Fabricarea de maini i aparate electrocasnice;
118) Producia de autovehicule;
119) Producia de piese i accesorii pentru autovehicule i motoare de
autovehicule;
120) Construcii navale;
121) ntreinerea, repararea i dezmembrarea navelor;
122) Construcia i repararea materialului rulant;
123) Construcii de aeronave;
124) Producia de motociclete;
125) Producia de vehicule pentru invalizi (cu motor);
126) Baterea monedelor i medaliilor (instalaii pt. tratarea suprafeei
metalelor pe baz chimic sau electrolitic);
127) Recuperarea si/sau valorificarea deeurilor i resturilor metalice
reciclabile ( 100t/zi);
128) Recuperarea si/sau valorificarea deeurilor si resturilor nemetalice
reciclabile ( 50t/zi);
129) Gospodrirea resurselor de ap, captarea, aduciunea i tratarea
apei (numai pentru orase si municipii);
130) Activitati de construcii cai de comunicaii terestre;
131) Construcii hidrotehnice;
132) Lucrri de izolaii i protecie anticoroziv;
133) ntreinerea si repararea autovehiculelor (fr reparaiile executate
in ntreprinderi organizate de tip industrial) cu staii de vopsire sau
splare/epurare ape uzate;
134) Reparaii de autovehicule executate n uniti organizate de tip
industrial cu staii de vopsire sau splare/epurare ape uzate;
135) Vnzarea cu amnuntul a carburanilor pentru autovehicule;
136) Centre comerciale si/sau unitati pentru comert cu ridicata si/sau cu
amanuntul al diverselor produse alimentare si/sau nealimentare (cu
parcare 300 locuri);
137) Hoteluri i moteluri cu restaurant n afara zonelor urbane;
138) Sate de vacanta si complexe hoteliere in afara zonelor urbane;
139) Transporturi maritime i de coast. Porturi maritime de peste 1350
t;
140) Transporturi pe ci navigabile interioare. Porturi pentru traficul pe
cursuri de ap interne care permit trecerea unor vase de peste 1350 tone;

31

141) Transporturi aeriene dup grafic. Aeroporturi cu o lungime de baz

a pistei de decolare de 2100 m sau mai mult;
142) Transporturi aeriene ocazionale. Aeroporturi cu o lungime de baz a
pistei de decolare de 2100 m sau mai mult;
143) Depozitri (instalaii de depozitare a produselor petroliere,
petrochimice i chimice);
144) Alte activiti anexe transporturilor terestre. Piste permanente de
curse i testare auto, depozite carburani;
145) Alte activiti anexe transporturilor pe ap. Ateliere reparaii,
depozite carburani;
146) nchirierea autoturismelor i utilitarelor de capacitate mica (Unitate
dotat cu parcare 50 locuri);
147) nchirierea altor mijloace de transport terestru (Unitate dotat cu
parcare 50 locuri);
148) nchirierea mijloacelor de transport pe ap (Cursuri de ap interne i
porturi pentru traficul pe cursuri de ap interne care permit trecerea unor
vase de peste 1350 tone);
149) nchirierea mijloacelor de transport aerian (aeroporturi cu o lungime
de baz a pistei de decolare de 2100 m sau mai mult);
150) Spitale, sanatorii si complexe balneoclimaterice;
151) Activiti de asisten social cu cazare in afara zonelor urbane;
152) Asanarea, ndeprtarea si depozitarea gunoaielor, salubritate i
activiti de prestari servicii (numai pentru orase si municipii);
153) Instalatii pentru incinerarea deseurilor de orice tip;
154) Gradini botanice si zoologice;
155) Rezervatii si arii naturale protejate cu administratie si regim de
administrare.

TIPURI DE INSPECTII
A. planificate, realizate conform planului de inspecii la obiective de tip A
si B, pentru verificarea gradului de conformare al acestora la legislatia de
protectia mediului si la actele de reglementare detinute;
B. neplanificate, dupa cum urmeaza:
1. tematice inspectii realizate la obiective de tipul A si tipul B, pentru
verificarea gradului de conformare al obiectivelor controlate la legislatia
dintr-un anumit domeniu al protectiei mediului, care se desfasoara dupa o
metodologie si pe o perioada de timp stabilite de Comisariatul General al
GNM.

32

2. pentru solutionarea sesizarilor intemeiate in domeniul protectiei

mediului inspectii realizate la toate tipurile de obiective si/sau activitati,
pentru verificarea problemelor reclamate si impunerea de masuri pentru
stoparea actiunilor care au condus la neconformitati cu cerintele legale.
3. la emiterea, prelungirea sau revizuirea actelor de reglementare
inspectii la obiective de tipul A si tipul B, realizate in comun cu autoritatea de
reglementare in domeniul protectiei mediului sau fara participarea acesteia,
in scopul eliberarii unor acte de reglementare in conformitate cu cerintele
legale.
4. la investigarea unor incidente sau accidente care au avut un impact
semnificativ asupra mediului inspectii realizate la toate tipurile de
obiective si care urmaresc urmatoarele aspecte:
a) clarificarea cauzelor evenimentului si a impactului produs asupra
mediului, a responsabilitatilor legate de producerea evenimentului, a
consecintelor si dupa caz, pentru transmiterea concluziilor altor autoritati,
in vederea aplicarii unor sanctiuni;
b) impunerea de masuri de remediere titularilor obiectivelor sau
activitatilor in cauza, in scopul limitarii impactului asupra mediului;
c) impunerea de masuri pentru prevenirea unor accidente sau incidente
viitoare cu impact negativ asupra mediului;
d) aplicarea de sanctiuni contraventionale, dupa caz;
e) verificarea masurilor luate de titularul obiectivului sau a activitatii,
pentru limitarea impactului si remediere.
5. pentru verificarea modului de respectare a conditiilor impuse in
actele de reglementare inspectii realizate la obiective de tipul A si de
tipul B, in scopul urmaririi conditiilor de realizare al unui proiect sau a unei
activitati noi, incepand cu etapa de proiectare si pana la inceperea
activitatii sau inspectii realizate in scopul verificarii anumitor conditii
impuse in alte acte de reglementare din domeniul protectiei mediului
6. verificarea unor actiuni care au condus la neconformitati in domeniul
protectiei mediului inspectii realizate la toate tipurile de obiective sau
activitati, ca investigare a unor actiuni aduse la cunostinta GNM prin
reclamatii sau sub alta forma, precum si la autosesizarea personalului
GNM, in scopul verificarii si stoparii neconformitatilor constatate.

33

Inspectiile de mediu planificate se deruleaza cu o anumita frecventa

stabilita in baza unei fundamentari, in functie de fiecare tip de obiectiv
controlat, tinandu-se cont de recomandarile si cerintele din legislatia de
mediu si in concordanta cu cerintele de utilizare eficienta a resurselor
financiare si umane disponibile.
Frecventa inspectiilor de mediu planificate se stabileste in functie de:
a) performantele de mediu cunoscute ale obiectivului controlat;
b) orice proceduri, ordine sau prevederi administrative ale titularilor
obiectivelor controlate;
c) informatii si date specifice referitoare la obiectivele controlate;
d) dotarile si resursele comisariatelor GNM;
e) utilizarea de catre titular a unui sistem de (auto)monitorizare, cu
raportarea periodica a datelor inregistrate;
f) utilizarea voluntara a unui sistem de management de mediu de catre
titularul obiectivului controlat;
g) complexitatea obiectivelor controlate si a proceselor tehnologice specifice
acestora;
h) starea tehnica, nivelul tehnologic si vechimea proceselor si instalatiilor;
i) situatia locala, in functie de sensibilitatea si vulnerabilitatea factorilor de
mediu la activitatile desfasurate in cadrul obiectivelor controlate, distanta
fata de zone protejate, densitatea obiectivelor existente in zona si nivelul
emisiilor de poluanti in mediu;
j) schimbarea titularului de obiectiv, ceea ce necesita inspectii in scopul
indrumarii, verificarii cunostintelor si a credibilitatii noului titular.

Primul control la care am participat a fost la un agent economic in cadrul

comisariatului Bucuresti. Am fost repartizata pentru acest control in timpul
uneia dintre sedintele la care participam in fiecare zi. Inainte de a relata
modul de desfasurare al inspectiei trebuie sa mentionez ca in cadrul
sedintelor care se tineau in fiecare dimineata la sediul Comisariatului
Municipiului Bucuresti se faceau repartitii ale inspectiilor la grupuri de cate
doi comisari, iar in unele cazuri unui singur comisar.
Inspectia la care am participat a fost repartizata la doi comisari.
Inainte de a pleca in inspectie pe teren, impreuna cu doamna comisar
Adriana Petcu si doamna Alina Agache a trebuit sa analizez dosarul de
obiectiv pentru a putea fi stabilite aspectele care vor fi verificate. Obiectivul
pe care urma sa-l controlam era de tip A iar inspectia era planificata.

