Sunteți pe pagina 1din 13

Note de curs AITVD

5. PRELUCRAREA TERMICA A DESEURILOR INDUSTRIALE Incineratoarele sunt agregate termice destinate pentru distrugerea prin ardere ecologica a deeurilor de abatorizare, a cadavrelor de animale, a produselor alimentare confiscate sau expirate, a rezidiurilor chimice din procesele tehnologice, a deeurilor din lemn rezultate din prelucrarea acestuia (rumegu), a materialului cu risc specific MRS (deeuri spitaliceti), a gunoiului menajer, etc. Prin deeuri industriale incinerabile se n eleg acele reziduuri din procesele tehnologice organice, care, dei au o anumit putere calorific, nu si-au gsit, la nivelul actual de dezvoltare tehnico-tehnologic nici o utilizare fie din cauza toxicitii lor (sau a altor pericole pentru mediu), fie pentru c ocup loc de stocare (teren). Atunci cnd deeurile nu pot fi valorificate, nu pot fi reciclate, si nu pot fi duse nici la groapa de gunoi ecologica, exista o singura soluie: distrugerea lor prin incinerare. Prin deeuri spitaliceti se neleg deeuri care pot fi socotite menajere, deeuri care pun in pericol att mediul, cat sntatea oamenilor. Astfel in aceste categorii se pot ncadra deeuri nepericuloase, care sunt asimilabile celor menajere, deeuri periculoase, in care sunt cuprinse deeurile anatomopatologice (aici intr organele) deeurile infecioase (cum ar fi seringile sau bandajele mbibate cu snge, acele si pungile de la transfuzii, etc.) In ambele cazuri este necesar distrugerea lor. Deeurile lemnoase provin de la prelucrarea industriala a lemnului, din culturi generate de exploatarea pdurilor si din demolri. Deeurile din lemn pot fi uor contaminate in contact cu alte substane, ceea ce le face improprii pentru reciclare. in aceasta situaie se recomanda incinerarea lor in scopuri energetice. Acest lucru se poate face cu ajutorul instalaiilor de incinerare specializate. Incineratoarele se pot clasifica dup mai multe criterii. Astfel putem avea: dup destina ie: - cuptoare industriale, cu pat fluidizat - incineratoare industriale, pentru reziduuri chimice - incineratoare industriale, pentru deeuri de lemn - incineratoare industriale, pentru deeuri menajere spitaliceti - incineratoare industriale, cu recuperarea cldurii reziduale - instalaii complete de incinerare, pentru combustibil derivat din gunoi menajer dup deeul starea fizica a deeului incinerat: - incineratoare pentru deeuri solide - incineratoare pentru deeuri lichide - incineratoare pentru deeuri mixte dup forma constructiva a cuptorului: - incineratoare verticale - incineratoare orizontale

Note de curs AITVD

- incineratoare inclinate Tipuri constructive de instala ii de ardere si caracteristicile lor Camerele de ardere ale incineratoarelor utilizate pe platformele industriale sunt adaptate la scopurile urmrite, respectiv de distrugere att a deeurilor industriale cta apelor reziduale toxice. Astfel trebuie s se aib in vedere agresivitatea deeurilor industriale, cat si a produselor de ardere (de la arderea deeurilor industriale sau de la produii clorurai sau solveni halogenai, apar vapori de acizi halogenai foarte corosivi). La arderea apelor reziduale toxice sau deeurilor industriale, puternic ncrcate anorganic (ca de exemplu la cele de la producerea pesticidelor ) apar topituri de sruri, care trebuie ndeprtate prin diverse procedee tehnologice. In general, din punct de vedere constructiv, focarele incineratoarelor cel mai des ntlnite, pot fi: a) focare ciclon (verticale sau orizontale); b) focare rotative ; c) focare in strat fluidizat; d) focare stationare cu grtare; e) alte tipuri constructive. O clasificare mai complet este prezentat in figura 1

