Sunteți pe pagina 1din 162

FADIAFAQIR

MĂNUMESCSALMA

Titluloriginal:MyNameisSalma,2007

TraducereşinotedeIlinca-SmărăndiţaŞchiopu.

FadiaFaqirs-anăscutîn1956laAmman,înIordania,într-ofamiliemusulmană.

AfăcutstudiileuniversitareşipostuniversitareînMareaBritanie,undelocuieşteşi înprezent,la Durham,alături de soţul şi de copiii ei.Şi-a dedicat viaţa şi cariera susţineriidrepturilorfemeiimusulmaneşiîncercăriideagăsiocaledereconciliere între cele două lumi. Romanul ei de debut, Nisanit, a fost publicat în 1990, fiind tradusşiînlimbaarabă.

În1995,is-aacordatpremiulNewVentureAward,pentrucontribuţiaînsemnată

pe care a avut-o la redactarea volumului colectiv: In the House of Silence:

Autobiographical Essays by Arab WomenWriters Series. Cel de-al doilea roman al său, Pillars of Salt, a fost tradus în mai multe limbi, versiunea daneză fiind nominalizată la ALOA Literary Award, în 2001. A scris, de asemenea, nuvele (The SeparationWall şiPurpleHeart,ambele publicate în2004)şipiese de teatru (Turn

YourHeadNot,2004).

MănumescSalma,celde-altreilearomanalscriitoareibritanico-iordaniene,afost

publicatîn2007înMareaBritanieşiurmeazăsăaparăînpaisprezeceţări,tradusîn

unsprezecelimbi.

Cajurnalist,FadiaFaqircolaboreazăşiînprezentlaeditareaziaruluifeministAl-

Raida,publicatdeUniversitateaAmericano-LibanezădinBeirut.

„Scriu ca să depun mărturie şi să fac dreptate. Scriu ca să exorcizez temerile oamenilor.Scriuînîncercareazadarnicădea-miinsuflamieînsămicuraj.Drumula fostşimaieste încălung,cumulteoprelişti,darfărăopriri,însă,totodată,plinde recompenseşidesurprizeplăcute”(FadiaFaquir).

Underâulseîntâlneştecumarea

Oile albe împânzeau verzile coline,iarluminile moriisolitare pluteau pe oglinda liniştită a râuluiExe.Era începutuluneinoizile,dar verdele dealurilor înrourate, albuloilor,cenuşiulcerului,toatemăpurtauspretrecutulmeuîndepărtat,într-un sat mic şi noroios, pe nume Hima, ascuns printre colinele sărăcăcioase, spre crângurile de măslini de un verde-argintiu, licărind în razele dimineţii. Eram o păstoriţăcareîşimânaoile,cântânddinfluier,subsoarelecurat,sprerarelepetice deiarbă.Soareleenglezeratimid,seascundeaîntr-unaînspatelenorilorcarenuse opreau niciodată din plâns. În această perioadă a anului, cătunul se umplea de cămile,cai,vaci,câini,pisici,fluturişialbine.Caiialergau şicopitele lorstârneau norideprafînpoianasatului.Eraprimăvarăşiîncepusedejaanotimpullogodnelor. Nunţileseţineauimediatdupăstrânsulrecoltei.Iareueramdejacoaptăşigatasă fiuculeasă.„Mamă,amvăzutlunaînnoapte”,aşacântampentrucaprelemelenegre şi maronii. „Acolo sus pe cer. Iartă-mă, Allah, căci am păcătuit. Am căzut pradă foculuipasiunii.”

*

Amataşatocăptuşealălapantaloni,i-amtraspestepicioarelemeleraseşiunse

cuuleişimi-amdatseamacă,însfârşit,eramliberă.Seterminasecuzileleîncare

alergamdupăgăiniînnădragisauînrochiilungi,înflorate,înculorilestrălucitoare

alesatului:roşucasăfiuobservată,negrulmâniei,verdeleprimăveriişiportocaliu-

deschis,casoarelefierbinte. Dacă această sticluţă ar fi plină cu veninul unui şarpe, aş bea-o dintr-o înghiţitură.Mi-amdatcuparfumdupăurechişipeîncheieturamâinii,amtrasaer înpiept,mi-amscuturat părul de-acumdespletit şi neacoperit,mi-amsupt burta, mi-amîndreptatspateleşiamieşitdelaSwanCottage.Acestaeranumelepecare Liz îl alesese pentru casa ei cu perete comun. Am tras în piept aerul curat al

dimineţii,mi-amumflatpieptulpânăcândmuşchiispateluimis-auîncordatcomplet.

Vedeampeticedeceralbprintrenoriistrăveziicareseîntindeauîndiferiteforme,o

coamădecal,otalpămică,omânăridată,caofrunzădeviţă-de-vieproaspătă,care

tocmaiaîmbobocit.

Din depărtare, catedrala părea mică şi întunecată. Soarele englezesc, palid, încercadingreusătopeascănorii.Amtrecutdecăminelestudenţilor,decaselemari şi albe, cu grădini îngrijite şi câini care latră, amtrecut de închisoarea Maiestăţii Sale.M-amuitatlazidurileînalte,lasârmaghimpatăîncolăcită,laferestrelemici,cu gratii,şimi-amdatseamacă,dedataaceasta,măafludeparteagreşităauşiinegre din fier, în ciuda faptelor mele grele şi a trecutului meu ruşinos. Eram liberă, mergeampetrotuarcaoameniinevinovaţi.Faţameaeraneagră,caşicumarfifost acoperitădefuningine,mâinilemeleeraunegreşimânjisemcusmoalăfrunţilecelor dinneamulmeu.Unlichidvâscos,negru,lipiciosseprelingeapebalustradadefier decaremăsprijinisempânălaalee.Amscuturatdincap,încercândsăalungmirosul putred, şi am privit spre Exe. Câţiva pescăruşi fluturau din aripi, îşi înconjurau

pradaşiapoisescufundauînapă,pentruloviturafinală.Numărulmeuseterminase

demult,darîmiscăpamotivulpentrucaretrăiam,parcă,într-untimpîmprumutat.

Nasul meu urma parfumul florilor înmugurite, dar coborând dealul, mirosul de caprifoi era dintr-odată acoperit de izul pătrunzător de grăsime, care era primul indiciu că Peter’sPlaice,pescăria dincolţulTurnuluicu Ceas,nu era departe.Am adulmecataerul.Ungrupdestudenţitineristăteauacoloşistrigau:

—Sadustimpuleducaţiei. —S-adustimpul,amrepetateu. Înurmăcucâţivaani,amgustatprimameaporţiedepeştecucartofiprăjiţi,dar stomaculmeuarab,demunte,nuapututdigeragrăsimea,careaplutittimpdemai multe zile înpânteculmeu.Salmaarezistat,darSallytrebuie săse adapteze.Tot căutamînDicţionarulOxfordcuvântul„aseadapta”:„Asepotrivi,aseajusta,ase schimba.”SeparecăînAngliapoliţiateopreaînmodregulatpestradăşiîţicontrola actele şi sentimentul apartenenţei. Un ofiţer care se ocupă de imigranţi ar putea decidesăsefoloseascădeastasprea-mitestaloialitateafaţăderegină.Ammestecat părţile care erau încă îngheţate şi i-amspus,cu lacrimi în ochi,tânărului care le cumpărasepentrumine:

—Iami,delicios.

—Iami!aspusel,închipdereproş.

ÎnHima,mamaîmireproşamereucâteceva.Salma,aihrănitvacile?Aicurăţat hambarul? De ce n-ai muls caprele? Ba le-ammuls. În fiecare dimineaţă dată de Dumnezeu, îmi băgăm marginea rochiei mele înflorate în nădragii portocalii şi fugeampecâmp.Ţineamtulpinileauriidegrâuîntr-omânăşi,cuseceraîncealaltă, loveam cât de tare puteam. Mâinile mi se înăspriseră din pricina porumbului şi grâului uscat,şi mi se înnegriseră unghiile.Aveammâini bătucite,murdare.Asta înaintesăfugsprelibertate.Acumclătinamdincapşifrecampiatramareşifalsăa ineluluicu mâinile mele fine,care erau mereu unse cu cremă dinunt de cocos,şi oftam.Duseerauzileleaceleaîncarenueramdecâtopăstoriţă,ofatădelaţară. Acumsuntcusătoreasă,asistentădecroitor,într-unmagazindinExeter,careafost votat înurmă cu câţiva anicelmaifrumosoraşdinMarea Britanie.AcumSalma, irisulnegrudinHima,trebuie săîncerce sădevinăoSally,untrandafirenglezesc, alb,încrezător,cuunelegantaccentbritanicşicuunponei.

Liz,Elizabeth,reginaElisabetaI,MaiestateaSa,proprietăreasamea,dormeaîncă. Mirosul de vin ieftin se impregnase în toate: în canapea, în fotolii, în masa şi în scaunele de bucătărie, în perdele şi în covoarele mucegăite. Când am întâlnit-o pentruprimaoarăpeLiz,păreaînaltăînbluzaeidemarinar,încămaşaalbastră,în pantalonii de călărie scurţi, încălţată cu ghetele negre şi joase, din piele. Părul ei lung,drept şi cenuşiu era bine strânsîntr-ocoadă de cal,iar pungile de subochi erau acoperite cu pudră. Stătea dreaptă. Ca şi cum şi-ar fi examinat gărzile. Eu căutamocameră de închiriat.După ce amtot merspână la Cowley,amreuşit să găsesc Edward Street. Am bătut încetişor în uşă, la Swan Cottage. Când mi-a deschis,eueramudătoatăşitremuramîncămaşameasubţireşiînhainadelână.

Eraprimameaîncercaredeaieşiînlume.Amîncercatsăspunbunădimineaţa,dar

nu-miputeamopritremurulbărbiei.Stăteamacolo,subţireşioacheşă,mutându-mi

greutatea de pe unpicior pe altul,holbându-mă la vârfurile pantofilor până când,

într-unfinal,amreuşitsăspun„soarelestrăluceşte”,deşiafarăplouacugăleata.M-

ainvitatînăuntru.

Lizsforăia,aşacăm-amstrecuratînbaie,amînchisuşaşiamîncuiat-o.Sunetul uneiuşicareseînchide,zgomotdepaşipepavajulrece,căutând-oneîncetat. Cada era plină, aşa că am pus nişte picături de ulei de baie în apa fierbinte.

Mirosul de salvie s-a răspândit în baia cea mică, amintindu-mi de după-amiezile lungidinHima,cândbeamceaidesalvieşitorceamşiîmpleteam.Înlocsămergprin munţiîncăutareatufişurilordesalvie,săculegfrunzelemoişiverzi,sălespălşisă

leusuc,eleerauchiaraici:gatatăiate,stoarseşiadunateînsticluţedeunalbastru-

închis, la dispoziţia stăpânei mele. Cu un aparat de ras lubrifiat, mi-am ras, cu atenţie,picioarele şi subsuorii.Obiceiul era ca,înainte de noaptea nunţii,să ţi se întindăîntrepicioareopastădezahărfiertşilămâieşisăţisesmulgăpărul.Bunica meaShahlaspunea:„Cândauterminatcumine,eramplinădevânătăi,darfinăşi fărădepărcaofetiţădenouăani.Buniculuităuîiplăceacurat.Îmiziceacăsunt atât de pură şi de inocentă.” Pasta aceea dureroasă şi lipicioasă aparţinea trecutului, laolaltă cu măritişul, cu rochia mea neagră madraqa {1} , de beduină şi pălăriile cu bani de argint, toate erau suspendate acolo, la capătul orizontului, dincolodemări.Spumăpepicioare,apoirazişi–puf!—niciunfirdepăr.Frumosşi uşorşiseduceimediat,caşidragosteaînţaraastanouă,caşidragosteaînţaracea veche.

Amieşitdinbaie,amspălatcadacuapăfierbinteşim-amasiguratcăfiecarefirde păr negru s-a scursîncanal.LuiLiz nu-iplăcea să vadă păr negru princasă,iar părulmeucădeapestetot:închiuvetă,încadă,înbazinuldeapă,pecovor,printre cearşafuri, pe spătarul scaunului pe care stăteam când Liz nu era acasă. „Te-ai aşezatpescaunulmeu.Uite! Părultăunegruepestetot.”Dinoglindaspartă,măpriveaoreflecţiefracturată, subţire,cupieleadeculoareamăslinei,cuochimari,căprui,cuunnascoroiatşicu părullung,negru,grosşicreţ.Dacă nu m-aşficunoscut,aşfispuscă sunt chiar Salma,teafărăşinevătămată.„Ţi-amdatnumeledeSalmapentrucăeştisănătoasă, purăşicurată.Numeletăuînseamnăfemeiacumâinileşipicioarelefine,aşacăfie catusătrăieştiînluxpentrutotrestulvieţiitale.Salma,puiulmeu,sufletulmeu, fiecaDomnulsăteocrotească,săteţinăteafărăoriundeaimerge,dragamea!”Dacă num-aşficunoscut,aşfispuscăsuntSalma,darspatele-mieraîncovoiatşicapul plecat.Mi-amînvelitcorpultremurătorînprosopulcălduţşiamadulmecataerul.

*

—Sâniităisuntcaniştepepeni,acoperă-i!mi-aspustatălmeu,hagiulIbrahim.

—Ciucureletăudelânăeroşu,aspusmama,eştiimpulsivă.

Amînceputsăstaucocoşată,casă-miascundsânii,careaufostprimullucrupe

carel-aobservatHamdanlamine.Cândl-amvăzutprimadată,măplimbamsingură pemalulrâului,căutândmiruţe,pecaremamalefierbeaşilebeapentrua-şicalma dureriledespate.Amatinsapalimpedecudegeteleşiapoil-amzăritpeHamdan:o reflecţie a unuichipîntunecat,dinţialbişipăr creţ,negru,acoperit de otichie în carouriroşiişialbe.M-amîndrăgostit pe loc,de cumi-amvăzut umeriiînoglinda apei.Cândamînceputsăudstraturiledelegumedetreioripezişisădezmierdcaii, mamaastrigatlamine:

—Salma,copilăproastă,te-oifiîndrăgostit?!

Mi-amaranjateşarfaalbăpecap,mi-amtrasnădragiişiamdatdincap.

Vedetadecinema,înfustaeiscurtăşistrâmtă,cucizmeleînalte,depieleneagră, careîiajungeaupânălacoapse,încăîşimaiîmbrăţişaprinţul,înafişuldinstaţiade autobuz de lângă White Hare,unde se cânta tot timpulhardrockpentru capetele rase.Înţaraasta,dragosteaveneaîmpachetatăîncutiicubomboanedeciocolată,în sticle de şampanie, în băuturi gratuite. Venea în baruri şi puburi, în autobuze şi discotecişichiarşipeCăileFerateBritanice,purtatăpearipileeternuluisăuvultur roşu.Dragostea sălbatică,ca cea pe care i-ampurtat-o eu lui Hamdan,era acum întemniţată în ecranele argintii. Se întâmpla rar în viaţa reală. O vedeai în filme vechi, alb-negru, difuzate în după-amiezile de duminică şi o auzeai în vocile tremurătoare: „O, nu pleca! Te rog, nu mă părăsi.” Ecranul pâlpâitor, suspinele, batistaalbă,hohoteledeplâns:„Iubireameaecâtemareademare,câtecerulde mare,iubireameaecâtmunteleSheikhdegreaşicâtdeşertulSaharadeîntinsă.”

Rochia mea madraqa neagră,de beduină,brodată cu fire atât de colorate că îţi făceau ochii să lăcrimeze, era acum împăturită, ca şi trecutul meu, în valiza de deasupraşifonierului.Lamagazinulindiandincolţulstrăzii,sevindeauhaine,stofe, bijuteriişicovoraşecumotiveetnice.Elefantulroşudedeasupraintrăriiprincipale purtauncoviltirpespate.Prinvitrinăsevedeaudouăzeităţihindusesculptateîn lemn,cumaimultebraţe,careseuitautottimpulspretrecători. Mătaseabrodatăeraatâtdecolorată,deluminoasă,deveselă,încâtteduceacu gânduldirect la TajMahal.Magazinulera plinde englezoaice cu rochiiînflorate şi sandaledemisionari,carepipăiaumaterialeleindienevăluriteprecumcascadele. — În India, ele stăteau sub umbrele de soare cu volănaşe, îşi priveau bărbaţii

îmbrăcaţiînalbjucândcrichetpepajişte,întimpceservitoriiindienialergaudecolo-

colocasăserveascăşerbetrece,spuseprietenameapakistanezăParvin,suflându-şi

bretonuldepefaţă,dupăcareadăugă:N-amairămasnimicdinImperiu,înafarăde

aceleinsuliţedenostalgie.

Într-odupă-amiază,cândîncămaieramlahanulBackpackers,întinsăîntr-unfost patdecampanie,amauzitînuşăciocănitulputernicalportarului.Amprivitînjurul meu, draperiile erau trase, pantofii, pantalonii, cămaşa şi lenjeria mea erau împrăştiate pe podeaua murdară. Eram un arici care se ascundea în tuneluri întunecate,inspirândşiexpirândaerulstătut. Portaruldeschiseuşacucheiaproprieşipoftiînăuntruotânărăscundă,slabăşi negricioasă.Mi-amacoperitcorpulşijumătatedefaţăcucearşafurilecenuşii.

Când s-a uitat la mine, mi-a putut vedea doar ochii şi vălul alb care acoperea restulfeţei,aşacăs-aîntorsspreelşil-aîntrebat:

—Deundevine? —DeundevadinOrientulMijlociu.Arăboaicadracu’!Avenitpeocămilătocmai dinArabiapânăîndărăpănăturaastadinExeter,spuseelrâzând. —Nuvreausăîmpartcameracuoarăboaică,serăstiea. M-amprefăcutcădormşicănuaudniciuncuvânt. — Este singurul han decent din Exeter. Şi singurul pat liber pe care îl avem, domnişoarăP-a-r-a-f-i-n,spuseelcuatenţie. —Parvin,zbierăea. —Da,domnişoară,spuseel. —Eplinădeiritaţii.Poateficevacontagios! —Nu-inimicgrav.Esingurulpatpecareîlavem,domnişoară. —Bine!Bine! Îşipuserucsaculpepodea,seaşezăpeel,priviînjurşispuse:

—Cedărăpănătură!

Eraunsmarald,unturcoazîncrustatînargint,mătaseindianăcurgândînvaluri, ca ocascadă,boabe de cafea proaspăt măcinate într-unmojar dinlemnde santal, frumosîmpodobit,pâine proaspătcoaptă,cumiere şicondimente,operlăînscoica sa,obuclădepărnegru,finşimoale,degetemicişicutate,cafrunzelecrudedeviţă, rodie, parfum pur, sigilat în sticluţe albastre, diamante neşlefuite, o câmpie înrouratăînvaleaîntinsăşiverde,olişiţăalbastrăpemarginicamareaşiazuriela mijloc,monedeleotomanedeauralebuniciimele,înşiratepeunşnurnegru,pălăria denuntă,cubanideargint,amameimele,olunăplină,ascunsăînspatelenorilor translucizi,coamelecailoralbipursânge,albullimpedealpupileimele,braţulmeu dreptşisângelepulsânddininimameafrântă.

Seara am făcut un duş, mi-am uns iritaţiile cu cremă, mi-am spălat hainele murdareşiamfăcutcuratîncameră,întimpceParvinmăpriveaîntinsăînpat.Am încercat să înveselesc camera, dar era imposibil, din pricina celor două paturi de campanie,adulapuluicusertare,aşifonieruluivechişiacovoruluigrişimurdar. Când am deschis fereastra, Parvin s-a întors pe partea cealaltă şi a adormit. Am aprinslampadelângăpatşiamînceputsăcautprintreanunţuriledeangajaredin ziarele locale. „Se caută vânzătoare. Prezentabilă, bună cunoscătoare de limba engleză…” Am căutat în dicţionar „prezentabilă” şi „cunoscătoare”. Nu eram nici prezentabilăşinicinuştiamsăvorbescbineenglezeşte.Nuexistanimiccaresăse potriveascăuneifemeicamine,neatrăgătoare,fărăeducaţie,fărăexperienţăşifără scrisori de recomandare. Eram şi bolnavă, foarte bolnavă. Mi-am scos fluierul de trestie şiamînceputsă sufluînel,pânăcândsunetultandruşirăguşitaumplut camera,oraşulşiastrăbătutmarea,ajungândpânălaurechilemameimele.Parvin adeschisochiişi-apois-aculcatlaloc.

M-amtrezitînfaţamagazinuluicuhainepentrucopii,ceeacenuaveamvoiesă facsubnicioformă.„Trebuie să-ţitailegăturile cu trecutul,acumeştiaici,aşa că

încearcăsătedescurci.”Amfăcutunpasînapoi,dupăcareîncăunulşiamînceput sămăîndepărtez,darnuînaintedeazăriorochiţăalbădesatincuşifon.Unşirag deperleeracusutcuatenţiedeasuprafiecăruivolănaş.Arătacaunnorişoralbşi luminos, ca zorile, iar perlele luceau aidoma unor lacrimi de bucurie. Era promisiuneauneireuniuni,oreîntoarcere.Rochiaaceeaalbăeraacasă.

Liz era confuză când m-ammutat la ea. Eramun chiriaş, un confident sau un servitor?Stareaeidespiritseschimbaînfuncţiedecantitateadealcoolconsumată. Mi-arestricţionataccesulînbucătărielaojumătatedeorădimineaţaşioorăseara, şisesupăradacăspălamtacâmuriledelemnsauvaseledelut. —Le-amacoperitcuuleidemăslineşivreaucalemnulsăfieprotejat,mulţumesc foartemult.Uitece-aifăcut! Ceeacenuştiaeaeracă,deîndatăceamajunsîncasaei,amvrutsăfierbnişte apă,s-opunîntr-ogăleată,săadaugniştesoluţiedespălatşisăcurăţfiecarepahar, fiecarebucatădeporţelan,fiecareunealtă.Voiamsăspălpodeaua,pereţii,tavanul şi mai ales capacul toaletei, care avea excremente uscate lipite de lemn. Eram o musulmană,fir-arsă fie,trebuia să fiu pură şicurată.Fundulmeu nu trebuia să aibă niciun contact cu urina, care era najas: impură, aşa că fie ridicam capacul toaleteişimăaşezampevine,asigurându-măcănuatingeamtoaleta,ceeaceeraun adevărat exerciţiu de echilibristică, fie îmi spălam părţile intime în cadă, cu apă îngheţată,deoareceapăcaldăaveamdoardelunipânăvineridimineaţa,întreşapte şiopt.Aşacă,decelemaimulteori,mergeamdimineaţalalucru,îngheţată,căutând aburulcaldalsuflăriiumane.

Sadiq,proprietaruldelaOmarKhayyam,magazinuldebăuturialcoolicedepeste

drum,eranegricios,slabşiînalt,cudegetesuple.Înaintesăînceapăsăvorbească,

bărbiaîitresăreaînpărţi,caşicumşi-arficăutatcuvinteleşiapoispunea:

—Deasemeneaexcelent. Se ruga de cincioripe zi.De fiecare dată cândtreceampe lângă magazinullui,

covorul său era întins pe podea şi el stătea cu mâinile pe burtă, cu ochii închişi, murmurând versuri din Coran. Tatăl meu, hagiul Ibrahim, nu se ruga regulat. Scoteacovoruldefiecaredatăcândsefuraocaprăsaucândfăcealungidescântece

pentrusecetă.Într-oseară,întimpcestăteamînpoalaluişiîimângâiambarba,mi-

aspuscăiarnatrecutănuplouasedeloc,nicimăcaropicătură,aşacătoţibărbaţii satului au fost rugaţi să se adune pe câmp, pentru a rosti Rugăciunea Ploii. Au îngenuncheat cu toţii la unison în faţa Creatorului lor şi L-au invocat pentru a trimiteploaia.Înaintecaeisătermine,ceruriles-audeschisşiploaiaaînceputsă cadă.Înaceadupă-amiazăreceşiudă,eiaumersprinsatrepetând:„Nuexistăalt DumnezeuînafarădeAllahşinuexistăaltprofetînafarădeMohamed.” Cânda terminat de vorbit,m-a privit cu ochii lui negri,şi-a trecut mâna aspră pestecapulmeuşim-asărutatpefrunte. „Eşti norocoasă că te-ai născut musulmană”,mi-a zis,„căci căminul tău de pe urmăesteraiul.Veiplutiacolopenordeparfumşiveibealaptecumiere.” MiroseaaMuskGazelle {2} ,pecareîlţineaîntr-unsăculeţdinpielepăroasă. „Binecuvântat fie Allah!”, am spus şi m-am aşezat în poala lui ca să-i absorb

călduraşisă-isimtcoastelecareisemişcauînsusşiînjos.

Un nor de parfum. Chimiştii au promis că vopseaua lor va acoperi permanent părulîncărunţit,căloţiuniledecorpvortransformapieleaînmătasecatifelată,iar cremele de faţă vor netezi orice rid.Englezoaicelor li s-a promiscă vor arăta „mai tinerecuzeceani”.Măduceammereulacelmaiscumpraionşiîncercamfarduride pleoape,creioanedeochi,cremeşiparfumuri,pefaţăşipemâini. —Aveţiomostrădinacestparfum?amîntrebat,arătândspreunparfumscump caresenumeaBeautiful. Vânzătoarea fardată dinbelşug flutură dingenele îngropate înrimeişimă privi suspicios.Îşi dădu seama pe loc.Nu eramgenul de femeie care să cumpere noua colecţiedevarăexclusivistă. —Nu,nuavemmostrepentruacestparfum,îmispuseşi-miîntoarsespatele. Mostrelestrăluceauprecumcristaleleperafturiledesticlă.M-amuitatlapantofii meitociţişimi-ammuşcatlimba.Dacăaşfifostînloculei,şieum-aşfidatafarădin magazin,ofemeiecamine,ungunoi.Tribulmeunăvăliseînţaraei,căutândfemei uşoareşiieftine.M-aşfiarestat,dacăaşfifostînloculei.

Noura ţinea înmână osticluţă neagră,plină cu unlichidverde care arăta ca o otravăînluminarecealunii.Îiscoasedopul,agităuşorsticlaşipresărăopicătură pestepalmamea.Lichidulrece,verzuişilipiciosseîntindeapemânameaşiîmiintra în piele. Mirosea puternic, de parcă aş fi fost într-o fermă mare unde înfloreau în acelaşitimpportocalii,lămâii,migdalii,meriişirodiii.Mi-amadulmecatmâna.Eaîşi împleteapărullung,negruşiluciosîntr-ocoadă,îşifixaochiideuncăpruiluminos pegratiileferestreimici,aflatelaînălţime. —Bătrânulcareţinebordelulnil-adatpegratis,casă-imasămpeclienţicuel. Clienţii satisfăcuţi numeau grajdul ăla „Casa Parfumului”; cei nesatisfăcuţi îl numeau„CasaOtrăvii”. Îşi muşcă buza plină,îşi frecă nasul ascuţit,îşi trecu degetele arătătoare peste sprânceneleperfectarcuiteşispuse:

— Îmi plăcea densitatea lui, îmi plăcea că te putea sufoca sau ucide în orice moment. Măapucădemână,adulmecăparfumulşispuse:

—Totceîmidorescacumestesăpotierta.

DragameaprietenăNoura, Iartă-mă că îţi scriu toate scrisorile astea. Probabil că plângi când vezi încă o scrisoaredelamine.Darleprimeşti?Adresaecompletă?Suntsingurăînţaraasta nouă şi mă întreb care e destinaţia finală a păsărilor migratoare. Mă întreb ce se întâmplăcunoi,decesuntemaicişidespreceevorbaîntoateastea.Ceeste,Noura? Oinimă cu puţin mai mare decât pieptul sau prea mică pentru a înfrunta viaţa? O mamăcareţi-adatvoiesăînoţiprimăvara? Unciucure vopsit stacojiu,nuverde,în culoareasatului?Decesuntîncăînviaţăşicem-aadusaici? Cudragosteşirecunoştinţă, Salma

Am luat mostra de parfum şi m-am parfumat din belşug sub ochii fardaţi şi dezaprobatoriaivânzătoarei.Amplecat,într-unnordeparfum,spreSt.Paul,locul deadunareallepădăturilor,şim-amaşezatpeunuldinscaunelealbealecafenelei depetrotuar.Chelnerulalgerian,caresedădeadreptfrancez,venialergândşimă întrebă:

—Ce-aţidorisăbeţi,doamnă? —Apăy’ayshak? Zâmbi, prefăcându-se că nu înţelege arabă şi dispăru. În fond, el era Pierre, al cărui bunic luptase în armata franceză. Parvin îmi spusese că nord-africanii erau recunoscuţi ca falsificatori de acte de armată, ca să reuşească să pătrundă în fortăreaţanumităEuropa. —Ceadresăai?măîntrebaseofiţeruldeladepartamentuldeimigrări. Nu-lînţelegeam,aşacătrăgeamîncontinuaredeuncapătaleşarfei. —Undeosălocuieşti? —Hanglia,cred,amrăspunseu. —UndeînAnglia?întrebărăbdător. —Underâulsăîntâlneascămarea. CăciaşaîmidescrisesedomnişoaraAsherSouthamptonul. —Of,pentrunumeleluiDumnezeu! —Da,pentrunumeleluiDumnezeu.

Exeterulerarenumitpentruceaiulluicufrişcă.Atuncicândveziunceainic,nişte biscuiţi,nişte gemşifrişcă,pe omasă,e clar că persoana care le consumă e de-a locului. Turiştii şi străinii nu puteau suporta bogăţia de frişcă, prin urmare îşi comandauespressosaucappuccino.Stomaculmeunudigeraceaicufrişcă,iareu nu-l meritam. Traversezi mări şi ţări căutând răspunsuri, căutând o fiică sau pe Dumnezeu,şiajungisăbeicafeaamarădintr-oceşcuţă.Mi-amamintitcăeraziua meadecumpărături.Eraceamaiplăcutăziasăptămânii,cândmăimaginamfardată ca la Paris, cu coafuri scumpe, îmbrăcată într-o rochie strălucitoare, bând apă mineralăşicitindMarieClaireîntr-ocafenea la malulmării.Îmilua ogrămadă de timpsă-mi stâlcesclimba şi să pronunţ Marie Claire cu un vag accent franţuzesc. Arabameade beduintrebuiaascunsăacolo,lacapătulorizontului.LuiHamdanîi spuneam: „Dragostea ta îmi loveşte inima, ca un catâr în captivitate.” El mă

îmbrăţişaşiîmispunea:„Iubeşte-mă!”,careînseamnă:„Strânge-mămaitare,trage-

mămaiaproape.” Stăteamcuspatele dreptşiburtasuptăşiîmibeamcafeauafărăzahărpânăla capăt. Aici lucrurile stăteau altfel. Totul se măsura cu linguriţa. Dacă plăceai pe cineva,nuspuneainimicdespremăgari;doarşopteai:„Vreiocafea?”

Ofereamcafeatuturor:ofiţerilordelaImigrări,poliţiştilor,lăptarului,poştaşului, vânzătoarelor. Cortul meu era mereu deschis şi toată ziua nu făceam decât să preparcafeacucardamom,iararomaeiîichemapeprietenişipevecini. Într-odimineaţă,amdeschisuşapoştaşului,careaduceaunpachetpentruLiz.În locul lui Jack,stătea în faţa mea un tânăr cu părul scurt şi negru,cu ochi mari,

albaştri,şicuurechiclăpăuge.Erareceîndimineaţaaceea,aşacă,dupăcemi-am iscălitnumele,SallyAsherdedataasta,l-amîntrebatdacănuvreaoceaşcădecafea caldă. —Eştisigură?aîntrebat. —Da,trebuiesăfiefrigafară. A ziscă se întoarce după cafea la ora şase seara.Amfăcut curat pe măsuţa de cafeaşiamcumpăratniştebiscuiţideceaienglezeştipecarei-ampuspeofarfurie. Avenitlaşasefix,darnul-amrecunoscut.Părulluinegrueradatpespatecugel, cămaşaluieraalbăşicurată,zâmbealargşimi-astrânsmânamaimultdecâtarfi trebuit.I-amspussă intre şi l-amcondusînsufragerie,unde amaduscafeaua şi biscuiţiipeotavă.Asorbitdincafeaşiapoiaspus:

—Decestaiacolo?Vinolângăminepecanapea!

—Staubineaici,amspusşiamzâmbit.

Eraprimulmeumusafir.

S-aridicat,s-aaşezatînfaţamea,m-aatinssubbărbieşimi-aîndreptatfaţaspre

el.

—Nu,amspusşiamsăritînsus.

—Cumadicănu?Tum-aichemat.

—Nu,îmiparerău,i-amzis,încolăcindu-mibraţeleînjurultrupului.

—Cumadicăîţiparerău?

Îmitremuraubuzelecândl-amîntrebat:

—Maivreibiscuiţi? Şi-aaranjatcămaşa,şi-adatpărulpespate,şi-afrecatnasulşiaieşitdincameră. A deschis uşa din faţă, urlând ceva care semăna cu „cola ceai om” şi a plecat, trântind uşa în urma lui. Poate că ar fi trebuit să-l servesc cu cola. Liz urma să ajungăacasăîncurând,aşacăm-amridicatşi,cudegeteletremurânde,amînceput săstrângfirimituridebiscuiţişifiredepărdreptşinegru.

Hamdan şi cu mine ne jucam de-a v-aţi ascunselea de câteva săptămâni deja. Mamaluiiseplânsemameimele,lacafeauadedimineaţă,căfiuleiseînvârteaîn cerc,precumuncatâr.Mamaîşisorbicafeauaşispuse:

—Fierbe-iniştemuşeţel. Eustăteamlungităîniarbă,subsmochin,părulîmieraîmprăştiatcaunnimbîn jurul capului, şi cântam la fluierul de trestie despre dorinţele inimii mele, când Hamdanrăsăriînainteamea.M-amopritşim-amuitatlaexpresiarugătoaredepe faţalui.Razele soareluiscânteiauprintre frunze,mirosulde iasomie umpleaaerul seriişiseauzeaîndepărtarelătratulcâinilorciobăneşticareseîntorceauacasă.Am închisochii,mi-ammuşcatbuzadejosşimi-amţinutrespiraţia.Şi-atrecutdegetele prinpărulmeu,astrânspumnulşiaplecatpentruaseîntoarcemaitârziucasăia ceea ce deja îi aparţinea, eliberându-mă şi înrobindu-mă deopotrivă, pentru tot restulvieţiimele.

„MAMĂ AMERICANĂ PLĂTEŞTEUN UCIGAŞPENTRU A-I RĂPI FIICA.”Amlăsat ziaruljosşil-amprivit dinnou pe italianulcu tenulînchisla culoare,care stătea singur,sorbindu-şiespressoul.EraHamdanîntreg,numaică,înlocderobaalbăşi

lungă, purta un tricou alb cu model complicat şi nişte blugi. Mi-a zâmbit şi i-am zâmbitşieu.Întimpceîncercamsădescifrezultimulsondajdeopiniedinziar,mă gândeamcăItaliatrebuie săfie oţarăfrumoasă.Conservatoriiînurmă.Laburiştii conduceaucucinciprocente.Încercamsăînţelegpoliticaacesteiţări. —Nu poţisă continuisă fiiobeduină ignorantă,îmispusese Parvin,trebuie să înveţiregulilejocului,cedracu’. Daramrămascu capulplecat,mi-ampăstrat speranţele şii-amsusţinut pe cei victorioşi: asta mă sfătuia ghidul de la A la Z al imigrantului. Cunoştinţele mele despre politică britanică începeau şise sfârşeau cu SpittingImmage {3} , dincare nu reuşeamînsăniciodatăsă-nţelegpecinereprezentautăntălăiiăiaînrealitate.Era unadintrerareleocaziiîncaremăuitamlatelevizorcuLiz. —Ălaeraprim-secretaruldinopoziţie?amîntrebat-opeLiz. —Nu,eraprim-ministrul.Prim-secretarulnuapare,îmirăspunseea,fărăsă-şiia ochiidelaecranultelevizorului,nedorindsăfieîntreruptă. —Cinesuntmarioneteleastea?amîntrebat. —Străini.Străinicaşitine,ziseeazâmbind. —Caşimine? —Da,imigranţiilegal. —Eunuilegal,amspus,pierzându-midintr-odatăcunoştinţeledelimbăengleză. —Bada,eşti.Trebuiesăfii,răspunseea. —Vreioceşcuţă?amspus,imitând-opeprietenameaGwen,încercândsăschimb subiectul. —Nu,mulţumesc,îmirăspunseea,părândşimaienervatăacum. N-oplăceapeGwenşinu-iplăceaniciinfluenţagalicăpecareoaveaasupramea. —Oceşcuţă?Fiiserioasă!zise,clătinânddincap. Lizaveadreptate,eramolepădătură.

DefiecaredatăcândurcamcucaprelemelepeRim,celmaiînaltmuntedinHima, Hamdan mă urmărea discret, sărind prin spatele pietrelor şi arbuştilor. Alerga, încercândsămăajungădinurmă,cuumeriiluilaţi,cumantiamaroniefluturândîn vânt,cu tichia înpătrăţele,albcu roşu,care îi ascundea dinpărul gros,negru şi cârlionţat.Într-ozieraatâtdecaldîncâtpestevaleanoastrăselăsaseunaburde căldură.ÎmimânamcaprelespreFântânaAdâncă,totcântânddinfluier.Amumplut albia cu apă rece şicaprele mele au început să bea imediat.Era atâta linişte!Am coborâtdinnou găleatade cauciucînfântână şiamauzit-ocânda lovitaparece, spintecând-o şi apoi cufundându-se adânc. Am ţipat de emoţie, ştiind că ochii lui Hamdan mă urmăresc, că urechile lui îmi ascultă fiecare strigăt. Hamdan rămase tăcutînspateletufişurilorcândamvărsatconţinutulgăleţiipemine.Întimpcemă spălam,cântamunuldincântecelevechialebuniciimele,Shahla:„Halahalabiik,za walla,heyyahaliliyawala,fiibine-venit,fiibine-venit,băiete!Dragosteamea!O, băiete! Fii binevenit,al meu suflet-pereche! Fii bine-venit,viitorul meu soţ!” Când soţuleişi-aluatoadouanevastă,buniciimeleis-afrântinimaşiamurit.Câteva lunimaitârziu,amuritşibuniculmeu.

*

Seîntunecaşicafeneauadepetrotuarsepregăteadeînchidere.Numaiprimeau clienţidupăoracinci.Laoracinci,înmodnormal,engleziisegrăbescsprecasă,la pisicileşilacâiniilor.Şilacastelelegoale.Îivedeamînbucătăriilelormici,îndesând în cuptoare bucăţele de pui îngheţat şi prăjind cartofi congelaţi. Seara devreme, oraşuleraalnostru,alcelorfărăcămin,aldrogaţilor,albeţivilorşialimigranţilor,al aceloracarefieerausinguri,fieîncercausă-şişteargătrecutuldinamintire.Înacest intervaldintrecincişişaptenerisipeamşinerăspândeam,camuşchiulcarecreşte încrăpături.Amsorbitzaţulşiampusceaşcamicădeespressopefarfurie. — Ştii, Salma, noi suntem precum boala aceea, zona zoster, invizibilă, care se strecoară ca un şarpe. Alunecă în jurul corpului tău şi dintr-odată erupe şi te ustură,teustură,ziseParvin,râzând.

Stăteamîntinsăpepământ,cândHamdansefurişăprinviţa-de-vieşirămasepe loc,înfaţamea.Numi-erafoame,daramculestotuşiniştestrugurişiamînceput să-i mănânc. Când am ridicat privirea, silueta lui se apleca peste mine. Îmi acopereamsâniicuambelemâini.Amtrasaerînpieptşiimediatapoi,m-asărutat apăsatpebuze.Vântultăiosalamurguluiîmifluieraprinpantaloni,amintindu-mi parcă de codul onoarei din satul nostru. Nu. „Ai înnebunit? Nu fi impulsivă”, o auzeampemamaurlându-miînurechi.Nu.„Tevorîmpuşcaîntreochi.”Da.Nu.Nu. Nu.L-amîmpinsînapoi. —Osăregreţiamarnicmaitârziu,frumoaso,ziseel,trăgându-şiunfirdepărdin mustaţă,şiplecă. Cândspateleluidispăruprinviţa-de-vie,amînceputsătremur.Soareleapusese şisefăceafrig.M-amînvelitcuşalulmameimeleşiamplecatsprecasă.

Acoperişurile şi ferestrele de sticlă ale clădirilor de cărămidă roşie captau strălucirea apusuluişioreflectau apoipalidă şiaurie.Ammerspână la catedrala dinapropiere,unde,printreporumbeişiimnuri,bărbatulcupărulnegrus-arputea simţi înlargul lui,ca să mă abordeze.Ar putea fi arab.O congregaţie de preoţi a traversat pajiştea,intrândîncatedrală.Arătau bizar înrobele lor lungi,negre,de satinşicucordoaneşipălăriipurpurii.Auzeamcumseînchiduşiledormitoarelordin internat.Colierulturcoaz-argintiu pe care mi-ldăruise sora Françoise era încutia chinezeascădesatin. —Bună,spusebărbatulcupărulnegru,arătândspremine. Amzâmbit. Măicuţelezăvorauporţilegrelealemănăstirii,iarzgomotulacelarăsunaînspaţiul goldinăuntru.Aşalergaînpicioarelegoalepepavajulrece,căutând-o. —EusuntDavid.Spune-miDave. —EusuntSally,amrăspuns,dându-minumeleenglezesc. —Vreisăbeiocafeacumine?m-aîntrebatîntr-unputernicaccentdeDevon. —Cuplăcere,amrăspuns,împăturindu-miziarulşiodatăcuelşisperanţeledea întâlniaiciunarabcaresămădenunţelapoliţiesausămăucidăpeloc.

Ammersspreunmagazinundesevindeauartefacteetniceşicaresecontinuacu

ocafenea.Unbărbatcuopancartăpecarescria„Nupotsăplătesc.Nuplătesc”îi înjurapetrecători.Davidmăprotejacubraţuldreptşimăcondusespreuşi.Insistă săplăteascăel,aşacămi-amcomandatunsucproaspătdeportocaleşiosticlăde apă minerală. David îşi comandă un ceai cu frişcă într-o cafenea care încerca din răsputerisătreacădreptunclubdejazzlamodă. —LocuieştiînExeter?măîntrebăel. —Da,i-amrăspuns,întimpceîlpriveampeospătarultânărşifrumos. —Eulucrezîntr-unclubdesănătate. — O, ce interesant, am spus, încercând să imit accentul reginei. Liz, proprietăreasamea,arfifostmândrădemine. —Deundeeşti?întrebăel. Dacăi-aşfispuscăsuntoarăboaicăbeduinăislamicădindeşert,ofugară,şi-arfi scuipatceaiul. —DinSpania,amminţit. —AmvizitatSpaniademulteori.DeundedinSpania? —Granada. La şcoală ne-au învăţat multe despre isprăvile Spaniei musulmane şi despre mauriidinGranada. Privindpefereastrafranţuzească,vedeamcumseaşterneaîntunericul,stratpeste strat, şi m-am simţit dintr-odată foarte obosită. Nu puteam să merg mai departe. Probabil că din cauza privirii lui David, plină de speranţă şi fascinaţie. Salma mâncasestrugurii,îiînfuriasepemembriitribuluişiplătiseunpreţmare.Eramprea fragilăpentruapropiere,pieleameaerapreafinăîncăşiplinădevânătăi.Dacăaşfi fostînlocullui,num-aşfiprivitadouaoară.Planteleneştiutoarecreşteautotmai mult, transformând cafeneaua într-o seră. Auzeam zăngănitul tacâmurilor de la subsolşibufniturilescaunelorcareeraustrânseşiaşezatepemese.Chelneriţeleîşi pierdeaurăbdarea.Nuputeamsămergmaideparte.Nueramnepoatabuniciimele Shahla,careerafăcutădincutotulaltaluat,carenucunoştearuşineaşifrica.

Shahla,bunicamea,îşiîmpleteapărulalb,lungşisubţireîndouăcozişispunea:

„Urmează-ţiîntotdeaunainima,fiicamea.”S-amăritatdindragoste.Făceapartedin feroceletribUdayy,iareldintribulFursan,aflatemereuînrăzboi.Avăzut-olaizvor într-odimineaţă,umplându-şiborcanuldelutcuapăşiasimţitcumîltreceunfior peşinaspinării. — Bună dimineaţa, tânără gazelă, a strigat el de la distanţă, fiindu-i frică să traversezepeteritoriultribuluiei. Dinfelulîncareîşiaranjasebaticul,atârnândspredreaptaşiacoperindu-iochiul drept, ea şi-a dat seama că el aparţinea tribului Fursan. El începu s-o aştepte dimineaţa devreme, când straturile de grâu străluceau, pline de rouă, în razele soarelui de dimineaţă. Shahla se uită la umerii lui laţi, la mustaţa lui neagră şi groasă, la părul lui lung, des, negru, împletit în două cozi şi hotărî că trebuia să meargălafântânăînfiecaredimineaţă,casăseasigurecănusevorînsetacaiişi cămilelelor.Eraîntr-odimineaţăfoartedevreme,cândîizărisiluetaîndepărtareşiîl auzistrigând:

—Disearăvinsăterăpesc.Pregăteşte-te!

Eaîşiferiochiişiîlprivideladistanţă.Stăteaîndreptulsoarelui,înalt,întunecat şiînfricoşător. Căminullor–beital-shaţar –era format dinpatru corturi,ţesute dinpărfinde capră,aşacăeasehotărâsesădoarmăîncortulpentruoaspeţi,casăn-oderanjeze pemamasacândelaveasăvină.Salteauamameisaleeraaşezatăde-acurmezişul intrăriiîncort,deparcăarfifostunpaznic,aşacăseprefăcuacurăţaunvasde mangaldincortulpentruoaspeţipânăcândoauzipemamasasforăind.Îlaştepta gataîmbrăcatăşicânderapreaobosităcasă-şimaiţinăochiideschişi,auzicopitele îngalopşişuieratulcaluluisăuşiieşisă-lîntâmpine.Omulacelamascat,cuopuşcă atârnându-ideumăr,întinsemânaspreea,iareaoprinseşisetrezirotităprinaer, apoiaşezatăfermpeşa,înfaţalui.Eapriviînapoilacasaei,cuprelatelestrânseîn jurulcorturilor,caiipriponiţidestâlp,cămilelecupicioareledinfaţălegateîntreele, capreleadormiteînspatelelocuinţei.Shahlaîşisupseultimuldinteşispuse:

—Atuncimi-amvăzutpentruultimadatălocuinţaşitribul.

CearfifăcutShahlaînlocuinţaasta?ArfiluatcinacuDavidşil-arfilăsats-o

„călărească până cândis-ar fiîncurcat între ele brăţările de alamă de la mâinişi glezne”?Arfiîntinseamânaunuistrăinşiarfifugitcuelînnoapte?Credinţaarfi întrecut îndoiala? Şi cum rămânea cu trecutul, umbra aceea întunecată care te urmărea? Ţinând strâns în mână pungile de cumpărături, m-am îndreptat spre uşa principală.M-aurmatşim-aîntrebat:

—Vreisăieicinacumine? —Mulţumescfoartemult,darnucred,amspuseu. —Decenu? —Suntocupată.Trebuiesăplec,Dave. Mi-am plecat capul şi am mers prin magazin, pe sub palmierii uscaţi. Printre păunii indieni, cuverturile şi papagalii mexicani şi mesele chinezeşti, se născu un sunet nou în capul meu, un „NU”, pe care ghidul imigrantului mă sfătuise încontinuusănu-lfolosesc.Îmisăriînochiununicorndealamăcaresăreaînaer încercândsăatingăcerul.Ofiindian?Unanimalalcreativităţii?Eacumaratăoare? I-amspusrapidluiDavid:

—Nu,îmiparerău. Şiînaintecaelsăpoatărăspunde,m-amrepezitafarăpeuşaafricană,înstrada rece,adulmecândaerul,încercândsăregăsescaromadeacasă.Mirosulmăinvitaşi m-amsupuscaşicumaşfifostîntransă.Toatălumeaareoregină,ameaeraaceea amâncăriigrasecareseprăjeşte. Amrespiratadâncaerulfamiliarităţii,allibertăţii,alcăminuluişiamascultat. —Balak:edinMI5 {4} ?zisebătrânul.

— Ce-i cu tine? Agenţii nu umblă îmbrăcaţi ca vagabonzii arabi. Poartă pălării maricaPhilsy.Albi,blonzi,cuoţigarăîngură,spusetânărul.

—VreisăspuiPhilby {5} ,idiotule.Înziuadeazi,agenţiiaratăînoricefel,chiarşica IisusHristos.Deundesăştiueu?spusebătrânul,cuunaccentnord-african.

— Eşti paranoicde-a dreptul.Noaptea,cândfrunzele se leagănă,tu crezi că te fotografiazăunsatelitamerican,zisetânărul.

—Oricinearfi,nu-miplacecăseplimbăpe-aiciaşa,conchisebătrânul,aruncând câtevachifteluţedefalafelproaspătînuleiulprăjit. Aerul rece purta aroma mâncării prăjite drept în inima mea. Sfârâitul prăjelii, lingura care căuta bucăţile,falafel-ul strivit înlipia caldă şi mirosul iute de năut, pătrunjel şi coriandru mă ţintuiau în loc. Învelită în şalul meu negru, de beduin, primitdelamamamea,înmijloculExterului,zburampesterâuri,mărişiţări,spre munţii arizi şi pustii, cu o mână de capre şi câteva măsline coapte atârnând pe crengileargintii.Pluteamdeasuprapatrieimele. —Einofensivă,tată.Stăliniştităşirespirăaerulrece,spusetânărul. Nuvedeamfaţafurgoneteidefalafel,daramauzitmişcare,ouşădeschizându-se şiapoizgomotdepaşi.Înaintesă-midauseama,bătrânulstăteachiaracolo,înfaţa mea, unde ceaţa albă a amurgului se întâlneşte cu cerul albastru. Era înalt, fusiform,cu ochi mari,albiţi de vârstă,cu părul alb,tunsscurt,rărit,cu o şapcă tricotatăpecap,cupantaloninegribrodaţi,strânşiînjurulgleznelor,papucidepiele maro,ascuţiţi învârf,iar pe tricoul negru era inscripţionat „BonJovi Nu Rişti Nu Câştigi”,culiteremarişiroşii. Măaflamfaţăînfaţăcutrecutulşiprezentul. —ÎmicautalinareaînAllah,aspusel. Mi-amstrânsşalulnegrualmameiînjurulcapuluişinuamzisnimic. —Viicasăasculţicevorbim.Cefaci,nespionezi?ziseel. În vechiul tărâm al Levantului, m-aş fi ridicat în picioare, i-aş fi strâns mâna dreaptă,i-aşfi sărutat-o,i-aşfi spusjidduşi m-aşfi prezentat:„Fii bine-venit! Fii bine-venit!SuntSalmaIbrahimEl-Musa.”Daracumsuntînţaraceanouă,ofugară cucazier,aşacăamrămaspebancadelemn,prefăcându-măcănuînţeleg. Aezitatşiapoiaspus:

—Nuvreausămaiadulmecipe-aici.Pleacă,pleacă. Aş fi vrut să-i sărut venele verzui, protuberante, de pe spatele mâinii solzoase, îmbătrânite,să-isărutfrunteaşibarbasurăşiţepoasă,înschimbm-amridicatşiam dispărutprinceaţaînserării,oiarbă-reafărărădăcini,purtatădevânt.

