Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
redlntel
ilt[fi]xnill
{[xffi$ilruffi$fi
"s.
*#
WWW.
um eac r e
nte
.com
ll
t
LfM IT AL;El ]D l ^* i i i l
I i ul i e2016
g:*aeF*iti:
$;r,,*cntmagmt#r
.JustinPArvu- I'{eghinele
vielii bisericeSti
.IeromonahulGabrielBunge
- kairile unuiconvertit
.Teofandela Putnaindemnla trezvie
.PaulGherasim- De
la pictori la iconari
.SorinLavricRaduPredaDespreneamSimdntuirealui
&&kw.mffi&&
&wwffisKm
WmffiWe
W&
I
I
Cultul Sfintelor Icoane,consfinflt definitiv dupdperioada iconoclastS,rdmdneuna dintre dimensiunile cele mai de
seam[ ale evlaviei ris[ritene, iarApusul incepe, treptat, sA
redescopere$i el icoana, cu rosturile qi puterile ei rAnduite
de Sus.icoanelefhcdtoarede minmi suntdaruri dumnezeiesti ale sfinteniei lucritoare, pe careOrtodoxia le cerceteaza cu credinin gi smerenie,la tbate meridianele-ei.Ghidul de
fati pune la indemAnacredincioqilor informa{ii desprecele
ntot"nt" icoane frcdtoare de minuni de pe^cuprinsul
*lii
tirii (oe caream cdutatsd le reproducemcdt mai fidel), ar6ia"Ai. scurt locatia, istoricul-gilucrarealor, mai precis la
ce trebuin@estefiecarecu predileclieajutdtoare(a;a cum
se desprind atet din tradiliile locale, cAt qi din experienlele
actualede zi cu zi. desprecare existl tot mai multe mdrturii. scrisesauorale).Acesteminunateajutoarede Sus- mereu la indemdnanoastrd 9i aqteptdndu-neca pe niqte fii r5tdcitori sd le cercetim cu bund nddejde- rdspundcelor mai
diverse trebuinle sufleteqti 9i trupeqti ale celor ce-qi poarti cruceaprin veac qi nu se indoiesc cd la ^Dumnezeutoate
sunt cu putinlE qi cd Maica Domnului 9i !fi$i n9 sunt mijlocitori neobirsili dinaintea Sfintei Treimi, Care Se prea.sllveqtein toli qi in fiecare, acum qi pururea qi in vecii vecilor.
aqtrunga
el doDrogene
pe un t5r&rn
devar*cu r*u69iaerproasp*t?mipoart*-pa6ll
Dlrninea{a
pusloct'xrile
toat*
deeat
in eareporiiuestemaitnnpdrtr*ntenlt*
rnonahal
pierde
?ntr-o
pejcs drunrr:ld* !ar*,carese.
StrebXt*r"rd
til rf* bonnoge:.
de luminace
rnangaiat
lasandu-te
de ape,altimp 5; rr'r'editezi,
irnensitate
e*ii dintrerom6nii
tdeerii'lVlx-ntreh
il;;r6 dln cerulip*rt* *luust*lurnea
oamenicare
parn&ntul,
Lal.ealeargasprelavrede renurnede peintreg
exctlce,au avlrtsarebucurias&
v E*u*. iurl, ?nlocuridintneceienrai
p56indpe urm*leApostolttlui
bineeuvarrtatc,
silnt6sfinleniauo*rinn!oeu;ri
limite,iar
**|"gi**r lurnli,timpulrr.rg5ciunii
Andrei?lAicl,la
T"ucynostteveSnieie.
intru
tine
Strungararn*neparted!n
* elip6tfeitSla Mgn;stirea
Ministireadinsatul
cudouicase,
treivieluitori
gio strungi
I
I
case, o strung5 gi trei vieluitori sunt mdrturia unei comunitili pierdute in timp.
Poate cd nici acesteanu ar
mai fi existat dac[ Dumnezeu nu ar fi binecuvdntat
locul cu Sfdnta M6nistire
Strunga. L[cagul monahal a
fost ridicat pe un clin de p6mdnt m[rginit de localitalile Oltina, Rdzoarelegi Satul
Nou. Prima bisericd a satului a fost ridicatd la inceputul secolului al 19-lea, urmdnd ca in preajma anului
I 920 sdteniisd reconstruiascd, din cdrdmiddarsI, bisericula acoperitb cu stuf de
pdnd atunci. La resfintirea
bisericiiau fost gdsitela piciorul Sfintei Mese pomelnice ale ctitorilor bulgari.
motiv pentru care, pe lAngd hramul Sfinlilor Arhangheli Mihail qi Gavriil. bisericaveche a mai primit qi
un al doilea hram, acela al
Sfdntului Ioan Rusul. Credinciogi din inkeaga lard qiau gdsit alinareain bisericuta aceastadin care parcd
izvor6qte har.
wwwlumeacredintei.com
si iubesc
,,Voiajunge
ciulinii
cape(elemai
frumoase
flori"
fost bucuria sdvArgirii sfdntului 15caq.Slujba de sfinlire a avut loc la 6 noiembrie 2011, fiind oficiatl de
in bisericaveche se line un ales sobor de pre^ofiqi dirdnduiala monastic6 de fie- aconi, in frunte cu IPS Teocarezi, dar duminicagi in zi- dosie.ArhiepiscopulTomilele de sbrbdtoarese slujegte sului. Atunci au fost rdnduite
in biserica noud a mdndstirii, gi hramurile noului aSezdo construclie zvelld, dar so- mdnt, respectiv Buna Veslidb, indllatd pe o stragnicd tire, Sfdntul Impirat Iustinian g-iSfantulIerarhNectarie.
fundalie de piatrd. Cu mulIn locul acestade pe mard jertfd s-a indllat aceast6 noud bisericd, dar mare a lul lacului Oltina, la Sf6nta Mdndstire Strunga este
o obqte cu multe mdicule
mai vdrstni ce,ai ci nevoi ndu-se in prezent l5 vie{uitoare. Privindu-le pe fiecare
in parte. aproapec[ nu mai
estenevoie sd le intrebi despre motivul care le-a determinat sd aleagd viala monahald. Povestea de via!6 a
maicii stareleFilareta BdltSrefu esteinsi cu totul aparte:
,,Eu.nu sunt din partea
locului, sunt argeqeancd,iar
in via{a monasticd am intrat
tdrziu, dup1 ce mi-am vdzut
copiii agezalila caselelor qi
dupi ce solul meu a trecut
L{-llvl|A Cll|Dl}i'l1r1
/ iulie 2O16
DUHOVilI(E'rl
POPASURI
mAndstire.El nu a mai aPucat, cici a fost rdPusde boald. dar inainte de a inchide
ochii oentru totdeauna m-a
i n tre b a t d a c d i m i v o i l i ne
promisiunea,iar eu am iniuviinlat. M-am cdlugdritin
momentul in care am conslderat c5 mi-am cam incheiat
socotelile cu toatd grlja cea
lumeasc[ qi cd a venit timPul
sd-I mullumesc lui Dumnezeu pentrutoate qi si md retras la mAndstire.Mai intdi
am-fost la Mdn[stirea Sfdntul Ierarh Modest"la mine,
in Argeg.dupdcare.cu voia
lui Dumnezeu gi a Maicii
Domnului, am ajuns in collul acestade lume, incercdnd
la cele veqnice. Am6ndoi sd vieluiescduPdtoaterigone fbg5duiserdm cd, duPd rile monahale de aici. Nu a
ce vom vedea bdiatul qi fata fost uqor, dar a fost cu focdpdtuili, s[ ne retragem la los oentru mine ca monahie
ffi
ffi
Ministireaareun
cePoate
arhondatic
gizdui100depelerini
Dacd pustia pe care a
sisit-o maica staret[ cdnd
i ajuns aici era bdniuit[ de
qerpi qi nipdditd de ciulini,
Wf
ffi
E$
I
i
I
l
I
iulie 2016 / l-lll'{LA CI1.l:OI\'] trt
www.lumeacredintei.(om
cAt din colectele lor am putut ridica acestcorp al cl6dirii?! $i a mai fost ceva: impreund cu toate maicile am
adunat fiecare piatrd gi fiecare bucSlicb de lemn r5mas6 de la construclia bisericii qi le-am refolosit.
Dar nevoinla noastrd nu ar
fi fost de ajuns flrd jertfa
credincioqilor, care ne-au
ddruit cdte pulin din pu!inul lor. Mare bucurie avem
cdnd primim pelerini! $i
vin din toat|lara. Arhondaricul are 17 camere, in care
pot fi cazate 100 de persoane. $i dacS omul vine
la rugSciune gi innopteazi
pmfu#ffiax#
Fffimffiwffi
%asfu
.
o Dovestedin APusenl
Dar
[*ynt1iApr,seniefp* c gurSde ra.ipamantesc'
a plar^n*dit
**'!\;t;qi
*is*cie*'
${&r:ta
clar
i*
dat
ne-a
ea!uerar**f:*mn';!uAsafie *cs5v&t.pit$,
u-5!in
uri credinre,p.resar&nd
vrern
pesre
i,*r;
;;
r|"*s
;;,';;; ;;:; ru
fieetedln temrrsaueiirr
;;;; *--ql'-;;rr*i*t;t- J- [r:vat; qi!urnina,
una*gitatt,cu nun":eronse
a fnstfdrd?ne.iciald
;,d"];;ri; u.*iuor!*cr.:rl
a i:iruitn*l*giuirile5i
g't*i;.ll
nu*ttrestran"rcqesti
i-?-r.-r'"*-r r-tili;l
fravutmultesecaleele
Tr'ansilvinl*
prinl]*h tilC*"Jt- lntreaga
er*z:!le,
i
I
;G;;ipi**
tmp!rnite"
iu *;v**ar:earyrui
;l credinqa
::ii-. f'fj::-'ulatra""
ii"Atr*s-aintai'nplaigiaici'la 5ehltu!}Li!l}
r:iupirmari sae-ri{ie
c.iar
I
(
Ftet;'.a
{&*cmqc8Saab
Agezareaomeneascd de la Sdlciuade Josare
tO
o vechimeconsiderabild,
aflandu-ri incePuturile. conform izvoarelor,acum 600
de ani. vecheavatr6 fiind
cunoscutisubnumelede
CStunulSubPiatrdsauOcCumnici o a$ezanaqegti.
nu se
re din wemurileacelea
44'8.!
enlea{se{$!fi t*?'t+3
11
RTPORIAJ
g$
!cr?*v&CIar&
FisEasra
&esa:ae$s
a ajuns sI se deterioreze
de-a lungul timpului, iar la
sfhrqitul anilor '60 a avut
loc o primb restaurarerealizat6frrd experienldde c[tre
localnici- carea cauzatmai
mult rdu, gindrila din lemn
a acoperiquluifiind ?nlocuitl cu tabld zincatd.
Abia in anii 2000 au
avut loc ample lucrdri de
restauraregi consolidarea
bisericii, atdt in exterior,
c6t gi in interior, printr-un
Altarulbisericiidin
lemn deline o picturd deosebitf,,realizatdin intregime pe pdnzdaplicati pe perete. Aceastd lucrare a fost
slv6rgitd cu ajutorul dani
ilor lui Rac Ioan de la Ponor. Picturaprezintdtrei nivele iconografice,primul
reprezentdndSfinli Ierarhi.
Pe al doileanivel esteun
br6u de medalioanein care
sunt zugrivifi Sfinlii Prooroci, iar pe boltd estepictat
Domnul nostru lisus Hristos Pantocratorin chipul
,,Celui vechi de 2i1e",fufrIitat cu plete albe gi mantie de cilugdr, inconjurat de
ceteingereqti.
Iconostasul estepictat
integralpe lemn. iar ugile
impiritegti, degi sunt executatesimplu. au reprezentali din penelpe Sfinlii Apostoli Petru qi Pavel,
iar in partea inferioard Arhidiaconii Laurenliu qi $tefan. realizali pare-sede un
me$termai iscusit fald de
cel carea pictat resruliconostasului. Pe lemnul catapetesmeiexistdinscriplionat anul 1844, iar pe ugile
uw*d"! einles{rr! ifi t*i.dsm
impdrdteqtianul 1842.in
Sfhntul Altar existl 9i un
proscomidiarpictat, de exceptie,careare o vechlme
esiia cu cea a bisericii din
Ie-mnsi la care. atunci cdnd
se tin slujbe.sunt PregAtite
pdi^nea9i vinul Pentru Smn'ta
impdrtdganie,Pdntr-o binecuvintarespeciald.
O podoabdde Patrimoniu esie reprezentatii9i de
icoanelepictatepe lemn,
o parte dintre ele datdnd
din vremeaprimei biserici, carea fost ars[. Aceste sfinte icoane au fost salvate de cdlugdrii schitului
de atunci,cares-auascuns
in pegteriledin imPrejurimi.
Cea mai importantEdintre
ele (Deuls)-estePictat6in
cu aureostil brdncovenesc,
la reliefati printr-o stucaturd simpld. O altd imPortant[
icoan[ estecea a Sfhntului.
Nicolae, pe careestemenlionat anu[ I 753 9i faPtul cE
a fost realizatd ,,cu Plata lui
FoqtocConstantin";aceasta are reprezentataaureola sfdntului in verde 9i argintiu pe un motiv vegetal.
Asemeneaestereprezentatd qi ceaa Maicii Domnului cu Pruncul. DesPreambele icoanese bdnuiegtecd
au fost realizate de ntgral'ul Gheorghede la Cetatea de Baltd.Celelalteicoane orezentein bisericuga
din lemn au fost tealizatela
sfArsitulsecolului 18.fiind
de aceeaqivechimecu l6caqul actual.
noi
Vremuri
Cu voia lui Dumnezeu
$i sub binecuvdntareaIPS
Andrei Andreicul,la acea
www.lumeaqedintei'com
in anul lggT,auincePut
lucr[rile la noua bisericd,
corpurile de chilii, fraqeza
si aielierelede broderie9i
pi"rutA, iar in anul 2012 au
inceput lucrdrile de restaurare'a picturii murale a bisericii'vechi,descoPerind
ffeptat frumusefeaoriginala ie impodobea in inGrior
biserica.
De doi ani existdaici 9i
un nou duhovnic:Pdrintele Iosifllea, cel carea avut
LtJMtA ClllhDlli'f Ll/ iulie 2o16
1t
II
REPORIA'
I
I
ii
il
H
|l
ii
tg
t
I
.t,.
