Manual : IGOR CIOBANU : Criminologie(desfasurat)

Manual : GHEORGHE GLADKII : Criminologie generala ( compact)

Manual : GHEORGHE NISTOREANU i COSTICA PAUN : Criminologie(rom)
Manual : TUDOR AMZA :
Manual : VALERIAN CIOCLEI : Criminologie
Manual: NARCIS GIURGIU : Elemente de criminologie
CURRICULA la departament cu mici explicatii

lunea viitorare facem dreptul afacerilor in loc de criminologie

Tema 1: Formarea criminologiei ca tiin
1. Istoricul si originilie criminologiei
2. Evolutia criminologiei
3. Evolutia criminologiei stiintifice
4. Criminologia generala
Criminologie- stiinta ce studiaza fenomenul criminalitatii
1.
Criminologul olandez OLOW KINGBERG a zis : ACOLO UNDE NU EXISTA
NORME SI MORALA NU EXISTA NICI CRIME .
Corespunzator ,Criminalitatea ca fenomen apare odata cu constituirea
primelor comunitati umane .
Existenta fenomenului social negativ a impus si elaborarea anumitor
masuri de reactie sociala elaborate atat in sensul prevenirii existentei
acestui fenomen cat si a combaterii .
Pe parcursul evolutiei umane , indiferent de oranduirile sociale care au
existat, practic nu i-a reusit nici unui stat sa eradicheze acest fenomen.
La anumite etape istorice au existat localitati unde fenomenul
criminalitatii, practic, lipsea si era vorba de unele centre religioase unde
comportamentul criminal era apreciat drept un pacat iar justitia era
considerata divina .
Initial , printre primele forme de reactie sociala impotriva fenomenului
criminalitatii putem mentiona : autoapararea (fiecare persoana isi apara
propria viata, sanatate, proprietate) .
Odata cu constituirea comunitatilor mai mari , apar asemenea forme de
reactie sociala precum sunt : razbunarea sangelui si puterea
conducatorului.
Razbunarea sangelui avea la baza aplicarea legii talionului pe care o
regasim in CODUL LUI HAMURABBI care reprezinta o stela de diorit negru
pe care sunt inscrise regulile de comportament , inclusiv legea talionului.
Totodata e infatisat regele care primeste textul legii de la Zeu astfel
considerandu-se ca justitiei ii e oferit darul divin .
LEGEA TALIONULUI : OCHI PENTRU OCHI , DINTRE PENTRU DINTE , MN
PENTRU MN , PICIOR PENTRU PICIOR , ARSURA PENTRU ARSURA , RANA
PENTRU RANA, VANATAIE PENTRU VANATAIE .

Cu timpul , razbunarea sangelui devine un impediment in consolidarea

intereselor grupului social intrucat apar conficte intre membrii familiilor ce
apartineau aceluiasi grup .
Acest fapt ducea la slabirea organizarii , motiv din care, cu timpul,
razbunarea sangelui cade in desuietudine .
Odata cu consituirea comunitatilor se intareste si se centralizeaza puterea
conducatorului . Se instituie anumite reguli de comportament , armata ,
organe care sanctioneaza .
In prevenirea si combaterea criminalitatii, un rol important l-a jucat si
religia . In interpretarea acestora , savarsirea unor infractiuni reprezinta
un mare pacat , iar justitia vine drept rasplata pentru raul facut fiindu-i
conferit ideea unui dar divin .
Cea mai ingenioasa creatie a omenirii in sensul reactiei sociale a fost
aparitia inchisorii . Se considera ca prima inchisoare a aparut in America in
localitatea Samsberry.
2.
Existenta fenomenului criminalitatii a generat necesitatea studierii
acestuia prin prisme stiintifice , teoretice , astfel primele idei cu conntinut
criminologic apartin ganditorilor lumii antice (Platon ,Socrate, Aristotel ,
Pitagora- infractiunea e o greseala de calcul ) .
Majoritatea autorilor considera ca pentru prima data , termenul de
CRIMINOLOGIE a fost utilizat de catre antropologul francez PAUL TOPINARD
(1879). Totusi, constituirea criminologiei ca stiinta propriu-zisa are loc in 3
etape consecutive care-s marcate de activitatea reprezentantilor scolii
pozitiviste italiene .

I-

II-

III-

Prima etapa e determinata de LOMBROZO(toti criminalii se nasc

criminali...pe parcurs isi modifica opinia din cauza criticilor) ,
cunoscut prin lucrarea OMUL DELINCVENT sau OMUL CRIMINAL
(1866) , FEMEIA CRIMINAL SI PROSTITUAT , ANTROPOLOGIE
CRIMINALA .
Lombrozo a fost medic militar : a masurat partile coprului
criminalilor , si dupa parametri diferiti a incercat sa schiteze
portretul lor (inaltime mai jos de mediu, maini lungi, picioare
scurte ).
Lombrozo incearca sa analzieze sentimentul de dragoste nu doar
la oameni ci si la pasari , animale. (exemplu : scrisori adresate
barbatilor iubiti. El face constatari care-s aproape de realitate :
pentru o femeie dragostea este tot , pentru barbat- dragostea e
doar un ordinar episod .)
A doua etapa e marcata de activitatea lui Enrico Ferri . E
recunoscut prin lucrarea SOCIOLOGIA CRIMINALA care apare in
anul 1881 . Incearca sa explcie geneza fenomenulu icriminalitatii
prin prisma sociologica, psihologica.
A treia etapa e marcata de activitatea lui Rafael Garofalo
cunosctu prin lucrarea CRIMINOLOGIE, 1885 .