34

Dupa ce am verificat fiecare document din dosarul de obiectiv am

realizat inspectia in teren. Ajunsi la obiectiv am inceput cu o sedinta de
deschidere prin care am informat titularul obiectivului asupra tipului de
inspectie care urmeaza sa se realizeze si a programului acesteia. Dupa
aceasta sedinta am verificat amplasamentul si am abservat ca masura care
se daduse la controlul anterior si anume, achizitionarea de unui separator de
grasime mai performant ,a fost realizata. In urma verificarii
amplasamentului nu am constat nici o alta neregularitate, iar masurand
emisiile de noxe s-a putut observa ca acestea se afla in limita admisa de
lege. Dupa controlul propriu-zis ne-am retras in biroul directorului si am
intocmit raportul de inspectie in care am trecut constatarile facute si urmare
a faptului ca totul functiona cum trebuie nu s-a mai dat nici o masura.
In timpul acestei inspectii pe langa cunostiintele dobandite in urma
activitatilor fizice am mai insusit cateva informatii ca urmare a relatarilor
domnului comisar. Am aflat de exemplu ca pe langa raportul de inspectie, in
timpul unui astfel de control, se pot utiliza si formulare precum nota de
constatare si procesul-verbal de constatare si sanctionare.
Mai jos am atasat nota de constatare de la aceasta unitate inspectata.

GUVERNUL ROMANIEI
MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR
35

GARDA NATIONALA DE MEDIU

COMISARIATUL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Nr. inreg la unitate : 53/02.07.2012.

RAPORT DE INSPECTIE NR. 373/02.07.2012.

Nr. RUC : 72/29.06.2012.

SECTIUNEA A: DATE DE IDENTIFICARE ALE INSPECTIEI

1. DATA INSPECTIEI:

2. DURATA INSPECTIEI:

29.06.,02 - 07 - 2012

16/16/16 ORE

4. TIP OBIECTIV INSPECTAT: B

3. TIP INSPECTIE: P.

5.COD CAEN: 5610

6. CODUL DE INREGISTRARE FISCALA FISCALA: C.U.I. : RO8354020/1996 si J40/952/1996

SECTIUNEA B: DATE DESPRE UNITATEA INSPECTATA

Numele si adresa unitatii : S.C. COMEX LC98 S.R.L.- RESTAURANT ZET

Bucuresti, Sector 4, Str. Palatul de Justitie, Nr. 60
Profilul unitatii: - Restaurante.
Numele reprezentantului oficial al unitatii (inclusiv functie, telefon, fax):
D-nei DUPONT LUMINITA Administrator
Contactat: x Da

c Nu

Numele responsabilului cu protectia mediului (inclusiv functie, telefon, fax)

NEAGU ALINA
Contactat: X Da c Nu
Nume si functie persoana contactata*: -

Ora si data intrarii in unitate: 10,00/29.06.2012.

16,00/02.07.2012.

Ora si data iesirii din unitate:

36

Alte date despre unitate :

-

Forma de Proprietate chirie;

Nr. angajati - 29 ;
Program de lucru Non-stop;
Suprafata totala 500 mp
SECTIUNEA C: ASPECTE/ACTIVITATI/ZONE CONTROLATE PE PARCURSUL INSPECTIEI

x Autorizatie/acord/aviz
de mediu

c Masurari debite

c Prelevare probe

X Sistem Management de Mediu

xInregistrari/rapoarte

cStatii de epurare locala a

apelor

c Program conformare

c Programe de conservare a resurselor

x Analiza
amplasamentului

c Statii finale de epurare ape x Zgomot si vibratii

c Arii si zone protejate/monumente ale

naturii/amenajamente silvice

c Efluent/Emisar

x Prevenire poluare

x Management deseuri

x Analiza realizarii masurilor corective

c Ape subterane

c Operare/mentenanta

c Reconstructie ecologica

X Programe de interventie in caz de poluari

accidentale si dezastre

X Retea canalizare

c Analize in situ

c Zone degradate

xResponsabilitati/autoritati de mediu

X Alimentari cu apa

x Investitii noi de mediu

XManagement substante
periculoase

c Transporturi :

XLaboratoare analiza

c Program de
automonitorizare

X Depozitari de materii prime,

produse, intermediari
c Autorizatie,acord,aviz de gospodarire a apelor

X Procese tehnologice,
operatii

X Instalatii depoluare gaze

x Spatii depozitare deseuri

c Imisii/emisii

XSpatii verzi/perdele
perimetrale de protectie

X Altele:

SECTIUNEA D: SUMARUL CONSTATARILOR INSPECTIEI

37

Controlul se efectueaza conform Planificarii anuale aprobata de Comisariatul

General al Garzii Nationale de Mediu pentru verificarea respectarii legislatiei de mediu in
vigoare si verificarea realizarii masurilor dispuse la controlul anterior. La control au asistat si
studentele din cadrul UPB de la Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice, anul III, grupa
733:
Bosoi Carmen,
Bosoi Luminita,
Dragoiu Bianca,
Udrea Alexandra
care efectueaza stagiul de practica conform adresei inregistrate la GNM sub numerele:
4529/CG/25.06.2012 si respectiv 1087/CMB/25.06.2012.
La data controlului societatea desfasoara activitati specifice de alimentatie
publica, pe un teren de cca. 500 mp compus din terasa (187 m 2) cu 60 de locuri si o
constructie, cu un salon cu o capacitate de 60 de locuri. Atat pe terasa cat si in salon exista
plante ornamentale exotice achizitionate in exclusivitate de la furnizori indigeni. In salon
exista, tot in scop decorativ, un acvariu in care s-au identificat specii (achizitionate din
Romania) care nu intra sub incidenta prevederilor conventiei de la Washington. Orarul de
functionare al localului este permanent. Pana in prezent societatea nu a dat clientilor
alimente la pachet. Bucataria localului este prevazuta cu cinci separatoare de grasimi
pentru apele uzate evacuate. Se colecteaza selectiv deseurile si este corespunzator
organizata gospodaria de deseuri (amplasata intr-un loc special amenajat, pe suprafata
betonata, fiind identificate 6 europubele de 240 litri, inscriptionate pe tipuri de deseuri). Din
declaratiile reprezentantelor societatii care au asistat comisarii GNM la efectuarea
controlului a rezultat faptul ca societatea:

foloseste pentru aprovizionarea cu diverse marfuri un autovehicul (dubita carosata)

a carui intretinere (service, dezinfectie, spalatorie etc.) se realizeaza la unitati
specializate si nu la punctul de lucru,
nu utilizeaza substante toxice si/sau periculoase.
Au fost solicitate si prezentate documente necesare functionarii societatii dupa
cum urmeaza (unele dintre acestea fiind anexate in copie conforma cu originalul existent la
societate prezentului raport de inspectie):

autorizatie de mediu emisa de catre APMB sub nr.240/29.04.2009. valabila 5 ani;

decizia nr. 2/06.02.2012 referitoare la numirea d-nei Neagu Alina in functia de
responsabil pentru urmarirea si asigurarea indeplinirii tuturor obligatiilor prevazute
de legislatia in vigoare referitoare la protectia mediului;
autorizatie de functionare emisa de catre Primaria Sector 4 sub nr. 14/02.11.2011,
valabila 12 luni;
acord
de
functionare
emis
de
catre
Primaria
Sector
4
sub
nr.
1009/29.11.2011valabil 1 an;
contract de alimentare cu apa si eliminare ape uzate incheiat cu S.C. Apa Nova
38

