STADIUL ACTUAL AL

TEHNOLOGIILOR DE EPURARE A
APELOR UZATE N ROMNIA.
NECESITI OBIECTIVE

UNIVERSITATEA TEHNIC DE
CONSTRUCII BUCURETI

DATE GENERALE
I. SISTEMELE DE CANALIZARE N ROMNIA
-Sisteme de canalizare urbane - mai mult sau mai puin complete i
complexe
-Sisteme de canalizare rurale - nca in faz incipient, cunoscnd o tendin
de extindere
II. STADIUL ACTUAL AL REELELOR DE CANALIZARE
La nivelul anului 2002, lungimea total a reelelor de canalizare n
Romnia era de circa 17.000 km.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DATE GENERALE

100.00%

100.00%

90.00%

90.00%

80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%

Total lungime retele de

canalizare

80.00%
70.00%

Lungime canalizare in
localitati urbane

60.00%

Lungime canalizare in
localitati rurale

40.00%

Total localitati

50.00%
Localitati dotate cu
Retele de
Canalizare

30.00%

20.00%

20.00%

10.00%

10.00%

0.00%

0.00%
Localitati urbane

Figura 1 - Ponderea lungimii reelelor de

canalizare a localitilor

Localitati rurale

Figura 2 Locuitori racordati la reele de

canalizare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
III. PROBLEME ALE REELELOR DE CANALIZARE
In prezent (majoritatea) sunt realizate din:
- Tuburi din beton simplu, imbinate cu cep si buza.
- Etansarea imbinarii se realiza cu manson de mortar, imbinarea rigida si
dificil de executat la partea inferioara a imbinarii.
Dezavantaje:
- Dificultatea asigurarii unei pante corespunzatoare,
- Etanseitatea defectuoasa a retelei la imbinari
-exfiltrarea apelor de canalizare in sol
- infiltarea apelor subterane in reteaua de canalizare
Se recomanda utilizarea unor materiale noi pentru retelele de canalizare
-Tuburi PAFS - Figura 3,
-Tuburi PVC - Figura 4,
-Tuburi polietilena riflat - Figura 5
Lungimea tuburilor de 6 - 9 m asigura panta,
Imbinarea acestor tuburi cu mufe si garnitura din cauciuc.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE

Figura 3 - Tuburi de canalizare din PAFS

Figura 4 - Tuburi de canalizare din PVC

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE

Figura 5 Tuburi de canalizare din polietilena riflata

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
Conform studiilor existente, procedeul unitar devine o cale de poluare
majora a apelor receptoare:
- Deversarile din reteaua unitara, contin cantitati importante de poluanti
- Deversarile punctuale provoaca adevarate unde de poluare care se resimt
pe distante apreciabile in aval.
Optiunea pentru viitor pare sa fie generalizarea procedeului divizor:
-Apele uzate menajere sa fie epurate corespunzator;
-Apele meteorice sa fie evacuate, dupa o preepurare (decantare)
gravitationala in bazine de retentie, in mai multe puncte, pentru evitarea
socurilor de debit si poluanti in albia emisarilor.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
O alta problema dificila in realizarea retelelor de canalizare este
determinarea debitelor de ape de canalizare.
Metodele utilizate in prezent sunt depasite iar considerarea elementelor
reale (corelari cu debitele de apa de alimentare, masuratori in retelele
existente, utilizarea modelelor matematice) sunt acum la indemana
inginerilor si specialistilor din domeniu.
Un exemplu elecvent este determinarea debitului de ape meteorice care in
Romania se determina, in prezent, cu ajutorul curbelor IDF (Intensitate,
Durata, Frecventa) ceea ce conduce la calculul unor debite fictive iar
dimensionarea colectoarelor se face in consecinta.
Utilizarea modelarii matematice a ploilor reale, bazata pe masuratori, va
conduce la determinarea unor debite mai exacte iar rezultatele se pot
evalua cu usurinta.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REELE DE CANALIZARE
Optimizarea retelelor de canalizare presupune eforturi mari,
atat din punct de vedere al proiectarii cat al investitiilor. Pentru
realizarea lor sunt necesare mai multe elemente cum ar fi:
- Formarea de baze de date referitoare la precipitatii, debite si
poluanti;
- Utilizarea informaticii in proiectarea retelelor de canalizare, in
care modelarea si simularea sunt elemente de baza;
- Considerarea reducerii debitelor colectate de ape meteorice
prin infiltrare in sol;
- Utilizarea de materiale moderne, care sa permita executia
lucrarilor conform cerintelor proiectelor privind colectoarele si
asigurarea unor retele de canalizare etanse.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
IV. STADIUL ACTUAL AL STATIILOR DE EPURARE
Statiile de epurare din Romania au cunoscut o dezvoltare foarte lenta
in ultimii 15 ani. La nivelul anului 2002:

