Lab 1

05.03.2015

Bolile granului
Erysiphe gramini fainarea gramineelor.
Pe frunza apare i pasla la inceput de dimensiuni mici, ca niste pustule,
apoi sa extind pe intreg limbul foliar.
Boala apare din toamna si avanseaza in final de la frunzele bazale pana la
cele superioare, ajungand si pe spic in conditii favorabile.
Pasla alba contine conidifori si conditii de tip Oidium care devine
prafoasa la desprinderea conidiilor si cenusie in momentul aparitiei formei
sexuate cleistotecile-> brune , globuloase, cu apendici simpli pe toata
suprafata, poliasca.
Fusarium graminearum- inrosirea/fusarioza spicelor- inca de la
iseirea din burduf
, unele spiculete sunt decolorate; apoi se instaleaza un mucegai alb-roz; in
mucegai se formeaza conidii: microconidii-unicelulare sferice si macroconidiifusiforme, curbate, alungite la capete, separate.
Boabele formate sunt fara luciu si stave/deshidratate.
Septoria:
-tritici
-nodorum

patarea buna a frunzei

Septoria tritici -> in zonele calde si prezinta pete cenusii, alungite usor
delimitate de nervuri, cu un contur inchis la culoare, in centrul petelor se
formeaza picnidii cu picnospori lungi, filamentosi, incolori, septati.
La septoria nodorum -> pete eliptice si nu formeaza intotalitate picnidii
pentru ca datorita temperaturii, nu ajung la maturizare; picnosporii- mai
scurti si mai grosi.
Puccinia:
-striiformis -> rugina galbena a graului;
-recondita -> rugina bruna;
-graminis -> rugina neagra;

Puccinia striiformis-> se manifesta prin pustule de culoare galbena,

portocalie apoi, forma alungita, asezate in striuri. Deseori, infectia trece de
pe frunza catre spic.
Puccinia recondita -> pustule sotunde, mici, dispuse dezordonat pe limbul
foliar.
Puccinia graminis -> pustule negre, alungite, mai ales pe pai:
specie macrociclica heteroica cu faza ecidiana pe specii Berbelis
Vulgaris- Dracila
teleutosporii de culoare bruna, bicel cu un pedicel scurt.
Tilletia spp malura comuna
-tilletia tritici
-tilletia intermedia
-tilletia foetida.
Se manifesta prin inlocuirea endospermului bobului cu o masa neagra de
spori (clamidospori).
Boabele afectate sunt mai scurte di mai bombate, nu au luciu si se sparg
foarte usor. Dat acestiu fapt, spicele sunt mai rasfirate.
- prin spargere, clamidosporii elibereaza un miros caracteristic de peste
stricat (trimetilamina)
- talia este redusa: 20% din inaltimea totala
Tilletia nanifica- malura pitica:
-masa de clamidospori mai compacta, boabele se sparg mai greu, talia foarte
redusa -80%.
-clamidospori-unicelulari, galbeni, sferici. prezinta o retea pe suprafata lor.
Ustilago tritici-taciunele zburator:
-inlocuirea totala a elementelor spicului cu o masa neagra de spori, acoperiti
la inceput de o membrana fin argintie ce se rupe eliberand sporii; in final
ramane doar rahisul cu urme de clamidospori la calcaie.
-clamidospori ->unicelulari, bruni, sferici
->prezinta echinulatii/ asperitati
-prin consumul produselor ce contin clamidospori=> ustilaginism.
Cladosporium herbarum- innegrirea spicelor de grau

-apare in perioadele ploioase cand nu se poate intra la recoltat

- apare un pref negricios la suprafata spicelor si paielor

Secara
Claviceps purpurea-cornul secarei
-inlocuirea unor spiculete maxin 2-3 cu scleroti (formatiuni tari)

LAB 2

Bolile orzului- hordeum vulgaria

Erysiphe graminis-hordei(vezi granul)
Pyrenophora graminea- sfasierea frunzei de orz
-incepand de labaza limbului foliar apar initial pete de decolorare mici,
alungite, delimitate de nervuri ce devin cenusii spre brun. Petele avanseaza
rapid, cuprinzand intreaga frunza. Frunza se sfasie; pe suprafata acestor
pete, fructificatiile apar sub forma unui praf inchis la culoare.
Fructificarea-conidiofori bruni, simpli sau nodurosi, septati si formeaza conidii
oliv-galbui, cilindrice, septate, asemanatoare unor franzele.
Boabele pot fi seci sau nu se pot forma in functie de gradul de infectie si in
fenofaza in care se afla planta deoarece prin sfarsirea frunzei si uscarea lor
nu mai are loc fotosinteza.

Pyrenophora teres- patarea reticulara bruna a frunzei de

orz
-

pete mici, usor alungite, dispuse aleator, nu se unesc , de culoare

inchisa.
pe suprafata fructificata se formeaza ca striuri asezate longitudinal si
transversal, formeaza o retea.

Ustilago nuda-taciunele zburator al orzului

-se manidesta inca de la iesirea din burduf a spicului.
Boabele sunt inlocuite cu o masa neagra de spori (clamidospori) inveliti de o
membrana foarte fina argintie care se rupe usor (1-3 zile) si elibereaza

clamidosporii- unicelulari, sferici, de culoare bruna, prevazuta cu echinulatii

sau speritati.

