Sunteți pe pagina 1din 2

Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu

si Sonet de George Bacovia


Sonetul este poezia cu forma fixa, alcatuita din doua catrene si doua tertin, a
re ritm iambic
si masura versului de unspsrezece silabe. Dintre cei mai importanti poeti roman
i ce au cultivat
acesta poezie cu forma fixa se numara Mihai Eminescu si Vasile Voiculescu, Geor
ge Bacovia.
In soneteleeminesciene se imbina nostalgia romantica a iubirii pierdute cu stru
ctura clasica a
poeziei. Sonetul lui Eminescu Afara-i toamna exprima melancolia lasata in urma de
o iubire
care nu a fost traita si doar visata si ravnita. Atmosfera redata in poezie est
e una incarcata cu
nostalgie in care toamna reprezinta legatura ce se face intre natura si sentime
nt.Sonetele
romantice se deosebesc cu mult de sonetele simboliste. Sonetul lui Bacovia face
posibila nu o
imbinare intre structura si tematica, asa cum se intampla in cazul sonetului em
inescian, ci o
completare la muzicalitatea conferita de estetica simbolista. Aspectul prozodic
al sonetului
bacovian se imbina cu tematica simbolista. Bacovia nu respecta masura unitara a
versurilor , iar
repetarea unor cuvinte precum noapte , casa , triste accentueaza caracterul obsesiv al
poeziei. Tema din sonetul eminescian este iubirea, dar o iubire neimplinita, du
pa care poetul
ravneste si sufera. Timpul este parca prins in vesnicie, Sa stai visand la foc , i
arvisul de iubire,
dorul face ca timpul sa fie un prezent continuu, o neincetata dorinta. Suferint
a eminesciana este
foarte diferita de cea bacoviana, Eminescu fiind rapus de melancolia unei iubir
i neincepute, pe
cand la Bacovia suferinta este o stare existentiala, o stare ce nu piere ci doa
r este sustinuta de
cadrul obscur. In Sonet de Bacovia este ilustrata o lume in declin, in dezechilib
ru, atmosfera
fiind una apasatoare, noaptea e uda, grea , incarcata de o materie lichida, mahala
ua este
invaluita inintuneric. Toate acestea sugereaza nu numai descompunerea unui cadr
u obositor ci
si o destramare interioara, un suflet imprastiat in neant. E-o noapte uda, grea,
te-neci afara./Prin
ceata - obosite, rosii, fara zare-/ Ard afumate, triste felinare,/ Ca intr-o cr
asma umeda,
nmurdara. Spatiul sufocant si inchis ramane fara zare adica fara scapare, fara o i
esire, care
tine prizioniera fiinta umana. La Bacovia, melancolia nu vine din lipsa unei pe
rsoane, a unei
iubiri, a unor vise ce face fiinta sa aspire la absolutul clipei, ci dimpotriva
ea se datoreaza
cadrului dezolant, eul liric pierzand oricecontact cu lumea din jur si adancind
u-se in
bajbaiala in intuneric. In poezia eminesciana atmosfera este incarcata si materia
l datorita
acelor grele picuri ce accentueaza ideea de melancolie ce este traspusa intr-un t
imp continuu.
Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata, Sa stai visand la foc, de somn sa picuri
". In acest context
se produce o stagnare a gandurilor, timpul prezent pare oprit si devenit etern . t

recutul insa este


resimtit in fosnetul hartiei ce creaza o subtila imagine autidiva: si tu citesti
din roase plicuri .
Adancirea gandurilor in trecut pare fara cale de intoarcere, ca o ratacire temp
orala ce nu mai
poate fi redresata. Timpul trait este imbinat cu timpul mitic: Visez la basmul v
echi al zanei
Dochii . Aparitia iubitei este ca o continuare a visului de dragoste ce ilustreaz
a imaginea iubitei
pierdute. Acesta prezenta este una feerica, iubita fiind o proiectie a trecutul
ui. Mainile reci
accentueaza imposibilitatea unei apropieri fizice, iubirea pierduta nefiind rec
uperata. Incaperea ,
sau cadrul interior este la Eminescu un prilej de visare, un cadru perfect al i
nteriorizarii: Dar si
mai bine-i cand afara-i zloata,/ Sa stai visand la foc . Materia inconjuratoare im
pune visarea
romantica, pe cand la Bacovia este motivul pentru care eul se adanceste in ango
asa si frig. In
Sonetul bacovian simbolurile dominante sunt cele ale mortii. Relinarele rosii e
xprima calatoria
spre o alta lume pe care poetul refuza sa o accepte. La Bacovi ase mai produce
si ruperea de
normal de ordine si firesc. Prin versul Si cad, recad, si nu mai tac din gura se
ajunge la o
metafora a caderii , unde echilibrul este inexistent, iar visul se amesteca cu bet
ia. Aceste
manifestari bahicefluidizeaza descompunerea, motiv simbolist folosit cu precade
re in operele
bacoviene. Diferenta intre cele doua sonete nu este doar tematica ci si artisti
ca. Imaginile
artistice fiind conturate in mod diferit.Eminescu foloseste mijloace artistice
precum epitetul
multiplu maini subtiri si reci , inversiunea roase plicuri , dulci nimicuri si sinecdo
a
frunza- mprastiata .Bacovia foloseste cu procedeul personificarii pentru a sugera
mai clar
participarea mediului la decaderea spirituala triste felinare , case triste . Ca si
Eminescu,
Bacovia se arata un poet ce urmareste detaliul din spatele trairilor si face as
ta prin multitudinea
figurilor de stil folosite.