C03f.40lU
Laurenliu
14
lulie2016lLUMAAt&[Dl]iTEl
www.tumeacredintei'com
Dda r*omildau pentruadutliti sddffisnli (verehpste 12 ani)sstede 1 dmieuPadudmfoft gi,dee sts necffir, dea spete rcpeiala intwale d 4-6 ore,
liri a depisi 1200 mg ibuprofenpezi. Ac6t medbamentcs4ins ibuproten400 mg ii s pmte elibsa {fue pre*riplio modicali.Sertromandesitrm cu atenlis
a prosprctuluisu a infomalilltr d ps ambal6j.Daci aparmanits$rinspl!,cute,adresli-{e msdiculuiw famacistului.Via ds publicihtem 143/06.05.2016.
SC Terapia$A
a SUN PHARMA coilpany
400 632,RomAnia
Str.Fabriciinr. 124,Cluj-Napoca
T lerapia
DARUtVIETII
Un ?hr un diagnostic
peg iuriesefaceanurde cind fetiganoastr;,Maria,a trecutprin moart e _ d a r n u v e n l s e i " .a .*''u l .A fo sti n vi ati*Dumneze*singur
gtie.de
familie
de inrreaganoastrS
;*;;G ziva flint6rnpinar6
.- li .r*l;;,
puternnoi punela
cu posrnegruli ,u*lilni. .*oi ce clvant ori fapti
penrrudarulpe careni l-adat pentrua doua
}ii-[r;1;6n*nuf ilviclii
canene-ausirit tn ajutot
;r;tti $ ium le eri** poi'mullumioamenilor
din Ronrsnia
cu tirnpgifdrd,,*p,iln ,*ruriu *o{.:rt* ori din?ndestulare,
NouaZeelandipare
saude printe rnirice cofliioral lumii?Farantezi:
careMariaa primit
totu;i a fi puncturg--wifi. EelmaiindeparJltdin
eu?
cespun
Dan
rimaneunuldeosebit.
*J*roi*i*ptini
uiulJr,lu,
Eestul
saultalia?
Franla
e errnania'
irrr*i,silAorlCanada'
Cucee mai,,upr**[*;
insugiil deserie
Deaicisevedc,e iproip4erneuestecelpecareHristos
cunogti"'
nu-l
*
rn*car
nici
cafiinddernulteorlcelpecare eulrr"rea!
Firul evenimentelor
il stiti.nu-l maireiau.Ce
poi tpuo. insi estefaPtul
ia panaacumdefibrilatoruI, imptantatin ianuariede
',
',
.a
I
I
t
www.lumeacredlntei.com
PeMunteleMislinilor,in bratelemamei
ww.lumea(redintei.(om
REPORTAJ
Cornet
Manestirea
eurnadie8uitati de
Rlspunsuleste
cameni?
atunci
f*artesirnPk::
sS
cAndoarneniiuitd
uvlsf6nt
?ngrljeasc&
eaRe
Dunrrreaeu,
l$cas,
este,
ribditor
indelung
lavoia
nu lasilucrurile
Asemenea
int*rnpl&rii.
pildelordin PafericurJ
rea,
egiptean,rnAn6sti
apoiiar*5irrrin6ssclritul,
ti neaCarnet,aParlinSnd
de Dumnezeu
Pizitei
s-a
aVSleei,
Arhiepiscopii
si rezlste
,,?ne*p6!&nat"
vitregiilorlstorlel:
Pdg*nilor,lotrilorePuneau
l5ca5,
gind riu sffrntului
nistratoindiferenleiadmi
rilorqreeicare0 diriguiau
in numele,Uenastil'ii
seeularizirii
in"ron,
Fantel
anrbiliiluiVodaCr.lza,
lCIn
celorcaredoreauca
si disPari
mAndstirea
f5c6nd1oecdiiferate
de
eelegaTr*nsilvania
RegatulRom3niei,
Proieetelorfara*nieede
creareir"ltinnPulcomuunuiirnens
nismuluia
lacde acumulane
PeOlt
eearfi fnsennnat
{lucnur
rnAnistirii)'
disparilia
18
www.lumeacredintei.com
DelaDunirelaOlt
Omul propune,dar Dumnezeudispune!
Tofi, dar absoluttofi s-aurisipit in neguraistoriei caun fum. (,,S1sescoaleDumnezeu9i
s[ serisipeascdvr6jmagiiLui 9i sbfug[ de la
fa{aLui cei ce-Lurdscpe El. Precumsestingefumul,sdsesting6;cumsetopegtecearade
falafocului,agasi piardpdc[togiidela fa,talui
a zFr
- Psalmi 67,l'2). Dumnezeu
Dumnezeu"
bovit in indelungaSardbdare,dara pldtittuturor; darmai alesa dorit sdreinviecinsteacasei
Lui. Dupd ani gi ani in care,din vifegia wemurilor, a fost pufind slujire la SfhntulAltar,
dupdparagini gi ruind,dupdsilniciile wemuriloq Dumnezeu,prin purtareadegrijl 3 wedniculuipdstoralArhiepiscopieiVdlcei,IPSPdatimis un monah
Varsanufie,
rinteArhiepiscop
alprovidenpidivine,pecllugErulMacarie.Un
cilugdr cu vocaliede ctitor,cu smerenieizvouneilaweindn Patertc,cutnlelepciunea
rrttr
tregi gi inzestratcu r[bdarealui lov a popg:
sit-dinp[durea seculardde pe malul Dundrii
de la MdndstireaSfrntul Ioan Rusul (pe care
a ctitorit-o)in EpiscopiaGiurgiului,pe malul
Oltului, la schitulpe atunciComet.A schim'
batDundreacu Oltul, cdmpiacu muntele.S-a
a luatcuel icoanaSftnintarmatcurugdciune,
vlidicdi
tului IoanRusul,a luatbinecuvdntarea
Vilcei giapurcesla fteabd.A scosdin intuneric
ww.lumeacredintei.com
- la propriu - biserica din pddureade brazi bdtrdni ceb umbreaugi o degradaucu fiece clip5,
a restauratbdbianeleziduri, a reamenajatcurtea
interioard, a fdcut locuibile chiliile aflate int-o
excesivI starede degradare,dar mai cu seaml
a slujit Sfenta$i Dumnezeiascaliturghie zilnic.
Vechiul dicton: ,,Pacecelor ce vin, bucurie
celor ce rimdn, binecuv6ntarecelor ce pleacd",
p5rintele staret,protosinghelul Macarie Sotar'ca,
l-a pus in dpiicare. Poarta sfintei m6ndstiri
estezilnic deschisd.Indiferent de ascultirile pe
care le are, de obosealazilei, de tulburdrile lumii acesteia,plrintele starc!Macarie, aldturi de
mica obgte,int6mpind pelerinii cu un zdmbet
smerit pe buze, dar cu o bucurie lduntricl ce
r[zbatscdtre pelerin, frcdndul s[-;i doreascd
s6 revind la aceastiisfirSE mdndstire aflati pe
malul drept al Oltului. Singura mdnlstire din
Romdnia pe sub care trece trenul. Da, ali citit
bine: exaCtpe sub clopotrila mdnlstirii trece
de zeci de ani... linia ferati.
Filedeistode
Biserica mdnlstirii are hramul Tdierea Capului Sfdntului Ioan Botezdtorul 9i a fost ctitoriti de cdhe mareleBan Mareg Bdjescu,impreun[ cu solia sa Maria, infie anii 1662 qi 1666.
Acesta a irzestrat-o cu multe propriet5li, fiind
ctitoritipe locul unei vechi biserici din lemn a
LUMEACREIINTEI/iulie2016
19
REPORTAJ
cdrei vechime se pierde in negura wemurilor'
Cert este cd aparaatestat5documentarin anul
1610,fiind totugi mult mai vechepe acel loc binecwdntat de Dumnezeu.Istoria tragicd a uciderii unei femei inslrcinate in acel luminig de
lemn de com (de unde gi numele de Comet) qi
multe din istoriile locului estebine sd le ascultati personaldin povestireamolcom[ a pdrintelui stare!Macarie, care.degitanar' povestegte
cu un elas duios de bunic sfitos desprewemun
de muTtapuse,depdndndistorialocului. Astfel
in wbmurile tulburi de acum sute
te transpune
-acolo,
pe meleagurile intretiierii drude ani,
murilor dinsprb Ardeal, Jara Loviqtei 9i Jara
Rom6neascd.Acestana cumindstirea de metanie Cheia de Prahova,avdnd ca naq de cdluseriepe reputatularhidiacondr. muzicologbiZantinolos SebastianBarbu-Bucur,a ldsat in
urma Scnitul Darvari din Bucureqti, exarhatul
20
iulie2016/LU&{EACREDINTEI
EoiscopieiGiurgiului,exarhatulArhiepiscopiei
V'atcei. dorind sd se retragdprecum awa Macarie din pustia Egiptului in aceast5,pustie" a
VAii Oltului, a dorit ca rug[ciunea sfinfiei sale,
putereade muncd9i energiacreatoaresi o purd
in sluiba salvdrii acesteinestematea Oltului tecuti tn uitare.
Biserica pdstreazdtoate elementele arhitecturii din timpul domnitorului Matei Basarab, suferind multe transformdri, devgnind-in
anul l752,impreund cu alte mdnlstiri $19chi
turi, metoc al Manastirii Spitalului Pantelimon
din Buctnesti, cu intreaga sa avere.
tn wemea lui Constantin Mavrocordat, la
1761.SfantuiAltar a fost repictatde clfe jup6nulAlexe, cdpitan al Plaiului Loviqtea. , ^Un moment trist din istoria acestui sffint
esteincendiuldin 1808.in urma
asezdm6rnt
biserica
cdruia
si chiliile au fost parlial afectate. La L82l,Prinlul Ipsilan{e popose$teaici, in
drumul cdtre Transilvania. In anul 1835, starelrinarh refacepictura bisericii.
tul
- zugrav
doudchiliialeschi.inperioada1857-1864.
tului au fost tansformate in qcoaldpentru copiii
din sateleLovigtei: Racoviii, Copdceni,Bumbuiesti. Dupd iecularizareaaverilor mAndstiresti.'toateproprietltile schitului au fost trecute
in administrar6aEforiei Spitalelor Civile Bucu1948.
restipdn6inanul
'
in momentul consffuirii liniei ferateRemnicu Vdlcea- Sibiu, in anul 1898,parteade vest
a mdnistirii, respectiv gardul 9i chiliile (c9 pgteau adlposti Z0Oae persoane), au fost dIr.6mate pentru a crea spagiulnecesarconstruirii
trurelului de cale feratS"iar in partea dreaptaa
bisericii s-a ridicat o clddire noui cu etaj, ca o
compensatiepentru striciciunile provocate'Tot
in acestan manastireaa fost vizitatl de Principele Carol I al Romdniei qi de toli minigtrii sii
care il insoteau.
in timful Primului Rdzboi Mondial, Ia
1916,turlt de pe naosa fost bombardati,producdndmari daunem6n[stirii, stricdciuni care
se vor reparaintre arlii 7923 qi 1925, cr1ajqtorul Efori^ei Spitalelor Civile. Tot atunci a fost
bisericii, grav avariinlocuiti gi c-atapeteasma
atddupdbombardament.In 1960s-auet-ectuat
noi luirdri de repararegi restaurare.
Un momeni important in istoria mdnlstirii a fost in anul 1979, cdnd pe rdul Olt se
www.lumeacredintei.com
M.lumeacredintei,com
prin efornrlpropriugi
staretMacarieSotarca,
mdndsa inzestrat
credinciogilor,
cubundvoinla
tireacu o icoanddeosebitdefrumoasda Sfrntului IoanRusul,grabnicajutitor evlavioqilor
cregtini.
REPORIA.|
Unrigazdesuflet
(
I
I
I
Aceasta ar fi, in foarte pu{ine cuvinte, povesteade pestepatru secolea unei biserici ce
wea sdtrdiascd.Noi, peleriniide asidzi,cesfr5batemmErile gi vdzduhul,ce mergemin Grecia,
in Insula Evi4 pentru a ne ruga la Sfintul Ioan
Rusul, ar trebui sd avem o datorie morald int6i
sdpoposim pref de o clipb la poarta Mdnistirii
Comet gi sI ne plecdm genunchiul in fafi frumoasei icoane a Sfrntului Ioan Rusul gi a raclei cu pdrticele ale mai multor sfinli ai Ortodoxiei stdmoqeqti.Estetimpul sdinlelegem cd
nu existdlocuri specialemai mult saumai pulin
binepldcute lui Dumnezeu.Ne batem cu pumnul in piept cd lui Dumnezeunu-I tuebuiecatedrale mari (c[rora ne opunemcu indArjire sdfie
construite), dar uitim cu desdvdrqirede aceste
mici biserici, cum esteceaa M6ndstirii Comet,
pe care o ignorirh in goana nebund a maqinii
noasffe (era sb scriu a bolizilor noqtri), cu care
aproapezburdm sprezareatartsilvan5. Nu putem oare sd oprim o clipd? Oare ce inseamndo
singuri clipl, in caresI poposimgi la Mdndstirea Comet? Bateli la poarta Mdnlstirii Cornet gi vi se va deschide;intrali 9i addpafl-vdla
izvoarele credin{ei ortodoxe, devenili voi inqivd ctitori asemeneaboierilor qi marilor domni
tori ai zbuciumatei noastreistorii. Sd ad[ugdm
Mdnistirea Comet ca o bijuterie de mare pre!
la qiragul de perle ale Oltului, pe care le p5storegtepdrinteqteSfinta Arhiepiscopie a VAlcei.
Trenul ce frecepe sub mAnistire produce o
miqcareasemdndtoarecu un cutremur.Nu s-ar
cuveni oaresd avem noi insineun,,cutremur"
22
i u l i e 2 0 1 6 / L U MEAi.REDIIiT EI
www.lumeaGredintei,com
REUTNE!
pLus,
nEHNE
$TAREA
. "
#ffiHndin
$l
qiantifiatr:kn{i"
antibaronare
dubru
eftct
*u
activ
qi
cirbune
de'simeticoni
r*mbinag* fiams*a
&ina
stede4cpl?i
ddulll
pentru
reomdnda-ta
attivDola
s0rngsimetiona
I 300mg(ilbune
tonline
Plus
E Kebene
(ititi(uatntiePospeftul'
= deDreferal2comprimateOupanmpnnrii#Iil*aesteundispozitlvmediral
H Sc TerapiaSA
l;. il;';:;.
t t; cruiNapoca4oo6s2 Roranra
F lefapta
-t--
ffi
Marnraliei
LaSlghetel
esteridieatun n'1011l,mentunie?nintreaEa
[urop*. Aeestmorlu*
mentestebi*eeunoscut
giapreciatin str*!n6tate,
darinc* foartePu$in
in Rorn*nia"
curr*scu*t
de fagisunt
R*ndurile
de suflet
o semnalare
la a nu-l
gic ir:vitalie
eel*r
oe*lladresat&
ceviziteazizona.
ar ales rn perioada cdlduroasd
a anului, Sighetul este c[utat, in sPecial
pentru Memorialul viciimelor comunismului.