Ca concept, CRIMINOLOGIA , provine de la latinescul CRIMEN = crima,

infractiune , delic si LOGOS=stiinta.
(in realitate termenii variaza. Sfera cea mai larga e DELICTUL , in
delincventa se include criminalitatea sau infractionalitae. Intre crima si
infractiune nu exista diferenta , difera doar sistemele de drept in care se
folosesc . ).
In acest sens , criminologia poate fi definita drept stiinta care studiaza
fenomenul criminalitatii in ansamblul sau sub aspectul starii(un nr toata de
infr ce se comit intr-o perioada pe un terituriu) , structurii(configuratia,
aranjarea in 100 % a diferitelor infractiuni comise ), si dinamicii
(fluctuatiile, cresterea si descresterea fenomenului criminalitatii) sale
precum si masurile de prevenire si combatere .
in literatura de specialitate sunt propuse mai multe definitii date
termenului de CRIMINOLOGIE :
Rafael Garofalo : CRIMINOLOGIA E STIINTA COMPLEXA DESPRE OM
CARE STUDIAZA CAUZELE SI REMEDIILE COMPORTARII SALE ANTISOCIALE .
Autorii francezi , GASTON STEPHANI si GASTON LEVASEUR in
lucrarea Criminologie si Stiinte Penitentciara , definesc
CRIMINOLOGIA- STUDIAZA DELINCVENTA PENTRU A-I DESCOPERI
CUAZELE , GENEZA , PROCESUALITATEA SI CONSECINTELE .
Autorii moderni pornesc de la definitia propusa de Jean Pinnatel :
CRIMINOLOGIA = STUDIU STIINTIFIC AL OMULUI DELINCVENT SI AL
DELICTULUI .si un element sugerat nou in criminologie, STUDIUL
REACTIEI SOCIALE LA FENOMENUL CRIMINALITATII.
Cu toate divergentele existente intre aceste definitii, consensul autorilor e
ca OBIECTUL DE STUDIU al criminologiei se rezuma la STUDIUL
CRIMINALITATII.
CRIMINOLOGIA : O STIIN SOCIO-JURIDIC CARE STUDIAZ FENOMENUL
CRIMINALITII N ANSAMBLUL SU SUB ASPECTUL STRII , STRUCTURII I
DINAMICII SALE , A CAUZELOR I CONDIIILOR CARE GENEREAZ ACEST
FENOMEN I L FAVORIZEAZ , PRECUM I MIJLOACELE DE PREVENIRE I
COMBATERE .
Ca oricarea lta stiinta, criminologia e caracterizata de anumite
particularitati specifice precum sunt :
1. Criminologia e o stiinta autonoma , interdisciplinara cu un obiect de
studiu complex , cu metode particulare de investigare a
fenomenului criminalitatii
2. Avand un instrumentar metodologic complex , criminologia studiaza
fenomenul criminalitatii in 3 aspecte : biologic, psihologic si social .
3. Criminologia studiaza criminalitatea si fenomenele care o determina
ca realitati socio-juridice comparativ cu dreptul penal care studiaza
infractiunile la nivelul constructiilor tehnice (componentele de
infractiuni) .
4. Spre deosebire de alte stiinte , criminologia studiaza criminalitatea
in ansamblu , adica ca un fenomen social de masa care se afla in

conexiune cu alte fenomene sociale , are legitati proprii de aparitie ,

existenta si dezvoltare
5. Specificul cercetarii criminologice se rezuma la explicarea cauzala a
fenomenelor si proceselor socio-juridice .
Astfel , cauzalitatea se studiaza la nivel social general , filosofic, la
nivelul grupurilor sociale (sociologic) si la nivel individual(psihologic)
6. Spre deosebire de dreptul penal care propune masuri cu caracter
represiv in prevenirea si combaterea criminalitatii , criminologia
propune alternative de natura social-economica , culturala ,
educativa .
3.
Ca stiinta propriu-zisa , criminologia se dezvolta la sf sec XIX- incep sec
XX.
Majoritatea istoricilor criminologi sustin ca intemeietor al acestei stiinte e
Cezario Lombrozo .
In 1886 , in orasul Lion isi face aparitie publicatia STUDII DE
ANTROPOLOGIE CRIMINALA SI DE STIINTE PENALE pe paginile careia sunt
expuse preocuparile stiintifice referitoare la fenomenul criminalitatii . In
acea periaoda ,criminologia purta denumirea de ANTROPOLOGIE
CRIMINOLOGICA .Sub acest moment s-au desfasurat si primele congrese
internationale de criminologie care au avut loc la Roma 1885 , Paris 1889 ,
Bruxelle 1892 , Geneva 1896 , Amsterdam 1901 , Torino 1906 , Koln .
In 1907 apare revista belgiana REVISTA DE DREPT PENAL SI CRIMINOLOGIE
.
In 1934 e creata societatea internationala de criminologie cu sediul la Paris
. Societatea si-a propus drept obiectiv studiul stiintific al fenomenului
criminalitatii . Sub egida societatii apare revista ANALE INTERNATIONALE
DE CRIMINOLOGIE iar incepand cu 1938 incep sa se organizeze diverse
foruri internationale .
Incepand cu 1952 , sub egida Organizatiei Natiunilor Unite se desfasara
cursuri internationale de criminologie la care se analizeaza cadru lteoretic
si conceptual , principiile generale, metodele stiintifice de studiere a
criminalitatii . In 1850 , ONU adopta Rezolutia 415 prin care in cadrul
secretariatului Consiliuui Economic si Social e creat Comitetul consultativ
special de experti in problemele criminalitatii care ulterior e transformat
in Divizia pentru Justitia Penala si Prevenirea Criminalitatii .
In baza acestei rezolutii sunt organizate mai multe congrese internationale
: la Geneva 1955 , Londra 1960 , Stokholm 1965 , Geneva 1975 , Karaks
1980 , Milano 1985 , Havana 1990 .
In 1981 , printr-un acord incheiat de ONU si Guvernul Finlandei e create
Institutul Helsinki pentru CONTROLUL SI PREVENIREA CRIMINALITATII al
carui obiectiv principal il constituie schimbul regional de informatii in
domeniul prevenirii si controlul criminalitatii intre tarile europene . Si-au
facut aparitia si unele organisme de nivel regional si interregional ca :
centrul International Pentru Reforma Politicii si Legii Penale cu sediul la
Vankuver , Canada , institute pentru Asia si Pacific cu sediul la Stokholm,
institutul pentru America Latina si Caraibe cu sediul la Costa Rica ,