Bucuresti S.A. sub nr. ANB 4112395/20.01.2012;

acord de preluare a apelor uzate nr. 1579/17.11.2011 cu termen de valabilitate
nedeterminat si care nu include obligativitatea:
o efectuarii screening-ului anual;
o raportarii analizelor lunare catre S.C. Apa Nova Bucuresti S.A.;
contract de prestari servicii pentru analizarea calitatii atat a apei potabile cat si a
apelor uzate evacuate in canalizarea urbana incheiat in 12.12.2008 cu S.C. ALMARO
MED S.R.L. si actele aditionale pentru prelungirea acestuia (cel mai recent fiind
datat 12.12.2011);
buletine de analiza/2012 privind calitatea:
o apei potabile-efectuate trimestrial,
o apelor uzate evacuate in canalizarea urbana-efectuate lunar
neinregistrandu-se depasiri ale valorilor admise legal pentru parametrii analizati conform
prevederilor actelor de reglementare (autorizatie de mediu si acord de preluare a apelor
uzate);

raportare inregistrata la ARPM-MB sub nr. 1424/18.01.2012 intocmita conform

prevederilor autorizatiei de mediu cuprinzand:
o datele referitoare la calitatea apelor uzate evacuate in canalizarea urbana in
2011,
o evidenta gestiunii deseurilor/2011
evidenta gestiunii deseurilor/2012 intocmita conform prevederilor Legii 211/2011 si
a HG 856/2002;
act aditional nr. 1/08.03.2012 la Contractul de consultanta nr. 7C/01.03.2011 prin
care societatea delega S.C. DARIANA CONSULT S.R.L. sa urmareasca indeplinirea
obligatiilor prevazute de Legea 211/2011, incredintand astfel catre un tert
obligatiile responsabilului cu gestionarea deseurilor;
program de prevenire si reducere a cantitatii de deseuri generate din activitatea
desfasurata incluzand si masuri de reducere a periculozitatii acestora/2012;
formulare incarcare/descarcare si/sau expeditie/transport deseuri generate din
desfasurarea activitatii intocmite conform HG 1061/2008 de catre toti operatorii
economici
cu
care
societatea
are
incheiate
contracte
in
vederea
valorificarii/eliminarii acestora, cu exceptia S.C. RER Ecologic Service Rebu S.A.,
notificarea inregistrata de societate sub. nr. 7059/02.04.2012 la S.C. RER Ecologic
Service Rebu S.A. prin care se solicitata prestatorului de servicii eliberarea de
formulare de incarcare-descarare pentru deseuri intocmite conform prevederilor HG
1061/2008;
contract de eliminare a deseurilor pentru deseuri menajere, tesuturi vegetale, din
constructii si de valorificare deseuri reciclabile (hartie-carton, plastic) incheiat cu
S.C. RER Ecologic Service Rebu S.A. sub Nr. 005837/27.01.2006 si actele aditionale
pentru prelungirea acestuia (cel mai recent fiind datat 20.07.2010);
contract de valorificare ulei ars incheiat cu S.C. Natuvia Green Energy S.R.L. sub nr.
153/17.01.2011;
contract de valorificare uleiuri uzate si de eliminare a grasimilor colectate in
separatorul de grasimi incheiat cu S.C. CVD COLECT S.R.L. sub nr. 323/26.10.2011.
Tot prin intermediul acestui contract se realizeaza si:
o valorificarea de deseuri reciclabile: lemn, plastic, metal, sticla, hartie-carton,
39

provenind de la echipamente electrice si electronice,

eliminarea de deseuri incinerabile (produse deteriorate si/sau expirate de
origine animala si non-animala) si a biodeseurilor;
contract pentru prestarea serviciilor de dezinsectie si deratizare incheiat sub. nr.
2987/01.06.2012 cu S.C. ISS FACILITY SERVICES S.R.L.
contract de prestari servicii nr. 70/01.10.2010 incheiat cu cabinetul veterinar al S.C.
Trivetorex Impex S.R.L. pentru intretinerea (inclusiv dezinfectarea) acvariului si
eliminarea exemplarelor moarte;
contract de prestari servicii nr. 502/08.10.2010 incheiat cu ADP-Sector 4 in vederea
efectuarii lucrarilor specifice pentru spatiul verde si a tratamentelor fito-sanitare.
o

SECTIUNEA E: ANALIZA REALIZARII MASURILOR STABILITE ANTERIOR

Masurile stabilite anterior au fost realizate in totalitate si la termen.

SECTIUNEA F: SANCTIUNI IN TIMPUL INSPECTIEI

Nu s-au aplicat sanctiuni contraventionale.

SECTIUNEA G: MASURI STABILITE:

40

Nr.
crt.

RESPONSABIL

TERMEN DE
REALIZARE

1. Se vor respecta prevederile legislatiei in

vigoare referitoare la obligatiile la fondul
de mediu ale producatorilor de produse
ambalate (daca societatea va oferi
clientilor alimente la pachet)

Conducerea
societatii

03.07.2012

Se vor incheia contracte cu societati

abilitate pentru intretinerea (service,
dezinfectie,
spalatorie
etc.)
autovehiculului detinut.

Conducerea
societatii

2.

MASURI STABILITE

Permanent

10.07.2012

SECTIUNEA H: NOTA ACORDAT OBIECTIVULUI

41

Nr.
Crt.
1

Impact
Conformarea
la
normele
(neconformitati constatate)

Punctaj (de la 1 la
10)
legale

in

vigoare
0

Sensibilitatea zonei in care este amplasat obiectivul

10

Suprafata ocupata de obiectiv

Modul de exploatare si intretinere a liniilor tehnologice

Existenta, cunoasterea si aplicarea programului de

interventie in cazul poluarilor accidentale/dezastrelor

La data Intocmirii prezentului raport de inspectie nota acordata obiectivului pentru

impact este de: 3,0

Nr.
Crt.

Performanta

Reglementarea
inspectat

Managementul masurilor
actele de control

Punctaj (de la 1 la 10)

obiectivului

controlat

impuse

prin

Conformarea cu actele de reglementare

Existenta unui compartiment/responsabil

de mediu si respectare responsabilitatilor

10

Volum de investitii cu efect benefic asupra

mediului si stadiul de realizare

10
10

10

La data intocmirii prezentului raport de inspectie nota acordata obiectivului pentru

performanta este de 9,2

42

Fata de cele consatate, titularul activitatii declara: Nu sunt

obiectiuni referitoare la constatari, masuri impuse si
termene

de

realizare

pentru

acestea,

modul

de

desfasurare al controlului.

Prezentul raport a fost incheiat in 3 exemplare, din care 2

exemplare pentru autoritatea de control si 1 exemplar pentru
titularul activitatii inspectate.

INSUSIREA CONSTATARILOR SI MASURILOR STABILITE:

Directorul unitatii inspectate
Nume/Prenume
DUPONT
LUMINITA

Semnatura si
stampila
unitatii

Garda Nationala de Mediu-Comisariatul

Municipiului Bucuresti
Nume/Prenume
PETCU
ADRIANA

Nume/Prenume
TOMA
ALEXANDRU

Legitimatie
speciala
control

Semnatura
de

Nr. 424
Legitimatie
speciala
control

Semnatura
de

Nr. 667
Nume/Prenume
Responsabil cu protectia
mediului inconjurator
Nume/Prenume

Semnatura

Legitimatie
speciala
control

Semnatura
de

Nr. Institutia: Garda Nationala de Mediu-Comisariatul

Regional Bucuresti

43

NEAGU ALINA

Nume/Prenume

Participant la control
Nume/Prenume

Semnatura

AGACHI ELENA - ALINA

Semnatura
Functia
Comisar
Legitimatie speciala de control Nr.
1078

STUDENTI:

Bosoi Carmen .

Bosoi Luminita

Dragoiu Bianca ...

Udrea Alexandra

44

In urmatoarea saptamana am fost la Gradina Zoologica din Bucuresti unde

doamna biolog Alina ne-a prezentat animalele, speciile protejate si modul in
care acestea erau ingrijite.Doamna biolog ne-a aratat autorizatiile de mediu,
contractele cu firmele de colectare a deseurilor,firmele care se ingrijesc de
hranirea si curatenia animalelor cat si documentele care dovedeau
respectarea masurilor date de domnii comisari ca urmare a neregulilor
intalnite la controlul planificat.

Zilele urmatoare doamna Comisar Alina Agache ne-a vorbit despre

Colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice din Romania.