Acest loc trezegtesentimente cutremurdtoarein
sufletele vizitatorilor, mai
ales pentru faptul cd el
poartb amprentatchinurilor
qi morlilor incd de Pe vremea Imperiului Austro-unsar. Pe vremea acestul lmieriu, aici au fost chinuili
Lroaznic cei ce mdrturiseau
6redinla ortodoxl sau
fbceau ,,propagand5
ortodoxS". Intre acegtia,a
pdtimit aici un preot Pilduitor, un preot de mare
vrednicie, cuviosul P6rinte
Alexie Carpatinul (19141918).Acesta avealegdturi
mari gi cu localitdlileucrainene qi romdneqti, chiar
24
cu Mdndstirea Bixad,
propovdduind cu curaj Oriodirxia. Biserica Ortodoxl
din Ucraina l-a canonizat,
iar sfintele moaqte (aflate
in Ucraina) sunt fdcdtoare
de necontenite minuni.
Memorialul victimelor comunismului meritd
sd fie vizitat, mai cu seami
c[ este continuatorul chinuirilor nedrePteale ortodocsilor, la incePut, iar Pe
urmd ale greco-catolicilor
si ortodoc$ilor deoPotrivl.
Multi sunt tentati sd rdmand cu convingereaci Memorialul acesta este locul
celei mai mari nedrePtdli
sivdr$ite de regimul comunist, sau chiar unul dintre pufinele locuri ale nedrepta[ii (c[ci mai sunt 9t
alte locuri aseminitoare rn
[ard, dar poate nq au aceemogonalncarcatura 9rllulrurr4easi incdrcdturl
easl
www.lumeacledintei.com
2s
stccoclro
,Ngisuntem riii1i;'i,in};*llri$
hebuni pentru ilq;'*r##{;;l
ii:ri:l,m
Hristos''
fr:*fit'#xH:iu*xr
stde
sradecIaralieafostscri
Acea
lffiiL'3f,Htfr1?il:
f;m"T",tillff,t:*"
Hristos'Noi suntem
*tu *t ur.rit
o''r"r
ur"l
dinTars,
:3',3t'trffiHffi#t#ffi::#*':31?
p'lmuili pribegim,neos-
voi insdinlelepliintru
tgi. Vo!sunleji-int1u
slabi;voi ihsilsunteli
Ei
9i
eoisi suntem
Ocdrati
c"umainilenoastre'
ienim,lucrdnil
la18sdegrade.
s-ainiors
T\
suferinla
I I ili"..!ffi;de;ffi[v'oie
a iortU[tut cu bii" p-nttti-"a
L,
"l' r,"uit cu pietre
ciul usturdto.al romaniioi,
*tigi'ogi, a
aruncatede mdinile
""t"if"i
fost foaite
n
in
uaa"r,
noapte
;;;;i$i;
insetat,
nf"metat,
d;"p;d;;;;ri";j"tui,
26
iumii,cam[tur'tura
Ciriit"ri4,9-r3).
1t
,""fr0,?Jlff:hffi:??Jl"ti5;J:il
Iaborioasdca 9i muncade cercetare,numai cd
nici statistici,
in aceastdsitualienu.airep-e1e,
proMetodologia,
nici istoricsauexperienld'
cercetari
unei
aborddrile
tehnicilecedurile,
9i
riguroasenu ajutdcu nimic in misticd,pentri cd totul e {iuid, schimb[tor9i imprevizibil. obiectul principalal cercet6riiisihaste,
www.lumeacredintei.com
dacd putem zice qi a;a, e cu totul special, e in suflet, bucurie divind in priviri, o lumind
ceva care nu se poate pipli, mirosi, gusta 9i strf,lucitoarepefalh,cutdcere pe buze, avdnd
o comunicare lduntricS, de la suflet la suflet.
nici nu estevizibil: Sf6ntul Duh. Ca metodl
principald, am putea zice cd este folositd in- Unii dintre ei deplqiserl vArstade 100 de ani,
cercareaqi suferin{a.Greu de priceput, greu aproapecd uitaserdsd mai lind evidengaanide aplicat, greu de experimentat.Numai un lor, dar erauvioi ca gi porumbeii. Erau bdrba{i
nebun pentru Hristos se poate angaja la un si femei. Fiecareaveabordeiul lui pustnicesc.
asementademers.Fiindc[ ceeace ne desco- i'rintre cei mai tineri se numdra gi maica Teperd Dumnezeu, aceeanu trebuie trecut prin odora (Elisabeta).O femeie trecutd de 35 de
ani, frumoasS,curajoasi, cu p[ru] lung' qaexperien![, ci primit prin credinfi.
ten6, inalt[, voinic6, cu umerii la{i gi palmeGiumaliu
Pustniciidin
le mari ca de bdrbat, tdcutd, cu o fald de inin c[utirile mele l[unkice, in urcuqul meu ger gi o voce divin[: vocea lui Hristos. CAnd
duhovnicesc, in incursiunile mele in cduta- vorbeai cu ea linea capul in pdmdnt, smeritS'
rea neprevlzutului, in g[sirea adevdrului ab- evlavioasd,milostivd, oricAnd gata sd ajute pe
solut, am intdlnit pustnici in diferite trepte ale cineva, cu gdndul tot timpul la moarte, la Maidobdndirii Duhului Sfbnt, ale desivdrqirii du- ca Domnului, la Dumnezeu. Avea un spirit de
hormicegti,ale oblinerii vielii veqnice.Aceqti iertfelnicie,un singurgdnd,rugdciuneaneinin muzicapsalticd,o
,,nebuni dupb Hristos" aveau trupurile uma- cetati. o voce deosebitd
ne transfigurate, erau foarte slabi, aveau p5- flacdrdin priviri, o pace odihnitoare, o boarul lung gi barbd stufoasb, erau uqori, c6nd ldin suflet,dorul dumnezeirii,un legdmdntal
mergeauparcd nu atingeau pdmdntul, cu pace chemdrii divine, o inchinare in duh qi adevdr,
www.lumeacredintei.com
LUlr.{ll;\CRfilXNlEli
iulie2016
27
E:
I
'l
I
I
2a
ACTUATIIATE
MareleSinod
gieres,iarceidint3icherxalisi veghepizeasc$
turmade rninciunb
caei
agadar,
p*stol'ii
noStri.A$teptan"'|,
ierarhii,
zeau fost r"nereu
mare
cu
si ne aperepe noi,iarnu si seaperede noi,afacum,
ei s-aint&mplatdeuniziin Creta,la Manedurere.arncCInstatat
rnihnirivor treeedaci acestMare5inod,
aceste
!e5incd.DartCIat
iri urmasao nr$rturiecurati a dreptelva 15sa
a$teptat,
?ndelung
sauinterecredinlAc rnirturienepdtatide influenleetero.do-ke
o marturiede la Euhul$fant,iarnu de la oameni'
sepsliiicE,
am renun{atla idee. La data de 6 iunie a.c., SispteOeta
Plecarea
I
I
I
binecuvdntare,am ciutat pe intemet gi am 96sit un zbor carepleca de pe Otopeni in mai puf;n de patru ore. Am cumpdrat biletele on-line
qi mi-am ftcut bagajul in mare vitez[. Am gonit apoi cu maqina spre Otopeni, am fraversat
in mare grabd toate filtrele din aeroport 9i am
ajuns la poarta de irnbarcare chiar cdnd trecea
ultima persoand.Slavd Domnului cd ajunsesem in avion! Multi weme am stat cu privirea
pe geam privind cdtre norii care se desfbcusei5 intocmai ca o gurd de rai, iar razele soarelui r5zbeausprepdmdnt, alcituind un ireal covor de luminS.Am schimbat avionul inAtena,
avdnd legltura pentru Heraklion la numai c6teva minute. Practic. am.sdritdint-un avion in
altul. in timpul cdt fugeam'sdprind legdtura,am
arut weme doar sd imi fac rezeware la un hotel in centrul oraqului, la numai c6tevaminute
de catedralaunde a doua zi aveasd fie slujba'
Practic, la miezul noplii m[ aflam in centrului
oraqului Heraklion. Stiteam qi md minunam".
(atedtala
SfintulMina
M-am trezit foarte deweme 9i am pomit
spre centru. La Catedrala Sfdntul Mina din
centrul oraqului urma sd aib[ loc marea Liturghie arhiereascd,la aveausd participe aproape totii ierarhii delega{i,in frrutte cu Intaistitiiiorii Bisericilor autocefalelocale. Am ieqit din
hotel gi m-a int6mpinatHza gi mirosul mirii.
DacI nu ar fi fost at6tapolitie, oraqul ar fi fost
wwJumeacredintei.com
31
A(IUAt|rATE
Luff
II
It
It
easeridicaqi seinimportante,
La momentele
cuevravie.
china
tn-irl""to"rtJri,Ti
apoio doamndin vdrsti, elepar.unti,u
gan;; tud;;;.J;,a"#;;
"i.
a uirericii.
,nou,Jitli"rdia
S-auindreptatrpr.
inndarun bodyguardr"-" ,prri .i "" auvoie
untru.Doamnain uarstAsla ,cuoaailatgi aininiri"lu de-Iiu'saliiqi
cercatsdii explice
"
"e
c6ebisericaunde,u rrin"il**"". e"d'gtao'
nu aveatimp ae'pierOutli a-tnciris-ffi t*plu u$a.O v[d gi u"rr* i"niufu o.frifor,in rtui".firu,r,iiizicdnd:
ie de soc,inchindndu-se
Kt5prcwv,ovaproutXupiuilor"ni"At"rt,;i-
alp*erilo?i5o#;;filfit*cd,,Doamne
jfli'fu
tf 1'itf".
b-i-it
lor!,,. gi apoia addugat'
.
Sfrntulrit esteApostolul9iincreqtin[rorul
lnsulei Creta,iar moaqtelesa[esegdsescintro bisericdce ii esteinchinati,tot in centru,la
numaicdtevasmzi OeCaiedrifaSmnt't tytina
C6ndfemeiaac.." ,prrii,i"il" Starrtotfitl"
C;ig*, ta-i" si,""i*nicei sdmeargi la
;;i
slujbdla biserica frr#riiS6"t"f tit,-insa
mie mi-a sunatcu""totul altfel, adic6cevade
eenul:,Fai sa-i,pun"m Jiiotut"i tit cesein,5"pi.""t. C"rintele lor m-au
ia?"ii;;l;:S^i
;#+dg:ri:T'-:Il,:'giu' Y*'*lll;
p6darmiemi s-aH
l"o*a. Ceav#utea nu
cineva...
rut
---cdparcdarfi chemat-o la
rit"'
slujba
terminat
s-a
cfia
"Sfhntul
*-u- iotott in zonacatedralei.Pestetot poliochelaridesoare
tiqti qi securi$tila.costum,-cu qtiu cgm am
Nu
hansparent'
cablu
cu
li
"a'qti
sdtrecdeun filtru depolilie 9im-ampoieuSii
t"i"it in fala cptedralei,chiardeundeincepea
covorulto',r. itttt-o fracliunede sec'ndd'un
albdgi'
Anat tnuttia costumnegru.cu cdmaqd
drep
venit
a
qi
cascd
cu ochelari
bineinteles,
ra{{ngi, yfl':tg:
h;inb;" unzdmbet
cdts6intimideze'firI sdrenunlenct o
aproape
iiipui"rutnu.tuf for{at,mi-aspusprinhedinli'
fimuj politicos,darextremdeapdsat'insd
"u'*
i-pecabild-cuaccentamerican,
tr-o
"ngt"ra
imediit.zona'M-amreffasdoarc6tsd
pdtd;"
i"r ai" ,,te{itoriul"lui, dar amrlmas dincoace
filtul dt politi":
de
-- -besigurb
-- .' cd asemenea
mdsuri
s6spuneli
deun
intalnire
o
la
necesare
sunt
de securitate
ut"-"""u ni""l' Perfectde acord!Doar cl nimeninu m-averificatdacdport weo arm6sau
www.lumeacredintei.com
t2
tot vizitasem ?nAfrica. A doua zi, dis-de-dimineati. am plecat cu un taxi la Mdndstirea Gotoc"t unde aveasd se{ind Marele.Sinod'
"iu, La cir:ca500 de metri de mdnlstire, ne-a
oorit o patruld de polilie. Nu aveam ecuson" '
,dm co6ordt, taxiul a plecat gi poligistul, un om
extem de elegant,nuconteneas[igi cearbp9u;
ze oentu situatia creatS.Mi-a explicat insi c[
are ordine stiite qi cd nu pot trece decit dacd
cineva imi aduce un ecuson de invitat' M-am
inv6rtit vreo or5, fhrtr nici un rezitat, gi, zdrind o potecd pestedeal, am pomit pe acolo'
Potecaocolealona de filtru, a;a incdt am cobordt drept in fala mdndstirii, fdrd ca cineva sl
ma opreasca.Doar c6 acolo am fost ,inh[Ft"
imediat,legitimat 9i scosdin,perimetru" cu o
masind de polifle, precum un infractor' Le-am
ixoticat ca nu hoream decdt s[ stau la slujbd,
dar zadarnic. M-au adus iqapoi la punctul de
conffol de unde plecasem.ln situagiamea mat
erausi altii. O familie incercasdle explicepotitirtiiot ia este Sfhnta Treime (ziua Sfhntului
o numesc ei), sirbdtoare mare, 9i ci
Outt.
"*
la slujb6. Un b6ffin adus de
meargd
tebuie s6
bastonmare, le spunea9i
soate.spriiinit
-itr-un al m6ndstirii 9i ci doreqte
apropiat
un
isie
ei
ca
rucsacul
in
bombd
weo
feregte!