institutul pentru Africa cu sediul in Sudan , institutul pentru Australia cu

sediul in Cambera , institutul pentru Tarile Arabe cu sediul in Riar (Arabia
Saudita ) .
Eea ce tine de criminologia generala : in momentul aparitiei sale ideile cu
continut criminologic existau in alte stiinte , discipline (sociologia se
studia factorii sociali care determina pers la infractiuni) si era : psihologie,
sociologie criminologica (criminologii specializate ) .
Cunostintele acestea dispersate sunt reunite intr-un ansamblu unic si isi
face aparitia o stiinta autonoma: CRIMINOLOGIE .
4.
Criminologia generala - o stiinta ce studiaa criminalitatea sub aspectul
sau, masurile de prevenire si combatere a criminalitatii

Tema 2 : Obiectul , scopul , functiile , legaturile si

metodologia cercetarii criminologice

1. Obiectul criminologiei
2. Scopul criminologiei
3. Legaturile criminologiei cu alte stiinte , discipline , ramuri
de drept
4. Directii noi in criminologie : victimologie , penologie
5. Metodologia cercetarii criminologice
6. Functiile criminologiei
1.
Principalul criteriu care identifica si delimiteaza criminologia de alte stiinte
il constituie obiectul sau de studiu.
Pe parcursul evolutiei istorice si a constituirii criminologiei ca stiinta
obiectul de studiu al acesteia a fost marcat de numeroase controverse
teoretice care persista pana in prezent .
La etapa initiala, atunci cand de studiile criminologice erau preocupati
medicii antropologi, psihologii , obiectul de studiu al criminologiei il
constituia studiul personalitatii criminalului.
Odata cu dezvoltarea sociologiei ca stiinta , obiectul de studiu al acesteia
e completat de studiul faptei criminale precum si a criminalitatii la
general ca fenomen social negativ .
La etapa actuala , obiectul de studiu al criminologiei a fost completat de
studiul victimei infractiunii precum si a reactiei sociale impotriva
fenomenului cirminalitatii .
In 1950 , la cel de-al doilea Congres International de Criminologie ,Paris,
sociologul american Torsen Selin declarat ca criminologia e o regina fara
de regat , avand in vedere ca obiectul de studiu al acesteia inca nu e
concretizat si bine determinat .
Prima incercare de a unifica obiectul criminologiei a fost realizata de
catre reprezentantul scolii pozitiviste italiene Enrico Ferri care a elaborat
teoria multifactoriala a criminalitatii .

