Tematica fitopatologie

Erysiphe graminis-făinarea grâului-f.sp.tritici

În toamnă pe frunze apar pete albe pâsloase, se dezvoltă radiar miceliu ciupercii
care devin asemenea unei pernițe,

Atacul evoluează in primavară , pernițele pocnesc și devin

prăfoase,făinoase,apoi devin de culoare cenușie deoarece în pâsla miceliană apar
mici puncte negre(cleistotecii) iar frunzele se usucă

Atacul se poate manifesta și pe tulpini și pe spice

Agentul patogen este o ciupercă din Ascomytina care formează un miceliu

ectoparazit și are forma conidiană de tip oidium

Boala se răspândește prin conidii,răspândirea este favorizată de vremea caldă și

se transmite anul viitor prin resturi vegetale(frunze uscate )

Boala este favorizată de umiditate 95% și temperaturi de 20 de grade Celsius

Gradul de atac este influențat de

-epoca timpurie de semanat

-cantitățile mari de îngrăsământ pe bază de azot

-densitatea mare plantelor si a buruienilor

Combatere-se impune dezmiristirea sau aratura adanca pentru a distruge

resturile vegetale ce au fructificații de rezistenta si pentru a evita aparitia
samulastrei

-cultivarea de soiuri rezistente

-tratamente foliare cu produse recomandate

Ruginile grâului-rugina brună

-rugina galbenă

-rugina neagră

Puccinia recondita-rugina brună a grâului

Este prima rugina care apare in vegetatie

Pe frunze apar pete mici galbui,in dreptul carora iau nastere pustule(gramajoara
de spori) cafenii-ruginii pline cu uredospori iar mai tarziu pustule brune cu
teleutospori subepidermali apoi epiderma crapa si sunt pusi in libertare

Pustulele sunt evidentiate de zone galbene in jurul lor iar frunzele se usuca

Agentul patogen este o ciuperca Brasidiocomycetes care formeza uredospori

unicelulari,galbui,echinulati si teleutospori bruni bicelulari

Se transmite si se raspandeste anul viitor prin uredospori si prin intermediul

samulastrei pe care o infecteaza

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente

-aratura adanca,distrugereaa samulastrei

-aplicarea tratamentelor de produse pentru boli foliare

Puccinia Striiformis-rugina galbenă

Este urmatoarea rugina care apare in cultura,intalnita in zonele uscate si

racoroase

Ataca corpurile aeriene ale plantei dar mai ales frunzele

Apar puncte mici dreptunghiulare de culoare galbena dispuse in siruri paralele

intre nervuri dand frunzelor un aspect striat

Spre sfarsitul perioadei de vegetatie apar dungi scurte din linii punctate negre
paralele constituite din uredospori si teleutospori care strapung epiderma
tesuturilor marind suprafata de evaporare a plantei producand uscarea frunzelor
si șistavirea semintelor

Agentul patogen este o ciuperca Bascomycetes care formeaza uredospori

unicelulari,galbeni echinulati si teleutospori bicelulari bruni cu suprafata
eteda,pedunculati

Ciuperca se raspandeste prin uredospori in conditii de temperaturi moderate si

umiditate ridicata iar daca temperaturile depasesc 25-29 de grade iar sporii sunt
omorati ,insa infectia se datoreaza sporilor adusi de vant din zonele nordice mai
reci si umede

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente-masuri de igiena culturala

-fertilizare echilibrata si tratamente in vegetatie cu produse recomandate

Puccinia graminis-rugina neagră a cerealelor

Ataca toate organele aeriene ale plantei cu precadere paiul (mai poarta numele
de rugina paiului)

Apare ultima in cultura iar pe organele atacate(pai) apar pustule lineare de unde
si denumirea rugina lineara,pe tecile frunzelor si uneori pe ariste apar crapaturi
care se observa,la inceput un praf roscat apoi negros de unde si denumirea de
rugina neagra

Pustulele sunt acoperite de o epiderma lucioasa si se rupe si prezinta un aspect

prafos

Pustulele pot sa apara pe frunze spre arista

Agentul patogen este o ciuperca Basidiomycetes,formeaza teleutospori

bicelulari,bruni pedunculati iar pentru conditiile din tara noastra este o specie
monociclica cu faza ecidiana pe Berberis Vulgaris

Pe frunze de dracila se formeaza ecidiile sispuse in grupuri,in pete colorate in

rosu-portocaliu,deschise ca niste cupe pe fata inferioara a frunzelor

Ecidiosporii din ecidii formati pe dracila trec boala pe grau

Simptome se gases sub forme de pustule lineare pe teci si frunze in mod obisnuit
spre sfarsitul lunii iulie

Germineaza prin miceliu secundar pe grau,apar teleutopustule pe care se

dezvolta teleutospori,perpetueaza boala ducand-o pe dracila pe care germineaza
si rezulta basidiosporii apoi ciclul se repeta

Combatere

-cultivarea soiurilor rezistente

-eliminarera plantei gazda(dracila)

-araturi adanic,evitarea cultivarii graului langa padure

Septoria tritici si Septoria Nodorum-pătarea brună a grâului

Septoria tritici este intalnita in zonele secetoase in timo se Septoria Nodorum

predomina zonele mai reci

Septoria tritici ataca frunzele,apar pete alungite cafenii al carui cenru devine
cenusiu ramanand inconjurat de o zona mai inchisa

In centrul petei ciuperca formeaza picnidii ca niste puncte,mici,negre iar odata

cu uscarea tesuturilor se formeaza picnidile

Septoria Nodorum apare pe frunze,apar pete elipsoidale,cafenii in dreptul careia

tesuturile se deschid la culoare iar picnidiile apar dupa uscarea tesuturilor

La 2-4 sapatamani apar pete necrozate,iar la smulgerea lor din sol pe seminte in
zona perisorilor absorbanti se observa picnidiile

Ciuperca ataca si spicele,glumele si paleele devin brune cu puncte negre iar

boabele se sistavesc

Agentul patogen Ascomycotina-Algerosphaerella graminis pentru Septoria

Tritici formeaza picnidii cu 2 tipuri de picnospori(macro si microspori)

-Lepthosperia Nodorum pentru Septoria Nodorum formeaza picnidii cu

picnospori,incolori,filamentosi sau in forma de bastonase

Se raspandesc prin picnospori si se transmite anul viitor prin resturi vegetale cu

picnidii iar in plus pentru Spetoria Nodorum se transmite si prin samanta

Combatere

-distrugerea resturilor vegetale,rotatiile culturilor 3-4 ani fara cereale paioase

-evitarea fertilizarii excesive cu azot,iar la Septoria Nodorum aplicarea

tratamentelor foliare cu fungicide de la făinari

Fusarium Graminearum-fuzarioza sau înroșirea spicelor

Produse de ciuperca Gibberella care formeaza forma conidiana de tip fusarium

Ataca in toate fazele de germinatie a graului

Spicele supa iesirea din burduf prezinta leziuni brune,se rasucesc sub forma de
spirala si se acopera de un mucegai alb-rozaliu

Atacul caracteristic are loc pe spice in perioada de inspicat,inflorit

La marginea glumelor si baza acestora pe spiculete se formeaza pernite de

mucegai roz

Spiculetele infectate raman sterile sau daca infectia s-a produs dupa fainarea
boabelor acestea sunt zbarcite,sistave si cu facultatea germinativa profund
scazute si masa boabelor mult scazuta

Agentul patogen este o ciuperca Ascomycetes Gibberella Zea formeaza peritecii

si rezista pe resturile vegetale

Ciuperca se raspandeste prin conidii de tip Fusarium care formeaza 2 tipuri de

conidii-microconidii(unicelulare,sferice,incolore) si macrocelulare-in forma de
fuse si au rolul cel mai important

Boala este favorizata de vremea calda si umeda (20-26 de grade) de reactia acida
a solului

