Fitopatologie (lab) 07.10.

2014

Principalele simptome

Ca limbaj:
1. Ptare aparitia de pete
- Pete difuze (mosaic) ex: castraveti , prun
. ptare rosie a frunzei de prun
. patere cenusie la prun
. alba la frunza de capsun
. neagra la frunza de trandafir
- Man pete pe fata superioara + puf
. vita de vie
- Arsur portiuni mari de tesut distruse
. bacterioze
- Finare un praf foarte fin, albicios la suprafata frunzelor
- Necroz tesut brumificat, distrus, adesea localizat la nivelul nervurilor
sub forma unor liniute
- Rugin aglomerari prafoase de spori
- Atrofiere reducerea in dimensiune a unui organ afectar
. atrofierea frunzelor la tomate
- Perforarea ciuruirea frumzelor
- Deformarea unor organe
. incretiri piersic (basicarea si deformarea frunzelor_
. rasuciri
- Putregai un tesut descompus
. putregai brun- cais, ciress, piersic, nectarin
. putregai cenusiu struguri
- Tumori (hipertrofie) celule mult marite si care se inmultesc haotic (nu
are leac)
- Ofilire uscarea plantei in mod ireversibil ca urmare a prezentei
agentilor patogeni in vasele conducatoare.
- Distrugerea (inlocuirea) unor organe ale plantei
. taciunele la grau
. spic de orz
. mlura la grau

Viroze boli produse de virusuri.

-

Boli incurabile, persistente. Sunt entitati infectioase sau structure

celulare, alc. Dintr-un acid nucleic si un invelis proteic capabil sa
traiasca sis a se multiplice numai in celula vie.

Cum recunoastem o boala virala. Principalele simptome:

1. Mozaic alternanta de zone galbui cu zone de culoare verde:
Ex: . Cucumber mosaic virus
. Tobaco mozaic in pepper

Pete galbui de diferite forme prezente la mivelul frunzelor fructelor

. Chery necrotic ringspot virus
. Rose mosaic virus
. Plumpox virus/varsatul prunelor
2. Necroza
- Piticirea si indesirea ardeiului (Cucumber mosaic virus)
- Mozaicul Y sau strict la cartof (potato y virus)
- Defromarea, incretirea frunzelor (bean common mosaic virus)
- Atrofierea frunzelor cand din parenchin nu ramane decat nervura
principal cu portiuni de tesut in jur. Ex: tomate filozitatea frunzelor
- Nanism (piticirea)

14.10.2014 (lab 2)

Caracterele generale ale ciupercilor. Aparate vegetative si fructificatii. Clasificare

Ciupercile (fungi sau micetes) organisme heterotrofe (hrana preformata),

eucariote (au nucleu in celula), adaptate mediului de viata parazit (pe organisme
vii), saprofit (materiale inerte, degradante) sau simbiont (traiesc in simbioza).
Aparatul vegetativ sau corpul ciupercii la ciupercile evoluate poate fi
reprezentat de hife miceliene continuu ramificate cu mai multi nuclei (sifonoplas)
se intalneste la ciupercile oomicete (produc manari). Sau hife miceriene septate
(peretei despartitori, talpilamentos septat) intre 2 septe avem o celula, il gasim
la ciupercile ascomicete si basidiomicete. Hifele miceliene poarta numele
generic de miceliu (mucegai).
Fructificatii la ciuperci la ciuperci se intalnesc 3 tipuri de inmultiri:
-

Vegetativa accidental in natura, in mod voluntar in lab.

Asexuata rezulta spori externi ce se numesc conidii (cn). Conidiile pot
fi uni-bi-tri celualare, de diferite forme (ciruclare, ovoidale, limoniforme,
aciculare, reniforme, etc) si pot fi de diferite culori (incolore sau hialine,
galbui pana la brun. Conidiile se formeaza pe suporti speciali, prelungiri
ale hifelor miceliene numiti conidiofoni(cf).
Conidioforii pot fi:
. simpli
. ramificati monopodialia, dihotomic, in verticil
Mai pot fi incoloro sau colorati
Cn si cf se pot forma liber la supr organoului atacat: in pungi
scufundate in tesut (picnidii) , conidiile = pignospori
Cn + cf se mai formeaza
In acervuli (lagare de conidiofori
Si conidii). Pe frunzele atacate
, in dreptul petelor, acervulii apar ca niste puncte proeminente. Cn + cf
se pot forma pe sporodochii (niste pernite de mucegai). Conidiile au rol
de raspuandire a ciupercii

Sexuata in urma procesului sexuat apar sporii sexuati care sunt si de

rezistenta cu rol in transmiterea ciupercii. Ex:
. Oospori - la clasa oomicetes
. ascospori la clasa ascomycetes
. basidiospor la clasa basidyomicetes
Fara inmultire sexuata, grupul fungi imperfecti.