Am aflat ca prin aplicarea legii se urmareste :

a) cresterea gradului de reciclare si de valorificare a deseurilor
colectate selectiv.
45

b) cresterea gradului de informare si de constientizare, precum si

educarea functionarilor publici, a angajatilor si a cettenilor cu privire la
colectarea selectiv si managementul deseurilor.
Fr a aduce atingere legislatiei privind ambalajele si
deseurile de ambalaje, prevederile prezentei legi se aplic urmtoarelor
categorii de deseuri:
a) deseuri de hrtie si carton;
b) deseuri de metal si plastic;
c) deseuri de sticl.
Organizarea si operationalizarea colectrii selective n
institutiile publice se realizeaz direct, de ctre reprezentantii institutiei
publice, sau prin delegarea acestei responsabilittii ctre terti, respectiv
societti comerciale si/sau organizatii neguvernamentale non-profit, n
conditiile Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie public, a contractelor de concesiune
de lucrri publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobat cu
modificri prin Legea nr. 337/2006, cu modificrile si completrile
ulterioare.
Operationalizarea colectrii selective n institutiile publice
se realizeaz prin:
a) organizarea colectrii selective a deseurilor n interiorul
institutiei publice;
b) ncheierea unui contract de predare a deseurilor colectate
selectiv cu un operator economic autorizat care s preia deseurile
colectate selectiv n vederea reciclrii/valorificrii corespunztoare a
acestora.
Fiecare institutie public are obligatia de a stabili
responsabilitatea implementrii colectrii selective a deseurilor n cadrul
institutiei n sarcina unui angajat din departamentul administrativ sau de
a delega aceast responsabilitate ctre terti.
Stabilirea persoanei responsabile se realizeaz prin act al
conductorului institutiei publice, n termen de 30 zile de la data intrrii
n vigoare a prezentei legi. n acest scop, atributiile persoanei astfel
desemnate, prevzute n fisa postului, se modific n mod corespunztor,
prin includerea responsabilittilor privind colectarea selectiv la nivelul
institutiei publice.
n cazul n care institutia public deleag responsabilitatea
implementarii colectrii selective ctre terti, sarcina numirii persoanei
46

responsabile revine tertei prti, n termen de 30 de zile de la data intrrii

n vigoare a contractului.
Institutiile publice sunt obligate s asigure finantarea
pentru colectarea selectiv a deseurilor generate n cadrul acestora. Sistemul
de colectare selectiv a deseurilor trebuie s
respecte urmtoarele conditii:
a) containerele si recipientele folosite pentru colectarea selectiv se
inscriptioneaz cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt
destinate;
b) n fiecare birou/incint al/a instituiei publice vor fi amplasate
trei recipiente de colectare selectiv a deseurilor. Acestea vor avea
urmtoarele culori, n functie de tipul de deseuri colectate: albastru
pentru deseuri de hrtie si carton, galben pentru deseuri de metal si
plastic si alb/verde pentru sticla alb/colorat;
c) pe fiecare etaj/nivel al institutiei publice vor fi amplasate
recipiente de colectare selectiv;
d) recipientele vor fi amplasate ntr-un loc usor accesibil, marcat si
indicat corespunztor;
e) fiecare institutie public este obligat s nfiinteze la intrarea n
institutie un punct de colectare selectiv a deseurilor destinat vizitatorilor
si s asigure informarea acestora n acest scop, prin exemplificarea
tipurilor de deseuri corespunztoare fiecrui container;
f) recipientele din interiorul cldirii apartinnd institutiei publice
vor fi golite n functie de intensitatea activittii/ritmul de umplere de
ctre personalul nsrcinat cu efectuarea curteniei;
g) marcarea containerelor n culorile prevzute la lit. b) se poate
face prin vopsire, prin aplicare de folie adeziv sau prin alt procedeu
similar, pe minimum 20% din suprafata total vizibil;
h) inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie s fie
durabile si vizibile, astfel nct s se asigure identificarea destinatiei
containerelor si a recipientelor de colectare selectiv.
Nendeplinirea de ctre responsabilul cu organizarea colectrii selective a
atributiilor prevzute n fisa postului atrage dup
sine rspunderea disciplinar a acestuia.
Urmtoarele fapte constituie contraventie si se sancioneaz dup cum
urmeaz:
A. cu amend de la 500 lei la 1000 lei, nerespectarea de ctre
conductorul institutiei publice a urmtoarelor obligatii:
a) de a delega responsabilitatea privind gestionarea colectrii
selective unui angajat al institutiei sau unui tert;
47

b) de a asigura aplicarea colectrii selective a deseurilor n

interiorul institutiei publice pe care o conduce;
B. cu amend de la 500 lei la 3000 lei, nerespectarea de ctre
conductorul institutiei publice sau a tertei prti a obligatiei de a ncheia
un contract de predare a deseurilor colectate selectiv ctre un operator
economic autorizat pentru reciclarea/valorificarea acestora;
C. cu amend de la 5000 lei la 10000 lei:
a) preluarea deseurilor care nu sunt colectate selectiv de ctre
operatorul economic autorizat s preia deseurile;
b) neasigurarea de ctre operatorul economic autorizat a prelurii
selective a deseurilor.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de ctre comisarii
si persoanele mputernicite din cadrul Grzii Naionale de Mediu.
Dispozitiile referitoare la contraventiile prevzute la art. 15 si 16 se
completeaz cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobat cu modificri
si completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile si completrile
ulterioare.
Urmatoarele doua saptamani de practica, realizate in cadrul
Comisariatului General la departamentul de control al habitatelor naturale,
biodiversitatii si al ariilor protejate, au constat in amplificarea cunostiintelor
legate de mediu dar si in munca de birou.Am fost in vizita la Gradina
Botanica dar nu am putut participa la inspectii deoarece pentru aceasta era
nevoie sa merg in afara municipiului Bucuresti iar cheltuielile de transport si
cazare nu puteau fi asigurate de GNM.
In fiecare saptamana in zilele in care nu lucram la birou imi inbogateam
cunostiintele cu informatiile pe care mi le impartasea comisarul langa care
fusesem repartizata in acea saptamana.Domeniile pe care le-am studiat si
aprofundat in aceste patru saptamani sunt urmatoarele :

arii protejate
biodiversitate

Am sa relatez in continuare cateva detalii despre aceste doua subiecte.

Serviciul Arii Protejate

48

verifica respectarea regimului de administrare a retelei nationale de

arii naturale protejate ;
verifica respectarea prevederilor din regulamentele si planurile de
management ale ariilor naturale protejate ;
controleaza respectarea prevederilor legislatiei specifice privind ariile
naturale protejate,parcurile si rezervatiile naturale ;
organizeaza
actiuni
de
control
impreuna
cu
reprezentantii
administratori ai ariilor naturale protejate in vederea prevenirii
actiunilor cu impact negativ
controleaza modul de respectare a legislatiei privind ariile naturale
protejate ;
controleaza modul de respectare a legislatiei privind conservarea
habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii ;
controleaza respectarea masurilor de conservare, cu scopul mentinerii
sau refacerii ecologice a suprafetelor terestre si acvatice aflate intr-o
arie naturala protejata ;
controleaza respectarea prevederilor legale privind gestionarea,
depozitarea si valorificarea deseurilor provenite din prelucrarea
materialului lemnos ;
controleaza respectarea masurilor de mentinere si ameliorare a
fondului peisagistic natural si antropic in elaborarea planurilor de
urbanism si amenajare a teritriului ;
verifica respectarea conditiilor impuse prin Autorizatia de Mediu privind
exploatarea masei lemnoaes ;
Verifica respectarea conditiilor impuse prin Autorizatia de Mediu privind
activitatile de cazare cu sursa proprie de alimentare cu apa si sistem
propriu de epurare al apelor uzate ;
controleaza actiunile de combatere a inmultirii in masa a daunatorilor
forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure ;
controleaza legalitatea activitatilor de constructii, investitii din
perimetrul ariilor protejate ;
verifica sesizarile cu privire la incalcarea actelor normative in domeniul
ariilor protejate ;
asigura si raspunde de arhivarea in conditii de deplina siguranta a
documentelor specifice potrivit legislatiei in vigoare ;
raspunde de confidentialitatea datelor la care are acces.