Viţă-de-vieşismochini

În puterea nopţii sau în zori, ţineţi petalele şi picioarele strânse! Dar eu l-am primitpeHamdancaofloarenechibzuităcaresedeschideînfaţasoarelui. —Salma,eştifemeieacum…eştiamea,sclavamea. —Da,da,da,spuneameu. Nu exista niciun fel de ţesătură sau îngrăşăminte, exista doar mirosul fertil al pământului proaspăt arat. Îmi spălam pantalonii la râu şi mă întorceam acasă năucită.De-atunciîncolo,amstatmajoritateanopţilorsubsmochin,aşteptându-l. —Târfameaetotaici!spuneaşimăluarepede. —Maimult,îişopteam. CândHamdana încetat să mai dea târcoale şi eu amîncetat să mai sărut caii, capreleşicopacii,mamelenoastreaudevenitsuspicioase. —Ceaifăcut,târfă? Mamamătrasedepăr. —Mamă,terog. —Ne-aitârâtnumeleînnoroi.Frateletăuosă-ţitragăunglonţîntreochi. —Mamă! Petalelemi-aufostsmulseunacâteuna.M-atrântit,m-amuşcat,m-abătutcu cureaua,pânăcândm-amînvineţitşiamcăzutfericităînnecunoştinţă.

Mergând singură pe sub stâlpii electrici, a căror umbră se tot prelungea, am strânstarelapieptsacoşadecumpărături.Nu,nuerauşorsătrăieştiînAngliaca un„străin”,aşa cummă numise ofiţerulde la Imigrări.Amscriscândva pe pereţii uneitoaletepublice:„UnobiectstrăinînchislaculoareatraversatceruldinExeter.” înfiecaredimineaţă,miseaduceaamintecăsuntostrăină.Înfiecaredimineaţă,pe cândîncănemaiînvăluiaceaţa,Jack,poştaşul,îmifăceaunsemncumânaşiîmi spunea:„Bună,fato!”Măsupăram.Voiamsăfiuşieuo„puicuţă”,caBevdealături. Cutoatecăl-amcorectatdecâtevaori,„Salma,Jack.Terog,Salma”,eluitaadoua zişiîmispunea tot „fato”.Dar Jacknu îşiputea amintide asta,pentru că eu nu primeamniciodată scrisori cu numele meu arab, Salma IbrahimEl-Musa, scris pe ele. „Salma cea cu picioare şi mâini fine. Salma cea parfumată ca florile albe de iasomieşipurăcamiereadinborcane.”UneoriîmidoreamcaJacksămăînjure,aşa cumfăceaucapetelerasedelaWhiteHare.„Străino!Ciudato!Decenuteîntorciîn junglă?Du-teşicocoaţă-teîntr-uncocotier!Du-tedracu’!Cară-te!”Numeritamsă fiuaici,numeritamsăfiuînviaţă.

AmmersînaintepeSouthStreet,peundeumblauagenţiiimobiliaricarede-abia aşteptau să-şi vâre mâinile în buzunarele tale. Cât mai aveam până să devin un cumpărătordeprimămână?Douămiidemile?Treizecideani?Oviaţăîntreagă?O! Ce n-aşda să amocasă înBranscombe,unde trăia pastorele Mahoney,quakerul irlandez,salvatorulmeu.Ocăbănuţăcuîncălzirecentralăcugaz,cutreidormitoare, ogrădină,unpudel,uncuptorcumicrounde,câtevaoişicâtevacapreşiovacăpe cares-omulgînfiecaredimineaţă.Eiarbădinbelşugacolo,aşacăseînţelegecăai aveaundesăducioilelapăscut.Mi-aşpetrecetimpulgospodărind,crescândovinele

şi cântând din fluier. Un doctor bun, un gentleman englez, m-ar vindeca de toate durerile.Aştrăifericităşisănătoasăcucopiiimei.Soţulmeuarmuncipestehotare ca să ne întreţină. Ne-amspune poveşti unii altora şi amrâde: mama bătrână şi copiiieifrumoşi.

Soarele strălucea deasupra casei pastorului Mahoney, din Branscombe. Rafturi înţesatedecărţi,ocanapeauzată,unradiovechiîncolţulcamereişiochelariiluide citit peste Biblia cu coperte de piele. Domnişoara Asher îl rugase să aibă grijă de mine:

— Eu trebuie să mă întorc în Levant să încerc să mai salvez câteva vieţi nevinovate. — Salma este bine-venită pentru câteva luni, a spus el rar, pentru ca eu să înţeleg,osămăîntorctotuşiînOrientulMijlociuanulviitor. Cândterminamdespălatvaseledupămiculdejun,pastorulMahoneymărugasă măaşezînsufrageriecasăîncepem„educaţiameainformală”,douăoredeengleză, matematicăşiştiinţe.Dupăaceea,elpregăteaprânzul,iareufăceamcurat.Făcea plimbărilungidupă-masa,iareuîmipetreceamtimpulcercetândvitrinelerăposatei sale mame, biblioteca lui sau fotografiile de pe etajeră. Inspectam fotografiile, căutândfiguratânăruluipastorMahoney.Ştergeamprafuldepeserviciiledemasă pictatemanualşicumarginiauritealemameilui,repetând:„Farfurieplată,farfurie dedesert,farfuriedesupă,bolpentrudesert,farfuriepentruprăjituri,setdefrişcăşi zahăr,ceainic,ceaşcădeceai,canădecafea,lingură”,aşacummăînvăţaseel. —ŢineamultlaacestserviciudeHaviland,aspusel,deîndatăceaintratpeuşa sufrageriei. Nu-laşteptamsăseîntoarcăatâtdedevremeşim-amaşezat,bruscdezorientată. —Mamaîşiiubescpălăriacumonede,amspus. —Serios?ziseel,apoiîşiscoasehainaşiîşiîndesăcămaşaînpantaloni. M-amuitatlabraţeleluisubţirişialbe,laspatelelat,lapicioareleluifusiformeşi amspus:

—Eunudemnădeiubire.

—Bineînţelescăeşti,spuseelşiseaşezăînfaţamea.

—Amfăcutlucruriruşinoase.

—Toţifacemlucruripecareleregretăm,ţinedenaturaumană.

—Amlăsat-oînurmamea.Meritmor,nutrăiesc,eu,amspusşiamizbucnitîn

lacrimi.Eudeasemeneabătrână,nucasă,nubani,nuslujbă.

Şi-afrecatochiialbaştri,obosiţi,şiaspus:

—Nimicnurămânelafel,copil,respect,dragoste,durere,boală,nimicnurămâne

neschimbat.Vinşiapoipleacă.Poţisărecâştigirespectul.Câtdesprefamiliata,într-

ozipoateosătehotărăştisăteîntorci,lucrurilesepotschimba. —Lucrurile se pot schimba?Să mă întorc?amîntrebat,întimpce îmiîndesam şuviţeledepărcareîmiieşiserădinvălulalb. —Da,artrebui,într-ozi,spuseel. —Lucrurilesepotschimba,amrepetateuşiamînceputsătremur. El a ezitat, şi-a plimbat degetele prin părul cărunt, apoi mi-a îmbrăţişat trupul tremurândşim-alegănattandru,repetând,„sss,yakfiy,gata,şşş”,pânăcândm-am

opritdinplâns.

Amtraversatstradaşiamluat-opeoaleelăturalnică,pentruanufiobservatăde cătreşefulmeucarearputealucrasâmbătaasta. —Facmaimultcândnueştiaici,vorbindşichicotind. Se uita mereu urât la cei care treceau prin faţa vitrinei lui, prin fereastra acoperitădenicotină. —Uite!Uită-te lapărulei!Trebuie săfiavutoexplozie controlatăînbucătărie, spuneaşirâdea. Râdeaatâtdeameninţător,încâtîmicoboramprivireaşitreceamdedouăoricu maşinadecusutpestetiv. —Cumspuneaicătecheamă,Salamaa?O,Doamne!O,Doamne! Parvinspunea că se zvoneşte despre Maxcumcă ar fifost de partea Partidului Naţionalist,carevoiasă-iomoarepeevrei,pearabişipemusulmani.Defiecaredată când mă privea cu ochii lui pătrunzători, mă trecea un fior. L-am auzit odată spunându-iunuiclient:

—Sallyareunadinstărilealea.Arabiisuntobsedaţidetristeţe. Cinevami-aspuscăpubuldincolţechiardrăguţ,cumuzicălive şitottacâmul. Îmi plăcea mai mult la White Hare unde aproape că am fost bătută de unul din capetelerase.Voiasădansezecumineşinuampututsărefuz.Păreaînaltşisubţire în geaca lui de piele neagră şi în pantalonii lui, şi arăta ca un cocoş, cu creasta vopsităînroşuaprins. —Sunt şefulbandei,repeta tânărul,iarbanda ridică mâna dreaptă însemnde salut. Cândm-astrânsdemână,i-amsimţitrespiraţiamirosindabereieftină.M-atras înspreelpânăcândamsimţitţepiidemetalşiţintele,apoim-aîmpinsşi,cândam fostsuficientdedeparte,m-aînvârtit.Eramatâtdemoale,capăpuşadecârpăalui Liz. Melodia devenea din ce în ce mai frenetică şi mirosul de bere şi de respiraţie puturoasăumpleaaerul.Cândmi-adatdrumulînsfârşit,eramatâtdetristăcămai suntîncăînviaţă.Meritamsăfiubatjocorită,bătutăşichiarucisă.

Amstrâns şi mai tare sacoşa de cumpărături la piept şi ammers mai departe. Studenţii ieşeau de la colegiu. Cum era oare să fii student? Ce îi învăţau aici în Anglia?Eraoareposibilsă-milasînurmătrupul,trecutul,numele?Eraoareposibil săîntorcpagina,s-oiaudelacapătalăturideaceiciudaţitinerigotici?Săpotstaşi eualăturideei,într-obancă,şisăascultcearedespusprofesorulstrălucit,iarîn pauză să-mimănâncsandviciulcu unt şizahărşisă beau ceainegru amar?Aşfi scuipatînsandvicicasănumi-lfurecolegiişisă-mimănânceprânzul.Cândaveam cincisprezeceani,înlocsămerglaînchisoare,aşfimerslaCentruldeArtesăvădun filmfranţuzesc,ţinându-mădemânăcuunbăiatdrăguţşitimid.Măvedeamîntr-o fustă neagră transparentă, cu un tricou negru pe care scrie „MOARTE”, cu litere roşii,purtândunmachiajnegruşighetenegre.Şipoatecămi-aşvopsipărulînroşu.

*

Era foarte frig când m-am dus prima dată la şcoală. Anotimpul recoltei se terminase şi cerul era împânzit de nori groşi, ameninţători şi aducători de ploaie. Simţeamizuldebuştenicareardînmangalurişimirosuldegrâuafumat.Mamam-a pieptănatşimi-aîmpletitpărulîndouăcozi,apoimi-amtraspeminerochianeagră, brodată,carefuseseamamei,mi-ampussandviciulcuuntcondimentatşizahărîn geanta de pânză, împreună cu caietul şi creionul şi am fugit la şcoală. Mergeam desculţăpelângăcrânguriledemăslini,apoiînsusşiînjospedealurilearide,până când am zărit cele două săli de clasă din chirpici, construite de către bărbaţii şi femeile din sat. Pereţii nu erau drepţi, ferestrele nu erau nici triunghiulare, nici dreptunghiulare,iaruşilefuseserălucratedemână.DomnişoaraNailah,„femeiacu buzelepecetluite”,neaşteptalauşă. —Yala!Mişcă-te!Aiîntârziat!îmispuneaeadefiecaredată. Amintratînăuntru,cucaietulşicreionulînbraţe.Stăteampeunscaunruptşi încercamsămăconcentrezlatablă. DomnişoaraNailahzise:

—C.Cap.S?

—Salma,amşoptiteu.

—Ce?aspus,rotindu-şibăţulprinaer.

Mi-amdresvoceaşiamrepetat:

—Salma,domnişoară.

Iareaazis,cuvoceaeiascuţită:

—Bine.Ştiisă-ţiscriinumele?

—Nu,domnişoară.

—Latablă!

Stăteamlângătablătremurând,cuvezicaplinăşicupantaloniigatasă-micadă

depemine.

Ealuăcretaînmânăşiscrise:„S-A-L-M-A”

Amluatcreta,conştientădecelezeceperechideochiaţintiteasuprameaşiam

începutsădesenezlitereleacelea,„Salma”.

—Câţianiai?

—Şaseani,domnişoară.

IardomnişoaraNailahaspus:

—Bravo! Amalergatacasăşii-amarătattatăluimeucescrisesem:„Salma”,„cap”,„măgar” şi „bărbat”. A fost atât de încântat, încât a rugat-o pe mama să facă un ceai extradulcepentru„fataastadeşteaptă”.

Oriunde mă duceam, vedeam în depărtare biserici, casele vechi, dărăpănate şi întunecate ale Domnului. De fiecare dată când intram într-o catedrală sau într-o biserică,mi-erafrig,deparcăaveaupropriulsistemderăcireaaeruluicareventila mirosuldemucegaiagăţatdepietrelevechi.Eraulocuriveşnicîntunecate,tihniteşi singuratice. De ce s-ar fi dus oamenii la biserică dacă nu erau forţaţi să o facă? Probabil că exista un imam sau un preot puternic care îşi agita băţul, invocând numele Domnului şi promiţând amărăciune „după sufletul fiecăruia”, dacă nu îl veneraipeDumnezeu.Catedralaerapustie,înafarădepreoţiicareseplimbaude

colo-coloînrobelelornegre,cubrâieleşipălăriilelordesatinroşu,decâtevafemei

bătrânecupărulcăruntşidedoibărbaţicarestăteaulângăcutiadinsticlăpentru

donaţii.Îimaigăseaiacolopealcooliciiciudaţisaupeceifărădeadăpostdormindpe

pernelederugăciune,întinşipestranelelungidelemn.Religiaeralafeldeslabăca

şiceaiulînţaraasta.Cemairămăsesedineaera:„Ăstaenumeletăudebotezsau

numeledefată?”,ceeacemăîntrebaseofiţeruldeladepartamentuldeimigraţiişieu

n-amştiutsărăspund.

—Musulmaniinucreştini,nubotez.

—Nume?Nome?Izmak?azisel.

—Ismi?Ismi?SaallyAshiir.

—Hristoase!

Domulşiminaretulmoscheii,deundeimamulchemalarugăciune,sezăreauîn vârful dealului arid, albastre amândouă. Chemările la venerarea şi ascultarea Cuvântului Domnului veneau de cinci ori pe zi. „Alahu akbar! Allah este cel mai mare! Ridicaţi-vă şi vă rugaţi!” Bătrânii se trezeau la răsăritul soarelui,îşi făceau abluţiunile şimergeau la moschee,împreună cu tineriifără tragere de inimă şipe jumătate adormiţi.Imamulstătea pe platforma lui,îndemnându-isă intre şisă se roageluiAllahpentruiertare. —Nuputemvindemăslinele,înaintedeaprimiofatwa {6} delaimam,spuneatatăl meu. Măuitamlatatălmeu,cuochiimeidezeceani,şiobservamcăemaislabdecât imamul.Trupulluisubţire,înalt,negricioseramărturiaanilordecălărie,dearatşi de cules recolte. Ochii lui rătăcitori erau mărturia zilelor în care privise cerul, aşteptândcanoriisădeanăvală,aşteptândsăvinăploaiaşisă-isalvezerecoltele. De ce era omul ăsta înalt şi puternic mai slab decât imamul? De ce trebuia să-l consulte,înaintedeavindecutiiledemăslinecaresestricauîncămară?

*

Un curcubeu plutea deasupra râului Exe, făgăduind, parcă, ploaia. Tatăl meu,

hagiulIbrahim,ar fifost încântat să-lvadă,cu dungile luicare promiteau sacide grâuîncămară,ocălătorielaoraşpentruavinderecolte,uncojocnoudinlânăde miel.UniioamenidinHimaarfivăzutînelopromisiunecăvoraveasuficienţibani încât să-şiia oa doua soţie.„Te slăvescşiîţimulţumescŢie,Allah”,ar fispusei. Aflatchiarlângăgroapadegunoidelângăcaleaferată,arătaexactaşacumerade fapt:oreflecţie dezamăgitoare aluminiiînoglindaapei.Mi-amştersbroboanele de transpiraţiedepefrunteşimi-amprinspărulcuunelastic.Artrebuisămăuitlaun

film.Nunsontheruneradespreunfilmdespredoigangstericareseascundeauîntr-

o mănăstire şi pretindeau a fi nişte călugăriţe foarte credincioase. Eram şi eu o

păcătoasăcareseprefăceacăemusulmană,darera,defapt,opăgânăcăreianuis-

ar fi permis niciodată să intre într-o moschee. Apoi mi-am amintit că Liz îmi interzisese să folosesc aparatul video din sufragerie, pentru că îi dereglam ora şi pentrucăpărulmeunegrucădeapestetot.

Proprietăreasameasorbeadinvinuleiieftinşimăaşteptasăvinacasă,pentrua-

mida sfaturiînorice privinţă.Bineînţelescă mirosulacru de vinajungea până la nasulmeu.Iarerabăută. —Bună,amfredonateu. —Tueşti,Salma?întrebăea. —Cinealtcineva,Liz? Apoiştiamceurmează,oîntrebaredesprevreme:

—Şiaziafostvremeuscată?

—Aplouatpuţin,daracumeuscat.

M-amuitatlapăruleidrept,cenuşiu,laochiieiînceţoşaţi,lareţeauafinădevene

depeobrajiişinasulei,lacumstăteaîntinsăpecanapea,uşorameţită,şiamspus

cas-oînveselesc:

—Uncurcubeuuriaşsearcuieştepestecâmpii,pestedealurişiseoglindeşteîn

apă.

Încăoînghiţiturădinpaharulmurdarafosturmatădeunezitant:

—Sămăducsămăuit?

—Da,da.Vreisă-ţiţingombanie?

—Companie,spuseea,într-oenglezăbritanicăimaculată.

—Companie,amrepetatdupăea,încordându-mimuşchiifălcilor.

—Mamă,amţipat,scuipândlămâiaacrădingură. Moaşabăgafiareascuţiteînmine.Şuvoiuldelacriminuastinsfocul. —Terog,amstrigat. —Terog,astrigatşiea. —Eu…eu… Şiînaintesă-miterminpropoziţia,chipultumefiatalmameidispăruînîntuneric. —Degeaba.Seagaţăîncontinuaredepântecultău,caunadevăratbastard,îmi spusemamacândm-amtrezit. Madraqameaeraîmbibatădesânge,părulmurdarmiselipisedecapşilacrimile îmiardeauobrajii.Amînceputsămălovescîncapcumâinileşisăplâng. —Cemăfac? —Dacăaflăfratelesautatăltău,teomoară. Mi-amînnodatvălulalbînjurulcapului,m-amridicatşiamfugitînsuspedealul arid,înjospe dealularid,până la şcoală.Domnişoara Nailahdormea într-una din camere.Ambătutlauşadefierstrigând:

—DomnişoaraNailah!DomnişoaraNailah! —ÎnnumeleluiAllah,cinee? —Orsămăomoare,orsămăîmpuşteîntreochi. —Cine?Ce?Dece?aîntrebat,întimpcedescuiauşa. M-am repezit înăuntru şi am rămas în picioare în mijlocul camerei. Plângeam, bătându-măînpieptcumânadreaptă. —MălasîngrijaluiAllahşiadumitale,domnişoarăNailah. —Cee? —Suntînsărcinată. Pălişistrigă:

—Biatadetine,nefericitadetine.

Şi-astrânspărullung,şi-apusvălul,l-aînnodatsubbărbie,aînghiţitcugreu,

apois-aaşezatpemargineapatului.

Stăteamacolotremurând,înmijloculîncăperiiaproapegoale.

Într-unfinal,de-abiareuşisăarticuleze:

—Maiîntâidetoate,trebuiesă-ţiţiigura.Nuspunenimănui.

—Vreisă-ţiţincompanie,Liz?amîntrebatdinnou.

—Nu.Maibineterminăstamaiîntâi.

Şi-aridicatpaharulcuvin,plindepete.

Amaplecat cu grijă sticla cu lichidde spălat vase,pe care oţineamascunsă în spatelecutieicucerealedindulapulpecaremi-lalocaseLiz,pânăcândopicătură mică,verdeacăzutpeburetelegalben.Trebuiesăfiuatentăcândîmispălamcana. DacăLizsimţeacelmaivagizdelămâie,ne-amficertat.Mi-aşfiînghiţitlimbaşiaş fităcut,iareaarfituruitîncontinuu:„Tacâmurileşivaselesuntvechi.Nutrebuiesă le speli cu chimicale. Ce se întâmplă cu voi, oameni buni? Spălat şi curăţat tot timpul.Nu-idemirarecăsunteţiplinidebube.”Vorbeacuminedeparcăeramvreo servitoarede-aeidinIndia,undelocuiseea,nuchiriaşaeicareîiplăteapatruzecide lirepesăptămână,plusfacturile.

Ibricul fierbea, aşa că l-am oprit, am turnat nişte apă fierbinte în cană, am aruncatunpliculeţdeceaiînăuntruşiamamestecat.Imediat,niştedâremaroniiau începutsăseînvârtăprinapă.Eramconvinsăcăceeacefăceamnueraceai,pentru cănuvedeamfrunzeleşipentrucăapasecolorainstantaneu.CânderamînHima, în fiecare după-amiază puneam câteva frunze de ceai în ibricul de metal, apoi îl umpleam cu apă, adăugam nişte salvie uscată sau cardamom şi şapte linguri de zahăr,apoiîlpuneampefoculaprinspecareîlţineamsubsmochin,pânăfierbea.Îl ridicam,apoiîlpuneamdinnoucasămaifiarbăodată,pânăcândaromeledeceaişi cardamomajungeaulanasulmameimele.Ampescuitpliculeţulrotundşiumeddin canăşil-amaruncatlagunoi,apoiamîncercatsădeschidcutiadelapte.Amtrasşi amîmpinsdemargini,darrefuzasăsedeschidă.Nuputeamnicimăcarsădeschido amărâtădecutiedecarton!Eramfurioasăpeminepentrucăeramatâtdestrăină, aşacăamînjunghiatcutiacuuncuţitşiamvărsattotlaptelepeblat.ÎnHima,când aveainevoiedelapte,luaiuncastronşiîlpuneaisubovacă,apoiotrăgeaideuger până când ţi se stropeau mâinile de laptele proaspăt şi cald. Am şters laptele cu cârpamultifuncţionalăpecareLizofoloseacasăşteargătoatesuprafeţele,inclusiv podeaua.Cârpa nu era curată,aşa că m-amspălat pe mâinicu apă şisăpun,am luatoînghiţiturădinceaiulcareserăciseacumşim-amrepezitpescărisprecamera mea.

Nuaveamvoiesă-mipuncanapeceledouădulapuricurafturianticecarepăreau să stea îngenuncheate încolţ,ca nişte câiniciobăneşti.Aşa că opuneampe masa ieftină de lângă patul meu, care scârţâia de fiecare dată când mă aşezam sau dormeamînel.Aşezasemtelevizorul,pecareîlluasemdelaunmagazindevechituri

cudouăzecidelire,pemăsuţaanticăpecareoaduseseLiz.Privindpefereastră,prin perdelele făcute la comandă, zăream calea ferată şi strălucirea soarelui la apus. Perdelelecremcualbastruerausingurapromisiuneaunuiviitormaibun,dinacea cameră,unviitor încare să amocasă pe care s-omobilez cu piese noi,făcute la comandă. PeraftulDIY {7} stăteaucâtevacărţişimulterevisteglossy.Mi-amgolitsacoşade cumpărăturipepat.Dedataasta,chiarcămălăsasemdusădeval.Mi-amcumpărat

colorantdepăr,instant,geldespălatpefaţă,apădegură,şampon,cremăE45,lichid

decurăţattoaletaBigDum,careeraîncapullisteideobiecteinterzisealuiLiz,şi un borcan de nescafe. Zornăitul boabelor de cafea o îndemnă pe doamnă să acţioneze, să se ducă să împrumute nişte zahăr de la vecinul frumos şi cu pielea închisălaculoare,caretocmaisemutasealături.

Dacănuîlaşteptamprinvii,Hamdanscoteaunsunetascuţit,caşicumşi-arfi chemat câinii înapoi la grajd. De fiecare dată când îi auzeam fluieratul, mă strecuramprintrebareledefier,apoisăreamjoscasă-lîntâlnesc.Mergeampelângă

zid, mă furişam printre copaci, prin spatele pietrelor, de teamă să nu stârnesc câinele. Când ajungeam în vie, mă aşezam pe jos în linişte, privind stelele îndepărtate şi aşteptândsă audzgomotul paşilor lui.Îi recunoşteam,fiindcă erau uşori,ca labele uneihiene care ating pământul,apoise avântă iarăşiîntr-unnou salt.Măprindeadegleznăşiîşiînăbuşeachicotitul.Neîmbrăţişamsubcerulindigo şiprintreumbreleîntunecatealecopacilor.Mătrăgeadepărşiîmispunea:

—Eşticurtezanamea,sclavamea.

—Da,stăpâne,îirăspundeameu.

Elîmpingeaşiîmpingea,iareustăteamnemişcată,muşcându-mibuzelecasănu-

mi scape vreun ţipăt. Gâfâind, îmi odihneamcapul pe pieptul lui, iar el îşi trecea degeteleprinpărulmeuşiîmicântacântecededragoste:

—Dragosteatam-aprinspedinăuntru,sufletulmeu.

—Dragosteameapentrutineloveşteşiîmpingecaunmăgar,îispuneam,iarel

râdeaşimăîmbrăţişa.

Pentrudecâtevaclipe,amsimţitcăHamdanmăiubeşte,măpreţuieşte.Nuaveam

sămaisimtastaniciodată.

*

— Vino-ţi în fire! Aranjează-te! Vinde-te! mi-a spus Parvin. Acum eşti într-o societatecapitalistăcarenuîţiaparţine. Avea dreptate.Majoritatea vopselelorpentru părerau pentru blonde şiofemeie brunetă ca mine, care albise prematur, găsea cu greu produse cu care să-şi armonizeze culoarea naturală a părului. Ieri, la radio, un bărbat vorbea despre „rasisminstituţionalizat”.Probabilcăserefereala„îmblonzirea”generală.Oblondă sănătoasăfăceareclamelapastădedinţi,uscătordepărşiiaurtdegresat.Defiecare datăcândmăuitamînoglindafrumosîmpodobită,pecareLizoadusesetocmaidin India,zăreamunchipumedcare se prelingeacacearade albine,unchipcare nu mai era tânăr.Părul îmi era negru,mâinile îmi erau negre şi puteamsă facfapte

negre,măgândeam,întimpcemăuitamlavagonulbineluminat,delaclasaîntâi,al trenuluideLondra.Acolo,pescaunelealbastre,stăteaviitorulmeusoţîncostumul luigri,cucravatăroz,citindFinancialTimes.Unenglezsensibil,generos,bogat,alb, care ardea de nerăbdare să cunoască o femeie exotică, aşa ca mine, cu ochii întunecaţi, cu pielea întunecată, cu părul întunecat, cu trecut întunecat. Mi-aş fi frecatpieleamăsliniedeelşipuf,caprinminune,aşfidevenitalbă.Purşisimplu, fărăsăfienevoiesăfolosescanidezileocremădealbitpielea,aşfidevenitmaialbă şimaicurată.Purşisimplu,aşfidispărut.

— Trebuie să pleci imediat de-aici, îmi spuse învăţătoarea mea, domnişoara Nailah. —Dece?m-ampanicat. —Dacănupleci,osăfiiucisă. Şi-atrecutlimbapestebuzeleuscate. Mi-amapăsatfaţaudăcumâinile. —Şiundesămăduc?Cesevaîntâmplacucaprelemele? —Lasăcaprele.Acumîncercămsă-ţisalvămţiegâtul. DomnişoaraNailahsuflăînlampaeicukerosen,opusepepodea,apoimăprinse demână. —Celmaibinearfisătepredaipoliţieişisăterogicătevorînchidepeviaţă.

În timpce puneamobiectele pe care le cumpărasempe pervazul ferestrei de la baie,amvăzutînrâureflecţiilecoloratealeluminilordelamoaraceaveche.Razele sfâşiate pluteau pe oglinda apei,întoate părţile.Recunoşteambriza aceea.Ea era acolo,căutaunlocdeodihnă,unpunctde plecare,osalvare.Eraacolo,obosităşi tânguindu-se. Mă chema. Mi-am acoperit urechile cu mâinile. M-a trecut un fior rece, şi sfârcurile mele, negre şi urâte, lungi de un centimetru şi jumătate, cât degetulmeumic,delacapătpânălaprimaîncheietură,s-auîntărit.Nutrebuiesă stau încasă înseara asta.Ar trebui să merg înpuburi călduroase şi restaurante bine luminate,pline de reflecţii strălucitoare de la lumânările care se oglindescîn paharele de vin, unde m-ar fi întâmpinat răsuflarea umană caldă, murmurele şi râseteleşipromisiuneadeagăsiuntratamentdegradant.

Stăteamînpat,la SwannCottage,urmărindcumse decojeşte tencuiala şi cum cade pe podea. Încăperea era la fel de umedă ca şi celula de la închisoare, unde stătusemcinciluni. —Detenţieînregimcelular,amrepetatdupăgardian. Poliţistulîmispusese căurmasăstauîntr-ocelulătocmaipentruafiprotejată. Tribulmeudecisese sămăucidă,îmivărsaserăsângele printre eişibărbaţiitineri adulmecaupământul. —Încercămsă-ţisalvămviaţa,îmispuseseîngrijitoarea. Numele eiera Naima.Număramzgârieturile de pe perete,adăugamcâte una în fiecare zi.Aveamtotuşiunmotiv de bucurie că eramînsărcinată.Ce-aşfifăcut la menstruaţie?Aşfistatşasezilepegăleatadetinichea?

Cândm-amduslapubulTurksHead,mi-amprinsînpărofloareroşie,cafatadin reclamalaexcursiaîninsuleleSeychelles.Aveapărullung,negruşimătăsos,chiar şi pielea măslinie,ochi negri,înguşti,şi sâni mari cu sfârcuri invizibile.Stătea pe plajă,cuonucă-de-cocosînmână,învârtindu-şifustadepaie,peacordurilemuzicii tribale:„Recoltanoastrăbogată,ya,ya,ya.Culege-oşipune-o-ngăleată,ya,ya,ya.” Cânteceledevarăvesteauintrareaînanotimpullogodnei,cândtoatefeteledinHima începeau să se foiască în paturile lor, urmărind prin gratiile de fier de la ferestre semneleiviriizorilor.Mamaviitoruluiginereveneaînziuaurmătoarecas-oceară, aducândcu ea coliere de aur,de smaralde,de rubine,brocart de mătase,lână de damasc,sticlădeHebronşiparfumpurdeAttar,însticluţefrumosornate.Şieava sta,însfârşit,înumbraprotectoareaunuibărbat.

DragăNoura, Sunt fericită, atât de fericită. M-am căsătorit cu un gentleman englez de familie bunăşiaşteptămofetiţă.Amvăzutfotografiascanată.Esteşibogat.Casaluiemare şi veche. Este înţesată de cărţi frumoase, cărţi colorate din toată lumea. Vesticii citescfoartemult,nucanoi.Suntşidrăguţişiserviabili,nucanoi.Imaginează-ţică poliţistul opreştecirculaţiacasălasesătraversezeuncârdderaţe!Noi nepurtăm oribilcuanimalelenoastre,înafarădecaprelemele,pecarele-amrăsfăţatenorm.Ce maifacemamamea?Spercăseîngrijeşte.Încăîmiamintescdemâinileeiasprecare îmimângâiaufaţaşimăbinecuvântau.Îmiamintescşidepâineaproaspătcoaptă,de sandviciurilecumiereşiuntcondimentat.Erapejumătateoarbădedurerecândam plecat,aşacăi-am cumpărat nişte ochelari de vedere. Sunt scumpi, ştiu, dar soţul meugentlemanmi-adatbaniişim-asfătuitsă-icumpărpeceibifocali.Mi-edorde tine, Cudrag, Salma

Ea plângea după mine.Cu inima strânsă,amdeschisfrigiderulşiamscosnişte crochetedepeşte,ampuscincidintreelelagrătar,împreunăcudouăfeliidepâine. Crochetele erauaproape arse cândle-amscos,darle-ammâncatoricum.Ambăut din cola mea dietetică trezită şi am început să mestec din codul care rămăsese nefăcut în mijloc. M-am aplecat peste pervazul ferestrei şi am zărit umbra unei lumini rotunde, perlate, ascunzându-se în spatele norilor translucizi. Am deschis fereastraşiamîntinsbraţeleacoperitederănisprecerulîndepărtat.Brizaceareceîi purtastrigătelestinsepânăpeinsulaastauitatădeDumnezeu. Dacă mi-aş pune vată în urechi, poate că n-aş mai auzi nimic, nici foşnetul frunzelor,nicischimbareamacazului,nicipeElizabethumblândbeatăprincameră, nicişoapteleluiHamdan,nicitânguirileşinicibătăileinimiimele.

*

Stăteamînvârfuluneicăpiţedefânşiînfulecamdinsandviciulmeucuunt,când Hamdanseivibruscdintr-unnordeprafşiseaşezălângămine.Mergeaspremine înroba lui albă,ca opanteră,fără să facă prea mare efort.Ochii lui erau aţintiţi

asupragleznelormelesubţirişinegricioase,decaretrăgeaaproapeînfiecarenoapte,

printrevii.

—Cemaifacerândunicamea?spuseelşiîşiaranjătichiaîncarouriroşucualb.

Amînghiţitînsecşiamspus:

—Bine.

—Pariobosită.Teextenuezcunevoilemele?şoptiel.

Amaruncatsandviciullapăsărişii-amspus:

—Suntînsărcinată.

Pepodeauamizerăacelulei,ogrămadădecarneîşifăculocafară.Amstrigat,am ţipat,amimplorat,apoi amaduspe lume o grămadă umflată de carne,roşie ca o sfeclă.Alcoolicele,prostituateleşicelecare-şiomorâserăsoţiipriveau,întimpceeu, păcătoasa,năşteampepodeauaînchisoriiIslah.DoamnaLamaaşi-aaranjatbaticul roz, şi-a şters faţa cu ambele mâini, a îmbrăţişat-o pe Noura, căreia lacrimile îi şiroiaupeobraji,întimpcespuneacevacenuampututsăînţeleg:

—Într-ozi…într-ozivei…

Ceaidesalvie

M-am dezbrăcat de lenjeria roşie pe care mi-am cumpărat-o de la reduceri şi stăteamgoalăpecovorulmurdar. —Arăţimaibineînultimultimp,amspus,adresându-măreflecţieidinoglindă,şi apoiamintratînapă. Pentru mine, era de-ajuns să stau în apa fierbinte, inhalând toate aromele săpunurilor şi uleiurilor de baie. Învăluită într-un nor de abur şi parfum, îmi era cald şi mă simţeam în siguranţă preţ de câteva minute, promisiunile încălcate, trădarea,ruşineaşimoarteadevenindniştenoţiuniîndepărtate.M-amridicat,m-am învelit cu prosopul şi am început să-mi frec faţa. Îmi atingeam încet cu degetele

nasulcoroiat,fruntea îngustă,gura mare şipomeţiiînalţi.Frecamşifrecamca să ajung la porii închişi şi să-i deschid.Dintr-odată,aroma cafelei proaspăt prăjite,a măslinelor coapte şiparfumulflorilor albe de portocalau umplut camera.Stăteam subsmochincumamaşibeamceaidementă.Mamaîşipusejospaharulşiîşitrecu mâinileasprepestechipulmeu,murmurândincantaţii.Înfiecarevineridupă-masă,

întregulsatseadunaînjurulsinguruluiradio,înafarădeceldincasaşeicului,cas-

oascultepedivaFaizaAhmadcântând. Nuspunecăamfostşiafost Îmidoresccatoateacesteasănusefiîntâmplat Îmidorescsănuteficunoscut,sănutefiştiut. M-am stropit cu apă rece pe faţă. Oglinda era aburită, de parcă ar fi plutit în mareaceasărată.

Mi-amrujatbuzelecuuncreionroşu,încercândsălefacsăparămaimicişimai pline.M-amdatcudeodorant.Aromarăcoroasămis-aîmprăştiatdesusînjos,petot trupul. Amales fusta cea mai strâmtă şi cea mai scurtă din şifonier, mi-amlăsat picioarele săalunece înnişte colanţinegri,perfecttransparenţi,şiapoimi-ampus pantofiinegri,strălucitori,cutocînalt.Mi-ampussutienulcusârme şiamtrasîn sus de bretele, pentru ca sânii mei să capete o formă mai tinerească, mai plină. Bluzaneagrăcroşetatăerasuficientdestrâmtăîncâtsă-micuprindăpieptul,fărăsă arate însă abdomenul care îmbătrânea. Stăteam dreaptă în faţa oglinzii şi îmi sugeamburta.Aceleaerauclipelescurteşipreţioasealeserii,încaredădeamuitării trecutul.Aceleclipeîncaremăuitamlareflecţiameacalaunstrăineraucelemai bune. Mintea mea era ocupată cu inventarea unui nou nume şi a unei istorii pentru mineînsămi.„Însearaasta,osăfiuosteadecinema!”

Dacă aş fi continuat să cos şi să asamblez, dacă aş fi continuat să tac, m-aş fi strecurat afară din corpul meu ca un şarpe care îşi leapădă pielea cea veche. Aş putea să nu mai fiu Salma şi să devin altcineva, care nu a muşcat niciodată din fructul interzis. Timpul ar trece repede, iar eu aş ajunge din închisoare direct în mormânt.Fărădurere,fărărezistenţăsauchiarplictiseală.Amcusutscrisoareade lamama,împreunăcuoşuviţădepăr,într-unbuzunardepieleşile-amtransformat într-oamuletă pe care opurtamla gât ca pe unlanţ.Scrisulpalidaldomnişoarei

Nailahcarescrisesescrisoareaînloculmameimeleîmieragravatînminte.„Astaa

vrutAllahpentrutine.Ţi-amdatnumeledeSalmapentrucăaveamsperanţemari

pentrutine.Voiamsăpoţidescifrascrisul,sătecăsătoreşticuunuldintrefiişeicului

tribului,sămănâncimigdaleşimieretoatăviaţa.Voiamsăaioviaţamaibunădecât

amea.Darciucureletăudelânăeraîntotdeaunadiferitdecelalcelorlaltefetedin

trib.L-aivopsitstacojiu.Îşiplăceasăţiseacordeatenţie.Mis-aspuscăaiîncetatsă

maimănâncişisămaibeiînînchisoare.Nutepotvizita,pentrucătatăltăuhagiul

IbrahimşifrateletăuMahmoudmi-auinterzissăvin.Auspuscămăîmpuşcăşipe

mine.Cândmăuitlacapreletalenegre,atâtdepierdutefărătineşislăbindpezice

trece,îmispun,fiecaAllahsăaducăunfinalîndurător.”

Mi-ampusşalulnegrualmameiînjurulumerilorşiamieşitpevârfuridincasă. Liz stătea la taclale cu Sadiq, „puştiul pakistanez de la magazinul de băuturi”, furnizoruleidevinieftin. — Doamnă, acesta este excelent, vechi şi foarte bun. Încercaţi-l numai. De asemeneaexcelent. Făceacâtevaglumeşirâdeapânăiseumpleauochiidelacrimi.Astaeraceamai bunăfaţăaei,cânderapuţinameţităşibinedispusă. —Sadiq,artrebuisă-ţifieruşine,săflirtezicuoenglezoaicăbătrânăcamine,îi spuneaea,cumânasprijinităpecotullui. Iarelclătinadinbărbie,caşicumşi-arficăutatcuvintele,apoispunea:

—Doamnă,deasemeneanusunteţibătrână. Atuncirâsuleirăsunaatâtdezgomotosşideafectat,undevaîntreochicotealăşi unhohot.Apoiodădeapealtălimbă. —Kaisehotum? {8} —Astanueurdu {9} ,doamnă,astahindi,spuneaelindignat. —Theekhai {10} ,spuneaea,ridicânddinumeri.

Stăteamîn spatele vechii maşini de cusut Singer,apăsampe pedală şi treceam acul peste poliester, bumbac, satin. Coseam orice îmi dădeau îngrijitoarele din închisoare:mâneci,pantaloni,gulere,tivuldelafustaîngrijitoareiNaima,buzunarul delajachetauniformei,carefuseseruptdeunadintredeţinute.Mi-amstrânseşarfa albăînjurulcapuluişiamînceputsă-lcosde jachetă.Încăpereaeraneaerisităşi miroseaauleidemaşinăşiaurină.Nuvedeaidecâtcapeteplecateşiacoperiteşinu auzeai decât zgomotele ritmice de la maşinile de cusut vechi. „Mişcă-ţi degetele încontinuu”,îmi spuneam,„şi o să fie bine.” Voiamsă-mi repar viaţa.Aranjamcu grijăgulerele,lecoseamdemânăşiapoilamaşină.Ce-ţierascrisînfrunte,ce-ţiera menit trebuia scos la iveală. „Nu-i aşa că e o croitoreasă bună”, spuneau prizonierele,uitându-selaconfecţiilefăcutecugrijă.Nuştiaucăseuitălaviaţamea irosită.„Încădelaînceputamştiutcănueştialbăcaiasomiasaupurăcamierea dinborcaneledesticlă.Eştiotârfă!”

Mergândpedrum,auzeamzgomotultrenurilor,sunetuldemetalpestemetal. —Erapuţincamrăcoare,m-amauzitrostindîntr-oengleză„elisabetană”. Eram obsedată de proprietăreasa mea. Mă transformam pe nesimţite într-o

Elizabeth,într-untrandafirenglezesc,oAlbă-ca-Zăpada,fărăprinţ.Primullucrupe carel-amvăzutîngarăafostunpanouuriaş,puternicluminat.Audatjosreclama laceaiulTetleycuFrumoasaAdormităşiceişaptepiticişil-auînlocuitcuoimagine lucioasăaunuiChevroletroşu,decapotabil.Ocompanienouă,FaxHome,preluase clădirea dărăpănată de lângă calea ferată. Au netezit pereţii exteriori şi au pus geamuritermopan,auadusfotocopiatoareşifaxuri,oferindu-şiserviciilelaunpreţ rezonabil. Vedeam maşina în biroul slab luminat, trimiţând faxuri unor persoane dispărute.DoamnaSmithdelapoştăîmizâmbeadefiecaredatăcândmărepezeam pe uşă,darera unzâmbet foarte obosit.Se gândea probabil:„Iarvine femeia asta negricioasă!”Cândîidădeamcâteunteancdescrisori,îşipuneaochelariidecititşi inspectaadresele. „Cătreoricineesteinteresat”sau„LuiNoura,închisoareaIslah,Levant”,spunea ea,apoiîşicoborapuţinochelariişimăpriveacuochiieicenuşii,pătrunzători. —Nupareînregulă. Dar, mai târziu, a încetat să mai verifice adresele. Se mulţumea să ridice din umerişisăspună:

—O,trebuiecăaiatâţiaprieteniacolo!

—O,da!îirăspundeampeuntonvesel.

Aveamprieteni:peînvăţătoareamea,domnişoaraNailah,pedragameaprietenă

Noura,pedoamnaLamaa,peofiţerulSalim,pesoraKhairiyya,pesoraFrançoise,pe

pastorulMahoney,peGwenşipeParvin.

—Cine afăcutrochiaastaalbă?Vreaus-ocunosc,astrigatofemeie cuaccent libanezlaofiţerulSalim,guvernatorulînchisorii.NumelemeuesteKhairiyyaşivreau s-ocunosc. Ea a fost primulmeu vizitator.M-amridicat,mi-amîndreptat rochia înflorată şi mi-am pus papucii de plastic. Gardianul închisorii m-a condus prin labirintul de coridoarepânălabiroulguvernatorului.Orazădesoareluminabiroulgri.Amclipit şiamîncercatsă-idesluşescpeceidincameră.Ofemeiemicuţăşinegricioasăîntr-o rochiecenuşiecugulerînaltţineaînmânărochiapecareofăcusemcuaniînurmă. —Ialoc,Salma,îmispuseofiţerulSalim. Amînghiţitînsecşim-amaşezatpeunscaun,lângăfemeiaaceea. Ofiţeruleraînalt,cuunînceputdechelie,iarchipulsăuaveaoexpresieblândă. —Tuaifăcutrochiaastaalbă? Amstatoreînşirsăcroiescrochiţaaceeadefetiţă.Oreîntregiamîncercatsă-mi imaginez cumar arăta unnufăr plutindpe apă într-onoapte veselă şiluminoasă:

Layla. Am încercat să fac ca forma rochiei să semene cu cea a unui nufăr. Îmi doreamcaviaţaceleicareovapurtasăfiemaibunădecâtamea.Tivulînzigzag, gulerulînflorat,buzunarelemiciînformădetrandafir,mânecuţelepufoase,cureaua desatinşiperlelescânteietoare,cusuteînjurulgulerului. Amdatdincapcăda…

Hangarul mare de oţel unde se sorta poşta era puternic luminat. Sortau şi distribuiaumiidescrisori,daralemelenuveneauniciodată.Cetrebuiasăfaccasă primesc scrisori de la ei, sau mai bine, ca să le aud vocile? Dacă m-aş aşeza în

mijloculstrăziicaunpoliţistadormitşidacăm-arcălcaocamionetămareşiroşiea PoşteiRegaleBritanice,atuncim-arobservaoare?Defiecaredatăcândsimţeamcă seapropieocriză,măuitamlafereastracugratiişireciteamscrisoareamameimele de câteva ori, până când inima îmi bătea mai rar şi broboanele de sudoare de pe fruntemiseuscau.Citeamprintrerânduricămamamăsfătuiasăîncepsămănânc dinnou,darnuoputeaspuneclar,defricabărbaţilordinfamilie. —Decenuîncercisăporţisutienulmeu?îmispuseNoura.Poatecăn-osătemai doarăaşa. Am clătinat din cap. Îmi apăsam sfârcurile inflamate ca să eliberez laptele nefolosit,apoischimbamtampoaneledevatăşioluamdelacapăt.Simţeamlaptele uscatcapepietreînăuntrulsânilormeisensibili.Sfârcurile-mideveneaumailungişi mainegre,tottrăgânddeeleşiapăsându-lefărăniciunfolos,cutoatădurereaaia.

Noaptea era rece şi uscată, dar râul Exe se arunca violent peste pietrele care încercau să-i stăvilească drumul spre mare. Suna ca un bocet urmat de un ţipăt puternic. Parcarea de la Turks Head era plină de maşini cu parbrizele aburite:

maşini elegante, maşini scumpe, genul de maşini în care mi-ar plăcea să fiu plimbată.De-alungultimpului,celedouăetajealepubuluis-auîmpărţitpevârste. Ceimaivârstniciurcaupescaraspiralatălaetaj,iartineriirămâneaujos,lasubsol. Prin ferestrele aburite, am zărit luminile colorate de discotecă şi am auzit vocea răguşităacântăreţului.Zecidetinereşitinerienglezidădeaudincapşiîşimişcau şoldurileînritmulmuzicii.Uniibeau,alţiistăteaunasînnassausesărutau,iaralţii dansausinguri.Semnuldepeuşăanunţa:„Petrecereaniversarăprivată.”

—Vreausăteajutsăieşidinţară,spuseKhairiyyaşiseînchină. —Salma,tueştiîncustodie,astaînseamnăcănute afliaicipentrucăaifăcut ceva,cipentruafiprotejată.Dacăteeliberezşirămâiînţaraasta,tevorîmpuşcaîn faţaporţilorînchisorii.Dacăplecidinţară,veifiînafarapericolului,spuseofiţerul Salimşiîşisprijinidegetelepebiroulstrălucitor. —Măvorîmpuşca. Erauprimelemelecuvintedupăsăptămânidetăcere.Numaiştiamsăvorbescşi amuţisemzileîntregi.Colegeleîmispuneau„fluierulmut”. —Uite,amsămăasigurcăastanusevaîntâmpla.Vomfifoarteatenţişitevom elibera noaptea. Eliberându-te, eu nu încalc legea. În faţa statului, tu eşti nevinovată. Khairiyyaîşitrecudegetelepestegulerşizise:

—TeiaueulamiezulnopţiişiteducînLiban.

—Şi…şifamiliamea?

—Copilamea,spuseofiţerulSalim,învăţătoareataadusscrisoareaacumtreiani

şideatuncin-amprimitniciovestedelafamiliata.

*

Se făcea că eramîn închisoare: în ziua următoare la ora două, când începu să suneclopoţelulcareanunţavizitele–îlopriserădeoarecenimeninuleviziteazăpe

prizonierele de la Islah – gardianul strigă prin portavoce: „Vizită pentru Salma IbrahimEl-Musa.”Îmiaranjamhainele curate pe care le spălasempentru această ocazie, îmi puneam pantofii de plastic şi păşeam mândră spre gardul de sârmă ghimpată. Şi acolo erau ei: tatăl meu, hagiul Ibrahim, fratele meu, Mahmoud, şi mama mea, Amina, plângând şi strângând în braţe un sac maro de portocale. Ne înţepam mâinile în sârmă şi împingeam, împingeam până când mâinile ni se atingeau.Mâinilemameimeleeraulafeldeaspreşi,riscândsă-mirănescbuzele,ile sărutamprinsârmaghimpată.

Ampăşitprinuşilelargiîntr-oinsulădecăldură,fumşizgomot.Voceagroasăa cântăreţuluireverberaprinpodeauadelemn.Mi-amdatseamadintr-oprivirecine dintre cei care stăteau pe scaunele roşii ieşise la vânătoare.Amalesunscaunîn parteaceamaiîndepărtatăabarului,pentruaevitaatenţianedorită.Proprietarul, care stătea pe un scaun confortabil în colţul îndepărtat, se uita cu atenţie la chelneriţelenumeroase.Fatacarelucraînspatelebaruluipăreasimpatică,înfusta eilargăşibluzalungăşiaveaofaţăluminoasă,deschisă,nemachiată,careinspira onestitate. —Bunăseara. —Bună. —Cucevăservesc? —Unsucdemere. Suculdemeresemănalaculoarecuberea,aşacăoricines-arfiapropiatdemine arficrezutcăsuntdestupatălaminte,nuoîncuiatădeimigrantămusulmană. Înspatelemeueraungrupdebărbaţilavreotreizecideanicarediscutaudespre ceva.Ambăutnişte„bere”şiapoim-amîntors.Unuldintreeiaveapărullungprins într-o coadă de cal, cu o faţă care îmbătrânea plăcut şi o cămaşă largă, de un albastru-cenuşiu.Generaţiaanilorşaizeci.Aarătatspremineşil-aîntrebatcevape bărbatulcarestătealângăel.Celedouăcapetes-auapropiatsăseconsulte.M-am întorslabăuturamea.Elerapecalesă-mizâmbească.Pubuleraplindebărbaţicare seadunauîngrupuri,vorbeauuniicualţii,dardorindsăsefacăremarcaţi.Aproape toţierauîncăutareauneiopţiunimaibune,auneialegerimaibunedecâtceacare leatârnadeumăr,râzândprosteşte.Privindu-mibăuturadeculoareamieriim-am gândit că totulera prostesc,inclusiv să-ţicumperisucde mere şisă pretinzică e alcool.