Combatere

-distrugerea resturilor vegetale

-araturi adanci,rotatia culturilor,cultivarea de soiuri rezistente si da e nevoie

aplicarea tratamentelor in vegetatie

Ustilago tritici-tăciunele zburător al grâului

Ataca cariopsele pe care le distruge in intregime si le inlocuieste cu o masa

negricioasa de clamidospori

La inceput masa de spori este alcatuita de o membrana fina argintie care apoi se
rupe lasand sporii sa fie purati de vant astfel incat din spic ramane doar rahisul
cu o cantitate mica de spori la calcai

Agentul patogen este o ciuperca din Basidiomycotina formeaza un segment tip

de spori numiti clamidospori (sferici sau ovoidali cu episparul echinulat)ei
raspandesc si transmit boala

Ciclul biologic este de 2 ani,infectia are loc in toamna in timpul germinarii iar
manifestarea bolii se observa abia la spicat
La semanat semintele netratate aduc sporii in sol si cand germineaza,graul
germineaza si sporii dezvoltandu-se odata cu planta

Combatere

-Izolarea lanturilor seminare de grau in vederea obtinerii de samanta si aplicarea

tratamentelor semintei cu produse recomandate

Tilletia spp-mălura comună

Ataca endospermul bobului pe care il distruge si il inlocuireste cu o masa de

clamidospori a ciupercii

Boabele mălurate sunt mai scunde si mai bombate decat cele sanatoase iar la
spargere intre degete se distinge usor lasand sa se vada masa de spori negri cu
miros de peste stricat datorita continutului de Trimitelamir

Plantele malurate sunt usor mai scunde decat cele sanatoase si au o culoare a
frunzelor verde-albastruie

Tilletia specium-Tilletia Caries

Formeaza clamidospori sferici,bruni,unicelulari cu episparul reticulat

Tilletia Triticoides-calmidospori sferici

Tilletia Intermedia-prezinta clamidospori sferici sau ovali

Tilletia Foetida-clamidospori ovali sau eliptici bruni cu vacuole in interior si

episparul neted

Ciclul biologic al ciupercii este de un an iar infectia este germinala

Infectia are loc in timpul germinatiei,are loc prin contaminare si se datoreaza

clamidosporilor de la suprafata semintei

La recoltare semintele malurate se sparg si pun in libertate sporii care se depun

pe semintele sanatoase

Odata cu germinarea semintei,germineaza si clamidosporii care dau nastere unui

caleoptil ce patrunde in tanara capsula,iar infectia este favorizata de talia pana la
2 ani

Combatere
-tratarea semintei cu produse specifice

Tilletia nanifica-mălura pitică a grâului

Se manifesta la fel ca malura comuna cu specificatia ca prezinta un nanism mai

accentuata decat cele sanatoase

Din punct de vedere biologic prezinta la suprafata o membrana gelatinoasa

Plantele infectate infratesc abundent si sunt mai bombate decat cele sanatoase

Boala se raspandeste prin clamidospori si se transmite prin samanta

Combatere

-tratarea semintei cu produse recomandate

Bolile secarei

Claviceps Purpurea-cornul secarei

Produce mari pagube calitative depreciind calitativ furajele

Ciuperca produce organ de rezistenta scleroti(corpuri tari,bruni-triunghiulari)

In spice la sfarsitul perioadei de vegetatie apar unul sau mai multe corpuri
negricioase si usor curbate,sclerotii care in interior sunt de culoare alba

Agentul patogen este o ciuperca Ascomicotyna care are forma conidiana de tim
Sphaecelia

Combatere

-cultivarea de soiuri cu perioada scurta de inflorire,rotatie cu perioade

mari(peste 3-6 ani )

Bolile orzului

Pyrenophora Graminea-sfâșierea frunzelor de orz

Pe frunze apar pete alungite,galbui situate intre nervuri

Petele devin brune iar la suprafata ia nastere o pulbere cenusie,apoi brune iar
aceste frunze se sfasie
Din cauza uscarii frunzelor,spicele nu mai ies din faza de burduf,iar daca ies nu
formeaza boabe sau acestea sunt putine,mici,sistave cu pleurele si aristele
colorate brun-cenusiu

Pentru ca boala evolueaza sistematic in plante pe aceeasi panta putem observa

brunificari in benzi si sfasierea frunzelor incepand de la varful limbului pana la
stadiul de benzi galbene

Agentul patogen Ascomytina(periteci cu asce si ascospori la suprafata

tesuturilor cafenii bruni,septati si nodurosi care ies in fascicule prin stomate care
poarta conidii brune,cilindrice multiseptate

Se raspandeste prin conidii se transmite prin resturi vegetale,samanta

Combatere

-tratarea semintei cu produse specifice

-distrugerea resturilor vegetale,soiuri rezistente

Pyrenophora teres-pătarea reticulelor brună a frunzelor de orz

Pe frunze apar pete alungite galbui in timp petele devin brune si capata aspect
reticular

Frunzele puternic atacate se usuca

Se raspandeste prin conidii si se transmit prin resturi vegetale

Ciuperca nu ataca spicul

Combatere

-distrugerea resturilor vegetale si tratament in vegetatie

Rhynchosporium Secans-arsura frunzelor de orz

Pe frunze apar pete ovale de culoare verde-albastruie iar in timo petele prezinta
un centru cenusiu si marginea brun-roscata iar in dreptul lor se formeaza un puf
fin cenusiu

Agentul patogen este o ciuperca neperfecta,conidii incolore,bicelulare in forma

literei S

Boala se raspandeste prin conidii si se transmite prin samanta si resturi vegetale

Combatere

Tratarea semintei,evitarea monoculturii,tratamente in vegetatie

Ustilago unda-tăciunele zburător al orzului

Spicele taciunate au culoarea neagra,boabele fiind inlocuite de o masa prafoasa

brun-negricioae de clamidospori

Din spic ramaen intact doar rahisul in urma imprastierii de catre vant a
continutului prafos al boabelor

Agentul patogen Basidiomycotina,sporii numiti

clamidospori,echinulati,unicelulari ovoidal

Se raspandeste prin clamidospori,se transmite prin samanta infectata

Combatere

-tratarea semintei

Ustilago Hordei-tăciunele îmbrăcat al orzului

Spicele taciunate au culoare cenusie intrucat masa prafoasa este partial

pulverizata si acoperita de o membrana rezistenta

Spicul este tare,isi pastreaza forma si se fragmenteaza usor

Aristele raman intacte,sunt fragile

Agentul patogen Basidiomycotina,clamidospori unicelulari galbui-bruni cu

suprafata neteda

Se raspandeste prin clamidospori si se transmite prin samanta cu puf pe

suprafata,iar rolul in transmitere o au clamidosporii din sol si din samanta

Combatere

-tratarea semintei

-tratament in vegetatie,rotatia culturilor peste 3 ani

Erysyphe graminis hordei-făinarea orzului

Vezi făinarea graului

Barley yellow dwarf virus-piticirea galbenă a orzului

Pe frunzele atacate(varfuri) prezinta o ingalbenire aurie sau portocalie care se
extinde de la varf spre baza

Frunzele virozate sunt ingrosate,drepte si tari iar plantele raman pitice cu

sistemul radicular slab dezvoltat,iar infratirea este accentuata dar nu formeaza
spice

Se raspandeste si se transmite prin afide care poarta boala toata viata(transmitere

persistenta)

Combatere

-cultivarea soiurilor rezistente,rotatia culturilor,combaterea afidelor

Bolile orezului

Cochliobolns Hiyabeanns-Helmintosporioza(micoza)

Boala se manifesta pe toate organele aeriene ale palntei in toate fazele de

vegetatie

Plantutele provenite din seminte infectate prezinta pete brune,la suprafata carora
se dezvolta o florescenta bruna,se ofiles si mor

La plantele mature pe frunzele bazale apar la inceput pete mici,circulare,de

culoare verde-deschis iar mai tarziu petele devin cenusiu galbui in centru,brun-
negricioase la marigine inconjurate de o banda galbuie,iar frunzele se usuca de
la varf spre baza