Taciunele imbracat al orzului -Ustilago hordei

-se manifesta prin inlocuirea boabelor cu o masa neagra de spori, compacta,
invelita de o menbrana argintie rezistenta, ramanand prezente aristele.
Deseori spicul afectat se pate rupe in bucati fara a se rupe membrana.
- clamid-sferici, brun, netezi.

Rynchosporium secalis- arsura frunzei de orez

-

la inceput apar pete alungite , eliptice, usor romboidale, cu centrul

albastrui verzui ce capata culoarea albicioasa-cenusie iar de jurimprejur apare un contur brun negricios
in centru seformeaza fructificatiile ciupercii, conidii ce seamana cu un
bumerang, bicel, usor curbate/ arcuite, prezavut cu un rostru (cioc)

Alte boli:
-malura-Tilletia pancicii;
-rugina-Puccina dispersa.

Boli la ovaz- Avena sativa

Ustilago avenae- taciunele ovazului zburator
-la fel ca la grau si orz
-clamidospori-echinulati, unicelulari, bruni, sferici.
Ustilago levis-taciunele imbracat
-prezinta masa de clamidospori invelita intr-o membrana mai
groasa protejata de prezenta paleelor.
Puccinia coronata-rugina ovazului
-macrociclica, heteroica-> prezinta cele 5 tipuri de spori, cu
faza incidiana pe ramus sau veligar
-pe ovaz formeaza pustule de culoare galben- protocaliu (cu
uredospori) apoi de culoare bruna cu teleutospori

-teleutosporii- bicelulari, culoarea bruna, cu o codita incolora,

iar in partea superioara prezinta niste terminatii incolore,
digitiforme, inegale ca niste coroane.
Orez
Piricularia oryzae-Arsura orezului
-apar pete eliptice (usor alungite, cu un centru cenusiu si o
margine brun inchisa)
-boala avanseaza usor si pe panicul; cand se localizeaza pe nod,
acesta se inegreste, tesutul se rupe si planta se frange.
LAB 3

Bolile la porumb
Puccina sorghi-rugina porumbului
-se manifesta pe frunza, pete mici, galbui in dreptul carora se
dezvolta pustule purvirulente, roscate, cu uredospori, apoi pustule
brun negricioase cu teleutospori, acoperite de epiderma in
perioada de vegetatie.
-frecventa microciclica, dar are si stadiu macrociclic cu faza
ecidiana intalnita pe oxalis.
Drechslera turcica- patarea cenusie a frunzelor
-pe frunza apar pete verzi, maslinii, limitate de nervuri, care cresc
pana la 2 cmlatime si 15 cm lungime
-aceste pete devin eliptice si devin cenusii si contur brun pe
ambele fete-> fructificatiile cipercii sub forma de mucegai
cenusiu.
Giberella zeae-putregaiul roz al stiuletilor de porumb
-se manifesta pe rand prind aparitia unui mucegai care ataca
-pe tulpina- pete cu aspect oparit,
- pe stiuleti- mucegai roz, boabele stave
-cand atacul este timpuriu, nu se dezvolta planta

Giberella fujikuroi-inflorirea alba a stiuletilor

-boabele atacate au pericarpul crapat, care se revarsa la exterior,
lasand a se vedea amidonul.
Nigrospora oryzae-putregaiul uscat al stiuletilor
-rahisul putrezeste uscat si se fragmenteaza usor, se acopera cu
miceliu negricios, boabe de dimensiuni reduse, joaca in loje,
aspect mat
Ustilago zeae- taciunele cu pungi al porumbului
-pungile se manifesta pe toate organele aeriene, cele mai mari la
nivelul tulpinii.
-la inceput , pungile carnoase au aspect verzui fiind constituite din
hifele ciupercii, apoi membrana devine cenusie si se subtiaza, iar
in interior se transforma in clamidospori negriciosi.
Sorosporium holci-sorghi
Tciunele paros al
inflorescentei
(sphacelotheca reilena)
-inflorescentele sunt transformate partial (panicul) sau total
(stiulete) intr-o masa prafoasa de clamidospori
-stiuletii infectati se recunosc in faza de maturitate in lapte, dupa
aspectul conic si lipsa matasii
-in panicul, clamidosporii protejati de o menbrana fina cenusie, ce
se sfasie usor si lasa sa se desamineze clamidosporii.

Bolile sorgului
Pseudomonas syringae- arsura bacteriana
-apar pete brune roscate pe frunza in functie de sensibilitatea
hibridului, tesutul este hidrozat in dreptul petelor
-in timp petele se maresc si pot fi zonate concentric

Sphacelotheca sorghi-taciunele prafos

-inflorescentele sunt transformate in clamidospori caresunt
protejati de o membrana fina, argintie.
Fusicladium sorghi-patarea frunzelor
-pe frunze apar pete verzi albastrui ce devin cenusii cu centrul
brun negricios si contur brun roscat

