Sunteți pe pagina 1din 4

ESUTURI VEGETALE

esuturile sunt grupari de celule distincte sub raport structural si functional.


Se deosebesc mai multe categorii de tesuturi:
ESUTURI MERISTEMATICE (MERISTEME)
Sunt tesuturi ce-si mentin permanent caracterul embrionar, functia lor fiind
aceea de a genera celule, care se diferentiaza sub actiunea factorilor
interni si externi alcatuind tesuturi definitive. Meristemele sunt constituite
din celule de dimensiuni reduse, strns unite ntre ele, cu nucleu voluminos
131b14b , citoplasma bogata si fara substante ergastice si vacuole.
Dupa locul unde se afla
n planta, se disting doua
categorii principale de
meristeme:
a.Meristeme apicale. Se
afla la vrful organelor
(radacina, tulpina) si
asigura cresterea lor n
lungime. La extremitatea
vrfului
n conul
de
crestere (vrful vegetativ) se afla meristemul primordial, constituit din
cteva celule initiale si derivatele lor cele mai apropiate. Din meristemul
primordial rezulta meristemele primare, reprezentate prin: protoderma, strat
periferic care va genera att rizoderma radacinii ct si epiderma
tulpinii;meristem fundamental, generator al scoartei primare si
maduvei; procambiu, sub forma mai multor suvite longitudinale nglobate n
meristemul fundamental, din care se vor diferentia fasciculele
conducatoare.
b. Meristeme laterale. Se constituie n tesuturile structurii primare ale
radacinii si tulpinii si, prin diviziuni tangentiale, formeaza tesuturi
secundare care produc cresterea n grosime a radacinii si tulpinii. Ele se
mai numesc si meristeme secundare. Aici apartin cambiul si felogenul.

Cambiul. Formeaza o teaca cilindrica unistrata n lungul radacinii si tulpinii


(inel n sectiune transversala) si, prin diviziuni alternative ale initialelor
fusiforme,
genereaza
spre
interior lemn(xilem) secundar si
spre
exterior liber (floem) secundar (fig. 11). Celulele lui sunt mai ales alungite
pe directia axului (prozenchimatice). Fac exceptie doar celulele cambiale
care prin diviziuni alternative produc att spre interior ct si spre exterior
parenchim al razelor medulare. Aceste celule sunt parenchimatice si se
numesc initiale de raza ale cambiului.

Felogenul. Se constituie n
scoarta primara (uneori n
epiderma sau periciclu) si
formeaza spre exterior tesut
protector multistrat (suber), iar
spre
interior
tesutul
numitfeloderm. Are o activitate
limitata n timp: n decursul
vietii plantelor se formeaza mai multe felogene, mereu mai spre interior,
ajungnd a se diferentia si n liberul secundar.
ESUTURI DE PROTECIE
Sunt tesuturi definitive cu pozitie periferica. Atunci cnd iau nastere din
meristemele primare se numesc tesuturi de protectie primare, iar atunci
cnd sunt formate de felogen se numesctesuturi de protectie secundare.
esuturi de protectie primare sunt epiderma, care nveleste tulpinile
(lujerii) cu structura primara si frunzele, si respectiv exoderma, care
nveleste radacina cu structura primara.
Epiderma are celule cu peretii exteriori cutinizati, cerificati ori impregnati cu
SiO2. Celulele ei sunt vii si, exceptnd celulele stomatice, fara cloroplaste
(fig. 12). Epiderma prezinta formatiuni:stomate ce au rol n schimbul de
gaze si transpiratie si peri ce au rol de protectie, secretie etc.
1

PARENCHIMUL

Fig. 12 - Stomata n epiderma unei frunze: a - celule stomatice


sectionate; b - ostiola; c - celule anexe; d - camera substomatica; e parenchim lacunar; f - celule epidermice (din Raven, P. H. si colab., 1992)
esutul de protectie secundar este suberul, care se caracterizeaza prin
pereti impregnati cu suberina. Spre deosebire de epiderma, celulele lui
sunt moarte la maturitate, dispuse de obicei n mai multe straturi din serii
de celule suprapuse radiar (fig. 13). Interiorul celulelor este plin cu aer, iar
peretii pot contine rasini si tanin, ceea ce le mareste calitatea protectiva.
Fiind impermeabile, datorita suberinei, straturile compacte de suber nu
permit schimburi de gaze si transpiratia tesuturilor vii, mai interne. Aceste
procese se realizeaza la nivelul lenticelelor, n dreptul carora, n locul
straturilor compacte, felogenul genereaza un tesut suberos afnat, tesutul
de umplere (fig. 13).
Fig. 13 - Suber cu lenticela la soc (Sambucus nigra): suberul (sb)
generat spre exterior de felogen (fg), se afla sub epiderma (ep); spre
interior felogenul a dat nastere unui strat de feloderm (fd), delimitat de
scoarta primara (sc. pr.); straturile afnate din dreptul lenticelei apartin
tesutului de umplere (t.u.) (dupa Barykina, R. P. si colab., 1971)

