Arginina

Arginina este un aminoacid esential. Desi organismul produce arginina

in cantitati suficiente, de cele mai multe ori, ar putea fi nevoie de
suplimentarea acesteia. Arginina se regaseste in alimentele care contin
proteine.
Arginina este un precursor chimic al oxidului nitric (un vasodilatator).
Dovezile precoce sugereaza ca arginina poate ajuta la tratarea afectiunilor
medicale care necesita cresterea vasodilatatiei.
Aceste

conditii

includ

durerile

in

piept, ateroscleroza (artere

infundate), boli de inima sauinsuficienta cardiaca, disfunctie erectila,

claudicatie intermitenta/boli vasculare periferice si dureri de cap induse de
inflamatia vaselor de sange.
In organism, aminoacidul numit arginina se transforma in oxid nitric.
Oxidul nitric este un neurotransmitator puternic care ajuta vasele de sange
sa se relaxeze si imbunatateste circulatia sangelui. Unele dovezi arata ca
arginina poate contribui la imbunatatirea circulatiei din arterele inimii.
Astfel, pot fi ameliorate simptomele cauzate de arterele infundate, durerile
toracice sau angina pectorala si bolile coronariene.
Totusi, nu exista in prezent date cu privire la modul in care arginina
afecteaza colesterolul sau sanatatea inimii daca este utilizata pe termen
lung. Intrucat arginina poate ajuta arterele sa se relaxeze, imbunatateste
si problemele cauzate de disfunctiile erectile.
Arginina ofera si alte beneficii sanatatii, precum reducerea tensiunii
arteriale si ameliorarea simptomelor bolii numita, claudicatie intermitenta
(Claudicatia

intermitenta

este

termenul

medical

folosit

pentru

descrie durerea, amorteala, senzatia de arsura, greutate sau crampe la

nivelul picioarelor care apar in timpul activitatilor precum plimbat sau

urcatul scarilor.). Totusi, studiile nu sunt suficient de concludente pentru
experti, pentru a se face recomandari ferme. Nu toate studiile legate de
arginina au fost pozitive. Unele studii au relevat faptul ca arginina nu a
fost utila in anumite conditii, din contra, ar putea fi daunatoare.
Printre sursele dietetice de arginina se numara: migdalele, nucile de
Brazilia, orezul, orezul brun, hrisca, cerealele, caju, ciocolata, carnea de
pui, nuca de cocos, porumbul, produsele lactate, ovazul, alunele, stafidele,
nucile pecan, semintele de susan, de floarea soarelui, nucile.

Efecte secundare si atentionari

In general, arginina este bine tolerata cand este administrata oral,
intravenos sau aplicata pe piele. Arginina poate provoca balonare, diaree,
modificari ale sistemului endocrin, disconfort gastro-intestinal, urticarie,
cresterea ureei din sange, a raspunsului inflamator, picior nelinistit, dureri
in partea inferioara a spatelui, greata, senzatie de amorteala, eruptii
cutanate, diminuarea valorilor hematocritului (Hematocritul reprezinta
volumul de globule rosii raportat la volumul de sange, exprimat in
procente.) , necroza severa de tesut cu extravazare (fenomen de trecere
a serului si

inconjuratoare,

limfei

din vasele

sangvine si

datorita traumatismelor,

limfatice

arsurilor,

in

tesuturile

inflamatiilor

sau

alergiilor), acidoza sistemica (acidoza= un exces de acid in sange, care

determina pH-ul sa scada sub 7.35,) sau iritatie venoasa.
La bolnavii cu boli cardiovasculare, arginina poate provoca o crestere
a numarului de leucocite, cresterea probabilitatilor deceselor in urma
atacurilor de cord, lipsa de energie si forta, vertij, cresterea tensiunii
arteriale.
Arginina poate modifica nivelul de zahar din sange. Se recomanda a fi
administrata cu prudenta la pacientii cu diabet zaharat sau hipoglicemie,
precum si la cei care au utilizat medicamente sau suplimente care
afecteaza nivelul de zahar din sange.

Bolnavii cu insuficienta renala sau hiperkaliemie (potasiu in cantitati

mai mari decat normal) vor utiliza arginina cu prudenta, inclusiv cei cu
diabet zaharat sau care utilizeaza medicamente care cresc nivelul de
potasiu, cum ar fi diuretice si suplimente cu potasiu, intrucat arginina
poate provoca hiperkaliemie.