La etapa actuala, specialistii in domeniu percep obiectu lcriminologiei in

5 planuri , pornind de la ideea promovata de catre autorul francez Jean
Pinaterre :
1. Al crimei ( spre deosebire de dreptul penal care percepe
infractiunea ca fapta prejudiciabila : ilegala , savarsita cu venovatie,
pasibila de raspundere penala, crriminologia percepe crima ca o
fapta care exista in realitate, ca un cumul de fapte si cauze care
determina alegerea unui comportament criminal pentru persoana .
Spre deosebire de dreptul penal care studiaza fapta criminala
incepand de la intreprinderea actelor preparatorii si finisand cu
consumarea/ epuizarea infractiunii, criminologia studiaza intregul
proces criminogen care porneste de la formarea intentiei de a
savarsi infractiunea , divulgarea intentiei in faza oratorica si pana la
momentul resocializarii si reintegrarii criminalului in societate )
2. Al criminalului ( Spre deosebire de dreptul penal care concepe
infractorul drept o persoana fizica , juridica , responsabila care a
atins o anumita varsta, criminologia percepe personalitatea
infractorului, dreptul cumul de particularitati, trasaturi sociale ,
demografice , individuale care caracterizeaza persoana ce a
savarsit infractiunea . Totodata e studiat procesul de formare a
personalitatii criminalului .
Criminologia elaboreaza diverse clasificari si tipologii ale
infractorilor pentru elaborarea masurilor eficiente de prevenire si
combatere a fenomenului criminalitatii . )
3. Al criminalitatii( reprezinta totalitatea infractiunilor care-s
savarsite intr-un anumit teritoriu , intr-o anumita perioada de timp.
Criminalitatea poate fi definita in sens larg si in sens restrans .
In sensul larg al cuvantului , criminalitatea reprezinta absolut toate
faptele infractionale comise pe parcursul intregii evolutii umane pe
intregul teritoriul al globului pamantesc .
In sens restrans , criminalitatea se rezuma la o anumita perioada
istorica , la o anumita oranduire sociala , la un anumit grup de
persoane , la un anumit gen infractional .
Criminalitatea ca oricare alt fenomen social e caracterizata de unii
indici atat calitativ cat si cantitativ.
Ca calitatea ,criminalitatea poate fi abordata drept criminalitate
*REALA-totalitatea infractiunilor comise pe un anumit teritoriu
raportata la o anumita perioada de timp
* RELEVANTA/APARENTA- totalitatea infractiunilor care au fost
descoperite si inregistrate in statisticile organelor de drept
*JUDICIARA/LEGALA-totalitatea infractiunilor diferite justitiei pentru
savarsirea carora sunt pronuntate sentinte definitive de condamnare
*NEAGR/OCULT totalitatea infractiunilor care nu au fost
descoperite si nu au fost inregistrate in statisticile organelor de
drept .
Criminologia studiaza criminalitatea reala. )
4. Al victimei ( Criminologilor , pe buna dreptate li s-au reprosat ca
acorda prea multa atentie studiului personalitatii criminalului si
negrijeaza victima infractiunii care in egala masura e antrenata in

declansarea mecanismului actului criminal .

Desi parerile specialistilor se imparte in 2 : cei care apara si cei care
acuza victima , profa spune / crede ca victima e de fiecare data
vinovata .
Din partea victimei mereu e o provocare : directa/ intentionata sau
indirecta .
Victimologia ca stiinta e o directie noua in cercetarea criminologica ,
desi primeele idei cu carcater victimologic apartin filosofilor lumii
antice , totusi ca stiinta propriu-zisa , s-a constituit in secolul XX.
In 1946 , la un congres al psihiatrilor care s-a desfasurat la
Bucuresti, profesorul Benjamin Mendelson(evreu, dar are cetatenie
Rom) a declarat despre constituirea unei noi stiinte de natura biopsiho-sociala care se numeste VICTIMOLOGIA .
Termenul de VICTIMOLOGIE provine de la atinescul VICTMA= victima,
jertf , si grecescul LOGOS= stiinta.
In acest sens, victimologia studiaza victimile tuturr atentatelor,
nenorocirilor, accidentelor, intamplarilor, inclusiv a infractiunilor .
In fosta URSS , in anii 60-70 , de studiile victimologice s-a preocupat
Rivmann , Golubenskii , Gudreavva , Kuzneova.
In RM studiile victimologice dateaza cu sfarsitul anilor 90-2000 :
Valeriu Bujor ,Gheorghe Gladkii , Constantin Florea din prima
promite a USM, DREPT.
De 5 ani s-a introdus la masterat VICTIMOLOGIA .
Criminologia elaboreaza diferite clasificari si tipologii ale victimilor
infractiunilor pentru a propune solutii practice de prevenire
victimologica diferitor grupuri de persoane in dependenta de varsta
, sex , ocupatie )
5. Reactia sociala impotriva fenomenului criminalitatii ( se poate
manifesta atat inainte de savarsirea infractiunilor prin elaborarea
diferitor acte normative , programe , recomandari in sensul
prevenirii fenomenului criminalitatii. In acest sens, legea penala e
una dintre cele mai efective masuri .
Orice societate, grup, torent se imparte in 3 grupe mari :
*ft bine crescta , educata care niciodata nu o sa recurga la un
comportament neadecvat
*care indiferent de faptul daca exista legea penala oricum la o
ocazie potrivita vacomite infractiunea
*care nu comite infractiuni din frica de pedeapsa
reactia sociala intervine si dupa savarsirea infractiunilor prin
diferirea criminalilor de justitie, prin aplicarea masurilor de educare
si resocializare a criminalilor )
2.
Odata cu constituirea obiectului de studiu al criminologiei si evolutia
stiintifica a teoriilor criminologice a fost determinat si scopul
criminologiei.
Criminologia, cercetand criminalittea sub aspectul cauzelor si conditiilor
care determina estimeaza si eficienta masurilor de prevenire si combatere
a acestui fenomen ceea ce duce la final la elaborarea unei politici penale
eficiente de lupta impotriva criminalitatii.