- Doamne
dupd mamL
pe careil tineamin spate.Tot ce ii interesape sd inte. Un t6ndrgerman, romdn
'ei ucealegitimalieplasffiati, iar cinenu.o aflat in concediu in insuld, voia neapdratsEiI
"tatebuia it*gur Nu ii interesa,,hainade inteheascape ipS Seranmloantii. Nici unul nu
avea
aveamins[ ecuson'..
invita$g...
nunti", ci numaiecusonul,
Pentru cdin ziua anterioarb slujba fusese
Sluibas-aincheiatqi Patriarhiiau mersin
luned. de SfintaTreime prezenfaierarhifoarie
catedrald,.iar
del6ng[
resedintaarhiepiscopald
fost obligalorie' Din cAnd
reitul ierarhiloraufostpofti$ segusteun pahar lor la slui6d nu a mai
oficialeaduceaudelegama;ini
iqadar,
in
cAn{
c6fre
pomit
cu apd.o cafea$i o pldcinfi. Euam
Au fost voci care
la
mdndstire.
afta-. TrebuiasAajurigin Chaniapentrua tii de lahoteluri
delegalii
cl
au folosit ma;-ini
faptul
criticat
iu
fi a douazi mai aproapedeMdndstireaGonia,
de cazaredeoseblte'Nu
condilii
avut
bune
si
Am
Sinodului'
lucrdrile
undeaveausdinceapd
gdndire. Gazdafiebuie inreflectatpedrumla iele int6mplatein Herakli- i.patias.t. aceasti poatemaibun penftu muce
ofere
s[
qi
totdeauna
la
credincioqi
golitl desimplii
on,labis?rica
efortul organizatorilor fiq 1ce$fii
sisiemulde ,,iivita1ii" la Sflnta Liturghie'Nu safirii sdi, iar
poate
fi criticat, ci febuie chiar l6unu
directie
pe
ciinvifi
credcdpoginici sI ilungi Einici sd
un efort mic'
deloc
fost
a
nevala Cina la caretu insu$ e$tlun musanr' dat. Si nu pe punctul abandonez sd plec,
sd
9i
Eram
Iuclci Altul estegazda.$i undeesteiubirea?
venind incet, cu o micd geanobseivat
am
cdnd
la
primim
fi
sd
rie
obligd
unii,
bireacare,tpui
tioe rotile. un bdtrdnelsimpaticla costum'S-a
rugdciunepdn69i pe eterodocqi...
dovedit a fi un cleric catolic din Belgia, acrediChania
tut m taoant3urnaligtilor. Nici el nu avea insd
Pendu el, polili$ii au telefonat insd la
la
Chania'
aceea'
Am aiunscu bine, in seara
""utott.
a cobordt imediat cineva de la IJtM-an cazatqi m-am intelnit cu cdfiva ierarhi mdndstiresi
Pdrintele din Belgia a vorbit 9i
Pres6.
.o"f
a"
ii
pe
care
minunafi din Patriarhia Alexandriei,
www.lumeacredintei.com
LUMEACREDINTSI/lulie2016
33
ACTUATIIAIE
VLADAREANU
SiIviu-Andrei
iulte2016/ LLIMEA CREDINTEI
www.lumea(redintei.com
enter'
UnAspenterpe zi poatepreveniinfarctul
cerebral.
vascular
aeutgiaccidentul
miocardic
r&+
pentru:
Aspenter
erte*ndicat
cerebral;
vascular
* accideniului
miocardic;i
infarctului
nepetirii
_$ prevenirea
rurn
saufact*riderisrrnultipli,
cuanginipertorali
lapacienlii
miacardic
deinfarct
riscului
$ redueerea
familiale;
antecedente
zaharat;i
diahet
furnat,
hipercolesterolemie,
arteriali,
sunt:
hipertensiune
$
*
intervenliichirurgicale
anurnite
aleinimiidupi
desinge
l* niveluNvaselor
singelui
cireula{iei
menlinerea
vascularfr;i
{plastie
;ul*caronarian}.
proteclia
ainimii.
delungidurata
despre
intreabd
nredieul
(onlln
Arestmedlcament
0oz
adretall-vi
medi(ufi e! farma(islului.
nepbcut
zi'Pentruprvenirease(undariaa(idnte|0ri5Chemi(e(e|ebraletranz|torii'
1-2oripezi.
Nr539/ 26.082015
\4radpublicitate
SC TerapiaSA
a SUNPHARMA6mpqny
Str. Fabricii nr 124, Cluj-Napoca 400 632,
Romdnia
f I erapn
'J-T
DEFAPI
5TAREA
MareleSinodal Ortodoxiei
p* h*r{iee ae*storr*ndur!
Lad*ta asternerii
Marelr:i
lucr6ni}e
{5f.?reime,?0 luniea.e.},
?ninsulaf rei, desfdgurat
Sincdal Ort*ci*xie
de
extren"l
tnt*ln!r*
G
fneeput"
l*
ta,suntabia
ricl
reptrnX
I
nr*
x
?ntr*aSa
impert*nt* p{1tl'tt
pe
n"l*sura
{u *;teptdri
''.
t*areginx nu:mai.
din Creta
"cet5!ii
Psihologia
asediate"
Nu ne pr oP un e m, d e
aceastSdat6, s[ intoarcem
pe toate fetele documenteie aflate in dezbaterein Creta. Nici sd anticiPSmrezultatul intdlnirii, ori reacliile care
vor urma dupd Sinod, ci doar
sI facem o scurtd trecere in
revist[ astdrii defaPt de dinainteadesfEguririi acestuia.
La fel de imPortant[, Poate,
ca qi desfbqurarealucrlrilor
Sinodului in sine.
intdi de toate, se Poate
36
(u Sinodulla
iarmaroc
Mai cu seamdin Bisericd... Sunt cdutali qi rePerali
"trdddtorii" de rdnd qi "tr[ddtorif'de rang inalt. Gatasd
vdnd[ Biserica, asacum l-a
vdndut Iuda pe Hristos,ori
de cdte ori li s-ar oferi oca'zia. La col! de stradS,ori in
saloaneleselecteale inaltei
societd{i.
Pe fondul acesteistdri de
asediu permanent, din toate
www.lumeacf edintei.com
Dumnezeu
vorbette
prinierarhi
Biserica, Adev6rul, nu
hebuie tridate. Cei care gtiu
sd lupte, sd respingd comandourile ucigaqesunt pe baricade.Nu le poli cere sd aibd
un comportament diplomatic.
Hristos Insugi a avut prinJre
firi unalt
MareSinod
(onstantin
celMare?
Niet.
De la Sinod, lipsescBisericile Bulgariei. Georgiei, Antiohiei qi Rusiei. Cea
mai importantd e, de departe. astdzi.BisericaRusiei.Cdt
pe ce sd lipseascbqi Biserica Sdrbd,care ameninld insl
cu pdrdsirealucririlor Sinodului din Creta dacd lucrurile nu ar decurge aqacum qiar dori. Au loc schimburi de
replici voalate intre int6ist6tdtorii Bisericilor care participd gi ai celor carenu iau
oarte la intrunire. Rusia doiegte, mai nou, amAnareaMarelui Sinod, desfbgurarealui
la Moscova, participarea tuturor ierarhilor ortodocsi la
acesta.in Biserica Rusb se
vorbeqte, de altfel, doar de
"forumul" din Creta.Oficial.
Unele site-uri ortodoxe moscovite prezintS,in acestezile,
pe larg, crezul neortodox,p5gdn chiar, al pregedinteluirus,
in I'reme ce altele fluturd inci
o dat[ lozinca "Moscova - A
treia Rom5". Cu pregedintele de la Kremlin in frunte.
O a treia categorie de ortodocqi din aceast6lard crede
insd c5 rugii s-ar putea alege,
in schimb, doar cu un Putinopo&sschismatic.Panslavist.
Despre ce s-a petrecut
cu adevdrat in Creta, intrun numdr viitor al revistei
noastre...
Gheorghili CIOClol
LUMEACREDINTEI/ iulie20I6
REPORTAJ
giMediteran
dintrecarmel
Grota
IlieTesviteanul
Prooroc
aSfhntului
in6ll6to*l'*'dar
fdcutsXtrdiesenlon^iente
dln lsrae!rn-au
Multeloc*-lri
Medigrddinleel*ag} lVtarea
cr.rpaienjeniqulde
h{aifei,
f;;;t*t;a
aeestea'
toate
de
ilineols
eaimel,esteeevaunic.
t*i*"e de h4unteNe
ra*nahal
un agez*nn*nt
Ste!la&/iarls,
n*an*stirea
lnalla
**lurtunr se
*
Nonstra
Da*mn.a
de carrnel\yi
Maria,*onsldcrata
c*olo*t Feciaarei
Siserica
al earmelililor'
eentruln":ondial
*{iiui WArii,aiciafisndu-sc
Frog5sit
t95.p:t1:i-?f6ntul
5i-a
i*ip*it*gte gro{alo ,*t* vrernelr"r!e
sfgntului'
al
statuar
acoioundescafie9ichipul
*roc llieTcsviteanul,
oraq. Cu
Lumeamirifici a Haifei vremepurqi simplumaqina soseauace duce inde
albasprivirea
odihnitd
MeinaintedeintrareainHai- mergepeldrmulMdrii
mdrii, ajungi brusc intr-
38
diterane'atdt de aproapeeste
irul
un labirint de strddule cochete, din care ldqnescmoderne
clddiri din beton 9i sticl[,
strljuite la tot Pasul de Palmieri. As zice cd se aseam6nd destui mult cu Tel Avil'ul,
fire$te,pdstrdndProPo4iile.
Fascinaiiaesteins[ de nedescris.in inima oraqului.briza mdrii se simte Peste tot'
iar aerul proaspdtse intreP6trunde cu parfumul florilor
din erddiniieBaha'i. Am mai
urca-tcdtevastrddule.oPrindu-ne pe un Platou de unde
panorzltnaHaifei esteunic6.
Abia atunci mi-am dat seama cd eram intr-un Paradis
ce leagd Marea Mediterand
de mirificul Munte Carmel.
Localnicii, de-acumobignui{i cu acestefrumusefi, trdiesc intr-un ritm greu de conceput,in caremunca estede
departelucrul cel mai im' portant.Haifa esteal treilea
mare orasal Israelului.care.
surprins intr-o ecualie a J5rii Sfinte, ar suna cam a$a:
."Ierusalimul se roag[, Tel
www.lumeacredintei.com
39
REPORIAJ
lalzreel. Iar m6na Domnului a fost peste llie, care, incingdndu-gi mijlocul, a alergatinaintea luiAhab, pdndla
Izreelo'(III Regi 18,42-46).
In PeqteraSfrntului Proroc Ilie se ajunge cobor6nd
doar c6tevatrepte, dar chiPul
d5ltuit al sfdntului te face sd
ingenunchezi in smerenie gi
rugiciune, in marea de lumind a lumdndrilor vesnic
aprinse.
0 fericitiingeminare
acontrastelor
Maris
laStella
['
REPORIAJ
{sanovo: rzvoruldeleac
drn ogorulPascaliei
d*fo:r.?rj* Turtucaia,
lntree*tederua;^nari
rizi:*arc,
T :i,* -ldin caelrijatffr
rc;-r:anrr
mcr{je;uadescori
in ac*srr,estirizvar,
ca
ic a cF
' * a t u n e in, r-ri n a ctic;i
re ai an p ro p rer ca
!uiineanu *xi:ta...
- r;rndnastirs
Fasralia
uitat"
Izvorul era cercetat mai
cu seamdde aromdni. Se credeacI pe acelelocuri a existat o veche mdnistire, intemeiatdin secolulal 5-lea,ce
a fost fbcutd una cu p6mAnrul.in vremearobiei rurcegti.
O legend5,p5sffatapdni astizi la Seanovogi StaroSelo
(Satulvechi).vorbegtedespre o mdndstireal c6rei nume
este purtat acum de un ogor
iulie 2016/LL'MEA CRESINTEI
Vestitoareaminunii
De izvor, pe acestelocuri,
se gtia demult. Secaseinsd de
deceniibunein l9l l, cdndintreg satul Seanovova afla de
la o b5trdnS,ce seintorceaosrcnitd, spre seard,de la ogor,
c6,,izvorul sec" a inceputsd
curgd din nou. Dintr-odatd,
chiar sub ochii ei. De la mic
la mare. oamenii,in cete,au
inceputsdalergesprePascalia
ca sd vadi minunea.S-a aduna! in pulind weme, in mijloc
de cdmp.intreagaagezare,incercdndsd tilrndceascd,pdn[
tArziuin noapte,la lumina felinarelorqi tumanarilor,semnul
unduirilor cristaline,ddtiitoare de leac,desprecareauzisertr de la parinlii 9i bunicii lor.
Cu teamain suflet cd izvorul
ar puteasd seopreasci din nou
din curgereasa.Bdtrdnainaintea c6r6iase petrecuseminuneaa trebuit sd veghezeacolo
zile gi sdptlmdni la rdnd, povestind tuturor celor care soseaude departecum izvorul,
liu ca pdnd la urm[ s5-gisPele picioarele cu apd din izvorul acesta.va fi vindecatpe loc
dereumatismulsduceJ chinuiseani de-adndul. Va purcede
Reumatismulparohului
upoiioauta, fhrd weo umbrd
Izvorul din ogorul Pasca- de indoiald, la strdngereade
liei va fi in curdnd caPtat 9i fonduri pentrunouamdndstire.
ingrrJitculn se cuvine cu ajuParaliticulajuns
toareleprimite din ParteaPepaznic
laintor
aici
dupd
veneau
Ierinilor care
Astfel,in 1944-1945.cu
tlmdduire. Vesteavindecdrii unui copil de orbire,indat6 ajutorul cregtinilordin a5ez5dupd incepereacurgerii aces- rile vecinegi al pelerinilorcare
tuia. va face ca de i-aun an la veneaula Pascaliaseva in51!a
altui sd soseasclin acestloc aici un paraglis,av6ndin mrjtot mai mulli inchindtori, mul- loc izvoml. In curdnd,pe chelti hecdnd Dundreacu barca tuiala unei bure creqtinedin
p6nd la Turtucaia gi apucand satulNova Cem4 seva ridica
ipoi pe jos, cale de mai bine un mic arhondaricpentu Pelede doud ceasuri.pdndin ogo- rinii ce rimAneaupestenoapte
rul Pascaliei.Abia in 1943, in mdndstire.$i nu pugini erau
parohul din Seanovo,Dimitar
aceia care privegheau gi se
i'etkou se va hotEri sd refacd rugaunoapteain agezdm6ntul
inchinat Sfintei Marina, aflat
vecheamdnlstire de lingd'zvorul de leac.Preotulnu didu- inc6 in construclie.Chiar pazse crezaremultii weme minu- nicul mdnnstirii, in aceasti penilor de la izvor. Fiind nevoit, rioadd,era un fost pelerin din
inff-o zi, sdconduci Pecineva satul Stambolovo,hdus la izaici gi gdndindu-secd n-ar fi vor paralizatpe parteadreaPti.
43
RTPORTA'
:'
t'
Acesta, sp5l6ndu-sevreme de
o sdptimAndcu apdde leac.se
va face pe deplin sdndtos.nemaivoind apoi sd pdrdseascd
locul timdduirii sale.