100.00%

100.00%
100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%

80.00%

Total localitati

0.05%

Localitati dotate cu
Statii de epurare

0.00%
Localitati
urbane

Localitati rurale

Figura 6 - Ponderea localitatilor prevazute cu statii de epurare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V. PROBLEME ALE STATIILOR DE EPURARE
Linia apei - epurare mecanica si biologica conventionala

Gratare Rare si
Dese

Deznisipatoare

Debitmetru

Separatoare de
Grasimi

Decantoare
Primare

Epurare Biologica
(Bazin cu Namol
Activat)

Decantoare
Secundare

Statie de
Pompare Namol
Statie de
Pompare Namol
Concentrator
Namol

Rezervoare
Fermentare
Namol

Deshidratare
Namol

Rezervoare
de Gaz

Linia namolului - o treapta de concentrare si stabilizarea

namolului prin fermentare anaeroba

Figura 7 - Schema unei statii de epurare clasice cu stabilizare anaeroba a namolului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Linia apei - epurare mecanica si biologica conventionala

Gratare Rare si
Dese

Deznisipatoare

Debitmetru

Separatoare de
Grasimi

Decantoare
Primare

Epurare Biologica
(Bazin cu Namol
Activat)

Decantoare
Secundare

Statie de
Pompare Namol

Concentrator
Namol

Stabilizator
de namol

Deshidratare
Namol

Linia namolului - o treapta de concentrare si stabilizarea

namolului prin oxidare aeroba

Figura 8 Schema unei statii de epurare clasice cu stabilizare aeroba a namolului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.1 LINIA APEI DEGROSISAREA APELOR UZATE
Gratarele rare au interspatii mari care permit trecerea unor materii cu
dimensiuni de 50 100 mm. Curatarea lor este manuala (Figura 9).
Se urmareste trecerea la gratare rare cu interspatii de maxim 20 mm si
cu sistem de curatare mecanica (Figura 10).
Gratarele dese au, in general interspatii intre bare de 16 20 mm, iar
curatarea lor se face manual sau mecanic. Acolo unde exista sistemele
de curatare mecanica a gratarelor dese sunt ineficiente si nefiabile.
Trecerea la gratare dese cu interspatiul de maxim 10 mm, mecanisme
fiabile si eficiente, este absolut necesara.
Solutiile moderne includ gratare dese din otel inoxidabil sau alte
materiale rezistente la coroziune, prevazute cu dispozitive pentru
deshidratarea retinerilor (Figura 11).

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 9 - Gratare rare si dese

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 10 - Grtare rare curate mecanic

i instalaie pentru presarea i
deshidratarea reinerilor

Figura 11 Grtare dese i sistem de

presare i deshidratare a reinerilor

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Deznisipatoarele sunt in
general de tip orizontal cu
sectiune parabolica.
Deficiente majore:
-sistemul cu air-lift pentru
evacuarea nisipului depus
pe radier;
-drenarea apei din nisipul
evacuat, pe platforme
adiacente deznisipatorului.
Deznisipatoarele moderne
sunt prevazute cu poduri
racloare cu snec sau pompe
pentru nisip, iar nisipul
evacuat din deznisipator
este spalat si deshidratat
pentru utilizare (Figura 12).

Figura 12 Deznisipator orizontal

longitudinal cu sistem de splare i
deshidratare nisip

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Separatoarele de grasimi
cu insuflare de aer de
joasa presiune clasice au
ca dezavantaj sistemul de
aerare cu placi Arcuda,
care se colmateaza rapid,
iar inlocuirea si curatarea
lor se face extrem de dificil.
Sistemele moderne de
aerare, in special cele cu
dispozitive cu membrana
elastica se dovedesc o
solutie fiabila si eficienta
(Figura 13).

Figura 13
Separator de
grsimi cu
insuflare de aer de
joas presiune cu
sistem modern de
aerare (difuzoare
cu membran
elastic perforat)

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
In unele statii mari de
epurare deznisipatoarele sunt
cuplate cu separatoarele de
grasimi. Aceste obiecte
tehnologice au, in general,
deficiente similare cu
deznisipatoarele si suporta
acelasi tip de imbunatatiri.
Pentru colectarea grasimilor,
deznisipatoarele
separatoare de grasimi
moderne au prevazute lame
racloare (Figura 14) mai
eficiente decat sistemele
clasice (deversoare,
jgheaburi).