LAB 4

Boli la legunimoase pentru boabe

I

Fasole

1 Bean common mosaic virus- mozaicul comun al fasolei

-pe frunze apar decolorari ale limbului foliar (nervuri)
datorita reducerii nivelului de cloroplaste care se
intrepatrund cu tesut sanator, formeaza simtomul de mozaic
(marmorarea tesutului)
-apare fenomenul de crestere a limbului foliar (nervuri)
datorita diferentelor de crestere dintre cele 2 tesuturi.
-epinastie- curbarea varfurilor foliolelor catre sol
-piticire/nanism
2 Xanthomonas phaseoli- arsura bacteriana a fasolei
-se manifesta inca din primele faze de vegetatie cand pe
radacini si cotiledoane apar zone brunificate; mai tarziu pe

frunzele mature apar pete mici hidrozate de culoare inchisa

(verde albastru) apoi se decoloreaza si se brunifica.
-petele ocupa portiuni mari din limbul foliar, la marginea
limbului foliar.
-petele sunt conturate de un halou ingust de culoare
galbena.
-pe pastai sunt pete brune, maronii, rosiatice, rugoase,
reliefate ce pot cuprinde intreaga pastaie.
-Boabele sunt mai inchise la culoare, tegument incretit.
Alaturi de bacterioza mai apare si arsura aureolata a
fasolei- Pseudomonas aureolicola.
->pete mici, brune, 1-2-3 mm, aureola de 2-3 cm.
3.Colletotrichum lindemuthianum-antracnoza fasolei
-pe limbul foliar apar pete liniare, eliptice, rotunde sau cu colturi,
mici, cenusii, cu o bordura bruna- negricioasa
-in centrul petelor, pe frunze si pastai, apar fructificatiile ciupercii
-pe pastai, pate rotunde, cufundate in tesut, ci o bordura
proeminenta bruna
-fructificatiile sub forma unui mucegai roz si se numesc acervuliadapostesc conidiofori
-conidii unicelulare alungite sau rotunde, printre conidii apar
formatiuni lungi, brune, ce se numesc trihi cu rol de a sparge
membrama.
4.Uromyces phaseoli- rugina fasolei
-pustule de culoare galben-portocaliu, cu uredospori de culoare
brun-negricios cu teleutospori, rotunde.
-specie macrociclica autoica.
-teleutospori bruni, unicel, prevazuti cu o papila si un pedicel
incolor.

II

Mazarea

1 Pseudomonas pisi-arsura bacteriana a mazarei

-pe stipele/ frunze apar pete mici, circulare, brune

2 Peronospora pisi- mana mazarii
-pete de decolorare mici pe partea superioara iar pe partea
inferioara este puf cenusiu alcatuit din conidioforii ramificati
dichotomic, terminatii cu o sterigma pe care se prind conidiile,
ovoide, unicelulare, galbene la maturitate.

Mycrosphaerella pinodes
Antracnoza mazarii
pete ccirculare scufundate in tesut interior cenusiu, cu
bordura bruna
in centru fructificatiile ciupercii sub forma de pete negre
ceroase- picnidii cu picnospori, globuloase brune, cu o
deschizatura prin care sunt eliminati picnosporii, incolori,
alungiti, septati, strangulati in dreptul septei
Uromyces pisi
Rugina mazarii
cu faza ecidiana pe Euforbia ciparisias, pe margine pustule,
rotunde de culoare galbena, uredosporii bruni ce contin
teleutosporii
Uromyces viciae, fabae
Rugina bobului
pustule rotunde de culoare bruna

Laboratorul 5
Boli la cartof

Potato virus x
Mozaicul x al cartofului
- se manifesta prin decolorarea limbului foliar in anumite
portiuni ce imprima frunzei aspect marmorat sau mozaicat
- plantele cu fenomenul de piticire (din tuberculi)
- se transmite prin intermediul lucrarilor de ingrijire (bilionare,
prasit), incretirea datorata diferentelor de crestere dintre
tesutul afectat si cel sanatos
- tuberculii afectati sunt mai mici
Potato virus y
Stricul cartofului
- se manifesta prin leziuni nerotice de diferite forme si marimi,
iar pe nervuri forme de liniuta (steak)
- la localizarea lezinilor necrotice la punctul de insertie a pl pe
tulpina principala, acestea se desprind usor si stau atarnate
pe tulpina principala, de la baza catre varf
- planta se recunoaste usor pentru ca este degarnisite, varful
decolorat si leziuni necrotice
- aspect de palmier in miniatura
Potato leaf roll virus
Rasucira frunzelor cartofului
- se manifesta curbarea laturilor sau marginilor foliolelor in
suscatre nervura pricipala
- aspect de lingurita sau barcuta
- frunzele sunt mai groase datorita acumularii de amidon in
tesuturi stau in pozitie dreapta
- la soiul cu coaja rosie frunzele acumuleaza acizi antociani si
au culoare vinetie
- se transmite cu ajutorul afidelor
Bacteriorize

Streptomyces scabies
Raia comuna a cartofului
- pe terenurile nisipoase (zonele din luncile raurilor)
- prezenta unor pustule rugoase scufundate plate sau reliefate
ce afecteaza epiderma si o mica parte din pulpa
- deprecierea, doar calitativa, cantitativa, apare cand in
aceste pustule se instaleaza alti patogeni
Erwinia carotovora
Inegrirea bazei tulpina si putregaiul umed al cartofului
- se manifesta din faza de plantuta cand se poate observa o
inegrire a bazei tulpinii si radacinilor si face ca planta sa fie
firava si sa se smulga usor
- pe tuberculi apare in sectiunea inelului de vase brunificate
de unde incepe si putrezirea, transfera pulpei intr-o masa
mucilacigena datorita enzimelor de macerare
- in depozite si vecinatatea tubercurilor sa fie compromisi
Synchytrium endobioticumm
raia neagra a catofului
- se manifesta pe terenurile grele (zone muntoase)
- pe tuberculi si radacini apar hipertrofieri ce sunt mici, albe,
sidefii, cresc in dimensiuni repede, se brunifica, aspect
coraliform, in aceste formatiuni apar sporii foarte rezistenti
ce asigura transmiterea in timpul vegetatiei si de la an la an
deoarece rezista in sol timp de 10 ani, boala fiind
considerata de carantina
Phytophtora infestans
Mana cartofului
- pe frunza de pe partea superioara a limbului apar pete la
inceput de decolorare ce se brunifica rapid, la marginea