Istoric

49

1904 - prima rezervaie natural din spaiul romnesc: Codrul secular

Sltioara.
1930 - apariia Legii pentru protecia
monumentelor naturii
Pna n anul 1930 au fost desemnate ca arii
cu protejare provizorie 35 de obiective
naturale aprobate de Ministerul de Domenii,
din care 19 n fondul forestier i anume:
Izvorul intermitent de la poalele Dealului Spreng; Petera cu lapte de piatra
din Crucurul Mare (Postvarul); Tmpa cu amndoi versanii; versantul sudestic al Stejriului Mic (Colii Corbului); precum i exemplarele de tis de la
Noua, de lnga Izvorul Carol; Pdurea Cocora i Ariniul de la Sinaia n
Munii Bucegi; Pdurile Letea i Niculiel n Dobrogea; Pdurile Ciura
Galben, Lazova i Zloti n Basarabia; Sltioara n Bucovina; Pietrele Rosii Tulghe; Pietrosul Mare (Rodna); Cazanele Dunrii; Pdurea de alun turcesc
din Domogled; Piatra Craiului i Retezat n Transilvania sub paza special a
organelor silvice (Al. Borza, 1930, citat de Cr. D. Stoiculescu, 1995).
1935 - apariia Legii pentru pdurile de protecie i instituirea Comisiunii
Monumentelor Naturii (CMN) care au deschis calea conservrii unor specii i
habitate reprezentative, inclusiv pduri, ca monumente ale naturii. Astfel,
legea din 1935 considera pduri de protecie, opt categorii, inclusiv pdurile
declarate ca monumente ale naturii i rezervaii cerute de Institutul de
Cercetri Forestiere - ICEF (Stoiculescu, 2003).
1944 - numrul rezervaiilor naturale era de 39 (cca 15.000 ha), n 1965
numrul acestora era de 130, in suprafa de aproximativ 75.000 ha, la care
se mai adaug numeroase rezervaii forestiere, la acestea atasndu-se o
suprafa important de pduri protejate prin prevederile amenajamentului
silvic (cca. 64.000 ha n 1955 i peste 190.300 ha n 1984).
1974 - se elaboreaz primul studiu de constituire
a
Parcului Naional Bucegi de ctre Institutul de
Cercetri i Amenajri Silvice Bucureti (I.C.A.S.),
impus de dezvoltarea turismului n Munii Bucegi.
Ulterior, Comisia de Ocrotire a Monumentelor
Naturii, solicit elaborarea studiilor de
fundamentare tiinific i de constituire a altor 12
parcuri naionale (Apuseni, Cheile Bicazului, Ceahlul, Climani, Cozia, Delta
Dunrii, Piatra Craiului, Retezat, Rodna, Semenic, Cheile Nerei, Valea
Cernei), realizate de I.C.A.S n perioada 1974 - 1978, dar nevalorificate
datorit nesusinerii ideii, de organele superioare de stat.
50

1979 - Retezatul i Pietrosul Rodnei au fost recunoscute pe plan

internaional ca Rezervaii ale Biosferei, sub egida Programului UNESCO Omul si Biosfera (M.A.B.).
1990 - a aprut Ordinul nr.7 privind
constituirea a 13 parcuri naionale (Retezat,
Rodna, Climani, Ceahlau, Bucegi, DomogledValea Cernei, Piatra Craiului, Semenic-Cheile
Caraului, Cheile Nerei-Beunia, Cozia,
Apuseni, Cheile Bicazului-Hma, Delta
Dunrii) n suprafa de 397.400 ha.
1991 - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine dublu statut international
de Sit RAMSAR Zona Umeda de Importanta Internationala si Sit al
Patrimoniului Natural Universal - UNESCO, pentru ca in anul 1992 sa
primeasca si statutul de Rezervatie a Biosferei, desemnata de Comitetul
UNESCO-Omul si Biosfera.
1999 - ca urmare a colaborrii internaionale
dintre Fondul Global de Mediu GEF, Banca
Mondial i Guvernul Romniei mpreun cu
Regia Naional a Pdurilor s-a elaborat i
pus
n practic proiectul Managementul
Conservrii Biodiversitii n Romnia. Unul
dintre obiectivele principale ale proiectului a
fost
nfiinarea primelor administraii de parcuri
naionale pentru Parcul Naional Retezat n
cadrul Direciei Silvice Hunedoara, Parcul Naional Piatra Craiului n cadrul
Direciei Silvice Braov i de asemenea nfiinarea administraiei Parcului
Natural Vntori Neam n cadrul Direciei Silvice Neam.
2000 - are loc aparitia Legii nr. 5 prin care au
evidentiate 17 arii protejate mari de interes
national si 827 de rezerervatii si monumente
naturii, cu o suprafata totala de 1,2 mil. ha,
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii primeste
Diploma Europeana pentru Arii Protejate,
dinstinctie care certifica valoarea deosebit a
capitalului natural, a msurilor de
management intreprinse pentru conservare i a unicitii peisajului.

fost
ale
iar

2001 - aparitia Legii nr.462 prin care se reglementeaza regimul ariilor

naturale protejate. Insula Mic a Brailei a fost declarat cel de-al doilea sit
Ramsar-Zona Umeda de Importanta Internationala.
51

2003 - delimitarea rezervatiei biosferei si a parcurilor nationale si naturale

prin HG nr.230 si stabilirea zonarii interioare a acestora prin Ordinul nr. 552.
2004 - legiferarea prin H.G. nr.2151 a inca 128 de arii naturale protejate cu
o suprafa de cca.520.000 ha - 120 de rezervaii i monumente ale naturii,
cu suprafaa de 70.000 ha; 1 parc naional (Buila - Vnturaria) i 7 parcuri
naturale (Lunca Mureului, Lunca Joas a Prutului Inferior, Comana,
Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului, Munii Maramureului, Geoparcul
Platoul Mehedini i Putna Vrancea).
Acordarea in administrare de catre Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor a 16 parcuri
nationale si naturale Regiei Nationale a Padurilor Romsilva si a Parcului National Ceahlau Consiliului
Judetean Neamt.
2005 - declararea prin H.G. nr.1581 a Parcului
National Defileul Jiului, 3 rezervatii naturale si aria de protectie speciala
avifaunistica Padurea Ciuasului, in total 11.324 ha.
Acordarea in administrare de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
a Parcului National Buila Vanturarita si a inca 4 parcuri naturale Regiei
Nationale a Padurilor - Romsilva; Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului
Universitatii Bucuresti si a Geoparcului Platoul Mehedinti Consiliului Judetean
Mehedinti, iar Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior Agentiei de
Protectia Mediului Galati.
2006 - se pune in discutie pentru prima data infiintarea Agentiei Nationale
de Arii Protejate; obtinerea Diplomei Europene pentru Arii Protejate de catre
Parcul National Piatra Craiului si desemnarea Parcului Natural Lunca
Muresului ca sit RAMSAR - Zona Umeda de Importanta Internationala.
La inceputul anului 2007, Romnia (23 839 100 ha) are declarat cca. 7% din
suprafaa rii arii naturale protejate, dintre care mentionam Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii, cu 560.000 ha, 13 parcuri nationale (315.000 ha)
si 13 parcuri naturale(756.000 ha). Dintre acestea, RNP-Romsilva
administreaza 12 parcuri nationale (cca. 307.000 ha), 10 parcuri naturale
(cca. 540.000 ha) si are in custodie peste 200 de rezervatii si monumente
ale naturii, cu o suprafata de cca.33.000 ha.

52

BIODIVERSITATE
Serviciul de control al biodiversitatii are urmatoarele atributii:

elaboreaza strategii si planuri de inspectie si control ce se revizuiesc

anual;

elaboreaza baza de date privind activitatea proprie si transmite

informari si rapoarte privind rezultatele controalelor si inspectiilor in
domeniul organismelor modificate genetic;

verifica sesizarile cu privire la incalcarea actelor normative in domeniul

biodiversitatii;

asigura controlul si inspectia activitatilor care implica organism vii

modificate genetic, obtinute prin tehnicile biotehnologiei modern,
respective: utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor
modificate genetic, introducerea deliberate in mediu sip e piata a
organismelor vii modificate genetic,precum si activitatile de testare,
cultivare, comercializare, transport, import-export,depozitare de plante
superioare modificate genetic;

verifica respectarea de catre cultivatorii de plante superioare

modificate genetic a prevederilor din autorizatiile obtinute si a
cerintelor legale privind inregistrarea activitatilor la directiile agricole,
trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic;

53

controleaza respectarea masurilor de prevenire si combatere a unor

actiuni de distrugere a habitatelor natural prin arderea miristilor,
stufului sau vegetatiei forestiere, prin desecari sau devieri ale
cursurilor de apa ori activitati de turism mecontrolat si neorganizat,
actiuni care au ca effect distrugerea conditiilor de conservare a florei si
faunei salbatice;

colaboreaza in baza protocoalelor incheiate cu autoritatile din domeniu

la actiunile de verificare a starii de fapt a vegetatiei di faunei salbatice
de interes national;

controleaza respectarea obligatiilor ce revin proprietarilor si

detinatorilor de terenuri cu/sau fara titlu de a proteja flora si fauna
salbatica existente pe acestea, in scopul mentinerii echilibrului ecologic
si conservarii biodiversitatii;

mentine legatura permanent cu fundatiile care au ca obiect de

activitate ocrotirea florei si faunei salbatice;

asigura si raspunde de arhivarea in conditii de deplina siguranta a

documentelor specifice potrivit legislatiei in vigoare;

raspunde de confidentialitatea datelor la care are acces.