Figura 14 Deznisipator separator de grsimi

cu lam racloare pentru grsimi

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Debitmetrele clasice sunt
canale logintudinale cu
ingustare locala.
Dificultatea de a realiza
ingustari cu caracterisitici
geometrice precise le
reduce precizia de
masurare a debitelor.
Adoptarea de ingustari
uzinate (Figura 15) sau
utilizarea sistemelor cu
ultrasunete pe canale sau
conducte imbunatatesc
precizia masurarii
debitelor.

Figura 15 Debitmetru tip Venturi cu

ngustare uzinat

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.2 LINIA APEI EPURAREA MECANICA
Decantoarele primare,
(longitudinale si radiale), au
probleme similare de functionare:
- Distributia si uniformizarea
curgerii la intrarea in decantor;
- Eficienta si fiabilitatea podurilor
racloare;
Decantoarele moderne au
prevazute sisteme optimizate din
punct de vedere hidraulic pentru
distributia apei la intrare, care
utilizeaza de cele mai multe ori
efectul Coanda.
Podurile racloare moderne sunt pot
fi submersate, sau li se reduce
sarcina pe reazeme prin adoptarea
de flotoare (Figura 16).

Figura 16 Decantor primar radial cu pod

raclor cu flotoare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.3 LINIA APEI EPURAREA BIOLOGICA
Epurarea biologica. Statiile de epurare existente din Romania utilizeaza
epurarea biologica conventionala (reducerea substantelor organice) iar
tehnologia utilizata frecvent este cea cu bazine cu namol activat.
Deficientele principale sunt la sistemul de aerare care este preponderent
mecanic.
Reabilitarea statiilor trecerea la sistemele de aerare pneumatice
-Difuzoare cu membrana elastica - Figura 17;
-Tuburi - Figura 18;
-Panouri - Figura 19.
Procesul de aerare a apelor uzate - consumatorul major de energie
electrica al unei statii de epurare.
Automatizarea aerarii functie de oxigenul dizolvat.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 17 Bazin cu nmol activat cu aerare pneumatic, cu difuzoare cu

membran elastic perforat
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 18- Bazin cu nmol activat cu

aerare pneumatic cu tuburi cu
membran elastic perforat

Figura 19- Bazin cu nmol activat cu

aerare pneumatic cu panouri cu
membran elastic perforat
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Normele de protectia mediului impun introducerea epurarii avansate a
apelor uzate:
-Retinerea compusilor de azot
-Retinerea compusilor de fosfor.
In acest context, extinderea rolului bazinelor de aerare la epurarea cu
nitrificare denitrificare si eventual pentru eliminarea fosforului, devine
obligatorie.
Absenta unui concept global privind integrarea epurarii avansate in
treapta de epurare biologica si absenta datelor sistematizate privind
compusii de azot si fosfor ingreuiaza implementarea tehnologiilor
corespunzatoare (Figurile 20 si 21).
Si din aceste motive expertii europeni au acceptat cu dificultate
introducerea epurarii avansate a apelor uzate in cadrul programelor ISPA
pentru reabilitarea unor statii importante de epurare.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
a.n.r.

Zona
anaeroba

Zona
anoxica

Zona
aerata

SPAN

n.a.r.

DS

SPN

n.e. cu P

Fig. 20 Schema pentru retinerea azotului si fosforului A2/O

a.d.r.

Zona
anaeroba

a.n.r.

SP1

Zona
anoxica

SP2
Zona
aerata

Zona
anoxica

n.a.r.

DS

SPN

n.e. cu P

Fig. 21 Schema pentru retinerea azotului si fosforului tip UCT

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Decantoarele secundare au
deficiente similare cu cele primare:
- Distributia si uniformizarea curgerii
la intrarea in decantor;
- Eficienta si fiabilitatea podurilor
racloare;
Adoptarea sistemelor optimizate
hidraulic, poate rezolva distributia
apei uzate in decantoare.
Podurile racloare moderne au
imbunatatit preluarea namolului de
pe radier si sunt prevazute cu flotoare
pentru reducerea sarcinii pe roata
motrice si pe pivot sau podurile sunt
de tip submersat (Figura 22).