Uciderea
pustniceiTecla
Instaurareaputerii comuniste in Bulgariava insemna insi sfdrsitul M6nistirii
Sfdnta Marina, cSlugdrilele rdspAndindu-se
care incotro dupd urgia abdtuti asupra locurilor. Pdn6 in 1950,
mdndstireava rdmdnepustie. Dupd cdtevaluni de pribegieprin lume,ins5,o maicd
se va intoarce in asezdmdntul
pdrdsit, nemaivoind in ruptul
capului sd mai plece de aici.
Se numea Tecla. Va rezisla
cu ddrzenietuturor presiunilor, ameninldrilor qi bitiilor
Mililiei 5i Securitaliibulgare. t6ind ca pustnicd,ldngl
izvor, vreme de un deceniu,
pdndin 1960,cdndva fi ucisd cu bestialitatein locul nevoinlei sale.Ingropati in mdndstirede citre sdteni,urmele
mormdntuluimaicii Teclavor
i u l l e 2 0 1 6 /IUMFA
( REDINTEI
peste
Susurulde
unvea(
alizvonrlui
timiduitor
delaPascalia
DupI moartea monahiei, mdndstirea de la izvorul
de leac va cidea prad5 uitSrii, apropiereapelerinilor de
izvor gi de clidirile rbmasein
paragind fiind sanclionatd de
autorititile locale cu amenzi
usturltoare. Sltenii din Seanovo igi vor spune,ani la rdndul, cd un loc sfhntnu ar puteafi pdrdsitpAndla sfirgit de
Dumnezeu.$i minuneas-a
peffecut.In 1991.dupdnoaptea comunisti, izvorul de la
Pascalia.ce nu se opriseweme de opt deceniidin susurul
sdu.va fi amenajatdin nou,
fiind cdutat de aici inainte de
credinciogide pretutindenea.
Vor fi indllate, in curAnd, un
modestparaclis gi un corp de
chilii. Cu toate cI la Pascalia vieguiegte
astdziun singur
monah, mdndstirea-in fiecare vard, este un adevdratfurnicar,peleriniqiturigtidin lumea intreagd- cei mai mulli
din gdrilescandinave- dAnd
o prelioasd mdnd de ajutor
la treburile gospoddregtiale
acesteia.
La doi pagi de Turtucaiaduhovnicia prinde, iatd, din
nou viaj5... Un drum pdnl la
Pascalia,la agheasmade leac.
de hramul Sfintei Marina, pe
I 7 iulie. nu doar cd ne-arputea convinge de aceasta,ci near fi tuturor de un real folos sufletescai trupesc.
Gheorghila
ClOClOl
www.lumeacrdinti.com
|.
ORTODOXIEI
MINUNITE
de minuni
Ico anafbcdtoare
din America
Tayloresteun rnie
ordpeidin statul
Statele
Fennsylvania,
de
UnitealeAmericii,
earepulinir*m*ni
au auzit.{51aflainceputurllePrlni 790,
fiindinterneiatde
,&thenton,
C*rne{!uls
in
ilia
l
i
Sbia z ae x i s 5i
tenlape exPloat$rile
de eirbune
rniniere
de
5!manurfacturile
rvlitas*"Aniiau treetlt
dar Prea
pesteTaYloa',
nrultellu s-ausehimbat.DoareS,Pe!;inga
o big n u i t e bl ei s e r i ci
pie*sed* ruEdeiune
a
neopratestante,
ris$rito blsericidin.".
exact
{V1ai
RdsSr!{.
ortodox*
Eiseriea
greceascl,
Purt&nd
Mare
Sf&ntului
hrannul
inceputul
Gheorghe5i
!\fiucenic
o minuaddpostind
Zilele trecute, am stat
a lViaicii de vorbd cu un Pirinte foarnat&icoaYl*
Downie,
Dom* u l u i c e u
- ii r ne g tete dras mie, John
care sl*uieaPdndnu de mult
nu numai la Biseiica RusI din Bucutot mairnr,:lt
de aiei' regti gi care s-a mutat (.cel
pe ortodoe5ii
Amerie6' pulin temPorar)in Amertca'
ci giintreaqa
ww.lumeacredintei.com
ORTODOXIA
BALGNICA
gi dumneavoastr5,cititorilor,
o parte din cele povestite de
pdrintele.
Lucrurile nu sunt prea
simplu de povestit,clci au
un traseu destul de sinuos.
Prima icoani care a inceput sd izvorasci mir a fost
o icoanddin Hawaii, copie
a unei icoane de la Sfdntul
Munte Athos, mai exact de
la MdndstireaIviru. Pirintele
din Hawaii i-a ddruit pdrintelui Mark, parohul Bisericii
Sfbntul Gheorghe din Taylor,
o a doua copie a acesteiicoane qi a atins-o de prima. La
o perioadS de timp, dupd ce
pdrintele Mark s-a intors in
Taylor cu icoana, aceastaa
inceput si izvorasci mir. Vdzdnd acesteagi voind sI aducd cinstire icoanei, pirintele
a comandat la mdndstirea
greceascdHoly Protection
lulie20r5l LUX,IEA
CREDINTEI
l'
ci aceastiicoanl slvdrqegte
necontenitminuni dinke cele
mai diverse.gi aga9i este.in
ultima vreme au inceput sb
vind valuri de mii de credinciogi siptimAnal,pentrua se
rugagi a seinchinala icoani.
Minunirecente
IcoanaMaicii Domnului
de la BisericaSfdntuJFheorghedin Taylor de cindi ani
nu contene$te
a uum pnn ilxnunile pe care le face. Iati
cdtevadintre cele mai recente,unelepetrecutecu mai
pu,tinde doui luni in urm6.
O doamn6,care aveao
tumoarefoarte marepe creie\ a aflatde la doctori c5,
din pricina dimensiunilor
acesteia,nu poatefi operatI. Totugi,ea a continuatsI
nddijduiasc[ in ajutorul lui
Dumnezeu.A aflat despre
sfAntaicoanddin Taylor 9i
a merss6seroage.Pirintele
www.lumeacredinteLcom
Olimpiadade la mdnistirea
ortodoxdHoly Protection.
A mers la ea pentru a cduta
cuvintede mdngdieregi incurajarelegatede mor^nentul inevitabilal morfii. Intre
timp, i s-aublocat gi rinichii, iar doctoriii-au spusci
trebuie sd faci dializdpentru a-gimai prelungi cdtdva
vremeviala, altfel in cdteva
zile moare.Maica Olimpiada,atzind prin ce trece,a
luat-o gi au mers impreuni
in Taylor, pentru a se ruga
la icoana Maicii Domnului. DE cum a ajuns,s-arugat la icoandcu ultimele puteri, cici stareaei seagraya
de la un momentla altul. In
noapteacarea urmat,a inceput si urineze,iar dupdc6tevazile, ajunsdin California,
femeiaa mersla doctorpentru i se face analize,inclusiv RMN. Nu mai aveanici
urml de cancer:loateorganeleerauperfectvindecate!
Uncazincd gi mai uimitor s-apetrecutatuncicdnd
un t6n6r musulman, auzind
despreaceastiicoan6,avea
g6ndnecuratqi voia'sdmeargdinainteaei gi si huleasci,
gi s-odenis-obatjocoreascb
greze.Ajung6ndin fa{aicoanei, acestaa inceputsEpldngd in hohote,frrd sd semai
poatl opri. La scurtl vreme
dupd aceasta,bdrbatul s-a
botezatintru Hristos,povestind lntreagaexperienldpe
carea ttdit-o atunci c6nd se
afla dinainteaicoanei.
Prpasf6nti Ndscdtoare de Dumnezeu,Fecioarl
pe noi,
Maria,miluiegte-ne
picdtogii!
Laurenliu
COSMOIU
LLMEA CREDINTEI/ IuIIe2Ol5
47
3,?s:&1isli#,?
[ste binecunsscutmultorasentimentul
de bueuriepe care
il arecilitorul pe nreieaguri
str*ineatuneic*ndii iesin cale
oam*ni,faptesaul*cruriearesi-i aminteaseS
de-*is&i,de-acas*"Uite-a5a
rnis-aint*mpfatgirnievaratreeutd,
c$nd,aflatpentru int*iadat5la Rcma,ne*gteptat,
tuiburStor,
nris-areamintit
despremartiriiere$tini
ortodoegi
din Rorn,Snla
con"lunist*...
Am avut gi nedumeriri.
Spre exemplu, intr-unul din
Muzeele Vaticanului existd
qi dou5-trei mici inciperi in
care sunt expusecdtevaicoane (cam atdtea cAte sunt intr-un muzeu de provincie de
pe la noi), valoroase, desigur, care amintescde greci,
sdrbi, ruqi - dar uitd de cel
mai mare popor ortodox din
Uniunea Europeand,adicdde
romdni! Nici mdcaro aluzie.
acolo, la frescele din Nordul
Moldovei, sd spunem, nu
mai vorbesc despreicoanele pe sticld etc.
In fine, una peste alta,
ajungi sd constali cam peste tot la Roma cI bunicutii
iulie2016/LU\.IEACREDINTEI
I
*
=
-
t 'f
f'
l.
Traian qi Decebal, deopotrivd, au fbcut treabd bun5. Vorba unui ghid (italian, cred)
pe care l-am auzil intAmpl5tor, clci era aflat cu un'grup
undeva 16ng[Arcul lui Constantin, pe care sunt cocolate statuile a opt daci, fburite
intr-o mdrime neobiqnuit de
mare, comparativ cu regulile ,,corectepolitic" ale vremii; aceasta,observaghidul,
wea sd spundcb Dacia gi locuitorii s5i chiar au insemnat
ceva special pentru Cetatea
Romei...
$i fiindcd uneori cdlStorului ii gadebine cu drumul,
cum strdbdteamoragulcu solia gi copilul nostru, intr-un
www.lumeacredintei.com
MARTYRIA
,11
ff+
it
fll
MariusVASILEANU
wwwlumeacredintei.(om
?1
1..
_i'ni
IlIIERVIU
nugi.au
pierdut
n*ffiffi#ffir*fuenii
erm*mgm
mWbmw
p*erdut
iperairfa
inl}wm
ffiffiffif
pETRU
tNTERVIU
cupAnlruTELE
BUBURUz
ortrrrHrsnv
in Basarabia
mult?ncercat;,
*od* gl*rul&l
potelora fostindbugit
timpdema!rnultedece_
nii giunde,a$a"cum
igiaminteapoetulGrigore
Vieru,rorndniide
pe malulst6ng
al prutuluilfin_
pasca
{n
zvonul
clopa,tr_llui
leau
cezburapeste
sdrmaghimpatide pe nlaluldreptal prutului,
tocutcredingei
a fobt pistrat cu sfinlenie,iar
d upi cidereaputerii intunericuIui a rd'bufn
it cu
toatdfor{a.Pdrintele
Fetrr:Buburuz,unuldin_
treceicares-austriduitpentrurepunerea
in
dreptriria Mitropoliei
Basarabiei,
desfiintatd
de
regimulbolgevic
in 1gM,nevorbegte
in inter_
vluNce,urrneazd
despreanii,deprigdan6sovietic*,
despreieinvierea
credinleiin
Sasarabi*,
dar 5idesprerelelenipilstite asupranoastriin vrernurilede
astdzi,de
a5a-zisa
libertate.
N"Sscut
la26septembrie
tr937in localitatea
$urlepti,
nudeparte
dech!gin6u,
cu
studiiteologice
laLeningrad,
paririieie
(Zagonsk)
fVloscova
perruBuburuz
giRaris,
a
luatparteactivilaMiScarea
deeliberare
nalionald
dinanii,g0.A binecuvantat
rnarile
adundri
nalionale
dinaeea
vremegi
Fsdurile
defloridelaUngheni
'i-t"enaptere
giAlbifa"Dupi anul1990a re,lnfiinlat
Faculratea
deTeologle
;in ch;g;nau,
p6iare
a 5icondus-o-$mp
dedojani.A fost,p6nd?nanul?00g,Jansilier
administrativ
al
'sasarabiei,
lnaltpreasfinffuui
Petru,
Mitropol;tui
iardinigg: ;ut* parohulbisericii
Sfin1ii
Apostoli
PetrugtpaveldinChiSin6u.
Biserio,,cea
maialbi,ceamaizvelti
si
celeinalte, ceregti.Am avut parteinsd gi de con_
ceamairom6neasci,,
structori buni. Biserica a foit ina@tlde firma
(erul
areutitsi umple
impedu
,,Acest
desfnlimucenici"
+i**F*r+*gre
#;trcr*hi*t*rte pli:u9
6i
5?iin# i*c-+rifi
''J**mfu+t}*l
d*
**'f*fs**srief}*$ge-+ie"
d*se*iE$t
?*ct{rer'}"i
p**r-ad*er***?
Imi amintesc,gi ined foarte bine, degi eu
n-am suferit ca mulli a$ii, care nu se impicau
cu ordineade atunci. Considercd inc[ un imperiu, un imperiu al rdului, a incercat s[ zdruncine temeliile Bisericii lui Hristos. Dn in zadar...Au uitat cd Hristos a fbeiduit sd fie cu
LLlSllt,{ Cll}11'! til
/ iulie 2016
53
I1{TERVIU
Sanan{h sfirqitulveacurilorgi ei Bi_ v_eneau
l^1e1ca
ei Ia Marile Adurlri Nafionale de
sencape carea intemeiat_o
la
cu scumpSdnsele
qidesculfi,
d"r;'3;;;:L;:
vaputeafi biruiti nici d. p"di"il;;j:
Slt::..1,
ry1,"s
nu
P,qnu
sau
cm celelaltesategi orage!
r! lle, acestrmperiu,caredoreasdmmi*ceas_
M-afi intebatces_aintempiatcusfinteleld_
cd Bisericalui Firistoi,si qteargd
ca$uriin *iiaq prigoanlateiia. Ou.a-paoa
;;.._
nire a Numeluilui }lristospe pimdnt
i,
".i;; dneri;
ocupafia
sovieticd
din I 940,insusu.uUiu
carearuncacutopomlqiftegeacupistolul'gi
cu taupesteI100debiserici p*u"lir"iip"rt
"*.rl
li
tn.Dumnezeu,
a e-guat
lr19wite
,Fio 24-26de mdnrstiri,apoi diiijt4i;JH;;
nr-apomerurea
lor in sunet",cum
"iti"or.
ar zicepsal_ mur.marplfine,iarin perioada
I 95g_I963s_au
mistal(Psalmi9,6).lar,.rrlt"t rl fi"J;'f;_
rncrusro4atpeste300de biserici,apoi
Tasuc:.acestmperiu
dupa
a reugitsdumpleBiserica 1965.eipdne
in rqssuutu";1il*ti#i;ii;
lul.Hnstos
grCeruldesfingi,
mucenicisi mdrtu_ orsencl.$lo smguri mdndstire:
Japca.in Chi_
nston. latiicumlucreazdDunnezaul
imperiul $mau.dm cetepeste60 de biseriCi paracli_
sovietica repelatexperienfa
si
aiaUoiicalf,"oJ_ seau rdmasdoarpatu
biserici: Ciun'ea,Smnta
roman:
dar
gi
a
altor
imperii
deduratiis_
lufrt
g eiserica
Tuili,ii:ffi
ronca
cumultmaimaredecdta celuidin urm[. F"l, Sfinta.Tr;ime
cm
clTxtlrul
Flor
central.