libului foliar sau varf, pe partea inferioara- un puf alb, greu

vizibil la marginea petelor
petele se pot localiza si pe tulpini unde se produce o moarte
a tesutului si partea de deasupra petei sa se usuce
boala evolueaza de la baza catre varf
pe tuberculi apar zone brunificate ce patrund in pulpa
miceliu este alcatuit din conidiofori ramificati, monopodial in
treimea superioara in tr-un unghi ascutit, crestere
nedeterminata si prezinta pe traiectul lor ingrosari piriforme
ce reprezinta locul de formare al conidiilor
conidiile sunt limoniforme, ovale, cu un mamelon, incolore
Alternaria solani
Patarea neagra a frunzelor de cartof

- petele de pe frunze sunt bine conturate si delimitate,

circulare, brune si prezinta pe suprafata niste cercuri
concentrice mai inchise la culoare
- conidioforii bruni, septati, simpli, conidii brune, aspect
piriform si septe longitudinale si transversale
- boala si pe tubercul cand se formeaza pete negre si poate
produce putrezirea tuberculului
Fusarium solani
Putregaiul uscat al cartofului
- pe tuberculi apar zone plumburii unde tegumentul este
valurat, in interiorul lui se formeaza caverne (gaura)
captusite cu un mucegai alb format din miceliu septat si
conidii de tip fusarium
- - pe tuberculi- pernite albicioase cu spori, sporodochii

Laboratorul 6
Boli la sfecla
Beet mosaic virus

Mozaicul sfeclei
- pe frunze apar pete de decolorare care se intrepatrund cu
tesutul sanatos si aspect mozaicat. marmorat
- frunzele se incretesc adesea si plantele raman mici

Pseudomonas aptata
Arsura bacteriana a sfeclei
- se manifesta prin arsuri ce apar la marginea limbului si
avanseaza treptat spre nervura primara, atac pagubitor cand
plantele sunt mici, daca apar ploi abundente
Phytium ultimum
Putrezirea plantutelor de sfecla
- se manifesta prin inmuierea si putrezirea tesuturilor de
sstinere in zona coletului, planta se culca pe sol fara a se
usca, vegeteaza in continuare, deoarece nu sunt afectate
vasele conducatoare
- boala evolueaza in vetre deoarece miceliul migreaza de la o
planta la alta pe suprafata solului
- miceliul de culoare alba alcatuit din aparatul vegetativ,
sifonoplastul, hife miceliene bogat ramificate, neseptate pe
care se gasesc formele inmultirii sexuate si asexuate
Peronospora betae
Mana sfeclei
- pe partea superioara, pete de decolorare, pe partea
inferioara apare un puf de culoare cenusiu-violaceu
- pagubitoare mai ales cand se doreste pentru samanta,
pentru care se instaleaza frecvent pe tijele florale

- conidioforii- ramificati dichotomic, terminati cu sterigme

arcuite de care se prind conidii ovoide, unicelulare galbene,
la maturitate germineaza formand filamente
Pleospora betae
Putregaiul inimii sfeclei
- pe frunze apar pete circulare, 2-3 cm, culoare cafenie, cu o
bordura bruna, zonate concentric, tesutul se sfasie in dreptul
lor, pe suprafata petelor apar puncte mici negricioase
- picnidiile ciupercii sunt globuloase, brune, cu tesut
parenchimatic cu osteol prin care sunt eliminate picnosporii
unicelulari mici, ovoizi, continut intr-un lichid gelatinos,
eliberarea lor sub forma de snur in cordoane gelatinoase
- pe radacini, infectia evolueaza de sub rozeta de frunze catre
varf, radacini si din centrul radacinii catre laturi
- se recunoaste usor pentru ca rozeta este ingalbenita
Cercospora beticola
Cercosporioza sfeclei/ patarea cenusie
- pe frunze apar pete mici de 2-3mm, forma circulara, ce sunt
galbene apoi cenusiu, inconjurat de o bordura usor
proeminenta mai inchisa la culoare
- inceputul cenusiu se dezvolta si ies conidioforii scurti in
buchete de culoare bruna pe care se formeaza conidii
aciforme
- frecventa tesuturilor din dreptul petelor se desprinde si cade
Erysiphe betae
Fainarea sfeclei
- pe ambele fete ale frunzei apar pete pasloase fine cu
conidiofori de tip Oidium, mai tarziu cleistotecile sub forma
unor puncte mici negricioase, poliasce
- tesutul afectat se usuca si devin casante

Uromyces betae
Rugina sfeclei
- specie macrociclica, autoica
- teleutosporii unicelulari de culoare bruna
Agrobacterium tumefaciens
Cancerul bacterian al sfeclei
- se manifesta prin hipertrofiere ce apar la nivelul radacinilor
ce cresc ajungand la 30 cm in diametru
- aspect coraliform, rugos, radacini mici, subtiri
Laborator 7

