.

..
I

in lungile ciiliitorii
din
America de Nord la
Constantinopol,
vikingii au
jefuit, au cucerit ~i au stiipiinit multe piimiinturi.
Timp de
secole, europenii s-au temut
de "turbarea nordicilor".
O Acest cap de
leu sculptat s-a
aflat printre numeroasele obiecte
descoperite in corabia Oseberg. Avand
o lungime de 22 m,
aceasta a fost corabia funerara a unei
prin1ese, care,
potrivit tradi1iei, ii
purta sufletul in
adancurile oceanului.
Alaturi de ea se
ingropau caini, cai ~i
boi sacrifica1i, dar ~i
obiecte de utilitate.

UP;1

c;1derea

Apus,

Europa

Imperiului
a suferit

Roman
mai

multe

de
lovi-

turi. Cele mai putemice au fost din

partea popoarelor scandinave, care, In secolul VIII d.Hr., au lnceput o serie de expansiuni teritoriale. Ace~ti marinari r;1zboinici
sunt cunoscuti sub numele de vikingi sau
nordici.
Principala cauz;1 a expansiunii a fost probabil suprapopularea, ~i este posibil ca la
lnceput vikingii s;1 fi debarcat In noi regiuni
pentru a face comert. Ins;1 ei ~i-au dat seama
curand c;1 le pot cuceri ~i st;1p3-ni.
Cilitoriile
vikingilor
Imboldul de a p;1r;1siScandinavia i-a determinat pe vikingi s;1 caute p;1m3-nturi nefolosite.
In 874, vikingii au ajuns In Islanda, ocupat;1
p3-n;1atunci doar de c3-tiya c;11ug;1riirlandezi;
insula a devenit In curand o comunitate lnfloritoare cu propria sa adunare, numit;1 Lucrul,
iar In Evul Mediu a produs o literatur:l istoric;1
splendid;1, ce descria expeditiile vikingilor.
In 981, un conduc;1tor viking celebru, Eric
cel Ro~u, a descoperit Groenlahda ~i a lntemeiat o colonie care a supravietuit p3-n;1 In
secolul xv. Se pare c;1 vikingii au traversat
Oceanul Atlantic, petrec3-nd ceva timp In
Terra Nova; astfel, ei i-au luat-o lnainte lui
Cristofor Columb In Lumea Nou;1 cu c3-teva
sute de ani. Ins;1 aceast;1 descoperire a r:lmas
necunoscut;1 ~i nu a avut consecinte.
Vikingii s-au lndreptat In trei directii principale. Cei care au traversat Atlanticul erau In
mare parte norvegieni. Ei au ocupat insulele
Faroe, Shetland, Orkney, Hebride, Isle of Man
~i nord-vestul
Angliei.
Ora~ele Dublin,
Wexford ~i Limerick de pe coasta irlandez;1 au
fost lntemeiate de vikingii norvegieni.
Vikingii
danezi
au traversat
Marea
Nordului ~i au atacat coasta de r:ls;1rit a Marii
Britanii, invad3-nd ~i nordul ~i vestul Europei,
cor:lbiile lor lungi transportandu-i pe susul

O Principala arm3 a unui r3zboinic viking

era un topor uria~ (sus). Alte arme erau
s3biile scurte ~i lungi, suli1a ~i arcul.
O Vikingii au creat corabia lung3 cu chil3, cu
o caren3 solid3, pentru lungile lor c313torii pe
mare. Corabia Oseberg a fost descoperit3
in
1904 in Norvegia.

40;

VIKINGII

Se crede

expedi~iile
au ajuns
America.
a~ezare

ca

vikingilor
pana in
O posibila
a fost

Newfoundland.