Rrferitor la amintirile*"t" p"ir*uf., nii
Nu, basarabeniinu qi_aupierdut credinta
considerce suntatdtde lmportante,desi
am ny $t-3upterdut speranfain Dumnezeu.
triit gi foametea
Cie_
din tg46-,47,d;;iil 6il;
olnla tor a mocnit, focul acestaa
pdstrat
d;noreril.or
ai, r's+e
$iaiil_
x1y:j::1lA{
colhozurilor,apoigi contemporan
fost
cu snnlenle.ur cenugavetoeistrdmosesti.
desi
al
:Iryil
aJJ
penoadel
cleihchiderein masi a bisericilorsi TurF cjdat pentru apartamente,studii.-func_
Iu, c-aneras?u_purgi simplu ca sd supravietu_
al propagand.in"i;i;-;," il;
lTjrjgtorli
rasca.r-lar gr drn acegtiamulfi veneau
1958-1963.
Ia biie_
Eram-atuncT
seminarist,
uooi,tu_ nca, pe ascuns,ca sEboteze,sd
se cunune.si
dental Academieireolo.giceAin il"il;;;,
rnmonnanteze$.a.m.d. c6nda sosit
Dardespreacestea
$i
momen_
cu altbocazre....
pl9md s-a aflat cd sepot deschidebisericile
(es-air*&mplet
rucredim!*
fuaura&*nilsr
inaniid* mcrusesaucele rurnategi profanate,
.
prig+ar**
in toate sa_
so,ri*fie"*,
** bisericile
I*r*A-r--Fitrsltl;;il ;; rele
$l.ora$ecre.q{miiau sdrit si le deschidd.ca
aicis*eru.pi
piardiln,idejdea
inDumneaeill
saapnndaln mi3loculsatuluiftclia credintei
si
.Dupdcum basarabeniigi_aupastratcredin_
caleasprevegnicie.in cdpivi ari
11T
:at'
3"ti
!a 9i dragosteade neamchiar $i d;ptl00 d;;
redescfuse,
restauratesauconsfiuitedin
inrsrrd"d crd;.i-fi: au rost
peste
300
*::?i:
n:f
:e,,g
de
biserici.
Basarabia tu^_
penulul ,tanst,au fost primii care,cu
1ou
mare in_
inrr-un
gantier
deUir"ri"iqi "u
nacarare,^audat startul procesuluide reunifica_ format
re
-l;a;trt]
,in bisedci
nuiivezipe
lpamantunlor romdnegti.aqaqi dupd l9g9
bitrdni
au rost pnmlr dur arealul romdnesccare
au de_
pdcina
din
mu$imii
tinerilor,'
monsffatcd,in pofidaprigoaneiateiste
u."rU"5ep*atrverfui
agedard*
e
rEinviere
* credin!*ii
paslrat
credin{a gi dragosteade neam. de
fl-au
o demonstreazladevdrulci
lsrone,trmbd,cultur5gi de drapelulromdnesc. ^ .Da,gi aceasta
r\u cereaupame,nu cereauavere,cereau
I timpulputeriiintunericului
;;;;;;i il
lim_ Dumnezeu
"cest
a prsffatfoculmocninjifi;#;t
os, Brahelatmd gi tricolor.
strimogegti,iar dupdcidereaimperiuluirauiui
_ Din anii 1988-,99nu incetezsi tAmbitez a apnns.acest
tilc, carea rdbufrril
unpopordeaur,c* iuUeqti
aleuil
l?,1y",rul dreptateagi
$l
care wea si fie conduspe ca_
rea cea dreapti Dar sdrmanulpopor!
Timo de
secotegl pqndh prezenta fosfo6iiduit
si nu a
uy"tpurt de conducdtori,nici politici.
nl"l ,oi_
nnrar, $l ptindacum estenedreptijrt gi
ingelat.
Dar sd ne amintim de entuzrasmulacesfui
no_
por dupd 1988-,89.Cu cdtE,p"rung
li-iaina
s4
cu toati for_
,ra"$l a dont sdaibl fbclii aprinse,adici ldca_
$urisfinte,in toatesatelegi oragele.il.lli_
chistoatemdnlstirilegi au apirut altele;;i.
D-auoeschlsmarmult de 1500de biserici.
ti_
neretul.s-a
grlbit sdumplegcolileqi fr;;iuhi;
deTeologie.
tn bisericaini*.t"j.r.iuoiirn
pury,pj.otilgicivinemultiiturn..bu_i"i.u,i
la sarDaton
btsencae plin6,nu maivorbimdL
iulte2ot6/LUMEACR-tDINTli
wwwlumearedintei.com
,,...ampffitieuumerul
impedului"
ladesffimarea
$irar*ar{i *rm*l* p*ntn*a r*rirtain atsstevra*r*{i
videpe?
Rugdciuneagi nddejdeacd lkistos va birui
pe cel rdu qi viclean gi,,cel ce va rdbdap6ni in
sfhr$it, acela se va mfurtui" (Matei 10,22).Eu
md bucur pentu creqtinii desprecaream vorbit
mai inainte qi tof; impreunl suntem optimiqti,
clci Mdntuitorul ne-a frglduit cd va fi cu noi
pAndla sfhrgitul veacurilor gi cI nici porlile iadului nu vor birui Biserica Sa.
[ur$i**tsrul,{are
Firint*"sunte$gi*uflst*lreEistei
doexirt**!6,r* *ixtrernp*r*de4Sdc
arsFfstcunsed**
aces'
tar* ert* m*mirea
sovietice.
aniintirnpuloeupaliei
t*i revirte?
Dupd cum mSrturisescunele surse,revista Lumindtorul, intemeiath de Arhimandritul
Gurie Grosu in 1908, fiind organul de presd
oficial al Mitropoliei Basarabieiin perioada
LU&1EACRIDINTEI / iulie 20r6
55
l{
t
)
www.lumeacredintei,com
57
PORTRETE
Iil ETERIIITAIE
o amintireluminoas[
N-ams5uitniciadati.predicire
apdsate
areAnhiepiscopurui
garto_
lomeuAnania.
c6nd,rarg ani,r*
pentruprimadat*treptelecatedraleiortodoxe
"irit arnfostuinritsi
d;ncru;-ruuprl,
vid mii
d_e
tineripiadur;iadunafiraorajta
intsrnirea
il;;;;,
cu
rerorur
din
amvon.lrlevoia
de modere
?nt*rnear*ornentu
! r;rertigiiiuvdntuIui"
apucdturi nonconformiste in
viala privati? Nu m-ar mira,
cdnd gtim ci Valeflu Anania
s-a forma! la gcoala'luiTudor
Argfiezi. ln studenlie, viitorul
mitropolitul cunoscusefebra
lngajamentelor na{ionaliste.
r.ozttrrleproromdne$tiSi an_
ticatolice sejustifi cau,retros_
pectlv,prin himitere Ia Dic_
tatul de la Vena, prin care
puterile strdile rupseserd
rranstlvanlade trupul tdrii_
mam5. Student medicinist
la finele rdzboiului mon_
dial, ValeriuAnania a ficut si
pugcErie.
sub regimul comu_
nrsr. unu spun cii, in timpul
Mitropolitul
Gretepdveainodi
Nu l-am cunoscut doar de
la distanti. in mai multe r6nduri, m-a primit in audientEqi
mi-a ascultatp[sul. Mi-a ar5tat o pretuire afabild, ca gi altor scriitori (intre care Teodor
BaconschisauRaduPreda).
Ofereasprijinmaterialgi incurajiriprietenoase
celoraflaqi
la inceputde drum.Teprivea
in ochi gi ifi mlsura bine puterile intelectuale.PEreasd-!i
cunoasciin detaliuparcursul
profesional.Simteaicd ai in
fa\Et;ratatilgrijuliu; gatas[ te
indrumepedrumulcdtueaste.
Degiprinscumultetreburi
obgtegti,gdseagi timp sdrdspundi la scrisorilepersonale.
$tia s[ ascultegi sel5sauqor
intrerupt.Zdmbeatandru,incdlzindu-flinima oricdtdetemdtoare.D[deauneorireplici
in cheiaPatericului, strdfulgerdndu-qiinterlocutorul cu
o pdtrunzitoarec[utdtur6.Te
imbrifigaafabilgi-!i dndeabinecuv6ntarea
discret,lipsit de
orice hieraticd emfaz6.Nu
sprdncenele,
ci ochii scipdr6tori te ficeau si lii mintechipul acestuibdrbatapostolic.
Miqcatde wietul Duhului, Mitropolitul Bartolomeu
citeagi semnelewemii. A ldudat progresele
medicinii,
avertizdnd
contemporanii
asupra risculuiiluziilor faustice
aletehnologiei;a pledatpentu integritateadogmeicregtine, dar s-aangajatintr-un dialog concretcu Areopagul;a
criticatmodemismul,
dargi-a
asumatfrrd complexemodernitatea.Degiinclrunf;t, a fost
prinffe primii ierarhi careau
adusmesajulEvanghelieipe
undeleradio,frc6ndaccesibi
l5 Bibliarom6neascd
pesuport
electronicdigital.
Deopotrivdneconvenfional gi tradi,tionalist,Mitropolitul Bartolomeua preluit darul vielii, dar qi petrecerea
cu
Dumnezeu.N-a acceptatniciodatdgltetoizarea liturgicd
a cregtinismului, subliniind
importanla acliunii sociale
din par0eamirenilor. Le-a cerut romdnilor sd se integreze
cu frr,rnteasus in Europ4 frrE
complexepubrile saumimetisme adolescentine.
Mitropolitul Bartolomeu
a avut parte de c6liva discipoli cu personalitate, lds6ndu-se cercetat, in ultimii ani,
de pelerinii Mdndstirii Nicula. Acolo, aproape de morm6ntul lui IoanAlexandru, se
pldngea ci romdnii au ajuns
s[ sdrbdtoreasc5,,unCrlciun
ftrd lisrs, o Boboteazd fhri
agheasm[, un Sffint Ion fbrd
Inain0emergdtonrlIoan qi, mai
ales,unAn Nou intr-un revelion perpetuu, ftr[ sfhrgit, condimentat cu narcotice vaporoase,sfaie impudice gi aburi
etilici".
Dupd moarte, i-am citit
cu incdntare Memoriile. Frazalungd, frumos trecuti prin
daltd, are o caden!5 fluviali.
Ogorul limbii romdne muncit de ,pilmagul Valeriu Anania" (cum ii pllcea sd-gispund)
aveablazonul vecbilor Minee.
Fin psiholog gi dibaci polemist, autorul a evital anecdota
irelevantil, desendndcu talent
frescaunei epoci complicate.
Pdreac[ gi-a insugit criticile
pertinentevenite din afafr.,rdrirdnndneschimbatpe interior.
Intre oamenii care mi-au
marcat tinerelea se numdr6,
deci, acestmme om al credinlei ortodoxe. Ii sunt recunoscdtor gi astiizi penfu toate darurile primite.
MihaitNEAMJU
Scriitor,
doctor
al Universitdlii
din Londra
www.mihailneamtu.org
59
PROFATTIII.IA
4iuaCopiluluiintara
Barnev^ernetului
iutie2016/LUMEACREDIhiTEI
www.lumea(redintei.com
ffi
lini$te,increderegi sPeran- CIci numai cei^curalicu initd in inimile romdnilordin ma vor vedea ImPdrdlia lui
i.lorveeia.Acest dar este Dumnezeu gi vor avea Parte
unul neprelutt, iat EPisco'
pul copiilor ?9i meritd cu
prisosinldacestsupranume
PROFAMII-IA
Uumm-amindrdeostit
nebune$re
de fiulmeu (II)
A
.-
-1
Nu existdfipturi nraifragile
dec6tpruncii,maiexpuse,
;r);/
le,rnai
or!e6eapricir.r
al
ere*gie;
e6xute,
oriee
frr de r*u d!r"}
'lea.iut*rate.
nnagina
ir:fernai*
a denronicurui
careb*niuiep; #*g**ipoate spurbenepreg5rilr
penrrulumeaasrarea,per"rtru
earenu a v;.r.:r
:i 5
}:-Yrplet
$a
rCIage
nielmdearl-iristes,
lurneaestap earediavolula vrut s* l_s
puni*Msntuitorulu!
la pieioare
cas,*-Lispite*se*
ln pust;ulearantaniei.
epreg5title e trupul. firav, rubicond
u r*,n!g1el. Din addnculmicufei, pufinei
$l vesetin moliciunile lui, prea des_ l*f,
| \
lor rapnrn,dm sala$ulacelaincredibilde fra_
\ cnts, naiv, docil gi pur le e sufletul.
gl se ndrc6 de fapt cel mai simplu, mai direct.
i.
ln tumea rdului ei intri fhrd nici o armuri.
mar uman rmn al iubirii. $i prin astapruncii
Nu au nici mdcarplatogacu care sfin1ii
sunt sylt, d5 fapt.incredibilde putemici.fnuin.iUlii
mconJurap,p latogdalc[tuiti dintr_oindelunsE.
cnlar.pentru cd putereanu sti in toatearmele
tncercatdgi s6ngeroasiluptd cu raul. Ni_i
de pe pamant.,ciin capacitateade a cuceri.Iar
gtru.acestuiavicleniile,perfidia, agresivitatea
er o tac debordantde g!or. cu un simplu surds.
mu.;rcd,lupta pdnE la sdnge,rlbdetoare. te_
tFn*
nace,de neclrntit.Nu. Ei sunt completnoi
si
Cenq
r6de,
Sofian
nu rlspdndegtedoarun
completgoi in fala asculimii viclene .ur. n'" . .
hohot,ci mici cristaleae U"tu.i" Lootusi#
urconJoari.ne impunge,ne sfhgie.Dar tocmai
lu c.*" sespargin moleculeinfime(impo"sibil
pnn uaghtatea aceastapruncii suntinfinit
mai dedetectat
deinsffumentele
demdsurd'Si
con_
puternrcldecdtoricaredintre noi, de neinvins.
[9luJg lumii cdzute)qi seimprdgtitil;;
Cucerescorice inim[ inskntaneu,,.nirnUl
jy,ly.ure
suportegoul.ca la noi,
nepdsarea.urdtul.grimasele,morga.patimile, qe
Tltyl
plda. Nol.cel$rep!
maiadesea,
rAdemde cine_
a-cedia.