Boli la plante oleaginoase

Boli la floarea soarelui
Plasmopara helianthi
Mana florii soarelui

- se manifesta la plante tinere unde internodiile sunt scurtate,

noduri apropiate, frunze formate dau aspect de varza
- apare si fenomenul de nanism (20-50cm)
- acoperit de un puf alb, pe frunza la plantele mature infectia
incepe de la baza limbului foliar si se extinde catre varf,
miceliu abundent
- pe suprafata apare decolorare
- conidioforii sunt ramificati monopodial, unghi drept
terminatii in cruce cu conidii unicelulare, incolore, ovoide, ce
germineaza formand zoospori

Septoria helianti

Patarea frunzelor de fl. soarelui

- se manifesta la frunzele de la baza, apar pete nergulate (rotunde,

-

ovale) de culoare brun-negricioase, linie galbena

apar picnidiile ciupercii ce formeaza picnospori lungi, filamentosi,
incolori septati

Puccinia helianthi
Rugina florii soarelui

- specie macrociclica autoica

- pe fruze spre final apar pustule cu teleutospori de culoare
bruna, bicelulara, usor alungiti cu o codita incolor lunga

Sclerotinia sclerotium
Putregaiul alb al florii soarelui

- se manifesta din primele faze de vegetatie la plantele tinere

prin putrezirea axului hipocotil
- plantele ajung la pieire
- mai tarziu radacina este usor brunificata si acoperita de un
mieliu de culoare alba
- ciupercile nu formeaza conidii, doar scleroti-negrii, tari
- in maduva se dezvolta adesea scleroti, pe capitul infectia din
centru catre margini
- tulpina se sfasie de sus in jos si seamana cu o matura

Botrytis cinerea

Putregaiul cenusiu a florii soarelui

- se manifesta prin prezenta oe tulpini si capitul a unor pete

mari de culoare bruna maslinie cu un contur rosietic si
aspect umed
- pe suprafata petelor apare un mucegai de culoare cenusie,
foarte lung 1-3mm, ramificat monopodial in treimea
superioara si poarta conidii unicelulare, galbene, ovoide sub
forma de ciorchine, conidii brune la baza

Phoma helianthi si Phomopsis helianthi

Patarea si frangerea tulpinilor de floarea-soarelui

- se manifesta prin pete eliptice localizare mai ales la noduri,

de culoare bruna pe suprafata lor apar zone valurate pe care
sunt prezente picnidiile ciupercii
- prezenta petelor in zona nodurilor ---> se crapa
- frunzele se ingalbenesc si raman atarnate pe tulpini sise
usuca, tulpinile se frang
- maduva este dezorganizata, lamelara
- picnidii de mai multe feluri: la Phoma- ovoide cu aspect
riniform si sunt eliberate din picnidie in corbane gelatinoase;
la Phomopsis; ovoizi cu 2 picaturi de ulei la capete
stilospori)- alungati, simpli, incolori

Boli la soia
Soybean mosaic virus
Mozaicul soiei

- decolorari la nivelul nervurilor si o incretire puternica a

mezofilului in jurul nervurilor
Pseudomonas glycinea
Arsura bacteriana a soiei
- pete mici inconjurate de un halou de culoare galbena, cresc
usor, se undesc si in final frunzele se brunifica si sfasie
Peronospora manshurica
Mana soiei
- Pete mici, decolorate pe partea superioara pe inflorescenta apare un
puf gi cenusiu
Alte boli: Sclerotinia sclerotium, Fusarium oxysporum- ofilirea fuzariana

Boli la rapita si camelina

Peronospora brassice
Mana rapitei si a camelinei
- puf cenusiu, pe silicve si frunze
Alternaria alternaa
Patarea bruna a rapitei
- pete de culoare bruna pe suprafata lor apar cercuri
concentrice in care se formeaza conidii sub forma de butoias
cu septe longitudinale si transversale de culoare bruna, pe
silicve apare paf de culoare neagra
Albugo candida/ Cystopus candidus
Albumela cruciferelor
- pe frunze si inflorescente apar cruste crem-negricioase
alcatuite din conidiofori asezati ordonat, ascutiti la baza si
formeaza conidii sferice inlantuite, unite intre ele prin discuri
gelatinoase (disjunctorii)

Laboratorul 9
Boli la tutun
Tobacco mozaic virus
Mozaicul tutunului
- pe frunzele de tutun apar pete de decolorare ce alterneaza
cu tesuturile sanatoase, pete difuze si fac ca tesutul sa para
marmorat
- frunzele prezinta deformari-gofrari, mezofilul nu se dezvolta
corespunzator, iar plantele raman mici
Tomato spoted wilt virus
Boala petelor de bronz la tomate
- pe frunze apar pete inelare sau semi-inelare sau sinuase de
culoare albicioasa, tesutul afectat se necrozeaza
- necroza alba, deoarece petele uneori urmaresc linia
nervurilor, boala- necroza perinerviana
Pseudomonas tabaci
Focul salbatic al tutunului
- la inceput pe frunze apar pete hidrozate mai inchise la
culoare ce treptat se decoloreaza si se brunifica
- petele se transforma in arsuri, iar frunzele par carbonizate
- izbucneste in mai multe focare de infectie si evolueaza rapid
Pytihium ultimum
Putrezirea plantutelor
- portiunea afectata in zona coletului se inmoaie, se brunifica
si se macereaza
- plantele se culca pe sol, dar vegeteaza pentru ca patogenul
nu ataca vasele conducatoare, lasand seva sa circule