Figura 22 Decantor secundar

orizontal radial cu lalea Coand i
pod raclor cu flotoare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
V.4 LINIA NAMOLULUI
Concentrarea namolului.
Reducerea umiditatii namolului in statiile de epurare existente se realizeaza
prin concentrare gravitationala. Aceasta tehnologie are doua mari
dezavataje:
- Reducerea de umiditate este de 1 2 %;
- Degaja mirosuri neplacute poluand atmosfera.
Concentrarea mecanica a namolului prin dispozitive cu snec sau prin
centrifugare (aplicata de exemplu la SE Constanta Sud) rezolva, e adevarat
cu costuri suplimentare, ambele probleme:
- Reducerea de umiditate depaseste de cele mai multe ori 6 %;
- Poluarea atmosferei este practic nula.
Reducerea mai mare a umiditatii namolului conduce la o diminuare majora
a volumului de namol ce este urmeaza sa fie prelucrat.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Majoritatea Rezervoarelor de
Fermentare a Namolului de tip
clasic (Figura 23) functioneaza
ineficient din urmatoarele motive:
- Deteriorarea rapida a structurii de
rezistenta datorita deficientelor in
executie a rezervoarelor de forma
clasica (cilindru intre doua
trunchiuri de con);
- Eficient si fiabilitate scazuta a
echipamentelor de incalzire si
recirculare a namolului;
- Deznisiparea necorespunzatoare
a apelor uzate care face ca nisipul
ce trece de deznisipatoare sa
ajunga in RFN, producand
colmatarea rezervoarelor.

Figura 23 Rezervoare de
fermentare a nmolului tip clasic

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Construirea de RFN-uri cu
structura moderna, tip para,
(Figura 24) dotarea cu
echipamente cu randament ridicat
si fiabile, corelate cu o deznisipare
corespunzatoare a apelor uzate
vor contribui la eficientizarea
fermentarii namolurilor.
Cantitatile semnificative de biogaz
obtinute vor putea fi utilizate ca
sursa de energie iar namolurile
stabilizate corespunzator pot fi
folosite in agricultura dupa
deshidratare.

Figura 24 Rezervoare de
fermentare a nmolului tip par

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Rezervoarele de gaz
Rezervoarele de gaz din statiile
existente (clopot metalic amplasat
intr-o cuva de beton - Figura 25)
sunt de cele mai multe ori
nefunctionale. Sistemul de culisare
a clopotului la umplere si golire se
blocheaza deseori iar clopotul se
voaleaza. Remedierea este dificila,
de durata si costisitoare.
Rezervoarele de gaz moderne
(Figura 26) sunt sferice, realizate
din membrana elastica din cauciuc
special. Exploatarea lor este
simpla si aparent mai putin
periculoasa.

Figura 25
Rezervoare
de gaz clasice
clopot
metalic n
cuva din
beton armat

Figura 26
Rezervoare
de gaz
sferice din
membran
elastic

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE
Stabilizatoarele de namol.
In statiile de epurare de capacitate medie si mica, stabilizarea namolului
se realizeaza prin oxidare aeroba.
Problemele stabilizatoarelor de namol apar la sistemele de aerare.
Deshidratarea namolului - probabil procesul in care s-au inregistrat
progrese semnificative.
Statii in care deshidratarea se realizeaza sau se va realiza curand pe cale
mecanica: Piatra Neamt, Constanta Sud, Arad, Iasi, Targu-Mures, Brasov.
Deficientele deshidratarii naturale pe platforme de uscare (Figura 27) sunt
resimtite de fiecare operator al statiilor in care acest procedeu este inca in
operare.
Tehnologiile pentru deshidratarea mecanica a namolului sunt diversificate
(filtre presa, echipamente cu snec, centrifuge). In cazul deshidratarii
mecanice, apar si costuri suplimentare din conditionarea chimica a
namolului.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STATII DE EPURARE

Figura 27 Platforme de uscare pentru deshidratarea namolului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

CONCLUZII
VI. CONCLUZII
Sistemele de canalizare din Romania sunt intr-o stare
nesatisfacatoare.
Retelele de canalizare reabilitate sau noi trebuie
realizate din materiale moderne, care sa le confere o
calitate noua - etanseitatea.
Dezvoltarea retelelor de canalizare trebuie sa se faca
la nivelul dezvoltarii retelelor de alimentare cu apa.
Procedeele de canalizare adoptate trebuie sa tina
seama de posibilitatile de colectare, epurare si evacuare
in emisari.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

CONCLUZII
Statiile de epurare sunt, in general, intr-o stare nesatisfacatoare.
Tehnologiile in functiune in prezent nu prezinta eficienta
corespunzatoare, majoritatea lor fiind uzate, fizic si moral. Este necesara
adoptarea de tehnologii moderne, eficiente si fiabile.
Este necesar ca epurarea biologica sa fie extinsa si la retinerea din apele
uzate a compusilor de azot si fosfor. Strategia de dezvoltare a epurarii
avansate ar trebui sa se bazeze pe:

Monitorizarea compuilor de azot i fosfor din apele uzate influente;

Realizarea de staii pilot pentru epurarea avansat;

Aplicarea rezultatelor de pe staiile pilot n staiile de epurare;

Extrapolarea tehnologiilor experimentate la alte staii de epurare.

Pentru namolul rezultat din statiile de epurare trebuie gasite cai si

mijloace pentru depozitarea si utilizarea lui in conditii de siguranta fata de
mediu si sanatatea populatiei.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI