Ofilire verticiliana plantele se ofilesc incepand cu o ramura, iar pe acea ramura

frunzele sunt ingalbenite pe o jumatate a frunzei. Plantele se ofilesc.

Fainarea endofita - Leveillula taurica este ca cea de la tomate.
Alternarioza Alternaria sp sa suprafata fructelor apar pete brune, mari, la
suprafata carora se dezvolta un puf negru (cn sic f). Fructele putrezesc in zona
respective, iar la gogosar se intalneste si o forma de atac ascunsa (insidious).
Brunificarea semintelor si a pulpei din interior (f periculoasa la semiceli).
Combaterea patogenilor de sol
(Pythium ultimum, Fusarium sp, Verticilium dahliacea, Phytophtora parasitica,
Bothrytius sp)
Tratamente la sol Metador (CL)
S.a . Metam de Sodiu
510kg/ha
Tratament la rasaduri - Phytium , Ph, parasitica
Previcur 0.15-0,25 % - 3-5l/m2
Proplant 72,2 SL
Tratamente la radacina plantei
Topsin 500 SC 0,07 0,14 % - 0,5 1L/planta

Fito 11.11

Antractoza - colelothricum lagenarium - atacul se manifesta in special pe

fructele de pepeni galbeni. Prin pete mari, adancite, brune, la suprafata carora se
observa niste puncte portocalii-rozii acervuli ciupercii. Pulpa putrezeste, devine
amara.
Putregaiul alb - screlotini screnitiomul - in sere,solarii, in zona coletului si pe
fructe. Tesuturile par ca oparite si apoi se acopera cu un mucegai alb vatos.
Tesuturile putrezesc, plantele se ofilesc.

Boli la crucifere
Mozaicul conopidei - cauliflower mosaic virus - mai ales la conopida, gulie si
varza de Bruxelles. Tesuturile se decoloreaza, mai putin cele de langa nervuri. La
atac puternic apar si necroze.
Nervatiunea neagra a frunzelor de crucifere - xantomona campestris - pe frunze,
pete de decolorare, in dreptul carora se observa nervurile innegrite. Frunzele se

ofilesc, devin permanentoase. In sectiune, prin tulpina si petiolii frunzelore se

observa ineleul de vase brunificat.
Hernia radacinilor de crucifere - plasmodiophora brassicae - boala se manifesta
in toate fazele de dezvoltare. La rasaduri se observa o usoara ingrosare a
radacinilor, plantele se ofilesc si mor. La plantele mature frunzele au o culoare
verde-albastruie, se dezradacineaza usor (furtuni). Radacinile sunt hipertrofiate,
au diametrul de 25-30 ori mai mare si sunt strangulate din loc in loce de aici
denumirea de hernie. Atacul se confunda cu cel al gargaritei galicole. In sectiune
se gasesc galerii sau cu cel al nematozilor (tesut spongios). La ciuperca tesutul
este compact.
Mana cruciferelor - peronospora brassicae - f periculoasa pt rasaduri, pe faga
suoerioara pete decololotare, pe fata imferioara puf cenusiu. Frunzele se
ingalbenesc, se usuca.
Alteranioza cruciferelor - altearnaria brassicae - pete circulare pe frunze brunnegricioase, cu zonalitati concentrice. Pe inflorscentele de conopida, pete
negricioase, tesuturile putrezesc. F periculos la semiceliu (varza, conopida,
ciuperci). Pe silicve, acestea se dechid si se pierde samanta.
Albumealea cruciferelor - albugo candida- se manifesta si pe cruciferele
spontane (traista ciobanului). Pe frunze, pete de decolorare in dreptul carora
apar niste pustule albe-sidefii. F periculoasa se semicelii, deoarece aceasta
ciuperca produce hipertrofierea florilor, nu se mai obtin seminte.
Putregaiul uscat la crucifere - phoma lingam- in zona coletului , prin aparitia unor
pete mari, alungite, brun-cenusii, cu bordura bruna, tesuturile se crapa, plantele
se ofilesc. In dreptul petei se observa niste puncte negre,pignidiile ciupercii.
Tesuturile putrezesc uscat. Pe frunze, pete brun-deschis ciurculare , mari, cu
numeroase pignidii.