- miceliul se intinde de la o planta la alta pe suprafata solului,

producand pagube in vetre
- boala este favorizata de climat umed si cald
Peronospora tabacina
Mana tutunului
- se manifesta prin pete de decolorare pe partea superioarea
pe inflorescenta, un puf de culoare cenusie
- puful este alcatuit din conidiofori ramificati dichotomic,
terminate cu 2 sterigme de care se prind conidii unucelulare
Alte boli la tutun: - Erysiphe cichoracearum- fainarea
tutunului
- Sclerotinia sclerotiorum- putregaiul alb al tutunului
- Botritis cynerea- Putregaiul cenusiu
- Fusarium oxysporum- fuzarioza

Boli la hamei
Peronoplasmopara humuli
Mana hameiului
- pete de decolorare pe suprafete mici ce se brunifica, pe
inflorescenta apare un puf
- prezinta conidii ramificati dichotomic ca la peronospora,
conidii ca la plasmopara
Sphaerotheca humuli
Fainarea hameiului
- pete pasloase, tesuturile se brunifica, devine sfaramicios,
forma conidiana Oidium, peritecii monoasce cu apendici pe
toata suprafata

Boli la bumbac si in
Xanthomonas malvacearum
Gomoza bumbacului
- pete negre, colturoase, pe suprafata lor apare exudatul
bacterian sub forma unei pojghite albe sidefii
- pe capsule, pete rotunde usor cofundate in tesut
Glomerella gossyphi
Antracnoza bumbacului
- pete de diferite dimensiuni, rotunde, cenusii cu bordura
bruna
- in centru se formeaza fructificatiile- acervurii
Fusarium lini
Fuzarioza inlui
- traheomicoza- circula prin vasele conducatoare, obturandule
- ofilirea este ireversibila
Alte specii: - Oidium lini- fainarea inului
- Sclerotinia sclerotium- Putregaiul
- Septoria lini- Septorioza
- la canepa: Septoria cannabis- septorioza

Laboratorul 10
Boli la leguminoase perene
Alfalfa mosaic virus
Mozaicul lucernei
- pete de decolorare pe limb delimitate de nervuri sub forma
unor dungi, seamana cu o pana

- deseori, in urma atacului frunzele scindeaza dand impresia

ca plantele au mai multe foliole
- calitatea furajelor scade pentru ca planta nu se mai dezvolta
normal
Peronospora aestivalis
Mana lucernei
- pe frunze apar pete mari, cu decolorari pe partea superioara,
pe inflorescente cu un puf cenusiu
- conidiile ramificate dihotomic, terminate cu sterigme de care
se prind conidiile unicelulare, sferice, ovoide, galbene la
maturitate
Pseudopezia medicanginis
Patarea bruna a frunzelor
- pete mici, rotunde sau ovale, de culoare bruna, inconjurata
de un halou ingust, galben, iar in centru unde se formeaza
fructificatiile ciupercii (acervurile) apare un punct de culoare
mai inchisa
Uromyces striatus
Rugina lucernei
- are faza ecidiana pe specia de Euphorbia ciparisias- Laptele
cainelui, unde formeaza ecidii si picnidii
- pe lucerna apar pustule rotunde galbene-portocalii cu
uredosporii brun-negriciosi cu teleutospori
Pseudopeziza trifolii
Patarea bruna a frunzelor
- la fel ca la lucerna
- apar ciuruiri la nivelul limbului foliar
Erysiphe martii

Fainarea trifoiului
- pasla albicioasa, prafoasa, la aparitia conidiilor (Oidium) si
cenusie la aparitia fructificatiilor sexuate (cleistoteci)
Uromyces trifolii- rugina trifoiului

Graminee perene
Corynebacterium rathay
Bacterioza galbena mucilaginoasa a golomatului
- apar pete de culoare brun acoperita cu mucilagiu galben
- organele afectate se torsioneaza, se instaleaza pe frunze
stinard
Epichloe typhina
Furca de tors a gramineelor perene
- apare o stroma groasa, asemanatoare cu un manson, alb la
inceput, apoi cenusie si se increteste
- pe tulpini sau pe frunzele superioare
- in stroma se formeaza periteciile cu asce si ascospori
Erysiphe graminis, Septorioza, taciuni

Boli la legume
Boli la tomate
Tobaco mosaic virus (TMV in tomato)
Mozaicul tomatelor
- decolorare neregulata ale tesuturilor ce duc la deformari si
gofrari

- plante mai mici, singur sau in asociere produce stricul

tomatelor prin pete liniare, necrozate la nivelul petiolului si
tulpinii, se combate prin preventie
Cucumber mosaic virus in tomato
Filozitatea tomatelor
- frunzele au mezofilul ingustat, aspect siret
Mycoplasma (MLO)
Stolburul tomatelor
- ingrosarea lastarilor, sepalele unite intr-un caliciu tubulos,
florile sunt hipertrofiat, mezofilul redus, frunzele par in
miniatura
- plantele afectate nu fructifica in cazul aparitiei, dimensiuni
mici, tari, culoare aprinsa, gust pal
Phytium ultimum
Putrezirea plantutelor
- in zona coletului tesutul de sustinere se inmoaie, putrezeste,
plantele se culca pe sol
- platele raman verzi pentru ca putregaiul nu ataca vasele
conducatoare
- apare un miceliu de culoare alba
Xanthomonas vesicatoria
Basicarea fructelor si patarea frunzelor
- pe frunze apar la inceput pete foarte mici de culoare
galbena-bruna, pete rotunde
- pe fructe apar veicule de diferite dimensiuni, veziculele se
sparg, membrana ramane franjurata, urmele au aspect
aratariform
- limitarea dezvoltarii patogenului, formarea unui strat de
suber