Khairiyyaastabilitodatăpentrueliberareamea.Salimazâmbitşiadatdinmâini însemndeconfirmare.Amcerutnişteapă.Întimpceeramescortatăîncelulamea decătreungardian,măgândeamlamarţeaviitoare,cândlamiezulnopţiiartrebui să am lucrurile împachetate şi să fiu gata de plecare. „Unde să plec?” întrebam pereţiipătaţi.„Unde?” Deşi nu aveammulte de împachetat, amrepetat împachetatul de zeci de ori în minteamea.Celmaiimportantavuteradejaîmpachetatşiatârnadegâtulmeucao amuletă:scrisoareade lamamaşişuviţaeide păr.Amoftatşiamfostreadusăîn prezent de unsucde tomate care era turnat într-unpaharşia căruiroşeaţă m-a uimit.

—Cee?spusefostulhipiotcarestăteaacumlângămine,sprijinindu-sedebar.

Amclătinatdincapşiamspus:

—Nimic.

Amîncercatsămăînveselescgândindu-mălaoreclamădelatelevizor.Reclamala

ciocolatămi-aamintitdeHamdan.Eramaibunăreclamalacafea,încaretocmaise

formauncuplu.Amrespiratadâncşiamzâmbit,dezvelindu-midinţii,deparcăaşfi

făcutreclamălapastădedinţi.

—Potsă-ţiofercevadebăut?măîntrebăel,făcândcuochiulcătreprieteniilui.

Sevedeacăavuseseşizileîncarearătasemaibine,iarpărulnegruîiîncărunţea

la tâmple, dar părea curat şi mirosea a pudră. Îmi plăceau degetele lui lungi şi unghiile lui ovale. Aranjându-mi o şuviţă rebelă de păr în spatele urechii, i-am răspuns:

—Sucderoşii,terog.

—Simplu?

—Da,terog.

Azâmbitşiacomandatbăuturilecuovocenesigură,cuunpronunţataccentsud-

vestic. —Deundevii? Prevedeam cu groază următoarele câteva minute. De câte ori nu fusesem întrebatăacestlucrudecândvenisemînAnglia?Dupăanideziledecândlucramîn magazinul lui, Max, şeful meu, încă mă mai întreba: „De unde ai spus? Shaaam? Hiiima?” —Ghiceşti? Lista,cadeobicei,includeafiecareţarădepepământînafarădeamea. —Nicaragua?Franţa?Portugalia?Grecia?Doarn-ofiRusia? —Nu.Eopleaşcămarechiarînmijloc. —Turcia? —Nu,Levant. Sejucacupaharul;nuştiaundesă-lpună,conştientcăprieteniiluiîlpriveau. —Şideceaiplecatdinţarata?măîntrebă,rămânândfidelscenariului.

Lucrurilemele,pecareleîmpachetamfrenetic,erau:unfluierdetrestie,scutece de cârpă pentru menstruaţie,un pieptene maro cu câţiva dinţi lipsă,un Coran,o

madraqaneagră,şalulmameimele,olingură,operiuţădedinţipecareînvăţasems-

ofolosescînînchisoare,ocanăde plastic,unprosopgri,rujulpecare mi-ldăduse

doamnaLamaa,piepteneledesidefpecaremi-ldăruiseNouraşiosticluţădeparfum

primitădelaNoura.Ampusamuleta,scrisoareadelamamaşişuviţastrălucitoare

depărdeasupragrămeziişiamstrânsbinenodul.

—Deceamplecat?Presupuncăamvrutsăexplorez. Mai luă o gură de bere, neştiind ce să facă, dacă să pună capăt serii sau să continueflecărealacustrăinaaceea. —Eştidemultaici? —Da,i-amrăspuns,întimpce-mitrăgeamfustaînjos. —Îţiplaceaici?

—Da,ebine. —Aiofamilieacasă? —Da,am. Omamă,untată,unfrateşi…câţivaprieteni. —Ţi-edordeei? —Da. Încerca din răsputeri să mă antreneze într-o conversaţie.Nu muşcamniciodată momeala.Osavuramîndelung,omestecamşiapoioscuipam,înaintecalimbasă-mi fiesfâşiatădecârlig.Amluatoînghiţiturădinsângelereceşiacrudinpaharulmeu şiamîntrebat:

—Dartu? —LocuiescînExeter.Amunmagazindeprodusenaturiste. —Deundeeştidefel? —M-amnăscutînLincoln,darfamiliameatrăieşteînLimeRegisdeanidezile. Tatălmeuafostpescar. Cineva deschise uşa ca să plece şiopală de aer rece mă izbi.Cunoşteamaerul acela.Stăteampescauntremurândşiîncercândsă-micontrolezmânacasănu-mi mai tot trag fusta în jos. Mi-am pus ambele mâini sub mine şi m-am sprijinit cu putere,întimpceascultamsunetulslabalapeicarecurgea,zăngănitulpaharelorşi lătratulîndepărtatalcâinilor.

Unciocănitezitantlauşaînchisoriimăanunţasecăsefăcuseoradouăsprezece:

eratimpulsăplec.Colegelemeledormeau.M-amuitatlafeţelelor,lapodeauarece, laperetelepătat,lapaturiledecazarmă,carefuseserăadusecucâtevaluniînurmă casăînlocuiascăsalteleledecauciuc,apoim-amîntors,gatadeplecare.DacăNoura armaififostacolo,mi-arfifostgreusă-miiaurămas-bun.Ţinândînmânălegătura încaresegăseatoatăavereamea,ammersîncetişorprinspateleNaimei.Ochiimei urmăreaupodeauacoridoruluipe care trebuie săofispălatde sute de ori.Pereţii erau acoperiţi cu semne care numărau zilele. În această seară, adăugasem la labirintulmeudezgârieturiîncăuna,finală,cuunpunctdedesubt. —Ceeasta? —Eunsemndeexclamaţie,repetasemdupădomnişoaraNailah. Spre surprinderea mea, Naima mă îmbrăţişă, iar chipul ei furios de obicei era acumscăldatdelacrimi. Mi-amrevenitşimi-amluatrămasbun:

—Mulţumesc,larevedere.

OfiţerulSalimmăgrăbipepoartă,spunându-mi:

—FiecaDomnulsăteaibăînpazalui.

Amşoptitun„Mulţumesc”şiamsăritînmaşinacaremăaştepta,lângăKhairiyya.

Amplecatimediat.Clădireaînchisoriidispăruîncâtevasecunde.Ampututsămai

desluşescdoarsilueteleluiSalimşiaNaimeicareîmifăceaucumâna.

Khairiyyaeraconcentratălacondus.

—Nuvremsăfiiîmpuşcatădefrateletău.

—Nu,amşoptiteu,privinddrumulîntunecatşişerpuitorşisteleleîndepărtate,

pecarenulevăzusemdecincianidezile.

—Spune-miJim,ziseenglezulcucoadădecal. —Jim,vreisăbeiceva? —Faceucinste. —Nu,faceu. —Bine,unscotchdublu,terog. De-abiaorazeceşieldejaîşiluaunscotchdublu,m-amgândit,întimpcecăutam dezorpringeantă. —Stămlângăfoc? —Da. Ne-amcroitdrumspre şemineu,de unde se auzeazgomotulgazuluicare trecea prinţevi.Vedeambuşteniistrălucindînfoc,flăcărilescânteietoareşijucăuşeşiîmi dădeamseamacă,lafelcaşicurcubeulpecareîlvăzusemdedimineaţă,eraunfals, oiluzie optică.M-amaşezat pe canapeaua de piele şiamoftat.Era mult maibine pentruspatelemeuobosit.Uitându-măînochiicenuşiiailuiJim,măîntrebamcu câte femeis-oficulcat.Cupluldinreclama la Nescafe,după zile întregiîncare îşi împrumutaserăcafeaşiîşizâmbiserăpedeasuprameselor,încănusesărutaseră. —Cuceteocupi?întrebăel,întinzându-şipicioareleşilăsândlavederepantofii confortabili. —Suntasistentădecroitor,amspus. —O! Precissegândeştecâtdeplictisitortrebuiesăfie. —ŞimaifacşiuncursdeenglezălaOU {11} . Astaîimaiîncălziprivirea. — Fac şi curs opţional în sociologie şi trebuie scris lucrare despre oamenii fără adăpost. Nu ştiu iau referinţe despre asta. În catedrala aproape cei fără adăpost cautămâncare.Maizecezilecas-oscriu. —Te-arputeaajutacoordonatorultău. Profesorul Robson, coordonatorul meu, era distant şi mereu ocupat; privirile lui erauîndreptateîntotdeaunasprealtcevadecâtsprefaţamea. —Vorbeştecuceifărăadăpost. —Desprecumesănuaiadăpost?amîntrebat.Imagineazătu:eu,oimigrantăcu pielea închis la culoare, care trăieşte dintr-un salariu minim pe economie, întrebându-ipevagabonzi:„Decevoidormiţiprost?” —Da. Jimzâmbişisorbiultimapicăturădewhisky. Fărăsă-midauseama,mi-amtrasfustaşiapoiamroşitdincauzadirecţieigreşite amâinilormele.

Înnoaptea încare amieşit dinţara mea era foarte frig,unfrigcare îţiajungea până-nmăduvăşiîţiîngheţarăsuflarea.Eramîmbrăcatăcurochiameaînflorată,cu pantalonişiînpantofideplastic.Cândamînceputsă-mifrecmâinileunadecealaltă, Khairiyya,careseconcentraladrum,aspus:

—Acoperă-tecuşalul! Mi-amacoperit umeriicu şalulnegru almameimele şiamprivit pe fereastră la

luminileîndepărtate.Treceampelângăzecidesateîncaresevedeaudeladistanţă

doarcâtevalumini.Ţinutulmeueraofâşie de zecide luminiurmate de întuneric. Mirosul de lemn care ardea în mangal umplea aerul. Mama torcea sub lampa de kerosenîncasa eide chirpici,tata se uita la cer anticipândploaia,iarea…iar…?

Eramdusăafarădinţară.Îmiţineamstrânstraistadincârpă.Oriceaşfifăcutde-

atunciîncolo,oriundem-aşfidus,nutrebuiasămămaigândesclaei.

Începeamsămădeschidînfaţaacestuibărbatcuochicenuşii,careîmbătrâneaşi el.Nesugeamamândoiburţile,agăţându-nedetinereţeanoastră. — De ce vii singură în pub? întrebă el, în timp ce îşi trecea degetele pe buza paharului. —Nuamprieteni,amrăspuns. Minţeam.LeaveampeGwenşipeParvin. —Trăieştiaicideanidezile.Cumsănuaiprieteni? —Majoritateatimpuluimagazin,muncă,amspusşimi-amdatpăruldupăurechi. Elzâmbi. Amzâmbitşieu. Prinreflexiilepaharuluidewhiskydepemasă,amvăzutumbraei,întorcându-se pechei,zâmbindlocotenentului,sfidândparcătotsatul.Înflăcărilefalse,Jimpărea amabilşiprimitor,caunhancutoatedotările:unhanplindelucrurilealtoroameni şi de respiraţie călduroasă. Un acoperiş deasupra capului, umbra rece a unui bărbat. Îşipusepaharulpeşerveţelşispuse:

—Aimaşină? —Nu. —Potsăteconduc? Ezitam. Prin flăcările şemineului, o vedeamzâmbindu-mi, apoi mama îşi întinse braţele spre mine, domnişoara Asher mă pălmui, pastorele Mahoney mă binecuvântă, Elizabeth ţipă la mine, apoi negura se strecură înăuntru, prin rama receaferestrei. —Da. Mi-amacoperitumeriicuşalulnegrualmameimeleşiamtrecutprintr-ungrup deprietenide-ailui,careovaţionau.Elzâmbişi-mispusesă-iignor.

Khairiyyapăreairealăînrochiaeicenuşiecuguleralb;ochelariieiargintii,legaţi cuunlănţişordepiele,îiatârnaudegâtcauncolier.Conduceadeparcăunspiritar fitrasmaşinacuforţaluiatotputernică.Mergeamfărăoprireşifărăsăscoatemun cuvânt.Întunericulîncepeasăseridice,înstraturi.Nouraseafla,fărăîndoială,în „CasaParfumului”,distrându-ipeclienţi,celelaltecolegeseuitausprefereastracu gratii, visând să vadă cerul, iar ea plângea, plângea după mine. La capătul orizontului,distingeamcolinelemaro-verzui,nişteoicarepăşteauşiocâmpievastă acoperităderouă.Aeruleraîncărcatdemirosdeiarbătăiatăşifocuridearmă.Era primulrăsăritdesoarepecareîlvedeamîncinciani.Zoriiaprindeauluminapeste munţişicâmpii.Măîntrebamcefaccaprelemelenegreacum.Amîntorscapulspre geamullateralşiamzăritcâmpiabogată,verde,strălucitoare,care se întindeacât

vedeaicuochii. —ValeaBeqaa,spuseKhairiyya. Roua strălucea în razele dimineţii. Eram liberă. Mi-am şters obrajii umezi cu capătulvălului.

—Îmiplacesunetulapeicarecurge,amspus,întimpcemăurcamînmaşinalui

Jim.

IarJimzâmbişiîmirăspunse:

—Decitotuşicevaîţiplaceşiţie. —Da,sunetulapei,ceaiulcuaromădesalvieşiprăjiturilecucremădeciocolată. —Ceamestecătură,spuseel,râzând. Amremarcatluciulcadecearăalpieliilui,buzelesubţiri,urechilemici. —Ceaidesalvie?Da.Sebeamultceaideplanteînţarata? —Da,demuşeţel,desalvie,dementăşidelămâiţă. —Şitucreştiierburileastea?spuseşimăluădemână. Caprele mele urcau pe munte,iareu adunamierburipentru mama.Îmicertam capreledacămâncaudintufişurilecuierburi. —Da,noi.Muşeţelul,salviaşilămâiţacrescpestetot. —EuleimportdinGrecia,uscateşiîmpachetatefrumos,casălevândlaminela magazin. Pantaloniiluiaveauocroialăgeneroasă,confortabilăşipantofiiluieraupractici. Parcă maşina în faţa magazinului lui Sadiq şi se uită apoi la mine,pregătit să-mi spunănoaptebună. I-ammulţumitcuglasşovăielnicşitocmaimăpregăteamsădeschiduşa. —Aiunpărsuperb,îmispuseşimi-lmângâie. Călduradegetelorluiîmicoborîprinpărşiajunsespreobraji.Amstrânscuputere mânerul portierei. Strada părea rece şi ireală în lumina slabă, portocalie a felinarelor. Inima îmi bătea cu putere, aveam mâinile transpirate şi bărbia îmi tremura,când,într-unsfârşit,l-amîntrebat:

—Vreiunceaidesalvie? Îşi trecu mâinile prin păr şi peste coada de cal, ezită un moment, apoi stinse faruriledelamaşină. —Da.

Nu trebuia să se întâmple, dar s-a întâmplat Am moştenit toate scrisorile şi jurnalul lui Elizabeth. Am uitat să i le dau nepoatei sale, aşa că am devenit deţinătoareasecreteloreiindiene. Bunicul şi părinţii mei fuseserăinvitaţi la căsătoria familiei Begam. Era vremea siestei,iarîncameradelecturăeraîntunericşiorăcoareplăcută.Înafarădebâzâitul uneimuşte,neînvăluiaotăceretainică.M-amurcatpescaradelemnşiamalesuna dincărţileinterzisealebuniculuimeu,careeraudeobiceiaşezateperaftulcelmaide sus.Ampuscarteapebancăşiamdeschis-olaaceastăpagină:

„Într-o bună zi, pe când Shahrar era la vânătoare, Shahzaman rămase la palat, deprimatdinpricinamorţiisoţieisale.Privispregrădinăşi o văzupe soţiafratelui său intrând pe poartă cu douăzeci de sclavi, zece albi şi zece negri. Aceştia s-au

dezbrăcatşiatuncis-audoveditafizecebărbaţişizecefemeicareauînceputsăfacă sex, în timp ce un alt sclav, Mas’ud, a sărit dintr-un copac, când regina a strigat:

«Vino, stăpânul meu.» A împins-o spre copac, asufocat-o cuîmbrăţişări şi sărutări, apoi s-asuit peste ea. Negrii şi sclavele le-auurmat exemplul, distrându-se astfel pânăsprelăsareaîntunericului.Apois-auîmbrăcatcutoţiiînsclave,cuexcepţialui Mas’udcareasăritpestezidşis-afăcutnevăzut.” Dintr-odatămi s-afăcut sete şi am mers ca vrăjită spre bucătărie căutându-l pe Hita.

Jimşicumineammerspevârfuriprinholşiamurcatînliniştescările.Ampus ceainicul pe foc şi l-am rugat să se aşeze. Luă loc pe unul dintre scaunele de la fereastră.Luminaportocaliedelacaleaferată,careintraprinperdeauadeplasă,îl făceasăparăunextraterestru.Mi-amscospantofii,şalulşim-amaşezatpepodea, sprijinindu-măderadiatorulrece,cuprinzându-migenunchiicubraţele. —Ţi-efrig?măîntrebăşiseaşezăînfaţamea. Amvăzutchipultatăluimeu,apoipecelalmamei,apoipeHamdan,peShahla,şi

mănăstireaAiliyyadinLiban,şicasapastoruluiMahoney.Bărbaţiitribuluimeumi-

auîmprăştiatsângele.Mamam-abătut.Pereţiiînchisoriieraumurdarişimiroseaua urinăşilacrimi.Cunoşteamacelaer.Eaeraacoloşiplângeadupămine. —O,Doamne!Haisă-ţiîncălzescmâinile,spuseelşiîncepusă-mifrecedegetele. Apafierbea,umplândcameradeabur,apoiibriculseoprisingur.Elîşilipibuzele reci de ale mele. Nu aveamunde să fug. Ţara asta era singurul cămin pe care îl aveam.Amînchisochii,mi-amştersdinminteimaginealuiHamdanfăcânddragoste cuminegrăbitşiamprimitsărutul.Eratandru,mămângâiacudegeteleluisubţiri, deparcăaşfifostobijuteriefragilă.Hamdanştiacăeramputernicăşicăputeamsă îndurşieraasprucumine,apoiseurcadeasupramea,iarmânaluiîmiapăsacu puterebuzele. —Săfacceai? —Da,spuseelşiseretrasepescaun.

Am pus cele două ceşti aburinde pe masă. Frunzele de salvie, care pluteau la suprafaţă,s-auudatşis-auduschiarlafund. Eladulmecăceaiul,apoiluăoînghiţitură. —Areoaromăsălbatică,stranie. OauzeampeLizsforăindjos. —Proprietăreasa,i-amspus. El puse cana pe masă, mă ridică, îmi ţinu capul strâns între mâinile lui şi mă sărută.

Verdele aprinsalvăiiBeqaa;lumina,deschiderea,splendoarea eim-au făcut să plâng.Înminteameasărutamtotul:întinsulceruluialbastru,câmpiileverzi,chiarşi măgariişicelelaltemaşini.Eramliberă.Khairiyyaoprimaşinavizavideunmagazin. —Staiînmaşină,spuseeaşiserepeziînăuntru. Se întoarse cu două ouă fierte, două lipii subţiri şi o ceaşcă de ceai dulce. Am începutsămănâncdeîndatăcemile-aîntins.Khairiyyazâmbişispuse:

—ÎnnumeleTatălui,alFiuluişialSfântuluiDuh,Amin.

Şi apoi începu şi ea să mănânce. În închisoare aveam mereu numai linte şi crutoanedepâineuscată.Celelalteprizonieremărugausăcântlafluierşicântauşi elecumine:

Dimineaţăsauseară:linte.

Varăsauiarnă:linte.

Fierbintesaurece:LINTE.

Adouazidimineaţă,l-amservitpeJimcuoceaşcădecafeaşiunboldemüsli. —Micdejunlapat,serviciicomplete,i-amspusşiamzâmbit. Jimeraungentleman;aveaprezervativelepregătite;măîmbrăţişaîntrepartideşi mă privea în ochi când mă întreba: „De unde vine atâta tristeţe?” în timp ce mestecam müsli în pat, printre şerveţele murdare, cearşafuri mototolite şi haine împrăştiate, ne-am luat la revedere. M-a sărutat grăbit pe frunte şi a ieşit. L-am auzit coborând repede scările, trântind uşa în urma lui, pornindu-şi maşina şi părăsindstrada.Mi-amcontinuatmiculdejun.Fărăsă-ţismulgipăruldincap,fără plânsetesausfâşieridehaine.Larevederesespunecubuzelestrânse.Trebuiesă-ţi păstrezicalmuldacăvreisă-lvezidinnou.Nuîntrebiniciodată:„Îmidainumărulde telefon?”sau„Afostbine?”sau„Oareamsătemaivăd?”Staiînpatlângăeltoată noapteaşiteprefacicăeştimulţumită,cădormi,şitotcevreiestesăsaridinpatşi să-ţispelitotcorpulcusăpunşiapă,chiarşipedinăuntru,să-ţifaciabluţiunileşi să te rogi pentru iertare. În loc de asta, îţi mănânci micul dejun rece, rămâi cu buzele încleştate, uitându-te la dârele de lumină dintre perdele şi fereastră. Şi zâmbeşti pentru că se presupune că este dimineaţa de după frumoasa seară de dinainte.

Liliacsauiasomie

Françoise, tânăra călugăriţă franţuzoaică, puse tava cu micul dejun pe masa lateralăşispuseîntr-olibanezăstricată:

—Bunădimineaţa. Am deschis ochii şi mi-am dat seama că nu mai sunt la închisoare. Vitraliile mănăstiriireflectaupe patuncurcubeude lumină.Eraprimaoarăcânddormeam într-unpatconfortabil.Însatulmeudormeampesalteleîntinsepejos.Înînchisoare amdormitmaiîntâipesaltea,apoipeunpattaredemetal. —Bunădimineaţa,i-amrăspunszâmbind. Ajunsesemtârziunoapteatrecută.Khairiyyaerapalidăcândapucăde inelulde alamă şi bătu în poartă. O bătrână cu părul zburlit deschise poarta şi ne pofti înăuntru.Ţinându-mipachetulstrânslapiept,le-amurmatsupusăprincoridoarele luminate de lumânări.Cândbătrâna călugăriţă deschise uşa şispuse,„dormitorul tău”,bărbiaîncepusă-mitremure.Dormitorulmeueraocamerăspaţioasăşibine luminată,cuunpaturiaşînmijloc,acoperitcucearşafurialbe,curate,cuperneşi pături. —Nuteprosti!serăstiKhairiyya. Mi-amreţinutlacrimileşiammulţumit. Amdeschisfereastra şiamvăzut luna înmijloculcerului,deasupra văiiadânci. Unmănunchideluminiţepâlpâiaînîntuneric.Mareaeraopânzăargintie,întinsăla picioarelestânciiascuţite.Amdeschisuşaşiamalergat,înpicioarelegoale,înainte şiînapoipecoridorulpavat,darnusezăreaniciţipeniedeom.Lumânărilefuseseră stinse,iarholulerareceşiîntunecat.M-amîntorsîncamerameaşim-amuitatdin noupefereastră,lamare,undevalurileseloveauuneledealtele,lăsândînurmalor dâredespumă.Undeeram?Câtdedepartedemamamea?Câtdedepartedeea?

Amcoborâtpevârfuriînbucătărie,casănumăzăreascăLiz.Număsimţeamîn staresăfacfaţăunuiinterogatoriuîndimineaţaasta.Scărilecucovoareeraureci subpicioarelemelegoale.M-amîmbrăţişat.Întotdeaunamădădeamjosdinpatcât mairepede,întricou,şiapoiîmiaminteamcâtedefrig.Mi-amfăcutocanădecafea. Încasăeralinişte.M-amdusînsufragerie,sperândsăgăsescgolfotoliulconfortabil alluiLiz,dareaeraacolo,înpuloveruleialbastru-închis,cupantaloniiindienilargi, stândpescaunulei,bându-şiceaiulşiuitându-selaTomşiJerrylatelevizor. —Bunădimineaţa. —Bunădimineaţa,Sal. Nu-mi plăcea să mi se spună Sal, care suna a nume bărbătesc în limba mea maternă.M-amaşezatpeunuldintrescaunelederafie,bându-mirepedecafeaua. —Te-aidistratieri? TomîlfugăreapeJerryprincasă. —Da,mulţumesc. —Cineera? Jerryîncercasă-ilegecoadaluiTomdeunfierdecălcatelectric. —Untipcareareunmagazindeprodusenaturiste. — Are şi un nume? a întrebat ea, trecându-şi degetele peste butoanele de la

telecomandă. Spreruşineamea,nu-miaminteamnumeledefamilie. —Da. Lizschimbăcanalul,chiarînaintecaJerrysăfieelectrocutat. „Ozireceînsud,cucâtevaaverse,pealocuri,după-amiaza.” Ţineam cana caldă aproape de piept, incapabilă să mă regăsesc, să revin cu picioarelepepământ.

—Amtârâtnumelefamilieimeleînnoroi,i-amspusluiFrançoise,călugăriţadela mănăstireaAilyya. Eaîmpachetacugrijăprosoapeşicârpe. —Banu,fatamea,cutoţiigreşim,spuseşiîşifrecăochiulstâng. Era tânără, cu o faţă frumoasă, curată. Credeam că toate femeile străine erau blonde,darFrançoiseerabrunetăşiaveaochiinegri. —Françoise,amspusşiamzâmbit,ştiindcălimbameanuputeasă-ipronunţe corectnumele. Zâmbişiea. —Undesuntem?Câtdedepartesuntemdeţaramea? Araba se pierdea cumva pe buzele ei, suna străin, dar ea începu să vorbească repede,pierzându-şiaproapesuflul. — Suntem în nordul Beirutului, pe coasta Mediteranei. Ţara ta e mai la sud, aproapeînsud-est.Lacâtevaoredemerscumaşina. —Decinusuntemfoartedeparte. —Nufoarte,dardestuldedeparte. M-amşterslagură,ampustavacumiculdejunpepervazullatdepiatrăşiam spus:

—Osămăîntorcîntr-ozi.

S-auitatpefereastrăşiaspus:

—Uite,soarelestrăluceşte.Osăteiaulaoplimbareînjurulfermeisă-ţiarătvia

noastră.Ţi-amadusniştepantofizdravenişiniştehaine.Du-teşifăobaie.

Eraunsmarald,unturcoazîncrustatînargint,mătaseindianăcăzândînvaluri, ca ocascadă,boabe de cafea proaspăt prăjite,măcinate într-unmojardinlemnde santal,frumosîmpodobit,pâineproaspătcoaptă,cumiereşicondimente,Françoise, operlăalbăstrălucindîncostumuleimaroşialb.Unbalsamcare-ţialinarănile.

M-amdusla baia mănăstirii şi amfost surprinsă să găsescotoaletă înaltă şi o cadă. În închisoare aveam voie să facem un duş o dată la două săptămâni, cu excepţia decesurilor şi a naşterilor. Foloseam o toaletă joasă, o simplă gaură în pământ,apoinespălamcuapădintr-unulciordeplastic.Săfoloseştiduşuleramai uşor decât să scoţi apă rece dintr-o fântână, apoi să-ţi torni cu găleata în cap. Mirosul de ulei de măsline umplea baia cea veche. Mi-am scos hainele şi pentru primadatăm-amuitatlareflecţiacorpuluimeuînoglindalungă,fixatăînperete.Un calcu uncornlungşiocoadă groasă era gravat încolţuloglinzii.Eramsubţire şi negricioasăşiaveampărullung,stufos.Faţameaerapreamare,aveamochiinegri,

nasulcoroiatşiguramare.Amintratînapafierbinteşiapoim-amaşezatîncadă,

asigurându-măcătottrupulîmieraacoperitdeapăşisăpun.Auzeamrândunicile

ciripindu-şisalutulcătredimineaţă.

Amşterscumânecaaburuldepefereastrasufrageriei. —Da,eoziluminoasă. Liz continua să întrebe despre „flăcăul ăsta” pe care îl adusesem cu mine azi- noapte. Voiamsă fiu drăguţă cu Liz,darnu puteam.Nu-iputeamspune cu ce partida votatJim. — Nu-i întrebi pe oameni despre politică imediat cum i-ai cunoscut. E ceva personal. —Of,fatăproastă!Bineînţelescăîiîntrebi.Doarnuvreisăumblicuunmarxist, serăstiea. Nuştiamdesprecevorbeşte,aşacăamschimbatsubiectul. —Liz,eovremesplendidăazi.Decenuieşilaoplimbare? ŞtiamcăluiLizîiplăceacuvântul„splendid”. Îşitrecudegeteleprinpăruleicăruntşispuse:

—Artrebui,nu-iaşa? Florile de pe policioară se ofiliseră de câteva zile.Artrebuisă-iiau luiLiz nişte narcise. Camerei i-ar mai trebui nişte lumină. M-am dus sus în camera mea, am înhăţatprosopulşim-amrepezitsprebaie.

Mi-amfrecat părul cu pătratul acela tare de săpun,până cânds-a făcut multă spumă.Îlfăceauchiarsuroriledelamănăstire.Mi-amumplutulciorulcuapăşiam clătit murdăria. Apa maronie se scurgea. Mi-am frecat trupul cu un burete de loofah {12} gros,pânăcândpieleamis-aînroşit,mi-amturnatapăcuratăîncap,până s-adustoatămizeriadinînchisoare.Mi-amşterspărulşicorpulcuunprosopalb. Moliciuneaşicălduraluimiauamintitdemâinileasprealemamei.Îmiţineacorpul strânsîntre picioarele ei,îmimasa capulcu uleide măsline,îmipieptăna părul,îl împleteaîndouăcozi,apoimăbăteapeumărşispunea:„Pune-ţimadraqaşifugila şcoală!Nuvreausăfiianalfabetăcamine.”DomnişoaraNailahm-aînvăţatcumsă descifrezliterelearabe,cumsăleaşezunelelângăaltelecasăformezcuvinte.„Cap, capete.Repetaţidupămine!”Ammemoratcuvântcucuvânt,pânăcândamînvăţat alfabetul.Înînchisoare,dupăceamînceputsăvorbescşisălecitesccolegelormele dinziarelevechi,schimbamştirileîntreelecasălefacsărâdă.„Unmăgaronorabil s-a căsătorit cu o măgăriţă castă şi au dat naştere unui administrator de penitenciar.” „S-a ofilit o floare: cu sufletul îndurerat, anunţăm moartea pisicii noastre,Mishmish.”Ştirile schimbate stârneauropote de aplauze.Apoiamînceput săînvăţoaltălimbă.„Dacăaiputea,mamă,sămăauzicitindînenglezesc.”Vedeam buzelemameistrâmbându-secaunbeduin.„Analfabetă:numaieşti.Necazuri:aiîn continuare.Ştiinţalimbilorstrăinenu-tiuşureazăpovarainimii.”

Cercuriledeluminăînvăluiauîncăbaiamănăstirii,caniştemicicurcubee.Mi-am

puspeminepantalonistrâmţişisutien,lucruripecarenulemaipurtasemînainte.

AmîmbrăcatblugiişitricoulpecaremiledăduseFrançoise,mi-amprinspărulîntr-o coadă de cal, mi-amlegat vălul alb în jurul capului şi amieşit din baie: o femeie nouă,curatăşistranie,conştientădeelasticelestrânsedinjurulşoldurilorşisânilor. Soarele strălucitor m-a întâmpinat când am ieşit pe poarta principală. Am lăsat capulînjosşimi-amacoperitochii.Mareaalbastră-verzuieseîntindealapicioarele munţilorînalţi,maronii.Simţeammirosuldesolfertilşimaresărată.Amrespiratcât de mult am putut aerul proaspăt, mergând în spatele lui Françoise, în pantofii rezistenţilapurtarepecaremi-idăduse.Viaseprelungeapânălaorizont.Zecide călugăriţetinere,occidentale,îmbrăcateîncafeniuşialbsăpaupământulsauudau plantele.Fredonauîncoromelodiestrăinăşimunceaulaunison. —N-artrebuisăudevia,amspuseu. —Dece?întrebăFrançoise. —Pentrucăvianuarenevoiedemultăapă.Dacăvreiorecoltădulce,nutrebuie s-ouzimult. Ochiieinegrizâmbeaucândaspus:

—Fireşte,tuştii,doaraifostcultivatoare.

—Şipăstoriţă,amadăugat.

Ghiveceledevioleteafricaneşizebrinaerauacumsinguramealegăturăcuideea decultivareapământului.StăteaucaunsemndeîntrebarepepervazuldelaSwan Cottage.Lecurăţăm,lefertilizamşileudampestemăsură.Dacăstaipestradaasta, nicinusepuneproblemasăaiogrădină.Eraiînconjuratdintoatepărţiledegaraje şi de calea ferată. Cel puţin aveamo privelişte frumoasă, râul şi dealurile; o altă priveliştefrumoasă:grădinilecelorlalţioameni.EraocasăînNewNorthRoad,cuo grădinămareşifrumoasă.Noaptea,cândnuerauoameniînjur,stăteampetrotuar şiîmivâramcapulpringard,ca să mă uit maibine la straturile de floride sezon. Schimbauaranjamentullafiecaretreiluni.Treceaipelângăcasăşisimţeaimirosde caprifoi,liliac,iarbă-neagrăsauiasomie,înfuncţiedeanotimp.

Mă trezeam dis-de-dimineaţă, mă spălam şi mă schimbam, luam micul dejun împreună cu călugăriţele şi apoi mergeam la o plimbare, jos în vale sau sus pe munte. Singurii mei însoţitori erau amuleta care îmi atârna de gât şi fluierul de trestie. Urmăream cum se trezea marea când o atingea lumina dimineţii, schimbându-inuanţele,delacenuşiulacoral,laauriu,laturcoazprecumcolierul bunicii mele,mărgele înşirate pe oaţă,încrustate înargint.Soarele se războia cu întunericulmării.Ieşeamereubiruitor,iarziuaumpleaaeruldelumină.Mareade unalbastru-închis,extenuată,sepreschimbalaţărmînverdelelichenilor.Eraorala caretrebuiasăleînsoţescpemăicuţeînvie.Mergeamspreeleşicântamdinfluier un imn franţuzesc: „O! Salvatorul meu! O! Iubirea mea!”, iar ele cântau în cor, alăturidemine.Îmisuflecammânecileşipantalonii,îmiscoteampantofiidinpicioare şiîncepeamsămuncescdesculţă,lafermă. —Uită-telaea,spuneaFrançoise,pliveştecaovijelie.

Cerulera albastru,cu petice de noridinlocînloc.Mi-amînşfăcat geanta şiam ieşit din casă,trântinduşa în urma mea.Voiamca Liz să ştie că amplecat de la

Swan Cottage. Prietena mea, Gwen, care mă aştepta de obicei în dimineţile de

duminică,locuialanumăruloptsprezece.Uşaaveaoplăcuţădealamăcuinscripţia Docendo Discimus, care îi fusese dăruită lui Gwen de către colegii ei, când s-a pensionat.Mi-aspuscăeraînlatinăşicăînsemna„învăţămpredând”. Deîndatăcem-ammutatlaElizabeth,amînceputsămăplimbpemalulrâuluiîn

fiecareduminică.Odată,traversamstradaşiamvăzutobătrânicăaplecându-sesă-

şiridicebastonul.Il-amridicateu,eami-amulţumitşişi-aaranjatpărulcoafat. —Pentrupuţin,amspuszâmbind. —Locuieştiprinpreajmă?

—Da,lanumărul15.

—Mergisprerâu? —Da. —Potsăteînsoţesc?măîntrebăzâmbind. Am vorbit toată după-amiaza. Despre culoarea curcubeului arcuit deasupra râului, despre câinele lui Gwen care era prea bătrân şi prea bolnav şi trebuia eutanasiat,despreşefulmeuMaxşidespreprieteniiabsenţi. Deîndatăceambătutlauşă,amauzit-otârşindu-şipaşiişibâjbâindculanţulşi cucheile. —Bunădimineaţa,frumoaso,i-amspusşiamsărutat-opeobraz. Eaazâmbit,şi-aîmpinsochelariipenasşim-aîmbrăţişat. —Intră,Salma.Aipicatlaţancpentruceaişibiscuiţi. M-amaşezatpescaunuldinbucătărieşiamprivit-opeGwen,grasăşicuşorţul strânsîntalie,făcândceai.FusesedirectoareauneişcoligeneraledinLeeds,pecare îldescriacafiindunoraşurât,frumos,paradoxalşiindustrialşise decisese săse retragăînDevon.Şi-acumpărataceastăcasăcuperetecomun,şi-aîncărcattoate lucrurileîntr-odubăînchiriatăşiapornitpeautostradă. —Gwen,decenustaitujos?Faceuceaiul. — Nu, prea devin dependentă de tine. Nu-mi permit una ca asta, spuse ea, cu accentuleigalez,muzical. Roşie lafaţăşiistovită,aaşezattavape masadinbucătărie.Dupăce şi-aşters ochelariicuşorţulşiaoftat,amştiutcăpotsăîncepsăvorbesc. —Ţi-amadusniştegemfranţuzescdecăpşunişiocartedeGeorgeEliot. —O,cedrăguţăeşti.Darn-artrebuisă-miaducicadouri.Nucusalariulpecareîl

ai.

—Uite,gemulecadou,darcarteanu.Mi-aispussă-ţicumpărDanielDeronda,îţi aminteşti? Azâmbitşiascosdinbuzunarulşorţuluiobancnotădecincilire.Bucătăriaera întunecatăşifriguroasă,şiaveaosingurăfereastrăcuvederesprecaleaferată.Am stat acolo, sorbindu-ne ceaiul şi mestecând biscuiţii cu nucă-de-cocos. Fiul ei, Michael,eramereusubiectulprincipalalconversaţiilornoastreduminicale.Michael afăcutasta,Michaelafăcutailaltă. —Mi-atrimisovedere,uite.TurnulEiffel,cususulînjosşiîncălţatcuadidaşi. Are o prietenă nouă, spuse şi îşi aranja părul scurt şi cărunt, cu mâna care îi tremura. —Serios?Edrăguţă?

—Trebuiesăfie.AufostlaParisîmpreună.

SeduseselaParis,darerapreacostisitorsăvinăşilaExeter.Casănuzicvreo

prostiecares-osupere,amscăpatun„probabilcăefoartefericit”.

—Da,Salma,probabilcăe,spuseşiîşidădupărulpedupăurechi.

*

Când am rămas însărcinată cu tine, Layla, scumpa mea, mama m-a rugat să părăsescsatulînaintecafratelemeusăafle.„Tevaîmpuşcaîntreochicupuşcalui englezească.Trebuiesăpleciînaintesăteucidă.”Mi-amângâiatobrajiicudegeteleei aspre,amurmuratversetedinCoran,m-asărutatşi apoi m-aalungatde lângăea. DomnişoaraNailahm-aluatdemânăşim-aduscuea.Ammersmânăînmânăpână lasecţiadepoliţie. Acum locuiesc înMareaBritanie. Am o slujbă, o maşină, unsoţ şi o casă mare. Suntbogată,atâtdebogatăîncâtţi-aşputeaplătistudiileuniversitare.Într-ozi,osă măveziînfaţata.Suntconvinsăcăinimameatevarecunoaşte,tevadeosebi,chiar dacăaifiîntresutedecopii.

Munceam în vie ceasuri întregi, apoi fluierul maicii superioare ne vestea ora prânzului.Nestrângeamînmijloculviei,înjuruluneimesedinlemn,încărcatede mâncare. Îmi spălamnoroiul de pe mâini, luamo farfurie şi mă aşezamla coadă. Mâncampâine proaspătcoaptă,roşiide munte,ardeiverde şibrânzăde capră,cu cimbruşiuleidemăsline.Mâncamrepede,îndesându-micumâinilefeliilederoşiiîn gură.Măicuţelerâdeaudemine. —Nuteurmăreştenimenicubăţulînmână,mănâncăîncet,spuneaFrançoise. —Shwayy,shwayy?măprefăceameucănuînţelegarabaei. Eazâmbea. —Lasuddeaici,spuneai? —Da. Apoieaîncepeasăstrângăfarfuriilegoaleşisălepunăpemasă. Cândpescăruşiiîncepeausădeatârcoalepedeasupranoastră,ştiamcăetimpul săneîntoarcemlatreabăşisălelăsămlorresturile.

—Măduciînsufragerie?măîntrebăcuovocestinsăGwen. Amţinut-odemânăşii-amajutatpicioarele,ţepenedelaartrită,sătreacăpeste praguldintrebucătărieşisufragerie.Cânds-aaşezatînceledinurmăpescaunulei, i-amdatcarteacareurmas-oţinăocupatăcâtevazile. —Uitece-amîmpletitpentruLaylata. Aîntinsojachetăalbădebebeluşpegenunchiieiacoperiţidepături.Amprivit, fărăgrai,modelulîncâlcit,cuflorişistele.Aţesutprobabilluniîntregilaea,cuun singurac. —Dartrebuiesăaibăvreoşaisprezeceaniacum.Bineînţeles,prostuţademine! Ţinând-odemânaîmbătrânită,căutamcevafamiliarînochiieialbaştri,înbuzele care îi tremurau, în mirosul de lavandă. Trecându-mi degetele peste venele ei protuberante,inimamis-amailiniştitşiamreuşitsă-mireţinlacrimile.

„Afostodatăcaniciodată,învremuridemultuitate,ofetiţăpenumeJubayyana.

Isespuneaşa,deoareceeraalbăcabrânzadecapră.Aveapărulnegru,ochiimarişi

eraroşieînobraji.Sejucaîncurtecugăinile,cucapreleşicucămilele.Toatălumea

oiubeapeJubayyana.Într-ozi,întimpcealergadupăuncâine,monstrulcelrăua

prins-oşiazburatcueaînspate,însprecastelulluiîndepărtat.Unadintrecămilele

eiaurmărit-oşiarămasînvaleacareînconjuracastelul,cântând:

Cămilata,Jubayyana, Strigăşiplânge, Încearcăsătesalveze Cămila ţipa şiurla.Jubayyana a plânsşia tot plâns,până cândlacrimile eiau inundatvaleacareînconjuracastelul.” Şibrusc,mamaseopridinpovestit. —Mamă,cesemaiîntâmplă?amîntrebateu,curăsuflareatăiată. —Poatecămilaovasalva,spuseea. M-aîmbrăţişat,m-asărutatşim-aacoperitcupăturaalbădinblanădeoaie.

Dupăceamspălatvaseleşiamcurăţatprinbucătărie,amsărutat-ocadeobicei peGwenpeobrazşiamplecat.Ammerspestradăşiamcontinuatsămerg,ignorând poteca specială pentru pietoni. Dacă m-ar călca un camion? Ar vărsa cineva vreo lacrimă pentru mine? Mâinile îmi tremurau cândamcompletat cardul de donator. Îmidonamoriceparteacorpuluioricuiaveanevoiedeea,dupăcemuream.Luaţi legăturacu…familiameanuştiaundesunt,iareunuştiamundeefiicamea.Am scanat în minte lista oamenilor pe care îi cunoscîn ţara asta:Parvin,domnişoara Asher, Liz, pastorele Mahoney, şeful meu, Max. Amspecificat: „În caz de urgenţă,

luaţilegăturacuGwenClayton,KingEdwardStreet,nr.18.”Dacămuream,Gwen

nuarfifăcutfaţăşil-arfirugatpefiulei,Michael,s-oajuteşipoateastfels-arfi

apropiat.

*

Domnişoara Asher, una dintre surori, care era englezoaică şi vorbea cu gura strânsă,stăteapemargineapatuluişiîncercasămăconvingă,înarabaeistricată, sămergcueaînAngliaşisăpărăsescmănăstireadinLiban.Eramfericităacolo. Îmi dăduseră o maşină de cusut şi dimineaţa lucram în vie, iar după-amiezile croiamfeţedepernă,robe,pantaloni,furouri,curele,abajururişigulere.Copiamtot ce se aducea din Franţa. Coseam şi coseam, apoi, la apus, îmi luam fluierul şi mergeam în locul meu preferat, chiar în vârful muntelui, unde cântam melodii vesele, în timp ce priveam soarele care se scufunda în apă şi ascultam talanga vacilorşibehăituloilor.Lămpilecukerosenseaprindeau,unacâteuna,învale.Îmi amintea de satul meu, Hima, de mama, de învăţătoarea mea, domnişoara Nailah. Fărăîndoialăcăaveasăînoateafarădincastel,sprelibertate,iarcămilarăbdătoare ovaduceacasă. În timp ce mă uitam la bolul de lemn plin cu struguri şi stăteamneclintită pe pervazullat,i-amspusenglezoaicei:

—Nuplecnicăieri,domnişoară,suntfericităaici. Arianne,maicasuperioară,aîncercatsă-mivorbeascădespreIisus,careamurit casăsalvezeomenirea.Amrugat-osănu-mivorbeascădespreDumnezeu.S-aoprit, amabilă şi înţelegătoare. Îmi luaseră tot: demnitatea, inima, carnea şi sângele. Chipulmameimeleeraplindedragoste,cândîmispuneapovesteaJubayyanei.Îmi spuneaîntr-unacăsuntmaibunădecâttoţi,pânăamcrezut-oşiatunciamcăzut. Fărăoprire.Chiarşicămilaştiaceînseamnăprieteniaşilegăturile.

*

Defiecaredatăcândmergeamînoraş,peNewNorthRoad,treceampelângăcasa mare,vecheşialbă,delângăclubuldetenis,preferatamea,deoareceaveaogrădină spaţioasă.Îmistrecuramcapulpringard,casămăuitlastraturilefrumosaranjate. Înmijloceraunmărmare,cutrunchiulacoperitdeiederă.Perdelelealbededantelă delaferestrelebătrâneşimicifluturauînadiereavântului.Brusc,mi-amdatseama căumbraneagrădelângăpoartăeraunrottweiler şimi-amîntinscapulspreel.A începutsăsarăşisălatre,iareuamînchisochii,sperândcăîmivasfâşiacarnea, bucatăcubucată,căîmivascoateochiiculabeleluinegre,cămăvaparalizacuo muşcăturăpătrunzătoare. —Opreşte-te,Raider!strigăovocedefemeiedelafereastradelaetajşiaşaam pierdutşansadeaoterminapentrutotdeauna.

Într-odimineaţă,Françoisevenisămăvadă,cuominăobosităşifoarteserioasă. Era încă devreme şi stăteamîn pat,încercândsă-mi dau seama dacă strigătul pe care îlauzisemeraalunuipescăruşsaualunuicorb.Dacăerauncorb,urmasă aibălocodespărţire. —Trebuiesă-ţivorbesc,Salma. M-amridicatşii-amzâmbit,închipde„Bunădimineaţa!”. Îşilăsăprivireaînpământşizise:

—Khairiyyami-atrimisoscrisoareîndimineaţaastaşimi-aspuscăfamiliataa aflatcăaievadatdinînchisoare.Frateletău,Mahmoud,tecaută. Mahmoud?Cânderammică,îmicumpărarahatturcesc,darcâţivaanimaitârziu aînceputsămătragăde părcudegetele luisubţirişimaronii,iarmamaîlprivea supărată. M-amridicat. —SoraAsher,unadintrenoi,vreasămergicueaînAnglia. Mi-amacoperitbraţelecucearşafurilealbe. —Veifimaiînsiguranţăacolo. Voiamsă-miacopărcapulcuplapumaşisărămânaşaînîntuneric. Şi-afrecatochiulstângşiaspus:

—Nuputemrisca,unpoliţistavizitat-opeKhairiyyarecentşiaîntrebat-odespre toate fetele pe care am reuşit să le scoatem de-acolo. N-avem încotro, trebuie să mergicudomnişoaraAsherînAnglia. —Haaanglia?DeparteHanglia? —Edestuldedeparte,aspusFrançoise,frecându-şiochiulstâng.

Cândţisezbateochiulstâng,înseamnădespărţire.Îşipuserozariullungdelemn

înjurulgâtuluişitrasedeciucureînjos.

—LamawidiHanglia,i-amspusşiamîmbrăţişat-o.

—Ştiucănuvreisăpleci,darosăînveţisă-ţiplacă,dragamea.

ClădireacenuşiedebetonaBiblioteciiPublicedinExeterarătacaocazarmă,dar ferestrelesaledesticlăstrăluceauînluminacaldăasoarelui.Cândamdeschisuşa, amfost întâmpinată de otăcere politicoasă,aşa că mi-amdresvocea şii-amspus bibliotecareiîntredouăvârste:

—Aşdorisămăînscriulabibliotecă. Dartoate„o”-urileauieşitgreşit.Mi-erateamăcăosăfiurefuzată.Acăutatun formular. Un anunţ local despre SIDA, „În atenţia femeilor diagnosticate pozitiv:

sunaţi-ne la…”, era agăţat pe perete. Am aşteptat-o pe bibliotecară, în timp ce scotoceaprinsertare,casăgăseascăoscuzăsă-mirefuzeînscrierea.Eştiostrăină, nuavemnumărdeasiguraresocialăpentrutine,nupoţisăteînscrii. —Dareunusuntunimigrantilegal,niciposesordevizătemporarăcaalbanezii, eu sunt cetăţean britanic,tot repetamca şi cumaşfi spuso formulă sacră,sunt cetăţeanbritanic.Amjuratcredinţăregineişidescendenţilorsăi. Ruşinată şi roşie la faţă, mi-a dat un formular să-l completez. Eram atât de recunoscătoare că puteam să mă înscriu, că eram tratată ca ei, încât am scăpat formularulşipixulpepantofiieinegristrălucitori.

Eram învelită într-o pătură şi stăteam pe podea, când domnişoara Asher, călugăriţaenglezoaică,aspus:

—Ţi-amschimbatnumeleînSallyAsherşiţi-amfăcutrostdeunactdeidentitate temporar. Mi-amscoscapuldintrepăturişiamdatcuochiideofemeieîntredouăvârste,cu ochelaricurameargintii,sandaledepieleşiocămaşăgri,închisăcunasturipână-n gât. ExpresiadepefaţaeieraasemănătoarecuceaaluiIisuscrucificat,dinicoanade pepereteledinhol. —UnavocatdinBeirutmi-afăcutactele de adopţie.Ceide lasecţiade vize au strâmbatdinnaslaideeadeaadoptaopersoanăcarearedouăzecişidoideani.Am avutolungădiscuţiecuambasadorul,careesteunfundamentalistlaic,şii-amspus că ţi-ai pierdut întreaga familie şi toate documentele în Libanul de Sud şi că ai problemepsihicegrave.Iisusvaaveagrijădeea,iarnoiîivomoferiofamilie,ziseea şiîşifăcucruce,dupăcareadăugă:îivoiarătadrumulcătreDomnulşiovoiînvăţa limbaengleză. Françoise traducea din engleză ce îi spunea cealaltă măicuţă. O ascultam în tăcere,ţinândfluierulstrânsînmână. —Uitepaşaportultăutemporarlibanezşidocumenteledecălătorie.Laoratrei, luămunvasspreCipru. Mă uitamfix la cămaşa de noapte albă cu buzunare înflorate pe care o făceam pentruFrançoiseşilabolulmaredestrugurişirepetamcaunpapagal:

—Darsuntfericităaici.