Bolile cartofului
Mozaicul X - potato mosaic X - pe frunze pete de decolorre difuze ce alterneaza
cu tesut verde. Frunzele tinere sunt gofrate. In jurul pranzului simptomele pot fi
estompate dat luminii puternice. Culturile se controleaza dimineata.
Mozaicul Y - stricul (necroza)cartofului - potato virus Y - pe frunzee tulpini,
petiolie se observa neceoze liniare, iar pe spatiul dintre nervuri, necrozele sunt
de diferite forme. Plantele sunt defoliate, au aspectul unor minipalmieri.
Rasucirea frunzelor la cartof - potato leaf roll virus - plantele au o culoare
clorotica, marginile frunzelor sunt rasucite catre fata superioara. Au aspect de
lingurita. Tot metabolismul plantei este modificat, nu se mai formeaza tubercui in
sol, ci la subsoara frunzelor, mici , verzi. frunzele sunt pieloase si la atingere scot
un sunet metalic.
Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed la tuberculii de artof- erwinia
carotovora - in camp, plantele sunt ofilite, la smulgere se observa ca au baza
tulpinii innegrita. Pe tuberculi atacul debuteaza in camp si se continua in
depoZite. Tuberului este intact la suprafata, numai in sectiune se observa o
usoara ingalbenire a inelului de vase. In depozit tuberculii putrezes, se

transforma intr-o masa pastosa, urat mirositoare, epiderma se rupe si infectia

trece si la ceilalti tubercului. La atac nesupravegheat poate duce la prabusirea
intregii mase de tubercului.
Raia comuna - streptomyces scabies - pe tuberculi, pustule brune cu suprafata
crapata, rapanoasa (raie). Atacul este superficial.
Raia neagra - synchidytum endo - boala endemica (doar in cateva localitati in N
tarii). Ciperca este parazit obligat, cu dezvoltare intracelara, ataca toate organele
subterane, mai putin radacinile. Pe tuberculi, pe stoloni, apar tumori mici albe, la
inceput, apoi cresc, se innegresc si devin buretoase. Tesuturile atacate
putrezesc.
Mana cartofului - phytophtora infestans - pe frunze, pe fata superioara pete mari,
brun-maslinii, iar pe fata inferioara un puf albicios lax. Atacul se manifeta si pe
tulpini, petioli, boboci florali, dar si pe tubercului. La suprafata prezinta niste pete
brun-deschis usor depresate (adancite), tesuturile de sub pete sunt brunificate,
putrezesc radial.
Alternarioza - alternaria solani - pe frunze pete mari circulare, izolate sau
asociate, brune cu zonalitati concentrice. Tesuturile se usuca, putrezesc.
Putregaiul uscat al tuberculilor - fusarium solanium - pe tuberculi, in depozite,
apar pete brun-maslinii, usor depresate, in dreptul carora tasuturile putrezesc
uscat. La suprafata petei se observa pernote de micegai alb-roziu, iar in interior
se gasesc gaverne (scobitura) cu un mucegai alb, miceliul ciupercii.

Fito 18.11.

Boli la Umbelifere si alte legume

Mozaicul telinei - celery mosaic virus - pe frunze pete de colorare difuze.

Putegaiul umed al radacinilor de morco, telina, pastarnac - Erwinia carotovora radacinile putrezesc de la colet. Mai ales in depozite
Fainarea umbeliferelor - erysiphe umbeliferarum - pete pasloase, albe.
Putregaiul alb - crelotinia screlotiorum - tesuturile putrezesc, se acopera cu un
mucegai. Screloti. Atat in camp cat si in depozite.
Septorioza la telina - septoria apiicola - patarea ruginie a frunzelor. Pe frunze
pete circularee deschise la culoaree cu o bordura bruna si numeroase puncte
negre, pignidiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se ingalbenesce decin
ruginii, se usucat.
Septorioza patrunjelului - septoria petroselini - la fel ca cea de sus. Pete deschise
la culoaree cu bordura.
Septorioza leusteanului - septroria levistici - petele sunt mai mari, dechise la
culoare, cu pignidii. Frunze ingalbenite.

Mana la salata - bremia lactucae - pe fata superioara pete de colorare, pe partea

inferioara puf alb. Format din cn si cf.
Mana spanacului - peronospora spinacae - pete decolorate iar pe partea inf un
puf cenusiu.
Rugina pe asparagus - puccinia asparagi - pe tulpinile floriferee pustule
negricioase.