Nu existi dipresiepe caresanu o poa_ va.
Fi.ecd e vorbade o debaians*..tand""
ta rata, n3 Roli sI gisegti nici o gaurdneieri
aunui om,deo maladiea sufletului,uufin_
pe care er s6 nu o poatEineca in lumina
uiui
lii careseceretronaatd,fiecde d"";;-;il;ii;
\
anapoda,in cele din urmd noi stabilim un raport de valori in care personajul purtdtor de
poantd- Bul5, Ific, un amic? - e pdnl la urmb
sursdqi suport de luat pestepicior.
La prunci rAsul este, pur gi simplu! E o
stare anamnetic paradisiacS,in care fericirea
dospegtepdnb dincolo de granila obipnuitda
umanului qi atunci se revarsd, nu are cum altfel, spdrgAndu-sein valuri de preaplin interior. Rdsul 1or,al copiilor, e un dar de Sus, care
ne aminteqteci existen{apoate fi toditii extatic,
ieqind din sine spre fericire cu o at6t de mare
energieincat tmitele obignuiteale comportamentului uman se sparg'gisinguraposibild exprimare ester6sul. Nu de cineva, nici de ceva,
ci r6sul pur gi simplu, ca o hainl albd, impecabild,impbrbteasciin sensulimnografiei bizantine, care poate gi trebuie sd imbrace priznicar fiecaresecund[ a vielii. Cred cd singurii
carepot rdde aidoma pruncilor sunt sfinfii, dar
la ei rAsul curat vine dupd o viali de nevoin!d in care qi-au infr6nt ironia, migtoul, luarea
pestepicior, zeflemeauacu toatepdcatelecare
decurgdin ele.
La Sofian rdsul vine fbrd efort, e puternic
qi liber gi pur, mai putemic Aimai liber qi mai
pur decdtcascadaNiagara gi in m[surd sI alimenteze cu bucurie o planetd de dimensiunile lui Jupiter. Cdnd md izbeqtemi cufirndd in
wwwlumeacredintei.(om
63
COT{TROVERSE
SfantaSofia- un simbol
4-'
.t
perunanentd
disputd,
^rlrr-o
Dup*ee,fn urtimira*i,musuinranii
dir-lTurei*6u eerutcJinsrst*r:ga
guvernuluide
laAnkaraca5f6s.lta
suri*,eateurata_i;***l'u,Ortodoxiei,
redevinsmcschee,
sd
visu!aeest;d ;;;;re, e pe carede
a setra*sforma?n
neatitare.
Vrerne
d*
p*J**-**
1?t::'t:,;*
n_li**i_J;i d; acesr
anr
un
rra
ns
nr
xe
in
d
i
reer
nus*ci
u
nrea
;il?:::;;
d
de
irnInea1*
ffjff,t13,:*;yj
:,3:iava
hur}u;nin* sieiii-'"
{sa
* *;;1'il'ffi:?
ffi?fi,:
--,-,?;r&g
ggmparamdregullocascu
Vechiul Templ'ude la ieru_
satrm,indllat de Solomon,
vorblndu-l parcdregelui iu_
oeu: ,. I e-am infecut, o, So_
lomonl"..Afi stdpdnpeste
Lonstaxttnopolgi a te in_
cntna dlvtnitAgiiin Catedra_
ta Sfdnta.Sofiava deveni,
astfbl.chiar dintru inceput,
lutie2016/ LI,1.{EACRi:t}i}rTEl
www.lumeacredintei.com
... ;imusulmane
Rdvnitul,,trofeu" v-a.incdpea,in 1453, in m0ini{e
Sultanului Mahomed Cuceritorul. Intrdnd in cetate, urmat de sfetnicii sdi cei mai
de seamd, sultanul va strSbate c[lare strdzile acesteiapdnd la Sfrnta Sofia. In fala mdrelelor por{i
ale catedralei,va descdleca, va lua o mdn6 de !5rdnd
gi o va presdrapeste turbanul sdu,in semn de umilin!6 fald de Cel Preainalt.Va
intra apoi in mireful locag
gi, dupd ce unul din ulemalele sale va proclama de la
www.lumeacredintei.com
Bitilia
pentruSfintaSofia
65
COl{TROVERSE
It
permanentda fostei catedrale in moschee(sluibele recente, de Ramadin, fiind considerateun prim pas
ln acestsens),mal cu seami
dupdce relaliile dinrreAnkara pi Kremlin au cunoscut
o rdcire evidenti. dupd dobor6rea,anul trecut. a unui
avion militar rus de cdtre
Turcia, atunci c6nd,,trofeul" SfbntaSofia va fi pus din
nou in joc de media moscovitd in emisiuni incendiare, la carevor lua parte mai
mulli politicieni de rang inalt, generaligi inaltefeG Ulsericeqtidin Rusia.
Sofia
,Trofeul"Sfinta
DacI pentru creqtini SfAnta Sofia rdmdne
66
un simbol al credinfei in
Sfdnta Treime, credinja
cea dreaptd,pentru Islam
aceastar eprezintd,simbolul
fbrd de tdgadd al biruinlei
asupra,,necredincioqilor"
ce au abdicatde la ,,adevdr ata inv dtdturd divin6" (i slamul - supunereafafd de
Dumnezeu),prin,,asocierea" lui Hristos cu Allah, ei
trebuind aduqi - intr-o perioadi mai scurtdori mai
Iung5,prin orice mijloace la ,,invdldturacea dreaptd" a ..ultimuluiprofet;,
Mahomed.
Dupd istoricii fundamentaliqti de la Ankara,
fhrd cucerireaConstantinopolului din 1453 gi transformarea Sfintei Sofia in
ffiffi
ww.lumea(ledintei.com
REMEMBER
Talent
giiubire:DorinaDutkay
persoanelor
gia faptelor.
facdin tot sufletul,daralt venit
Dupdabsolvirea
Facultdtii n-amdecitpensiade cdtevamide Silviculturd
9io viali dedici- lioanede lei.laruneori?ntretineti ocupaliilor
salede inginer,
de reae maimaredecitpensia'lposolie(demullianividuvi) 9ide vesteaea,cu m6hnire.
mami a celordoifii,DorinaDutln prestigiosul
MuzeualJikaygi-adedicatintregul
timp rd- ranuluiRom6ndin Bucurejti,
maspicturiide icoanepe sticli precumgiin importantulMuldrinegti.Degiinci din frageda zeuAstradin Sibiu,icoaneleDopruncieincepuses5 deseneze rineiDutkayaufostintotdeauna
gidejain gcoala
primarddeprin- printrecelemaivaloroase
sirafisesetaineleacuarelei
de la niste nate,in timp cein BrasovMuzecilugdrile,ia maitarziulectiide ul de Etnografie
ii devenise
oa
desende la pictorulAurelPopp, douacasd:aicia predatpentru
in timp ce la Bragov
devineele- mulliani- de fapt,p6ni laduva pictoruluigtefanMironescu
gi reroasasadisparilie- numeroaa artistuluiHansMattisTeutsch. secursuride iconografie
pentru
ln datade 19iunies-astins Pentruo buni bucati de vremg copii.gi pentruMuzeulde lcoadinviatd,laBrasovdupdlunide operelesaleaufostmaialespor- nedinSibielmanifesta
o draqossuferirili,doamnaDbrinaDu- trete,dardupi 1989DorinaDut- te.a-parte,
exprim6ndu-5i
re!retkay,exceplionalipictori!5de kayseapropiede aftastriveche tul faIAde stadiulde degrad'are
pe
icoane sticldlerinetti 5iper- a pictorilorde icoanepe sticlipi continudin caresegdsesc
operesoani cu inaltecalitetiumane in 1991seinscriela cursulde leaddpostiteacolo-gi
fa15de neNiscutdtdClul-rua- iconografie
gcoala
5ispirituale.
de la
Popula- pesarea
instituliilor
competente
poca,in '1934mutati la Brasov rdde Artddin Bragov.,,lnainte
de in aceastiprivinld.
in i 951,DorinaDutkaya trdito 1989eragreusi picteziicoaneDelicatetea
sitalentulartisvialdimbogititi de o extraordi- lepovestea
artistaprietenilor.
Nu tic al DorineiDu:tkay
rim6n innari activitate
artistici,darside aveaivoiesi faciexpoziliicu te- scrisein frumuseteaicoanelor
comuniunea
spirituali- oratie maticdreligioasS,
nu aveaimo- sale.Dar,dincolode acestea,
se
unchiului
siu,Pr.Nicolae
G-rebe- deledupi caresdpictezi.Mi-agfi afldun talentgimaimare,binenea,delinutvremede 22de ani doritsi facicoane,
darnu aveam cunoscutcelorcareau iubit-o:
in inchisorile
comuniste
- cu fi- pregdtireateoreticd5itehnicd". talentulunuisufleturias,al unei
gurimarcante
alevietiiculturale Toateacestea
vorfi posibileince- fiiceaaceleiRomdnii
nobile,prorom6negii,
intrecare p6ndcu anii'9Ocdndvaincepe funde,cregtine,
5ireligioase
care
nu trebuie
pr.Ghe- si pictezeun numir impresio- si moard
IPSBartolomeu
Anania,
o dati cu disparitia
cePr.Zo- nantde icoane,ajunsde-alun- lormaibuni.
simOancea
gimulliallii.l,Ur
gulvieliilacdtevamii.
Giovanni
RUGGERI
meu,NicolaeGrebenea
- obisListacelorcareau beneficiat
deGeorgeta
Zlevoaca)
nuiadoamnaDutkaysdspun'i de frumuselea9ide darulicoa- (traducere
- s-anescutla Risinarisi a co- nelorsalee lung6:din
Jara5f6npilirit cu fraliilui EmilCi6ran.
A ti in Spania,
din StateleUnite
statin inchiioarecu lPSBarto- in ltalia- cas6nu pomenimde
lomeuAnania,PetreJu{ea,
Mir- nenumiratelebiserici,m6nispr. tiri,de felelebisericegti
ceaVulcdnescu,
Pr.Stdniloae.
gide miCalciu,Pr.Cleopa,NichiforCrai- reniidinRom6nia
sidintoatdEunicgiRaduGyr'iMemoriaului- ropa- mulli suntceicirora le-a
toarelordovezide credinldcreg- ddruitextraordinarele
saleicoatindgia sacrificiului
loriniimpul ne.Le-adiruit, pentruceDorina
perseculiilor
comuniste
vormar- Dutkaydetestacomercializarea
ca pentrutotdeaunaconStiinta lor,chiardaci, in anumitemoDorineiDutkay,careva ifla fn mente,se gdseaconstr6nsd
si
acestefigurisistemuls6ucon- v6ndi din icoaneunoramatori
stantde referinli in aprecierea de artd:,lmiplacesdddruiesc,
o
6E
www.lumeactedintei.com
ilRTEA DEdPAIAI
pusul caunr6s6rit!
{artea insemndri la apusul soarelui a
doamnei doctor Roxana Cristian reprezintd o coleclie variatd de eseuri qi meditalii
creqtine,care au nu doar rostul unor radiografii in scris ale experienlelor interioa- .
re ale autoarei,ci gi menirea unor chemdri
la Hristos gi la Biserica Sa, pe care autoarea
le adreseazdcolegilor de breasl6,oamenilor
de culturd, intelectualilor in general, cu un
gAndaparte- 9i plin de prospelime duhovirceasca - pentru generalia tdndr6,uneori
atat de plgubos instrdinatSde repereletradiliei noastrecreqtineqi nalionale.
Demersul doamnei Roxana Cristian,
bine prezentatdeopotrivd sub aspectteologrc. filozofic gi literar, capdtddeci valoarea
unei mdrturisiri de credin!6 creqtin-ortodox6: o mdrturisire clar[ 9i ferm6, acreditata $i de prezentacuvintelor scripturistice qi
patristice, pe care autoareani le oferd spre
meditalie.
TAlcuiri mistice la evenimentebiblice,
explicdri ale unor icoane recunoscute (mu!te hind reprezentdriale Maicii Domnului, in
specialale ,.RuguluiAprins"). diversecugetari. intamplariqi intdlniri din viala autoarei.
toate acesteasunt prezentatecu clldur5 qi
agonisiriide-alungul vremii a acestorexpesensibilitate, intr-un mozaic luminos de senriinle duhormicegtigi culturale deopotrivd.
toaocdrmuieqte
le
suri ale Providen{ei care
mare parte dintre ele legatede mAndstirea
te. Dialogul rodnic dintre credinla qi gtiinde icoanaRuguluiAprins 9i de multi. prezentin viala 9i carteadoamneiRoxana aceasta,pdrintii
care au vieguitin aceastdobCristian, ne confirmd faptul cd autoareaa c6- ti dintre
Andrei Scrima.Benedict
qte
(Sofiin
Boghiu,
vinutat sd inleleag6 nu doar mecanismele
decirii trupului, ci qi tainele vindecirii sufle- Ghipq,Arsenie Papacioca. a-.).in concluzie, insemndrile la apusul soatului prin unirea harismatic[ 9i iubitoare cu
relui
aleunei alesedoamne a Ortodoxiei
qi
MdntuitoCreatorul
Dumnezeu Tat6l,
lansare,pe
rul nostru. Urmind parcb indemnului de odi- romdnegti- avdnd-o al6turi, la
sculpcreqtine:
artei
a
doamnd
aieas1
o
a1t6
Paulescu
C.
nioarb al doctorului Nicolae
9i
torita si pictorita Silvia Radu- nu doar cd
c[lcdnd pe urmele mdrturisitorilor Rugului
ne araldiegdturadintre credinla5i cultul liAprins, doamna doctor Roxana Cristian doromdneasvedeqteincd o dati cd a qtiut sd-giridice pro- rurgic cre$iin-ortodoxe9i culrura
faptul
ne
confirm6
dar
din
ele,
caizvorittil
fesia la sacerdoliu.
sufletului",
cultura
este
culturii
ci
..sufletul
biseprezentim
in
s5
bucuria
alut
Am
care il inalld pe om spre Dumnezeu qi ii
rica Mdndstirii Antim aceastdcarte editadeschidezarigtilevegniciei.
(2016)
Sfdnal
td chiar in anul comemorativ
tului Ierarh Martir Antim Ivireanul (cc'
Arhim.MihailSTANCIU
1650-1716),implinind cu aceastabucuria
wwwlumearedintei,com
69
Dqnrtedenaidili$ deaemtfuwa
diqutopffind
prezenlo
linbiironarcinslulMeoradwedinrronn
(mim ssizadoaro stare
pubticdnt
defofr),
froqn;ente
dinwiwih pinia IoRdioclie
aleinor ronAni1iibri
inHuogotr.
ftt acate
rilndui,pnm punasubiectului,
merta
umdndofiddiltut- sau
nu-inolbforuri,
umar
fi de daW docd
n mrsiderd
nwr,
adevirat.