Françoiseîşifrecăochiulstâng,măluăstrânsdemânăşiîmispuse:

—Copilă,trebuiesăînţelegi,viaţataeînpericol.Trebuiesăpleci. Îşivârîmânaînbuzunarulrobeisalemaroşiscoaseofâşiedeceralbastru. — Colierul acesta de turcoaze ţine de trecutul meu îndepărtat, de străzile Parisului.Ţi-ldăruiescţie. Atingeampietrele reci şi albastre,încrustate într-un pandantiv de argint,şi îmi imaginamcumaratăParisul. —Mulţumescfoartemult,amspusşiambăgatcolierulîngrămadameadehaine.

M-am aşezat pe unul din scaune şi am pus pe masă o carte mare, „ilustrată”. Bibliotecaeraliniştităînaintedeagitaţiadelaoraprânzului.Ogrecoaicăbătrână, care purta o rochie neagră largă, cu un batic negru pe cap, mătura răbdătoare curteacolibeieibătrâneştişialbe.Greciaascunsăeratitlulcărţii.Osămergacolo cândva, o să cânt din fluier pentru oi, o să alerg după găini, după câini şi o să călăresc.Pereţiialbi,spălaţi,aimănăstirii,ţineaucăldurasoareluiladistanţă.Am închiscarteamareşineagrăşiamprivitcapeteleplecatealecititorilordinbibliotecă. Îşi zâmbeau,se salutau,dar niciodată nu spuneau ceea ce spuneau locuitorii din Himastrăinilor:„ÎnnumeleluiAllah,trebuiesăieiprânzulcunoi.Nuacceptniciun refuz.”

Arianne, maica superioară, a ţinut o rugăciune specială pentru mine. Le-am îmbrăţişatcuputere,amsărutat-opeFrançoise,căreialacrimileîicurgeaupeobraji, şiamcoborâtdealulcudomnişoaraAsher.MisespusesecăMahmoudarputeaveni acoloînorice clipă,cucuţitullegatde cingătoare,cupuşcaîncărcată.Aşface mai binesămăgrăbesc.Leauzeamimnurilereligioasefranţuzeştişivedeamlumânările licărind, chiar şi când mă îndreptam spre mare. Pescăruşii se înălţau deasupra noastrăcaniştenorialbi.Neaşteptauntaxişi,înaintesămăurc,amprivitînsusşi amfăcutcumânamănăstiriicuferestrecolorateşicuIisusrăstignitpecruce. DomnişoaraAsherm-atrasdemânecă. —Sămergem. —Zămerjem,amrepetateu. Aceleaaufostprimelemelecuvinteînengleză.

Piersicişişerpi

Hanul Backpackers era complet liniştit. Oaspeţii lui se duseseră în sfârşit la culcare.Întimpcepriveamreflexiileportocaliialefelinarelorpeperdelelemurdare, am auzit suspinele înfundate ale lui Parvin, venind dinspre patul de cazarmă. Probabilcăplânge.Ampusibriculpefocşiamfăcutunceai. —Domnişoară,ceai? M-aprivitcuochiieiroşiişiumflaţişiaspus:

—Nuvreauceaiultău.

Amluatînapoicanafierbinte.

Aînceputsăplângăşisărepete:

—Iartă-mă.Da.Mulţumesc.Iartă-mă.

—Bea,i-amspus,iareaaluatcanaşiasorbitpuţin.

—Preadulce.

—Doarpatrulinguri,amspuseu.

Dupăceabăutceaiulpânălaultimapicătură,s-aridicatşiaîntrebat:

—Deundevii? —Depestemare,i-amrăspuns. —Eştiarăboaică? —Da,eubeduină. —Uau!Fir-aradracu’,oarăboaicăbeduină! —Eudracu’nupermit,amspuseu. Eazâmbi. Pusecanajos,seridică,îşiaranjămaibinepernelelaceafăşiscoaseunoftat. Spuneacănuştiecumaajunsîndărăpănăturaastanenorocită.Tatăleivoias-o mărite cu un ignorant nemernic din Pakistan. Ea a încercat să-l facă să se răzgândească, a implorat-o pe mama ei, dar nu, ori va face cum zic ei, ori o vor renega.„Parvin nu este fiica mea.” Ea a fugit şi a ajunsîntr-o tabără de refugiaţi condusădefemeipakistaneze,nudepartedeLeicester,undelocuiaea,darfemeile ausfătuit-osăsemutemailasud,deoarececâtevadintrefetefuseserărăpite. —Răpit?Ceînseamnăasta? —Leluaucuforţa.Lebagăîntr-omaşinăşileducde-acolo,spuseea. Amplescăit din buzele mele beduine în semn de neîncredere.Singurele cuvinte englezeşticaremi-autrecutprincapaufost„să-ţitulburiinima”. Deşiochiieicăpruisclipeauînlăcrimaţi,zâmbişimăîntrebă:

—Să-mitulburinima? —Nu,nu,i-amspuseu. Şi-asprijinitcapulînmâinişiaînceputsăplângă. —Cumtecheamă?amîntrebateu. —NumelemeublestemateParvin,aspusşişi-aşterslacrimilecumânadreaptă. —Eumultenume.SalmaşiSalşiSally. Parvin începu din nou să plângă. M-am aşezat lângă ea pe pat şi mi-am pus mâinile între genunchi. Era slabă şi micuţă, avea părul negru strălucitor şi ochii căprui,ascunşiînspatelegenelorgroaseşiîntoarse.Aveaunnasmicşibuzepline carerămâneauparţialdeschiseşilăsausăsevadăundinteciobit.Purtaunsharwal

kameez {13} albcareîiaccentuaculoareanegricioasăapieliişiformeleascuţite. — Parvin, nu mai plânge, te rog. Lacrimile tale aur, aşa îmi spunea mama de fiecaredatăcândplângeam. M-aignorat. M-amridicatşim-amaşezatpe fostulpatde campanie.Ce măadusese pe mine aici?Ceoadusesepeea?Cineaveagrijădeea?

Laamurg,miculportpăreabântuit,cubărcileacoperitedeplasedepescuitşide pânzemurdare.Unbătrânpescarlibanezscuipăînapă,apoiîncepusăînjurecând nevăzucăneapropiem.Întârziaserăm.Mi-amaruncatgrămăjoaradehainelabord şiamîncercatsămăurc.Cândampăşitpebarcă,aînceputsăselegene.Amţinut-o pedomnişoaraAsherdemânacarenu-itremura.Dupăcene-amaşezatamândouă peobancădelemnînăuntruluneicabinemici,bătrânulpescarîşiştersemâinilede pantalonii largi, negri şi trase de o sfoară. Motorul începu să huruie şi, brusc, întreagacorabieîncepusăseclatine. —Yala!strigăelşibarcaseavântăînvaluri. O ţineam de mână pe domnişoara Asher ca să-mi păstrez echilibrul. Când am reuşitsăprivescînapoiprinuşaceamică,n-amvăzutniciofereastrăluminată,deşi era întunericşi mănăstirea arăta ca unvultur negru,cu aripile întinse,cu ciocul deschis,învârfulmuntelui.

Fusta mea, lenjeria şi şerveţelele murdare erau împrăştiate pe podeaua dormitorului.CareeranumeledefamiliealluiJim?Atâtabâjbâialăpeîntunericca să uiţi cine eşti pentru câteva minute. Patul era deranjat, iar cearşaful de la plapumăerapătat.Cameraeraneaerisităşimiroseaatranspiraţie şiasalvie.Am deschisfereastraşim-amîntinspepat.Săculeţuldepielecareconţineascrisoarea mameimeleîncareeraînfăşuratăşuviţaeidepărarătacaoamuletă,aşacumera atârnatădeoglindaindiană.Numaibeneficiamdeprotecţiedinparteatribuluimeu, sângeleîmifusesevărsat,iarpemâiniaveamrăni.M-atrecutunfiorrece.Obriză rece de seară pătrunse pe fereastră. Mi-am pus o haină pe mine şi am scos cearşafurileşifeţeledepernă,şiampustoatelenjeriileşihainelemurdareînmaşina

despălatdinbaie,amrotitbutonulpânălanouăzecidegrade,pentruultraalb.M-

amaşezat pe scaunul toaletei şi m-amuitat la hainele care erau învârtite în apa plinădeclăbuc,apoistoarse,dupăcaredinnouînvârtite.Înceledinurmă,vâjâitul şivibraţiadelamaşinadespălatauzguduitpodeauavechedelemn.Îmidoreamsă mă fiputut arunca printre hainele de spălat,ca să iesde-acolocurată ca lacrima, fărăpeteuscatesaufaptenegre.Fărăaprobareabătrânilor,fărăacte,fărăcertificat decăsătorie,m-amrepezitsămăculccuunstrăin.Artrebuisămătaieînbucăţişi sălasefiecarepărticicădinminepecâteunvârfdemuntepentrupăsăriledepradă. —Salma,strigăLizdinhol,amnevoielatoaletă.Staiacolodemaibinedeooră.

SunetulritmicalpisălogilordinHimacaremăcinauboabedecafeaprăjiteeraun semn timpuriu al căsătoriilor care se apropiau. Era rândul Aishei anul ăsta. Un fermiernegriciosdinvalevenises-oiacuelîncăruţalui.Zestreaeieraunpeticde pământ fertil de lângă râu.Nu ştiamdacă să merg sau nu la nuntă,dar mama a

spuscădacănumerg,limbilebătrânevorîncepesăclevetească.Vinerim-amdusla

cortulfemeilor,amsalutatpetoatălumeaşim-amaşezatpejos,cucelelaltefemei ale tribului.Eraatâtde caldîncâtîmicurgeaubroboane de sudoare pe nas.Eram tânără, însărcinată şi necăsătorită. Cursa de cai din sat stârnea nori de praf şi strigăte de victorie sau înfrângere. Aisha se ducea la cort împreună cu soţul ei. Bărbaţiiseţineaudemâinişiîncepurăsăseînclineşisăcântelaunison,„Dhiyya, dhiyya,dhiyya”,pânăcândvocilelorauajunsdoarorespiraţierăguşită.Untânărle întinseobatistăalbă,dreptpentrucareeiseoprirădincântatşidansatşiîncepură săstrige,sărbătorindonoareaAishei,puritateaei,noroculei. — Sabha a fost împuşcată. O! Frate, Sabha a fost împuşcată! strigă mama lui Sabha.

Sabhaeraocolegădeşcoală.Câtevaşoapteprinîntunerics-autransformatîntr-

un zvon şi apoi într-un glonţ în cap. Am înghiţit în sec. O bătrână în negru, aşezându-seîngenunchilângămineşitrăgânddinpipaeilungă,şopti:

—Bravolor!Ne-amcurăţatruşineacusângeleei!

Ascultă galopul cailor,zăngănitul pumnalelor trase dinteacă,ascultă înnoapte ţipetelebufniţelorcufaţaplată,ascultălilieciibătânddinaripi,ascultăpaşiiuşori, ascultă abaya {14} cumflutură învânt,ascultă şfichiuitul pumnalului său care taie aerul.Adulmecăaerulsăsimţisudoareaasasinilor.Ascultăzgomotulpecare-lface braţulsăucândîţiprindegâtulşiîldăpespate,ascultăpumnalulsăutăindîncarne şitrecândprinoasecasăajungălainimă.Ascultă-ţisângeleroşuşicaldcurgândşi prelingându-se pe nisipul arid. Ascultă-ţi trupul care agonizează pe pământ. Un vaiet.Unţipăt.Madraqasfâşiată.Oultimăsuflare.

DomnişoaraAsherstăteasublampadekerosen,citindcuvocetareînengleză,din Evangheliaei.Ali,pescarul,cântaînarabăuncântecdespretărâmuriîndepărtateşi stelesolitare.Vocealuigroasăseunduiaodatăcuvalurile.Stăteamghemuitălângă lemnulrece,căutândcu privirea prinhublou semne care să anunţe apropierea de Cipru.Ceaţaşivalurileîmispuneaucămădepărtamtotmaimultdeţaramea,de mamaşimaialesdeea.Şalulnegrualmameimăînvăluiastrâns,dartotuşimi-era frig.De fiecare dată cândmă bătea fratele meu,Mahmoud,mama mă mângâia pe capcasămăliniştească.„Osăfiebine,copilă.Osăfiebine,prinţesă.”Îmidesfăcea cozile, îmi masa capul cu ulei de măsline, îmi mângâia părul, îmi atingea faţa cu degeteleeiaspre,îmimângâiaurechile,îmimasamâinile.„Eştiatâtdefragedăşide sănătoasă,Salma.Îmivinesătemuşc.”

ÎntimpcecoseamtivurisauîndoiamgulereşicălcamcostumebleumarinlaLords

Tailors,subochiişefuluimeuMax,visamlaalb.Întimpcestăteamîntr-unnorde

aburşiapret,visamlafericire.Săstauîntr-ocafenea,să-miungbiscuiţiicuunt,să-

misorbceaiulcălduţşisămăuitlarochiile şilapantofiicoloraţidinvitrine,caşi cum aş aparţine acelei lumi. În timp ce călcam, citeam etichetele de pe rochii şi cămăşi:DreamWeekend,EveningLights,CountryBreeze.Învăluită într-unnorde abur,euvisamlaweekenduripetrecuteînvilelaţară,launceaiservitîncompania regineişilaalb.Cumarfisămătrezescîntr-odimineaţătransformatăîntr-obombă

sexy,blondă,fărăsfârcuri,caaceleacareîşidepărtaupicioareleînSundaySport {15} , singurulziarpecareîlciteaSadiq.Cumarfisămătrezescalbăcalaptele,precum pescăruşii, precum norii pufoşi. Pufff! Şi trecutul meu păcătos ar dispărea, un chirurgartăiaopartedincreierulmeuşisfârcurilemeleurâte.Aşdevenialbăca Tracy,caremunceaşivorbeanonstopîntimpceţineaboldurileşiaceleîngură.S-ar terminacupărulnegru,s-arterminacu:„Şicumziceaicătecheamă?”

Nune-aluatmultsăajungemdelaAiliyyaînCipru.Erasearăcândamajunsşi ţărmul era pustiu, în afară de câţiva bărbaţi care strigau ceva în greacă. Ali, pescarulcarecântasecântecetristetotdrumulpânăacolo,legabarcaceamicăde port.SoraFrançoiseîmispusesecăCiprueoinsulăfrumoasă,cumâncarebunăşi oameniveselicarecântaulabouzoukişibeauouzo. —Fluierultăuseamănăcuunbouzouki,amândouăscotsunetetriste. Am strâns nodul de la văl şi am sărit afară din barcă, fericită să simt din nou pământulsubtălpi.Înciudabrizeirăcoroase,nisipuleracald.Amfostîntâmpinaţi de o femeie care semăna cu domnişoara Asher.Mi-amscospantofii şi ammersîn spatelelor,înpicioarelegoale. —Înstilbeduin,îispusedomnişoaraAsherceleilaltefemei. Ammerspeţărmulmării,pânăamajunslaoclădiredărăpănată. —SunHolidayFlats,anunţăfemeiacaresemănacudomnişoaraAsher. Înjuruluneicurţicareaveaînmijlocspalieredelemnpentruvie,seconstruiau blocuriidentice.CaşiînHima,aerulmiroseaapromisiuniîncălcate,amierestricată şi inimi frânte. Am fost cât pe ce să izbucnesc în lacrimi, când am auzit vocea adormităaproprietarului:

—Punăsiua,punăsiua.Călătoritbine?

—Da,mulţumim,i-otăiedomnişoaraAsher.

Eraobosită.

Felinarele dinfaţahanuluieraustinse,dareueramîncătreazăşiîmicercetam

inflamaţiile de pe mâini şi picioare.Parvin se foia în pat.Amacoperit-o cu pătura care îi căzuse pe jos mai devreme. Draperiile erau trase, dar zgomotul distant şi intermitentaltraficuluirăzbăteaînîncăpere.Amauzitpecinevaţipândîncamera dealături,caşicumarfiavutspasmemuscularesaus-arfiaflatînchinurilefacerii. Vântulbăteaîndraperieşioumfla.Douăpicioarenegreînsandaledepieleauieşit desubperdea.Sângelemiseprelingeapecoapse.Ţineamstrânsperna.Cândcalul şi-aruptpiciorulşistăteaîntinspejos,horcăinddedurere,tataascospuşcaşil-a împuşcat.Eracalulluipreferat,calulcucarecrescuseîmpreunădecânderacopil,

calulcareîlduceaîncelmaiapropiatoraş,odatăpelună.Iubeacalulălaşitotuşil-

aîmpuşcat.M-amuitatlasiluetaneagrădedupăperdeaşiamspus:

—Yalatukhniwkhalisni.Astaesalvareamea.

Parvinîntoarsecapul,mijiochiişimăîntrebă:

—Cucinevorbeşti?

—Cinevaîncamerădupămine,amspuseu.

Easeridicădinpat,seuităpesubpaturi,înspateleşifonieruluişidupăuşă.

—Înspateleperdelelor,i-amspuseu.

Atrasperdelelelaoparteşinueranimicacolo,niciMahmoud,nicisandale,nici

puşcă.

—Elsăritbejam,amspuseu.

—Cumsăsestrecoareprintr-odespicăturădezececentimetri?Artrebuisăfieori

unacrobat,oriopisică,măcertăea.

—Nuvezicâtsunteudebolnavă?amimplorat,întinzândmânasă-mivadărănile.

Easeaşeză,dându-şibretonulpespateşiîmizise:

—Salma,nueştibolnavă.

—Basunt,basunt,amspusşiamînceputsăplâng.

Aîntinsmânaşim-aatins.

—Număatinge,teinfectezi,i-amspus.

„Allah face şi desface. Câteodată eşti nimicit, alteori eşti împlinit.” În timp ce domnişoara Asher stătea în genunchi şi se ruga la crucea neagră de lemn, am deschisuşadelabalconşiamieşitcasă-mifacşieurugăciunea.Auzeamodiscuţie întredoigreci.Mareaîntunecatăeraacoperitădespumăalbă,caşicumvaluriles-ar filuptatîntreele.Amtrasînpieptaerulcareduceacuelmirosuldemăslinecoapte şi flori albe de portocal. Dincolo de orizont era satul meu, Hima. Acolo, pe ţărmul opus,locuiaumama,prietenameaNoura,domnişoaraNailah,învăţătoareameacu buzelestrânse,şi…şitata. —Lyeesh?Lyeesh?Dece?Dece?murmurauvalurile. Îmiîncleştammâinilepebalustradabalconului.Inimamisezbăteaînpieptcao găină fără cap. Păreau să fie atât de aproape în întunericul acela, dar totuşi rămâneauatâtdedeparte.„Tacidingură”,spuneadomnişoaraNailah.„Mami”,ţipa ea.Plângeadupămine.„TeîncredinţezprotecţieiluiAllah,celcarefaceşidesface”, spunea mama mea. „Nu-mi voi mai ţine niciodată capul sus, atâta timp cât ea respiră”,ziceatatălmeu.Stăteamacumîncafeneauaaceea,fărăfamilie,fărătrecut saucopii,cauncopacfărărădăcini,sorbinddintr-unceairece.Erapauzameade masă şi trebuia să iau nişte aer proaspăt. Mirosul de apret şi tutun îmi umplea plămâniişiseagăţadenasulmeu,dehaineleşidepărulmeu,făcându-lşimaicreţ. Lamasadealături,ofamilieluaprânzul.Omamăîntredouăvârste,fărăridurişicu o siluetă subţire, un tată cam de aceeaşi vârstă, care arăta de parcă ar fi avut douăzecideani,şidoicopii,ofatăşiunbăiat,carezâmbeaupoliticoslapărinţiilor întimpce mâncau quiche-ul {16} cu furculiţa şi cuţitul.„Pentru cei fără adăpost,un asemeneasentimentdesiguranţăestedeneatins.”Aceastaeraoaltăexpresiedela cursuri pe care o prinsesem din zbor de la o lecţie televizată, despre dinamica familiei. Domnişoara Asher mă sfătuise să-mi consolidez cunoştinţele, folosind expresiileînsituaţiidinviaţareală.„Deneatins”,amtotrepetatdupăceamauzit expresia,cas-omemorez.M-amduslabarcasămaicernişteceai.Fataextenuată dedupătejgheamăîntrebă:

—Aveţimărunt?

—Mărunt,deneatins,amspuseu.

—Poftim?

—Numărunt.Îmiparefoarte,foarterău.

Mamamăveghea.Amapucatpiersicacoaptăşimi-amînfiptdinţiiînea.Eraroşie şicatifelatăpedinafară,şiportocalieînăuntru.Suculîncepusă-mipicurepebărbie. Cândamvăzutexpresiadepefaţamameimele,amînceputsărâd,darammâncatîn continuare. —Eşticauniepurecaremolfăietottimpul. Am scuturat din căpşorul meu de zece ani şi am mai cules o piersică. A pus ierburilepepământşimi-aştersfaţacumâneca. — Eşti atât de înfometată de viaţă, ca un greiere, dar nu tot ce zboară se mănâncă.Într-o zi,s-ar putea să-ţi înfigi dinţii într-un şarpe care te va muşca la rândullui.

Şarpelecuclopoţeişi-aînfiptcolţiiînmânameaşiaturnatvenin,mamă.M-am aşezatpeobancăîncatedraladinapropiereşiamurmăritapusulsoarelui.Ungrup de copii se rostogoleau prin iarbă,iar părul lor blondstrălucea în razele aurii ale soarelui.Măţineamcumâiniledestomac,încercândsăopresccrampele.Eraatreia zidecândluammedicamentul,darpânteculmeudemunteanrefuzasăseadapteze. Dupăce i-amspusluiParvindespre Mahmoudcare se furişape întunericoriunde mergeam,m-aduscuealadoctor,iaracestami-aprescrisniştemedicamentecare sămăajutesădormşisăfiumaifericită.Mi-adatşiniştecremăpentruinflamaţii. Mamelecopiilorstăteaupeiarbăfumândşiîiurmăreaupeaceştiajucându-se.M-a trecutîncăunvaldegreaţă.Amalergatlagunoişiamvomitat. —Abăutpreamult,strigăunadintreelelamine. —Nuînfaţacopiilor,îirăspunseoalta. M-amşterslagură,pefrunteşim-amaşezatpeiarbăcasă-mitragsufletul.

Am mers cu Parvin pe aleile din spatele catedralei, am traversat strada aglomerată,amîmpinsouşă albă şiamîntrebat orecepţionistă de domnuldoctor CharlesSpenser. Ne-aprivitcumneţinemdemânăşine-arugatsăluămloc.Câtevaminutemai târziu,ne-aspus:

—BirouldoctoruluiSpenserestesus,adouauşăpestânga. Parvinciteaorevistăglossyşim-aîndemnatsămăduc. Amurcatpescărişiambătutlauşă. —Intră,măpoftiel,într-unelegantaccentbritanic. Amintrat înăuntru,amînchisuşa şi amrămasacolo,chiar înmijlocul biroului său. Îşiîmpinseochelariiînsuspenasşimăprivisuspicios. —TenumeştiSallyAsher?Dareridicol! Amîncuviinţatdincap. —Cucepotsăvăfiudefolos,domnişoarăAsher? Întrebăşiîşifixăstiloul,gatasăscrie. —Eubolnavă,doctore.Inimabate.Nudorm,amspusşimi-amtraseşarfadepe frunteaînfierbântată. Seridicăînpicioare,lăsăstilouljos,îşiaranjacravataşispuse:

—Simptomefizice?

—Boalăda.Braţeşipicioareuitaţi,i-amzisşiamîntinsbraţelespreel,casăle

poatăobserva.

Îmistrânsemânasubţireînmânaluigrasăşialbăşiîmicercetărănile.

—Epsoriazis,atâtatot.Oboalăapielii.Nimicgrav,adăugăel.

—Transpiraţie,bateinima,nupotdorm,ammaispuseu.

Mi-aeliberatmânaşiaspus:

—Dacăîţibateinima,înseamnăcăeînstarebună.Astatrebuiesăfacăoinimă.

—Dareubolnavă.Vărog.Azivie,mâineboatemoartăeu,amimplorat.

—Ţi-amspuscănuenimicînneregulăcutine.Terogsănu-miiroseştitimpulşi

nicibaniiguvernului.

M-amîntorscuspatele,amapucatmânerulrecealuşii,l-amapăsatşiamieşit.

M-am asigurat că nu mergeam nici prea încet, nici prea repede, de dragul domnişoarei Asher. Faleza era veche şi într-o stare proastă, practic o potecă acoperită cu dale de beton şi împrejmuită de un perete scund. Mai erau câteva clădiriîmprăştiatedejurîmprejurşiunchioşcundesevindeaubăuturirăcoritoare, ţigărişiziareîngreacă,limbăpecarenuoînţelegeam.Înînchisoare,cândprimeam câteunziareraprilejdesărbătoare.Măturampodeaua,ospălamşiapoiîntindeam ziarulcuatenţie.Nouraîşicreionasprâncenelearcuite,serujaşiîşipieptănapărul negrustrălucitor,doamnaLamaadoarîşilegaatentăbaticulroz,asigurându-secă nuise vede niciunfirde părcenuşiu,iareu,ceamaitânărădintre ele şisingura care ştia să citească, doar îmi puneam vălul. Deschideam ziarul la pagina cu necrologuri şi citeam toate numele. „Anunţăm moartea iubitei noastre mame, al- HajjaAmiraRimawi.AparţinemluiAllahşilaelnevomîntoarce.” — Dacă ar muri sora mea, nu mi-ar spune nimeni niciodată. N-aş afla nimic, spuneadoamnaLamaa. —Muniraal-Hamdan,amcititşim-amoprit.Noura,ţi-ampovestitdespreSabha, îţiaminteşti?Frateleeiaîmpuşcat-oîntimpulnunţii.Uite,despremamaeievorba. —Nui-aluatpreamultmameicas-ourmeze,remarcăNoura.

Castelulturcescpărăsit,depeplajacipriotă,eraîntunecatşimacabru. — Sultanul turc l-a construit în timpul Imperiului Otoman în 1625, spuse domnişoaraAsher.Vreisăintrăm? —Da. —Castel,spuseea. —Castel,amrepetateu. Porţileeraumari,dinlemnmasivcioplit. —Arhitecturăislamică,precizadomnişoaraAsher. Înaer se simţea mirosul de vegetaţie.Avea ocurte interioară care era plină de copacişidetufepecarenimeninulemaităiasedeanidezile.Oviţă-de-vierăsucită pe un spalier. Domnişoara Asher îşi dădu o şuviţă de păr cărunt de pe fruntea strălucitoare şi arătă înspre cămăruţa gardianului. Când amajuns în dreptul lui, gardianularătăsprevălulmeuşiîntrebă:

—Turcoaică?

—Nu,răspunsedomnişoaraAsher.

—Nuasta,ziseel,arătânddinnousprevălulmeualb.

—Vărog,spusedomnişoaraAsher.

Înceledinurmă,nelăsăsăintrăm,darnupăreapreaîncântat.

Amurcatscările,pânălacamerelesultanului,şiamintratîntr-unholmare,unde

sultanulstăteapetronşiîşiţineacurtea.Încăpereaeraplinădescaunedecatifea,

delaviţe,deperneşiotavăcuceştidecafeadealamăeraaşezatînmijloculcamerei.

Tribulsultanuluitrebuiesăfiavutmulţivizitatori.

Eraîntunericcândm-amîntorslahan.Parvinerapalidădeîngrijorare. —Undeaifost?Te-amcăutatpestetot.Aiplecatşifărăfluierşifărăcolier. —Amfăcutoplimbare. —Amgătitniştecurry. —Nupotsămănânc.Totceintrăiese,amspusşim-amaşezatpepat. —Bine.Osă-ţiaducniştesupă,îmispuseşisegrăbisăiasă. M-am întins pe pat, ascultând traficul de afară. În toată zarva aceea, auzeam ciripitul unei rândunici, zăngănitul paharelor, câini lătrând şi, din nou, larma traficului. Parvindescuieuşaşisegrăbisăintre,îşiscoasehaina,puseibriculpefocşiapoi seaşezăpepatulmeu. —Supădecartofişiţelină,preferatata. Umpluocanăcuapăfierbinte,goliconţinutulpungiiîneaşiapoiamestecă. —Osă-ţiplacăasta,spuseea,ţinândcanasubnasulmeu. —Nupot,i-amrăspuns. —Trebuiesămănânci.Nupoţisăieipastilepestomaculgol. Amscuturatdincap.

Lungităacolopepat,amîncercatsămăînvelesccucălduralor,cuvocilelortriste. Aveamnevoiedeosfoarăcaresămătragăînsusşi,dinsenin,amînceputsăleaud cântecele. —La,la,lalalii,amînceputsăcântămîmpreună,iarvocilenoastreseizbeaude peretelepătat,ricoşândsprelumeade-afară,pecarenoinuomaivăzuserămdeani dezile.Amlipsitmulttimp,cântamnoilaunison. Noura se ridică în picioare, îşi legă un şal în jurul şoldurilor late şi începu să danseze şisă se legene înritmulzăngănituluicăniide metal.Cântamdince înce maitare. Gardianuldinschimbuldenoapteîncepusăstrigelanoi. — Sunteţi toate nişte târfe! Nimănui nu-i pasă de voi. Sunteţi doar nişte târfe ieftine,aşacămaibineînchideţi-văgurile. —La,la,lalii,cântamnoiîmpreună. —Dacăaşîmpuşca-opevreunadinvoi,familiaeimi-armulţumi,strigăel. Când doamna Lamaa auzi asta, îşi duse mâinile la pieptul ei mare, se opri din cântatşiîncepusăplângă.Nouraoîmbrăţişăcuputereşiîispuse:

—Ceştieel?Edoarunfiudeţăran,uiteceridicolaratăînuniformaaiaalui.

—Ungunoiercuuntrandafirlarever,spusedoamnaLamaa.

—Omaimuţăcarefacetumbepe-ntuneric,ziseşiNoura.

—Înafaracuştii,aratăridicol,adăugădoamnaLamaa.

— Vin japonezii, spuse Max, şeful meu, într-o dimineaţă şi îşi trecu mâna prin părulcareiserăreatotmaimult,casăseasigurecăstătea,fixatcugel,lalocullui. Îşilăsaşuviţelesubţirisăcreascăşiletrăgeapestecapcasă-şiascundăchelia. Buclacaunfranjureîicădeamereu,eloînjuraşioaranjalaloc. — Sock Shop e din nou în branşă. Probabil că l-a cumpărat vreo companie japoneză. Îmifluturăziarulprinfaţăşiîmispuse:

—Vinjaponeziişiorsăcumpereşicămaşadepemine,înaintecaeusă-midau seama. Înfiecare ziaşteptasăvinăunjaponezşisă-iofere unpreţ„fenomenal”pentru magazinullui.Şielcearspune?Răspunsulvariazilnic,înfuncţiededispoziţialui Max.„Luaţi-vămâinilejegoasedestrăini–fărăsupărare–depemagazinulmeuşi duceţi-văînapoiacasă,mâncătoridecreierdemaimuţă.”Maxcitiseundevadespre creieruldemaimuţăcumcăarfiodelicatesăînOrientulîndepărtatşidecisecătoţi asiaticiimâncau creiere de şerpi,maimuţe şimăgari.Înaltă dimineaţă,răspunsul era altul: „Guvernul ăsta joacă ping-pong cu noi. Într-o zi ne spun că trebuie să plătimimpozitul,înaltăzinespuncăimpozituls-aabolit.Dacăunjaponezîmioferă unmilionpedărăpănăturaasta,îmifacbagajeleşiplecînGibraltar.” —DecetocmaiînGibraltar?amîntrebateu. —Eaenglezilor,nu?

Unt,miereşinuci-de-cocos

Întimpceurcamîngrabăscărileîngustealevaporului,inimaîncepusă-mibată cu putere. Cu câteva zile înainte, vizitasem o bisericuţă în centrul ţării, cu domnişoara Asher. Sora care ne-a întâmpinat era dornică să-i facă pe plac domnişoareiAsher.Segrăbisăvorbească,arătândînsprenişteinstrumenteşirafturi decărţivechi.AspuscăHellenaesteuncargoucarevaluacâtevadinlucruriledela

mănăstireadinCipruşilevaducelaSouthampton.Căpitanulleoferisedomnişoarei

Asherşi„fiiceisale”opermisiunespecialăcasăcălătoreascăpevasulsău.Familiile

ciprioteîşiluaurămas-bundelafiiilor,britaniciibronzaţiîşisărutausoţiileşicopiii

derămas-bun,marinariitrăgeaudesfori,iarhamaliicăraulăzişivalizedelemn.Mi-

eraruşinedelacrimilemele,deoarecesimţeamcătrebuiesăîncercsăfiuveselăde draguldomnişoareiAsher,femeiacaremi-asalvatviaţa.Cândamvăzutlacrimişipe feţele altora, m-am ţinut tare. Domnişoara Asher stătea pe punte, înconjurată de cutii şi valize. Mi-am pus legătura colorată deasupra geamantanului de lemn. Vaporulfluieră,anunţându-şiplecarea.

*

Încontinuarenumâncam.Crampeleerauatâtdedureroaseîncâttrebuiasăstau oreîntregichircităpefostulpatdecampanie.Parvinpusecanadesupăpenoptieră şiîncepusăscotoceascăprinrucsaculei.Scoasedeacolouncasetofonmicargintiu, îl puse pe masă, căută o priză şi îl conectă. Scoase o sacoşă de plastic plină de casete,aleseunadinele,deschiseuşiţa,băgăcasetaînăuntruşiapăsăpeunbuton. Muzicaserăspândiprinîncăpere,precumaromadecafeamăcinată.Versurileerau atât de clare, încât le înţelegeam pentru prima dată. Cântată cu o voce aspră, melodia vorbea despre plimbări pe dealuri, despre suferinţa din dragoste. Când Parvinsealăturăcântăreţului,mi-amdatseamacăştieversurilepedinafară.Vocea gravă a acestuia şi vocea dulce a lui Parvin se înălţau împreună în întreg hanul. Parvinseprefăceacăţineunmicrofonînmână. —Înviaţaasta,amgreşitşiiaramgreşit. Glasuleieraascuţitşidevenisedejazgomotos. —Vreausăştiucumesupaasta.Mănâncăşispuuuuneeeeeee-mi. Cândaapăsatpestop,amluatcanacusuparăcităşiamînceputsămănânc.

LabordulvasuluiHellena,domnişoaraAsheradormitpepat,iareupeosalteape podea.Neobişnuiserămdejasămâncămmâncarereceşipâineveche.Cabinaîncare mâncameramicăşiduhnea.Oalele şitacâmurile,şerveţele,boluride zahăr,toate zăceau împrăştiate pe masă. Nu aveam încredere să folosesc tacâmurile, aşa că mâncam brânză pe pâine şi beam ceai. Uneori, în sala de mese venea o doamnă drăguţă,împreunăcuceletreifiicealesale. DoamnaHenderson,careeraasistentăîntr-unspitalbritanicdinCipru,seducea acasăpentrua-şivedeafamilia. — Nu mai suport căldura şi cerul senin. De-abia aştept să simt ploaia pe faţă, spuseeazâmbind.

Probabilcămi-aobservatstinghereala,iarîntr-odimineaţă,avenitlamasamea şi,întimpceeuîmimestecampâinea,s-aaşezatlângămine. —PeminemăcheamăRebeccaşiacesteasuntfiicelemele,MargaretşiLucy. Le-am privit şi am spus: „Încântată de cunoştinţă”, aşa cum mă învăţase

domnişoara Asher în a treia lecţie de engleză. Fiicele ei se năpusteau asupra mâncăriicuatâtauşurinţăşiîncredere. —Spercănutesupericăteîntreb,dardecemănâncimereubrânzăcupâine? măîntrebăea.

— Nu ştiu, am spus, mişcându-mi mâinile, de parcă aş fi ţinut un cuţit şi o furculiţă. —Osăteînvăţeu,îmiziseea. Deatunciîncolo,aînceputsămăînveţeenglezeşteşibunelemanierelamasă,în timpcefiiceleeisehlizeauînspate.

—Însfârşit,aifăcutduş,spuseParvinîntr-odimineaţă,înseamnăcătesimţimai bine. —Da,i-amrăspuns,întimpce-miînveleampărulîntr-unprosop.

— Trebuie să ne căutămde lucru, spuse ea, dar mai întâi trebuie să te întreb

despreeşarfaastapecareototporţi.

—Oameniizeuitălaminetottimbulcalaoboală,amspus.

Atuncis-aaşezatpepatlângămineşimi-aspus:

— Va fi mai greu să găseşti un loc de muncă, dacă insişti s-o porţi. Ash a fost concediatdincauzaturbanului,deşiluii-auspuscănuşi-aîndeplinitatribuţiile. —Doctorulasbusbreamulttrecut. —Da,Salma,preamulttrecut,ziseea,deparcăarfivorbitsingură. —Breagreutotuşi,amspus. —Da,ştiu,ştiu.

Mă uitam la pantofii drăgălaşi de satin roz, căptuşiţi, din vitrina în formă de semilună. Visele catifelate ale bebeluşilor, nimburile roz, cântecele de leagăn şi scâncetele.Laylanuaveaunchip,darînurmăcutreianiamdecissă-ioferunul.O îmbrăcam,opieptănam,îifăceambaieşiosărutamdemiideoridenoaptebună. —Înfilm,tipulresponsabilcu proiecţia a adunat toate săruturile care fuseseră cenzuratedecătrepreotşile-apuspeorolădefilm.Cândbăiatulpecareîliubise atâtdemults-aîntorsînoraş,aproiectatroladefilmcusăruturileinterzise,doar pentruel {17} ,spuseParvin. Layladormeadusăînpătuţulei,iareumăaplecams-osărut.OLaylaînvârstăde trei anişori alerga după găini,iar eu alergamînspre ea,ostrângeamînbraţe şi o sărutam.Laylaarfiplânsdeteamaprimeiziledeşcoală,euaşfiluat-oînbraţe,i-aş fi şters lacrimile cu vălul meu şi aş fi sărutat-o. Apoi o Layla adolescentă mi-ar povestidespreunbăiat,caHamdan,pecareîlcunoscuseîndrumspreşcoală,euaş freca-opespateşiaşsăruta-o. —Tânărulplângea,văzândtoatesăruturile. Dar eu mergeamînainte cu spatele drept,cu faţa uscată,cu muşchii încordaţi, învelităînmantauameadeploaie.

LabordulHellenei,aplecându-măpestebalustradă,priveamcuochiiuscaţimarea înfluxşireflux.Împingeaîntrunaapacenuşie,lăsândînurmădârealbedespumă. Sub privirile critice ale domnişoarei Asher, primeam de la Rebecca instrucţiuni blajine despre cum să mă comport la masă şi despre limba engleză. Aceasta era farfuria mică de pâine, acestea erau furculiţa şi cuţitul pentru felul principal, aceastaeralinguradesupăşiaceastaeralinguriţapentrudesert.Învăţasemcumsă înghesuilăptucile verzi,săle taiînbucăţi,săle îndesîngurăşisăle mestecfără nicioplăcere,deparcăaşfifostdejasătulă.Învăţasemcumsăungcuuntofeliede pâine,s-oţincudouădegeteşis-omănânclasupă.Învăţasemcumsăamrăbdare, să-iaşteptpeceilalţisăînceapăsămănânceşiabiaapoisăîncepşieu.Învăţasem să-i aştept pe ceilalţi să se oprească din vorbit ca să încep şi eu să vorbesc. Învăţasemcumsăîncepfiecareconversaţiecuuncomentariudesprevreme.

—Bunădimineaţa,Sadiq.Cezisplendidă,amspus.

Iarelarătăcudegetulspremine,îşimişcăbărbiaîntr-oparteşispuse:

— Salma, Salma, devii o memsahib {18} în toată regula. În curând ai să fii şi

englezoaicădeasemenea. —Numaifisarcastic,i-amspus,ţinându-mistrânspungiledecumpărături. —Păi,aişiuitatsăterogiluiAllah. —Dartu?Terogitottimpulşivinzialcoolnecredincioşilor! —Afacerilesuntafacerideasemenea.

— Şi ce foloseşti ca să-ţi menţii părul atât de strălucitor? am întrebat, ca să schimbsubiectul. —Unuleiindiancare se numeşte Sexy,zise şiîşitrecu mâna prinpărullinsşi apoizâmbi. —Dă-neşinouăatunci. —SăştiiSalmacădacănuarătaicaonucă-de-cocos,te-aşfiluatadouasoţie. —Adouasoţie,credcăglumeşti,amspuszâmbind.

— Nu trebuie decât să-i trimitem primei mele soţii două sute de lire pe lună pentrueaşipentrucopii.Dacămăajuţicuasta,teiaudenevastă.

—Adicăsăteplătesccasămăieiadouanevastă.Da’cinetecrezi?Casanova?m-

amamuzateu.

—Ieşi,ieşi,du-teşilinge-ipicioareleproprietăreseitaleengleze.

Seara,pelaapus,măplimbampepunte,măurcampecelemaiapropiatescărica săajunglacompartimentelemaiînalteşisăprivesccumseapropieMediteranade noi, din toate părţile. Stăteam în cel mai înalt balcon şi priveam cum cerul îşi schimbaculoareadelaauriustrălucitor,lacenuşiu-închis,apoiînindigoşi,într-un sfârşit,înnegruluminos.Stăteamacoloşimăstrângeamsingurăînbraţe,casămă încălzesc. Oare cum se amestecă nuanţele, cum se dispersează ele şi apoi se schimbă? Era o schimbare de culoare, iar culorile zilei de mâine vor fi ca cele ale văilor verzi pe care le văzusem într-o revistă numită Woman’s Own, pe care o găsisem pe unul dintre scaunele de pe punte. Era plină de fotografii cu plante şi grădinicufloricolorate.

—Haangliadrăguţă.Haaangliafrumoasă,îispusesemRebeccăi.

Verde ca mazărea era culoarea dealurilor.Parvinîmi spusese odată că fermierii foloseauchimicalecasădistrugăiarba-reaşisăfacărecoltelesăparămaiverzi.De atuncimăuitamdindormitorulmeuladealurileverzişimăgândeamlastraturilede otravă de subpământ.Pe cândpriveamiarba verde dinjurulcatedralei,care fără îndoialăcăfusese şieastropităcufertilizatori,mi-amamintitcăLizmărugase să cumpărniştepâine.Proiectândcuvintelerar,amspus:

—Bânedegraham,vărog. —Ce-aţispus?întrebăea. —Pâinedegraham. —Aceasta,îmiziseeaşiarătăspreofranzelămaronie. Mi-eradejaprearuşinecasăspuncănupeaceea,cipeceadinstângaovoiamde fapt,daramdatdincapaprobator.Măsimţeamîntotdeaunadeparcăînspatelemeu arfifostocoadălungădedoamneenglezoaicebătrâne,pufnindşiţâţâind.Desigur căeramostrăină.Se vedeadinfelulîncare pronunţam„p”-urile,dinfelulîncare mânuiambanii,după hainele pe care le purtam.Gleznele mele groase mă trădau. Plecamdelacoadăînaintechiars-apucsă-mipunrestulîngeantă.Elizabethosă măomoare,pentrucăeaîmispusesesăcumpărpâinedegraham.

*

Amobservatcă,dupăcâtevaseridepovestiridespreIisusMântuitorulşidespre SfântaTreime,domnişoaraAsherrenunţălaprediciledeseară.Stăteampoliticoasă pepodeauacabineiînguste,îmiîmbrăţişamgenunchiişioascultampedomnişoara AshercitindpoveştidinEvanghelie. — Nevasta unui bărbat din tovărăşia profeţilor striga la Elisei: „Slujitorul tău, bărbatulmeu,este mort…Şiacumcămătarulluivine să-miia ceidoibăieţişipe sclaviilui.” Iar eu ascultam,la fel ca atunci cândJadaan,povestitorul dinsatul nostru,ne vorbeadesprecălătoriiînţăriîndepărtateşidesprefaptedevitejie,punctate,icişi colo,deacorduriderebab {19} .Defiecaredatăcândarcuşulatingeacorzile,încurtese răspândea un sunet amplu şi pătrunzător, ca planşetele înăbuşite ale femeilor. DomnişoaraAshertraduceacâtevadintrecuvinteînarabăşiapoiciteapoveştileîn englezaoriginală.Deşiînţelegeampuţin,îmifăceaplăceresăascultacordurileunei limbidiferite.Într-oseară,i-amspusdomnişoareiAsher,caşicumi-aşfidezvăluit unmaresecret:

—Ştiusăcântlafluier.Vreţisăcântîntimpcecitiţi?

DomnişoaraAsherseasigurăcănastureledesusdelaguleruleialbcuvolănaşe

eraînchis,puseEvangheliapepatşiîmirăspunse:

—Nu.Citescuntextsacru.Trebuiesăasculţicuatenţieşisăîncercisăînveţi.

Seînchinăapoişiîncepusăsedezbrace.M-amîntorscuspateleşim-amîntinspe

salteauadepepodea.Vedeamcumseleagănăvasulîncoloşi-ncoaceşi,prinhubloul

mic,auzeamvâjâitulvalurilor.

L-amvăzutpeJimtrecândpestrăduţadelângăcatedrală.

—Bună,i-amspus.

—Iisuse!maisperiat.

I-amprivitochiicenuşii,figuracadeceară,părulprinsîncoadădecalşiamsimţit

căaceasâmbătăeraatâtdedeparte,ascunsăîntr-unadincămăruţeleminţiilui.Am

începutsămăjoccucureauadelageantă.

—Mi-eteamăcămăcamgrăbesc,aspus.

—Da,desigur,amspus.

Eramatâtdeagitatăîncâtîmitotmutamgreutateadepeunpiciorpealtul.

—Poatebemocafeacândva?amîntrebat.

—Suntfoarteocupatzileleastea.Nemaivedem,spuseşiseîndreptăgrăbitspre

aleeapietruită.

I-amfăcutunsemnvagderămas-bunşiampornit-oînsuspealee.M-amîntorsşi

amvăzutspatelecămăşiiluicenuşii,braţeleluilungişisubţiri,degeteleluidelicate

şipantofiiluicomozidispărânddupăcolţ.

Parvinîmispusesedejadespreacel„nemaivedem”.„Înseamnăcănumaivreasă

tevadăniciodată,adios,larevedere.Capisci?”

Mi-amprivitreflexiaînsinguraoglindăahanului.Slăbisematâtdemult,ochiişi

nasulpăreaumaimarişipieleaîmieramainegricioasă.Eramatâtdeslabăîncâtîmi

cădeau pantalonii de pe mine. „Este o călătorie, o trecere spre viaţa de adult”, spuneaParvin,„chineziionumescmoarteaceamică,ceacaretepregăteştepentru adevăratulbingbang.”Erampregătităsăieslaoplimbareafară.Eramîmbrăcatăîn nişte blugialbaştri,cu untricou şimi-amlegat strânssubbărbie vălulalb.M-am privitdinnouînoglindăşiapoiamînceputsădesfacîncetnoduldelavăl.L-amscos,

l-amîmpăturitşil-ampuspepat.Mi-amdesfăcutpăruldinelastic,l-amperiatşimi-

amtrecutmânaprinel.Eramatâtdeslabăîncâtpărulcârlionţatşinegrucare-mi cădeapefaţăoacopereaaproapecomplet.M-amuitatdinnoulavălulîmpăturitde pe pat, pe care tata îmi ceruse să-l port şi mama mi-l cumpărase. Mi-am frecat

frunteaşiamieşit.Măsimţeamcaşicumaşfiavutcapulplinderăni,iaracumîmi

scoteambandajele.Măsimţeammurdarăcaotârâtură,fărănumeşifărăfamilie,ca

opăcătoasăcarenuvavedeaniciodatăraiulşicarenuvasorbinicicânddinrâurile

luidelapteşimiere.Cândtreceacâteunompelângămineşiseuitalapărulmeu,

simţeamcămăfurnicăpieleacapului.M-amaşezatpetrotuar,mi-amţinutcapulîn

mâinişiamplânsoreîntregi.

RâulExe se împărţeaîndoiafluenţi,formândlacapătomicăinsulă.Eraunloc liniştit, acoperit cu iarbă verde, cu flori sălbatice, iar la marginea lui creşteau mesteceni,castani,stejarişiscoruşi.Mi-ampusjachetapejos,m-amaşezatpeea,şi amascultatrâulcumalergaspremare.Mi-erateamăsăajungacasăşisădaucu ochiideLiz.M-arputeaîntrebadeJim.Spusese:„Nemaivedem.”Şipăreasăspună:

„Teculcicuoricine.”Erampreauşuratică,preadisponibilă?Saupoatecăeramprea tuciurie şi prea străină,cu părul meu cârlionţat şi cu ceaiul meu de salvie.Eram oareprearigidă,preaneprimitoare?Poatecăeramprealipsitădeexperienţă.Poate obsesia mea pentru curăţenie l-a îndepărtat. Am luat un cub de brânză şi nişte

pâinedinsacoşadeplastic,apoiamruptpâineacumâinile.Amînceputsămestec. ÎmprumutasemGreciaascunsăde labibliotecă,aşacă amscos-oşiamînceput să mă uit la poze: viţă-de-vie, case bătrâneşti, mănăstiri reci, zugrăvite în alb, femei veşnicîndoliateşiizvoarerecidemunte.

Margaret,fiicaceamareaRebeccăi,începusămăcautepevapor.Cântaaşacum oînvăţasemeu,măţineademânăşimărugas-oducpepunteşisă-icânt.Iareuîi suflamnumele în fluier: M-a-r-g-a-r-et. Râdea, fluturându-şi cozile aurii. Învăţam mai multă engleză de la ea decât dintoate lecţiile de după-amiază cu domnişoara Asher. —Nubobor,popor. Întimpcecântamîntr-odimineaţă,unbărbatînalt,elegantvenidirectspremine, întinzându-mimâna. —MănumescMahoneyşisuntpastoreleacestuivapor.Te-amascultatcântândla fluierdecâtevaorişiamvrutsăvinsămăprezint. M-amîntrebatmereucineeraacelbărbatelegantcarepriveaîntr-unamarea. —EusuntSalmaşiaceastaesteprietenamea,Margaret. Ridicănedumeritdinsprâncene.Margaretaveaunsprezeceani,iareudouăzecişi cinci. —Încântatdecunoştinţă,spuseelşiîistrânsemâna. —Deundesunteţi?măîntrebăel. N-amştiut ce să-irăspund,dardomnişoara Ashermă învăţase să spuncă sunt fiicaei. —Henglezoaică,amspus. —Eusuntirlandez. —Unde-iasta? —Pestemare,prostuţo,spuseMargaret. Mă privea mult prea insistent.Mi-era caldpe subvălul alb,aşa că i-amstrâns mânaluiMargaretşiamspus:

—Aiîntârziatlaculcare.

Ne-amluatlarevedereşiamcoborâtrepedescările.

—V-aţiîntorsrepede,spusedomnişoaraAsherşiînchiseNoulTestament.