Corynebacterium michiganonse
Ofilirea si ulceratia bacteriana
- este o traheobacterioza, infunda vasele conducatoare
- la inceput cativa lastari sunt atacati, apoi intrega planta este
ofilita ireersibil
- in sectiune se observa inelul de vase brunificate
Phytophthora infestans
Mana solanaceelor
- pete mari la marginea limbului foliar cu o decolorare urmata
de brunificare
- pe partea inferioara apara un puf greu vizibil la margine
- conidioforii ramificati monopodial, crestere nedeterminata cu
umflaturi piriforme, conidii incolore, limoniforme, formeaza
zoospori
- fructele de tomate au urme de mana, pete mari, brunificate
cu tesut tare
Septoria licopesici
Patarea alba a frunzelor de tomate
- apare la frunzele bazale, pete mici, multe, rotunde, cu
interiorul de culoare alba cu bordura usor proeminenta bruna
- formeaza picnidii cu picnospori
Fulvia fulvum
Patarea cafenie a frunzelor de tomate
- pe partea superioara apar pete de decolorare, mici (max. 2
cm), multr
- pe partea inferioara apare un puf albicios, apoi cafeniu
- apare la soiurile cireasa la temperaturi de aporx 30 0C
- conidiile si conidioforii de culoare bruna septati uni, bi si
multicelulari

Alternaria solani
Patarea neagra a frunzelor de tomate
- pete rotunde, brune cu cercuri concentrice inchise la culoare
- conidii de culoare bruna, septe longitudinale, si transversale
Leveililla taurica
Fainarea
- prezinta dezvoltare endoparazita (ca la mana)
- forma conidiana Oidiopsis- conidiofori lungi cu o singura
conidie solitara
Alte specii: Sclerotinia sclerotium- Putregaiul alb
- Botrytis cinerea- putregaiul cenusiu
- Fusarium oxysporum
Ofiliri ireversibile
- Verticillium dahlie

Boli la ardei
Tobaco mosaic virus in pepper
Mozaicul/ stricul ardeiului
- ataca pe frunze ce duc la deformari ale mezofilului, gofrari,
pete de necroza pe lastari si tulpini
Cucumber mosaic virus in pepper
Piticirea si indesirea ardeiului
- piticirea are loc ca urmare a scuturarii internodiilor,
apropiate, aspect de tufa
- pe frunze apar pete inelare, sinuoase de culoare alba, apoi
cu urme de necroza
Alte bole: -Xanthomonas vesicatoria- Basicarea fructelor
Alternaria capsici- alternarioza

- pe fructe apar pete mari, cufundate in tesut

Laboratorul 12
Boli la cucurbitaceae
Cucumber mosai virus
Mozaicul comun al cucurbitaceelor
- la nivelul limbului foliar decolorarile se intrepatund cu tesut
sanatos si au aspect marmorat, mozaicat
- pe fructe apar pete mozaicate ce duc la deformarea cojii,
protuberante, denivelari, rasucirea fructelor
Pseudomonas lachrymans
Patarea unghiulara a frunzelor de castravete
- pete hidrozate (mai inchise la culoare, verde-alb) care se
decoloreaza, apoi se brunifica, forma petelor colturoasa,
apar la intersectiile dintre nervuri
- pete conturate de un halou de culoare galbena, pe pete
apare exudatul bacterian in conditii de umiditate se scurge
din tesut afectat de sub forma de spic galbene
mucilaginoase, pe vreme uscata face pojghita, mai ales la
marginea petelor
Pseudoperonospora cubensis
Mana cucurbitaceelor
- pete de decolorare pe suprafata, colturoase, pe partea
inferioara se dezvolta un puf cenusiu
- conidioforii se ramifica dichotomic, cu sterigme pe care se
prind conidiile, ca la peronospora, conidiile unicelulare brune
ajung la maturitate si germineaza ca la plasmopara cu
zoospori
Colletotrichum lagenarum

Antracnoza
- pe frunze apar pete mari ovoidale, brune conturate, in
conturu ce dezvolta acervurile ciupercii
- printre conidiofori apar formatiuni mai lungi decat conidiile
de culoare bruna cu rol de a perfora membrana si a elibera
conidii
- pe fructe, petele scufundate in tesut, in dreapta lor crapa si
pulpa putrezest
Sphaerotheca fuliginea
Fainarea cucurbitaceelor
- pe frunze apare o pasla alba prafoasa cu conidii de tip
Oidium
- apar fructificatiile sexuate---> peritecii sau cleistoteci de
culoare bruna globuloase, monoasce cu apendici
Alte specii: Fusarium oxysporum, Phythium ultimum,
Sclerotinia sclerotium