Astfel , scopul general pe care il urmareste criminologia e elaborarea

politicii penale.
Criminologia are si un scop particular/ imediat care a variat in
dependenta de teoriile criminologice dominante la anumit pperioade
istorice .
Initial, scopul particular al acesteia il constituia studiul personalitatii
criminalului . Mai tarziu acesta il constituie studiul faptei criminale si a
criminalitatia ca fenomen social .
Ca la etapa actuala, scopul aprticular sau individual sa se rezume la
studierea victimei infractiunii si a reactiei sociale impotriva fenomenului
criminalitatii.
3.
Criminologia avand un obiect de studiu interdisciplinar si complex
stabileste legaturi stranse cu alte discipline , stiinte , ramuri de drept .
-Cea mai stransa legatura o are cu dreptul penal care contine
componentele de infractune ca structuri formale , tehnice .
-Are legaturi cu dr procesual penal : la faza examinarii dosarelor la faza de
urmarire penala, in instanta d ejudecata, la aprecierea categoriei de
pedepasa, a cuantumului se iau in consideratie multe aspecte ce
caracterizeaza personalitatea infractorului dar si comportamentul victimei.
-Cu executional penal : e interesata de eficienta sanctiunilor aplicate , de
eficienta procesulu ide resocializare si reeducare a persoanelor
condamnate . Totodata , criminologia propune unele masuri nu doar cu
caracter represiv dar de natura educativa ,economica , sociala .
-Cu statistica : nu dispune d eo baza statistica propriu-zisa. Iar pentru a
analiza fenomenul criminalitati sub aspectul starii, structurii, dinamicii e
nevoie de cifre. Criminologia apeleaza la baza statistica a MAI pentru a
stabili numarul infractiunilor comise , inregistrate, descoperite si la
statistica Ministerulu iJustitiei care tine baza infractiunilor pt savarsirea
carora au fost pronuntate sentinte definitive de condamnare .
-Cu dreptul familiei : ce valori ii sunt implantate persoanei din copilarie .
Familia ft tare disciplineaza. Se preia din dr familiei cunostinte care tin de
caracteristica tipurilor de familii , a valorilor care se promoveaza, a
principiilor care sunt infiltrate.
- Cu psihologia : pt a analiza personalitatea infractorului, a victimei
criminologia apeleaza la cunostintele psihologice .
Uneori , cand e mai grav, criminologia apeleaza la serviciile psihiatriei.
4.
La etapa actuala s-au constituit 2 directii noi : victimologia(mai sus am
scris) si penologia.
PENOLOGIA stiinta care studiaza pedeapsa . Acest termen provine de la
latinescul POENA= pedeapsa, si grecescul LOGOS=stiinta.
Astfel, penologia studiaza sistemul masurilor de pedeapsa existente la
moment , masurile alternative de sanctionare (cu caracter educativ
,social ,economic), ultimile tendinte care persista in majoritatea

legislatiilor penale actuale se rezuma la introducerea unor substitutive

penale .
6.
Criminologia e compusa din mai multe etape succesive care pornesc
de la :
- constatarea existentei unui fenomen
- Legaturile criminalitatii cu alte fenomene sociale
- Ajungand pana la pronosticarea si elaborarea masurilor de prevenire
si combatere
Multi considera ca ea are 2 functii:
- Funtia descriptiva/ fenomenologica : se considera a fi cea mai
importanta functie. Descrierea fenomenului criminalitatii reprezint
aprin sine fixarea rezultatelor observarii care sunt necesare pentru
relevarea esentei fenomenului criminalitatii si stabilirea legitatilor
cu alte fenomene sociale . Sunt descrise principalele caracteristici
ale enomenului criminalitatii ale personalitatii infractorului si
victimei precum si a diferitor factori si cauze ce determina
existenta acestui fenomen
- F. Explicativa : se realizeaza prin explicarea naturii, a esentei, a
cauzelor si conditiilor ce determina fenomenul criminalitatii
Promotorii teoriilor contemporane completeaza aceste 2 functii cu inca 2 :
- Functia profilactica : criminologia urmareste scopul de a perfectiona
mecanismul de influenta asupra fenomenului criminalitatii ,
apreciaza eficienta masurilor existente si propune solutii noi pentru
combaterea fenomenului criminalitatii .
- Predictiva : reiesind din faptul ca rolul criminologiei nu se rezuma
doar la cunoasterea feniomenului criminalitatii dar si la combaterea
acestuia se impune necesitatea de a prevedea desfasurarea posibila
in viitor a comportamentului a diferitor categorii de persoane .
5.
Metoda :
Istorica
Logica
Comparativa etc

Tema 3 : Conceptii si teorii clasice asupra criminalitatii

1. Institutia privata si formele de limitare ale
razbunarii
2. Gandirea lumii antice : Grecia , Roma , China
3. Rolul religiei in lupta impotriva criminalitatii
4. Scoala clasica sau vectariana
5. Premisele aparitiei scolii pozitivise italiene :
- fiziognomia
- frenologia