Clasa oomicetes
Cuprinde ciuperci inferioare la care aparatul vegetativ este tip sifonoplast.
Speciile acestei clase produc manari sau boli numite manari. Sunt ciuperci
parazit obligate (numai pe tesuturi verzi, vii). Pe frunze, pe fata
superioara, apar pete de decolorare, iar pe fata inferioara ,in dreptul petei
se observa un puf:
-alb (speci phytophthora, plasmopara, bremia),
- gri-cenusiu(peronospora)
-brun (pseudosperonosppri)
Ciupercile ce produc manari se mai numesc si peronosporiacee, deoarece
fac parte din familla peronosporaceae.
Criteriile de identificare a genurilor familiei peronosporaceae sunt:
-

Modul de ramificare a conidioforului (cf): monopodial, dihotomic,

Culoarea conidiilor (cn) :puf alb sunt incolore, puf cenusiu sunt galbui,
brun sunt galben-brunii.
Modul de germinare al cn:

Ex: mana tomatelor (phytophtora infestans)

Mana vitei de vie (plasmopara viticola)
Mana spanacului (peronospora spinaciae)
Mana cucurbitaceelor (pseudoperonospora cubensis)
Mana salatei (bremia lactucae)
Sporul sexuat se numeste oospor si asigura trasmiterea ciupercii.

Teleutospor phragmidium

21.10.2014

Clasa ascomycete
Cuprinde ciuperci perfecte, unde in urma inmultirii asexuate rexulta conidii ce se
pot forma ,liber, in pigmidii sau acevuri. In urma inmultirii sexuate rezulta
ascosporul. Ascosporii se formeaza intr-o pnguta incolora numita asca. Ascele cu
ascospori se formeaza: liber, in ascofructe (complet inchise cleistotecii- cu un
por de deschidere peritecii- sau ca niste palnii apotecii-).

Ciuperci ascomycete ce produc hipertrofieri ex: ordinul taphrynales . taprina

deformans, basicarea frunzelor de piersic. Nu formeaza conidii.
Ciuperci ascomycete ce produc fainari ordinul erysiphales fam. erysiphaceae.
Fainarea trandafirului. Erisiphaceele sunt ciuperci parazit obligate. Fainarea se
dez pe toata organele verzi ale plantelor, atacul caracteristic este pe frunze,
unde pe ambele fete se observa pete pasloase, albe, pulverulente (prafoase). In
mom apariteiei conidiilor, ce mai tarziu capata o nuanta cenusie cand apar
cleistoteciile ciupercii (punctisoare negre). Tesuturile atacate se brunifica, se
usuca.
Criterii de identificare a genurilor fam erysiphaceae.
-

Nr de asce in cleistotecie (unul sau mai multe)

Forma si dispozitia apendicilor
Tipul formei conidiene (f.c.) poate fii oidium (cea mai intalnita), conidii
unicelulare, incolore, elipsoidal trunchiate, dispuse in lanturi.
Ovularyopsis si oidiopsys.

Genul monoasce spheroteca cleistotecii glubuloase, brune, cu apendici simpli

dispusi pe toata suprafata. fainarea trandafirului

Podosphaera apendicii sunt dispusi la polul apical. Pot fi simpli sau

multidihotomic ramificati. Ex. fainarea marului.

Genul poliasce erysiphe fainarea graului. Erysiphe umbelliferarum

Genul uncilula fainarea vitei de vie apendici dispusi ecuatoriali, rasuciti

la varf. Uncilula necator.

Genul microsphaera fainarea liliacului apandici multidihotomici

ramificati, dispusi ecuatorial. . microsphaera linicerae

Genul phyllactinia apendici aciculari cu o vezicula la baza, dispusi

ecuatiorial

Genul Leveillula micelul este endoparazit, iar simptomul nu este tipic

de fainare (apar pete
de decolorare galben-ceara pe fata superioara a
frunzelor, iar pe cea inferioara o eflorescenta fina albicioasa. Fainarea endofita.
Leveillula taurica
Ciuperci ascomicete ce produc putregaiuri ord. helotiales. La acestea ascelele
cu ascospori se formeaza in apotecii. Genuri importante:

Monilinia
sclerotinia
botryotinia (f.c. botrytis)

La ciupercile ascomicete diagnosticul in sezonul de vegetatie se pune cu ajutorul

f.c. ex: prutegaiul brun al fructelor la mar, par, gutui. Ciuperca monilinia
fructigenia cu f.c. monilia fructinenia (sporodochii cu conidii unicelulare, galbui,
dispuse in lanturi)
Ciuperca sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb la tomate, castraveti, morcovi,
fasole, mazare, salata, etc). nu are f.c.. ciuperca formeaza niste organe de
rezistenta numite scleroti, in germinarea carora apar apotecile. Putregaiul
cenusiul la vita de vie, botryotenia fuckeliana.
Ciuperci ce produc patari (alternarioze, septorioze, antracnoze, etc) fac parte
din clasa ascomycetes si Grupul fungi imperfecti. ( nu au inmultire asexuate).
Rapanul la mar si par, venturia inaequalis (c.n. simpli) cu dendrite . conidtiile
sunt alungite, bicelulare galbui (seamana cu o lumanare).