Mă uitam la o emisiune la televizor, cu cana de ceai în mână. Prezentatoarea purtauncostumverde,lucios,şiîşischimbaseculoareapăruluiîntr-unşatencald. Amsorbit din ceaiul rece şi amprivit cumfamiliile se reuneau datorită emisiunii. Molly, sora mai mică a Amandei, se pierduse în timpul războiului şi se aflase că fusese adoptată de un cuplu australian şi acumlocuia în Sydney. Cu zece ani în urmă,începuses-ocautepesoraei.Prezentatoareazâmbişispuse:„Amanda,sora tamaimică,Molly,esteastăziaici,cunoi.VINO,Molly!”AmandaşiMollys-auprivit neîncrezător, apoi au alergat una spre cealaltă şi s-au îmbrăţişat. Am stins televizorulşim-amuitatlapereţiiigrasioşi,lamasaceamică,laoglindaindianăşila fereastra întunecată. Înainte să trag draperiile, am văzut că o umbră întunecată stătea lângă şina de tren. Nimeni nu avea voie să se apropie de şină. Am tras draperiile şi am aprins lumina. Pe cuvertură picura apă de pe becul electric. Am

legatofaţădepernăînjurulcabluluişim-amrepezitpescărisă-ispunluiLiz.

*

Liz moţăia pe canapea, cu o scrisoare în mână. Jurnalul ei zăcea pe podea. Pe covorulmurdaramvăzutosticlăgoalădevinşiunpahar. —Liz,amspusşii-amscuturatumărul. Eadeschiseochiişizise:

—Kaiseho?

—Liz,trezeşte-te!

Sefrecălaochişimăîntrebă:

—Undesunt?

—ÎncasatadinExeter.

Seridicăşiîncepusăplângă.

—N-amochelariidecitit.Terog,citeşte-mişimiescrisoareaasta.

Limbaiseîmpleticeaîncuvinte.Erabeatăşiobosită.

Amînceputsăcitesc:

—Dragamea,ţi-amspusUpahdatorităpieliitalealbeşiluminoasecarestrălucea înluminalunii.Voiamsătecelebrez,sătevenerez,sătepreţuiesc. —Opreşte-te,spuseeaşiînşfacăscrisoarea.Cecrezicăfaci?Laoraasta? Chipulîieraacoperitdesudoare,iarveneleroşiidesubpieleiseumflaseră. —Haisăteajutsăurciscărileşisătebagînpat,i-amspuseu. — Nu, sunt perfect capabilă să am grijă de mine, zise ea, în timp ce mă ţinea strânsdebraţ. Am ridicat-o, i-am sprijinit braţul de umerii mei şi am ajutat-o să urce scările. Intrarea în dormitorul ei era ca traversarea unui teritoriu interzis. Era mizerie, cearşafuriîmprăştiatepestetot,hainemurdarearuncatepepodea,niştepizzarece pe o farfurie şi pete negre pe covorul bej, unde se vărsase vinul. Mirosea a praf, săpundelavandăşiasubstanţădecurăţatdantura.Patulmare,„înstilvictorian,pe carel-ammoştenitdelabuniculmeu”erasplendid.Erafăcutdinargintşicufinisaje maronii,scânduriledelacapşidelapicioareaveaumedalioanemari,înformădeV, RşiI,„ViceregeleIndiei”,careerauîmpodobitecusemicercuriînflorate.Penoptiera antică,amzăritocutiedesatinroşu,deschisă,încaresegăseaunteancdescrisori legatecuunelastic.Lizm-avăzutcândmăuitamşiaînchiscapacul. —Astaetot.Mulţumesc,mi-aspusea. Şi-ascosdanturaşiapus-oînpaharuldepenoptieră,şi-adesfăcutpărulşis-a aşezat,completîmbrăcatăcumera,subpilotacuvolănaşe,plinădepetegalbeneşi roşii.Cuscrisorileîncăînmână,stinseveiozaprăfuită. În dimineaţa următoare, am privit pe fereastră la dealurile verzi, înţesate de turmedeoialbeşidecirezidevacinegre.Eraoziînsorităşirâul,caresezăreaîn spatelevagoanelorvechidepeşine,eradeunargintiustrălucitor.Oareeaundese aflaacum?M-amrepezitjospescărilabucătărieşimi-amfăcutocafeatare,casă mă pun pe picioare.Ammâncat nişte cereale,ambăut un pahar cu apă şi m-am îmbrăcat. Mi-am dat seama că slăbeam din nou. Blugii strâmţi pe care nu îi mai purtasemde câteva luniîmiveneau perfect.Zilele de lunierau cele maigrele,din

pricina proastei dispoziţii a lui Max. M-am dat din nou cu deodorant, mi-am pus vălul,carteaSăînţelegempoeziaşifluierulîngeantameaîncăpătoare.Astăziamsă insistsă-miiaupauzadeprânz,casăcitescunpic.Mi-amtrasmaijostricoul,mi-am legat şireturile şi mi-am luat sandviciul cu ton din frigider, învelit în folie de aluminiu, şi l-am îndesat şi pe el în geantă, împreună cu termosul de cafea. Am deschisuşadelaintrareşiaminspirataeruldimineţii. —BunădimineaţaSalma,măsalutăpoştaşul,Jack. —Însfârşitmi-ainimeritnumele,amspusşii-amzâmbit. —Cevrei,nusuntnicieucelmaiisteţomdinlume,îmirăspunseşiîmifăcucu ochiul.

Probabil că acumîn Hima e miezul dimineţii. Mama merge pe dealuri şi adună vreascuri şi crengi uscate şi apoi şi le leagă înspate.Eu mă trezeam,deschideam fereastra şi ascultam cântecul cocoşului şi uguitul porumbeilor. Mama mi-a spus odatăcăuguielilelorînsemnaudefapt„glorieluiAllah!”.Mărepezeamlafântână, scoteamnişte apă şi mă spălampe faţă. Cărbunele era aprins şi mama frământa aluatulcudegeteleeiaspreşiumflate. „Bunădimineaţa,mamă”,îispuneamşiosărutampefrunte. Eazâmbeaşiîmiîntindeaprimafranzelă,plinădemiereşiunt.Omâncam,întimp cepriveamcummamaaruncaaluatulînaer,pânăcândfranzelasubţireşimareîi acopereabraţulînîntregime.Otrânteaapoipetablaîncinsă,defier,aşezatăcugrijă pe focul de-afară. Începea să sfârâie imediat, apoi se umfla ca o lună rotundă, maronie,umplândaerulrăcorosaldimineţiicuaromasa. Ampetrecutsăptămâniîntregimestecândpâineuscată,bândsupă,luândpastile şiascultândcaseteleluiParvin.Le-amascultatunacâteuna:Relax,LikeaVirgin, Sexual Healing, Rock the Casbah, Wild Thing. Notamversurile, căutamcuvinte în dicţionar,ascultamdinnoucaseteleşimemoramcântecele. Parvinaintratodatăpestemine,întimpcecântam. —Vreausădansezcutine,Salma,nuosădansez. Apussacoşadecumpărăturipemasăşiaadăugat:

—Ghinion!

M-amaşezatextenuatăpepat.

—Calmează-te,osăaparăceva.

—Trebuiesăschimbămstrategia.Dartu?Tuceştiisăfaci?

—Ştiusămuncescbecâmp,scosoilelapăşunat,îngrijescdecaişivaci.

—Tepricepidoarlatreburilecâmpului,ziseea,suflându-şibretonuldinochi.

Apoim-aprivitşiaadăugat:

—Rochiaaiaalbăpecareoţiisubpernă.Cinefăcut-o?

—Cumaivăzut?Cauţiprincamerăgândeuafară?

—Nufiproastă,strângeamlenjeriacas-oduclaspălat.

—Îţiplacerochie?

—Da,efoartefrumoasă.

—Eunubroastă.Euamfăcut-o.Niciodatăspuibroastă.

Atuncieamăstrânsedemânăşispuse:

—Îmiparerău.Glumeam.Nuvorbeamserios.

—Eunubroastă,eufamilie,eutrib.

—Îmiparerău.

—Eunubroastă.Eugândescbun.

Completmutăşiîngrevafoamei,gândurilemeleseîndreptauspreDumnezeu,în timp ce priveam luna oglindită în fereastra cu gratii. Gardianul din schimbul de noapteîlsalutăpeofiţerulSalim,guvernatorulînchisorii,închisepoartaînchisoriişi pleacăîntrombăcumaşina.Amauzitpoartaprincipalăînchizându-se.Muşteleerau insectemicicaresetâraupepământ,căutândhranăşiadăpost.Erauneajutorateîn faţainundaţiilor,asoareluifierbinte,afoameteişiînfaţalorînseşi.Erauexpusela orice.Şinoieramexpuşila orice,ca nişte rănideschise.Ne băgau înînchisori,ne luaucopiii,neomorauşinoitrebuiasăspunemcăDumnezeuîiîncearcăpeceimai credincioşi.Dar inima asta,inima asta roşie ca sângele,prea înfometată pentru a maibateregulat,inimaaceastaeraamea,căcieueramceacareoînfometa.

Hellenas-aopritpentrucâtevaoreînoraşulfrancezMarsilia.Vechiulportgemea de oamenişide mărfuri.Îipriveampe pasagericumse repezeaupe scăricasăse întâlneascăcuceidragişiauzeamstrigăteledefericirealefamiliilorcaresereuneau:

sărutărişiîmbrăţişărişiunşuvoidecuvintefranţuzeştişienglezeşti.Amtrasînjos de tricoulmeu albca să-miacopăr şoldurile,mi-amaranjat vălul,amluat omină curajoasăşimi-amîncleştatmâinilepebalustradă,întimpceFranţaseîndepărta. Cafeneauadepemalulmării,cuumbreledesoareverzişialbastre,sefăceatotmai mică.M-amîntorsladomnişoaraAsher,pepunteaînsorită. Ochiieialbaştripăreauobosiţicândmi-aspus:

—Copilă,trebuiesăvorbesccutine. M-am aşezat pe unul din scaunele albe şi m-am pregătit pentru una dintre predicileei.Soareleapuneaîncet,aruncândfocpemare. — Amobservat că nu te gândeşti delocla religie.Priveşte înjurul tău.Această marevastăafostcreatădeoforţămăreaţă. Amprivitmarea,valurilecareseizbeauuneledealtele,soarelecaresescufunda, şii-amrăspuns:

—Num-amgânditniciodatălaDumnezeuînainte. Mai târziu, în cabină, privind afară prin hublou, cu fluierul legănându-se pe pieptulmeu,împreunăcuscrisoareadelamamaşicuşuviţaeidepăr,m-amsimţit maibine.Cândstăteampepunte,eracevaînfelulîncarestrăiniibogaţiconversau şi îşi sorbeau cafeaua sau poate deschiderea priveliştii sau lumina mării care îmi răneaochii.Încabină,peisajulredusşiînrămaterasuportabil.„FiecaAllahsăse îngrijeascădeunsfârşitblând”,spuneamama.I-amvăzutfaţadeschisă,ochiimereu zâmbitori, şi grimasa dezaprobatoare a buzelor ei. Simţeam mirosul de pudră de cardamom din săculeţii care îi atârnau din turban, atunci când măcina boabe de cafeaînmortar.Îşitreceadegetelepestechipulmeu,degeteleeiaspredelaplivit, seceratşimăcinat.

Pelaunsprezecedimineaţa,Maxsecalmaseînlegăturăcujaponeziişiseapucase de treabă, purtând în acelaşi timp o discuţie lungă la telefon cu un client. Când

gudronul galben începu să picure pe ferestre, am ştiut că şeful meu era într-o dispoziţiebunăşiputeamstadevorbăcuel. Amlăsatfustamovdemătasepeunscaunşim-amîndreptatspreMax.Trebuie să-iceromărire„careîntermenirealisăfieînconcordanţăcuinflaţia”.Zecelasută, măgândisemşinum-ammaiobositsăcalculezcâtînsemnaexactpelună. —Max,trebuiesăvorbesccutine. Şi-aîmpinsochelariidemetalpenasşimi-arăspuns:

—Nuacum.Dă-mi,terog,fieruldecălcat.

Amluatfieruldecălcatcuaburişiil-amdatluiMax.

Maxfuseseîntotdeaunaamabilcumine.Mi-aoferitunlocdemuncăatuncicând

nimenialtcinevanuavrut,mi-afăcutcadourideCrăciunşimi-adatfelicitărişim-a

ajutatsă-mifacfusteşipantaloni.Ştiaşicândtreceamprintr-unadinstărilemele

detăcereîndelungatăşiatunciîncepeasăspunăglumeînpakistanezo-păsăreasco-

engleză.„Soţiataemurdară?Şiamea.” Nu ştiam niciodată dacă să plâng sau să râd la glumele lui. Mă adunam şi spuneam:„Maibinesătrecemlatreabă,casănuprimimplângeridelaclienţi.”

—Max,chiartrebuiesă-ţivorbesc.

—Ce-iaşadeurgent?

Amtrasadâncaerînpieptşiamrostitcuvocetremurândă:

—Vreauomărire.

—Ce?Maiziodată.

—Vreauomărire,Max,l-amrugat.

Aapăsatcufieruldecălcatpegulerulgri,aîmprăştiattoateacelepepodeaşia

spus:

—Lafelulîncaremerglucrurile,nupotsă-ţidauomărire. —Afacerilemergbine. —Da,darexistaoproblemăcudebituldebani.

— Dar tu ceri mereu numai bani lichizi, nu accepţi niciodată cecuri, din cauza taxelor.

— Uite cei,Salma,sunt mulţi puşti englezi şomeri.Ar veni imediat dacă li s-ar

oferiocazia.Artrebuisăfiirecunoscătoare,dragamea. M-am întors pe scaunul meu, mi-am pus fusta de mătase mov în poală şi am continuatsăcostivul.Chiaramşidecesăfiurecunoscătoare.Patruanidemuncă şiniciomăriredesalariu.Cincisutedelirepelună.Chiriaepatruzecişicincidelire pesăptămână,plusfacturile.Aproximativşaizecidelirepelunăîntreţinereacasei, careîmpreunăcualtetaxeajungelapatrusutedelirepelună.Şirămâncuosută ca să mănânc, să plătesc transportul, să cumpăr cărţi şi să-mi plătesc taxele la universitate.DacăMaxmi-ardacucincizecideliremaimult,lucrurilearfimultmai uşoare.Mi-amdatseamacămăoprisemdincusutşicămăholbamlaşireturiledela pantoficaresefăceautotmailungi.Orimisesubţiaupicioarele,orimiseîntindeau şireturile. Maxvorbealatelefoncusoţialui. —Dragă,ampusbaniipemasadinbucătărieînaintesăplec. Trăgeaderuletademăsuratînjurulgâtului. —Şicinei-aîmprumutat?Câinele?

Am observat că fusta cea mov avea câteva pete umede pe ea. Eram îngrozită. Jurasem cândva să nu plâng niciodată în public. M-am repezit pe scări în jos la toaletă, am lăsat capacul jos, am tras apa şi mi-am îngropat faţa în mâini, ca o maimuţăfărăcreier.Vuietulşiclipocitulapeicareumpleadinnoubazinulrăsunaîn spaţiulreceşigolaltoaletei.Mi-amrevenitapoişim-amspălatcuapărecepemâini şipeobraji,mi-amprinspărulcuunelastic,amrespiratadâncşim-amgrăbitînapoi pescări.Trebuiesă-micautşioslujbădeseară.

Închideamochii şi îmi imaginamcummă mângâia cu mâna ei crăpată care îmi ştergeatoatăfricaşifuria,caogumădeşters. —Efată,anunţămoaşaşiscuipăpepodea. Nuseputeaaşteptalaunbacşişmaredacăaduceapelumeofetiţă.„Ainecazcu fiiceledelapătuţlacoşciug”,spuneatata.Mamami-aziscăauitatdetoatădurerea travaliului când iau spus că are o fetiţă. Şi că, din momentul în care mi-a privit pentruprimadatăochiiumflaţideschizându-se,inimaeinuamaibătutlafel.Mă aşeza,îmidesfăceacoada,îşidădeacuuleidemăslinepemâinişiîmipieptănapărul cuel.„ÎnnumeleluiAllahîndurătorul,milostivul”,spuneaeaşiîmiturnaapărece pe păr, apoi mă freca cu săpun, încercând să facă clăbuc. Mă spăla în spatele urechilor,lasubraţ,întrepicioareşipefese.„Baiataerece,darrăcoritoare,şeicule”, cântaea.„Tespăldepăcatemicişimari”,spuneaşiturnaşimaimultăapăpecapul meu,apoimăuscacuopânzăpecareoprimisecadoudenuntădelatata.Dupăce mă îmbrăcam, tata mă chema: „Salma, scumpo. Unde e sărutul de după baie?” îi sărutammânaşielmăridicaînsus,dupăcaremăaşezaînpoalaluicălduroasă.

—Pauzademasăeameaşifaccevreaucuea,i-amtăiat-oluiMax. Trăgeadinţigarăşinuziceanimic.Astaînsemnaunaccepthotărât.Mi-ampus geanta pe umăr şi am ieşit din magazin, grăbindu-mă spre catedrală. Cerul era sumbru,soarelenusezăreadelocşiceaţapluteaînaer.Ocafenealăturalnică,cu câtevameseşiscaunealbepetrotuar,neluminatedesoare,cuvederespreostradă pustie,sedădeadreptunlocdemareinterescontinental. Nusemănanicipedepartecucafeneauafranţuzeascăretrasă,pecareovăzusem în Marsilia. Mulţi oameni de afaceri se apropiau, îmbrăcaţi în costume gri sau albastre, care cu siguranţă nu erau lucrate în magazinul nostru, ţinând în mână ziareşigustărideprânz.Ceicareaubaniseduclabarulhotelului,ceicaren-ause îndreaptăsprepajişte,seaşazăpeiarbăşiîncepsă-şimestecesandviciulcuton.Un bărbatînfracnegrubăteastepperitmulunuicântecvechi. O,câtîmidorescsăfiudinnouceldealtădată! Fascinantritm. Nuîncetezisămăurmăreşti? Bătrâneleîlpriveaunostalgicşichicoteaucândîncercaosăriturămaigrea.

ParvinîiceruportaruluidelahancevacesenumeaPaginiAuriişielîiîntinseo carte groasă, galbenă. Ea o răsfoi, căutând nume şi adrese de croitorii. Începu să citească:

—Whipple J.&Co.Ltd,Serviciide modificăricomplete,MayDonald,Kings,Make

andMind,LordsTailors,Exeter.Ăstaelacapătulcelălaltalstrăziiprincipale.Cezici, Salma? Amdatdinumeri.Pastilelefăceausăparătotulmaiuşor. —Decenu?amspus.Dartutrebuieviicumine. —Sigurcăda,mâinelaprimaoră,îmirăspunseeazâmbind. Vedeam vârful unui stejar în depărtare, umed şi strălucitor în lumina slabă a soarelui.Măîntrebamcumpoatesăcreascătotulaşa,fărăcăldurasoarelui.Probabil datorităapeişiafertilizatorilorde care îmipovestise Parvin.Pagini Aurii rămăsese deschisă pe masă, la croitorii. Camera era curată şi ordonată, dar mirosul stătut persista. Pilota pe care o cumpărasem cu cele câteva lire pe care mi le dăduse pastorulMahoney,careîşipetreceatimpulvizitândimigranţiînînchisori,eraroşie cu flori argintii desenate pe margini. A lui Parvin era o amestecătură de pete portocaliişiaurii.Începusedinnousăplângănoapteaşi,pentrucănumălăsasă-i vădlacrimile,nuputeamsă-ispuncâtdeverzieraupajiştilecândstrăluceasoarele deasupralor,câtdealbieraunoriişicâtdeîntinseracerulalbastru.Nuputeamsă-i cântRocktheCasbah {20} lafluier.Nuputeams-omângâipefaţă.Nuputeamdecâtsă stausubplapumăşisă-iascultsuspineleînăbuşite.

„În timp ce traversezi un râu departe de domeniul tău, observă-i suprafaţa tulbure şi claritatea apei. Fii cu băgare de seamă la purtarea cailor. Atenţie la ambuscade. Într-unvaddinapropiereacăminului,priveşteculuareamintelaumbreledepe malulîndepărtat şiurmăreşte mişcarea ierbiiînalte.Ascultă răsuflarea tovarăşilor tăi cei mai apropiaţi. Fereşte-te de asasinul singuratic.” Am continuat să citesc. „Acest fragment din Suzume-No-Kumo este un exemplu de poezie haiku japoneză, caredeobiceiestescurtă,concisăşiseaxeazăpeosingurăimagine.” Pauza de masă se terminase,aşa că mi-ambăut restulde cafea rece,amînchis capaculdelatermos,amaruncatfoliadealuminiulacoşuldegunoi,ampuscartea îngeantăşiamplecatînapoispreserviciu. Cândîiascultamrăsuflarea luiHamdan,nu dădeamatenţie purtăriilui,aşa că amfostînşelatăşiprinsăînambuscadă.Câtdespreasasinulsinguratic,acestam-a urmărit spre locul de muncă.Cu sandalele lui de piele,cu picioarele acoperite de praful deşertului,cu unghiile lui de la picioare,galbene şi lungi,a ţinut pasul cu minepânăcândamajunslaLordsTailors.

Ceaienglezesc

Dealurileerauîntunecate,înafarădeluminileîndepărtatealemorii.Distingeam

siluetelevacilor,înghesuiteuneleînaltelepedealuri.Râulsescurgeaîncetişorde-

acumşitrenurileeraumairare.Totuldormea,maipuţinmaşinaceabizară.Hellena curgea încet,spre unţinut luminat puternic,portulSouthampton.Anglia arăta ca uncopacstrălucitor.DomnişoaraAsherarâs,şi-aaranjatgulerulşişi-aînchisvesta pestepieptuleimare.Stâlpidemetaldecareeraulegatecargourierauridicatespre stânga,spredreaptasausprecentru.Bărbaţiînmaşinimicicăraucutiidecolo-colo. Grămezi de lemne, de cutii şi de maşini aşteptau să fie încărcate şi ridicate. Mă simţeamdeparcăaterizampeoaltăplanetă,undeoameniimunceaucamaşinileşi ceruleraplindelifturigigantice.OstrângeampedomnişoaraAsherdemână.Iarea îmizâmbişispuse:

—Vomplecaîncurândde-aici. Se înşela.Astatonoapte întreagăînportşiîndimineaţaurmătoare s-adussă cauteajutor,iareuampetrecutdouăluniînînchisoareaportului.

*

În timp ce străbăteam podul de fier, zăream în depărtare catedrala şi câmpiile verzi din Devon.Sincer,arătau ca desprinse dintr-o carte poştală.Deşi nu aveam adreselelor,letottrimiteamscrisoriLayleişiNourei.Unuipoştaşarabbătrânis-ar puteafacemilădemineşişi-arputeapropunesăpleceînmisiunesălegăsească. ZileletrecuteîitrimisesemNoureiovedereşiîipovesteamdesprenouameacameră deînchiriatlaSwanCottage,despreşefulmeucareerafoartedrăguţşidesprevacile depedeal,pecarelevedeampefereastră.„Delavacilavaci”,auzeamglasuleiîn depărtare.Cenui-amspuseracăaveamunsalariuatâtdemicîncâtnurămâneam cu aproape nimic la sfârşitul lunii, că Jimnu mai voia să aibă de-a face cu mine niciodată,că încă locuiamsingură şi că şina de tren era la aproximativ o sută de iarzidedormitorulmeuşicăhuruiadefiecaredatăcânduntrenajungeasaupleca dingară.

Afarăerafrig,darsenin,atuncicândParvinşicumineamintratîncroitorie.Avea

unanunţlaintrarepecareerauafişatetarifelepentrumodificărişireparaţii.Când

amdeschisuşadesticlă,seauziunclopoţelinvizibil,caresunaprecumclopoţelulde

aramăpecareîlfoloseadomnişoaraNailahcasăanunţeînceputulşisfârşitulorelor.

Unbărbatvoinic,într-uncostumbleumarintocit,cuochelaricurameauriişipărul

rarcoborîpescărileîngustedinspatelerecepţiei.

—Bunădimineaţa,doamnelor,spuseel,ţinândaceleîngură.

—Bunădimineaţa,spuseParvin.

—Cucevăpotfidefolos?întrebă,înfigândaceleînbucatadeburete.

Amînceputsă-mimutgreutateadepeunpiciorpecelălalt,încercândsăpăstrez

unzâmbetpefaţă.

—Prietenamea,Salma,estecroitoreasăşiîşicautădelucru,ziseParvindintr-o

suflare.

—Decinusunteţicliente,spuseşiîşiîndreptăochelariipenas.

—Nu,darmuncitoarebunăeu,amspusşiamzâmbit.

—Darnicinuvorbeşteenglezeşte,pentrunumeleluiDumnezeu!

—Englezaeiesteirelevantă.Eatrebuiesăcroiască,sărepareşisămodificehaine,

ziseParvinşiscoasedinpungadeplasticrochiaceaalbăpecareopusepetejgheaua

delarecepţie.

Eloluăînmâini,îşicoborîochelariimaijos,examinăbuzunareleşimânecile,apoi

oîntinseînapoigrăbitşispuse:

—Nucăutămdelucru.

—Decenuîncercaţis-oangajaţiolunăfărăs-oplătiţi?Casăvăconvingeţi.

Amobservatcăaveapantaloniilăsaţilagenunchi,iarmanşeteleerauprealargi.

—Îmiirosiţitimpul,domnişoară,spuseel.

Eaîndesărochiaceaalbăînapoiînpungadeplasticşispuse:

— Edincauza faptului că suntemde culoare,nu? Pentru că nu e untrandafir englezesc. Înacelmoment,pefaţăîiapărurăpeteroşii,defurie:

—Ieşiţiafarădinmagazinulmeu!

—Rasistule,sexistule,porcule,strigăParvin.

*

—Careenumeletăudebotez?mătotîntrebaofiţerulcareseocupadeimigranţi lacentruldedetenţiedinportulSothampton. Măuitamlaelnedumerită. —Eu,musulmană,nubotez,spuneam. Îşi trecea degetele peste gulerul ţeapăn, de parcă încerca să-l mai slăbească. Ceilalţipasagerisefoiauprinbirouldeimigrări,zâmbind. —Numele?întrebăel. —Da.SalmaIbrahim. Amdat dincapînsemncă îiînţelegîntrebarea.Domnişoara Asherîlîntrerupse rapidşi îi spuse că mă numeamde fapt Sally Asher.A urmat unschimbrapidde cuvinte englezeşti şi de arătat hârtii. A menţionat cuvântul „adopţie” pe care îl învăţasemdejadelaea.Ofiţerulîşiînchisecaietulcuunzgomot,dăduuntelefonşi apoiunpoliţistapăruprinuşaglisantădesticlă,întimpceeustăteamacoloşimă jucamcufloriledeplastic.Poliţistulmăîmpinseîntr-oparte,măpercheziţionarapid şiîmipusecătuşele.Amsimţitcummetalulrecemiseîncleşteazăpesteîncheietura mâinii. DomnişoaraAsheraîncercatsămălinişteascădinpriviri,daramobservatcăse simţeaneputincioasă. —Nu-ţifacegriji,îmiziseea,întimpceeramtârâtăprinuşadesticlă. M-aucondusprintr-uncoridorîngust,darbineluminat,şiapoiaudescuiatouşă greoaie.Poliţistulmi-aspussăintru,mi-adesfăcutcătuşele,apoiaînchisuşaşia încuiat-o.Încăpereaeramică,darcuratăşiaveaunsingurpatchiarîncolţ.M-am aşezatşiamaşteptatcadomnişoaraAshersăbatălauşă.Nusevedeauferestre,iar ventilatorulinvizibilazbârnâittoatănoaptea.Câtevaoremaitârziu,m-amîntinspe

patşiamîncercatsă măînvelesccu pătura,darerapreamică şipicioarele mi-au rămasneacoperiteşimi-auîngheţat.Eraodiferenţăuriaşăîntreînchisoareadinport şi celula pe care tocmai o lăsasem în urmă: încăperea aceasta era impecabil de curată,nu avea gratiila ferestre,era foarte liniştită,cu excepţia zgomotuluide la ventilator,dareramizolatădeceilalţideţinuţi.

Max mi-a dat să cos două mâneci înainte de închidere, ca să recuperez ora pierdutăcupauzademasă.Amluatceledouămâneci,le-amcusutcugrijă,le-am puspe masă,mi-amluatlucrurile şim-amrepezitafară,întimpce Maxvorbeala telefon. Întârziasemmai bine de jumătate de oră. M-amdus la hotel Royal şi am intratpeuşilegroaseşivechi,sprerecepţie.Unbărbatîntredouăvârstevenigrăbit spremineşimăîntrebă:

—Văpotfidefolos? Pentruurechilemelesensibilesunaca:„Văpotdaafară?” —Davărog,aşputeasăvorbescmanagerulbarului? —Peaici. M-a condusrepede,prin intrarea tapetată cu o carpetă groasă,spre o încăpere îngustăşimurdară. —Vineimediat. Unalt bărbat între două vârste,cu păruldat cu gelşipieptănat pe spate,mi-a zâmbit din nou mecanic, reamintindu-mi de impostorul care dansa step pentru bătrâneledoamne. —Cucevăpotfidefolos?m-aîntrebat,cuunaccentperfect britanic. Bărbiaîncepusă-mitremureşiamreuşitcugreusăarticulez:

—MăcheamăSalma.Şi… —Da? —Cautoslujbădeseară. —Sunteţiînscrisălaoagenţiedelocuridemuncă? Amclătinatdincap. Erapecalesămătrimitălaplimbare,apoiserăzgândi. —Nupăreţiafienglezoaică. —Suntcetăţeanbritanicdeoriginearabă. —Aha! ImaginiledinGreciaascunsă, undeaşputeasăstaupeostâncăînaltădeunde probabilcăaşzăriţinutulmeunatal,m-auimpulsionatşiammaifăcutoîncercare:

—Lucrezîntr-ocroitorieşiamnevoiedoardeniştebaniînplus,atâtatot.

—Aşadeci,spuseelşiîşinetezipărullucios.

Amzâmbitcugurapânălaurechi.

Aluatuntrabuc,l-alovitdemasaneagrăşiaspus:

— O să strângi şi o să speli paharele între şapte şi unsprezece şi jumătate, vinerea,sâmbătaşipoateşijoia. —Vămulţumesc.Vămulţumescfoarte,foartemult. M-amridicatgatasăplec,temându-măcanucumvasăserăzgândească. —Săte-mbracidecent,ocămaşăalbăşiofustăneagră. —Amînţeles.

—Nevedemvineri,adăugăelşiîşiaprinsetrabucul.

Cândamieşitdinhotel,obrizărăcoroasăşiblândăm-alovitpesteobrajiiîncinşi. Eaeraacolo,scâncind,plângând,căutândunsprijin.Cunoşteamvântulacela.M-a trecutbruscunfior,m-amîncovoiat,caşicumvântulm-arfibiciuitşimi-ampus mâinilepestesfârcuriletari.Înaintesăapucsă-iprivescfaţa,afostluatădelângă mine de către un gardian şi dusă la unul dintre căminele pentru copii nelegitimi. Zăceam pe podea, sângerând ca un miel înjunghiat pentru marele festival Eid {21} . Noura,doamna Lamaa,Naima şi celelalte m-au ţinut şi mi-au turnat apă rece pe faţă,casămăforţezesărespir.Auînceputsăseroage,întimpcemăspălau. — Fie ca Allah să aibă milă de Salma! Alină-i nefericirea, Doamne, uşurează-i povara!Binecuvânteaz-ocudaruluitării!cântaueleîncor. Mi-aufrecatcusăpunpărul,umerii,braţele,spatele,picioarele,pânăcândm-am acoperitdeclăbucalb. —Lanaibacurugăciunilevoastre,totnurespiră! Când eram la două răsuflări distanţă de moarte, am auzit o împuşcătură în depărtare. O altă fată, pe care tocmai o eliberaseră autorităţile închisorii, fusese împuşcată de fratele ei. Am deschis gura şi am început să-mi forţez plămânii să primeascăaerulpecare-linspiram.

M-amdusdirectlaGwenşiambătutlauşă.Îiauzeamtârşâitulpaşilorpepodea.

—Cinee?întrebăea.

—Sunteu,Salma,deschide.

Trasedelanţ,deschiseuşaşispuse:

—Bună,Salma! Amstrâns-oînbraţeşiampăşitpecoridorulîntunecat,dansândcueaînpaşide vals. —Ce-icutine?măîntrebăea. —Iartă-mă,Gwen,amuitatdeartritata.M-amangajatcujumătatedenormăla Royal. —Făcândce,maiexact? —Strângşispălpaharelegoale. —Astaebine,atâtatimpcâtnutrebuiesăfacimaimult,spuseeaşipuseibricul pefoc. —Gwen,vreausăplecşieuîntr-ovacanţă,vreausămergînGreciaşisăprivesc dincolodeMediterana. —Credeamcăairenunţatdemultlavisulăsta,ziseeaşiseaşeză. Pemasadinbucătărieeraoconservădeschisădefasolecoaptă,douăfeliidepâine prăjităşioceaşcădeceai. —Te-amîntreruptdelacină,iartă-mă. —Nu-inimic,nuîncălzescniciodatăfasolea.Fă-ţiunceai,da? Mi-amfăcutunceaişim-amaşezat. —Tuîicunoştipeenglezi.Sfătuieşte-măcesăfac,terog. —Trebuiesăteîmbracidecent,darîncearcăsăaiunaspectcâtmairafinat,nu purta niciodată fuste scurte şi strâmte, nu vorbi cu clienţii, fii cât mai discretă

posibil.Nu-ispune luiMax.Şimă rogluiDumnezeu să nu sparginiciunpaharîn primatazi. Unalbumvechiplincufotografiialb-negrueradeschispemasă. —Uită-te!măinvităea. Amîntorsalbumulspremineşim-amuitatlaamintirileluiGwen.Arătândspreo fotografieştearsăîncareeraunbărbatbine,eaîmiexplică:

—Tatălmeu.Afostunbărbatgrozav. Unbărbatînaltşislab,cuoprivireinteligentă,şicarestătealângăunavion. Mi-ambăutceaiul,amsărutat-opeobrazşim-amrepezitafară. CândamieşitdincasaluiGwen,amvăzut-opeElizabethfurişându-sevizavi,spre magazinuldebăuturi,deparcăarfifosturmărită. —Bună,Liz,amstrigat. —AifostlaGwen? —Da. —Lepădăturile seadunălaunloc,spuseeaşiaproape se împiedică,întimpce încercasăpunăpiciorulpetrotuar. Era ora şapte şi Liz era deja beată.Intră clătinându-se înmagazinşi amvăzut prinfereastrăcumSadiqoîntâmpinăcuunzâmbetdecunoscător.

Dupăonoaptenedormităînînchisoareaportuară,amfostcondusădinnouîntr-

unbirou plinde ecrane pâlpâitoare şide maşinăriicare emiteau semnale.Ofiţerul careseocupadeimigranţistăteaînspatelebiroului,alblafaţăşiobosit. Aveaochiiumflaţişiroşii,gulerulluierarigidşimurdar,iarpărulunsurosise lipise de cap. Îşi ţinea mâinile strânse şi spatele drept, în timp ce mă privea cum încercsăstautrează,dupăonoaptedefrigşinesomn. —Salma,deceaivenitînAnglia? Nuînţelegeamcevreasăspună.Aşacăamdatdincap. —Cauţiazilpolitic? Am încercat să-mi amintesc ce mă învăţase domnişoara Asher să spun. Toate

nimicurileca„bunădimineaţa”şi„poftăbună”îmiveneauimediatînminte,darnu

îmiaminteamcuvântulpecaremărugasesă-lfolosesc.

—Adabtată,ambâlbâitîntr-unfinal.

—Adoptată?întrebăel,căutândprinmaldăredehârtii.

—Da.Da.Adobtată,domnişoaraAsher.

Privindlaluminilealbastrecaresereflectauînfereastracugratii,Nouraaspuscă totulaînceputîntr-unmicmagazinundesevindeakebabşiundeeaprivealuminile caresestingeauîncapitală,întimpcespălavasetoatănoaptea. Patronulîiordonasesăfoloseascăkerosenşilămâie,casăscapedegrăsimeadepe ustensile.Învăluităîntr-unnorde kerosenşilămâie,îşipetreceanopţile urmărind peticedecer,printrecaselevechişiprăfuite.Cândprimadârădeluminăapăreape cer,eaîşiîmpachetahalatulşiîşispălamâinile,gatasăpleceacasă.Trebuiasăse grăbească,să-iducăpeRimaşipeRamilaşcoală.Autobuzelenumergeauîncăla aceaoră,aşacătrebuiasăalergetreimilepânăacasă.

DragăNoura, Ne-am întâlnit în închisoare, în urmă cu şaptesprezece ani. Erai închisă pentru prostituţie,iareupentrusexînafaracăsătoriei.Îţiaminteştidemine?Aiînceputsă faci grevafoamei şi te-auhrănit cuforţa. Mi-ai dăruit pieptenele de sidef al mamei taleşiosticluţăcuparfum.Încălemaiam.Leţinîmpreunăcuoşuviţădepărşicu scrisoareadelamama,într-ocutiemicădemătasechinezească.Fiicataareprobabil douăzeci şi patru de ani acum, iar fiul tău douăzeci şi şase. Layla mea are şaisprezece.Pestedoiani,vamergelauniversitate.S-ahotărâtsăfacămedicinaşi euamspusdecenu?Noura,spercaviaţasăfieblândăcutinedupătoţiaceştiani, sper căeşti bine îngrijităde copii şi cănu mai e nevoie să te prostituezi. O să ne întâlnimîntr-obunăzi. Cudrag, Salma Amlins plicul, l-amsigilat şi amscris pe el singura adresă a Nourei pe care o ştiam:ţaraceaveche.Înaintedecină,m-amduspânălacutiapoştalăşiamexpediat scrisoarea.Cândpliculalbastruparavionafostînghiţitdeguraroşie,largdeschisă, acutieipoştale,mâinilemis-auopritdintremurat.Acumputeamsă-miiaucina.

Searadevreme,încasăerareceşiîntuneric.M-amdusîndormitorşiamaprins televizorul.LocuitoriidinestulLondreifăceaudinnouscandal,sebăteaucupărinţii, cusoţiile,cuprietenii,se culcaucusoţiisurorilorlorşiapoise împăcau,de parcă nimicnus-arfiîntâmplat.Searaseîntindeade-alungulşide-alatulorizontului,la capătulcăruia vedeamvacile dormindpe pajiştile întinse.Ziua se mărea,aşa că o strălucire de unalbastru-închisnupărăseaniciodatăcerul,luminându-imarginile cuoflacărădogoritoare,întimpceîmiluamcina,pastecusosdetomateşisosde usturoi, mă uitam şi la ştiri. Se făceau presiuni pentru abolirea impozitului unic obligatoriu. Dacăseîntâmplaasta,mi-arfirămasînbuzunarosutăpatruzecidelirepean. PoatepânălaurmăajungsăpunpiciorulînGreciaascunsă.M-amentuziasmatla gândul că aveam să merg cu avionul pentru prima dată în viaţa mea. „Plec cu avionul în Spania, sâmbătă”, spunea Max în fiecare an, când îşi ducea familia în vacanţă la Ibiza. O să-mi fac munca de seară cumse cuvine. O să mă îmbrac cu rochiaceamaidecentă,osă-miţinguraînchisă,osămăfardezpuţin,osă-mileg strânspărulcreţşidacăvafinevoiesăvorbesc,osăvorbescrarşiatent,astfelîncât să par cât mai englezoaică cu putinţă. O să spun: „Pot să iau asta, domnule? Vă mulţumescfoartemult,domnule.”

I-amspusluiMaxcăParvinaveauninterviuşiafostdeacordsămălasesăplec după-masă.Aplicasepentruzecidelocuridemuncă,fărăniciunrezultat.I-amspus că poate ar trebui să-şi compună o ţinută mai elegantă şi am deschis sacoşa de plastic. —Uiteuncostumpentrutine!Maxmi-adatniştematerialrămasnefolositşieu amfăcutpentrutine.Ţi-amluatmărimeadelahainelemurdare. Eaciteaunziar.Îşisuflăînsusbretonul,îmiaruncăoprivirefugară,dupăcare începu dinnou să-şicitească ziarul.Părulîiera lipsit de strălucire,pielea uscată,

unghiilenelăcuiteşispateleîncovoiat. — Amluat liber pentru interviul tău. Te rog, Parvin, lasă-mă să vin cu tine în după-amiazaasta. S-aopritdincititşiaspus:

—Trebuiesămăpregătesc. —Euajut. Aieşitsăfacăunduşînbaiacomună,iareuambăgatcasetofonulînprizăşiam apăsatpeplay.Muzicaumplucamera.Formaţiacântadesprepromisiuniîncălcateşi aaveagrijăunuldecelălalt. Easeîntoarseîncamerăînpijama,cupărulprinsîntr-unprosop.Ampus-osăse aşeze,amdeschisgeantaeirozcucosmeticeşiamlăsat-opepatlângăea.Ascoso cutiecucremă,apoiapus-olalocînăuntru,apoiascos-odinnouşiaînceputsă-şi dea cu cremă pe faţă.I-amfăcut o cană de cafea şi amînceput să faccurat prin cameră.Eamăprivişispuse:

—CânteculăstaededinaintecaStingsăpărăseascăPolice.

—Săpărăseascăforţeledepoliţie,amspuseu.

—Nupoliţie,Police,formaţia,spuseeaşizâmbi.

Trenul de Londra mă trezea la realitate, de fiecare dată când trecea prin vale, amintindu-miceseaflaînfaţă,lacapătulliniei.Eraogarăspaţioasă,cuodugheană undesevindeauflorişicuocafeneamică.Cândmăsimţeamobosită,măduceamla garăşistăteamlacafenea,ascultândsemnaleledevenireşideplecare.Unbărbatde culoare spăla ritmic cu mopul podeaua mohorâtă şi apoi îndesa mopul în găleata plinăcuapăşiînălbitor.Sunetuldifuzoarelorcarenespuneaucesăfacemşiunde să mergem era alinător. Îmi sorbeam ceaiul şi ascultam fâlfâitul din aripi al porumbeilor,cândşileprindeauînplasacarebrăzdaacoperişul,saluturiledebun venitşidelarevederealecălătorilor,fluierulconductoruluişigarareatrenurilor.În gară, unde călătorii, familiile şi prietenii aşteptau, mă simţeam ca acasă. Cutia poştală din colţul îndepărtat era capătul unui fir care mă lega de cei dragi aflaţi pestemărişiţări.Zgomotulmulţimii,garareaşifluierulreuşeausăalungefantomele care mă urmăreau. În locuri de tranzit, în locuri publice, cum erau recepţiile, holurile sau camerele de aşteptare,mă simţeamfericită,suspendată undeva între acumşimâine.

*

Cândamauzit şuieratulglonţului,spre capuluneia dintre colegele eliberate şi ţipătuleicareîţifrângeainima–„O!YaAllah!”–amhotărâtcătrebuiesăîncetezsă maicautmoartea.Mi-amuscatfaţaşiamspuscătrepereţiimurdari:

—Layla,os-onumescLayla. Mi-amscosfluieruldetrestiedingeantăşiamînceputsăcântomelodiepentru anotimpuluisecerişului.Salma,ceacumâinişipicioarefine,i-adatnaştereLaylei, într-o noapte blândă şi luminoasă.De-atunci,nici n-ammai vorbit,nici n-ammai închisunochi.Stăteamîncelulaîntunecatăaînchisorii,măsprijineamdepereteşi priveamcerulprinfereastraînaltăcugratii.Dacăaveaunoarecareluciu,ştiamcă

era mijlocul lunii arabe, când femeile se transformă în vârcolaci şi îi mănâncă pe călătorişiştiamcăedatalacareîmivinemenstruaţiaşiatunciîncepeamsăcaut cârpe curate.Rămâneamîncovoiată înbeznă,până cândcolegele uitau că zăceam acolo, trează şi rănită. Într-o noapte, am auzit-o pe Noura că îi spunea doamnei Lamaa:

—Crezicămăvaiertavreodată?

—Intenţiiletaleaufostbune,spusedoamnaLamaa.

—Da,darsăştiicăambeleopţiunieraulafeldeamarecaocolochintă.

—Sevaobişnuicugustul,spusedoamnaLamaa.

—M-amgânditcădacăbuzelecopiluluiîivoratingesfârcurile,eanuovaputea

uitaniciodată.Dacăarfisuptlasânuleiunandezile,nuarmaifilăsat-osăplece.

—Dari-arfiplăcutsă-şialăptezecopilulpentruuntimp,spusedoamnaLamaa.

—SămăierteAllahcăamplătit-opeNaimas-oiaimediatdeaici.

M-amridicatşim-amnăpustitasupraNourei.

—Ceproblemăaveţi?întrebăchirurgulestetician. Mi-a luat cinci luni să facprogramarea şi toată aşteptarea aceea îmi înţepenise limba.Îşiscoasestilouldeargintdinbuzunarulhalatuluialbşiîldeschise. —Cumvănumiţi? —SalmaEl-Musa,amspuseu. Aaprinslampadebirouşiaîntrebat:

—Cucevăpotajuta? Mi-amatinssânii. —Doriţiomicşoraredesâni?întrebăel. Defiecaredatăcândmăsimţeamstresată,englezameaoluarazna. —Nu,omicşoraredesmârcuri,amspus. —Vreţisăspuneţiomicşoraredesfârcuri,spuseelşiîifăcusemnasistenteisă steaînspatelelui.Sămăuit! Mi-amdescheiatcămaşafărăs-odaujos,mi-amdesfăcutsutienulşiamtrasde bretele prin mâneci până cândsutienul a ieşit de tot.Sfârcurile mele erau negre, drepteşilungiînmijloculunuicercfăcutdinpărulmeulungşinegru. Aîndreptatlampaspresâniimei,mi-aatinssfârcurilecudegeteleluirecişiapoi le-amăsurat.Aprivit-opeasistentă,apoim-aprivitpemineşiaspus:

—Totuleînregulăcusfârcuriletale.Uncentimetruşijumătateemaimultdecât mediaobişnuită,darmiemiseparnormale. — Le vreau reduse, tăiate, domnule doctor, vă rog, l-am implorat, cu o voce tremurândă. —Dece?măîntrebăşiîndreptălampasprefaţamea. —Lacelelaltefemeinusevădsmârcurile.Miemereunegreşiafară.Tăiaţi-le.Mai bineaşa,l-amrugat,culacrimiînochi. —Vreausăfie supusăunuitratamentpsihiatric,ise adresăelasistentei,după carestinselampa. Mi-amîncheiatnasturiide lacămaşăînainte să-miînchidsutienulşisă-mitrag bretelelelaloc.Cândamridicatprivirea,asistentaşidoctorulmăpriveauatent. —Eununebună,amspus,întimpceîncercamsă-miacopărsâniicusutienul,pe

subcămaşă.

Înziuaurmătoare,amfăcuttotcemi-adatMaxdefăcut,repedeşiînlinişte,ca să-mipăstrezenergiapentruslujbadeseară.Eragreu,pentrucăMaxaveachefde vorbă.ErafoarteapreciativlaadresaunuiRollsRoycepecareîlvăzuseînparcare. —O!Taţiişistrăbuniciinoştrierau maipricepuţica noi.Dacă te uiţiînăuntrul maşinii,nuosăveziniciourmădeaţăşimaiexistăşiocutiepentrucârpeşipentru periidepantofi,toatebineascunsesubotăblie.O!Amfostlorzişistăpâni.Şiacum uită-telanoi.Uită-te. —Eraţistăpâniilumii,amspus,imitând-opeParvin. —Da,soarelenuapuneaniciodatăpesteImperiulBritanic,declamăel,fixândcu acultivulpantalonilorlalungimeacorectă. —Parvinzicecăeraţistăpânipestepalmieri,pesteconifereşipestenuci-de-cocos. —Da,pestenuci-de-cocoscatine,chicotiel. —Eununucă-de-cocos. —Acumsuntemstăpânipesteclădiriacoperitedeiederăşipesteelefanţialbi.

ÎnprezenţapastoruluiMahoney,număsimţeamniciodatăstrăină.Îmiaminteam

deel,deochelariiluiînguşti,dezâmbetulluilarg,depoveştileamuzanteşidemila

luinemărginită.Şicutoatecăslujeareligia,erafoartebunşiînţelegător.Mi-aziscă

arătamcauncăţeluşsperiatîndimineaţaaceea,iareuamzâmbit.

—Uncăţeluşnegricios,amspuseu.

—Da,suntcâţivacăţeluşinegricioşiînjur.

Mi-astrânsmânareceşim-aasigurat:

—Nu-ţifacegriji.Tevomscoatecurânddincentruldedetenţie. Mi-amretrasmâna şii-ammulţumit.Maitârziu,amaflat că domnişoara Asher, celelaltesurorişipastoreleMahoney,careeraquaker,audatînjudecatăguvernul britanic în numele meu. Documentele mele de adopţie erau corecte, dar cei de la Imigrăriseîndoiserădeautenticitatealor.DomnişoaraAshermi-aspuscăpastorul mi-aargumentatfoartefrumoscauzaşimi-adatdiscursulscris.Amcăutatcuvintele îndicţionarulOxfordenglez-arabşile-amcititşirecitit,pânăcândamînceputsăle înţeleg.„Chiardacăvreţisăvăîndoiţideadopţie,ceeaceesteridicolcafaptînsine, artrebuie săise ofere azilpolitic,socialsaureligios,oricumaţivreasă-ispuneţi. Da, se va crea un precedent, dar sute, nu, mii de femei sunt ucise în fiecare an. Trebuiesă-ioferiţiunadăpost,căcidacăotrimiteţiînapoi,vafiîmpuşcatăpeloc.”

Amfugit spre toaletele publice şim-amschimbat într-ofustă lungă,neagră şio bluzăalbă,plisatăşiînpantofifărătoc.Mi-amprinspărulîntr-uncocşiamalesun machiajsimplu.Arătamcaceadedemult,păstoriţadinHima.Singuradiferenţăerau ridurile,caşicumm-arficălcatuncocoşpefaţăîndrumsprecoteţullui,lăsândîn urmaluioreţeadelinii.Mi-ampermisuncheeseburgerşiocolamare,m-amgândit

lamuncadeseară,m-am„spiritualizat”,cumziceParvin,şiamplecatsprehotel.Mi-

am luat inima-n dinţi şi am deschis uşa veche şi greoaie. Recepţionistul îmi oferi

unuldinzâmbeteleluimecaniceşispuse:

—Trebuiesă-lvedeţipedomnulWright,managerulbarului.