- antropologia generala
- alienismul
6. Scoala pozitivista italiana (Lombroso, Rafael
Garofaro, Enrique)
7. Scoala mediului social
8. Scoala interpsihologica
9. Scoala cartografica/ geografica
10.
Curentul psihologic clasic : asociaionism,
behaviorism, gestaltism, friodism
1.
La etapa initiala de constituire a primelor conunitati umane , o masura
de reactie sociala la fenomenul criminalitatii se exprima la
responsabilitatea colectivului, adica pt fapta prejudiciabila savarsita de
cate membrul unui grup puteau purta raspundere si ceilalti membri
indiferent de faptul ca nu purtau nici o vina pt fapta savarsita.
Odata cu centralizarea puterii conducatorului si constituirea unor reguli
de comportament valabile in cadrul acestei coelctivitati , caracterul
nelimitat al acestei responsabilitati ducea la slabirea puterii
publicului / bugetului precum si la existenta unor conflicte interne.
Pt a limita acest caracter abstract al responsabilitatii colective s-au
impus anumite masuri de limitare ca :
1. Abandonul noxal : expulzarea membrului vinovat al grupului si
predarea acestuia gruparii adverse din care facea parte victima .
2. Legea talionului : o proportionalitate directa intre pericolul fatei
savarsite si sanctiunea aplicata .
3. Invoiala pecuniara : o apreciere in mijloace banesti a prejudiciului
cauzat si inlocuirea pedepsei prin achitarea acestei sume . De
aceasta forma puteau beneficia doar paturile privelegiate . Achitarea
unor sume banesti, despagubiri in beneficiul partii vatamate de catre
infractor
4. Ordaliile : experimente , incercari la care era supusa persoana
banuita de a fi vinovata de savarsirea unei fapte si in dependenta de
rezultatul obtinut se califica : e sau nu vinovata persoana de
savarsirea faptei. (aruncarea in rau legat cu piatra. Daca se ducea la
fund era vinovat)
5. Duelul : competitie intre 2 persoane invingatorul careia se considera
nevinovat .
2.
Pirateria era pedepsita cu spanzuratoarea .
Demnitorii lumii antice au fost preocupati in mare parte de problema
educatiei corecte a tinerei generatii pe care o considerau cea mai
eficienta masura deprevenire si combatere a fenomenului criminalitatii.
In China antica se evidentiaza ideile lui Confuccius care propune educatia
supusilor pe baza exemplului carmuitorului , considerandu-se ca el e cel
mai frumos, destept, bine educat .

Tot el propune educarea membrilor mai mici ai familiei prin subordonarea

neconditionata membrilor mai mari .
IN GRECIA ANTICA se evidentiaza ideile lui Pitagora, Democrit , Socrate ,
Platon, Aristotel.
Pitagora care punea la baza existentei tuturor lucrurilor cifre sustine
ca infractiunile nu sunt altceva decat niste erori de calcul .
Democrit desi a pus la baza prevenirea si combaterea criminaliutatii
educaatia corecta e in acelasi timp si intemeiatorul profilaxiei
victimologice. El mentioneaza ca o educatie corecta poate asigura
securitatea atat a persoanei cat si a averii acesteia de la atentatele
criminale .
Socrate considera ca cauza comportamentului criminal trebuie
cautata in proasta educatie a tinerei generatii in carentele si neajunsurile
care exista in sistemul de instruire . El considera ca cauza unei conduite
incorecte se datoreaza lipsei de cunostinte si nepriceperea de a trai.
Platon in lucrarea sa STATUL formuleaza ideea ca crimele sunt cauzate
din lispa de cultura, de proasta-educatie a populatiei dar si de gresita
organizare a statului.
El realizeaza una dintre primele cercetari cu caracter sociologic a
fenomenului criminalitatii.
In operele sale, Platon incearca sa evidentieze factorii care pot opri
persoanele de la savarsirea infractiunilor (aplicarea pedepsei , opinia
publica , constinciozitatea si conduita demna a persoanei dar si
stimularea persoanelor care respecta legile. A sesizat faptul ca pedeapsa
nu e justificata prin existenta sa ci va fi orientata spre prevenirea
savarsirii infractiunilor de catre ceilalti membri ai societatii .
Aristotel analizand cauzele criminalitatii sustine ca drept cauza
principala ar fi saracia , inlesnirile neintemeiate de care beneficiaza unele
paturi sociale si neglijarea altor paturi.
Reflectand factorii care pot influenta asupra prevenirii si combaterii
criminalitatii, Aristotel ii evidentiaza : stabilitatea si suprematia legii,
echitabila organizare a statului , lupta cu coruptia , dezvoltarea economiei
si asigurarea unui nivel inalt de trai .
In ROMA antica : CICERO, SENECA
Cicero : drept cauza principala a criminalitatii sunt pasiunile irationale
si nesatioase ale individului pt placerile din exterior . Aceste pasiuni, fiind
nestapanite tind permanent spre satisfacere . Totodata exista si speranta
individului de a ocoli ispasirea pedepsei .
Seneca : pedeapsa tre sa tinda atat spre corijarea vinovatului cat si sa
asigure securitatea societatii la general influentand asupra membrilor
acesteia .
3.
4.
Scoala clasica si vectariana de dr penal si.. .a dominat la sf sec XVII incep
sex XIX. A fost reprezentata de Jeremy Ventam, John Coavar , Foerbah,
Cesaria Bone Sana Marquis de Becari (Lucrarea: infractiuni si pedepse ).