Tehnologii de ardere

Note de curs AITVD

a) Focarele ciclon. Un tip de focar ciclon vertical, cu curent descendent de gaze de ardere pentru distrugerea deeurilor chimice, sau produilor clorurai (si in general a celor halogenai). Combustibilul de baz, metanul, este introdus la partea superioar a focarului, prin patru arztoare tangeniale, determinnd o temperatur ridicat (~1400C) si o vitez ridicat a gazelor de ardere, care, in condiii de exces de oxigen, sunt dirijate in jos. Pe traseu, imediat sub arztoarele de metan, in camera superioar, ntlnesc apele reziduale toxice, injectate cu ajutorul aburului, pe care le ard. b) Focare rotative. Focarele rotative sunt agregate constnd dintr-un tambur metalic orizontal, cu o inclinaie uoar (de cteva grade) cptuit in interior cu straturi de crmid refractar, adecvat deeului industrial incinerat, si crmizi izolatoare. Tamburul este dotat cu un grup de antrenare care asigura rotaia sau oscilaia acestuia. In general sunt agregate robuste, cu un lung ciclu de funcionare, in care, de obicei se ard deeuri industriale solide pstoase, iar apele reziduale toxice lichide pot fi injectate fie in focar, fie in camera de postcombustie, fiind astfel distruse. Din punct de vedere tehnologic constructiv focarele rotative se caracterizeaz prin rotaie foarte lent, o uoar inclinare pentru a uura deplasarea controlat a deeurilor industriale si a cenuii spre evacuare, (un raport L/D L lungimea; D - diametrul interior;) ales funcie de caracteristicile deeului industrial incinerat (de obicei L/D = 2 - 35 - 6), si o vitez a gazelor de ardere in focar de circa 5 m/s la o sarcin termic volumic relativ mic (mai mic ca la focarele ciclon in strat fluidizat). Acestea pot aciona in echicurent (deeurile industriale si gazele de ardere au aceeai direcie) sau contracurent (deeurile industriale si gazele de ardere se mic in direcii opuse). Un exemplu de focar rotativ pentru arderea de amestecuri de nmoluri biologice sau deeuri petroliere, functionand in echicurent este artat in fig. 2. (schita) si 3 (instalatia industriala).

Fig. 2 Focar rotativ schita Principalele caracteristici ale focarului sunt : - productivitatea = 0,6 0,7 t/h amestec nmoluri; - temperatura intrare nmoluri = 20 . . . 100 C;

Fig. 3. Incinerator tubular cu cazan vertical

Note de curs AITVD

- temperatura evacuare cenu = 800 ... 1000 C (circa 0,15 t/h) ; - diametru tambur = interior 1,9 m; exterior 2,5 m - turaie tambur = 0,6 - 1 rot/min.; - inclinaia tambur = 3 ; - putere motor antrenare = 7,5 kW; - greutate total tambur = circa 24 t (zidrie + metal) - timp de staionare deeuri industriale in focar (difereniat) =25 - 125 min. Pentru arderea de deeuri industriale complexe (slamuri de la epurarea biologic, deeuri de motorin, ape metanolice, reziduuri acide, reziduuri fluide, reziduuri menajere diverse reziduuri solide) se utilizeaz un focar rotativ cu urmtoarele caracteristici : productivitate = 3 t/h deeuri industriale cu umiditate 70% ; - temperatura deeurilor industriale = 20 - 120 C; - lungime tambur = 12,8 m; - diametru interior tambur = 3,3 m; - turatie tambur = 0,7 rot/min. ; - inclinare tambur = 5 ; - temperatur gaze de ardere = 900 - 1000 C ; - putere motor antrenare = 22 kW. Trebuie menionat c focarele rotative au prevzute dispozitive separate pentru alimentarea diferitelor tipuri de deeuri industriale, sau ape reziduale toxice. Astfel, deeurile industriale solide sau pstoase pot fi alimentate fie cu melc (transportor melcat), fie in butoaie (metalice, de plastic), fie in saci, in timp ce deeurile industriale, apele reziduale toxice fluide, dup prenclzire dac e cazul, sunt injectate fie direct in focarul rotativ, fie in camera de postcombustie, funcie de proprietile lor tehnologice si a puterii calorifice. c) Focare n strat fluidizat. Focarele in strat fluidizat au gsit o ntrebuinare mai mare la combustia materialelor granulare (exemplu arderea piritelor) la regenerarea crbunilor activi si a catalizatorilor, in procesele de cataliz. Avantajele acestei tehnologii sunt: - procesul de ardere este continuu si staionar, spre deosebire de arderea obinuita, care este nestaionara, ciclica determinata de alimentarea cu combustibil; - oprirea alimentarii cu aer face ca arderea sa nceteze spre deosebire de arderea obinuita, unde dup ntreruperea alimentarii cu aer se continua degajarea volatilelor cu evacuarea lor din camera de ardere; - exploatarea si controlul sunt mai facile. La combustia deeurilor industriale a apelor reziduale toxice, au gsit o utilizare mai restrns datorit caracteristicilor fizice ale acestora (granulometrie neregulat, in general buci mari, paste consistente etc.) fapt care a necesitat recurgerea la pat ajuttor de nisip, de o anumit clas granulometric la