Altenarioza cartofului conidii multicelulare, brune, cu septe transversale si

longitudinale

Patarea bruna a frunzelor de gutui fabrea maculata au forma de insecata si

pot fi, unicelulare, bicelulare, tetracelulare, pentacelulare

Patarea neagra la trandafir fabrea rosa septorioza telinii. Pignospori

filamentosi incolori. Antracnoza la mazare, mycosphaerella pinodes. Formeaza
pignidii cu pignosporii bicelulari
Antarcnoza fasolei f.c. colletrotrichum lidemuthanum printre cf si cn apar
niste trihi (tepi bruni).

28.10.2014
Ciuperci din clasa basidiomycetes

Sunt ciuperci perfecte ce produc boli numite taciuni, maluri, (ordinul

Ustilaginales) si rugini (ord Uredinales).
Ord Uredinales uredinalele sunt ciuperci ce formeaza 5 tipuri de spori:
-

basidiospori
ecidiospori - faza ecidiana
picnospori uredospori faza de uredo si teleutospori
teleutospori -

Speciile care formeaza toate cele 5 tipuri de spori se numesc macrociclice sau
cu ciclu complet. Speciile care nu formeaza cele 5 tipuri se numesc microciclice
sau cu ciclu incomplet. Cele doua faze se pot forma pe aceeasi planta gazda si
specia se numeste autoica. Sau pe plante dpv botanic diferite si specia se
numeste heteroteica ex: rugina la mazare (uromyces pisi).
Rugina se manifesta pe toate organele verzi, ciuperci parazit obligate. Pe
ambele fete ale frunei se observa brusture bruni-negricioase. Bruni uredospori,
negriciosi teleudospori.
Identificarea genurilor se face dupa nr de celule ale teleutosporului. Teleutosporii
sunt bruni, pedunculati, cu una, doua sau mai multe celule.
Teleutospori unicelulari, gloubulosi, bruni cu o papila si un peduncul incolor la
Gen. Uromyces
Teleutospori bicelulari bruni, cu peduncul incolor si lung la Gen. Puccinia
Teleutospori bicelulari cu suprafata echinulata (buzdugan) Gen Transchelia
Teleutospori bruni alungiti unicelulari cu peduncul incolor lung si latit la baza si
cu un mucron incolor la Gen. Fhragmydium
Ecidiosporii unicelulari, globulosi fin echinulati

04.11.2014
Boli la tomate si ardei

Viroze
mozaicul tomatelor (agent patogen tabacco mozaic virus in tomato)
simptomele variaza in functie de conditii climatice, soiul cultivat, tulpina virala,
etc. pe frunze apar pete de decolorare, tesuturile se dezvolta inegal, prin urmare
frunzele apar incretite ,deformate, gofrate. Unele tulpini, mia agresive, produc si
simptomul de stric (linii), atat pe frunze,tulpini, cat si fructe. Plantele fructifica
slab si defectuos.