Boli la fasole si mazare

Mozaicul comun la fasole - bean common mosaic virus - plantele virozate au talia
redusa, fructifica slab. Frunzele prezinta pete de decolorare, difuze, ce alterneaza
cu tesut verde, astfel frunzele sunt gofrate.
Arsura bacteriana la fasole - xanthomonans phaseoli - sunt atacate plantele in
toate fazele de dezvoltare. Pe cotiledoane, pete mici, brune. Pe frunze pete mari
hidrozate ce apoi de brumifica si sunt inconjurate de o aura ( o banda calbena de
1-2 mm). Pe pastai pete circulare, mijlocii, izolate sau asociate cu centru deschis
la culoare si o bordura rosu-caramiziu. Boabele sunt patate sau zbarcite, mici.
Arsura aureolata - pseudomonas phaseolicola - la fel ca sus, doar ca araura este
mai mare (5-7 mm). Aura mai mare, petele mult mai mici, brunificate.
Antractoza fasolei - colletothricum - pe frunze se observa pete necrotice situate
pe nervuri (calare pe nervuri). Pe pastai petemari, adancite, centru deschis la
culoare si numeroase puncte brune-portocali (acervulii ciupercii), dispuse in
cercuri concentrice si bordura brun-inchis. Pastaile putrezesc in locurile petelor.
Petele pot fi izolate sau asociate. Pe boabe se pot observa pete brune.
Rugina fasolei - uromyces phaseoli - specie macrociclica autoica. Pe frunze, pe
ambele fete, se observa pustule brun-negricioase. Atacul poate aparea si pe
pastaile verzi. Sunt parazit obligate (apar pe tesuturi verzi).
Boli la mazare
Arsura bacteriana - pseudomonas pisi - pe organele aeriene pete mici, brune.
Boabele sunt patate, zbarcite. Pete izolate sau asociate.
Fainare la mazare - erysiphe pisi Rugina la mazare - uromyces pisi - specie macrociclica heteroica.
Mana la masare - peronospora pisi - pete decolorare
Antracnoza la mazare - mycosphaerella pinodes - atac pe toate organele aeriene,
prin pete circulare mijlocii, izolate sau asociate, cu centrul deschis la culoare si
bordura bruna. In centrul petei se observa numeroase puncte negre, pignidiile
ciupercii. Aceleasi pete se gasesc si pe pastai.boabele sunt patate, zbarcite. La
atac puternic plantele se usuca.
Alte boli la fasole si mazare
Fusarioza , putregaiul alb.

Boli la ceapa, usturoi si praz (liliacae)

Dungarea galbena a cepei/mozaicul - onion yellow dwarf virus - pe frunze dungi
galbene ce alterneaza cu tesut verde, iar din loc in loc se observa niste
adancituri precum urmele de degete.
Proliferarea si aspermia cepei - fitoplasmoza - florile sunt transformate in frunze
(inflorescenta are aspect de cap mios), nu se formeaza seminte. Periculoasa pt
producatorii de seminte.
Putregaiul umed al bulbilor de ceapa - screlotinia carotovora - bulbii putrezesc.
La inceput doar prima foita carnoasa, apoi celelalte.
Mana cepei - peronospora destructor - pe frunze pete de decolorare la supr
carora se dezvolta un puf cenusiu. Frunzele se usuca sau putrezesc, in functie de
conditiile climatice. Tulpinile florifere se frang in dreptul petelor.
Rugina cepei, usturoiului si prazului - puccinia porri - pe frunze pustule portocalii
(uredospori) ce apoi devin negricioase (teleutospori). La atac puternic frunzele se
ingalbenesc, se usuca.
Putregaiul cenusiu - botrytis cinerae - atacul se intalneste la ceapa, usturoi, praz.
Bulbii putrezesc, se acopera cu un mucegai cenusiu in care se observa scleroti
Putregaiul alb - screlotinia screlotiorum - bulbii putrezesc se acopera cu un
mucegai alb si se obs scleroti.

Fito 25.11.2014

Boli la pomi semintosi

Mar, par, gutui (semintose)

Rapan la mar - venturia inaegualis - pe frunze, pete brun-negricioase, catifelte,

circulare. la supr petelor apar fructificatiile-cf si cn. aceleasi pete apar si pe fruct.
Petele conduc la deformari ale acestuia. Pete brune "chele" si in dreptul lor pot
sa apara crapaturi. In acest caz fructele putrezesc ca urmare a instalarii a unor
alte microorganisme. La atac tardiv petele sunt brune ai f mici, numindu-se pinpoint. Pe frunzele cazute apar toamna peritecii cu asce si ascospori.
Rapanul parului - venturia pirina - pete brune, circulare cu aspect lucios. Acelasi
atac pe fruct ca la mar; caract pt par este atacul pe ramuri, a caror scoarta se
exfoliaza, ceea ce le confera un aspect rapanos.
Fainarea la mar - podoaphera leucotricha - parazit obligat, frunzele tinere. pasla
alba, prafoasa la formarea conidiilor pe organele atacate; frunzele se rasucesc.
Atacul poate avea loc si pe inflorescenta, pe care le brumifica. Ciuperca rezosta
pe lastari in muguri sub forma de miceliu si mai rar sub forma de peritecii cu
asce si ascospori formate intr-o pasla albicioasa care inconjura lastarii ca un
manson. Atacul pe fructe este mai discret si poate fi identificat prin formarea
unei retele rugoase, brune, la supr fructului.

Patarea alba a frunzelor de par - septorioza - mycosphaerella sentina/septoria

piricola - pete circulare , cu centrul albicios si bordura bruna. Petele pot acoperii
to limbul. In dreptul petelor puncte negre - picnidii cu
Patrea frunzelor de gutui - entomosporioza - fabraea maculata - pete bruneroscate, izolate sau grupate, cu acervuli. Aceleasi pete apar si pe fruct, care pot
conduce la pitrezirea pulpei, la atac puternic.
Rugina parului - gymnosporangium sabine- specie care formeaza pe frunze faza
ecidiana - pete cu picnidii pe fata sup ( pete rosiatice) si ecidii pe fata inferioara ,
formate la capatul unor escrescente. Faza de uredo si teleudospori apare pe
specii de Juniperus.
Putregaiul brun al pomilor semintos - monilinia fructigena - pe fructe la amar, par
si gutui acelasi simptom, caract prin mai multe semne:
A) in livada pe vreme calda si umeda, atacul poarta numele de putregai brun si
se caract prin prezenta unor pete brune, dezvoltate in jurul unei rani. Petele
cresc in marime si formeaza la supr pernote albicioase - sporodochii. Fructele pot
cadea sau sa ramana in pom.
B) in conditii de vreme rece si umeda si f frecvent in depozite, fructele putrezesc
si au tegumentul innegrit (putregai negru). In acest caz nu mai avem fructificatii,
nu apar sporodochii
C) in conditii de vreme uscata si calda dupa initierea infectii atqcul se numeste
mumifierea fructelor - fructelele se desbidrateaza, se zbarceac si raman prinse in
pom. Pe ele apar apotecii cu ascospori.
D) forma ascunsa de atac - aparent fructele sun sanatoase da rin sectiune casuta
seminala si tesutul din jur sunt brumificate. Patogen resista peste iarna prin
fructele ramase in pom sau pe sol.
Cancerul bacterian al pomilor - agrobacterium tumefaciens - prezenta de tumori.
la colet sau pe radacini,initial umorile sunt mici, moi, apoi cresc, se brunifica, se
intarsec. F frecvent in pepiniere.
Focul bacterian al rozaceelor - erwinia amylovora - brunificatea frunzelor,
inflorescentelor, cu aspect de araura cand atacul este generalizat. Indoirea
varfului lastarului, aspect de carja. Pe lastari si ramuri apar ulcerati, in dreptul
carora scoarta crapa, iar lemnul este colorat in rosu-brun.
In conditii de umiditate, la supr fructelor dar si la ulceratii, apar picaturi de
culoare chihlimbarului care prezinta exudatul bacterian.

Fito 02.12.2014 (curs)

Putregaiul umed - erwinia carotovora - putrezirea tesuturilor radacinilor, ataca

prin rani

Sclerotinia sclerotiorum - putregaiul alb - culturi de samanata, puf alb vatos, fie
la nivelul solului sau la nivelul plantei. Screloti care germineaza asce. Metoda de
eficacitate: rotatia culturii (Cereale), distrugere de resturi sau buruieni.
Alternaria raduncina (alternata) - pe fr si rad. P. Circ. Neg. Catifelate care det.
Putrezirea zonei.
Thielaviopsis basicola - putregai negru - apare la sol vertilizat.
Alternaria dauci - alternarioza frunzelor/patarea fr - numai la frunze. P. Brune
concentrice. Fr. Uscate.
Septoria apiicola - septorioze - frecvent pe fr.
Septoria petroselini - p. Halo maro cu centru alb-cenusiu, cu pnct negrisioase
numite pignidii.
Erysiphe heraclei - fainareAspergillus niger - mucegai negru - conidii, temp ridicate, umiditati ridicate.
Penicillium hirsutum - mucegaiul verde-albastrui, pe ai intre foite. Conidii. Sol
uscat, temp ridicate.
Embellisia allii - p. Brun-negricioase catifelate, sub foita (bulbil-sub cateii de
usturoi).