Amdatdincap. —Dataviitoare,folosiţiuşadealăturicasămergeţilabar. Deschise o uşă către un birou vechi şi prăfuit, plin de cutii de vin, pahare de plastic,rogojinişiacolo,înmijloc,stăteadomnulWright,cupărullinsşiferchezuit, purtând un costum negru, impecabil şi o cravată. Vorbea la telefon ca bătrânul aristocratdinreclamadelatelevizor,careporunceasăfieadusecovoarepersanede lacapătulpământului.DomnulWrightarătacamajordomulunuigentlemanbătrân, darsepurtacaşicumarfifostînafaraserviciului.Pusereceptoruljosşimăprivi cumstăteamînmijloculbirouluimicşicumstrângeammânereledelageantamea ieftinăşineagră.Ochiiluicenuşiiaruncausăgeţidedezaprobarespremine. —Bunăseara,Salma,spuseelrar,atentsă-mipronunţenumelecorect. —Bunăseara,domnuleWright. —Spune-miAllan,terog. Cuamândouămâinileşi-aaranjatpărul,şi-afrecatnasulşiaspus:

—Aivenitdevremeazi.Du-teşiştergepahareleşisticleledinbar,osăteplătesc peloc,treilirepeoră. —Mulţumesc,amspusşiaproapecăm-amîmpiedicatîndrumspreieşire. O mare de sticle şi de pahare se întindea în faţa mea. Mi-ampus mănuşile de cauciucpecaremiledăduseelşim-amapucatsăştergpaharele.Dupăojumătate deoră,clienţiiauînceputsăapară.DomnulWrightşiuntippenumeBarryserveau dedupăbar,iareuamcontinuatsăştergprafulşisălustruiesc.Bărbaţiîncostume cenuşii,cucămăşideculoareasomonului,cucravateîndungişicufeţeobositebeau Bitterşizâmbeau.Trăgeau dintrabucurile lorşiumpleau spaţiulmiccu mirosde tutun.Într-unnorde fum,printre clinchetele paharelorşizarvaconversaţiilor,am devenitinvizibilăpentruclienţi.Eivedeaunumaiomânăsubţire,neagră,carelua paharelegoaledepemasăpentruafacemaimultlocpentrumâinileşicoatelelor.

—Plouă cu găleata,i-amspusîntr-odimineaţă pastoreluiMahoney,care stătea lângăşemineu. CasadinBranscombe,pecareomoştenisedelamamalui,eravecheşispaţioasă, cuun„şemineuvictorian,cuunmodelformatdinmacişirândunele,decaremama erafoartemândră”.Îşiscoasepelerinaşipantofiişiîşiîntinsepicioarelesubţirimai aproapedeflăcări. —Etimpulsăpleci,spuseel,frecându-şimâinileşiprivindtăciuniiaprinşi.Ţi-am cumpăratunbiletdus-întorsspreExeter.

Mi-a dat şaptezeci de lire,bani de buzunar,dicţionarul Oxfordal limbii engleze modernepentruavansaţişiadresaunuihanieftin,condusdeautorităţilelocale. —Le-amscrisdespretineşiteaşteaptă,spuseel,fărăsă-şiridiceprivirea.Biletul deîntoarcereepentruoriceeventualitate,încazcăintri-nvreunnecaz. Biletul îngălbenit pe la margini era încă în cutia mea chinezească de mătase, cadou de ziua mea de la Parvin,cutie încare mai erau şi scrisoarea de la mama,

şuviţadepăr,piepteneledesidefalNourei,unrujMaryQuantşicolierulargintiu-

turcoazdelaFrançoise.M-amîmbrăcatşimi-amîmpachetatlucrurileîngeantamică pe care mi-a dat-oel.M-a conduspână la cea mai apropiată gară.Ploua torenţial cândamajunsacolo,aşacăşi-adeschispelerinadeploaie,mi-aspussămăapropii,

mi-a acoperit capul şi o parte din corp cu ea şi am alergat pe peron. Pastorele Mahoneymiroseaacărţi,afoc,alavandă,amiereşiavin.Cândconductorulsuflăîn fluier,m-amsmulsdelângăel,l-amîmbrăţişatşiamsăritîntren. —Aigrijădetine,copilă. Aufostultimeleluicuvintecătremine.Eraprimadatăcândmergeamcutrenul, aşacăamurmăritobătrânăşim-amaşezatlângăea. —Toaletă,vărog,amspus,şieami-aarătatuşaglisantădesticlă.

Amgăsitsemnul,amintrat,amînchisuşa,amîncuiat-o,amlăsatcapaculjos,m-

amaşezatşiamînceputsăplâng.

Lapteşimiere

De la a nu ştiu câta umplere a maşinii de spălat vase dinspatele tejghelei,am începutsăvădstrălucireapaharelor,fărăsălemaivădpropriu-zisşipeele.Mirosul de detergent,de bere,de nicotină şi respiraţie grea umpleau barul cel mic.Mi-am îndreptatspateleşimi-amdatcâtevainstrucţiuni:Nutraversamarea!Nupleca!Nu aivoieînsearaasta.Minteameaignorarâsetele,strigătele,fumul,mirosulstătutal mochetei şi m-am întors în timp, când eram la închisoare, unde făceam curat cu Nouraînfiecare joi.Echipate cuomătură,cudouăgăleţide apă,cupreşurişicu dezinfectant,Noura mătura celulele,iareu îngenuncheamşiştergeampodelele cu mopul.Noura agită sutienulmare aldoamneiLamma înaerşiizbucniîntr-unrâs zgomotos, iar eu stăteam cu capul aplecat, încercând să scot mizeria dintre crăpăturile din ciment. Aşezându-se pe vine pe podea, paznicul mă împunse cu băţul:

—Colţurilelelaşipăianjenilor?

—Nimic,darnimicnumăsperie,înafarădepăianjeni,spuseNoura.

—Foartebine,osă-ţiaducogăleatăplinădepăianjeni,spusepaznicul.

Parvinciteaorevistaglossy,cândi-amspuscezisesedoctorulCharles.Celcare făcea curăţenie la han spusese că imigranţii trăiesc de pe urma ţării acesteia şi doctorulspuseseşiel:

—Eustrăinăşirisipescbaniifonduluidesănătatepublică. Îşisuflăbretonuldepefrunte,împăturirevista,opuseînapoipeetajeră,îşitrecu degetele peste costum,apoise repezipe scăriînsus,ţinându-mă strânsde mână. Deschiseuşaşiintrăîncabinetullui.Elneignorăşicontinuăsăscrie. —Uită-telamine!spuseeaîncet.Uită-te! Elîşidădujosochelariişiridicăprivirea. —Ţi-aspuscăarepalpitaţii,cătranspirănoaptea,cădoarmepuţin,nu-iaşa? —Da… Nul-alăsats-oîntrerupă. —Şimaizicicăeştidoctor!Femeiaastaebolnavăşituotrimiţiînapoifărăsă-i daimedicamente,deteamăsănucheltuivreunbănuţdinpreţiosultăubuget. Cumstăteagreoişidreptînscaunullui,doctorulpăreascund,darcândseridică, eramaiînaltdecâtParvin. —Staijosşiascultă,spuseeaîncetşielseaşeză.DomnişoaraAshervedebărbaţi cupuşticareourmărescprinExeter. —Doarînhan,aminterveniteu. —Aşa,acumvreisăfaciunlucrudebun-simţşisă-idaioreţetădemedicamente pentruurmătoareletreiluni? Doctorulîncepusămâzgăleascăcevapeobucatămicădehârtie. —Poftim!Şiacumieşiţiafară!spuseşiîiînmânahârtialuiParvin. —Şitu crezică noirisipimbaniifonduluide sănătate publică,noipakistanezii. Amnişte veşti pentru tine.Suntemamândouă britanice şi în curândo să-ţi luăm locul. Eum-amentuziasmatşiamîntrebat-opeParvin:

—Ebinemedicamentul?

—Vreţisăplătimimpozite.Osăvăplătimunrahat,pentrucăastaprimimşinoi

acum.

Îşisuflăbretonul,mătraseafară,pescăriînjos,şiapoiprincameradeaşteptare.

Îlmaiauzeampedoctorţipând:

—Cuplăcere…miracole…niciunban…recuperare…atacdecord…maibinemă ducînPakistan. —Chiarterugăm,ţipăşiParvin. Recepţionistaîmbujoratăneconduseafarăşiînchiseuşa. Îndrumsprefarmacie,ochiicăpruiailuiParvinseumplurădelacrimi.Îiîntinse reţeta farmacistului şi se ascunse în spatele unui raft plin de creme de protecţie solară. —Eunevoiedeotravădeşoareci,amspus. —Tacidingură,terog!ziseea,deundevadedupărafturi.

—Fluoxtină20mgşicremăE45,citifarmacistulsikhşizâmbi.

Allanmăpriviatent.

—Pariobosită.Poţisămergiacasă.Înfond,eprimatazidemuncă.

Amspuscăsuntbine,darcăvreausămerglatoaletă.Cândamajunsacolo,m-

amuitat înoglindă:îmicăzuseră şuviţe de păr pe fruntea transpirată,ochiimise adânciserăînorbiteşieramtrasălafaţă.Mi-amprinspărulnegru,m-amspălatcu apă rece pe faţă şim-amşterscu prosopul.M-amîntorsşiamînceput dinnou să strâng şi să spăl paharele.Cândplecă şi ultimul client dinbar,Allan îmi făcu un semncuunpahar. —Încearcăvinulăsta. —Obăuturărăcoritoare,terog. Ridicădinsprânceneşispuse:

—Nubei?

Amminţit,amspuscăsuntobosită.

Mi-a turnat nişte apă minerală carbogazoasă într-un pahar îngust, a pus nişte gheaţăşilămâieşimil-aîntins. M-amaşezatpescaunşil-ambăutdintr-oînghiţitură. —Poftim!Douăsprezecelire,ziseşiîmidădubanii. Mi-amdatseamacăsocotise dupăînţelegereainiţială,nupusese lasocotealăşi câtmuncisempesteprogram. —Mulţumesc,Allan.Vreisămaifaccevaînaintesăplec? —Da,punepaharelecuratelaloc.

Frica venea în valuri, ca un curent electric, în timp ce stăteam pe patul de cazarmăşimămicşorampânăajungeamsănumaifiudecâtogrămadădecarneşi

oase,mătransformamîntr-unpuimăcelărit,agonizândşialergânddezorientatdintr-

oparteîntr-alta.Măîmbrăţişamşimălegănam,recitindscrisoareadelamama,până

cândpanicamămaislăbea,pânăcândîncamerărăzbăteaoadieredeaerproaspăt,

pânăcândajungeamdinnoulasuprafaţăşiîncepeamsărespir.Ştiamcumsesimte

puiulcânderapemoarte,încercândsămaitragăogurădeaer.

Doctorulenglezspusesecănuenimicînneregulăcumine,căirosescdepomană timpulluişibaniiguvernului. „Darmorînfiecarezi.Bătaiedeinimă”,spuneameu. „Păidacăîţibateinima,înseamnăcăeştiîncăînviaţă.” „Uitepieleamea.Trebuiesăfiebolnavă.” „Psoriazis,atâtatot”,îmispuseseel. M-amîntors atât de obosită la han, de parcă mă căţărasempe toţii munţii din jurulHimei.Noapteaerammaifericită,pentrucănutrebuiasămăgândesccăvoifi nevoită să ies din cameră. Stăteam în pat şi mă întrebam. Dacă familia mea afla undesunt?Dacăvatrebuisăiesdincameraastaşisă-micautunlocdemuncă? Dacăerambolnavă,grav bolnavă?Strângeamscrisoareade lamama,fluierulmeu dintrestieşişuviţadepărpecareNourareuşisesăi-otaieşimălegănamînpat. Fereastra era prea mică,lumea era prea mică şiatuncicândvoimuri,mormântul meusevaînchidedeasupramea,deoarecepăcătuisem. Era chiar după miezul nopţii cândm-amîndreptat spre casă clătinându-mă,cu durerideumeri,spateşibraţe.„Fiecarepartedinminemădoare”,spuneamamaşi maibeaniştefierturădelimba-boului.Stândîncelmaiînaltpunctalpotecii,care fusesedrumulprincipalcumulttimpînurmă,sprijinindu-mădegrilajulverde,am reuşitsăîmirecapătechilibrul.Ţaraastaaveadreptatecăîmiopunearezistenţăşi avea dreptate să refuze să mă primească cu braţele deschise,deoarece şiceva din mine îi opunea ei rezistenţă şi nu avea să-i aparţină niciodată. Nu era de niciun ajutor să ţi se facă cunoştinţă prima dată cu patru pereţi acoperiţi cu straturi de metal. Dacă aş fi fost aruncată cu paraşuta în Branscombe, unde trăia pastorele Mahoney,învaleaaceeaveşnicverdecareducealamare,m-aşfipututîndrăgostide Anglia. Acum eram ca doi vechi prieteni, care se obişnuiseră fiecare cu suferinţa celuilalt.Ar trebuisă iert Anglia pentru că m-a transformat înmuşchicare creşte princrăpături,pentrucămi-adatlibertateasăbântuiprinoraşeleeiîntrecincişi şapte seara,iar Anglia ar trebuisă mă ierte pentru că amţinut cu Italia la Cupa Mondială,dareraceamaiapropiatăţarădeţaramea.

Parvinintrăpeuşadesticlă,iareumergeamchiarînspateleei.

—Amuninterviuazi,îispuseeatinereicareseocupaderelaţiilecupublicul.

Fataomăsurădinochişiîispuse:

—Aşteptaţi,vărog,aici.

Untânărîmbrăcatîncostumnegruşicucămaşăneagrăvenisprenoi.Costumul

pe care îlfăcusempentruParvinpăreaunpiclargşilălâi,dareaîşiţineaspatele dreptşibărbiaridicatăşiîlfăceasăarateelegantşiscump. —MarkSparks,directoradjunct,seprezentăelşiîntinsemânastângă. Parvindădumânacuelşiserecomandă:

—ParvinKhan.

—Peaici,vărog,domnişoarăKhan,spuseelşioconduseprintr-unhol.

Nuştiamdacăsămergcueasausăaşteptafară.

Eaîşipusebraţullaspateşiîmifăcusemnsărămânacolo.

Amrămaspeloc,cuprivireaaţintităspreholşiîntrebându-mădacăParvineîn

regulă.Aveamnevoiedisperatălatoaletă,darnum-ammişcat,deteamăcăn-ams-

ovădcândiese.

—Potsăvăajutcuceva?măîntrebatânăradelarecepţie.

—Da.Dacăprietenaiese,spuneţivărogcăurinezmine.

—Îivoispunecăv-aţiduslatoaletă,ziseeaşiapăsăpebutonuldelacasă.

Seauziunzgomotşiunsertarnegrusedeschise.

În timp ce mă uitam la Marile speranţe la televizor, mi-am deschis dicţionarul Oxfordşi amcitit inscripţia pastorelui Mahoney:„Salmei,fie ca această ţară să te facăfericită”,apoiamcăutatliteraS.„Speranţă:agândisauacredecăcevaseva întâmpla,a-ţidori,aaveaîncrederecăţisevaofericeva.”Lizsperacaaceastăţară sănuseschimbe,caavereaeisănuserisipeascăşicasoarelesănuapunăpeste SwanCottage.Îşidoreasănuisefivândutconaculşicaiişicaservitoriieisăfie străini şi ascultători. Gwen îşi dorea să educe bine copiii, astfel încât ei să-şi iubească mamele,să le sune des,să le viziteze şisă le îmbrăţişeze.Eu speramsă curgălapteşimierepestrăzi,săgăsescfericirelafiecarecolţ,surprize,surprize,o căsniciefericităşitreicopiicaresă-mibucuresufletul.Parvinsperasăaibăunlocde muncă,ocăsătorie,stabilitateşiofamiliecaresăoaccepteaşacumera.Parvinera şcolită, fusese la o şcoală generală, îşi luase examenele şi studia sociologia la o facultatedestat,cândatrebuitsăfugăde-acasă.Spuneaadesea:„Laînceputtotul păreaposibilînţaraasta,daraldraculuiorgasmnudureazămult.”

Citeam o reclamă la un card de depozit bancar, când apăru Parvin. Îşi ridică degetulgrosînsusşiîmifăcucuochiul.Amştiutcăprimiseslujba.Cândamieşitpe uşadesticlă,eaţipă:

—Da!Fir-aşanaibii! Şisăriînsus. —Prietenameabeduină,astaînseamnăcătrebuiesăsărbătorim. —Grozav,grozav,i-amspusşiamîmbrăţişat-o. Am mers mână în mână la cea mai bună cafenea din oraş. Ne-am aşezat pe tabureteleînalte,deundeprinvitrinăsevedeastradaprincipală.Parvincomandă„o ciocolatăcaldăcufrişca,cubezeleşicufulgideciocolată”. Chelnerulîşilăsătavamaijosşiîntrebă:

—Şidumneavoastră,doamnă?

—Eu,laptecumiereşiunt.

—Nuavemaşaceva,doamnă.

Parvinîşitrasemaijosfustascurtăşispuse:

—Cusiguranţăaveţilaptecudiferitearome.

—Avem,da.Cucesăfie?

—Cucaramel,spuseeaşizâmbi.

Amstrâns-odemânăşii-ammărturisit:

—Suntfericităpentrutine.

Eaîşitrasemânaşiîmizise:

—Număţinedemânăşinumăatingeînpublic.Osăcreadălumeacăvenimde

peplanetaLesbo.

Cândsosiciocolatacaldă,păreaatâtdemare,cuunvârtejdefrişcadeasupra,cu

bucăţelerozcabumbaculcarepluteauînpaharulînaltşicuotabletădeciocolatăîn farfurie.Ealuătabletaşiîncepus-omănânce şidineaîncepurăsăcadăfirimituri pestefrişcaalbăşipeşerveţel. Cafeneauaeraîncălzită,luminoasă,curată,elegantăşiplinădelume.Razelede soare luminau tejgheaua şi străluceau prin cănile de apă. Aroma cafelei şi a caramelului,mirosuldealune,nucişilaptefierbinteserăspândeauînaer.Amluato înghiţiturădinlaptelecumiereşimis-apărutcăaveagustdeparadisislamic.Ne uitamlatrecătorişizâmbeam,iaralbeaţadinţiloreraaccentuatădepieleanoastră cafenie. Înainte de fiecare înghiţitură, Parvin ridica paharul şi saluta un public nevăzut, iar eu nu mă puteam abţine să nu o secondez. Stăteam acolo, două salariate negricioase,cu mustăţi albe de frişcă,şi le făceamcu ochiul şi cu mâna trecătorilor.

Îndimineaţaaceea,Maxaruncăoprivirespremineşispuse:

—Pariextenuatăastăzi,fato.Ce-icutine?

—Amstattreazăpânătârziu,i-amrăspunsşimi-amaranjatoşuviţădepărdupă

ureche.

—Cucineaifost?Cuvreunarabd-ăla?

Amclătinatdincap.

—Ştiice mă deranjează la ei.Vinaicica oarmată,cumpără case şimaşini,îşi vândcaseleşimaşinile,fărăcanoi,engleziimuncitori,săfacemvreunbănuţdepe urmalor.Nuseduclaagenţiiimobiliaresaulacomercianţi,nu,eicumpărăuniide laalţii. —Nucunoscniciunarabaici,i-amspusşim-amaşezat. —Ciudat.Decenucunoşti? Strâmtammarginileuneirochiişifonate,decatifea.Erapurpurie,darcândlumina

căzupeea,sepreschimbăîntr-unverde-deschis,apoiînkaki,capeneledepăun.Mi-

oimaginampeproprietaraei:oblondăînaltă,cuuntenimaculat,cupicioarelungi, strânse în balerini de mătase,cu părul legat cu o banderolă de catifea,cu buzele

stacojii,cucerceicecurgeauîntr-ocascadădeperle.Arstaîntinsăpeosofaantică, într-unconaclaţară,sorbindu-şişampania,înconjuratădeceimairâvniţiburlaciai Europei,carei-arsărutarespectuosmâna.Obrajiiîmbujoraţiarfisingurulsemnde entuziasm. Ar zâmbi ca o zeiţă de porţelan roz, învăluită în mister, rafinată şi scumpă. —Număasculţi,nu-iaşa? Maxţineaunacîntrebuzeleluigroase,ochiiluipăreauobosiţişiumflaţipesub ochelariiluipentrudiplopie,iarpărulcăruntiserărea.Ofotografieafamilieiluiera lipităpeperete.Stăteacuunpiciorpemaşinadecusut,iarprânzullui,sandviciuri cusardineşiportocale,seaflaîntr-opungădehârtiemaro,pepodea,înspatelelui. Mirosulpicantdesardineînconservădeuleiîmiumpleanările.Spuneamândrucă el nu mănâncă astfel de saramuri. Câteodată, când călcam pantaloni, se simţea mirosuldesardinedelaMax. —Amterminatrochiaasta,s-oagăţ? —Da,cuetichetă,fetiţo.Scriepeea„Sharon”. NumelezeiţeieraSharon.NuSofia,Alexia,NadinesauNatasha.Nuputeafinici

Sally,Salma,ShanonsauTracy,careeraupăsăridintr-oaltăspecie,ospecieredusă

laanumitedimensiuni.RochiaaparţineauneiSharon!

Hotărâsem să cheltuiesc două lire astăzi pe mâncare, aşa că m-am dus la o cafenea,amcomandat osupă,două feliide pâine şiunsucde portocale.Cu totul făcea două lire şişaptezeci.Mi-amluat tava şim-amaşezat sus,ca să amvedere spreintrare.Mi-amscosrevistaMarieClairecareaveacolţurileîndoiteşiamînceput săcitescunarticoldesprecumsă-ţiprotejezipieleaînvaraaceea,dacămergeaila plajă.Părulmanechinuluieralung,foartelungşiblondşistrăluceaînsoare,canişte râuri de aur topit. Pielea ei era netedă, îngrijită şi bronzată şi sfârcurile nu i se vedeau. Pe ce plajă era oare? Nisipul era alb ca zahărul, iar marea era de un turcoaz-deschis.La Mediterana,cu siguranţă.Amsorbit dinsupa mea de morcovi, apoimi-amridicatprivireaşii-amvăzut.ProfesorulJohnRobson,coordonatorulmeu delacursurileladistanţă,intrăcuofemeieminionă,cupărulblond,tunsscurt,cu ochialbaştri,marişifrumoşi,şicuosiluetăsubţire,ascunsăsubuntricoulălâişi nişte blugi. Ea se agăţa de el, în timp ce el alegea mâncarea de pe tejghea. Îl întâlnisemdoarodată,cândm-amînscrislacursuri.M-amconcentratlasupamea şiamcontinuatsăsorb.S-auaşezat,fiecarecucâteotavăplinădefructeşisalată. Mi-amfixatprivireaasupramanechinuluidinrevistă,pozatăînaerliber,cubraţele şi cu picioarele întinse ca o pasăre în zbor. Mă prefăceam că citesc. Cu coada ochiului,amobservat că se aşezaseră şi că începuseră să mănânce.Amstrânsce mairămăsesedinpâineîntr-unşerveţel,l-ampusîmpreunăcurevistaîngeantăşi apoi m-am repezit afară pe uşa glisantă de sticlă. Burniţa uşor. Catedrala era tăcută, în afara unui sunet trist de orgă. M-am adunat şi am privit culorile luminoasedelafereastraundecurgeasângeleunuiCristemailat,roşuşialbastru. M-amapropiatdealtar,ampusopernăpepodea,amîngenuncheatşiamrepetat:

„Fie caAllahsăse îndure de Salma!Alină-isuferinţa,Doamne,uşurează-ipovara, întăreşte-isufletul!Binecuvânteaz-ocudaruluitării!”

Mi-amsuflatnasulşiamieşitdincatedralacearece.Încămaiburniţaîncetişor,o burniţă pe care de obicei o ignori, dar care te udă fleaşcă, în cele din urmă. Trotuareleerauude,străzileerauude,ferestreleerauude.Prinfereastraaburită,îl vedeampeAllan,cupărulluiunscucremăBryl,făcându-micumâna.I-amfăcutşi eu cu mâna şi m-am pregătit să mă confrunt cu mânia lui Max. Întârziasem jumătatedeoră.Înclipaîncareamintratpeuşăşimi-amscuturatapadinpăr,Max m-aluatprinsurprindere,întrebându-mă:„Aiplâns,nu-iaşa?”Fărădojenifurioase, ameninţăricăosăfiudatăafarădininstituţiaşidinţaraastaminunată,fără„nuai picde respect pentru angajator”,fără „sute de copiienglezişi-ar da unbraţ şiun piciorcasăaibăslujbaasta”.Nimicînafarăde„coaseşituasta,terog”.Nuputeam să-lprivescpeMaxînochi.Puteamsăfacfaţăcuvintelormânioase,darnuştiamsă îndurbunătatea.Numeritambunătate.Arfitrebuitsăţipelamine,să-mispunăcă suntostrăinăstricată,sămăloveascăînstomac,pânăcândleşinam.Numeritam bunătate.

Amplecatacasă,amfăcutobaie,m-amraspepicioare,mi-amspălatpărul,m-am

datcucremădecorp,cudeodorantşiparfum.Mi-amprinspărul,m-amîmbrăcatîn

colanţinegri,cuofustăscurtăneagră,m-amîncălţatcupantofinegricutocînalt,

mi-ampusocămaşăalbă,fărămâneci,cupliurişimi-ampictatuncurcubeuînjurul

ochilor.M-amuitatînoglindăşiamvăzutunclovncareseuitalamine.Aşputeafi

atacatăînnoapteaasta.Obandăîntreagăm-arputeaviolaşiapoim-arucide.Mis-

argăsicadavrulsubtisadelângălac.

Cândm-avăzutElizabeth,reacţiaeiafost:

—Sally,aiînceputsăteprostituezi,aşa-i?

Allanîşitrecumânaprinpărullins. —Salma!îşidreseelvocea.Arăţifoartebine. Seara trecută m-a convocat înbiroulluişimi-a ţinut oteorie despre înfăţişare. „Clienţii noştri vor să fie înconjuraţi de femei frumoase. Ei merg la cinema şi văd toatefemeilealeacadinreclamelecuBacardi.Trebuiesăfiiprezentabilăcao…cao stewardesă.Defiecaredatăcândiauavionul,miseacordăatenţie,suntrăsfăţatde cătrefetecuochiifardaţi,cufustestrâmteşicubuzeroşu,pline.” CumsădevinoSandy,opăpuşăalbăşifrumoasă?SuntdoaroShandy,opăpuşă neagră,ostricatăneagră,machiatăputernicşiprearepezităcucureleleşijartierele. DoarmăculcasemcuJim,nu?DarGwenmăsfătuisesăarătcaodoamnă.„Înţeleg”, îirăspunsesemeu.„Allan.Terog,spune-miAllan.” LuiAllanîiplăcupărulcreţzbârlitşifustascurtă.Cuunpicdeimaginaţie,acum mă putea vedea ca pe o stewardesă, gângurind şi flirtând, răsfăţându-l, luându-i băuturiledinfaţă,sărutându-lcubuzelemelerujate.Mi-amdatseamadinfelulîn care Allan mă urmărea cu privirea că nu mai eram o străină de neînţeles şi că devenisemofemeie,untrupşinumaicontadacăpieleaeraalbăsaumăsliniesau neagră. Culoarea mea dispăruse şi fusese înlocuită de curburi, de carne, de promisiuni.

*

Decândseangajase,ovedeampuţinpeParvin.Ceasuldeşteptătorerapotrivitla 6:30 dimineaţa. Ne trezeam şi ne urmam una pe alta până la baia comună, ne alăturamcoziidedupăuşăşiaşteptam.Neîmbrăcamrepedeşimâncamniştefulgi deporumbculapte,nespălampedinţi,nepieptănam,făceamsandviciuripecareni lepuneamîngenţi.Parvinascultaştirilematinaleşimaiaccentuacâteunacu:„Ce incapabil!Eunprost!Cedobitoc!”Eunuînţelegeampreamulte,aşacăîmivedeam defulgiideporumbdincastronulmeuşioascultamcumseagitădinceîncemai mult.Semaiîngrăşase,aşacăacumcostumulpecareîlfăcusempentrueaîivenea perfect.Chiar înainte să ieşimdincameră,mă privea şimă întreba:„Aimaivăzut bărbaţicupuşcăînultimultimp?”„Nu!”minţeameu.„Îţiieipastilele?”îiziceamde fiecaredatăcăda,iaratuncieaspunea„bine”,îşiluaservietaşiieşeaîngrabă.

DoamnaLamaastăteape salteauade cauciuc,sprijinităde perete,şise uitape fereastra zăbrelită. Probabil că venise vara, căci era foarte cald în seara aceea şi cânteculascuţitalgreierilorumpleaaerul.

—Ţi-esete?Poftimnişteapă,îispuseNouraşiîidăduocanădetinicheaplinăcu

apăproaspătă,dinborcanuldelutacoperitcupânzădesac.

—Mulţumesc.Domnulsătebinecuvânteze.

Băuşiapoiseşterselagurăcucapătulmânecii.

Seridică,îşiaranjaeşarfaastfelîncâtsă-iacoperepărulcăruntşispuse:

— Eu nu-mi găsesc pe piaţă mărimea mea de sutien. Acesta mi l-a făcut o

prietenă.V-amvăzutzileletrecutecă-laruncaţiprinaer. —Nejucamşinoi.Terespectămfoartemult,spuseNoura.

— M-au găsit goală lângă felinar pe strada principală. Au crezut că sunt o

prostituată.Nusuntoprostituată.

— Ştim asta. Arăţi ca o adevărată sfântă, dar cum se face de umblai goală pe străzi?întrebăNoura. —I-amnăscutcincifii,îiţineamcasacurată,îigăteamomasăcaldăînfiecarezi. Defiecaredatăcândseîntorceaînpat,îmideschideaminimapentruel.Toateastea nuaufostde-ajuns,seconfesăeaşiîşiştersesudoareadepefrunte. —Bărbaţiisuntnesătui,nu-iaşa?ziseNoura. —Câţivaanimaitârziu,amînceputsămăîngraş.Maiîntâiamfăcutburtă,apoi grăsimeamis-aaşezatpestetot.Părulaînceputsă-micadă,îmipierdeamsclipirea dinprivirişipasulgraţios. —Ceera?Sinilya’s:vârstadisperării?

— Aşa a spusdoctorul.Menopauza:insomnii,palpitaţii,transpiraţii nocturne şi

părnegrupestetot,pebuzadesus,înjurulsfârcurilor,peburtă. —Şi? —Elaîncetatsăsemaiculcecumine.Îmispuneacăsuntdezgustătoareşinus-a mai întors niciodată către mine. Apoi am auzit gurile rele: „Îşi caută o a doua nevastă.” —Maiianişteapă,ziseNoura. Doamna Lamaa bău şi îşi şterse buzele şi faţa cu o batistă. Îşi strânse pieptul mareşiîşireluăpovestirea:

— Dacă mă dă afară din casă? Dacă vine cu ea şi trăim cu toţii sub acelaşi acoperiş?Dacămăforţeazăsădevinservitoareaeidupăatâţiaani?Dacăbăieţiimei

încep s-o placă? Mă cuprinsese frica şi îmi petreceam nopţile căutând pietre şi grăunţeproasteînorez,păsărilemigratoarepecer,cerândrăspunsuri.

— Al dracului greiere! spuse Noura şi apoi adăugă: Ne ameninţă cu o a doua nevastădoarcasăneţinălarespect.

— Într-o noapte m-amdus în magazie, amdeschis fiecare sac şi amîmprăştiat

orezul,făina,zahărul,lintea,fructele uscate.M-amdezbrăcat şi amieşit dincasă

aşa cummă făcuse Allahşi stăteamsubcerul lui nesfârşit,căutândrăspunsul în stele.Judecătoruladeciscăeraunactdedesfrâuşiiată-măaicifărăniciunprieten, fărăceidragi,fărăapropiaţi,încheieeaşiseîntoarsecuspatele. —Îmidorescsăfifostmairotundă,maiplină,aşacatine,amziseu. Îşiacoperifaţacuambelemâini. —Aldracu’greiere!ţipăNoura.

Cândpărulmeunegruaproapecădeaînbăuturileclienţilor,eiîşiridicauprivirile,

plinidesine,îşiumezeaubuzeleşizâmbeau.Zâmbeamşieuşistrângeampaharele goale.Eraufoartepuţinefemeiprintreclienţi,şitoateeraumaiacoperitedecâtmine. Vinoşipriveşte-midecolteul,feselerotunde,părullungşinegruşigleznelesubţiri, nu vrei? Allan mă văzu când îndepărtam mâna unui bărbat mai în vârstă de pe fundulmeu.Nu-iplăceaulibertăţilepecareşileluabătrânul.Cândm-amîntorsîn

spatelebaruluisăpunpahareleînmaşinadespălatvase,Allanspuse:

—Rămâiînspatelebarului,Barryvastrângepaharele. I-am mulţumit din priviri. Dincolo de ferchezuială, de părul lins şi de cravate, Allaneraungentlemanadevărat.Lasfârşitulturei,mi-amfăcutoceaşcădecafea, m-am aşezat pe unul din scaunele tapiţate, mi-am scos pantofii şi mi-am întins picioarelepeunaltul.Allanîncuiauşagreoaiedelemn.Îşifrecămâinile,traseşiel unscaunşiseaşeză. —Nutrebuiesăporţitocuriînalte. —SlavăDomnului! Elzâmbişiadăugă:

— Dacă era după voia mea, te lăsamsă te îmbraci cumvrei tu. Dar directorul

hotelului,domnulBrightwell,decide.Vorbeşteîntr-unadespreimagineanoastră.

— Nu mă simt confortabil atunci când merg aşa încălţată printre bărbaţi beţi. Prefercevamaimodest. —DacăvinedomnulBrightwellpelabarşitevedenearanjată,n-osă-iplacă. Ambăut zaţul şi mi-amscostenişii din geantă.Mi-a luat treizeci de minute să ajungacasă.Deobiceiîmiplăcea,darînsearaastasedovedeaafiosarcinădificilă. Mi-amînvelitumeriicuşaluldelamama,mi-amînchisgeantaşiampusmânape braţulluiAllan.Îieramrecunoscătoarepentrucăîmioferiseslujbaşipentrucămă ţinuseînspatelebarului,departedeochiişideatingerilebărbaţilorbeţi. —Noaptebună,Barry.Noaptebună,Allan.

Stăteamîncafenea,bândceaişicertându-ne.Parvinmestecadincapătulpixului

deplasticşimăîntrebă:

—Deceliteratură? —Pentrucăvreausăştiuengleză.Limbaengleză. —Poţisăînveţilimbaşifărăsăciteştiliteratură. — Nu poveşti bune. Te învaţă limbă şi cum să te porţi ca o domnişoară englezoaică.

— Salma, începu ea, suflându-şi bretonul, cursurile astea nu sunt ca să înveţi

limba engleză. Nu te învaţă engleză. Te învaţă despre Yeats, Joyce, feminism şi Shakespeare,pentrunumeleluiDumnezeu! Amsorbitniştecafeaşiamspus:

—VreausăînvăţdespreShakesbeere.Vreauştiulucruri.

—Fiecumzicitu.Hai.Săcompletămformularul.Numele?SallyAsher.

—Nu,SalmaIbrahimEl-Musa.

—Aşascrieînpaşaportultăubritanic?Trebuiesăfiiatentă,altfelosăplăteştio

averecastudentstrăin,spuseeaşipusepixulpeliniaundescrianumele.

—Nu,vreaunumearab.

—Nusepoate.Tevordeporta,ziseeaşiscrise„SallyAsher”.

Ştiamcăminte,daramtăcutdingură.Eaeraceacarecompletaformularul. —Decivreisăaplicipentrucursurideliteraturăengleză? —Da,amspusşiamprivitpefereastrălanoriicareîşischimbauformele. Vântul puternic îi aducea pe toţi la un loc şi apoi îi împrăştia iarăşi în câteva minute. —Ainevoiedeoadresădecentă.Ceadelahannudăbine. M-am uitat la faţa lui Parvin, genele ei întoarse şi căzute îi ascundeau ochii căprui,gurageneroasăşifruntealată.Noriideveneauîntunecaţişigroşi.Cafeneaua păreamohorâtăfărăluminasoarelui.Mi-ampushainapemineşiamspus:

—Trebuiesă-migăsescolocuinţă.

—Şieutrebuiesămămutundevamaiaproapedeslujbă,ziseeaşiîşisuflăînsus

bretonuldreptşilung.

—Neluămocasăîmpreună?amîntrebateu.

—Astaarfipreascump.Rezonabilarfisăneluămocamerăîntr-ocasă,spuseea

şimestecădinvârfulpixului.

—Haisămergem.NuvreausămăcerteMax.

—Marks-oîntrebapeundeumblu,spuseeaşiprivilafâşiadeceralbastrucare

sezăreaprintrenoriigrăbiţi.

Picioareleîmierauplinedebăşicişi-miveneagreusămăbucurdedrumulspre casă, de la miezul nopţii. Mă gândeam la dealurile verzi, la oile şi la vacile care dormeau, la bătrânul cu cămaşă hawaină şi pălărie safari, cu un card de plastic, care ne îndemna pe toţisă ne exprimăm.Cu toate că era vânt,cerulera seninde parcăîntunericuls-arfiridicat,înlocsăselasepesteoraş.Pestevârfuriledealurilor, se zărea o fâşie de lumină, iar tot întunericul era cuprins în mijlocul cerului. Draperiile şi obloanele erau trase şi întreg oraşul respira la unison. Dormeau cu toţii.Casadepe NewNorthRoad,lacare măuitamvisătoare defiecare datăcând treceampelângăea,aveaunzidnoudecărămidăroşieînjurulgrădinii.Închideam ochii,inspirammirosuldeiarbăproaspătcosităşivisamsălocuiescînăuntru,săfiu fiica sau soţia proprietarului, iar cei trei copii englezi, blonzi erau înveliţi şi în siguranţăînpătuţurilelor,iarsoţulmeuîşisorbeaconiaculşiseuitalaunfilmde groază.Eutocmaifăcusemobaiefierbinte,cuspumă,măschimbasemîntr-opijama curatădebumbacşimăpregăteamsămerglaculcareînpatulconjugal,mare,solid, încearşafuricaremiroseauabalsamdecrini,cândsoţulmeuintraîncamerăcuun pumnalînmânăşiseaplecasamăînjunghie.

Cândamajunspestradanoastră,amvăzutuncorpîntinspetrotuar.EraLizcare zăceape jos,chiarvizavide uşade laintrare.Miroseaavinieftin.Puloveruleicu model marinăresc era murdar, fusta i se ridicase şi i se vedeau o mare parte din coapse şi din chiloţii albi de bumbac, ciorapii îi erau deşiraţi, iar pantofii nu i se zăreaupenicăieri.Chipulîierapalid,iarochiiiseafundaserăînorbiteleîntunecate. Când expira, se auzea un zgomot undeva între un sforăit şi o bolboroseală. Am îngenuncheatlângăeaşiamînceputsă-idaupalmeîncetpesteobraji. —Liz,trezeşte-te!amşoptit.Nuvreisăfiivăzutăaşa. A început să se agite şi într-un final s-a trezit. Am luat-o de după umeri, am

ridicat-oşiamdus-oînăuntru. —Mulţumesc,dragamea,murmurăea. Amaşezat-oînpat,amacoperit-ocupăturaeimurdară,brodatăşiplisatăşii-am întorscapulîntr-oparte ca să nu se înece cu propria vomă.Cutia purpurie de pe masa de lângă pat era plină de scrisori vechi,prinse cu un elastic,laolaltă cu un jurnalcareaveanumeleeiscrispecopertaverdedemătase.Ampustotullalocîn cutieşiamînchiscapacul.

Stăteam trează în pat, simţind vibraţiile trenurilor care goneau pe lângă casa noastră.Prindraperiiletrasepejumătate,vedeamcerulnesfârşit,seninşifărălună. Decem-amculcatcuJim?Deceamfăcut-o?Nicimăcarnuştiacăexist.Săfifost dincauzaceaiuluidesalvie?Eramdoartrupuricaresezvârcoleaudefrică?Saudin cauza părului meu creţ şi a nasului coroiat? Priveam dulapul şi vedeam chipul familiaralluiHamdan,sufletulmeupereche.Eraînalt,puternicşinegricios.Mi-am întinsbraţelecătreel,iarelveneaspremineşispunea:„Cefacetârâturameamică, curtezana mea, târfa mea?” Trupul meu îi primea greutatea, mâinile aspre, presiunea.Trăgeamadâncîn piept mirosul de moscal feţei lui,al părului uns,al mustăţiiceruite.Caundeşertuscatprimeamploaiabogată.EramînapoilaFântâna Adâncă, umpleam găleata cu apă rece şi mi-o turnam în cap, pierzându-mi răsuflarea. Hamdan mă strângea cu putere. Când soarele dimineţii începea să se ridicepecer,îmiacopereampicioareleţepenecupăturaşiadormeam.

SalademesedelaHellenaeragoală,iardomnişoaraAsherşicumineamintrat.

Duminicaseserveacarnedeporccucartofişivin.Maiaveamdemersîncăpe-atât

pânălaSouthampton.DomnişoaraAsheraturnatniştevindincarafăîntr-unpahar,

aluatoînghiţiturăşiaspus:

—Eunvinbun.Trebuiesăîncercişitu. —EinterzisînIslam.Pierzicontrolulşifacipăcate,amspuseu. —Măvezipeminepăcătuind?măîntrebăeaşiîşitrecudegetelepestemarginea paharului. —Nu,dareudiferită.Eumusulman.Eupierdmintea.Allahspune. —Staijos,copilă!Mănâncăceva! —Numănâncporc.Animalemurdare. —Hristosaspus:„Nimicdincemănâncăomul,dinjurullui,nu-lpoatemurdări.” Dareuteasigurcăastanicinuecarnedeporc. —Nubotsămănânccarne,eumusulman.Eumănâncdoarcarnehalal {22} .Tăiată dubălegiislamice. DomnişoaraAsherdădeasemnedeenervare. —Mănâncăniştecartofiatunci! —Nu,egătitcucarne. —Altcevanumaiedemâncare. —Nupotmănânc,mi-edoracasă. —Ştiu,copilă.Dartrebuiesămănâncicasăfiiputernică,puternicăpentrufiica ta. —Nubotmănânc.Eumusulman,amşovăiteu.

—Dumnezeuedragoste,Elteiubeşte,copilă.Tevaiertaindiferentcemănânci. —Allahpedeapsălamine.Măarde îniad.Îmivaînchide piatrade mormântpe piept.

— Dumnezeul creştin nu va face asta, El este iubire. El iubeşte şi iartă. Iisus moarepecrucecasăşteargăpăcateleomenirii. —Dumnezeumăiubeşte?Nucred.

— Iisus Hristos te iubeşte, copilă. Aşa scrie în Evanghelie. Uite un exemplar. Citeşte-lcândva. AmluatEvangheliaşiampus-orepedepemasă,deteamacontactuluicutextul

creştin.

— Trebuie să porţi vălul ăsta? Dumnezeu te-a făcut perfectă şi iubeşte fiecare partedintine,inclusivpărul. —Părulmeutrebuieascuns,caşipărţileintime.

— Hristos a fost răstignit pentru păcatele omenirii. A murit pentru noi. Toate păcateletalevorfiiertate. —Hristosnubuspecruce.Aşabaredoar.Creştiniicredasta.Nuadevărat. —Cedeprostiispui!Cumsă-ţipurificeuminteadeatâteanăzbâtii?spuseea. —Mâniostu? —Nu.Înfond,şivoicredeţiatâtealucruri.Nuneapăratadevărate.Într-ozi,vei vedealumina.Într-ozi,adevărultevaelibera.

— Nu bot scot vălul, soră. Ţara mea, limba mea, fiica mea. Fără nici măcar o bucatădebânzămăsimtgoală. —Hristosafostrăstignit.Elteiubeşte. —Nurăstignire,nudragostelamine,amspuseu. Domnişoara Asherse ridică şimă pălmui.Amfugit încabină,ţinându-mipalma lipitădeobrazulcaremăustura.

Soarele strălucea peste dealurile verzi care îmi aminteau de cele din Hima. Mângâiamţărânaînfiecarezi,daracumtrăiamînchisăîntr-obulădeaer,departe

de pământ şi de copaci.Mă uitamla cartea poştală şi mă gândeamcă râul e tare departe,deşiapelesalecurgeaulanumaicâţivametridepărtare.Ţărancadinmine pierise,dar,îndimineţicaaceasta,simţeamcummămănâncăpalmadupăcoasăşi tânjeamsăatingnoroiulşiviţa-de-vie.Înpapucişiînhalat,ammerspevârfuripână

încameraluiLizşiamdeschisuşa.Dormeaîncăşirespiranormal.Ceuşurare!M-

amduslabaieşi,întimpcestăteampetoaletă,mi-amadusamintecătrebuiasăfi terminat lucrarea despre sora lui Shakespeare. În afară de câteva mâzgăleli, nu aveam nimic de prezentat. Toată treaba cu Jim mă ţinuse în urmă. Trebuia să-i explic întârzierea profesorului Robson. Mi-am înfulecat în grabă micul dejun, am băutrepedeniştecafea,mi-amfriptlimbaşiamfugitdincasă.

—Bunădimineaţa,Max.

Şi-aridicatprivireadepepaginilerevisteiSunşimi-arăspunsabsent.Amînceput

sălucrezşisămăgândesccumsămăscuzînfaţaprofesoruluiRobson.Eraînaltşi

bronzat,ceeaceeraneobişnuit,darParvinîmispusesecăprofesoriisunttrimişide

douăoripeanînCipru,casăpredeaacolo.Aveapărulnegru,ciocşipurtaochelari

în formă de semicerc, mereu proptiţi la baza nasului său ascuţit. Când spunea:

„OpenUniversityarecamisiunesăaducăeducaţialaîndemânaîntregiipopulaţii”,

eumăuitamlaochelariiluicareîistăteausăcadă.Îşilăsăcapulînjos,ţintuindu-

măcuochiiluimari,cenuşii,pedeasupraochelarilorluidecititşispuse:

—Deundeeşti? —Suntenglezoaică,i-amrăspuns. —Şieusuntenglez,spuseşiseîndepărtă. Eracaunblestemcareatârnadeasupracapuluimeu;soartamea,accentulmeuşi culoareapielii.Auzeamrepetatpretutindeniacelaşirefren:încatedrală,„DEUNDE EŞTI?”,înpiaţă,„Ştiideundeestelegumaasta?”.Uneoripânăşivaciledepedealuri sealiniau,băteaudinpicioarelaunisonşicântau:„Deundeviitu?Du-teacasă!” M-amîndreptat spre fierul de călcat şi amînceput să netezesc tivuri, gulere şi mânecirebele.Încămăruţaaceeaîngustă,cuvederesprecentruloraşului,învăluită completînaburşimirosindascrobealăşianicotină,amîncetatsămămaidefinesc. NumaieramniciSalma,niciSal,niciSally,niciarăboaică,nicienglezoaică.Puffşi, dintr-odată,amdevenitunnoralb.

Sfârcurilemiseîntăriserăşile-amfrecatîncetcupodulpalmei.Ştiucăeaplânge dupămine.Recunoscvântulăsta.Ştiucăeamăstrigă.Nouraspuneacăsufletele sunt soldaţi ai stăpânului nostru, Solomon, şi că au un sistem de comunicare sofisticat.Dupămoarteatatăluisău,Solomonadevenitrege.L-arugatpeAllahsă-i deaunregatcumnumaieraaltulşiAllahi-aîmplinitdorinţa.Puteasăporuncească vânturilor şi să vorbească cu păsările şi cu animalele. Allah i-a arătat cum să-i înveţepeoamenişipespiritesăextragăminereuri,casă-şifacăarmeşiunelte.I-a dăruitşiominăde cupru,unmetalrarînacele vremuri.Înţelegeachiarşiatunci cândstriga furnica:„Fugiţila casele voastre şiascundeţi-vă,altfel,atuncicândvă aşteptaţimaipuţin,Solomonşiarmataluivăvornimici.”Elzâmbeapentrucăştiacă Allah avea de gând să salveze furnicile. Apoi Noura se opri din vorbit şi privi la fereastracugratii. —Asta-itot?amîntrebateu. Eaîşidresevoceaşispuse:

— Profetul Solomon a murit brusc, sprijinit în toiagul său. Oamenii şi-au dat seama că a murit, abia atunci când furnicile i-au mâncat toiagul şi trupul i s-a prăbuşitlapământ.

Dal {23} şisălcii

Iubitul lui Parvin era directorul adjunct al magazinului unde lucra ea. Era îndesat,darnugras,aveapărulblondşides,ochiimari,albaştri,ogurămare,cu buzeaproapeinexistenteşimaxilarelate.Eami-lprezentăcumultămândrie:

—EleMark,logodniculmeu!

N-omaivăzusempeParvindepatrusăptămânişieaeradejalogodită.

—Încântatădecunoştinţă,amspusşiamîntinsmâna.

Elîşisuflecămânecajacheteişiîmiîntinseuncârligdemetalînloculuneimâini

dincarneşioase.Parvinridicădinsprânceană,îndemnându-măsădaumânacuel.

Amstrânscârliguldemetalînmânăşim-amînclinat.

Elseduselatejgheaşicomandăniştesalatăşisuc.Parvinfăcuunsemncuochiul

şimăîntrebă:

—Nuedrăguţ? —Da,darealb. —Şi? —Şi…şi,şopteameu. — A avut cancer şi a trebuit să i se amputeze mâna. Acumnu mai are nimic, spuseea. —Bravo,asta-ibine,felicitări,amspuseu. —Eunbundirector.Ştietotuldespreechipamentelesportive.Nuvadaniciodată faliment,pentrucăenglezilorleplacesportul. Amdatdincapaprobator.Erafoartepuţinfardatăşichipulîistrăluceaînsoarele amiezii.Markseîntoarsecuofarfurieplinăcumâncarepentrutoţitrei. —Parvinmi-aspuscăîţiplacesalata,spuseelşiseaşeză. SeuitălaParvinşi,cândeaîşiridicăsprâncenelecurbateşiîlprivi,înochiise citeaunsemndeaprobare. —Oo,nuaşarepede,domnişoară!spuseel,cândeaserepezilamâncare. Cuguraplină,Parvinspusecăîiestefoame. Elm-aîntrebatcucemăocupşicândi-amspuscălucrezlaLordsTailors,aspus căpoatevinesă-şicomandeuncostumpentruziuaceamare. —Amfibucuroşisăteservim,amspusşiamzâmbit. Cândamterminatdemâncat,amândoiautăcutşiseuitaulamine. Ambăutnişteapăşiamspus:

—Ce?Miseurcăpăianjenîncap?

—Nu,spuseel,vremsăterugămceva.

Mi-amdatpăruldupăurechi.

—Vreisănefacionoareadeafidomnişoarădeonoare?

—Domnişoară?Cesăfac?amîntrebateu.

—Nuînţelegi.Veifidomnişoaradeonoare,femeiameadeîncredere.

—Nucredcămăvreipemine.Vreiodoamnăenglezoaicăfrumoasă,i-amrăspuns.

Parvinseridicăşimăîmbrăţişa.

—Nuvreaupenimenialtcinevaînafarădetine,beduinăscrântităceeşti!