Note de curs AITVD

combustibil suport pentru crearea stratului fluidizat si iniierea aprinderii. Cu toate acestea tehnica stratului fluidizat pentru distrugerea deeurilor industriale a apelor reziduale toxice s-a aplicat la incinerarea nmolului biologic excedentar. In acest caz, dei nmolul se introduce cu ajutorul transportoarelor melcate prin mai multe guri in stratul fluidizat format din nisip cuaros ca pat, dar se observ deranjamente dese ale funcionrii focarului datorit schimbrii omogenitii si compoziiei stratului fluidizat, meninut in suspensie de arderea gazului metan (combustibil suport). Astfel, peste stratul uscat mobil de nisip cuaros, cu o temperatur de 900 ... 1000 C, se introduce o mas compact, lipicioas (cu o umiditate de 6070%) de nmol biologic, care provoac perturbaii serioase in funcionarea stratului. Pentru evitarea acestui fenomen s-a trecut la alimentarea focarului cu nmol uscat, uscarea fcndu-se cu ajutorul gazelor fierbini din stratul fluidizat. Uscarea are loc intr-un focar cu talere rotative suprapuse, cu micare dirijat a materialului solid (in contra curent cu gazele arse), amplasat deasupra focarului in strat fluidizat. Astfel funcionarea stratului fluidizat este mult mai stabil ns exist pericolul ca gazele de uscare s combin substane nocive, fiind necesar ca ele s fie introduse la rndul lor intr-un alt focar. Exemple de focare in strat fluidizat sunt artate in figura 4.

Fig. 4. Focar in strat fluidizat Reactor cu pat fluidizat Materialul, deeu combustibil este ncrcat pe la partea inferioara a reactorului cu ajutorul unui transportor cu nec. Tot aici se introduce in reactor calcar pentru fixarea dioxidului de sulf care rezulta din ardere. Aerul primar necesar combustiei este prenclzit si introdus pe la partea

inferioara pe sub grtarul metalic al focarului, arderea desfurndu-se in suspensie (pat fluidizat mobil) in reactor. Cantitatea de aer (oxigen) este suplimentata deasupra grtarului pentru ca arderea sa fie completa. Gazele fierbini si particule de praf antrenat trec printr-un ciclon unde are loc o separare

Note de curs AITVD

gravimetrica a cenuii, dup care intra intr-un cazan recuperator unde este recuperata cldura fizica a gazelor fierbini. nainte de a fi evacuate la cos , gazele trec printr-un electrofiltru, unde sunt colectate particulele fine de praf (cenua zburtoare). O astfel de instalaie prevzuta cu focar in strat fluidizat este prezentata in figura 5.