Atacul se manifesta si pe pai si panicul

Agentul patogen este o ciuperca care dezvolta un miceliu de culoare bruna,sunt

solitari sau in grupuri,drepti,flexosi,cilindrici,neramificati de culoare bruna iar
conidiile sunt dreote sau usor curbate galbui pana la brune-aurii

Ciuperca se raspandeste prin conidii si se transmite prin seminte si miceliu

ciupercii care produce Ophiobolina-o toxina care induce brunificarea tesuturilor

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente

-tratarea semintei cu produse recomandate si aplicarea tratamentelor in vegetatie

Piricularia oryzae-arsura orezului

Atacul se manifesta pe toate organele ale plantelor

Pe frunzele tinere apar pete oval alingite cenusii,inconjurate de o zona bruna

Petele sunt mai evidente pe fata inferioara a limbului

Pe pai la nivelul rodurilor apar pete brune in dreptul carora paiul se stranguleaza
si se indoaie,internodul care poarta paniculul se brunifica,se frange ,iar paniculul
se usuca si produce seminte sistave,deformate,mici

Organul patogen este o ciuperca imperfecta(Deuteromycotina) cu miceliu

ciupercii pe care se dezvolta intercelular si in vasele lemnoase

Forma conidiana cilindrici,septati,neramificati,cenusii cu conidii

piriforme,cenusii,rotunjite la baza si ascutite la varf

Ciuperca produce PIRICULARINA o toxina care mareste continutul plantei in

polifenale

Se transmite prin miceliu ciupercii din resturile vegetale si semintele infectate

iar raspandirea se realizeaza prin conidii

Combatere

-tratarea semintei inainte de semanat cu fungicide prevazute pentru combaterea

fuzariozei

Bolile porumbului

Gibberela Zea-fuzarioza porumbului

Stiuletii prezinta boabele si plantele acoperite de un mucegai roz

Boala se manifesta si pe radacini,acestea fiind acoperite de un mucegai

roz,putrezesc,dar si pe tulpini,care pe vremea umeda au aspect oparit in zona
atacului

In dreptul nodurilor se observa pasla miceliana alba sau roz deschis,cate produce
putrezirea tesuturilor iar ca urmare plantele se frang

Stiuletii atacati se acopera de un miceliu roz iar boabele invelite in miceliu isi
pierd facultatea germinativa si devin toxice,iar plantele raman lipsite de stiuleti

Boala poate evolua si la stiuletii depozitai daca nu exista o aeratie

corespunzatoare
Ciuperca se transmite prin seminte,prin sol,conidiile sunt de tip fusarium
incolore in forma de semiluna

Combatere

-tratarea semintei,cultivarea de soiuri rezistente

-distrugerea moliei si sfrederitorului porumbului deoarece duce la crestere si

intensitatea atacului

Gibberela Fujikuroi-înflorirea albă a boabelor

Boabele de pe stiuleti,incepand cu cele de la varf,tegumentul crapa si capata un

aspect de floricele

Boabele mai slab atacate sunt zbarcite si lipsite de luciu,iar in conditiile unui
atac mai intens capata o culoare cafeniu-incolor

Ciuperca formeaza macroconidii incolore fusiforme pluricelulare septate

transversal si microconidii ovale,unicelulare,hialine,dispuse in lanturi

Se raspandeste prin samanta afectata si prin conidii de tip fusarium

Combatere

-semanarea in epoca optima a plantei

-combaterea moliei si sfrederitorului porumbului si aplicarea ingrasamintelor cu

fosfor,aplicarea tratamentelor semintei

Ustilago Zea-tăciunele comun al porumbului

Boala se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor prin aparitia unor
pungi de diferite forme si dimensiuni care in prima faza sunt alb si stralucitoare
din cauza membranei aflate la exterior,iar apoi devin cenusii(negricioase)odata
cu formarea clamidosporilor care sunt pusi in libertate deoarece membrana se
rupe

Agentul patogen este o ciuperca Basidiomycora ,formeaza un singur tip de

clamidospori unicelulari,brun-galbui,fin echinulati

Se raspandeste si se transmite prin clamidospori

Boala este favorizata de umiditate ridicata si fertilizarea cu gunoi proaspat de

grajd
Sphaceloteca reiliana/Sorosporum Sorghi-tăciunele inflorescențelor de porumb

Stiuletii sunt profund tranformati intr-omasa prafoasa,negricioasa de spori in

timp ce paniculul doar partial

Stiuletii atacati se recunosc cu usurinta in faza de maturitate in lapte,datorita

formei conice si lipsei matasii

Agentul patogen este ciuperca Basidiomycotina,forma clamidosporilor

unicelulari sferici,bruni-incolori fin echinulati,agluternati

Se raspandeste si se transmite prin clamidospori

Combatere

-rotatie 3-4 ani,hibrizi rezistenti,tratarea semintei

Diploidia Zea-putregaiul uscat al tulpinilor stiuletilor

Boala apare pe tulpini unde se observa o coloratie verde-galbuie a internodurilor

care in scurt timp se brunifica si devin spongioase,sfaramicioase,iar tulpinile se
frang cu usurinta

Stiuletii infectati au pasurile decolorate,albicioase iar in cazul infectiilor timpurii

,stiuletii raman mici,au pasurile lipite unele de altele si capata o culoare bruna
cenusie

Pe plantele infectate se observa un miceliu albicios slab dezvoltat care patrunde

in rahisul stiuletilor

Se raspandeste prin picnospori si se transmite prin resturi vegetale si seminte

infectate

Combatere

-deoarece in Romania este o boala de carantina se va avea in vedere masurile de

carantina pentru a anu introduce in tara acest agent deosebit de periculos

Helminthosporium turcicum-pătarea cenușie a drunzelor de porumb

Pe frunze apar pete cenusii-verzui ovale care se maresc si iau o forma eliptica cu
lungime variabila de 10-15 cm,in timp petele devin galben cenusii si se
manifesta un mucegai brun pe ambele fete ale frunzelor
Conidioforii bruni,nodurosi,septati cu conidii cilindrice,galben-brun,septate in
forma de franzela

Combatere

-fara tratament in vegetatie

-cultivarea de soiuri rezistente,tratarea semintei

Bolile fasolei

Bean comon mosaic virus-mozaicul comun al fasolei

Prezinta usor pete de culoare verde-galbui care alterneaza cu verde sanatos care
dau limbului aspect mozaicat,umflarea tesuturilor din apropierea nervurilor iar
plantele infectate raman pitice cu pastai putine

Virusul se transmite prin afide nepersistente,prin samanta atunci cand infectia

are loc pana la inflorit

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente si folosirea de samanta neinfectata

-eliminarea plantelor virozate,combaterea afidelor

Xanthomonas Phaseoli-arsura bacteriană a fasolei

Pe frunze apar pete aolturoase,verzi-galbui apoi brune inconjurate de o zona

galbena iar frunzele se usuca si se rup

Pastaile atacate prezinta pete mici circulare de culoare verde inchis devin galbui
si prezinta o bordura rosie-caramizie

Boabele infectate raman mici,zbarcite si colorate in galben sau brun

Agentul patogen este o bacterie care se raspandeste prin exudat bacterian si se

transmite prin samanta

Combatere

-cultivarea de samanta sanatoasa,rotatia culturii 3-4 ani si folosirea orzului ca

planta premergatoare

-distrugerea resturilor vegetale,tratamente in vegetatie inainte si dupa inflorire

Coletotrichum Lindemuthianum-antracnoza fasolei

Pe frunze apar pete de diferite forme si marimi ,verzi-galbui apoi brune cu un

continut mai deschis,in timp se observa aparitia unui contur brun-roscat,petele
apar pe nervuri,tesutul atacat se necrozeaza,iar frunzele ofera un aspect zdrentuit