De asemenea ne-au fost prezentate etapele inspectiei dupa cum urmeaza:

Pregatirea inspectiei: etapa obligatorie in activitatea de inspectie,
necesara pentru asigurarea eficientei inspectiei si pentru atingerea scopului
acesteia care cuprinde analiza informatiilor detinute despre obiectivul care
urmeaza a fi inspectat ceea ce presupune documentarea asupra
problematicii inspectiei (analiza dosarului de obiectiv, actualizat dupa fiecare
inspectie cu rapoartele de inspectie intocmite, buletine de analiza calitatii
factorilor de mediu si alte documente; analiza legislatiei de protectia
mediului in vigoare aplicabila in cazul inspectiei respective; consultarea
literaturii de specialitate)
Dosarul de obiectiv va cuprinde :
1. rapoartele de inspectie anterioare;
54

2. acte de reglementare detinute;

3. buletine de analiza calitatii factorilor de mediu;
4. contracte pentru monitorizarea calitatii factorilor de mediu ;
5. planuri de urgenta interna si externa pentru limitarea efectelor in caz de
accidente majore cu impact asupra mediului ;
6. planul de gestiune al deseurilor aprobat in procedura de
emitere/revizuire a autorizatiei de mediu de catre autoritatea de mediu
competenta, conform cerintelor legale.
Programul inspectiei de mediu va contine:
1. aspectele care vor fi verificate (evaluarea conformarii cu actele de
reglementare si cu masurile impuse in actele de control anterioare, cu
legislatia de protectia mediului, verificarea problemelor reclamate in cazul
sesizarilor);
2. componenta echipei de comisari si a sarcinilor acestora, in cazul
controlului in echipa;
3. fondul de timp alocat realizarii inspectiei;
4. resursele necesare (mijloace auto, aparatura de analiza);
5. alte autoritati invitate sa participe la control, cand este cazul.

Programul inspectiei va fi elaborat de comisarul de obiectiv sau de

responsabilul de echipa si va fi supus spre aprobare conducatorului
comisariatului GNM.
In cazul inspectiilor in echipe de comisari, responsabilul de echipa va fi
numit de conducatorul comisariatului, acesta aproband sarcinile stabilite de
responsabilul echipei pentru ceilalti membri in cadrul inspectiei respective.
In cazul participarii la actiune si al altor autoritati, colaborarea, schimbul
de informatii si alte aspecte care tin de participarea mai multor autoritati se
vor desfasura potrivit protocoalelor de colaborare semnate de GNM si
aceste autoritati.
Formularele de inspectie sunt instrumente utile asigurarii unui control
operativ si eficient din punct de vedere al cantitatii si calitatii informatiilor
obtinute.
In activitatea de inspectie se vor utiliza urmatoarele categorii de formulare
de inspectie:
a) raportul de inspectie;
b) nota de constatare;
55

c) proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei

Anuntarea inspectiei de mediu la titularul obiectivului controlat este etapa
care presupune informarea titularului cu privire la programul inspectiei si a
personalului angajat al acestuia, solicitat de comisarul de mediu sa
participe la sedintele de deschidere/inchidere si in perioada derularii
inspectiei.
Rolul acestei actiuni este de a facilita obtinerea informatiilor necesare, de a
constientiza persoanele cu diferite responsabilitati din cadrul obiectivului
controlat si de a creste operativitatea activitatii de control.
Anuntarea titularului obiectivului nu se va face in situatia suspectarii
acestuia de catre comisarul de mediu de provocarea, cu stiinta, a poluarii
mediului.
In cazul in care titularul obiectivului controlat nu dispune de un laborator
propriu pentru automonitorizare, se va solicita si participarea la o anumita
data a laboratorului de analize acreditat /autorizat cu care titularul are
incheiat contract pentru prelevare de probe, in vederea evidentierii
concentratiilor de poluanti emisii in mediu si, in particular, in zona de
incidenta a obiectivului controlat.
Inspectia in teren este etapa obligatorie in activitatea de inspectie de
mediu.
Inspectia in teren se realizeaza prin urmatoarele activitati :
a) vizitarea amplasamentului, incintelor, dotarilor si instalatiilor existente
detinute de obiectivul controlat;
b) verificarea gradului de conformare al obiectivelor controlate cu actele de
reglementare existente ;
c) urmarirea realizarii monitorizarii factorilor de mediu la standardele de
calitate in domeniu ;
d) evaluarea datelor rezultate din audituri de mediu ;
e) verificarea modului de exploatare si intretinere a instalatiilor din dotare;
f) verificarea corectitudinii in cazul realizarii unei automonitorizari a calitatii
factorilor de mediu ;
g) verificarea abilitatilor si acreditarilor, precum si a echipamentului utilizat
pentru monitorizarea calitatii factorilor de mediu;
h) verificarea aplicarii sistemului de management de mediu conform
obiectivului controlat;
i) verificarea performantelor de mediu realizate de titularii obiectivelor
controlate.

56

Activitatile specifice care se desfasoara pe parcursul inspectiei in teren

sunt:
1. Sedinta de deschidere - activitate obligatorie in etapa de inspectie de
teren necesara pentru informarea titularului obiectivului sau a
reprezentantului acestuia asupra tipului de inspectie care urmeaza sa se
realizeze si a programului acesteia;
2. Controlul propriu-zis - cuprinde verificarea amplasamentului si a
dotarilor obiectivului controlat, a activitatilor desfasurate in incinta
acestuia, intervievarea persoanelor cu responsabilitati si analiza aspectelor
si deficientelor constatate;
3. Intocmirea raportului de inspectie - etapa in care se definitiveaza
controlul. Raportul de inspectie va contine constatarile si concluziile
comisarului/comisarilor de mediu, potrivit responsabilitatilor stabilite prin
programul de inspectie, precum si masurile ce urmeaza a fi luate pentru
imbunatatirea performantelor de mediu de catre titularul obiectivului
controlat. Modelul si continutul raportului de inspectie sunt prezentate in
Capitolul XII. La raportul de inspectie se pot anexa si alte documente
concludente, cum ar fi : buletine de analiza calitatii factorilor de mediu,
contracte de prestari servicii in domeniul protectiei mediului si altele
asemenea.
4. Sedinta de inchidere - actiune obligatorie pentru cresterea eficientei
inspectiei de mediu, prin care se asigura informarea titularului obiectivului
sau a reprezentantilor desemnati de acesta asupra rezultatelor inspectiei,
concluziilor care se desprind, masurilor stabilite in urma controlului,
inclusiv aplicarea de sanctiuni si prezentarea raportului de inspectie si a
procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, dupa caz, in
vederea insusirii si semnarii acestora.
Finalizarea inspectiei de mediu: etapa finala, ulterioara inspectiei in
teren, care presupune o activitate la sediul comisariatului GNM desfasurata
de comisarul de mediu si care urmareste:
a) prezentarea raportului de inspectie, spre aprobare, Comisarului
Regional/Sef. In cazul inspectiilor de mediu neplanificate pentru verificarea
documentatiei in vederea reglementarii obiectivului controlat
impreuna cu reprezentantii ATPM, un exemplar din raportul de inspectie va
reveni si acestei autoritati.

57

b) in cazul inspectiilor neplanificate realizate in urma poluarilor accidentale,

comisariatul GNM va transmite imediat comisariatului general al GNM
Raportul de informare in cazul poluarilor accidentale, conform modelului
prezentat in Capitolul XVII din prezenta anexa.
c) informarea comisariatului general al GNM, in cazul sesizarii organelor de
urmarire penala sau pentru solicitarea de asistenta juridica in litigii
generate la aplicarea unor sanctiuni titularilor obiectivelor controlate,
potrivit procedurii stabilite de comisariatul general al GNM.
d) inregistrarea raportului de inspectie in Registrul rapoartelor pentru
inspectii planificate/neplanificate si includerea raportului de inspectie,
buletinelor de analiza si a altor documente care au fost anexate acestuia in
dosarul obiectivului controlat.
e) inregistrarea rapoartelor de inspectie in Registrul rapoartelor pentru
inspectii planificate/neplanificate se face in ordinea emiterii acestora.
Numarul raportului de inspectie reprezinta numarul de ordine din Registru.
Modelul
Registrelor
de
evidenta
rapoartelor
de
inspectie
planificate/neplanificate este prezentat in Capitolul XIV.
f) urmarirea incasarilor si/sau transmiterii catre Directia Generala de
Finante Publice si Control Financiar de Stat (DGFPCFS) a sanctiunilor
contraventionale aplicate conform legislatiei in vigoare.
Informatiile la care poate avea acces publicul sunt urmatoarele :
a) date referitoare la capacitatea institutionala si la resursele GNM;
b) detalii despre atributiile GNM si despre performantele obtinute de
aceasta in urma activitatilor desfasurate conform planurilor de inspectie ;
c) date generale privind inspectiile realizate (numarul de vizite in teren,
numarul de obiective controlate existente pe tipuri de clasificare, estimarea
duratei inspectiilor functie de durata inspectiilor anterioare la tipurile
respective de obiective) ;
d) date generale privind modul de conformare al obiectivelor controlate la
legislatia din domeniul protectiei mediului ;
e) un rezumat al actiunilor si numarul acestora, desfasurate in urma unor
sesizari intemeiate in domeniu sau pentru investigarea unor evenimente
care au condus la neconformitati cu legislatia de protectie a mediului ;
f) o evaluare a activitatilor de inspectie si a modului de realizare a
planurilor de inspectie, cu propuneri si recomandari pentru activitatea
viitoare.
Documentele la care are acces publicul sunt :