Fig.5. Reactor cu pat fluidizant cu recirculare

Note de curs AITVD

Figura 6. Vedere zona de descarcare a deseurilor la incinerator

Figura 6. Exemplu de rampa de descarcare a uleiului uzat

Note de curs AITVD

Figura 7. Exemplu de dispozitiv de maruntire a deseurilor voluminoase, chiar in rampa de descarcare La maruntirea deseurilor voluminoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de taiere, care pot fi prevazute la nevoie cu instalatii de aspirare. Maruntirea poate avea loc intr-o zona a buncarului rezervata in acest scop sau chiar inaintea intrarii deseurilor in buncar. Aici pot fi tratate pe de o parte materialele care trebuie excluse din deseurile municipale, pe de alta se pot sorta deseurile declarate ca fiind voluminoase la preluare. Capacitatea de prelucrare a instalatiei de maruntire va fi adaptata cantitatii de deseuri voluminoase receptionate anual. In hala de descarcare si in buncarul de deseuri trebuie mentinuta o presiune mai joasa comparativ cu zona invecinata, pentru a evita imprastierea emisiilor si a prafului. Aerul aspirat ori se incinereaza ori se dezodorizeaza printr-un filtru biologic. Alimentarea in camera de incinerare Palniile de umplere sunt de regula astfel gradate, incat sa asigure o functionare continua prin preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare. Deseurile din palnia de umplere ajung printr-un put de umplere in instalatia de alimentare.

Note de curs AITVD

Figura 8. Vedere palnie si put de alimentare cu deseuri a camerei de incinerare

Putul de umplere este prevazut cu o clapeta ce inchide palnia de umplere, pentru a evita palpairea flacarii din camera de incinerare. Instalatiile de alimentare sunt supuse unei presiuni mecanice puternice prin transportul de deseuri si unei presiuni termice prin alinierea directa la gratarul de incinerare. Incinerarea propiu-zisa Pentru incinerarea deseurilor se folosesc, de regula, instalatiile de ardere cu gratar si instalatiile cu cuptor rotativ. Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar Indiferent de sistemul cu gratar folosit, structura de baza a cuptorului este caracterizata de un gratar de ardere la baza, peretii camerei de ardere si in partea superioara un plafon. Gratarul poate fi orizontal sau putin inclinat. In cazul gratarului inclinat cea mai intalnita versiune este acea a cuptorului cu gratar cu actiune inversa. In ambele cazuri, barele gratarului sunt miscate continuu pentru a asigura arderea completa a deseurilor si transferul acestora in cuptor. Barele gratarului pot fi racite cu aer sau cu apa.

Note de curs AITVD

Figura 9. Schema cuptorului cu gratar

De asemenea, procedeul de incinerare se imparte in 5 faze, ce se intrepatrund in mare masura: uscarea: in partea superioara a gratarului deseurile se incalzesc pana la peste 100 0C prin intermediul iradierii cu caldura sau a convectiei, astfel avand loc indepartarea umezelii. degazarea: prin continuarea procesului de incalzire pana la temperaturi de peste 2500C se exclud materiile volatile. Acestea sunt in primul rand umezeala reziduala si gazele reziduale. Procesul de piroliza are loc la presiune atmosferica scazuta si la cresterea temperaturii. arderea completa: in cea de-a treia parte a gratarului se atinge temperatura de ardere completa a deseurilor. gazarea: numai o mica parte din deseurile arse sunt oxidate in procesul de piroliza. Cea mai mare parte a deseurilor se oxideaza in partea superioara a camerei de incinerare la 10000C. post-combustia: pentru minimizarea gazelor reziduale ramase neincinerate si a CO din emisii exista mereu o camera de post-combustie. Aici se adauga aer sau gaz rezidual desprafuit in vederea realizarii incinerarii complete. Timpul de pastrare in aceasta zona este de minim 2 secunde la 8500C. Trecerea de la o faza la alta depinde de compozitia si valoarea calorica a deseurilor de incinerat. Pentru pornirea instalatiei este necesara preincalzirea spatiului de ardere. In acest scop sunt instalate arzatoare ce functioneaza cu gaz, ulei, praf de carbune sau orice alt tip de combustibil, ce au rolul de a preincalzi camera de ardere si de a intretine flacara in cazul unei compozitii mai dificile a deseurilor. Cand camera de ardere a atins temperatura corespunzatoare, atunci deseurile pot fi aprinse cu ajutorul arzatoarelor de aprindere, instalate in camera de ardere. Alimentarea cu aer se face atat prin barele gratarului de jos in sus (alimentarea primara), cat si cu ajutorul unor dispozitive suplimentare prevazute in camera de ardere (alimentarea secundara). Masurarea debitului de aer de combustie este adaptat la procesul de incinerare in timp si spatiu. Deoarece compozitia deseurilor varaiaza in limite largi si amestecarea inainte de incinerare nu asigura omogenizarea totala a deseurilor, miscarea gratarelor si masurarea aerului de combustie sunt mereu adaptate la situatia de functionare a cuptorului. Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ

Note de curs AITVD

Cuptorul rotativ este intalnit in industria cimentului, de aici fiind preluat si pentru incinerarea deseurilor. In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu gratar.

Figura 10. Vedere cuptor rotativ

In functie de tipul instalatiei de alimentare, deseurile solide trebuie maruntite inainte de introducerea acestora in cuptor. In cazul deseurilor voluminoase, acestea intotdeauna trebuie maruntite inainte de incinerare pentru o ardere completa a acestor deseuri. Datorita rotirii continue si inclinatiei usoare a cuptorului, transferul deseurilor dintr-un capat in altul a cuptorului este realizat usor. In functie de temperatura de ardere, dispozitivul de ardere a cenusei poate fi necesar sau nu. In cazul unor temperaturi de 1150 C cenusa este aglomerata, iar la temperaturi de 1300 C cenusa este topita si vitrifiata. De asemenea, cenusa de fund si cenusa recuperata din filtre pot fi reintroduse in cuptorul rotativ pentru aglomerare sau vitrifiere.
Deoarece temperaturiile de ardere intr-un cuptor rotativ sunt cu mult mai ridicate instalatiile secundare, cum ar fi camera de post-combustie, sau echipamentele de recuperare a energiei, trebuie proiectate pentru a rezista la astfel de temperaturi ridicate. Indiferent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor, urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor, cum ar fi eliminarea cenusei, tratarea emisiilor, recuperarea energiei, etc. sunt asemanatoare.

Note de curs AITVD

Figura 11. Vedere schema principiului de functionare a unui cuptor rotativ

Tratarea, respectiv eliminarea cenusei reziduale Cenusa reziduala rezulta in urma incinerarii. Ea consta in principal din material neincinerabil cum ar fi silicati nedizolvabili in apa, oxizi de aluminiu si fier. Cenusa reziduala pura contine, in general, urmatoarele 3 5 % material neincinerat, 7 10 % metale feroase si neferoase, 5 7 % granule mari, 80 83 % granule fine. La incinerarea deseurilor apar diverse reziduuri solide si lichide. Cenusa reziduala se elimina la capatul gratarului de incinerare si trebuie transportata. Cele mai importante cerinte de la aceasta instalatie de eliminare sunt evitarea dopurilor la eliminarea cenusei reziduale precum si impiedicarea infiltrarii de aer fals. In acest scop sunt oferite mai multe sisteme de eliminare a cenusei reziduale, dependente in parte de sistemul de tevi folosit. Eliminarea prin gratar are loc exclusiv prin intermediul fortei gravitationale in puturi de cadere, ce duc direct la instalatiile de eliminare a cenusei reziduale.

Note de curs AITVD

Figura 12. Exemple de instalatii de eliminare a cenusii cu apa

Problema principala la eliminarea prin gratar consta in temperatura ridicata a cenusei reziduale, ce poate fi intre 600 9000C. Printr-un surplus de aer prea scazut se poate atinge punctul de inmuiere acenusei reziduale (950 1000 0C), astfel putandu-se transforma intr-o stare pastoasa. Stingerea cenusei reziduale se poate face prin sisteme cu apa.

Figura 13. Vedere schema dispozitiv de eliminare a cenusii