Boli la crucifere
Peronospora brassicae
Mana verzei
- se decoloreaza pe frunzele superioare ( mici), pe parea
inferioare puf cenusiu
Xanthomonas campestris
Nervatiunea neagra a cruciferelor
- inegrirea nervatiunii si brunificarea mezofilului dintre ele
Cystopus candidus
Albumela cruciferelor
- crusta albicioasa, formeaza conidiofori ca un cornet

- formeaza conidii sferice, inlantuite, unite prin discuri

gelatinoase
Alternaria brassicae
Alternarioza
- pete rotunde de culoare bruna pe care apar cercuri
concentrice inchise la culoare
Plasmodiephora brassicae
Hernia radacinilor de crucifere
- radacinile secundare se ingroasa, sunt strangulate, aspect
digitiform
- ciupercile prezinta dezvoltare intracelulara, formeaza spori
de culoare galbena, sferice in celule gigant

Boli la liliaceae
Onion yellow dwarf virus
Ingalbenirea frunzelor de ceapa
la nivelul foliolelor , delimitate de nervuri, urme de degete

Peronospora destructor
Mana cepei
- pete de decolorare pe suprafata arora se dezvolta un puf
concentric
Puccinia porri
Rugina cepei
- pustulele du culoare galbena ce contin uredospori, de
culoare portocalie cu teleutospori

Erwinia carotovora
Putregaiul umed al cepei
- foliolele hidrozate cu aspect translucid, se brunifica, se
trasforma in putregai brun
- se recunosc usor, pentru ca nu prezinta radacini viabile
MLO
proliferarea cepei
- flori transpormate in frunza ( filodie) de culoare verde
(virescenta) aspermie cap mitos

Boli la radacinoase
Septoria viicola, petroselini-patrunjel, levistici-leustean
Septorioza telinei
- pete mici, circulare, bordura bruna, picnidii cu picnospori
Erysiphe communis
Sclerotinia
- conidiofori incolori, ramificatie monopodiala, in drept cu
terminatii cu 3 sterigme
- conidii incolore, ovoidale, unicelulare, prin germinatie rezulta
zoospori
- petele de decolorare se transforma in arsura, tesuturile se
brunifica treptat
- spre toamna apar pete mici brune, colturoase, cunoscute ca
mozaic
- se instaleaza pe carcei, lastari, ciorchini
Uncinula necator
Fainarea
- pasla alba miceliana, fina, pe ambele fete

- prafoasa- conidioforii scuriti cu conidii inlantuite sub forma

de butoiasi, asezate bazipetal
- pasla devine centrala cand se formeaza fructificatiile sexuate
ale ciupercii
- cleistoteci poliasce, apendicii dispusi ecuatorial
- tesutul de sub pasla se usuca si devine sfaramicios
- ataca partile aeriene ale plantelor, ciorchinii
- se simte miros de mucegai
Botryotinia fuckeliana
Putregai cenusiu
- temperaturile mai scazute si precipitatii favorizeaza
dezvoltarea, se manifesta prin aparitia unui miceliu cenusiu
Alte boli:
-

Agrobacterium tumefaciens
Capnodium polygonum- fumagina
Elsinoe amplina
Scurtnodarea vitei de vie

Boala: Giberrela fujikuroi- fuzarioza la

porumb
-miceliu acestui patogen se dezvolta la exterior pe stiuleti cat si
in boabe. In conditii favorabile fructifica abundent si formeaza
conditii de tip Fusarium (macro si microconidii).
-macroconidiile sunt fusiforme, drepte sau usor ascutite la capete,
curbate, pluricelulare cu 3-6 septe transversale, hialine dispuse in
lanturi
-temperatura ridicata favoreaza boala. Ea evolueaza si in tipul
pastrarii stiuletilor peste iarna, cand acestia se depoziteaza cu un

procent prea ridicat de umiditate sau cand sunt conditii

necorespunzatoare in depozite (umezeala mare, neaerisire)
-boabele atacate au pericarpul crapat, care se revarsa la exterior,
lasand sa se vada amidonul.

Arsura bacteriana la soia- pseudomonas glycinea

-pe frunze apar pete colturoase ,galbene, mai tarziu brune,
vizibile pe ambele fete, care duc la uscarea lor.
-pe tulpini si petioli, petele sunt alungite, pete mici care in timp se
maresc, brune, apar pe pastai.
-semintele sunt zbarcite cu pete mici galbui.

Arsura frunzelor- rhynchosporiun secalis

-simptome: - patogenul produce leziuni rugoase pe frunze si pe
spice. Simptomele apar initial sub forma unor leziuni ovoidale,
verde deschis. Ulterior petele prezinta un contur brun inchis si un
centru vrede deschis sau brun deschis. Adesea leziunile se unesc,
formand pete mari, in jurul carora tesutul foliar se ingalbeneste.
Infectiile apar, de regula la subsuoara frunzelor, producand
cloroze si in cele din urma moartea acestora.

Ciclul de viata:
Patogenul se transmite prin seminte.
-Mod de daunare:- boala poate fi severa in regiunile cu climat
bland si umed. Cele mai mari pagube sunt produse la orzul de
toamna si primavara, atunci cand infectia are loc in perioada

cuprinsa intre primul nod detectabil si faza de burduf. Combatere

Duett Ultra, Tango.

Mana soiei-peronospora manshurica

-petele care aparla nivelul frunzelor sunt mici, izolate sau
confluente, galbui, apoi brune cu puf fin ,cenusiu violaceu ,
fructificatiile asexuate ale ciupercii sunt pe partea inferioara a
frunzei.