58

a) ,,Registrul National al Obiectivelor Controlate , la sediul comisariatului

general al GNM;
b) ,,Registrul Teritorial al Obiectivelor Controlate , la sediile comisariatelor
teritoriale ale GNM;
c) ,,Registrele Rapoartelor de Inspectie, la sediile comisariatelor GNM.
Nu se vor pune la dispozitia publicului acele date care ar putea afecta in
mod negativ:
a) relatiile internationale, siguranta nationala sau securitatea publica;
b) cursul justitiei, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata
dreapta sau dreptul unei autoritati publice de a conduce o ancheta de
natura civila sau penala ;
c) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, atunci cand
aceasta este prevazuta de lege in scopul protejarii unui interes economic
legitim. In acest context, vor fi facute publice numai informatiile privind
emisiile cu impact semnificativ asupra mediului ;
d) drepturile de autor.
De asemenea ne-au fost prezentate modelul si continutul unui raport de
inspectie :

59

60

61

62

63

64

65

66

Tot in cadrul acestui departament ne-a fost prezentat Ghidul EcoCeteanului care prezint eco-instruciuni prin care putem sacionm n
orice moment pentru reducerea polurii, evitarea risipei de resurse, pentru
protecia mediului mpotriva schimbrilor climatice i a
dispariiei speciilor de plante, psri, insecte, animale i peti.
Acesta este structurat pe patru capitole importante n care
se ncadreaz principalele activiti zilnice ale ceteanului, pentru care sunt
oferite eco-instruciuni.
Eco-instruciunile pot fi considerate aparent fr importan, dar pot avea
efecte pozitive considerabile prin rspndirea lor la nivelul ntregii societi.
Pentru ca noi i generaiile viitoare s beneficiem de un mediu curat i
Sntos sunt de parere ca trebuie s ne schimbm n mod esenial
obiceiurile i
mentalitile, adoptnd n mod regulat eco-instruciunile din acest ghid, la
nivel de individ i de grup, oferind un exemplu de urmat.
Chiar dac eco-instruciunile pot presupune investiii financiare i de timp,
n majoritatea cazurilor se obin beneficii semnificative privind protecia
mediului, sntatea populaiei, reducerea cheltuielilor pe termen lung.
ECO-INSTRUCTIUNI PENTRU ACASA:

I) Reduc consumul i evit risipa de ap

1) Prefer s fac un du rapid n locul unei bi n cad
2) M asigur c nu exist scurgeri suplimentare la robinet
3) Reglez nivelul apei calde/ reci pentru a evita un consum inutil
4) n limita posibilitilor consum ap potabil de la robinet, deoarece
pentru apa mbuteliat se consum ambalaj (PET etc), energie i se
produc deeuri
II) Reduc consumul i evit risipa de energie
1) Folosesc becuri ecologice i echipamentele casnice cu consum
redus de energie
2) Elimin consumul inutil de energie electric, termic i gaze
67

3) Efectuez lucrri de reabilitare termic a locuinei

4) Utilizez surse ecologice alternative de producere a energiei, n
msura posibilitilor
5) Pentru nclzirea/ rcirea ncperilor nu folosesc aragazul/ aparate
Improvizate

Reduc i evacuez selectiv cantitatea de deeuri respectnd mediul

1) Folosesc detergeni i produse de curenie biodegradabile
prietenoase cu mediul
2) Deeurile electro-casnice le predau societilor de reciclare/
salubrizare n vederea reciclrii
3) Produsele toxice nu trebuie evacuate n reeaua de canalizare
4) Evacuez deeurile n mod selectiv i contactez firma de salubritate
pentru a debarasa cantitile importante de deeuri provenite din
construcii/ alte lucrri de amenajare a locuinei
5) Pstrez curenia n toate locurile publice
IV) Acionez mpotriva polurii sonore
1) Contribui la pstrarea linitii n imobil, respectnd programul de
odihn
2) Limitez sonorizarea n timpul petrecerilor
ECO-INSTRUCIUNI PENTRU CUMPRTURI

I) Prefer achiziionarea produselor i servicilor ecologice/ prietenoase

cu mediul, obinute cu un consum redus de energie, care pot fi
reciclate cu uurin/ cu etichet ecologic
II) n limita posibilitilor, prefer s cumpr produse agricole/
alimentare provenite din agricultura ecologic, eco-etichetate/
certificate ecologic sau produse tradiionale ecologice romneti
68

1) Produsele ecologice sunt mai sigure, mai nutritive, fr organisme

modificate genetic, reziduuri de pesticide, ngrminte chimice sau
orice alt compus chimic de sintez
2) Produsele ecologice au un coninut echilibrat n substane bioactive
i minerale
3) Agricultura ecologic respect mediul, bunstarea animalelor,
favorizeaz biodiversitatea i contribuie la dezvoltarea durabil
III) Evit achiziionarea produselor de unic folosin care mresc rapid
cantitatea de deeuri
IV) Evit utilizarea sacoelor din plastic i folosesc sacoe durabile din
materiale textile sau pungi din hrtie/ alte materiale biodegradabile
V) Evit achiziionarea de produse pe baz de aerosol/ spray-uri cu
aerosoli care polueaz atmosfera
VI) Evit deplasrile cu autoturismul la cumprturi
ECO-INSTRUCIUNI PENTRU DEPLASRI

1) Adopt un comportament calm la volan i conduc cu vitez

moderat, respectnd viteza maxim admis, ceea ce va permite
reducerea emisiilor poluante, a cantitii de combustibil folosite i a
zgomotului
2) Pentru deplasarea la locul de munc prefer s utilizez transportul n
comun i numai dac este strict necesar autoturismul
3) Pentru deplasarea pe trasee scurte, merg pe jos sau folosesc
bicicleta
4) mpreun cu prietenii/ vecinii/ colegii ne deplasm, dac este
posibil, ntr-un singur autoturism personal la locul de munc/ la
cumprturi/ n vacan
5) Pentru deplasrile pe trasee lungi din perioada vacanei, prefer s
utilizez transportul cu trenul sau autocarul
6) Utilizez sistemul de climatizare n autoturism, numai dac este
69

strict necesar
7) Evit parcarea/ staionarea/ camparea autovehiculului sau caravanei
pe spaiile neamenajate
ECO-INSTRUCIUNI PENTRU TIMPUL LIBER

1) Pstrez curenia n spaiile publice i arunc gunoiul doar n

locurile special amenajate
2) Spl autovehiculul doar n locurile autorizate care permit evacuarea
apei n reeaua de canalizare
3) Amenajez grdina/ spaiul verde din faa locuinei i particip la
plantarea de copaci i flori
4) Udarea grdinii/ spaiilor verzi o efectuez seara, fr un consum
excesiv de ap, cnd evaporarea este mai slab sau folosesc apa de
ploaie recuperat
5) n limita posibilitilor evit utilizarea produilor chimici de sintez n
grdinrit i protejez cuiburile psrilor
6) Anun imediat autoritile despre orice accident ecologic sau act de
braconaj
7) Respect spaiile naturale, obiceiurile, cultura, locuitorii i prefer
circuitele pedestre n Romnia i n straintate
8) Pescuiesc i vnez numai dac am un permis valabil, doar n
locurile i perioadele legale
9) in cont s nu arunc/ s nu deversez nimic n apa mrii, n lacuri
sau oricare curs de ap
In cadrul comisariatului Judetean Ilfov am participat la mai multe controale
efectuate in urma unor sesizari.

1.Control la o firma cu domeniul de activitate: fabricarea de branzeturi.