In aceasta lucrare, Becari, reiesind de pe pozitia respectarii demnitatii

umane precum si a drepturilor si libertatilor individuale , propune mai
multe principii pe care considera ca trebuie sa le includem in legislatia
penala :
- Principiul elgalitatii incriminarii si a sanctionarii persoanei
- Principiul individualizarii pedepsei
- Caracterul personal al raspunderii si pedepsei penale
Reiesind din faptul ca Becari ar considera ca e mai bine sa se previna
savarsirea infractiunilor decat sa fie sanctionata persoana a propus mai
multe masuri in acest sens :
- Iluminarea strazilor pe timpul noptii
- Instituirea unor carti de cartier
- Combaterea parazitismului social
- Perfectionarea sistemului de educare a condamnatilor in
penitenciare
Referindu-se la infractiunea de furt, el considera ca , de obicei, aceasta e o
infractiune a mizeriei si disperarii persoanei. In etiologia acestei fapte , de
obicei, situatia economica joasa joaca cel mai important rol.
Ideile lui Becari se intemeiaza si pe conceptia liberului arbitru de vointa si
actiunea persoanei. El sustine ca infractiunea e o fapta abstracta savarsita
de un anumit individ abstract care e desprins de orice conditionare atat
interna cat si externa . Fapta penala se constituie drept o manifestare
libera a vointei persoanei nedeterminat .
5.
FIZIOGNOMIA stiinta care a incercat pe calea cercetarii experimentale si
a studiilor statistice ale delictelor si delincentilor sa stabileasca o corelatie
strans a intre trasaturile fetei persoanei si caracterul manifestarilor
comportamentale ale acesteia . Fondatorul e filosoful si teologul elvetian :
Ioan Levateor. El sustine ca exista o corelatie directa intre trasaturile fetei
persoanei si caracterele acesteia. Nici in periaoda de aparitie, si ncii
cercetarile contemporane nu au putut demonstra dependenta stricta a
comportamentului criminal de trasaturile fetei persoanei. Desi , au existat
specialisti si autori care au incercat sa demonstreze acest lucru in od
practic .
FRENOLOGIA - a fost lansat de neurologul german Franz Gall . El sustine
ca exista anumite zone ale creierului , precid determinate unde-s localizate
anumite functiuni psihice ale persoanei . Exista o legatura stransa intre
modul si nivelul de dezvoltare a acestor portiuni si abilitatile persoanei . A
identificat 35 de bose craniene care reprezinta niste cucuie, umflaturi ,
iregularitati. La simpla palpare a craniului poate fi detectata localizarea
acestora si nivelul de localizare.
Specialistii au declart ca ar fi depistat o zona care e responsabila de
pornirile de agresivitate ale persoanei . S-a propus in mod chirurgical sa
exterpeze aceasta portiuni si atunci persoana va deveni ft inocenta. (au
fost realizate asa experimente insa rezultatul a fost negativ...s-a afectat si
altceva) .

O mare contributie in studierea fenomenulu icriminalitatii, frenologia nu a

adus-o , dar a atras atentia asupra compartimentarii creierului uman
asupra analizei particularitatii psihice ale persoanei .
ANTROPOLOGIA GENERALA e fondata de catre Poll Brocca . Fiind o stiinta
despre om , antropologia studiaza fiinta umana ca o fiinta biologica ,
preocupandu-se in special de studierea raselor, etniilor , evolutia biologica
a persoanei ,compararea formelor si a dimensiunilro corpului uman, a
particularitatilor fiziologice a persoanei, patologice precum si a capacitatii
persoanei de a se adapta la mediul inconjurator.
ALIENISM fondat de medicii psihiatri : alienisti . Isi face aparitia in a doua
jum a sec XVIII- incep sec XIX . Majoritatea alienistilor considerau ca
criminalul tre considerat drept un om bolnav care nu e responsabil de
faptele sale , insa aceasta idee e valabila in cazul savarsirii infractiunilor
de catre persoanele iresponsabile si e absolut inaplicabila in cazul
savarsirii infractiunilor de catre persoanele care actioneaza cu
discernamant. Unii dintre alienisti au propus masuri de profilaxie ( Ogust
Morrai : profilaxia urmeaza sa fie de dubla natura atat fizica cat si
morala ). Se spune ca degenerarea fizica a persoanei e dictata de proasta
alimentatie , de alcoolism , de conditii proaste de trai .
Degenerarea morala a persoanei : rovine de la slabirea unor particularitati
psihice care in consecinta duc la aparitia unor anomalii pe fonul carora
apar inclinatiile criminale .
Un alt reprezentant : Prosper Lucan , sustine ca criminalul e innascut iar
comportamentul cirminal poarta un caracter ereditar.
6.
Scoala pozitivista isi face aparitia in a doua jum a sec XIX incep sec XX :
Cezario Lombrozo,Federico Ferri , Garofalo.
Importanta scolii pozitiviste : inlocuieste sistemul metafizic de analiza si
abordare a fenomenului criminalitatii cu un sistem stiintific determinist .
In centrul studiului acestei scoli se posteaza personalitatea criminalului
atat din perspectiva fizico-antropologica cat si psihologic .
CEZARIO LOMBROZO : medic militar antropolog cunoscut prin lucrarile :
Omul Criminal (1876) , Femeia Criminal si Prostituata , Antropologie
Criminala.
Porneste de la ideea ca criminalitatea si individul criminal , in primul rand,
e o fiinta biologica , un fenomen natural si universal . Explorand aceasta
idee , Lombrozo incearca sa indice cauzalitatea criminalitatii pornind de la
unele particularitati organice si psihice ale individului .Adoptand o pozitie
pur biologica , Lombrozo, formuleaza punctul sau de vedere ca exista un
tip criminal innascut purtatorul unor atavisme care e asemanator unui
alienat mintal si care e iresponsabil de faptele sale , adica aceasta
predispozitie ereditara spre comportamentul criminal e determinant .
Criminalitatea fiind generata de unele anomalitati organice transmisibile
ereditar au un caracter natural si universal .
Criminalitatea , precum exsta la oameni , la fel exista in lumea plantelor ,
a animalelor dar si a oamenilor primitivi.