Pe tulpina se formeaza pete brune cufundate in tesut

Pastaile prezinta pete ovale sau circulare brun-roscate adancite in tesut

Semintele prezinta pete ovale,cenusii,brune cu margina difuza,la suprafata

petelor apar punctisoare brune-negricioase(acervulii ciupercii)

Agentul patogen este o ciuperca neperfecta,formeaza in acervuli simpli

cilindrici dispusi in palisada care poarta in varf conidii
unicelulare,ovale,cilindrice sau reniforme

Printre se gasesc lopi(trichi) lungi,bruni,septati,sterili,care au rolul de a rupe

epiderma si a pune conidiile in libertate,se prezinta la suprafata petei ca o masa
gelatinoasa de culoare roz

Se raspandeste prin conidii si se transmite prin resturi vegetale si samanta

Combatere

-rotatia culturilor,araturi adanci

-combaterea buruienilor si folosirea de samanta neinfectata si tratata si aplicarea

stropirilor

Uromycetes phaseoli-rugina fasolei

Pe frunze apar pete mici,galbui in dreptul carora se formeaza pustule la inceput

ruginii apoi devin negricioase pline cu sporii ciupercii

Pustulele sunt mai mici decat petele motiv pentru care sunt puse in evidenta

La atac puternic frunzele se usuca iar pastaile si boabele sunt depreciate

Agentul patogen este o ciuperca macrociclica,teleutosporii sunt

unicelulari,sferici,galbui,bruni cu papla si pedicel incolor

Se raspandeste prin toate tipurile de spori si se transmite prin resturi vegetale cu

teleutospori si samanta
Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente,rotatia culturii

-distrugerea resturilor vegetale si efectuarea de araturi adanci,tratarea

semintei,tratament in vegetatie

FASOLEA NU ARE MANĂ

Boli la mazăre

Peronospora pisi-mana mazărei

Mana este prezenta pe toate organele aeriene ale plantei

Pe frunze apar pete galbene in dreptul carora pe fata inferioara se formeaza un

puf cenusiu-violaceu

Zonele patate se necrozeaza si se usuca iar pe pastai se constata patrunderea

agentului patogen in boabe

Combatere

-asolamentul de 4 ani,folosirea la semanat de samanta sanatoasa

-ingroparea resturilor vegetale si semanarea de soiuri rezistente,tratarea

semintelor

Mycosphaerella Pinaldes-antracnoza mazărei

Atacul se manifesta pe frunze,tulpini si pastaile infectate prezinta pete mici la

inceput decolorate,apoi brune cu margini delimitate

Zonele centrale uscate ale petelor cu timpul devin cenusii si prezinta mici puncet
negre

Atacul pe tulpini este foarte pagubitor deoarece in dreptul petelor lungi de 1

cm,tesuturile sunt denivelate,tulpina se stranguleaza si partea superioara a
plantei se usuca

Pastaile atacate au pete circulare,brune sau cafenii-cenusii,adancite cu puncte

mici negre,in urma atacului boabele sunt zbarcite cu pete galbene sau cafenii

Combatere
-cultivarea de soiuri rezistente,folosirea de samanta sanatoasa,tratamentul
semintei

-aplicarea tratamentelor in timpul vegetatiei,primul la inceputul ramificarii

tulpinilor,inainte de inflorit si ultimul dupa inflorit

Uromyces Pisi-rugina mazării

Pe frunze si tulpini apar pete decolorate,in centrul carora apar puncte

mici,prafoase de culoare bruna deschisa

Mai tarziu apar pete pe care se deshid grupuri de spori negri,iar plantele atacate
se usuca prematur si prezinta boabe sistave in pastai

Boala se raspandeste prin spori care sunt purtati de vant si picaturi de ploaie iar
transmiterea ciupercii se face prin intermediul sporilor de rezistenta si prin
miceliu de infectie din radacinile plantelor

Combatere

-masuri de igiena culturala,araturi adanci,distrugerea plantelor gazda care

asigura imbolnavirea mazarei

Bolile cartofului

Potato virus X-mozaicul comun al cartofului

In mod frecvent plantle infectate manifesta in perioada cresterii accentuate

dinaintea infloririi un mozaic usor caracterizat prin decolorarea slaba pete de
culoare verde-galbui si care alterneaza cu tesutul verde sanatos

Agentul patogen –Potato virus X un virus ,iar simptomele mozaicului sunt sterse
dupa cresterea temperaturii aerului,rezista la -20 de grade in frunze timp de 1 an

Raspandirea se face prin contactul direct dintre plantele sanatoase si cele

bolnave,prin sporii ciupercii Syntehitrium Erdobiothium si prin unele insecte

Combatere

-plantarea tuberculilor neinfectati,igiena lucrarilor de intretinere,evitarea

solurilor cu Synchitrium

Potato virus Y-mozaicul Y(striul cartofului)

Pe organele atacate apar striuri,dungi si pete necrotice la nivelul nervurilor
petiolului si tulpinilor,iar intr-un stadiu mai avansat frunzele se frang de la locul
de prindere pe tulpina si se uduca ramanand atarnate de planta

Transmiterea virusului anul urmator se face prin tuberculii infectati si se

raspandeste prin afide in mod nepersistent

Combatere-folosirea de samanta sanatoasa ,combaterea afidelor prin aplicarea

de uleiuri emulsionabile astefel incat afidul sa nu ia virusul din planta

-la recoltare vor fi eliminate 10 randuri din margine si 8 din capetele parcelei,iar
tuberculii fiind dati la consum deoarece prezinta un procent ridicat de
infectie(afidul se opreste intai la marginea lanului infectia la plantele care se
hranesc

Potato leaf roll virus-răsucirea frunzelor de cartof

Prezinta simptome-curbarea marginilor folialelor frunzele din varf spre

marginea superioara lasand forma de cornet iar pe fata inferioara se observa o
coloratie violacee

Mai tarziu frunzele bazale se rasucesc devin groase,casante si daca planta este
atinca produce un fosnet metalic

La plantele parazite din tuberculii infectati internodurile sunt mult scurtate si nu

dau recolta

Se transmite prin tuberculi,se raspandeste prin afide in mod persistent

Combatere

-soiuri rezistente

-folosirea la plantare a tuberculilor liber de virus

-combaterea afidelor pe baza de ulei emulsionabil sau insecticid

Erwinia carotovora-innegrirea bazei tulpinii si putregaiul moale al tuberculilor

Plantele infectate se recunosc in camp dupa aspectul redus al

acestora,brunificarea si subtierea bazei-tulpina
In sectiune transversala prin tulpina atacata se constata brunificarea inelului de
vase conducatoare,plantele neinfectate se smulg usor,iar pe vremea umeda cad la
pamant si putrezesc

Boala este raspandita in solurile grele,reci,acide,este favorizata de picaturile de

apa,irigatii si se transmite prin tuberculii infectati si resturi vegetale

Combatere

-sortarea tuberculilor inainte de plantarea si tratarea lor cu produse recomandate

-evitarea solurilor grele,umede,acide,cultivarea de soiuri rezistente

Streptomyce Scabies-râia comună a cartofului

Pe tuberculii infectati par pustule de culoare bruna cu aspect rapanos,iar la atac

puternic prin unirea pustulelor se formeaza o crusta continua,cea ce duce la
deprecierea aspectului comercial

Ataca coaja,nu ataca pulpa

Agentul patogen este o bacterie filamentoasa care se raspandeste prin exudat

bacterian si se transmite prin tuberculi

Combatere

-evitarea terenurilor usoare,terenuli alcaline-corectarea alcalinitatii

-cultivarea de soiuri rezistente-la plantare tuberculii vor fi tratati cu formalina

0,4% timp de 2 ore

Synchitrium endobioticum-râia neagră a cartofului

Tuberculii se acopera in dreptul ochior de tumoare-initial tumorile sunt

mici,netedde,carnoase,alb-galbui in timp se maresc,culoarea se inchide ajungand
brun negricioase