fluviilor (Humber ~i Tamisa, Rin ~i Sena) in

interiorul teritoriilor. Ei au navigat chiar ~i
prin stramtoareaGibraltar ajungand in Marea
Meditetana.
Vikingli suedezi, cunoscuti sub numele de
varegi, au traversat marile fluvli de pe teritoriul
Rusiei de astazi, ajungand in
Constantinopol ~i chiar ~i in Bagdad.
T eroarea
de pe mari
Ceeace ii facea pe vikingi atat de infrico~atori
era faptul ca veneau pe apa, pe care se
simteau ca la ei acasa, spre deosebire de
ceilalti marinari europeni, care rar indrazneau
sa se aventureze la distante mari de tannurile
cunoscute. Parcurganddistante mari fara prea
mari eforturi ~i sosind pe nea~teptate,vikingli
le induceau o teroare aparte victimelor lor.
Luptatori de temut, celebri pentru accesele
de furie razboinica, vikingli erau pagani. Nu
respectau bisericile ~i manastirile, bogatlile
acestora flind tintele lor principale. Printre
primele actiuni ale vikingilor in Marea
Britanie au fost asedierile comunitatilor religioase de la Lindisfarne ~i Iona.
in secolul IX, atacurile vikingilor asupra
Europeiau atins apogeul; impreuna cu atacurile maghiarilor ~i arabilor, acesteapareau sa
ameninte insa~i existenta cre~tinismului
catolic. Datorita priceperii cu care vikingli
stapaneaufluviile, nici un loc nu parea sigur.
De exemplu, in 840, vikingli ~i-au facut aparitia la gura fluviului Sena, iar Nantes, Paris,
Orleans ~i multe alte ora~e au fost asediate.
Invazii
repetate
Jefuitorii reveneau an de an, incepand sa
ocupe insulele mai i:ndepartate, de unde sa
poata opera. Cea mai mare insula indepartata
din Europa, Britania, a fost supusa unor
atacuri din ce in ce mai intense, incepand cu
851. Laaproximativ aceea~idata (860), varegli
au fondat Novgorod ~i au navigat spre Marea
Neagra, pentru a invada Imperiul Bizantin.
Putin mai tarziu, capitala varegilor a fost
mutata la Kiev, care a devenit ulterior nucleul
primului stat rus.
Dupa ce s-au instalat i:n regiunile pe care
le-au luat in stapanire, vikingli s-au contopit
cu popoarele care locuiau aici, flind rapid

'-' Tapiserie din

secolul XII infa1i~and
un soldat normand.
in 896 vikingii s-au
stabilit de-a lungul
fluviului Sena sub
conducatorul lor .
Rollon. in 911, in
schimbul protec1iei

impotriva
invaziilor straine,
Rollon a prim it
pam3ntul de la
Carol cel Simplu.
Normandia
a devenit un stat scandinavic celebru.
O

Detaliu

sicriul
Cammin,

de pe

vikingului
anul

1100.

asimilati de acestea. Acesta a fost un lucru

surprinz~tor, deoarece ei aveau o cultura proprie, care cuprindea talente artistice impresionante, un dar aparte pentru lntocmirea legilor
~i come11~i o religie distincta patronata de un
lntreg alai de zei, in frunte cu adin.
Convertirea
la crestinism
Cu toate acestea, dup~ ce viki~gti s-au instalat ~i au intrat in contact cu vecinti lor, a
urmat in curind convertirea lor la cre~tinism.
in Britania, lnfcinta de regele Alfred, dar
cuprinzind lnc~ o zon~ lntins~, invadatorii au
f~cut pace ~i au acceptat botezul in 878. in
911, Rollon, conduc~torul vikingilor care asediasera fluviul Sena, i-a adus omagti lui Carol
cel Simplu in schimbul p~minturilor ce formau Normandia; dup~ un an, Rollon ~i supu~ti lui au devenit cre~tini. in sfir~it, in est,
printul Vladimir din Kiev a lncheiat o aliant~
matrimonial~ cu familia imperial~ bizantin~ ~i
s-a convertit la cre~tinism.
La acea dat~, coloni~tti vikingi nu mai emu
norvegieni, danezi ~i suedezi, ci englezi,
frnncezi normanzi ~i ru~i. Prin urmare, de~i
vikingti se stabiliser~ peste o zon~ lntins~, culturn lor a suprnvietuit doar in regiunile lor
natale ~i in coloniile insulare.
Prin anul1000 d.Hr., principalul val migrator a luat sfir~it, iar Scandinavialns~~i era pe
punctul de a se integra in Europa cre~tin~.
Totu~i, statele scandinave au ramas mari puteri, iar regti danezi au condus Anglia lntre
anti 1013-42.in 1066,Harold allll-lea, un pretendent norvegian la tronul englez, a fost
r~pus In lupta de la Stamford Bridge, dar un
descendent normand al vikingilor, Wilhelm
Cuceritorul, a devenit rege cind, 19 zile mai
tirziu, l-a lnfcint pe regele Harold al Angliei
in lupta de la Hastings.

46
Istorie universal;I 20 -CRUCIADELE

Istorie universal;I 23 -ANGLIA

~I NORMANDIA