Boala frunzelor siret, filozitatea tomatelor- aceasta este produsa de Cucumber

mosaic in tomato. Plantele prezinte mezofilul frunzelor redus , uneori pana la
nervura principala, fructifica f slab. Frunze reduse. Fitoplasmoze plantele
prezinta caliciu hipertrofiat, tubulos (sepalele sunt concrescute), frunzele au dim
reduse cu o culoare galbena-violacee, ca urmare a acumularii de antociani
(pigmenti rosii). Nu fructifica sau daca infectia se produce dupa fructificare ,
fructlele au culoare galben-portocalie, sunt fade (fara gust), cu pulpa lignificata.
Bacterioze
Ofilirea bacteriana clavirbacter michiganense este o traheobacterioza ,
bacteriile se dezvolta in vasele conducatatoare pe care le obtureaza, plantele se
ofilesc ireversibil. Datorita presiunii ce se formeaza in vase, tulpina plesneste si
apar ulceratii cu scurgeri de exudat bacterian. In sectiune se observa inelul de
vase este brunificat.
Patarea frunzelor si basicarea fructelor xanthomonas vesicatoria pe frunze
apar pete mici, necrotice. Pe fructe apar vezicule plin cu lichid, epiderma se rupe
si apar niste formatiuni crateriforme, brune, necrotice, ce depreciaza calitativ
fructul sau constitue porti de intrare pt saprofiti ce duc la putrezirea acestor
fructe.
Patarea punctiforma pseudomonas tomato la fel ca precedenta doar ca petele
sunt mici, 1-2 mm. De cele mai multe ori apar ambele.
Micoze
Cadere si putrezirea plantutelor _ phytium ultimum se manifesta in rasadnite,
mai ales in faza cotiledonala. Tesuturile coletului putrezesc, plantele se ofilesc
,atacul se manifesta in vetre (
Mana de sol phytophtoroa parasitica se manifesta la rasaduri, in zona
coletului, plantele se ofilesc si pier. Tesuturile in dreptul coletului putrezesc.
Mana tomatelor phytophtora infestas - pe frunze, pete mari de culoare verde
inchis ce se brunifica, plantele au aspect de oparit. Pe fata inferioara a frunzelor,
in dreptul petelor, se observa un puf fin, lax (rar), albicios. Atacul se manifesta
pe toate organele aeriene, petioli, tulpini, flori. Cande se manifesta pe tulpina si
pata se dezvolta de jur-imprejur, partea superioara a plantei se ofileste, usuca.
Pe fructe , mai ales in zona pedunculara, apar pete maslinii cu suprafata
denivelata la pipait. Aceste fructe putrezesc.
Fainarea epifita la tomate (Oidium sp) pe ambele fete ale frunzelor pete
pasloase albe. Tesuturile se brunifica, se usuca.
Fainarea endofita Leveillula taurica pe frunze , pe fata superioara pete
galben-aurii, iar pe fata inferoara, in dreptul petelor, o pasla fina alba. (numai
prin stomate ies conidiile si conidioforii).
Alternarioza (patarea bruna) Allternaria alternata pe frunze, pete mari, brune,
izolate sau asociate, in dreptul petelor se observa niste zonalitati concentrice.
Frunzele puternic atacate se ingalbenesc si se usuca. Pe fructe, mai ales in zona
pedunculului, apar pete negricioase, pulpa putrezeste (unde sunt crapaturi)

Patarea cafenie a frunzelor de tomate Fulvia fulva pepe pete galbene ce se

brunifica, iar pe fata inferioara, in dreptul petelorr, se observa un puf cafeniu
(conidii si conidiofori). Atacul se poate confunda cu mana cand puful este tanar.
Patarea alba a frunzelor (septorioza) Septoria lycopersici pe frunze, tupini,
petioli, pete mici cu centrul alb si bordura bruna. In centrul petei se pot observa
niste puncte mici negre, picnidiile ciupercii. Petele pot fi izolate sau asociate. La
atac puternic frunzele se ingalbenesc, se usuca.
Putregaiul cenusiu Botrytis cinerea - f periculoasa in sere, solarii. Atacul se
manifesta mai ales unde sunt rani (copilit, palisat). Tesuturile atacate se
brunifica, putrezesc si se acopera cu un mucegai cenusiu dens. Fructele sunt
atacate mai ales in zona pedunculara. Fructul putrezeste.
Copilirea fuzariana Fusarium sp se manifesta pe radacini si in zona coletului,
unde se observa un mucegai alb-roziu (cn si cf ciupercii). In sectiune vasele sunt
brunificate.
Putregaiul alb Screlotinia sclerotiorum in zona coletului apare un mucegai alb
vatos. Tesuturile putrezesc. Pot sa apara si screloti. Pot apara screloti (corpuri
negre tari).
Fumagina Capnodium salicinium ciperca saprofita ce se dezvolta pe
excremetele dulci ale afidelor (roa de miere), sub forma unui depozit negru, ce
impiedica fotosinteza. Combatem afidele. Dispare roa de miere, dispare
fumagina.
Bolile ardeiului
Mozaicul ardeiului TMV in pepper - pe frunze pete decolorate, difuze ce
alterneaza cu tesut verde. Frunzele sunt gofrate (incretite). Unele tulpini produc
si simptomul de stric (necroze liniare) pe fructe , pe tulpini.
Piticirea si indesirea ardeiului plantele sunt pitice , au internodii scurte, nu
fructifica. Pe frunze, pete de decolorare in drreptul carora se observa necroze
punctiforme, dispuse in cercuri concentrice sau linii sinoase.
Basicare fructelor Xanthomonas vesicatoria mai ales la ardeiul gogosar. Pe
fructe vezicule, epiderma se crapa si apar niste formatiuni crateriforme, brune,
necrotice.
Verticilioza Verticcillium dahliae -