In final tuberculii putrezesc

Agentul patogen este o ciuperca infectioasa cu aparat vegetativ gimnoplast la

maturitate intreg capul se transforma in zoosporangi si in final rezulta
akinetosporangi iar prin germinarea lor rezulta zoospori

Se raspandeste prin particule de sol cu ackinetosporangi proveniti de la corpul

infectat
Combatere

-respectarea nasurilor de carantina fitosanitara,izolarea terenurilor

-cartoful nu se mai cultiva 10 ani,se dezinfecteaza terenul

Phytophtora infestas-mana cartofului

Boala se manifesta prin pete brune pe frunze in dreptul carora pe fata inferioara
apare un puf foarte fin,albicios

Petele pot aparea si la nivelul tulpinii,alungite,brune,care duc la uscarea

plantelor,iar tuberculii pezinta in sectiune zone brune

Tesuturile atacate se usuca si devin casante,tuberculii se inmoaie si apoi

putrezesc

Agentul patogen este o specie Oomycetes,pe fata inferioara a frunzelor ies prin
stomate ,conidioforii care sunt incolori,ramificati monopodial ascutiti si cu
crestere neramificata,cu ingrosiri piriforme,care marcheaza locul unde s-au
desprins conidiile mature

Conidiile sunt limaniforme,incolore,unicelular prevazute cu papila in carf iar

prin germinarea lor formeaza zoospori sau filamente de infectie

Se raspandeste prin conidii si se transmit prin resturile vegetale si prin tuberculii

infectati

Combatere

-folosirea la plantare de tuberculi neinfectati,tratamentele se fac la aparitia

primei pete de mana,fertilizarea cu doze moderate de ingrasamant

-primul tratament cu produse de contact,al doilea tratament sistemic pe baza de

matalaxil iar al 3-lea tratament cu produse pentru a evita aparitia de viroze

Alternaria solani-pătarea bruna (alternarioza)

Pe frunze apar pete circulare sau ovale,brune,bine delimitate si cu zone

concentrice evidente

La suprafata petelor apare o pulbere fina de culoare negricioasa in dreptul carora

pulpa putrezeste la suprafata

Pe tulpini apar pete alungite ,brune usor adancite

Agentul patogen este o ciuperca neperfecta ,formeza conidiofori
lungi,bruni,septati pe care apar conidiile brune,in forma de butelie cu septe
transversale si longitudinale care sunt dispuse in lanturi

Se transmite de la un an la altul prin tuberculi infectati si resturile vegetale

Combatere-

-rotatia culturilor-distrugerea resturilor infectate,araturi adanci,combaterea

buruienilor,fertilizarea echilibrata,tratamete si ingrasaminte cu potasiu maresc
rezistenta si sub forma de oxid baric-reduce intensitatea bolii

Fusarium solani(fuzarioza)-putregaiul uscat al tuberculilor

Tuberculii infectati prezinta pete brune,usor adancite in dreptul carora epiderma

se increteste si pe suprafata se formeaza pernite de mucegai alb,roz sau galbui

In sectiune se observa colorarea pulpei in cenusiu sau brun si formarea unor

conidii captusite cu mucegai

In final tuberculii putrezesc,apoi se zbarcesc,se intaresc si isi reduc

dimensiunile,iar pulpa devenind faramicioasa

Agentul patogen este o ciuperca imperfecta si formeaza 2 tipuri de conidii-

macroconidii incolore,multiseptate,fusiforme in forma de semiluna si
microconidii,sferice,unicelulare,incolore

Boala se raspandeste prin macroconidii si se transmite prin tuberculi si sol

infectat

Combatere

-evitarea terenurilor contaminate(rotatia culturilor)

-combaterea daunatorilor din sol,folosirea la plantare a tuberculilor neinfectati si

tratarea acestora cu produse recomandate

Bolile Sfeclei

BEET NECROTIC YELLOE VEIN VIRUS-rizomania

Frunzele sunt clanozate,inclusiv nervurile care uneori se necrozeaza

Radacinile plantei infectate sunt mici bifurcate,in forma de tarus,iar mai tarziu
are loc formarea excesiva de radacini laterale care confera aspectul de (barba)
Varful radacinii principale se ofileste, vasele conducatoare se necrozeaza

Se transmite prin sol iar gunoiul de grajd provenit de la animale hranite cu sfecla
atacate de rizomanie poate raspandi boala

Combatere

-se dezinfecteaza linia de plantat si mijloacele de plantat,nu se mai revine pe sol

4-6 ani

-cultivarea soiuri tolerante,combaterea buruienilor

Pseudomonas syringae-arsura bacteriană a sfeclei

Marginile frunzei se copera de pete de diferite forme si marimi,brun-negricioase

inconjurate de o zona mai inchisa la culoare

Tesuturile atacate se rup iar frunzele capata un aspect de zdrentuit,rupt,deformat

Plantele sunt atacate imediat dupa rasarire pana cand formeaza 4-6 frunze

La suprafata tesutului atacat se dezvolta exudatul bacterian,aspect de mucilagiu

pe vreme umeda sau de pojghita pe vreme calda

Se transmite prin seminte si resturile de plante infectate ramase in sol si se

raspandeste prin apa de ploaie,insecte

Combatere

-adunarea si distrugerea resturilor vegetale

-tratarea semintei,cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti

Peronospora schachtii-mana sfeclei

Pe frunze apar pete decolorate,difuze pe fata superioara iar pe fata inferioara in

dreptul petelor se formeaza un puf violaceu

Frunzele bolnave raman mici,se deformeaza ,sunt adesea ingrosate si casante iar
tesuturile atacate se brunifica si se usuca

Agentul patogen este o ciuperca ce formeaza conidiofori

incolori,neseptati,dihotonic ramificati care poarta conidii limarifari,galbene si
germineaza prin filamente
Se raspandeste prin conidii ,se transmite prin resturi vegetale si samanta
infectata

Combatere

Hibrizi/soiuri rezistenti,tratarea semintei ,evitarea irigarii prin

aspersie,tratamente in vegetatie

Uromyces Betae-rugina sfeclei

Frunzele manifesta mai intai pete mici,galbui,pline de pustule castanii-brune

pufoase apoi pete brun-negricioase iar apoi se brunifica si se usuca

Agentul patogen este o ciuperca Basidiomycotina macrociclica autaica formeaza

teleutospori unicelulari,globulosi,galbeni-bruni cu papila si peduncul incolore

Se raspandeste prin uredospori si se transmite prin resturi vegetale si glomerule

de teleutospori

Combatere

-distrugerea resturilor vegetale

-executarea araturilor adanci,folosirea de samanta sanatoase

-rotatia culturii 3-6 ani si cultivarea de soiuri rezistente

Cercospora beticola-cercosporioza(pătarea frunzei)

Pe frunze apar sub forma de peete rotunde galbene apoi cenusii si marginite de
un inel brun-rosiatic

Tesuturile din dreptul petelor se uduca se sfasie,iar frunzele capata aspect

ciuruit,iar un numar mare de pete conduce la uscarea frunzei

Agentul patogen este o ciuperca Denteromycotina,formeaza

conidioforiscurti,cenusii bruni pe care se prind terminal conidiile lungi,drepte
sau usor curbate,multicelulare rotunjite la un capat si ascutite la celalat

Se raspandeste prin conidii si se transmite prin resturi vegetale infectate

Combatere

-izolarea culturilor de samanta fata de cele de consum,indepartarea resturilor

vegetale,aplicarea tratamentelor cu produse sistemice
Pleospora betae-putregaiul inimii sfeclei