,,Este
$idoare..l'
StimateDomnule Bucwoiu.
In
primul rdnd tebuie sdvd spuncd articolul
.
dvs. ,,Ghetoullimbii romdne"mi--aficut o mare
bucurie,pentru c4 iatii, in sfiirgit cineva cu qreutatemediatic[ ia taurul de coame,ca sI siun
ag4 in mod oficial, gi aducela lumind o problemd dweroasda parohiilor din Franla, care este
99.a.atimpii romdnesau,mai precis,a predictibile.ieiviitoaredispariliica limbd de crilt in parohiile noastrede aicl.Aceastaesteo probleml
pe cdt de veche(dacdne situ5mcd la orieini prin
gr,r '90), pe at6t de specific[ doar Franfi, nefiind cunoscuti in celelalte$ri europene,cum ar
fi Italia gi Spani4 cel pugrndin informaliile mele.
in mod
.Fgpmenu]e.sjqsimplu:in general,'gi
maJontar,romarul,'unpreundcu preotulparoh,gi
el roman,suntcercaresezbat(aici includ gi as_
pectelefinanciarg)s6&rfiinFze parohiilerespectt-v9,dupAcare in parohie apargi francezi I de
obicei minoritari. La inceput, poate qi dintr-un
sentimentdeinfelegere,se accepti sj se citeascdApostolul, Sfrnta Evanghelie9i Tatil nostru
9i in limba lui Robespierre(!),pentu ca sdinleleagd9i francezii ceva din ie se intampta in tisericanoastrd.
s-aropriaici,astapdndla urmdnu
^Dpd.totul
arn
T-l ry_ru.c, putea-ointerpretaca pe o dova_
d5 de iubire qiinJelegerefr[leascacre$tina.trepla!-F:ptat, ins5,in numeleaceleiagiinlelegeri 9i
iubiri, apartot mai multe elementede'fraicezi.
poateca,tivafranceziin plus (oricum departede a
umple biserica)gi, din pdcate,agacum agianticipat sauprefigrrat din ce in cemai pulini romdni.
iulie 2016/LUMIA CREDINTEI
www.lumeacredintei.com
|.
deindicati
,,Arficit sepoate
adevir..l'
dhgoste'd
omaimare
StimateDomnule Bucuroiu
Suntun romAnffiitor in Frant4 ca atk\iaaltii dintre compatriotii noqtri.Am venit aici siiit a" irpt"j*'ati, de fapnrl cd fiebuia s6-mi intrelin familia, deoarece,dupdinchidereamultor
intreprinderi acasd,nu am mai putut sd-mi gdsesco slujbd.Mullumescpopomlui fiancez,care
mi-a ingiruit sdduc o viali civilizati 9i cIruia ii
r6mdn iegnic indatorat.Dar nu a fost u;or. Mitul unei vie{i ugoarein strlindtate estedoar un
mit. Se pun multe probleme,mai alescunoaftereaunei limbi fhrd de care nu ai nici o qans6,
problemaunei adaptdriintr-o viafi cu alte obileiuri qi tradiiii, a lipsei tradi{iei 9i spiritualitiilii
caracteristice-oricdmipopor.De aceea,psihicul
ww.lumeacredintei.com
nostru, al celor din diaspora,estefoarte impov5mt. Simtim lipsa legdrurii dintre oameni,atot
ceeace ne'facesdfim noi 9i nu al1ii.Imprumutul altei mentalitS{i, a devenirii in cineva care
n-ai fost qi nu vei putea fi niciodatS,este9 iluzie pe caredoarunii inconqtienligi-o inchipuie o'osibil6.De aceea,chiar dacdin Romdnianu
ani fost foarte lega,tide Bisericd, aici aceastiilesdturddevine necesar6'
- Astfel, m-am apropiat de Bisericd qi am
gdsit acolo leg[turilt, modul de via{5, amintiile careimi lipseau, oameni care erau afectafi
de aceleasi sentimente dureroase,de dorul qi
nostalgia tradiliilor, a vielii nga-sqe'Biserica
este loiul tlmeduitor care ne indulceqte traiul
si ne facesi sim.rmcdnu suntemsinguri.Peniru c6 numai astfel putem alunga aceasti sinsurdtate care ne tulburd viala. Din pdcate,nu
6estetot ea si sluiitorii ei suntconqtienlide roiul pe carear trebui si-l joace in via{a credincioiilor. Din motive greu de crez'lt, unii sluiitori ai ei isi inchipuie cb e mult mai nobil si
ienunte h limba rbmdn6. Sub pretextul unei
aqa-ziie ,,recunogtinle"fap {e p9n9ru] francez, ei impun o fecere totald la lirnba francezd siinfelul acestaii indepilrteazlpe oameni
de ceeace ii aduceala ea,bucurogi cd iqi reg[sescfadiliile gi credinlapdirngilorlorde-acaslt.
ofiCeeace alivdntdumneavoastre la-slujb-a
ciati laAigenteuil de Mitropolitul Joseph(nu
mai spunem losif), nu e intimpldtor. E:tg ce.eq
ce se-intdmpld,din pdcate,in multe biserici
,,romAnegti" din Franla. 56 fie oare g aglqta
de a-i,,converti" pe francezi la ortodoxie?SE
nu ne facem iluziil Francezii au Biserica lor 9i
preaputini suntdispu$isd I pdriseascd.Rarebri seintelnescconvertiti. ln schimb' a$acum
ea pierde
ati spusin articolul dumneavoastrS,
mulii romAni. care cautd alte locuri unde se
pot manifesta in limba pdrinlilor lor. Oare cdt
ie stie cd sectele,respectiv baptigtii, adventistii. au educatpredicatori de limba romdn6'
astfel ca locasurilelor de adunaresunt astdzi
pline de romdni care cautd acolo ceeace Biierica romdneascdnu le mai poateoferi? [...]
(Ing. Mihai Florea, MontPellier)
LL]MEACREI)INTITI/ iulie 2016
71
0scrisoarc
deschisi
72
lull2016/LUMI:\CRllllNTEl
www.lumearedintei.com
iulie 2O16
73
Regiigi
reginele,
acegti
ungiailuiDumnezeu,
auexercitat
de-alungulveacurilor
o
atraclie
faramargini
asupra
oamenilor
obignuifi.
cumtriiesceiinprezent,
proqram
ce
au'ceoameniiiinconjoari,
ceproprietiliau,cegre;eligicelucruribuneauie.uiin
rstorie
- toateacestea
$.mujf alteleleputeliafladinrevista
lunaricaseRegale.
in r4eauadechiogcuri,
supermarketuri
gibenzinirii.
"BASlLlcA TRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE
BAfl+!gt
BUCURETI-BAsILIcATRAvEL:Str.Doamnei,Nr.20,Tel./fax+4021.315.35.03,MobiL:o74|.260.424
Email: office@basilicatravel'ro' Program: 09'00- 17'00
BUCURE9TI.CnNTRULKRETZULESCU:CaleaVictoriei,Nr.45,Tel'/fax:+402|.3|3.37.4518'00
10'00'
Email: patriarhia-pelerinaieoyahoo'com' Program:
BUCURE$TI-CENTRULUNIREA:B-dulComeliuCoposu,Nr.ld,Te|J|a<:+402|,337.48,|3 18'00
10'00Emait pelerinaje-unir;a@yahoo'com' Program:
BUCUREFTI.CENTRUL-TITAN:Str.StelianMihale,Nr.l4,Tel,lfaxl+402|.345.||,4|
Email titan@basilicatravel'to' Program: 09'00 - 17'00
(biserica lcoanei),Tel.: +4021'210'55'03
BUCURE$TI - CENTITUL ICOANEI: Str.Icoanei, Nr.12
Email pelerinaje.icoanei@yahoo'com'Program: 09'00- 17'00
BUCUREsTI.CENTRULENEScU:CaleaVictoriei,Nr'202,TeI.:+402L,313.74,86
ry
Email:pelerinaie'enescu@yahoo'ro'Program:09'00'17'00
BUCUREFTI.CENTRULCoLINABUCURIEI:B-dutReginaMaria,Nr.l,Tel.:+4021'367'26.24 17'00
Email: pelerinajeebasilicatravel'to' Program: 09'00'
BUCUREETI-CENTRULDEINFORMAREPELERINA|E:B-dulI'c.Britianu'Nr.12
PRoGRAM: 08'00 ' 16'00
Tel./fax: +l0ir'irO'zo'og, nmail: infopelerinaj@yahoo'com'
www.basilicatravel.ro
www.pelerinaj.ro
EAfil.tc_A
AGENTTA
DE PELERTNAJE
"BASIL|CATRAVEL"
r*Asov-cENrRUL,,sFANruL***"*t$tl,ltfl3,'f,i:',fili.[T:::?.H
sr*ru
-.EN'RUL,,sF.
$rARf,
MUCENT'
of,ffiIlff$?,fi f#K'*,"i:,:,i:::T;fi;ihlHl
ARAD.CENTRUL,,SFANTULAPOSTOL
^#;*i:.$:Riil$:?ffJ:II:;:"fi],1.3?;T.;
program:09.00 17.00
Email:arad@basilicatravel.ro,
www.pelerinaj.ro
QBADEA- CENTRUL,,sF.
lraRE MUCENICI.{INA,,:Str.Ep.RomaJciorogariu,
Nr. r0
Tel./fax:+40259.236.038,
program:O-q.OO
Email:oradea@basilicatravel.ro,
- fZ.OO
nrrrv.basilicatravel.ro
B*srLlgt
''BASILICATRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE
Ia
Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vd invitd si participali
Croalia
9i
un pelerinaj in Macedonia, Albani+ Muntenegru'
Serbia. Pelerinii se vor inchina in locaguri sfinte din Skopje'
Ohrid gi Belgrad Ei vor vizita unele din cele mai importante
din Ohrid'
obiective spirituale 9i culturale. BisericaSfAntaSofia
Cetinje
Catedrala invierea Domnului din Tirana Mindstirea
Catedrala
din Muntenegru, oragul vechi Dubror'nic din Croalia'
pelerinaiului'
ale
SfAntulSavadin Belgrad, sunt cAtevarepere
srRANDREI":
APosroL
GALATI
-CENrRUL,,sFANruL
l?lffiHrflrts;J*,:1;ERbffiii.:fr'."tt]ifll
tTft'l?i.3;
P^Ttlfb.J"S*,mi.ll,Kffi,ff
.ASIAN":
roAN
ctrNrRUL,,sFANruL
BRATLA
BAc,iU.Cf,NTRUL,'SFANTULANTIPA',:sTR9MAI,NR.48,TEL./FAX:+40234.533.829
17'00
EMAIL: bacau@basilicatrrvel'ro'PROGRAM: 09'00'
*f-il3l,
roAN
.,sF.
sucEAvA
-.ENTRUL
;,.$,1"'"6i*lH*x;:"11'.tsiil3;1'd':ifi3
REFIIA-cENrRLrL,'sFAP'P{'*"$ift",li"J,i6;"T*:Hli",*}"#ffi
#ffi11':iii;
www.pelerinaj.ro
*'basilicatravel'ro
.+i::
* w&{&&s&
ffigF$
*94
ffi&w&t&
E.&
&4Wru?H
tut&ft*
#gsF&fqY*
&ft*{ge
$f$
s$E"&
F*?effig
Athos
Halkidiki
Veliko
lamovo,
Ihassos,
$ Muntele
4 zile,plecare
21iulie2016
175Vpersoana
pentrufosticlientiai
PretSPEOAL
agentiei:160/pers
0lympului,
Riviera
Kavala,
Edessa,
Sourouti,
Meteora,Metsovo,
siSalonic
Halkidiki-Kassandra
2016
12august
5 zile,plecare
245Vpersoana
pentrufosticlientiai
PretSPEOAI
agentiei:220lpers
3
MunteleAthos,Thassos,
Ouranopolis!
dintreobiectiveleimportantealeGrecieiintr-o
mini-vacanta
speciala:
Thassos
- insula inconjuratade apeleMarii Egeede un albastrucristalin;Ouranopolis- cu satepitorestisi plajesaruMunteleAthos- singurul
tatede razelesoarelui;
statmonastical lumii.Vomcombinavizitelecu
timpul liberpentru relaxaresi cumparaturi,rezultando vacantade neuitat!
aueie;transportcu autocar/miniPre?uEarge
bus3*;3 cazaricu mic dejunla hotel3" in Kavala,in camereduble;insotitorde grup.
n toUI
unorlocuri,
cuvizitarea
Lunaaugustvine
precumEdessa(statiunemontanarenumita
pentru cascadelespectaculoasesi pentru intreg peisajulinconjurator);RivieraOlympului; statiuneaPlatamonas;Muntele Olimp;
Meteora (unde vom vizita ManastireaMarele Meteor si atelierulde icoaneZindros);
Metsovo(binecunoscutpentru arhitectura
bine conservatasi pentru locuitoriide origine aromana)sauHalkidikiintr-oexcursiedeosebitaprin Grecia,de numai 5;ile.
transportcu minibus/auPrst$5ErEaEc.ide:
tocar 3x;4 cazaricu mic dejun la hotel 3-4* in
Aigai4* sauAlfa 3*; insotitorde grup;
Edessa,
excursiede o zi pe RivieraOlympului.
din
singura
agenlie
$FLg{&Pl
#&ffi&ffT&TE,
Suntem
ptogramate.
De
excursiile
lari carenuanuleazi
noaptea
cuautocarul.
nusecilitoregte
asemenea
au
decredincio5i
care
Nestau
mirturie
sutele
pelerinajele
participat
noi.
organizate
de
la
Ghidul
tiu terapeutic
a aiunslanumdrulI0
(eamai
completi,
serioasi
gi
documentat
publicalie
deprofil
[auti
ltoulnnmf;r
lachiogffrile
depresi
dinfari!
ii: 3 (iubofica-cucului,
":'""'" i;1'':i,
untalmantmaipulincunoscut
t (irerele
';rl
purificigienergizeazi
O (uracufragiproaspete
organismul
scade
valorile
aciduluiuririnsinget Infuziadecicoare
stimuleazi
funcfiiledigestive
gi
t-.ltl. t-Rostopasia
vindecioricerane* Interviucumediculfitoterapeu
(ristinaPavelt M6nistireaDervent bucatepe
carele mininci cuochii
* (uma ajunsPirintelepavelmediclaspitaluluniu."i*r dinBucuregti