Număduceampreadeslauniversitate,pentrucăaveamsenzaţiacăacolotoată

lumeaştiatotuldespre orice:citiserăcărţipe care eunule înţelegeam,vorbeauo limbă pe care eu nu o înţelegeamşi mă priveau cu dispreţ,fiindcă vorbeamprost englezeşte. În clipa în care o porneam în sus pe dealul spre universitate, inima începea să-mi bată ca unmojar beduin.Mă simţeammică încomparaţie cu aceea clădiremareşiveche,cuturnurişitavaneînalte.Tremuramtoatăcândamgăsit,în sfârşit, biroul profesorului meu. Cu mâini nesigure, i-am arătat portarului instrucţiunile. M-a condus printr-o încăpere spaţioasă, plină de busturi sculptate, postereşistudenţicareconversau,pânălaoscarăîngustă. —Însuspescări,şiapoifaceţistânga,spuseel. Până s-ajung la biroul profesorului Robson, intrasem deja într-o stare jalnică:

inimaîmibăteacuputere,mădureauumeriişiîmipicuracafeadinrucsac.Mi-era foarte cald şi mă simţeam transpirată, dar am bătut totuşi la uşă, înainte să izbucnescînlacrimi. —Intră,răspunsepromptprofesorulmeu. —Credcămis-asparttermosul,amrostitcătrepărulluirar. Elîşiridicăprivireaşivăzucafeauacarecurgeapecovor.Seridicăşiîmidăduun prosoppecareîlluădintr-ogeantăsport. Ampusprosopulpepodeaşiamaşezatrucsaculdeasupra,cugrijă. —Acumscoate-ţilucrurile. Nupreaaveamchefsă-llaspeaceststrăinsă-mivadălucrurilepersonale.Totce aveamîngeantăeraieftinşidezordonatşitoatearătauşimairăupătatedecafea. Mi-amscosbluzaultrascurtă,bluzatransparentă,portfardul,revistaMarie Claire, dosarul pe care îmi mâzgălisem scuzele, pe care le scrisesem ca să le spun cum trebuie:„Deweekendultrecutmi-ammailuatoslujbăşiamfostextremdeocupată. Nu am putut termina eseul. Vă rog să acceptaţi scuzele mele sincere.” Gwen adăugasecâtevacuvinteca„extrem”,„sincere”şiun„a”la„termina”.Ammaiezitat şiamscospânălaurmăşilenjeriaintimăşiînsfârşitşitermosulspart. —Ainevoiedeuntermosnou,spuseel,ţinândochelariiînmână. —Da,am. Pe perete,înspatele lui,era atârnat unposter cu ofemeie goală care întorsese spatelelumii.Îşiţineacapulplecatşinuisevedeadecâtsilueta. —Aşa,dă-mieseul. Privindu-mi lucrurile împrăştiate pe podea, m-am chinuit să articulez cuvintele evazive.Hai,spune. —Nul-amfăcut. Gata,amspus-o. —Dece?întrebăelamabil. —Euocupată. —Dincauzafamilieisauaslujbei? — Efamilia,amminţit.Fiica mea e la universitate.Face Medicina şi trebuie să gătescşisăamgrijădeea…şimuncescînfiecareseară. —Luneaviitoarevreausăameseul. —Da,amspus,întimpceîmistrângeamhaineleşileîndesamînrucsaculud.Da, amrepetat,întimpceîidădeamtermosulspart.Da,amspus,întimpcemergeamcu spatelecătreuşă.Da.

Şiamînchisuşaînurmamea.

—Sally,staipuţin.

Nuamrăspuns.NumăcheamăSally.

Într-oseară,dupăcemâncasemmjadara,unorezcuceapăşilinte,Noura,privind

cătrefereastracugratii,zise:

—Într-ozi,Ramis-aîmbolnăvitşil-amduslaspital.Astatîncomăpatruzile.Mă duceamnopţilelamagazinuldekebabşispălamvaseleşidimineaţafugeamlaspital. Nu mă rugam niciodată, dar în seara aceea m-am rugat pentru prima oară. „Dumnezeu al universului, al oamenilor şi al spiritelor, al pământului şi al nesfârşituluicer,aimilădeacestcopilşisalvează-l.Terog,Doamne,dacăîlvindeci, o să port vălul, o să mă rog de cinci ori pe zi, o să postesc, o să plătesc zakat {24} săracilorşiosămergînpelerinajlaMecca.”Îndimineaţaurmătoare,starealuiRami s-a îmbunătăţit, dar eu mi-am pierdut slujba. S-a dovedit că avea diabet şi îi trebuiau două injecţii cu insulină pe zi. Cineva îmi spusese despre „Casa Parfumului”şim-amdusşiînlocsăportvălul,aşacumjurasem,amînceputsămă dezbrac. Acum ştii de ce sunt aici, Salma, pentru că mi-am încălcat promisiunile făcuteluiAllah.Soţulmeuahotărâtsăiacopiiisălocuiascăcuelşicuadouasoţie. Şiiată-măaici,înpalatulYildiz. —PalatulYildiz? —Eunpalatalsultanului,pemalulunuilacdinTurcia. —ÎnchisoareaIslahşipalatulYildizsuntidentice,nu-iaşa?amzâmbiteu. —Maialessalteleledinpenedestruţşicăniledeaur,spuseearâzând,iarrâsul eieraundevaîntreunchicotşiunhohot.

Întimpcepuneampahareleînmaşinadespălatvase,Allanîmispuse:

—Trebuiesăteînvăţniştetrucurisocialeşicândosăleînveţi,oameniitevorlua dreptoprinţesă. L-am întrebat dacă e sigur, aşa cum îl întrebasem şi pe primul meu profesor, pastoreleMahoney,blândulquaker.Dupăcemi-ammâncatmiculdejuncareavea gust de rumeguşşiambăut cafeaua rece,după ce m-amspălat pe dinţişimi-am prinspărul,amauzitunciocănitînuşagroasăacentruluide detenţie.Întimpce încercamsăîntindcearşafurilemototolite,m-amgânditcătrebuiasăfiedomnişoara Asher.Apoiintră unbărbat înalt,cu ochicenuşii,cu unzâmbet largşipărde un castaniu-deschis. —Aljawbardunhuna,ziseelînarabă.Climatulesterăcorosaici. Sunapomposşiclasic,precumtexteledincarteadecitireadomnişoareiNailahşi ampufnitînrâs. —Hayabinaya,Salma.Haisămergem,Salma,spuseel. —Ma’ak?amîntrebateu. —Da,cumine,spuseelşideschiseuşa. Opăstoriţăbeduină săfie transformatăîntr-oprinţesă zâmbitoare şiluminoasă, strălucitoare,cuspateledreptşiabdomenulplat?Înniciuncaz! —Practiceştibineeducată,darmaitrebuieinsistatladetalii,spuseAllan. I-amzâmbit,întimpcemăgândeamlaînchisoareaIslah,undestăteamînmizerie,

unde făceam o baie o dată la două săptămâni, unde spălam cârpele pe care le foloseamîn timpul menstruaţiei într-o găleată cu apă şi săpun, unde mâncamcu mâinile,şiundevisamlaizvoarecuapăproaspătă,caacelealacaremăduceamama pe spatele unui măgar, când erammică. Izvorul era atât de limpede încât vedeai orice pietricică de la fund,mică sau mare,netedă sau colţuroasă.Apa ţâşnea din dealurileacoperitedeviţă-de-vie.Pepenicopţi,despicaţiîndouă,pluteauînaparece cagheaţa,precumfloriledeleandruroz,carecreşteaupelângărâu,pânălamoara dinvale.„Tribulnostruaoferitacestrâucadoude nuntătribuluimirelui.Vai,nu maiestealnostru”,spuseseea. — Nu ştiu cum să vorbesc cu oamenii, i-am mărturisit lui Allan, în timp ce sorbeamzaţuldincafeauadedinainteaînchiderii. —Vorbeştibine,spuseel,întimpceseuitapefurişlapicioarelemeleobosite. Nu-miplăceacândAllanîmireaminteacăebărbat.Voiamsăfiedoarunprieten fărădorinţeşifărăprivirifurişe. —Da,darazim-amfăcutderâscândm-amduslaprofesorulRobson,delaOpen University. Allanîşitrecumânaprinpăruldatcugel,îşiîndreptăcravataşispuse:

—EştistudentălaOU?

Tonulîntrebăriiluitrădaunamestecdeadmiraţie,confuzieşiacuzare.

—Da.Anulîntâi,literaturăengleză,amspusaşacummi-arfispus-oprofesorul

Robsonînbiroulluidezordonat.

—O,înseamnăcăosă-lciteştipeShakespeare.

—Citescdespresoraluilacursuldesprefemeişicultură.

—Vai,dragă.DeciShakespearenumaieimportant!

Nuştiamdeceerasaunuimportant,aşacămi-ampushanoracul,tenişiişiam

spus:

—Amplecat.

—Noaptebună,ziseel,trăgânddintrabuc.

Cândamaprinslampadepepalier,amauzitniştegemetelaetaj. — Liz, tu eşti? am ţipat, m-am repezit pe scări şi am ciocănit la uşa de la dormitorulei. Seauziunslab:„Intră.” Amdeschisuşaşiamvăzut-ostândînpat,roşielafaţă,transpiratăşirăsuflând greu. —Liz,eştibine? —Probabilcăamfebră,ayah {25} ,aspus. —Aifostladoctor?amîntrebat-o. Păreaatâtdesubţireşidepalidă,cumstăteaaşa,încovrigatăsubcearşafuri. —Nu. Răposatuleisoţîizâmbeadinfotografiaalb-negrudepedulapuldelângăpat. —Amnevoiedenişteporto,spuse. Sticla de pe tava de argint pătată era aproape goală, iar paharul părea plin de pete.Amturnatcemairămăsesedinvinşiil-amdat. Easeridicăşiîldădupegâtdintr-oînghiţitură.

—Ayah,eşticeamaibunăservitoare,spuseea,privindperdelelededantelăcare fluturauînvânt. —Da,amspusşim-amaşezatpemargineapatului. —Ştii,ayah,îmidorescsănufipusvreodatăpiciorulînIndia.Toatălumeamă respecta şi mă servea.Servitorii mă duceau la şcoală,tu mă îmbrăcai,Hita gătea pentrunoi,domnulCârjăseîngrijeadegrădină,Rizapăzeapoarta. Privireaeiseîndreptăspreunlocnumaideeaştiut.Înghiţicugreutateşispuse:

—Hitafăceacelemaibunemâncăruri.Umpleaotavăşimi-oaduceaîngrădină,

întimpceeumăjucamcuRex.„Poftim,prinţesăUpah”,aşa-mizicea.

Priviapoispredulapşiadăugă:

—Eltrebuiesăfifost.Eltrebuiesăfifosttatăltău. Lizîntoarsecapul,priviînspretapetulWilliamMorriscaresedecojea,pipăirama de argint cu model încâlcit şi mângâie fotografia alb-negru, ştearsă, a soţului ei decedat.Într-unfinalîşiaţintiprivireaasuprameaşispuse:

—Tucecauţiaici? —Amauzitcevaşiamvenitsăvăddacăeştibine. — Ieşi afară! Afară,afară! Ieşi! strigă şi începu să dea dinmâini,de parcă ar fi încercatsăsescuturedemurdărie. Mirosul de vin ieftin, praful: trădare, umezeală, lacrimi: promisiuni încălcate, cearşafuri murdare şi dezinfectant de proteze dentare, toate astea m-au urmărit, pânăamajunslamineîncameră.

Trebuiesăfifostdragoste.Stăteamînvârfuluneigrămezidegrâu,molfăindu-mi

sandviciulcuunt,cândapăruHamdandintr-unnordeprafşiseaşezălângămine.

Îşismulseunfirdepărdinmustaţăşimăîntrebă:

—Cemaifaceiapamea?

Mi-amaranjatvălulşiamspus:

—Bine. —Vreausătevăd,ziseelşiîşiaranjăpălăriacupătrăţeleroşiişialbe. Eraovremecaldăşiuscată,şinorideprafpluteauînaer,duşidevânt.Cântecele culegătorilor se stingeau, anotimpul culesului şi al treieratul trecuse şi el şi grămezile de grâu, orz şi linte se întindeau pe platforma de treierat din vârful dealului.Amtrasadâncaerînpieptşii-amspus:

—Suntînsărcinată. Orice urmă de fudulie îi dispăru ca prin farmec şi deveni dintr-odată un om tulburat,cuspateleîncovoiatşivoceatremurătoare:

—Nusepoate.Cum?

—Nuştiu,amrăspunsşiamînghiţitultimabucatădepâine.

Cândmăprividinnou,numaieraacelaşi.Ochiiluicăpruiscăpăraumaidegrabă

demâniedecâtdedorinţă.Îşidreseglasulşivorbi:

— E vina ta. Tu m-ai sedus cu sunetele tânguitoare ale fluierului tău şi cu unduitulcoapselortale,spuseelşiridicăbraţulsămălovească. M-amghemuitîncăpiţadegrâuşimi-amîngropatchipulînpalme. —Num-amatinsniciodatădetine.Nute-amvăzutniciodată.Înţelegi?ziseelşi îşiaranjăvălulcaomascăînjurulfeţei,făcându-senevăzutîntr-unnordepraf.

Euamrămasacolo,ascultândlătratulîndepărtatalunorcâini,mugetuluneivaci

carefăta,foşnetulfrunzelorşisusurulvântului.

Deobicei,Liznuîmidădeavoiesăintruîncameraei,dar,îndimineaţaaceea,am bătut uşor la uşă şi apoi amintrat ca unrăufăcător.Liz dormea dusă înpatul ei superb de fier, cu medalioane suprapuse, încastrate în forma literelor, V, R şi I, „ViceregealIndiei”,şicudecoraţiiînfloratelacapete.Otavădeargintcupaharede cristalpentrucocktaileraaşezatăpedulapulanticcusertare.M-amliniştitcândam văzutcăi-amairevenitculoareaînobraji.Amaruncatoprivirespremasadelângă pat,lapozaştearsăasoţuluieicaremuriseînrăzboi.Cutiapurpuriedesatinera încă deschisă. Am mers pe vârfuri spre ea, ca să arunc o privire, şi am văzut scrisorile legate într-un elastic şi un jurnal cu coperte verzi de mătase şi cu o fotografie a reginei imprimată pe el. L-am deschis şi am citit: „Luni, 5,1931 Janki Ayah mi-a adus nişte brăţări în toate culorile curcubeului, de la un magazin de mărunţişuri, dar mama nu mă lasă să le port, spune că sunt prea indiene.” Liz întoarsecapulînparteacealaltă.Ampusjurnalullalocîncutieşiamieşitîncetişor dincameră.Amcoborâtscărilereciîngrabă,amajunsînbucătărie,ampusibricul pefocşiamaşteptatcatoatelucruriledinjursăseîncălzească:bufeteledelemn, tacâmurile inoxidabile, olăria antică, teancul de reviste Home and Garden din suportul de lemn de bambus, tavanul înnegrit şi cănile prăfuite care atârnau de cârligelefixateînmarginilerafturilordelemn.

*

Amieşitdincasăşiamtrasînpieptaerulcurataldimineţii.Deşieratoiulverii,o ploaie fină încă mai cădea. Burniţa uşoară şi persistentă mai domolea căldura şi pătrundeaînsol,croindu-şidrumpânălarădăcinileplantelorşialecopacilor.Prin vitrinadesticlă,l-amvăzutpeSadiqcumîşiîntindeacovorulderugăciune.Seaşeză pe margine, îşi puse mâinile în spatele urechilor şi începu rugăciunea. Uşa magazinuluieraînchisă,aşacămi-amlipiturecheadecutiapoştalăşiamascultat. —Allahakbar,Allahakbar. {26} Sadiq îngenunche, apoi se întinse la pământ şi îşi puse fruntea pe covor. Tatăl meu se ridica în picioare, îşi aşeza mâinile sub coaste şi începea să recite. Era noiembrie şi încă nu văzusem nicio picătură de ploaie. Când începea să recite tasleem {27} , întorcea capul spre umărul stâng ca să-l salute pe îngerul care stătea acoloşiurmăreapăcatele,apoiîlîntorceaspredreapta,casă-lsalutepeîngerulcare vedea faptele bune, apoi îmi făcea un semn cu mâna. Mă îndreptamspre mâinile aceleazdrenţuiteşiîntinse.Măluaînbraţeşiapoimăaşezaînpoalaluişispunea:

„Bunădimineaţa,puiule.”

Sadiqdeschisebruscuşaşispuse:

—Bunădimineaţa,memsahib.VreisăteînvăţcumsăterogiluiAllah?

I-amfăcutcumâna,însemndesalutşiamtraversatrepedestrada.

*

Mergând pe podul destinat pietonilor, vedeam norii subţiri, luminaţi de soarele dimineţii,oglindit înapele râului,ca nişte mingimaride flăcări.Amvăzut cumse împărţearâulîndouăramurişiformaomicăinsuliţă.Eraunlocliniştit,acoperitcu iarbăverde,florisălbatice,iarpemarginileluicreşteaumesteceni,stejari,castanişi scoruşi.Pescăruşiialbiatingeauapaînzborşicopaciideunverde-închisstrăluceau caomaredenestemate,deparcăn-arfiplouatcuapă,cicuuleidemăslinepurşi sclipitor. „Prea mult trecut”, spusese doctorul englez, „şi prea puţin viitor.” Mă ţineamdebalustradapoduluişiamprivitdinnouînapoiîntimp,casăvădunchip întunecatfurişându-seprintrecopaci,untruprănit,alunuiomdezonorat,cupriviri pline de ură.Şi capetele de la kufiyya lui în carouri roşii şi albe îndesate în roba neagrăcareîiapăracapul,cupuşcapregătităsătragăînmine.Amtrasadâncaerîn piept, mi-am pus geanta pe jos, între picioare, am strâns de balustradă şi mi-am desfăcut pieptul, gata să fiu ucisă. El îşi puse puşca jos, apoi o atârnă de umăr, alegândsăpunăcapătostilităţiişiplecăspremingiledelumină.Cândamînchisîn sfârşit ochii, mă usturau de la sare. Mi-amumplut plămânii cu aerul proaspăt al dimineţii, care venea dinspre dealurile înverzite, mi-am luat geanta şi mi-am continuatdrumulspreserviciu.

Înpauzadeprânz,m-amduslabibliotecapublicăsăcautcărţisauarticoledespre sora lui Shakespeare. Imitându-l pe profesorul Robson, am început să „deconstruiesc” de ce bibliotecile erau intimidante: a) pentru că sistemul de clasificareşiîmprumuterapreacomplicatpentrumineşib)pentrucăvăzândatât demultecărţi,îmiaminteamcâtdeignorantăşideînapoiatăeram.M-amsimţitatât devinovatăcândamintratînbibliotecă,deoareceîmiirosisemtimpulcitindreviste fărărost.ÎnCosmopolitaneraunarticoldesprefemeiledependentedeciocolată,care aveaproprietăţichimiceasemănătoarecuceleproduseînprocesuldeîndrăgostire, darnuscrianimicdesprefemeiledependentederevisteglossy.Defiecaredatăcând îmimaiscădea moralul,mă duceamla chioşculde ziare şiîmicumpăramgumă,o ciocolată şi orevistă.Mâncamşi citeam,mestecamgumă şi citeampână cânddin pachetnumairămâneaudecâtbucăţeleargintiidestaniol,împrăştiatepemasă,şi revisteiiseîndoiaucolţurileşisedestrăma,iareuîidesfăceammostradeparfumşi ogoleam. Otânărăcuochimarişiunzâmbetamabilmăvăzucăezitamşivenispremine:

—Potsăvăajutcuceva?

Amvrutsămăprefaccăştiumersullucrurilorşisă-imulţumescarogant,darmi-

amamintitdeprofesorulmeu,decafeauavărsatăşii-amziscăda. —Săvăexplicmaiîntâisistemuldeclasificare,aspuspoliticos. Cândmi-amdatseamacăneîndreptămspreuncomputer,amfostcâtpeces-o iaulafugăspreieşire.Loculîmieraatâtdestrăinşimăizbiputernicodurere,la gândul că trebuie să mai învăţ încă un lucru. Mi-amamintit de vizita scumpă la dentist,carenumaierasubvenţionatădesistemulpublicdesănătate,şideacullui careîmiperforainima.Eaarătăspreecranulalbastru-deschiscarepâlpâiaşispuse:

—Vedeţiaicicuvintele„subiect”,„titlu”,„autor”.Tastaţiprimelelitereşiapoitasta

ENTER.Cecăutaţi?

—SoraluiShakespeare,amspuseu.

—Aha!VăreferiţiprobabillaarticolulVirginieiWolf. Amzâmbitcauncunoscător.NuauzisemniciodatădeVirginiaWolf,întoatăviaţa meadeimigrant. —Sfatulmeuestesăcăutaţilateoriafeminismului. M-amaşezatpescaun,mi-amîndreptatspateleşiamatinstastatura.Amtastat „subiect”şiENTERşiapoiamtastatcudegetularătător:„Teoriefeminstă.” Bibliotecaramăprivea. —Aţiscrisgreşitfeministă.Adăugaţiun„i”. Am adăugat, am tastat ENTER şi dintr-odată pe ecran apăru o listă lungă de articole. Mă simţeam pierdută în deşert fără un îndrumător oficial care să mă supravegheze. —Acumcefac?amîntrebat. — Alegeţi ocarte introductivă,ca de exemplu,Teorie literarăfeministăde Mary Eagleton. —Peaceasta? —Notaţitoatedetaliileşiveniţicumine,vărog. Amstrăbătutuncoridormare,curafturipemargine,ticsitedecărţi.Îmiamintea debibliotecapastoreluiMahoney,undesărbătorisemeliberareameadinînchisoarea deimigranţişiundenebeamceaiulşidiscutamdesprevreme.„Salma,cărţilesunt singuraconsolare.Cumputemiertaşiuitafărăcărţi?”îmispuneael. —Poftim. — Vă mulţumesc foarte, foarte mult, i-am spus bibliotecarei zâmbitoare, am îmbrăţişatprimameacarteîmprumutatăşiamfugitînapoispreserviciu.

*

PlouatorenţialînBranscombe,cândamdecissăplec.Trecuseaproapeunande când mă mutasem la pastorele Mahoney. „Un oaspete nu trebuie să-şi deranjeze gazdamaimultdetreizile.”Englezameaseîmbunătăţise,înpartedatorităfaptului căîmiplăceafelulîncaresunaşiînpartedatoritădevotamentuluipecare-lnutream faţădegazdamea.Făceamunduş,măîmbrăcamcuorochiecurată,îmiprindeam părul la spate şi aşteptam răbdătoare lecţia de seară, în camera de lectură. Mă uitamlafaţapastoreluiMahoneyşimăîntrebamdecenusecăsătoriseniciodată.

Avea deja probabil patruzeci de ani. Flacăra de aur a focului îi juca pe chipul îmbujorat,înprivirilepaşniceşiplinededragoste,atuncicândaprobadânddincap, şipedegeteleluisubţirişilungi.GramaticaCambridgeeradeschisălacondiţionale.

Mamaîmispusesedemulteoricădacăîlplantezipe„dacă”,vacreşte„mi-aşdori”.I-

amspuspastorelui Mahoney că nu eramîn starea potrivită pentru lecţii în seara aceea. —Tesimţibine?întrebăelîngrijorat. —Puteţivedeaobosităsuntînsearaaceasta? —Da,vădcâtdeobosităeştiînsearaaceasta,măcorectăel. —Laradionumaitrebuierăzboi,trebuierăzboi.Nupotsădorm. —Prieteniiseîmpotrivescrăzboiuluişisuntdevotaţipăcii,spuseel. Mi-amdresvoceaşiamspus:

—Dacăaşputeasăvăajut,aşface-o.Dacăaşputeastaîncasaasta,aşface-o.

Trebuiesăplec.Şedereameav-aconsumatospitalitatea.

—Nueştifericităaici?întrebăel.

—Badasunteţiatâtdebun.Caun…tatălamine,amspus,alegându-micugrijă

cuvintele,casănu-lsupărpeacestomatâtdebun.

Elîşiîntoarseprivireaînaltăparteşispuse:

—Osătedescurcisingură? —Mi-aţispuscăExeteresteoraşuldinsudundesegăsesccelemaimulteslujbe. Euîncerc. —Dacăîncerci,s-arputeasăeşuezi. —Da,darpotşisăreuşesc. — Dar dacă eşuezi, trebuie să te străduieşti mai tare ca să eşuezi mai puţin, spuseelzâmbindşiieşidincameră.

Searaeraliniştită,înafarădebocănelileluiLizprinsufragerie.Amstrânspatul, amştersmasaşubredă,amîmpins-olângăfereastrăşiampusobucatădecarton subunuldintre picioare,ca s-oechilibrez.Ampusveioza pe masă şiamaprins-o. GwenîmifăcusecadoudeziuameaoperelecompletealeluiYeats. Puideom,vin’maiaproape! Înpădure,lângăape, Cucrăieseles-alergi, Căcinicicândnupoţipricepe Suferinţalumii-ntregi. Era probabil un liliac, o pasăre de noapte, un cărturar căruia îi plăceau întunericul şi liniştea.Pe vremea aceea,se foloseau lampioane.Amdeschiscartea desprefeminismcapeunlucrufragil,caşicumarfifostdinsticlă,şim-amuitatla cuprins:VirginiaWolf.Amînceputsăcitescdesprecumesăaicamerataşisuficienţi banicasăpoţilucradupăbunulplac.Mamanuaveanimicalei,frateleeiîiluase parteadinfermăcareîiaparţinea,iarcândsoţuleiamurit,Shahlaafostdatăafară dincasaei,aşacăavenitsăsteacunoi,iareuaveamofiicăameacareplângea dupămine.Minteameazburăspredealurilepustii,cudoarcâtevatufişuriprăfuite, cuuncâmpdeirişinegri,câţivamăslini,spreolumeplinădeplânset,aşacăm-am întorslacuvintelealbeşinegrealepaginii.Pânălajumătate,amgăsitoreferinţăla soraluiShakespeare.Vocabularulerapreagreupentrumine,aşacăamînceputsă cautcuvinteleîndicţionar:„escapadă”,„substanţial”,„hohothomeric”.Nuştiamcă „progenitură”, cuvânt pe care l-am întâlnit în timp ce răsfoiam paginile, însemna copil.

Întimpceîncercamsădaudecapătcărţii,amauzitbruscolovitură.Liztrebuie

săfie.Amalergatjosşiamgăsit-oînsufragerie,cuunbicidecălărieînmânăşicu

treisticlegoaledevinrostogolindu-sezgomotospepodea.Purtapantaloniidecălărie

şicizmele,oeşarfăroşieînnodatălagâtşipăruleicărunteraprinsîntr-ocoadăde

cal.Ochiieiturbaţipriveauprinmine,pefereastră.Zgomotulpecareîlauzisemera

delabiciulcarelovisesticleleşipodeaua.

—Liz!Cefaci?Dă-mibiciul!amspusşim-amîndreptatspreeacasă-iiaubiciul

dinmâini,daramfostpreaînceatăşim-alovitînantebraţ. Amprins mânerul de lemn cu o mână şi biciul cu cealaltă mână, amtras spre stângaşiamtotîmpinspânăcândLizadatdrumulbiciuluişis-aprăbuşitpepodea. Braţul deja îmi sângera abundent, aşa că am fugit la baie, l-am bandajat şi am chematuntaxi.Întimpceaşteptamtaxiulpeverandă,amauzit-opeLizrâzândşi apoispunândcaşicumarfivorbitcuunadintreservitoareleeiindiene:

—Sclaviinutrebuiesărespireniciodatăaerenglez.

—Aratărău,spusetaximetristulşiîmidăduunziarvechicasăacopărscaunul.

Pânăcândamajunslaspital,sângeletrecusedebandajşiseprelingeaîncetpe

braţ.Amfostîntâmpinatădeneoaneşideasistenteobosite.Întimpceîmiexamina

tăietura,asistentaspuse:

—Eoranăfoarteadâncă.Trebuies-oraportămlapoliţie. —Nu,amspus,nuenevoie.Eufăceamsalatăşimi-aalunecatcuţitul. —Atuncieotentativănereuşitădesinucidere. —Nu.Afostunaccident.Dacăerasinucidere,nuaşfivenitaici. Îşi dădu părul scurt după urechi,se uită la ceas,îşi împinse ochelarii cu ramă argintieşizâmbi.Probabilcăedejaobişnuităsăaudăminciunidelaoameni. Dupăceamcompletatunformular,m-arugatsăaşteptîntr-unholîngust,plinde scaune.Pereţiierauzugrăviţiînverde-deschis,iarscauneleşicovoruleraucenuşii. Privind în jurul meu, mi-am dat seama că starea mea nu era atât de gravă ca a altora.Untânăraveaochiulacoperitdeobucatămaredevată,iarunaltulaveafaţa plinădevânătăişisângera. —Astaeoranăimpecabilă,spusetânăruldoctor,extenuat.Cumnaibaaireuşit săfaciaşaceva? —Tăiammorcovişisăvedeţi… —Trebuies-oraportămpoliţiei. —Vărog,nu…doarmi-aalunecatcuţitul,careerafoarteascuţit. Amvăzut că în el se dădea o luptă, între simţul datoriei, pe de-o parte, care îi cerea să raporteze incidentulla poliţie,şioboseala care îlîmpiedica să-mipună la îndoialăpovestea.Într-unfinal,cedăînfaţaoboselii. Când am desfăcut bandajul, mă anunţă că am nevoie de cusături. Rana se întindeadelacotpânălaîncheietură,curatăşişerpuitoare.Unanestezicm-afăcut săzbordinspitaluldărăpănat,afarădinExeter,spreSouthampton,amluatvaporul înapoispreLibanşiammerscumaşinaspreHima,undetatălmeu,cufaţaluiridată şinegricioasă,undemamameacuochiicamărgelele,liniştiţi,şiLayla,cupărulei negruşicârlionţatşicurochiaeialbă,măaşteptau,cutoţiiînspatelegarduluide sârmăghimpată.Ne-amîmbrăţişatşine-amsărutatşiapoiamcurăţatoportocală dincelepecaremileaduseserăşiambăgat-oîngură.Suculdeportocaleşilacrimile sărate mi s-au scurgeau pe obraji, se amestecau şi cădeau pe pământ, un lichid sărat,dulce-amărui.Mamaîmimângâiepărulcudegeteleeiaspreşitatamăîntrebă înşoaptă:„Cefaci,fiicamea?”,apoimăîmbrăţişaşinărilemiseumplurădearoma demosc,depământfertilşidecafeacucardamomprăjit. Doctorulsemirăcândvăzucăamlacrimiînochi. —Nucredcădoareatâtderău.

Mi-amştersfaţacumânastângăşimi-amsuflatnasul.Preţdeosecundă,masca

profesionalăadoctoruluicăzu,daravugrijăsăşi-oaşezeimediatlaloc:

—Airudeaici? —Da,părinţiişiofiică,amminţiteu.

— Trebuie să te întorci poimâine ca să verificăm cusăturile şi să-ţi schimbăm bandajele.Antibiotice:treipastilepezişi…aigrijădetine.

Cândamgăsitînsfârşituntaxi,soareleseiveapecer,iarluminileportocaliiale străzii se stingeau una câte una, lăsând strada învăluită în razele cenuşii ale dimineţii. —Optsprezececusături,darnu-ţifacegriji,n-osărămânăsemn. Şoferulsorbeadincafea,întimpcegoneapestrăzilepustii.Amapucatgeantacu mânastângăşii-amdatbanii. —Mulţumesc,domnişoară,ziseelşiseîndepărtă. ÎnHima,„domnişoară”serefereanumailavirgine,femeilecăsătoritesauvăduve erau „doamne”, iar pentru cele care aveau relaţii amoroase în afara căsniciei nu existaniciodenumire,fiindcăeleeraupurşisimpluîmpuşcate. Gwendormeaprobabilşinuamvrutsăoderanjez,aşacăatrebuitsămăîntorcla SwanCottageşisăumblutiptilprinsufragerie.Lizzăceacucapulînjosînhol.N-aş fi putut s-o car până în pat,aşa că i-amîntorscapul,m-amasigurat că încă mai respirăşiamacoperit-ocuopătură.Cumsă-ilassăraportezeincidentullapoliţieşi să-ifacproblemefemeiiăsteiabătrâneşibeţive,eu,nuSally,nuSal,ciSalma,un intrus care nu trebuie să se amestece cu nativii? Urci scările sprijinindu-te de balustradă,tearunciînpat,dupăceaiîncuiatuşadeladormitor,stingiveiozaşite gândeşti la sora lui Shakespeare, îţi fixezi oglinda şi începi să explorezi ţara asta nouă şi adormi în cearşafurile reci, neştiind cumsă-ţi ţii braţul, în ce poziţie să-l fixezicasănumaisimţidurerea,închiziochiişitecufunziînsomn.

Dupăcemi-amterminatturatârziedelahotel,ammersspreautostradă,atrasă caunmagnetdecamionetacukebabparcatălângăturn.M-amaşezatpeobancăşi aminspiratadâncmirosuldefalafelprăjitînuleifierbinte,ascultându-ivorbindpe arabiinord-africani. —Hadi?Belhaqmiziana,daraiaeurâtăcabunică-ta,vriament,haraqwmakhbel, spusebătrânul. —Ce?răspunsetânărul.Maniftiamsh.Nuînţelegaraba. —AmspuscăYasinnuareniciacte,nicicreier,spusebătrânul. —Nufacedoibaniatunci,răspunsetânărul.

— Da, bagi doi bani la telefonul public, suni la Imigrări şi termini cu el, spuse

bătrânul. Aruncară o bucată proaspătă de falafel în tigaie. Aroma de năut, usturoi şi pătrunjelpluteasprenărilemele. Khairiyyaparcămaşinalângătrotuaruldenivelat,oprimotorulşiieşidinmaşină. Dincâteîmispusese,îmiimaginamcăneaflămpedrumulprincipaldintr-unsatdin Levant. Ea intră în magazinul micuţ, în care găseai câteva lăzi de lemn pline cu fructeşilegume,atentaranjateperafturi.Amapucatmânerulşiamtrasdeelînjos,

am coborât fereastra, am scos capul la aer şi am tot adulmecat, lăsând mirosul libertăţiisă-mipătrundăsufletul.Simţeamaerulcaldşiblând,încărcatdearomele de mâncare grasă,prăjită,caomătase indiană.Meritamsămor,darnunumaică trăiam,maieramşiliberă. Easeîndreptăsprecazanulaşezatpeomaşinădegătitdealamăcukerosen,peo masădelemn,şiîispusecevabărbatuluicuşapcăalbă,careamestecaconţinutul vasuluicuolingurămare.Elscoaseniştebucăţirotunde,maroniişicrocanteşile înveli într-o lipie. Cu mâna dreaptă, apăsă lipia pe masă, zdrobi bucăţile maronii, turnă unpolonicde sosalb,adăugă nişte lăptucişifeliide roşii,oîmpăturiîntr-o bucatădehârtiealbăsubţireşiapoiopuseîntr-opungăcafenie.Khairiyyaîidădu niştebani,luăpungamaroşiseîntoarse. —Poftimunsandvicicufalafel!,spuseşiîmiîntinseunadintrebucăţi. Amruptfâşiaşiammuşcatpentruprimadatădintr-unfalafel.Bucăţilecrocante mis-autopitîngurăşiamsimţitaromadechimenşicoriandrumărunţit. —Cee?amîntrebat. —Efăcutdinnăut,boabedefava {28} ,pătrunjel,ceapăşiniştesostahini {29} ,spuse eaşimuşcădinpâineaalbă. Mirosuldefalafelşiaromademâncaregrasăşipicantăserăspândiînmaşinăşi pedrumullarg,plindepraf. M-a trecut un fior, de parcă cineva mi-ar fi suflat aer rece în ceafă, aşa că am privit în urmă, la mirajul de la capătul drumului prăfuit şi amvăzut-o pe bunica Shahla,înrochiaeimadraqaneagră,traversândstradaîntr-unnordepraf,ducând cueaogeantădepiele,plinădelapte.Amtrasaerînpieptşiamscuturatdincap. — Mkhabil gultilak, spuse bătrânul din camioneta de kebab parcată pe strada principală. —Ce? —N-arecreier,zisebătrânul. —Nimeninuvreasăcumperefalafel.Numaicartofişicartofi,spuseunaltreilea, pecarearfipututsă-lchemeYasin,şistrâmbădinnas. —Suntenglezi,laceteaştepţi?spusetânărul. —Tu?Algerian?Şicaprameaeblondă,spuseYasin. Râserăcutoţii. —Da,nuvorbescaraba,darsuntalgerian,spusetânărul. Mirosul de chimen zdrobit, piper negru şi coriandru se răspândi pe strada principalăaglomerată.Stândpebancăînîntuneric,număputeavedeanimeni,dar euauzeamzgomotulsirenelordepoliţie,pebărbatulcarevomitaîncoşuldegunoi, pe bărbaţii care cântau: „ANGLIA, ANGLIA, MĂREAŢA ANGLIE.” Pe femeia care striga:„Pleacădelângămine,beţivule!” Ammaiadulmecatpuţin,amjuratsănumămaiîntorcniciodatăşiamplecatspre casă.

M-a trezit ţârâitul telefonului din hol. M-am repezit pe scări şi am ridicat receptorul,înaintesă-laudăLiz. —Undenaibaeşti?Magazinulgeneralceretoţipantaloniiînapoi,strigăMax. Mi-apieritgraiul.Cumputeameusătermincincizecidepantaloniîntr-osingură

zi?Nueraotreabăuşoară.Undemaipuicăaveauşimanşete.Cândmi-amrevenit

însfârşit,amspusdoaratât:

— Amavut un accident.Mi-amtăiat mâna dreaptă şi amcusături.Dă-mi liber doarazi,vinlaserviciuluni. —Astaînseamnădouăzilelibere. Maxcalculaşisâmbătapecareeuoaveamliberădeobicei. —Da,douăzile,amspus. Măuimicândspuse:

—Spersătesimţimaibinecurând.Aşacumeştisingură,fărăfamilie.

—Mulţumesc,Max.Nevedemluni,amspusşiampusreceptorulînfurcă.

Trezită de greaţă şi de vomă, am văzut mici pete de lumină care pluteau primprejurşim-amdatbruscjosdinpat.Înhanulneprimitor,călduraseopreadupă oranouădimineaţa,aşacăstăteamînmijloculcamereireci,căutândrăspunsuri,un sprijin, ceva de care să mă agăţ, o ancoră. Am scotocit prin rucsacul lui Parvin, căutândpungade plasticplinăde casete.Amalesunape care scria„WhenDoves Cry” {30} ,cucernealăroz.Ampuscasetaîncasetofonşiamapăsatplay.Ţineamun pixînmână ca să scriu versurile.O voce încordată şi ascuţită cânta despre curţi, violeteîmbobociteşiporumbeicareplângeau.Urmaapoiorevărsaredechiţăituri,ca şicumţi-aitragerăsuflareaşiapoiaiizbucniîntr-unplânscusughiţuri.Amcăutat îndicţionarcuvintelepecarenuleînţelegeam,leciteamşilereciteampânăcândle învăţam. Apoi am întors banda şi am ascultat din nou caseta. M-am ridicat în picioare,m-amapucat cu mâinile de spătarulscaunuluica să mă echilibrez şiam începutsădansez,cuunpasînfaţăşiunulînspate,cumvăzusemlatelevizor.Apoi amînceputsăsar,săaterizezpevârfuriledegetelor.Dupăcareîmirelaxamdegetele pânăcândtălpilemeleatingeaucovorulrece,apoisăreamdinnou,maisusşimai sus.Parvinintrăpestemine. —Cedracu’faci? —„Decetrebuiesăţipămuniilaalţii?”amîntrebateu. —Eunuţip,spuseea. —„Poatecăeştilafelcamamamea”,fredonameu. Eaîşipuseservietapemasă,îşiscoasepantofiişiseaşezăpemargineapatului.Îşi pusemâinileîncapşiseaplecă. Atunciamîncetatsămaicântşisămaidansezşim-amaşezatlângăea. —Euobosită.Eubolnavă.Eucautfloriîmbobocite. Eaîmiţinumâinileîntr-aleeişispuse:

—Dacănuaimaislăbiatâtdemult.

—Propoziţiecondiţională.Înţeleg.Exprimidorinţa,amspus,peuntonprofesoral.

Cândm-amîntors,mi-amdatseamacăLizerachiarînspatelemeu.

—Bunădimineaţa,ziseeazâmbind.

—Bunădimineaţa,amspusşim-ampregătitsăfuglamineîncameră.

—Ce-aipăţitlamână?

M-amuitatlapăruleiciufulit,laochiiumflaţi,lamânaapăsatăpefrunte,lanasul

eicoroiatşiamspus:

—Nimic. Stândacolopeverandă,păreaobosită,extenuantă. —Ce-aipăţitlamână,Sal? —Nimic,unmicaccident,amspus. Chiarnu-şimaiaminteanimicdinnoapteatrecută. —Slujbaastaatadenoapteepericuloasă. ŞtiamcegândeşteLiz:otârfăimigrantă,deceamaijoasăspeţă,afostînjunghiată de peştele ei în timp ce îşi făcea veacul de-a lungul cheiului. Toate astea îi erau întipăritepefaţaeimahmură. —Trebuiesăplec,amspus. —Treebuiezăbleec,măîngânăeaşizâmbi. Nusemănacuvoceamea,semănacuunprogramdelatelevizor,desprestăpânişi servitori;eraunfeldeaccentnordic.Dacămăgândeammaibine,semănacuvocea profesoruluiJohnRobson.Amfugitînsuspescărişim-amînchisîndormitorulmeu.

În trei zile de pauză, puteamsă termin eseul despre sora lui Shakespeare. Am început să scriu: „De ce mi s-a cerut să scriu despre sora lui Shakespeare şi nu despreShakespeare,deşis-ascrisatâtdemultdespreel?Aavutprobabilprietenişi femeicaresă-lajute.Nimeninuvorbeştedesprefemei.Îmiaminteamdepoveştilelui Abu-ZaidElHilali,eroulalecăruiaventurieraumemorateatâtdebătrânicâtşide tineri.Nimeninuapomenitvreodatănimicdespresoţia,fiicasaumamalui.”Amstat toatădimineaţaşiamscrisceleşaptepaginipecaremileceruseprofesorul,folosind caexemplepoveştipecareleauzisemîncopilărie.Mi-amterminateseulîntimpce îmisorbeamcafeauareceşitrăgeamcuochiulpegeamladimineaţareceşisenină. Concluzia făcea referire la propria mea experienţă de imigrant înţara lor.Ei,ca şi minedealtfel,credcăeunutrăiescaici,dardefapttrăiesc,catoatefemeilecareau fostignorateînpoveştileastea.Eseulmeu,încomparaţiecucartea,sunacaultima bârfădinziarulSundaySport.Astae.Nupotsăscriucaei.Dacăaşfiputut,nuaşfi cusuttivuri.

Amaţipitpânăpelaprânz,cândLizaînceputsăbatăcuputerelauşă.Probabil că se trezise deja de tot. Deschise uşa. Ducea în mâini o tavă din lemn de pin, acoperităcuofaţădemasăalbă,brodată,pecareerauaşezateuncastrondesupă, câtevafeliidepâineneagrăşioceaşcădeceai.Stătealacapulpatuluişiîmizâmbea binevoitor, ca un înger. I-am mulţumit şi m-am năpustit asupra mâncării. Recunoştinţă.Încamerăpluteaunmirosdelavandă.Probabilcăîşifăcuseobaie. —Pleciundeva? —Da,trebuies-ajungladoctorulmeu. Felulîncarespuseseastaîţilăsaimpresiacămergeasă-şivadădoctorulpersonal, înHarleyStreet,loculîncare mergstarurile,dareu ştiamcă şiea era înscrisă la sucursalalocalăasistemuluipublicdesănătate.

DragăNoura, SalutăridinExeter,eunumăsimtpreabine.Proprietăreasamea,careealcoolică, m-aluatdreptunul dintreponeiipecareîiaveaîntinereţeşi m-alovitcubiciul de

călărie.Ranamiseîncolăceşteînjurulbraţuluicaunşarpe.Mi-emilădemine,nuare cinesă-mifacăosupă,înafarădeproprietăreasă.Aşvreasăfiiaicisămămângâipe cap.Îmidorescmultlucruri.Laylaaluatbacalaureatulşivamergelauniversitateîn curând. Vaveni acasăînweekenduri şi vom merge cumaşinalaDartmouthsă ne petrecemziuaînotândînmare.Tevădcumzâmbeşti.Da,amînvăţatsăînotînbăile comunaledinoraş,undestai lacoadăzileîntregi,plăteşti treisprezece lire şi ţi se oferă un curs de înot. Instructoarea are în jur de cincizeci de ani, dar pare atât de tânără.Aspus căînotul îţimenţinepieleafermă, de aceeanoi înHimaîmbătrânim atâtderepede,pentrucănuavemapănicisăbem,darămitesămaişiînotămînea. Noura,spercătu,RamişiRimasunteţibine,sănătoşi.CummaieRamicudiabetul lui?Eumăţinlacurentaicicutratamentele.Acumsefacexperimentepepancreasul de porc, dar nu cred că vrei celule de porc implantate în corpul copilului tău musulman. Nuseştieniciodată,poatesoartanevaaducedinnouîmpreună. Amlinspliculfărăadresăşil-amlipit.

Dacă priveşti cu atenţie, ai să găseşti sute de scrisori aruncate în coşurile de gunoisaupurtatedecolo-colodevânt,fiepelângăpoştă,fiepestrăzileşipealeile ţăriivechi,cucernealaneagrăîntinsăsauştearsă.Hârtiiîngălbenite,gunoaie,pungi de plastic goale, frunze uscate, toate se împrăştiau şi apoi se adunau şi se împrăştiau din nou până găseau un colţ în care să putrezească. Casele greceşti, vechişialbe,străluceau înazurulmării,spart de coamele înspumate ale valurilor albe.AmsăstrângbanişiamsămergînGrecia,celmaiapropiatlocîncareputeam ajungefărăsăfiuîmpuşcată.

Măuitamlaoemisiune latelevizor,despre bărbaţicare iescufemeimaitinere.

„Spărgătoaredecăsnicii!”strigăofemeiedinstudio.Ceînseamnăocomunitate,m-

amgânditeu.Nouraîmipovestisedespresoţiicăroraealeofereaserviciileei,iareu

oîntrebam:

—Darînţaraastanupoţisăfiiserios?

Atuncieaizbucneaînacelrâspentrucareclienţiieiplăteaubanigreişimăbătea

peobrazspunând:

—Scumpo,eştiatâtdenaivă.

ApoiveneasupraveghetoareaşiîispuneaNourei:

—Las-oînpacepefataasta.Măsperierâsultău.EuîmicautalinareaînAllah. Aicinuebordel. —A,da?Şiatuncidecenespuimereutârfe? RăbdareaNaimeierapesfârşite. —Apropo,i-amfăcutsexoralsoţuluitău,spuseNoura. Naimaoplesnicutoatăputerea. Nouracăzulapământşiîncepusăplângă.Lacrimidedurereşiruşineîişiroiaupe obraji. —Ungunoi,astaeşti,strigăNaima,trântinduşaînurmaei. Doamna Lamaa,convinsă că ea însăşiera ungunoi,se trezise la timppentru a

prindedinzborultimelecuvintealeNaimei.Îşipusemâinilelaurechişiizbucniîntr-

unplânscusughiţuri.

Gwenvenisămăvadăsâmbătă.Amsunat-oşii-amspuscănuamabandonat-o, darcănumăsimţeampreabine.Avenit,cutoatecăn-oaveadeloclasufletpeLiz, şi mi-a adus un exemplar la mâna a doua al unui roman pe care îl căutam. S-a aşezatpemargineapatuluişim-aîntrebat:

—Cineţi-afăcutasta?măîntrebă,arătândsprebraţulbandajat.

I-amfăcutunsemncumânasăseapropieşiamşoptit:

—Lizs-aîmbătatşim-alovitcubiciuldecălărie.

Gwenîşiaranjădupăurechipărulcăruntşioftă:

—Ceîngrozitor!Femeiaastaşi-apierdutminţile. —L-amminţitpedoctor,i-amspuscăm-amtăiatîntimpcepregăteamsalata. —Te-acrezut? —Nu,darerapreaobositşimuncitcasă-imaipese. —Trebuiesătemuţi. —Nupot. —Îmipareatâtderău,Salma,spuseeaşimăîmbrăţişăstrâns. Era chiar apropierea aceea după care tânjeamde atâta vreme şi amînceput să plâng. —Ces-amaiîntâmplatacum?ziseea,cuvoceaeidedirectoare. —Nimic,doarc-aşvreasăfiucufamiliamea,m-amvăitateu,cauncopilmic. —Darştiicănupoţificufamiliata,astadacămaiaifamilie,acolo,înţarata. Gwenregretăimediatcărostiseacelevorbe. Amtrasdeguleruldelacămaşadenoapteşiamspus:

—Numaicontează…acum. —Nu,numaicontează,repetăea,întimpcemângâiacuvertura. —Uiteceţi-amadus.Brânzatahaloumi {31} preferată,ziseeaşiscoasedingeanta decârpăobucatădebrânzăalbă,învelităînplastic. Încamerăserăspândiunmirosdementăşidesaramură. —Deundeailuat-o?Segăseştefoartegreu. —Aufăcutcomandăceidelamagazinuldedelicatesedinoraş. M-amuitatlapăruleicărunt,frumosaranjat,laobrajiieirumeni,laochelariicu rameaurite,labluzarozcudecolteuînformădeVşiamzâmbit. —Acumemaibine,spuseea.

Rahatturcescşinuci-de-cocos

M-am dus din nou la universitate, să predau eseul profesorului Robson. Era

frumosînvelitîntr-undosardeplasticmovpecaremi-ldăruiseGwen,atuncicând m-am înscris în sfârşit la OU. M-am îmbrăcat într-o rochie neagră înflorată, cumpăratălamânaadouaşiocămaşălungă,albă,brodată,pe care mi-odăruise Parvindeziuamea.Mi-amnetezitfusta,m-amasiguratcăampărutbinestrâns,am scuipatîntr-unşerveţelşimi-amştersprafuldepepantofi,apoiamciocănitlauşăşi amfostimediatpoftităsăintru,deunglascadetunet,caremi-aîngheţatsângeleîn vine. Am deschis uşa, cu degete tremurânde, dar nu m-am putut mişca până la covorulpersan. —Intră,spuseel,peuntonmaiblând. Stăteamlângăuşăşiamîncercatsăspun,imitândaccentulluiLiz:

—Uitaţieseul. —A!însfârşit,ziseelşimăprivipedeasupraochelarilorluiînformădesemilună. Aluatdosarulşil-aaşezatpegrămadadepebirou. Încămaistăteamînpicioare,iarel,întimpceseuitapesteeseu,mi-aspussămă aşezpescaun. Amzărit pe raftuldinspatele luiacelaşiromanpe care îlciteamşieu şimi-am notatînmintesănuuitsă-ispunluiGwendespreasta. —Vădcănuaitermosulazicutine.Vreioceaşcădecafea?întrebăel,îşiscoase ochelariidecitit,îistrânseîncetişorşiîipuseîntr-ocutiedepielemoale. —Da,mulţumesc,amspus,aşteptându-măsăvădcafeauapregătităpeloc. Seridicăînpicioare,îşitrasecămaşaalbastrăpestepantaloni,îşiîndesămâinile înbuzunareleblugilorşispuse:

—Păi,haisămergematunci.

Păşeampeiarbă,printrestraturiledeflori,arbuştişicopacialecărornumenule

ştiam.Dacăm-arfiîntrebatdesprecopaculînaltcufloridreptecaniştelumânări,n-

aşfiştiutcesă-ispun,„fag,castanporcesc,stejar”,termenipecareîimemorasem

recent,fărăsăfiasociatcuvintelecuimagineatrunchiuluisauafrunzelor.Dacăm-

ar fi întrebat despre câinele care alerga după băţ, n-aş fi ştiut ce să-i spun:

„dalmaţian,rottweiler,lupalsacian”,cuvintepecareleînvăţasemdecurând,fărăsă potspuneînsăcumaratăfiecarespecie.Cândamstrânsdegeteleînpumn,mi-am datseamacăerauumede;ignoranţaîmiieşea,parcă,printoţiporii. Unbărbatîntr-ohainăponositădecatifea,cucravatăşiochelariveneasprenoipe alee şi, când ajunse suficient de aproape ca să fie auzit, îi spuse zâmbind profesoruluiRobson:

—Heyaye!