In urma infectiei,frunzele din centru se ofilesc,se brunifica si se usuca

Pe frunzele bolnave apar la incepit pete brune,circulare in care se dezvolta

picnidiile ciupercii,asemenea unor puncte mici,negre,cufundate in tesut

Atacul la radacina se caracterizeaa prin putrezirea de la capat spre varf si de la

centru spre perifere,prezinta un putregai imde,brun-negricios

Pe masura putrezirii,frunzele se ofilesc si se usuca

Agentul patogen este o ciuperca Ascomycotina, din picnidii ies picnospori

unicelulari,incolori,in cordoane gelatinoase

Bolile florii-soarelui

Plasmophara helianthi-mana florii soarelui

Primele simptome se observa la plantele tinere ce apar din semintele infectate si

dac ca plantele sa ramana pitice si sa nu fructifice

Pe frunze apar pete decolorate pe fata superioara,plantele au tulpini

subtiri,internoduri scurte si frunze mici iar pe partea inferioara prezinta un puf
alb dens

In cazul infectiilor care apar mai tarziu pe frunze apar aceleasi

simptome,plantele infloresc mai devreme si formeaza seminte mai putine si
sistave

Agentul patogen este o ciuperca Mastigomycotina formeaza miceliu ciupercii un

sifonoplast cu devoltare intercelulara,din miceliu pe fata inferioara a frunzelor
ies prin stomate,conidiofori incolori,neseptati,monopoidal ramificati si se
termina cu sterigame de care se prind conidiile,incolore,eliptice sau limoniforme
cu paila care germineaza prin zoospori

Se raspandeste in cursul vegetatiei prin conidii,transmiterea de la un an la altul

se face prin resturile de plante infectate si prin samanta bolnava

Combatere

-cultivarea de hibrizi rezistenti,rotatia culturilor in care floarea soarelui sa nu

revina mai devreme de 5-6 ani
-distrugerea resturilor vegetale si ingroparea lor prin aratura adanca,tratarea
semintei cu fungicid

Sclerotina sclerotiorum-putregaiul alb al florii soarelui

Tesuturile atacate au aspect oparit si pe vreme umeda apare un mucegai alb dens
cu aspect de vata,ca urmare a atacului planta se ofileste,scoarta carpa si se
exfoliaza

In urma atacului se infecteaza de la centru spre periferie,putrezeste se rupe si

cade pe sol iar in varful tulpinii ramanand un smoc de fascicule vasculae cu
aspect de matura

Semintele(achenele) infectate prezinta tegumentul decolorat,crappat,samanta

sistava sau brunificata cu gust amar,iar la suprafata tesutului atacat cat si in
maduva se formeaza scleroti

Agentul patogen ciuperca Ascomytina nu are forma conidiana iar din

germinarea sclerotilor rezuta apotecii pedunculate pe care se formeaza asce cu
ascospori

Transmiterea la cultura urmatoare se face prin scleroti si prin samanta infectata

Combatere

-rotatia culturilor cu cereale,furaje sau lucerna

-evitarea terenurilor joase si umede,cultivarea hibrizilor rezistenti,aplicarea

tratamenteilor inainte si dupa inflorit

Phomopsis helianthi/Phoma-pătarea,necrozarea si frângerea tulpinilor de floarea

soarelui

Pe tulpini in zona de prindere a petiolului apar pete brune.negricioase cu

margine difuza(la Phoma) sau bine conturate(la Phanopsis) pete insotite de
puncte mici,negricioase,picnidii

Pe tulpini apar crapaturi longitudinale se necrozeaza devin fiabile si se frang

deoarece circulatia sevei spre varful plantei este intrerupta iar frunzele se usuca

Agentul patogen Ascomycotina produce picnidii de culoare bruna inchisa cu 2

tipuri de picnospori de tip phomopsis

-picnospori alfa-hialini,unicelulari,cu 2 picaturi uleioase in interior

-picnospori beta-filiformi,drepti sau curbati,hialini

Se raspandeste prin picnospori si se transmite prin resturi vegetale

Combatere

-amplasarea pe terenurile mijlocii,usoare pentru scurgerea excesului de

apa,rotatia de 6-7 ani

-cultivarea de hibrizi rezistenti,aplicarea tratamentelor(primul in faza de 6-8

perechi de frunze,al doilea la aparitia florilor si ultimul la 10-15 zile de la
inflorit

Botrys cinerara-putregaiul cenușiu al florii soarelui

Tupinile prezinta pete cafenii,cu aspect umed,aceleasi pete regasindu-se si in

tesutul carnos al calactidiilor in dreptul caruia se formeaza un mucegai
cenusiu,petele sunt delimitate de o dunga cafenie-roscata

Ciuperca patrunde in alveole si se dezvolta printre seminte care sunt acoperite de

aceleasi mucegai cenusiu iar zonele infectate putrezesc,semintele se sistavesc si
isi pierd capacitatea de germinare

Formeaza conidiofori lungi,ramificati,septati,bruni la baza incolori spre varf

,conidii incolore galbene la maturitate adunate in ciorchine

Agentul patogen Botru carrea-raspandeste prin conidii si se transmite prin

seminte

Combatere

-aceleasi tratamente ca si la putregaiul alb,tratamente la samanta in cursul

vegetatiei

Septoria Helianthi-pătarea brună a frunzelor

Pe frunze incepand cu cele bazale apar pete neregulate,limitate de nervuri de

culoare galbena la inceput iar apoi brune

La suprafata petelor apar puncte mici negricioase-picnidiile,tesuturile atacate

devin sfaramicioase(necrozeaza) frunzele puternic atacate se usuca

Agentul patogen cuperca Septoria Helianthi produce pcinidii cu

picnospori,incolori,multiseptati,filamentosi
Combatere

-rotatia culturilor,ingroparea resturilor vegetale prin araturi adanci,distrugerea

samulastrei de floarea-soarelui,aplicarea tratamentelor specifice iar in timpul
evegtativ sunt eficace si contra septoriozei

Bolile soiei

Soybean mosaic virus-mozaicul soiei

Pe frunze apar pete de decolorare care alterneaza cu tesutu verde sanatos si dau
frunzelor un aspect marmorat

Planta atacata de soia dupa rasarire se dezvolta mai slab,raman mici,formeaza

pastai putine in care formeaza un numar mic de seminte si acestea marmorate,iar
maturarea pastailor este intarziata

Agentul patogen Soybean mosaic virus se prezinta sub forme de particule

filiforme sau bastonase ondulate,iar la temperaturi de 55-62 de grade virusul este
inactiv

Se raspandeste prin afide nepersitent si prin contactul dintre plante

Combatere

-folosirea de samanta sanatoasa

-combaterea insectelor si cultivarea de soiuri rezistente

Pseudomonas Glycinea-arsura bacteriană a soiei

Pe frunxe apar pete colturoase galbene la inceput si mai tarziu brune,vizibile pe

ambele fete,tesuturile necrozate se rup si cad

Pe tulpini si petiol petle sunt alungite brune,mici,care in timo se maresc,apar si

pe pastai,semintele sunt zbarcite cu pete mici galbui

Se raspandeste prin exudat bacterian si se transmite prin resturi vegetative si

samanta bolnava

Combatere

-ingroparea resturilor vegetative prin araturi adanci-evitarea lucrarilor pe vreme

umeda,tratarea semintei
Peronospora manshurica-mana soiei

Boala se manifesta pe organele aeriene ale plantei

Pe frunze pe fata superioara apar pete colturoase,verzi-galbui,devin brune iar pe

fata inferioara in dreptul acestor pete se formeaza un puf cenusiu-violaceu
alcatuit din donidioforii ciupercii

Plantele atacate au o dezvoltare slaba,florile avorteaza sau produc pastai seci sau
cu seminte mici,iar pastaile tinere afectate raman mici si se ingalbenesc

Agentul patogen este o ciuperca Mastigomycotina care formeaza conidiofori

incolori dihotomici ramificati,neseptati care produc coidii galbene,limoniforme

Se raspandeste prin conidii si se transmite prin resturi vegetale

Combatere

-cultivarea soiuri rezistente,tratarea semintei

Sclerotinia Sclerotiorum-putregaiul alb

Pe radacini si la baza tulpinei apar pete inchise la culoare,brune,in dreptul carora

tesutul putrezeste,se inmoaie si se acopera cu o pasla albicioasa,fina,densa cu
aspect de vata in care se dezvolta sclerotii ciupercii(mici,tari,negri)