Am participat la acest control tot cu domnii Manea Ovidiu si Fodor Delia.
Inspectia a fost neplanificata.

70

Constatarile facute sunt urmatoarele:

Investitia a fost construita in anul 2010, s-a prezentat certificatul de
urbanism prin care Primaria Jilava nu i-a solicitat Avizul de protectia
mediului.
La momentul controlului fabrica functiona fara a avea Autorizatia de mediu
Din verificarile amplasamentului s-a constata depozitarea deseurilor in locuri
nepermise precum si incinerarea acestora;
Fabrica este dotata cu o statie de epurare a apelor uzate insa aceasta nu e
data in functionare, apele uzate fiind evacuate prin locuri nepermise, printr-o
instalatie improvizata.
Nu au fost prezentate o mare parte din documente
Inspectia s-a incheiat prin instiintarea reprezentantului firmei asupra celor
constatate si prin intocmirea unei invitatii.Sanctiunea si masurile care urmau
sa fie date se vor stabili dupa ce titularul obiectivului se va prezenta la sediul
GNM.

2. Intr-unul dintre controale era vizata o batranica care fabrica tuica,

resturile nefolositoare depozitandu-le in curtea casei sale,emanand un miros
foarte neplacut. Inspectia a fost neplanificata.
Constatarile facute sunt urmatoarele:
Resturile erau depozitate in spatele curtii intr-o groapa destul de mare .
Fata de controlul anterior groapa a fost golita in proportie de 60%.
Dupa controlul propriu-zis ne-am retras in biroul primarului si am intocmit
raportul de inspectie in care am trecut constatarile facute si domnii comisari
au aplicat masurile potrivite.
Masuri intocmite :
Golirea gropii si eliminarea resturilor in cel mai scurt timp de la obtinerea lor.

71

3.Control la o firma cu domeniu de activitate:depozitare si transport

substante periculoase.
Comisarii alaturi de care am participat la aceasta inspectia au fost
Borondel Marian si Samoila Alexandru.Fondul de timp acordat acestui control
a fost de doua zile.Inspectia a fost planificata, obiectivul controlat fiind de tip
B.Constatarile facute sunt urmatoarele:
Acte de reglementare.Functionarea activitatii se face
in baza
autorizatiei de mediu emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov; a
autorizatiei de gospodarire a apelor.
Amplasament.Activitatea se desfasoara pe teren cu suprafata de cca
18158 mp, din care: suprafata construita este de cca 8000 mp, platforme
betonate 5732 mp, spatiu verde.
Utilitati.Fata de controlul anterior nr. 073DD/04.10.2010 nu au aparut
modificari in ceea ce priveste alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate.
Monitorizarea factorilor de mediu
In momentul contolului s-au prezentat:
- rapoarte de incercare nr. EM 1686, 1687, 1688, 1689,
1690/02.11.2010 - emisii centrale termice si raport de incercare nr. EM
1691, 1692/02.11.2010 imisii, la limita de proprietate (monitorizare
semestriala, conform autorizatiei de mediu). Din analiza rezultatelor nu s-au
constatat depasiri ale indicatorilor analizati;
- rapoarte de incercare nr. EM 263, 264, 265, 266, 267/23.02.2011 emisii centrale termice si raport de incercare nr. EM 268/23.02.2011 imisii,
la limita de proprietate (monitorizare semestriala, conform autorizatiei de
mediu). Din analiza rezultatelor nu s-au constatat depasiri ale indicatorilor
analizati;
- raport incercare nr. 1268/B/09.11.2010 apa uzata iesire statie epurare
(monitorizare trimestriala, conform autorizatiei de mediu). Din analiza
rezultatelor nu s-au constatat depasiri ale indicatorilor analizati;

Gestiunea deseurilor.Pentru toate tipurile de deseuri generate pe

amplasament exista modalitati de incarcare-descarcare deseuri.
72

Deseurile de ambalaje: folie de plastic, bidoane de plastic, metalice,

lemn (paleti), hartie, carton sunt colectate intr-un spatiu special amenajat,
tricompartimentat si sunt predate.
In momentul controlului s-a prezentat registrul de evidenta a gestiunii
deseurilor, intocmit conform HG 856/2002.
Substante si preparate chimice periculoase.Substantele si preparatele
chimice periculoase detinute sunt ambalate de catre producatori in
containere cu capacitate de 1000 litri, butoaie metalice cu capacitatea de
200 litri si recipienti metalici de diferite dimensiuni, bidoane din material
plastic cu capacitatea de 60 litri si recipienti din plastic de diferite
dimensiuni, canistre din material plastic cu capacitatea de 30 litri, saci din
plastic pentru reactivi sub forma de pulberi, saci din hartie pentru pastrarea
produselor food si a unor produse non-food.
In momentul controlului s-au prezentat fisele cu date tehnice de
securitate.
Fondul pentru mediu.Au fost prezentate: ultima declaratia privind
obligatiile la fondul pentru mediu privind ambalajele si substantele
periculoase introduse pe piata nationala, aferenta lunii ianuarie 2011,
contractul nr. 2073137/26.09.2007, incheiat cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA
pentru preluarea obligatiilor de valorificare si reciclare a deseurilor de
ambalaje si raportarea privind gestionarea ambalajelor, transmisa la APM
Ilfov.

4. Control la o firma cu domeniu de activitate: fabricarea flacoanelor

de tip PET.
Controlul a fost unul neplanificat si s-a efectuat in urma unor sesizari
venite din partea locatarilor din apropierea firmei care erau deranjati
de zgomotul mare al utilajelor.
In momentul efectuarii controlului utilajele in cauza nu functionau.Din
acest motiv s-a stabilit o intalnire in data de 14.08.2012 prin care se
73

va masura nivelul zgomotului care nu ar trebui sa depaseasca 60 dB ,

fiind o zona mixta.

Propuneri de ameliorare a activitii de practic

In ceea ce ma priveste, activitatea din cadrul Garzii Nationale de Mediu

nu are nevoie de nici o ameliorare.In cadrul fiecarui comisariat am avut
parte de noi experiente care au dus la imbogatirea cunostiintelor
mele.Domnii comisari au incercat sa ma invete cat mai mult pentru ca m-au
vazut interesata de munca pe care o faceau iar eu am incercat sa retin tot ce
m-au invatat.

SECTIUNEA C Informatii privind abilitatile personale

1 GRADUL DE INTEGRARE/ACCEPTARE IN ECHIPA DE LUCRU
Echipa in care s-a lucrat a fost o echipa de profesionisti de la care se
pot invata foarte multe in domeniile studiate si care faciliteaza cai de acces
catre viitoarea integrare pe piata muncii.

Colaborarea a fost excelenta, iar rezultate, adica cunostiintele dobandite, in

contextul aptitudinilor personale mi-au creat competente profesionale noi
pentru proiectare, evaluare si valorificarea superioara a ideilor noi.
2

COMPETENTE SI ABILITATI DOBANDITE IN PERIOADA DE

PRACTICA

74

Stagiul de practica reprezinta activitatea desfasurata in conformitate cu

planul de invatamant care are drept scop verificarea aplicabilitatii
cunostiintelor teoretice insusite in cadrul programului de pregatire
profesionala si formarea abilitatilor practice spre a le aplica in concordanta
cu specializarea.
Practica desfasurata in colectivul Garzii Nationale de Mediu a dezvoltat
aptitudinile pentru munca in echipa si a crescut gradul de responsabilitate in
ceea ce priveste indeplinirea unor sarcini profesionale la un nivel calitativ
inalt, dar si respectarea termenelor limita.
Competentele dobandite pe perioada stagiului de practica sunt in
conformitate cu prevederile art.12 din PORTOFOLIUL DE PRACTICA, care
este anexa la CONVENTIA CADRU privind efectuarea stagiului de practica in
cadrul programelor de studii universare de licenta.
3

COLABORAREA CU TUTORELE REPREZENTANT AL UNITATII DE

PRACTICA

Tutorele Raitmaier Mirela a fost cel care a planificat, organizat si

supravegheat desfasurarea activitatii de practica.
Impreuna cu cadrul didactic dr. Ing Safta Viorel numit de organizatorul de
practica, tutorele a stabilit tematica de practica si competentele profesionale
urmarite.
Tutorele a adus la cunostiinta conditiile si cerintele stagiului de practica
asa cum sunt ele specificate de PORTOFOLIUL DE PRACTICA si s-a asigurat
ca derularea practicii este in acord cu angajamentele stabilite.
De asemenea, tutorele a fost si indrumatorul la elaborarea RAPORTULUI DE
PRACTICA conform metodologiei stabilite.

75