ProfesorulRobsonspusepesubmustaţă:

—Dobitocule!

—Ceaspus?

—Îşibatejocdemine.

—Dece?

—Suntdintr-unoraşnumitAycliffe.Dinnord,spuseelşiîşitrecudegeteleprin

păr.

Amfostcâtpecesătrecpestedistanţadintrenoişisă-liaudemânăpeprofesorul Robson,darmi-amadusamintecăaveampalmeletranspirate.Shahlaşi-arfisupt zgomotosmăseleleşiarfispus:„Ţţţ.Fiecarelucrulatimpullui.” Clădireaeraascunsăîntrecopacişitufişuri.Amurcatrepedetreptelevechidela intrare.Profesorul Robson mi-a deschisuşa,iar eu amintrat de parcă aşfi fost o doamnă.Pereţiicafeneleieraufăcuţidinsticlăşi,cândm-amaşezat,m-amsimţitde parcă aş fi fost în aer liber, într-o grădină superbă, simţind parfumul copacilor înfloriţi. Mirosul de cafea, de carne şi de haine curate îmi pătrunse în nări, când profesorulRobsonseîntoarse,aducândcuelotavăcudouăcănidecafeaaburindă şiobucatădeciocolată.Îmizâmbişimăîntrebădelicat:

—Vreizahăr? —Nu,mulţumesc,domnule profesor,i-amrăspuns,întimpce încămăuitamla copaculînmugurit. Mi-aurmăritprivireaşiapoimi-azis:

—Spune-miJohn,terog.Eunsângerjaponez.

Stăteampemargineascaunuluicelmaiapropiatdeintrare,prefăcându-măcămă

bucurdecafeauapecareobeamcuel.

Îmicercetăchipulşiapoimăîntrebă:

—Cumocheamăpefiicata?

M-ambâlbâitcândi-ampronunţatnumele.

—Lay…Layla,amspusşimis-apusunnodîngât.

Îşiîndreptăspatele,îşibăgămânapesubcămaşalargă,sefrecăpeburtăşispuse:

—Aifamiliemare? —Da,amspusşim-amcutremurat,deparcăm-arfitrecutunfior. Îmi simţeam cămaşa subţire de bumbac umedă şi lipicioasă. Trebuie să plec înaintecamaterialulsămiselipeascădespateletranspirat.Elîşisorbicafeaua,apoi atinsecudegetelemarginileceştiişiîntrebă:

—Îţiiatimpmulttimpsăaigrijădeofamilie? —Da,amspuseu. —Da,John,aspusel. —Da,John…să găteştipentru toţişitoate celelalte treburi,amspusşimi-am prinsoşuviţădepărrebelăînelastic. —Mulţumescpentrucafea,amspusşim-amridicat. Amailuatşieloînghiţiturăşimi-azis:

—Nevedemluneaviitoare.

Amoftatuşuratăşiamieşitrepedeafară.

Coborând dealul, am văzut un copac înflorit, cu florile delicate unduindu-se în vânt.„Sânger,sânger,sânger”,repetamîntr-una.Amînceputsăcompunoscrisoare îngând:

Cătretoţiceiinteresaţi:

NumelemeuesteSalmaIbrahimEl-Musa,amfostînchisăînînchisoareaIslahtimp decinciani.Înprimul an,amdatnaştereuneifetiţecaremi-afostluatăimediatşi dusălacasadecopiinelegitimi.Măîntrebdacăm-aţiputeaajutas-ogăsesc.Adresa meaeste…

Apoi amrupt scrisoarea imaginară. Cumsă-mi dezvălui adevărata identitate şi adresa reală? Riscam să fiu găsită şi ucisă. Dar cum să ignor plânsetele Laylei, chemareaei,rugăminţilefierbinţi?Stăteamlapoaleledealuluişipriveamînurmă. Zăream verdele ierbii, bălăriilor şi tufişurilor, dar brusc, ca prin farmec, totul s-a şters, preschimbându-se într-un munte maroniu, secetos, înţesat de măslini, de prunişiviţă-de-vie.M-amaşezatpeopiatrătocită,mi-amîngropatchipulînpalmeşi aminspirat adânc. Ce era mai bine oare, să trăiesc cu o jumătate de plămân, de rinichi,deficat,deinimăsausămăîntorcînţarameaşisăfiuîmpuşcată?Săînvăţ săamorţescdurereaastapătrunzătoaresausăocurmrapid?Unroidealbinesugea nectarul din nişte irişi purpurii cu miez galben, luminos. Când amîntors din nou capul,dealuleraacoperitdeirişiinegriaiHimei.

Cândm-amîntorslaserviciu,Maxeraîntr-ostare proastă,îiînjuraîntr-unape japonezipentrucăauvenitînţaraastacasăcumperefabricile.Amîncercatsămă facinvizibilă,cafantomaCasper,şisă-mifactreabacuuşurinţăşielan,caobrizăde vară.Mulţioamenieraudejaşomeri,eueramnorocoasăcăaveamoslujbăşicoseam şicălcam,pânămiseumpleaunăriledeapret.Lasfârşitulzilei,Maxseaşezălângă mineşimăîntrebă:

—Ce-ţimaifacemâna? —Ebine,mulţumesc. Puseboldurileşiaceledesiguranţăpemaşinadecusutşiluăopungădehârtie depepodeauamurdară. —Astaedinparteafamiliei.Oprăjiturăcunucă-de-cocos,spuseşiîşitrecumâna pestepăruldatcugel,pentruaseasiguracăfrizuraluivăluritărămăseseîncăla loculei. —Mulţumesc,efoartedrăguţdinparteasoţieitale. — A spus că îţi place probabil nuca-de-cocos, pentru că eşti străină şi aşa mai departe,ziseelşizâmbi. —Da,da,foarte,foartemult,amminţiteu. Primadatăcândvăzusemonucă-de-cocos,fuseseacumcâţivaani,cândParvina cumpăratunadinpiaţă„cas-ogătimcupuiul”. —Măbucuratunci,fato,spuseelşiseîndepărtă.

Allansearătăsurprinscândîmivăzubraţulbandajat.

—Ce-aipăţit?

—Unmicaccident.

—Când?

—Înurmăcucâtevazile.

—Eştisigurăcăvreisălucreziînsearaasta?

—Da.

—Îţifacrostdeniştemănuşidecauciuc.

Baruleraplinînsearaaceeaşiduhneaafumdeţigară,abereşiarespiraţieurât

mirositoare.Măconcentramlastrânsulpaharelorşiaranjarealorînsertarulmaşinii

despălat.Unuldintreclienţi,untipsubţireşirespectabil,strigădintr-odată:

—Aflăcănusuntemîntr-osalădeoperaţie.Iisuse,pentrucesuntmănuşilealea?

N-amSIDA,săştii. M-amdatînapoişiamîncercatsă-lîmpiedicsă-miscoatămănuşile. Allanseînfurie,serepezilaindividşiîispusesăplece. Eram încurcată. Allan exagera. În ghidul imigrantului, scria clar: „Evitaţi orice confruntare.” —Allan,l-amrugat. Zece minute mai târziu,domnul subţire şi respectabil se întorsese împreună cu domnulBrightwell,directorulhotelului.Inima-mibăteasă-misarădinpiept,daram îngenuncheat totuşica să umplu maşina de spălat.Mă vor da afară.Nu se auzea nimic.DirectorulhoteluluivenispreAllanşiîispuse:

— Să ţi-l prezint pe John Barker-Rathbone, OBE {32} , preşedinte al International EntreprisesLtd. Eraprobabilcevafoarteimportant,deşinuînţelegeamceînseamnăOBE. —Allan,terogsă-ţiceriscuzefaţădedomnulBarker-Rathbone. —Îmicerscuze,domnule,îngânăAlan. Apoiplecăînspatelebarului. —Undeeobraznicaaiadechelneriţă? Amridicatîncetcapul,fluturândmănuşagalbenăînaer,capeunsteag,şil-am imitatpeAllan:

—Îmicerscuzedomnule,îmicermiidescuze.

—Deceporţimănuşi?întrebăel.

I-amarătatbraţulbandajat.

—Artrebuisăstaiacasăşisăteodihneşti.

Tremuramdeja,eramsigurăcăosăfiuconcediată.MăuitamdupăAllan,darera

ocupatcuservireaclienţilor.

Mi-ampusdinnoumănuşiledecauciucşiamspus:

—Miebine,n-amnimic. Şiamzâmbit. Directorul vru să spună ceva, se răzgândi, apoi ascultă de primul gând şi mă întrebă:

—Cândîţidaijosbandajele? —Mâine,amminţiteu. Directorulieşi,iardomnulBarker-Rathbone OBEse aşezălaaceeaşimasăşise apucădinnoudebăut,caşicumnimicnus-arfiîntâmplat. După închidere,mi-amîntinspicioarele pe scaun şi amînceput să vorbimîntre noi,lacafeauaobişnuită. — Probabil că-i un bogătan nenorocit, spuse Barry după ultimele băuturi, referindu-seladomnulBarker-Rathbone. —Iisuse,doarn-amSIDA!l-amimitateu. Allannisealătură:

—Apoi,aisbergulnegruseprăbuşi.

ŞiBarryspusedinspatelebarului:

—Oavalanşădeboală.

L-amîntrebatpeAllanceînseamnăOBE.

—OrdinalImperiuluiBritanic.

—Adicăeunfeldetitlu,casir,amspuseu. Şi m-amgândit imediat la gentlemanul englez/irlandez perfect, singurul sir din viaţamea,pastoreleMahoneyOBE.

SoarelestrăluceapestecasadinBranscombeapastoreluiMahoney.Rafturipline de cărţi vechi, canapeaua uzată, radioul cel vechi din colţ şi ochelarii lui de citit peste Biblia învelită în piele.Mă învăţa engleza,ca să ştiu cumsă mă adaptez în mediul acesta neprietenos.Cea mai frumoasă limbă era cea a păcii şi a împăcării, spuneaelşiîmiciteaceziceaPortiadespremilă.Iaracum,exactcatatălmeu,mă uitampecer,căutândnoriişiploaiablândă. EraosplendidăsearădevarăînBranscombeşipastoreleMahoneygăteapasteîn bucătărie, în timp ce asculta jazz. Stăteam pe canapeaua moale din sufragerie şi ascultam toate sunetele din casă: pastele care fierbeau în apă, ciupercile care se prăjeau în tigaie, apa care curgea din carafă, aşezarea mesei, mestecatul în mâncare,fluieratulşiapoifredonatul:

Tânjescdupăcineva Carespercăvafi Celcevavegheaasupramea. {33} Noura, în după-amiaza aceea nu am avut coşmaruri. Priveam prin uşa de la curteainterioarăspretrandafirulportocaliudincolţ,luminatdeauriulapusuluide soare, inspiram adânc aroma care venea din bucătărie şi ascultam glasul acela ritmat,dartrist.Mi-amţinutrăsuflarea,apoiamrespiratdinnouşim-amghemuit înpieleamoaleacanapelei.

Numunceamînsearaaceea,aşacăm-amgânditsămărăsfăţcuoplimbarepână laTurksHead.Încămaiaveambraţulbandajat,şicândm-amspălat,m-amstrăduit sănu-lbagînapă.Amînceputrutinacumplitădeaîncercasăparmaitânără.Baie cu uleiuri de conifere,epilare,apoi cremă cu nucă-de-cocos,deodorant,spumă de păr.Dupăaceeam-amaplecatcasăseusucespuma.Poziţianefireascăîmicreştea tensiunea.Capulmiselegănacaalunuipuidegăină,eramunsădeparcăurmasă fiupusălaprăjit,părulmeumăturacovorul,şi-atunciamînceputsătremur.I-am văzut unghiile murdare de la picioare ieşind de sub perdele. Mi-am dat părul pe spate, m-am ridicat dintr-o singură mişcare şi mi-am îndreptat spatele, gata să-l înfrunt,dardinnoudispăruse.Amdatperdelelelaoparteşinueranimicacolo,în afarăderufelemelespălate,frumosîmpăturiteşipusepecaloriferlauscat.

*

Mamameacareerabeduinăşi-armuşcatbuzeleşiarfispus:„Arăţicaotârfă!”Ar fifost imposibilsă oconvingipe mama că aicifemeile respectabile se îmbrăcau de parcă ar fi fost toate nişte târfe. Când se aşeza, îşi acoperea până şi vârfurile degetelor de la picioare şi îmi spunea să nu-i las pe bărbaţi să-mi vadă gleznele. Gleznele mele subţiri şi urâte nu erau chiar prilej de excitare,după cumspusese odată oactriţă durdulie.Era seară târziu,dar soarele de vară încă mai strălucea, aurind totul în jur, copacii, râul şi dealurile. M-am învelit cu şalul mamei şi am

plecatspreTurksHead.Amiuţitpasulcândamajunslângădepozitulpoştei,unde sesortacorespondenţapentruîntregoraşul.Probabilcătoţimăcunoscaici,femeia nebunăcarenuscrieniciodatăoadresăcompletăpescrisori.Soarelearătade-acum caoranădeschisălacapătulorizontului,dincarepicurasângecuratpesteîntreaga lume. Apa era în flăcări, la fel cum fusese, pe vremuri, pârâul satului. Recolta noastră de grâu era cultivată cu grijă, astfel încât, atunci când ajungea la maturitate,bătrânii,femeile,copiiiexclamau:„Cefrumoseapusul!”Iarbătrânelene spuneau: „Mulţumeşte lui Allah pentru bunătatea lui. Recoltele tale ar fi putut fi atinsedelăcustesauarfipututsămucegăiască.”

Stăteampemalulrâului,număatrăgeaideeasăintruînbar,eramfericităsămă uitlaranacaresevindecaşilasoarelecaresescufundaînspateledealurilor.Dar discuţiileaprinse,mirosuldeţigară,detrabucşidebereşisunetulveselalmuzicii măîmbiausăintru.M-amaşezatpescaunuldincolţulmeuobişnuitşiamceruto limonadă.Dupăprimaînghiţitură,m-amuitatînjursăvăddacăJimeraacolo,casă ştiu să-l evit.Chiar înspatele meu,înzona de fumători,profesorul Robson,John, stăteacuungrupdebărbaţişifemeicarepăreaustudenţi.M-avăzutşişi-aridicat paharulspremine.Amfăcutşieulafel.Înacelaşimoment,mi-amdatseamacăJim se îndrepta spre mine, dar era deja prea târziu ca să-l mai evit. Îi spusesem profesoruluiRobsoncăeramofemeiecufamilieşiacumiată. —Bună. —Bună,amspuseu,privindu-mipaharul. —Măurmăreşti? Îmiaminteamdeceştiledeceaidesalviedepenoptieră,demiculdejunpefugăşi de întâlnirea întâmplătoare de pe stradă.Îl văzusemşi într-ocafenea cu oblondă micuţă,strângându-seînbraţeşişoptindu-şiunulaltuiavorbedulcilaureche.L-am privitfărăsăspunvreuncuvânt. —Tearanjezeudacămămaiurmăreşti,spuseel. Tremuramcândl-amîntrebat:

—Cevreisăspui? ProfesorulRobsonpriveatoatăscenadeladepărtare.Jimmăameninţăcudegetul şiplecă. Ampuspaharuljosşiamieşit.ProfesorulRobson,John,erachiarînspatelemeu. —Eştibine?măîntrebăelşiîşiîmpinseochelariiînsus. —Suntbine,J…John,amspuseu. —Ce-aipăţitlamână? —Nu-imarelucru.Doarozgârietură,amspusşim-amîndepărtat. UltimullucrudecareaveamnevoieeramilaluiJohn…aprofesoruluiRobson.Îmi târşâiampicioarelecaopăpuşăasamblatăcuşuruburideplastic,pecareoriceurmă de milă sau blândeţe umană le-ar topi, lăsând în urmă o grămadă de membre dezarticulate.Era o noapte fără lună,dar uriaşele panourile luminoase arătau ca nişte luni mici, bolnăvicioase, plutind pe oglinda apei. Lumina lor artificială, care făceasăstrăluceascăînnoapteîntreagazonă,aruncaparcăovrajăasupralocului, caşicumamfifostcutoţiiactoriîntr-unfilmSF.M-amînfăşuratmaibinecuşalul, dorindu-mi să fiu în altă parte sau, pur şi simplu, moartă. Tânjeam după nopţile

liniştitedinsatulnostru,negrecatăciunele,încarenuseauzeanimicînafarăde

cânteculritmicalcicadei,lătratulîndepărtatalcâinilorşimirosuldecaprifoi.Cerul

întunecatteînvăluia,teacopereacaoplapumăcupenedestruţ,subcareputeaisă

tecuibăreşti,săînchiziochiişisăcaziîntr-unsomnadâncşiliniştit.

Defiecaredatăcândplecamde-acasă,Lizstrigadupămine:

— Ai început să-ţi vizitezi clienţii la domiciliu, când nevestele sunt plecate. Curtezano! Eraprostdispusă.Decândfuseselamedic,înjuraîntruna.Elîispusesesănumai bea,deoarecesistemulnervosşificatulseerodau,„încet,darsigur”,delaalcool.În primaseară,aîncercatsănumaibea,darnicinusefăcusebineorazececăLizseşi duseselamagazinulluiSadiq,cerşindosticlădevinieftin.Îivaplătimaitârziu.Nu ştiamcesăfac.Ştiamcăonepoatăde-aeipecareochemaNatashatrăiaînKent, darcesă-ispun?Sunălaalcooliciianonimi,mătuşatatrebuiedusălaoclinicăde dezintoxicare?Cumputeameu,chiriaşaimigrantă,sărecomandenglezilorburghezi cesăfacăcumătuşilelor?

*

Câtamsătrăiesc,n-amsăuitaceazi.Tataavenitacasămaidevremedecâtde obicei,obositşinepieptănat.Eleraîntotdeaunaaranjatşimisepăreaciudatsă-lvăd aşa. S-adus directînbibliotecă,atras draperiileşiarămas înîntuneric.Arugat-ope ayahsă-lspelepecapcuapăşioţetşisă-lfrececunişteuleidesalciepefrunte.Ea mi-aspuscăîntimpceîlmasapecap,elrepetaîntr-una:„SăslujescpeMaiestatea Sa,regele-împărat,eoonoarepecareovoipurtacumândriepânălamoarte.” Amieşitsăaflucevaveşti.Grădinarulmi-aspuscăpemaidanseţineaoadunare publică. Tatăl lui Hita s-a adresat mulţimii. Englezii deschiseseră focul. „Oamenii spuncătatăltău,domniţă,l-aîmpuşcatpetatălluiHitaşil-alăsatsămoarăacolo.” Am ieşit alergând să-l caut pe Hita. Când l-am găsit, se ţinea strâns de barele porţiidefier.Aveaochiilargdeschişişifălcileîncleştate. „Hita,Hita”l-amimploratşimi-amaşezatmânapestealui. Mi-adat-olaopartedeparcăaşfiavutleprăşiaînceputsătremure.Adatdrumul barelorşiaieşitpepoartă.Nul-ammaivăzutniciodată.

Înaintesăpleclaserviciu,amgăsitdouăscrisoripentruminepeverandă,ceeace nusemaiîntâmplaseniciodată.Deobiceiprimeamdoarfacturi,pentrurate,pentru chirie, dar niciodată o scrisoare propriu-zisă. Am deschis-o pe prima şi am văzut semnăturaprofesoruluiRobson. Neputemvedeavineriînlocdeluni?Îmicerscuze,trebuiesăplecdinoraş. Din starea de leşin care m-a cuprins în timp ce citeam scrisoarea, mi-am dat seamacâtdepregătităeramsă-lvăd.Adouascrisoareeraoinvitaţielanuntalui Parvin, peste trei săptămâni. Recepţia la Reed Hall, Universitatea din Exeter. În urmăcupatruani,aproape cămăturamstrăzile,căutândresturide mâncare prin coşuriledegunoi,şi,defiecaredatăcândgăseamunsandvicimucegăit,alergamîn

parcsă-lmâncăm;laWhiteHarenisespunea„cerşetoarelepakistaneze”şiacuma Parvin se căsătorea cu domnul Mark Parks, un bărbat alb, frumos, englez, cu un cârligdemetalînlocdemână.

Însearaaceea,Allanîmimângâiemâna. —Aratămultmaibine,Salma,numaiainevoiedemănuşi. M-amuitatlapărulluidatcugel,lapapionullui,lapantofiilucioşişim-amgândit cemultmi-arplăceasăfiefratelemeu.Erasincer,discretşiprotector.Arficuochii peminesauaraveagrijădemine?Aşfifostopotenţialăsursăderuşinesauosoră maimicăşiiubitoare?Oarecumsepoartăfraţiicusurorileloradolescenteînţara asta? Seapropia.Îmidădeamseamadinfelulîncarestrângeapahareleatuncicândera liber,dinfelulîncaremăprivea,dinfelulîncareîmiofereacafealasfârşitulserii. —Dulceaţă?măîntrebă,deparcăarfifostuntermendeapelare. Nuaveamnevoiedecomplicaţiilaserviciu. —Nu,mulţumesc. Amtăcutînaintesă-ipronunţnumele,pecaredeobiceiîlfoloseamînvoie.Mi-am întinspicioarele pe tapiţeria de catifea şiamsorbit dincafea.Se apropia,simţeam asta. —Salma,aivreasăieicinacuminemiercureaviitoare?măîntrebăelşiîşiaranja papionul. Ştiacănulucrezmiercurea.Amînghiţitînsecşii-amrăspunscâtdepoliticosam putut:

—Nucred,Allan.Tueşticaunfratepentrumine.

Amvăzutcăaînţelesmesajuldinfelulîncarealăsatochiiînjos,casă-şiascundă

durerea.

Ne-ambăutcafeauaînlinişte,apoiAllanaoftatşim-aîntrebat:

—Aifraţi? —Nu,amminţiteu. În depărtare se auzeau lătrături, vuietul traficului, muzică de la radio. M-am ridicatşii-amspuscătrebuiesăplec.

Mahmoud era cu câţiva ani mai mare decât mine, slab şi arăta ca un rege în cămaşa luilargă şilungă.Mă privea şiîncerca să-şirăsucească mustaţa scurtă şi subţire,apoiînjura.Pumnalulluideargint,cumânergravatşicanelurădescurgere asângeluipelamă,oteacădepieleşibâtaluieraufixatedecenturacumuniţie. —Secredeşeicultribului.Mergecauncocoşturcesc,cupicioareledepărtate.A fostcircumcistârziu,dincauzaastaeaşa,spuneaShahla,sugându-şidinţii. Îşivânturaameninţătorbâtaînaer,defiecaredatăcândmămişcam.Daruneori veneaacasădelaşcoalăcuopungămaronieplinăcurahatturcescşibiscuiţi,cam singurelelucruricaresegăseaudevânzarelamagazinuldinsat.Ştiacăîmiplacesă scuturpudradezahăr,săturtescrahatulcumânaşiapoisă-lpunîntredoibiscuiţi, ca pe unsandvici.Aşezat pe marginea fântânii dincurte,mă privea cummâncam biscuiţii,cu un amestecde dragoste şi dezgust.Era un frate blând.Era ca poliţia carepatruladeşertul.

Shahlatrăgeadinpipaeivecheşispunea:

—Aigrijăcefaci,fetiţo.

Cândamdeschisuşa,m-aizbitunmirosdenaftalină.Ammerspevârfuripânăîn sufragerie, unde ea stătea întinsă pe canapeaua murdară, îmbrăcată într-un sari purpuriuşicrem,brodatcuaurşicuocoroanăde floriuscate pe cap.Faţaîiera mânjităcuunsoideuntrânced,deungalben-închis,pecareîlscosesedintr-ocutie deargint.Mânaeiinertăşiplinădevânătăiseodihneapeoscrisoarepecare-oţinea lapiept. —Tocmaim-ammăritatcuHita.Nueminunat?spuseea. Sariul brodat strălucea în întuneric, dar prin fustă i se vedea lenjeria de corp murdară, din bumbac. Coroana înclinată îi trăgea bretonul încărunţit pe spate, lăsând să se vadă rănile roşii de pe frunte şi venele subţiri, roşii, ca o pânză de păianjen,depeobraji.Sefrecălaochişispuse:

—Deundenaibasăfiştiuttata? Apoiîncepusăplângă. —Îţistăfoartebineînacestsari,Liz,i-amspusşimi-ampusmânapespateleei zdruncinatdeconvulsii. Încercă să-şi înfrâneze lacrimile, dar izbucni într-un urlet, urmat de hohote ritmice. —Mi-ascrisscrisoriîncareîşicereaiertare,odată,dedouăori,spuseea. Îiţineamcapulînbraţeşiîispuneam:

—Şşşş,eînregulă,şşş. Îi simţeam căldura capului pe pântecul meu şi lacrimile care i se scurgeau pe braţelemele. Lacrimileeifierbinţitopeauuntul,formândodârăşerpuitoarepefaţaei,iarfardul îimânjeaochiiroşii,umflaţi. Amfugitlabucătărieşiamadusunprosop,săpunşinişteapăcaldă. —Dă-mivoiesă-ţicurăţmachiajul,i-amspuscublândeţeşiamînceputsăşterg untulgalbencuprosopulumed. Eaastatcuminte,întimpceeuîiştergeamuntuldepefaţă,cuapăşisăpun.Îşi ridicăprivireaşispusecugreutate:

—Tatal-aîmpuşcatşiapois-asinucis.

—Pecineaîmpuşcat?

—Petatăllui.Nuştianimic.Elvoiacaeisăspunăpaceîncoace,paceîncolo,dar

elarefuzat.TatălluiHitaalmeu,bolborosiea.

Faţaîieracuratăşichiarîmbujorată,cândamîntrebat-o:

—Vreisăteodihneştipuţin? —Mireasasevaretrageîndormitorulei.Charles,poţisărutamireasa. Cândmi-ampusumărul subbraţul ei şi amdus-oînsuspe scări,ea s-a lăsat dusă,capăpuşa neagrăde pânzăpe care i-ofăcuse ayaha ei.Se băgă subpilota albă,murdară.I-amîntorscapulîntr-oparte,i-amînchisguraşii-amspus:

—Noaptebună,mireaso.

Eaoftăşiadormiimediat.

M-amdusrepedejos,amînchiscapaculdelacutiadeargint,l-amşters,apoiam

şters untul negricios de pe canapea şi de pe măsuţa de cafea, am deschis toate ferestreleşiuşile,amvărsatvinulînchiuvetăşiamspălattavaşipaharelemurdare. M-amaşezatînfotoliulluiLizşiamcititscrisoarealuiHita,carezăceamototolită pepodea. Amvisatluniînşirlaziuaîncaresă-mipotfrecatrupulcucremata,Elizabeth.Am amestecatpudrădesantal,şofranşiuleiîntr-unvas,întimpcerecitamatentnumele şi titlurile familiilor noastre. Mi-am scos hainele şi mi-am frecat pieptul, spatele, mâinile,buzele,degetele,pânăcândpieleameaadevenitgalbenăşimoale.Amstat aşa,aşteptândcasudoareaşisângelesăseinfiltrezeprinulei,apoim-amşters,am pustotulîntr-ocutiedeargint,ammaiadăugatnişteuleişiamamestecatpânăcând s-afăcutopastăfină,apoiampus-olaadăpost,pentruziuaceamarecândtuîţivei frecapieleaalbăşidelicatăcuea,pânăcândsevafacegalben-închis,înziuacând veifiamea.

Lămâişimaimuţe

Mirosul de ulei de baie din conuri de brad aducea cu sine promisiunea unui bărbatîngrădină,subfereastramea.Ameţităîncădeaburiibăiideierburi,uitasem căeunuamofereastrăcuvederespregrădină.Mi-amîntinstrupulînapafierbinte şi mi-am relaxat muşchii. Munca mea care presupunea cusut, călcat şi apoi alimentatmaşinadespălatvasecupahareîmiînţepenisegâtulşiumerii.Încurând osă amtreizeci şi doi de ani,osa fiu cocoşată,cu păr cărunt şi tot ostrăină.În curândosămărogdeSadiqsăsecăsătoreascăcumineşiosăfiufericităsă-itrimit soţieiluidinPakistandouăsutedelirepelună.Dinoglindămăpriveaunchipde ceară.Mi-amfixatbretelelesutienului,mi-ampusobluzăneagrădedantelă,pecare o cumpărasemde la un magazin de ajutoare şi pe care o reparasemsingură,şi o fustăneagră,brodată,lungă,carefusesealuiParvin.Într-unadinzileledelahan,a înnebunitşiaaruncatpejostotceaveaînşifonier.„Nulemaisuport.Iaasta,iaşi asta.Ia-lepetoate”,ţipaseea.Nuampurtatniciodatăpantofiinegricutocurijoase, înveliţiînşerveţele moişiascunşiprintre haine.I-amcumpărat dintr-uncapriciu, apoimi-amdatseamacădoarfemeileînvârstăpurtaupantofidecenţiînţaraasta. Mi-era dor de pantofii de plastic, verzi, fără toc, ai bunicii mele. „Merg cu ei prin râuri,prinlacuri,pepământuscatşisevedecăsuntdecalitate.Bunultăutatăîmi cumpărădouăperechipeandincapitală,cuundinarperechea”,spuneaea. Amieşitdincasăînpantoficutoccuişiamauzit-opeLizşoptindlatelefon:„Are mai mulţi bani. Cumpără pâine neagră proaspătă şi ceai Earl Grey. Sally face trotuaru’.”

M-amaşezatpeunadintrebancheteledelaWaterFront,de-afară,acoloundese servea opizza cât capacele de la coşurile de gunoişiîmibeamcola mea dietetică. Blocurilenou-construite,cuvederesprerâu,păreaugoale,nimeninulocuiaînele, pentrucănimeninu-şipermitea.Caniştecasefăcutedinbiscuit,zahărşigheaţă, păreau luminoase, strălucitoare, dar uşor de fărâmat. Portul era plin de oameni, copiiitalienicareînvăţauengleză,tinereturistespaniole,studenţiamericani,capete rase de prin împrejurimi, cu câinii lor mari, cu gecile lor negre retezate şi cu tricourilelorcusteagulbritanicdesenatpeele.MăuitamlaferibotulGoodtime,cum traversaoameniidepeunmalpecelălalt,laluminileluicareseretrăgeauşipluteau peapă. Brusc, mi se ridică părul de pe ceafă. Cunoşteambriza aceea. Ea era. Plângea, căutaunsprijin.Cunoşteamvântulacela.Unfiorm-astrăbătutşim-amaplecatde parcă m-ar fi lovit vântul, şi mi-amatins sfârcurile întărite. Simţeamcă mă înec. Părul ei negru i se lipise de cap,burtica îi ieşea înafară,iar picioarele erau mici. Când doamna Lamaa a plesnit-o peste fund, ea a ţipat după aer. I-am numărat degeteledelafiecaremână:unu,doi,trei,patru,cinci.I-amnumăratdegeteledela fiecare picior: unu, doi, trei, patru, cinci. Degetele ei fine se încolăceau în jurul degetuluimeuarătător,caoviţă-de-vietânărăcaretocmaisedeschidea.Cucâteva clipeînaintecabuzeleeisă-miatingăsfârcul,Naimaaluat-oşisâniimeiaurămas plinidelapte.Urlamlafereastracugratii.Colegelem-auţinutsănumăizbescde pereţi. Când mi-amrevenit, Noura şi doamna Lamaa mă ţineau. „Emai bine aşa,

iubito.Emaibineaşa.”Picioarelemeleerauacoperitecusângeuscat,iarpântecul

mi-eralipiciosdelacrimişilapte.

ChiarşifanfaroniidelaDancerseraudevârstămijlocie.Amplătitpatrulireşiam intrat. Mi-amprivit reflecţia în oglinda lungă de la intrare. Părul meu creţ stătea sculat,faţaîmistrăluceadetranspiraţieşifustamisemototolise.Mi-amdatpărulpe spateşiamintratînclubulpejumătategol.Mis-apărutcătoţimăprivescpemine, cătoţiaurazeXcucarepotvedeaorice,inclusivtrecutulmeuruşinos.M-amdus repedelabar,amcomandatdouăcoladieteticecasănumaifacîncăundrum,m-am duslaunadintre mesele dincolţşim-amaşezat.Măaflampe opodeamaiînaltă, înconjurată de o balustradă şi mă simţeam de parcă stăteam pe un trotuar şi priveam trecătorii. Globurile de discotecă strălucitoare reflectau luminile roşii şi verzişileîmprăştiaupeîntregringuldedans,careeragol,înafarădedouăblonde de vârstă mijlocie, în fuste scurte, albe, care dansau în jurul genţilor lor. Le recunoşteamimediatpefemeilecaminecaresescufundau. Mă şi vedeam stând acolo, în mijlocul unui ring vechi de dans, unduindu-mi şoldurileînritmuluneitobeîndeşert. — De unde eşti? mă întrebă un tânăr într-un tricou pe care scria Anglia şi în pantaloninegri,carestrăluceaudelapreamultcălcat. Arătacaunsuporterînfocataluneiechipedefotbal,aşacăi-amrăspuns:

—Nuvorbescengleza.

M-aprivitcuochiiluialbaştrişiaspus:

—Bada.Vorbeştiengleza. —Nu,nuvorbesc. —Deundeeşti?DinBarcelona?AmfostlaBarcelona.Italiancă,nu? Nui-amrăspuns. —Ştiudecenuspui.PentrucăeştidinArgentina,ziseelşiseîndepărtă. Dacă i-aş fi spus că eram arăboaică, probabil că ar fi fugit şi mai repede. O beduină dintr-un sat care se numea Hima, al cărei sânge fusese vărsat de către tribul ei ca să-l bea vagabonzii. Mi-amîndreptat spatele, mi-amsupt burta şi am tăcutdingură.Caunmartor-cheieîntr-unprocesîmpotrivamafiei,mi-amschimbat numele,adresa,trecutulşichiarţara,casă-miştergurmele.

Gwenspuneacăefoarteimportantsă-ţicunoştiarborelegenealogic.Rădăcinilete ţinstrânslegatdepământ.Trebuiesăteaccepţişisătemândreşticuceeaceeşti. Încercasăconstruiascăoistorieafamilieisale,cândamîntrebat-odespretatălei. —La unmoment dat,tata s-a mutat înMerthyr Tydfilşise pregătea să devină ajutordeminer.ArenunţatlaideeaastaşiştiucăastatînWolverhamptonovreme.

Avâslit,ajucatrugbyşiafostînarmatateritorialăobunăbucatădetimp.În1912,

aplecatsămunceascăpelângăJohannesburg,înAfricadeSud,undeafostasistent deinginer-şefpentruprimelelucrăridefierşioţelcares-austabilitacolo.Acumface partedinKverner. Dintr-o batistă de muselină a scos un lingou cenuşiu, l-a mângâiat blând şi a spus:

— Partea cea mică dinprimul lingou are cinci centimetri pe doi şi e grosde un

centimetru.Peoparteescris,USCO,UnitedSteelCorporation,cred,LINGOUNr.1

şi pe celălalt scrie 1-9-13, data când a fost gravat. Mai era şi un lingou original, înainte ca acesta să fie gravat. Toţi oamenii importanţi se uitau, spuse ea şi mai turnă nişte ceai în frumoasa ceaşcă chinezească cu trandafiri englezeşti desenaţi meticulospeunadintrepărţi. Aceasta era o zi specială. Gwen îşi împărtăşea cu mine dragostea nemărginită pentrutatălei.

LaDancers,unbărbatdevârstămijlocie,cuoburtămare,delapreamultăbere, stătea încolţ sorbindu-şibăutura şiprivindu-mă.Le îndepărtă politicospe femeile careseapropiaudeelşivenispremine. —Vreisădansezi?

Când invitaţia venea de la un bărbat care arăta decent, purta pantofi practici, solizişiocămaşăcurată,albă,unbărbat careeraprobabilprofesorlavreoşcoala generală,eanutrebuiarespinsă. —Îmiparerău,suntobosită,i-amspusdupăoclipădeezitare. Azi-dimineaţă, pescăruşii arătau ca un nor alb, pufos, care plutea deasupra câmpieiverzi,uniizburauafarădinstol,alţiidimpotrivă,zburauîmpreună,alţiise scufundaurepedeînapă,iaruniistăteaupecâteocreangăşipriveautotdansuldin aer,deparcănuaveauşieiaceleaşipenealbeşiaceleaşiaripi. Clubul,de-acumplin,duhneaabereşinicotină. —Dă-neunsărut,târfă!strigăunbărbat. —Săi-otragilu’mă-ta!îirăspunsefemeia. Peringuldedans,unbărbatcarecurtasefemeiletoatăsearaşifuseserespinsîşi descheiasefermoarulşiîşiarătachiloţiicusteagulAngliei. Tocmaiîmiterminamşiceade-adouabăutură,cândunbărbatfrumos,brunetşi

bineîmbrăcatseoprichiarînfaţamea,îmifăcuunsemncumânaşimăîndemnăsă-

lurmez.M-amimaginatfăcânddragostecuacestinstalatoritalianpebancheteledin piele ale maşinii lui sport galbene. Apoi, când se va termina distracţia, se va

pieptăna,se va încheia la pantalonişila cămaşă şiva spune:„Trebuie să fug.Mă omoarănevastă-mea.”M-amrugatdeminesă-lurmez,sămăcomportomeneşte,să cedez,darSalmaşiSallyaurefuzatsăsemişte,săalergedupăel,săcauterefugiu. Eram o condamnată, o imigrantă, un gunoi, şi o aventură de-o noapte cu un instalator era maimult decât meritam.Dacă aşfiînlocullor,nu mi-aşda voie în casele lorcurate,parfumate.Eramcontagioasăşitotce atingeamse transformaîn smoalăneagră.Misefăceagreaţăcândvedeamcumsesărutăunbărbatşiofemeie carepânăacumcâtevaminuteeraustrăini.Eraprobabildincauzapaharelordecola pe stomacul gol. Dacă ar fi venit cineva la mine să mă întrebe – ca în dramele victoriene–dacăvreausăiaupuţinaer,aşfispusda.Amsuptcuburiledegheaţă, m-amînvelitcuşalulmameimele şiamieşitdinnorulde fum.Aeruldimineţiiera răcoros,iarmirosulînţepătordeberecedaîncetulcuîncetulînfaţaaromeimâncării grasecareseprăjea.

M-am aşezat pe bancă şi am inhalat mirosul de falafel în ulei şi am ascultat conversaţiaînarabă.Pefundalseauzeauşinişteşansonetevechifranţuzeşti.

—Zasin,deceseîntâmplăastamie?întrebăbătrânul. —Kismet,naseeb,soarta,omule,îirăspunsetânărul. —Decesăfiefiulmeurabin? —Allahîiîncearcăpeceimaicredincioşi,spuseYasin. —Amin,spusebătrânul. —Deasemenea,elîncătânărşimaiaretimpsăserăzgândească,spuseYasin. —ÎnrăzboiuldeeliberareaAlgeriei,m-amalăturatrezistenţei.I-amdatafarăpe francezidinţară.Ampierdutmilioaneşiacumblestemaţiideeuropeniîlvorpefiul meu.Numaiearab,numaiebărbat. A aruncat o bucată proaspătă de falafel în tigaie. Aroma de năut, usturoi şi pătrunjelînuleifierbinteîmidădeadinnoutârcoale. —Oînvinuiescpemamaluienglezoaică.I-alegatpărulcupanglicişil-aîmbrăcat capefete. —Doarl-arăsfăţat.Mamelearabesuntmairău,spuseYasin. —Numaiefiulmeuşinumaivreausă-lvădniciodată,spusebătrânul. —Eunicultăufiu.Nupoţisăspuiasta. Amciuliturechileşiamadulmecataerul. —Osădivorţezdenenorocitaaia,spusebătrânul. —Doucement,prietene,doucement. — Ai o mustaţă ca un ghidon, Mokhammad! strigă un tânăr englez de peste stradă. —Nu-iasculta.Mustaţaţisepotriveşte,spuseYasin. —Aidraculuienglezi!Pleacăde-aici,poponarule!Piei,mâncătordevarzăceeşti! ţipăbătrânul. —Osă-ţicreascătensiunea,spuseYasin. Aromeledechimen,pipernegruşicoriandruînvăluiaustradaaglomerată.Tineri

beţi se duceau spre casă clătinându-se în lumina zorilor. Auzeam în depărtare

uguitulporumbeilorşisirenelepoliţiei.Amtrasadâncînpieptmirosuldeacasă,mi-

am legat mai strâns şalul mamei în jurul gâtului, m-am ridicat şi m-am alăturat

turmelorcarecoboraudealul.

—Nute-ammaivăzutdeogroazădetimp,număsuniniciodată,spuseParvin. Aranjasem să ne întâlnim la cafenea la ora unu. M-am îngrijit mai mult de aspectulmeu.Parvinarătacaunfotomodel,cuochiieicăprui,părulnegru,lungşi drept,bretonultunsscurt,pieleaneagră,lucioasăşicukameez-ulmovşitenişiialbi. Ne-amîmbrăţişatşine-amsărutatpeobraz,cumfăceamdeobicei. —Arăţibine,amspustimid. —Nicitun-arăţirău,spuseea,întimpceîmicercetacuatenţiechipul. Căuta „semne de paranoia”,cumspunea pe vremuri.A zâmbit cândnu a găsit niciunul. Ainsistatsă-mifacăcinstecuprânzul. —Eştisigurăcănuvreidesert? —Vreauoprăjiturăculămâie,amspusrecunoscătoare. Aplătitpentruambeletăvi,pecarele-amdussusşine-amaşezatprintrearbuştii ornamentali.

Parvinmăprivişispuseîntimpceîşiînfulecasalata:

—Eştidomnişoarameadeonoareşivreausăviidevreme,casămăajuţisămă îmbrac. —Laceoră?amîntrebat. — Dacă vii la zece dimineaţa, e foarte bine. Nu te îmbraci direct, doar îţi iei lucrurilecutine.Neîmbrăcămîmpreună.Apropo,domnişoareledeonoaretrebuiesă seîmbraceînmov. Mâncamîncetdinprăjituradelămâie,atentălaParvin. —Parvin,eştifericită? —Da. Coaja de lămâie îmi amintea de plantaţiile de lămâi de la marginea oraşului nostru. Primăvara, când copacii erau înfloriţi, când arătau ca nişte mirese împodobite,mirosuladusdevântteizbea,parcă,înmoalelecapului. —Şifamiliata? Nu ammai văzut-o niciodată pe Parvin plângând, după acea noapte de la han. Lacrimileeinueraupentruconsumpublic,spuneaea. —Ce-icuei? —Vinşieilanuntă? —Einicinuştiuundesunt,spuseeaşiurmăricufurculiţamorcovuldinfarfurie. —ŞidacăaflădespreMarkşidesprenuntă? —Vafipreatârziuatunci. Dacă nu aşfi cunoscut-ope Parvin,aşfi spuscă e perfect înregulă,dar ea îşi plecă ochii,ascunzându-şiprivirea înspatele genelor,lăsă capulînjos,până când părul îi acoperi aproape toată faţa şi se jucă cu şerveţelul, împăturindu-l şi despăturindu-l. —I-aipovestitluiMarkdesprefamiliata? —Da,şiellevaspunealorsăicăfamiliameaeînPakistanşicănupoatevenila nuntă. —Decenuîncercisăteînţelegicuei? —Măgândesclaastaînfiecarezi.Nuvorfideacord. Deşielafostdeacordsăseconverteascălaislamismcasămăliniştesceu,totun englezalbe. —Poateîncuviinţeazădacăemusulman. —Odatăcete-ainăscutcreştin,creştinrămâi,spuseeaşiîşiîmpăturişerveţelul. —Bărbaţibunipakistanezinucaţărăîncopaci,amziseu. —Vreisăspuinucresc,măcorectăea. Amrâsamândouă. În timp ce plimbam prin farfurie şi ultima bucată de prăjitură cu lămâie, mă gândeamcăadevăratelemaimuţeeramchiarnoi,Parvinşicumine,careştiamsăne căţărămîncopacişisă ne dămjosfără ajutor.Amîntinsmâna peste faţa albă de masăşiamstrânsmânaelegantăaluiParvin. —Nu-ţifacegriji.Nuntavafibine.

Dupăserviciu,m-amdusrepedelaGwen,careeraprobabilînbucătăriecândam

sunatlauşă.Oauzeamcumseapropiedeuşăcugreutate.Deschiseuşaşichipulei

palidfuluminatdeunzâmbet.

—Bună,Gwen,eştipalidă,amspusşiamsărutat-opeobraji.

—Măomoarăpicioareleastea.Trebuieneapăratsăslăbesc,spuseea,trecându-şi

mânaprinpărulcărunt.

Amîmbrăţişat-oşii-amspuscăarenevoiedeexerciţiu.

—Vreisăfacemoplimbareacum? Era încă devreme şi soarele îşi făcea locblândprintre nori.Şi-a pusjacheta de ploaie,eşarfaînfloratăşis-achinuitcupantofiidepurtare.Num-amoferitsăoajut pentrucăs-arfisimţitjignită.Ammersînjosulstrăzii.

— Când ai artrită, ţi se împuţinează lichidul care îţi lubrifiază încheieturile, şi oaseleîncepsăsefreceunuldecelălalt,spuseea. Durereaiseciteapefaţă,darmergeamaideparte. —Dardacănumămişc,osăajunginvalidă. Amstrâns-odebraţşiamîncercats-oîncurajezsăsesprijinepemine.Şi-atras braţulşiacontinuatsăsesprijineînbastonulei.Pânăamajunslaprimabancăde lângă râu, fruntea i se umpluse de broboane de sudoare. Gwen răsuflă uşurată, cândseaşezăînsfârşit. —Haizi.Care-iproblema?spuseea.

— Parvin m-a rugat să-i fiu domnişoară de onoare. Nu amnicio rochie mov. Şi apropo,nuşi-ainvitatfamilia. —Şi? —Arfitrebuits-oroagepeunadintrecolegeleeidelaserviciu.Elearfiştiutcesă facă.

Gwen desena linii pe iarbă cu bastonul. Mă privi cu ochii ei îmbătrâniţi şi îmi spusecutonuleidedirectoare:

—Etimpulsă-ţirevii.A)Familiaefamilieşietreabaeidacăîiinvităsaunu,B)te-

aalespetinesă-ifiidomnişoarădeonoareşinupealtcineva,C)amorochieveche movpecareamîmbrăcat-oosingurădată,acumpatruzecideani,lanuntasurorii mele.Eînstarebună,poţis-omaimodificidacăvrei,spuseeaşipriviînsprerâu. —Serios?Grozav,grozav,amspuseu. Lebedelevalsaupeoglindaapei,deparcănimicn-arfimersprostpelumeaasta. M-am uitat la faţa transpirată a lui Gwen, la părul ei scurt şi cărunt, la corpul supraponderalşilapicioareleumflate,întinsepepajişte,şiîlurampefiuleiMichael, pentrucănuovizita.Shahlaarfispus:„Ofericarneunuiomfărădinţişicerceiunui omcarenuaregăuriînurechi.”M-amridicat,mi-amscosfluieruldebambusşiam cântat o melodie pe care o repetasem de atâtea ori când stăteam aici, pe malul râului, privind apusul. Am încercat să imit mişcările graţioase ale lebedelor, am introdusţipetelebruştealepescăruşilorşisunetulapeicurgătoare.Stăteamînfaţa lui Gwen de parcă aş fi făcut parte dintr-un spectacol regal, sub patronajul MaiestăţiiSale,reginaElisabeta. Când am primit cetăţenia şi am devenit cetăţean britanic, a trebuit să jur supunerefaţădereginăşiurmaşiiei.Gwenerareginamea,aşacăm-amînclinatîn faţaei,cândamterminat. Abătutdinpalmerâzând:

—Tuchiarştiisăcânţilachestiaaia.Numi-aispusniciodată.

—Acumştii,i-amrăspunseuzâmbind.

—Da,acumştiu.

Maxobservăcăeramtulburatăşimăîntrebă:

—Acumcemaie? —Parvinsecăsătoreşteşivreasă-ifiudomnişoarădeonoare. Mă privide parcă mi-arfispuscă îşidoreşte ca şieu să mă căsătoresccât mai repede. —Drăguţ. —Suntofamilieelegantăşieunuştiucesăfac. Scuipănişteace,îşitrecudegeteleumezitecusalivăprinpărcasăseasigurecăe laloculluişiapoispuse:

—Oriceaiface,sănuvomiţipepantofiiei.Nepoatameaafostinvitatălanunta uneiprietenedelauniversitate.Genuldeoamenifoartepretenţioşi.Hipismşicurse nautice.Prostănacaavăzuttoatăbăuturaaiagratisşiaînceputsătoarnepegât. Maiîntâilichiordevişineşişampanie,apoibere,vin,portoşiwhisky,pânăcândcina decincifeluriafostîmprăştiatăperochiademătaseamameimirelui,chicotiel.Nu, da’ce-imairăuecăprostănacaseduseselanuntăcasă-şigăseascăunsoţelegant, râseel. Cenuştiaeleracăeunupusesemniciodatăgurapealcool.Eramonenorocităde musulmană,cenaiba?Dardacăosăfiuîntr-atâtdeemoţionată,încâtsăvomitpe podea? —Dacăsuntdinăiacunasu’pesus,atuncivorbeştecueinumaidesprevremeşi spune-iîntr-una„doamnă”mameiluişiosăfiebine.Apropo,eunumi-aşfaceatâtea griji,pentru că foarte puţiniorsă fie treji.Dacă îţiaminteştice s-a întâmplat la o nuntă,înseamnăc-afostoplictiseală.

RochiaprimitădelaGwen,ajustată,curăţatăşiîmpachetatăînplastic,foşneaîn bătaiavântului. Amagăţatumeraşuldemargineadulapuluivechi,cas-opăstrezneşifonatăşica sămăuitlaea,înaintesăadorm.Eramov,fărăbretele,mulatăpecorp,cuuncorsaj înformădeinimăşicuopelerinămaredevoal,lila,cumânecilungişigulerînalt.O magnolie mare făcută din satin mov şi din şifon lila era agăţată de o parte a gulerului.Amscurtatrochiapânăsubgenunchi,amstrâmtat-opuţinlaspateşiam lăsat partea de sus aşa cum era. Era într-adevăr o rochie frumoasă. Am deschis valizadedeasupraşifonieruluişiamscosrochiaalbăaLayleipentruprimadatăde luni de zile.Ampetrecut ore în şir ca să facrochia aceea de fetiţă.Ore în şir am încercat să-mi imaginez cum arată un nufăr într-o noapte luminoasă şi veselă, o Layla.Amîncercatsăfacrochiaînformădecrin.Îmidoreamcaviaţaceleicareova purta să fie mai fericită şi mai albă decât a mea. Tivul în zigzag, gulerul înflorat, buzunarelemiciînformădetrandafir,mânecilepufoasepăreausă-iurezetotbinele dinlume.AmdezvelitrochialuiGwen,amscos-odepeumeraş,amstrecuratrochia Laylei dedesubt şi apoi am pus haina deasupra. Am înfipt cârligul de metal prin gaura învelitorii de plastic şi am agăţat ambele rochii de marginea şifonierului. Satinulmov,finşicelecâtevaperlecusutepeg