In conditiile de umiditate ridicata atacul se extinde atat la frunze car si la pastai

Agentul patogen este o ciuperca Ascomycotina si nu are forma conidiana

Combatere

-evitarea terenurilor joase unde balteste apa,rotatia culturii

-folosirea de samanta sanatoasa,tratarea semintei

Bolile rapiței

Alternaria brasicae-pătarea neagră a rapiței

Petele care apar la suprafata organelor aeriene sunt brune,circulare/alungite

formate concentric

Silicvele atcate se deformeaza si se desfac uso

Pe frunze apar pete galbui pe fondul carora se dezvolta cercuri
pufoase,negricioase delimitate de zone galbene,pe la locul petelor frunzele se
usuca si pot prezenta orificii

Agentul patogen este o ciuperca Mastigomicotina care formeaza conidiofori

scurit,bruni,care poarta lanturi de conidii de tip acropetal,au forma de butelie cu
septe longitudinale si transversale

Se raspandeste prin conidii si se transforma prin resturi vegetale si samanta

bolnava

Combatere

-tratamentul semintei si tratamentul in vegetatie

-inlaturarea resturilor vegetale,rotatia culturilor

Sclerotina Sclerotiorum-putregaiul alb al rapiței

Plantele atacate prezinta pete albicioase pe tulpini si silicve care in timo se

brunifica si se acopera in conditii de umiditate ridicata cu un puf albicios in care
se formeaza sclerotii,acestea apar si in interiorul tulpinii in zona afectata

Plantele se ofilec si se usuca

Nu are forma conidiana ,din germincarea sclerotilor rezulta apotecii pedunculate

pe care se formeaza asce cu ascospori

Se raspandeste prin scleroti si se transmite prin rezervele de scleroti din sol care
pot sa reziste pana la 10 ani

Combatere

-se recomanda samanta lipsita de scleroti,tratamente in vegetatie cu produse

antibiotice,cultivarea de soiuri tolerante

Bolile inului

Melampsora lini-rugina inului

Boala se manifesta in perioada de vegetatie

Pe cotiledonate si pe frunzele tinere,in oete galbene-portocalii apar picnidiile si

ecidiile ciupercii
In timpul infloritului pe frunze,tulpini,sepale si capsule se formeaza lagare
galben-portocalii prafoase cu uredospori

La amaturitate plantele pe organele atacate dar mai ales pe tulpini apar pustule
crustoase brun-negricioase ovale cu teleutospori,plantele atacate prezinta fibre
scurte intrerupte,fragile care se separa greu de tulpini

Agentul patogen este o ciuperca Basidiomycetes,este o specie macrociclica

autaica cu picnidii turtite globuloase,uredospori sferici
echinulati,unicelulari,teleutosporii prismatici bruni-negriciosi,unicelulari bruni-
negriciosi dispusi in lagare subepidermale dispusi in palisada

Se transmite prin teleutospori si resturi vegetale si se raspandeste prin

uredospori

Vremea umeda si calda favorizeaza evolutia bolii

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente

-distrugerea resturilor vegetale,araturi adanci,rotatia culturilor minim 2

ani,fertilizarea echilibrata,aplicarea stropirilor la atac puternic

Fusarium oxysporum-veștejirea (fuzarioza) inului

Boala se manifesta in vetre,produce pierirea plantutelor si rarirea culturilor

La plantele tinere bolnave la abaza tulpinei si partea superioara a radacinii

putrezesc plantutele se ingalbenesc,se ofilesc,varful se indoaie si se
brunifica,plantele cad pe sol si putrezesc

La plantele dezvoltate is pierd turgescenta si au varful aplecat,plantele sunt la

inceput galbene apoi devin brun-roscate,frunzele si tulpina se brunifica complet
si apoi se suca,radacinile au culoarea cenusie iar plantele se smulg usor din sol

Agentul patogen este o ciuperca in care miceliu se dezvolta in vasele

conducatoare ale plantei pe care le optureaza producand ofilirea plantelor

Ciuperca formeaza microconidii uni sau bicelulare,hialine,ovale si macroconidii

fusiforme usor curbate,hialine,septate

Se transmite prin sol,seminte si resturi vegetale infectate si se raspandeste prin

conidii
Combatere

-rotatia culturii minim 7 ani sub care planta sa revina pe acelasi teren,folosirea
de samanta sanatoasa,semanatul in epoca optima si fertilizarea in doze moderate
de ingrasaminte,cultivarea de soiuri rezistente si aplicarea materiilor biologice

Erysiphe polygoni-făinarea inului

Se manifesta pe toate organele aeriene dar mai ales pe frunze care se acopera cu
pulbere fina,albicioasa alcatuita din miceliu si fructificatiile ciupercii

Plantele bolnave prezinta o debilitare generala,tulpinile raman scunde iar

frunzele bazale se brunifica si se usuca iar la atac puternic plantele sunt
deformate,sterile

Agentul patogen este o ciuperca Ascomycotina,conidiofori

scurti,neramificati,conidiile sunt unicelulare elipsoidal treunchiate la
capete,cleistotecii sunt brun-globuloase cu apendicii scurti dispusi pe toata
suprafatele poliasce

Se raspandeste prin conidii si se transmite anul viitor prin resturi vegetale

infectate

Combatere

-semanatul la epoca optima,se recomanda evitarea terenurilor umede,combaterea

buruienilor,cultivarea de soiuri rezistente

Bolile bumbacului

Xanthomonas malvacearum-gomoza bumbacului

Atacul se manifesta pe toate organele aeriene

Pe frunze petele sunt colturoase de culoare verde-inchis,apoase,transparente,apoi

devin negricioase cu cexudat bacterian care dupa ce se usuca formand o pojghita
albicioasa la suprafata petelor

La atac intens frunzele se rasucesc,se usuca si cad,pe petioli petele sunt alungite
brune-negricioase

Pe tulpini,petle sunt alungite si mai inchise la culoare decat cele de pe frunze si

uneori pot inconjura tulpina producand inlocuirea sau repararea ei
Pe capsule petele sunt circulare cufundate si la in ceput untdelemnii apoi brune
sau negricioase,se extind la suprafata si in adancime cuprinzand capsulelel in
intregime iar acestea nu mai cresc,devin cenusii si se usuca

In capsulele atacate,fibrele nu se mai formeaza si se coloreaza in galben-brun-

devin umede-cleioase si lipite intre ele formand suvite tari care la maturitate nu
se desfac

Agentul patogen este o bacterie care se prezina sub forma de bastonase

Boala se transmite prin resturile lemnoase infectate si prin samanta si se

raspandeste prin picaturile de apa purtate de vant sau frunze bolnave uscate
faramitate si purtate de vant

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente,evitarea terenurilor cu exces de

umiditate,folosirea de samanta sanatoasa

Glomerella Gossypii-antracnoza bumbacului

Antracnoza apare pe frunze sub forma unor pete brune cu marginile conturate si
proeminente

Pe capsule atacul se manifesta in apropierea varfului,apar pete mici de culoare

rosie-purpurie cufundate in tesut,petele cresc putand cuprinde capsula in
intregime care devine bruna-violacee,mai tarziu petele se decoloreaza in centru
si prezinta ouncte rosiatice mici-acervulii ciupercii

Capsulele puternic atacate nu se mai deschid,fibrele capata o culoare rosiatica

sau bruna,putrezesc

Agentul patogen este o ciuperca Ascomycetes care formeaza in acervul

conidiofori scurti,simpli,cilindrici si care poarta in varf conidii cilindrice cu
capetele rotunjite,hialine,drepte sau usor curbate iar printre conidiofori se gasesc
trichi

Bolile tutunului

Tobaco mosaic virus-mozaicul tutunului

Pe frunze apar pete verzi-inchis de-a lungul nervurilor si pete verzi-deschis intre
nervuri
Frunzele dim varful plantelor atacate sunt mai inguste si au marginea rasucita in
sus iar nervurile sunt albite