Este foarte bine reprezentat n organele plantelor. Aici apartin: tesutul


asimilatordin frunze (mezofilul), tesutul de depozitare din diferite
organe, tesutul de absorbtie cum este scoarta primara a radacinii etc.
XILEMUL (ESUTUL CONDUCTOR LEMNOS)
Este un tesut complex care, n afara transportului apei cu saruri minerale
prin celulele sale lungi, conducatoare, mai ndeplineste si rol mecanic prin
fibrele sale (fibre xilematice), precum si rol de depozitare prin celulele sale
parenchimatice.
Celulele conducatoare ale xilemului, numite elemente traheale, sunt de
doua tipuri: traheide,caracteristice gimnospermelor, dar ntlnite si la
angiosperme, si elemente de vase,caracteristice angiospermelor.
Deosebirea principala dintre ele este ca elementele de vase se suprapun
cap n cap formnd tuburi lungi (pna la 1,5 m) numite trahee sau vase
perfecte, ntruct peretii terminali vecini sunt strabatuti de perforatii care
permit circulatia usoara a sevei brute. n schimb traheidele, numite si vase
lemnoase imperfecte, nu-si pierd individualitatea, ntruct se articuleaza
unele cu altele n siruri lungi, fara ca peretii terminali vecini sa fie strabatuti
de perforatii mari, ci doar de numeroase punctuatiuni areolate.

Traheele si traheidele generate pe parcursul cresterii n lungime a tulpinii si


radacinii au mai ales ngrosari inelate si spiralate, iar cele generate mai

FLOEMUL (ESUTUL CONDUCTOR LIBERIAN)


Este de asemenea un tesut complex care, n afara functiei de transport a
sevei elaborate, ndeplineste si rol mecanic prin fibrele sale floematice si
sclereide, precum si de depozitare prin celulele sale parenchimatice.
Celulele conducatoare ale floemului se numesc elemente ciuruite si au n
pereti numerosi pori grupati ncmpuri ciuruite (fig. 15).

trziu au peretii cu
ngrosari n retea sau
prezinta
ngrosari
uniforme (doar n dreptul punctuatiunilor peretii ramn subtiri) (fig. 14).

La angiosperme, elementele ciuruite au cmpurile ciuruite din peretii


terminali vecini cu porii mai largi dect din ceilalti pereti. Acesti pereti
terminali oblici sunt numiti placi ciuruite. Elementele ciuruite se suprapun
cap n cap, alcatuind tuburi ciuruite (vase liberiene). Spre deosebire de
elementele traheale ale xilemului, elementele ciuruite ramn vii la
maturitate. Reticulul endoplasmic al protoplastilor din celule vecine este
interconectat la nivelul porilor. Fiecare element ciuruit este nsotit de 1-2
celule anexa care, spre deosebire de
elementele ciuruite, au nucleu.
ESUTURI MECANICE

Asigura rezistenta la solicitari mecanice (compresiune, ntindere, ndoire


etc.), avnd deci rolul scheletului de la animale.

Sunt de doua tipuri: colenchim si sclerenchim.


a. Colenchimul. Este constituit din celule vii ce au numai pereti primari, cu
ngrosari neuniforme din celuloza si substante pectice. Poate fi colenchim
angular, cnd ngrosarile sunt la colturi saucolenchim tabular (fig. 16), cnd
numai peretii tangentiali sunt ngrosati.
Fig. 16 - Tipuri de colenchim: A - angular laCucurbita; B - tabular
la Sambucus: lm - lamela mijlocie; pr - perete radiar; pt - perete tangential;
ct - citoplasma; cl - cloroplaste (dupa Braune, W. si colab., 1994)
b. Sclerenchimul. Este constituit din celule moarte la maturitate, ce au si
perete secundar (ngrosat uniform si mai adesea lignificat).
Poate fi alcatuit din celule alungite (prozenchimatice) si ascu-tite la capete,
si atunci se numeste sclerenchim fibros. Aici apartin, spre exemplu, fibrele
din lemnul secundar (fibre xilematice, fibre lemnoase) (fig. 17) care dau
taria lemnului si fibrele floematice (fibre liberiene). Cnd celulele
alcatuitoare sunt izodiametrice, tesutul apartine la sclerenchimul scleros.
De exemplu, nodulii din fructul de par sunt alcatuiti din celule izodiametrice
numitesclereide.

categorie speciala de tesuturi o reprezinta tesuturile secretoare, cum sunt,


spre exemplu, canalele rezinifere si laticiferele, cu celule ce secreta rasini,
respectiv latexuri etc.