Pe plantele tinere mozaicul se manifesta printr-o claroza a varfului frunzelor si

pete galbui circulare care alterneaza cu tesutul verde santos si da u aspect
marmorat

Agentul patogen se prezinta sub forme de bastonase si este rezistent la

uscaciunesi ramane activ 20 de ani in frunzele uscate

Se transmite prin inoculare de suc si neconi prin contactul direct dintre plantele
sanatoase si cele infectate

Combatere

Dezinfectia solului,se foloseste sol care nu a fost cultivat cu tutun,utilizarea

rasadurilor sanatoase,asolamentul culturilor,cultivarea soiurilor rezistente

Pseudomonas tabaci-focul sălbatic

Denumirea de foc salbatic se datoreaza raspandirii extrem de rapide

Pe marginea frunzelor si varfurilor apar pete de culoare verde-inchis la inceput

apoi brune-negricioase,organele atacate se usuca si putrezesc

In camp pe frunze apar pete mici,galbui care se maresc in centrul carora se

formeaza o zona bruna-rugina necrotica pe fata inferioara iar in jurul petelor
necrotice se distinge o aureola lata care devine albicioasa sau bruna

Agentul patogen o bacterie care are forma de bastonas si este rezistenta la ger si
sensibila la uscaciune

Bacteria se transmite prin seminte si resturi vegetale infectate si se raspandeste

in vegetatie cu ajutorul ploii si vantului,umiditatea ridicata favorizeaza boala

Combatere

-rotatia culturilor,araturi adanci si fertilizarea echilibraata

-folosirea de material sanatos,amplasarea culturilor de tutun perpendicular pe

directia vantului ,cultivarea de ssoiuri rezistente

Peronospora tabacina-mana tutunului

Pe fata superioara a frunzelor apar pete decolorate,galbui cu marginile difuze iar
in dreptul petelor pe fata varfului se formeaza un puf cenusiu-violaceu alcatuit
din conidiofori si conidiile ciupercii

La atac puternic plantele nu mai cresc,varful tulpinii se ingalbeneste iar frunzele

tinere se curbeaza

Agentul patogen este o ciuperca Mastigomycotina care formeaza conidiofori

incolori la inceput apoi cenusii-violaceu,dicotonic ramificati,in varful
ramificatiilor poarta conidii eliptice ovale care germineaza prin filamente

Boala se raspandeste prin conidii si se transmite de la un an la altul prin oospori

Combatere

-igiena culturala si tutunul sa nu revina pe acelasi teren 3-4 ani ,folosirea de

samanta sanatoasa,aplicarea tratamentelor cu fungicide recomandate

Bolile hameiului

Pseudoperonospora humuli-mana hameiului

Boala pe frunze rasucite pe fata inferioara sunt acoperite de un puf de culoare

cenusiu-violacee alcatuita din conidiofori si din conidiile ciupercii,tulpinile
raman scurte,iar ramificarea este impiedicata

La plante devoltarea frunzelor prezinta pe fata inferioara pete galbui,colturoase

cu o eflorescenta cenusie,iar tesutul acestor pete se usuca si devine faramicos si
se rupe

Atacul pe lastari,sunt mai scurti,au frunze apropiate,ingramadite in partea

superioara formand smocuri iar pe conuri apar pete rosii-brune in forma de
dungi si in final se brunifica si se usuca

Agentul patogen este o ciuperca Mastycomicotida care formeaza conidiofori

arborescent,dichotonic ramificati,conidiile sunt ovoidale galbui

Ciuperca se transmite prin oospori si prin miceliu din rizomi dar in timpul
vegetatiei se raspandeste prin conidii

Vremea umeda favorizeaza boala

Combatere
-evitarea terenurilor joase,desfrunzirea lastarilor pana la inaltimea de 1 m pt a
evita infectiile,aplicarea tratamentelor specifice

Sphaerotheca humuli-făinarea hameiului

Se manifesta pe organele aeriene ale plantei

Pe frunze se observa o eflorescenta alba,fainoasa,sub forma unor pete care se

maresc treptat acoperind limbul foliar in totalitate,la atac puternic frunzele sunt
basicate,deformate

Eflorescenta alba alcatuita din miceliu si fructificatiile ciupercii se dezvolta oe

lastari,conuri

Mai tarziu in pasla miceliana apar cleistotecii ciupercii grupate mai multe la un
loc

In urma atacului se produce uscarea frunzelor,inmultirea cresterii

lastarilor,brunificarea conurilor

Agentul patogen este o ciuperca Ascomycetes care are forma conidiana

elipsoidal-trunchiate,incolore,cleistotecii sunt brune,sferice prevazute cu
apendici filamentosi,monoasce

Se raspandeste prin conidii si se transmite de la un an la altul prin resturi

vegetale

Combatere

-aplicarea masurilor de igiena culturala,aplicarea de tratamente cu produse

antiacide

Bolile lucernei

Pseudopezia medicagingis-pătarea brună a frunzei de lucernă

Boala se manifesta pe tulpini,frunze si seminte

Pe frunze apar pete galbui apoi devin brune,boala se dezvolta pe frunze puternic
luminate de soare,frunzele se usuca si cad

Atacul cel mai grav se realizeaza in perioada inflantului

Spre toamna pe fata superioara a frunzei se devolta fructificatiile

crustoase,punctiforme
Pe tulpini petele sunt alungite brun-negricioase

Agentul patogen este o ciuperca Ascomycotina ce formeaza apotecii

subepidermale brune-negricioase,asce cu ascospori ovali,hialini,unicelulari

Se raspandeste prin ascospori si se transmit prin resturi vegetale si seminte

bolnave

Combatere

Semanatul la intervale mari,graparea de primavara si indepartarea resturilor

vegetale si aplicarea tratamentelor specifice

Uromyces striatus-rugina lucernei

Rugina apare mai intai pe fata inferioara apoi pe ambele fete ale frunzei pe care
se formeaza pustule mici cu uredospori,iar mai tarziu apar teleutospoti,pustule
brun-negricioase

La atac puternic folialele se usuca si cad

Agentul patogen este o ciuperca Basidyomycetes cu uredospori

galbeni,echinulati,unicelulari sau rotunzi prevazuti cu 4 spori de germinatie

Ciuperca formeza faza ecidiana pe specia de Euphorbia

Se raspandeste prin teleutospori si se transmite prin resturi vegetale si prin

miriste

Boala este favorizata de temperaturi ridicate si umiditate mare

Combatere

-respectarea metodelor agrofitotehnice,cultivarea de soiuri rezistente

Bolile trifoiului

Pseudopezia trifoli-pătarea brună a frunzei de trifoi

Pe frunze se observa pete galbene mici apoi brune,in centrul petelor se formeaza
o zona stromatica negricioasa

Frunzele atacate se usuca si cad,iar pe frunzele cazute ciuperca formeaza

apotecii
Agentul patogen este o ciuperca Ascomycotina formeaza apotecii
nepedunculate,hialini

Se raspandeste prin ascospori iar ecolutia bolii este influentata de umiditate

ridicaata si temperaturi scazute

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente,evitarea dozelor mari de ingrasaminte azotoase

Uromyces trifoli-rugina trifoiului

Primavara pe foliale sapar picnidiile si ecidiile sub forma unor pustule

galbene,sub forma de aglomerari,bombate care deformeaza tesuturile
reprezentand ecidiile ciupercii

Mao tarziu pe frunze dar si pe tulpini apar uredopustule brune,pulvirulente si

teleutopustule brun negricioase iar in urma atacului frunzelor se usuca si cad

Agentul patogen este o ciuperca Basidiomiceta,este o specie macrociclica

autaica,uredosporii sunt sferici sau ovali,echinulati,iar teleutosporii sunt galbeni-
bruni,unicelulari cu papila si peduncul incolor

Se raspandeste prin uredospori si se transmite prin teleutospori

Combatere

-cultivarea de soiuri rezistente