Individul criminal e marcat de unele anormalitati organice pe care

Lombrozo le numeste stigmatic specifice criminalitatii . Acestea sunt de 4
mari categorii:
- Stigmatele anatomice : atribuie asimetria craniului , latimea fruntii
(fruntea lata : mai multa inteligenta), intensitatea parului (mai mult
par : mai buni) , dimensiunile ochilor ( mai mari : mai putin predispus
la comportament de criminal),
- Stigmatele fiziologice : tatuajul natural , alunite (prezenta lor
denota predispozitia pers spre un comportament criminal),
daltonismul (doar barbatii sufera de daltonism), stratism (oameni
ncruai)
- Stigmatele de tip constitutional : efeminarea (barbatii seamana cu
femeile : epilare, imbracamintea etc ) , masculinitatea (femeile
incep sa semene cu barbatii) , infantilism (oamenii raman sa
semene cu copii : vocea , chip)
- Stigmate psihologice : lipsa de mila fata de cei din jur , lipsa de
cainta , o cruzime pronuntata , o inteligenta redusa (cu cat omul e
mai destept cu atat poateopri pornirile de criminalitate)
Analizand comportamentul , Lombrozo : mai des comit infractiuni oamenii
dominati de ratune, mai putin : persoanele dominate de pasiune (pictori,
actori , scriitori) .
Ideea centrala a teoriei lui Lombrozo e : criminalitatea fiind congenitala e
si fatala pentru persoana , adica omul predispus spre comportamentul
cirminal nu mai are capacitatea de a-si alege un alt comportament .
Din punct de vedere antropologic , Lombrozo : criminalul se deosebeste de
omul onest . El a incercat sa schiteze portretul unui criminal potential :
statura medie, membrele superioare mai lungi decat ar fi normal , o frunte
ingusta bogat impodobita , ochi mici , infundati si lipsiti de expresie .
Comportamentul criminal se transmite ereditar si se paote manifesta
chiar peste mai multe generatii .
Spre finele carierei sale , sup presiunea criticilor , Lombrozo si-a revaut
parerea si sustinea ca doar 40 % din toti criminalii se nasc criminali , iar
restul 60 % : se formeaza sub influenta factorilor mediului social .
ENRICO FERRI : e cunoscut prin lucrarea : Sociologia Criminala (1881) , .
Acesta dezvolta ideile lui Lombrozo intr-un aspect mult mai complex si
larg .
Spre deosebire de primul care pune accent pe cauzele interne ale
cauzalitatii comportamentului criminal , enrico se refera la cauzele externe
.
Crima e un fenomen complex cu o origine biologica , psihologica si
sociala .
Predispozitia biologica a persoanei de a savarsi infractiuni , Enrico Ferri o
numeste : neuroza criminala .
Ferrico considera ca criminalitatea nu se caracterizeaza printr-o repetitie
mecanica , invariabila de la an la an , ci se caracterizeaza printr-o
oscilatie permanenta care e determinata de cresteri , descresteri fiind
cauza unor factori de natura sociala sau fizica .
Ferri e autorul unei legi a dinamicii criminalitatii (LEGEA SATURAIEI )
conform careia , criminalitatea nu paote depasi anumite limite de

saturatie (ex : rapirile auto . In perioada anilor 80 cand era Moscvici , nr

infdractiunilor de rapire era ft jos,. Spre anii 90 , cand se aduc primele
Forduri, Opel nivelul acestor infractuni incep sa creasca . Cand ajung la un
anumit nivel de saturatie , cand la evidenta nu se mai pun la evidenta , si
nr incepe sa scada . Criza politica ,anarhie , eliberarea detinutilor prin
amnistie : iar creste nivelul infractiunilor).
Ferri : nu paote reprezenta graficul dinamicii nu paote reprezenta doar o
linie strict ascendenta sau descendenta . Linia reprezinta o linie
SINUSOIDALA (curba).
Ferri atesta o varietate a infractiunilor si a criminalilor in dependenta de
influenta factorilor criminogeni care le determina existenta . El imparte
infractorii in dependenta de trasaturile interne sau externe care ii
predetermina .
Infractorii determinati de cauze interne :
*infractori innascuti
*infractori din pasiune
Infractorii determinati de cauze exogene/ externe :
*infractori de ocazie
*infractori din obisnuinta
Referitor la pedeapsa , Ferri mentioneaza ca aceasta tre sa devina o
masura de aparare sociala eficienta si sa nu constituie o razbunare pentru
raul facut . El considera ca masuriel de constrangere nu sunt cele mai
eficiente urmand a fi incluse niste substitutive penale cu caracter
educativ , economic , social .
RAFAEL GAROFARO : lucrarea Criminologia (1885) . Dezvolta ideile lui
Lombrozo si Ferri dar intr-o viziune de tip psihologic .
Negand ideea lui Lombrozo despre existenta unui tip antropologic al
criminalului sustine ca exista tipuri psihologice ale criminalilor de ianitne
prestabilite .
Clasificarea criminalilor o face pe profiluri de activitate :
- Hoti
- Asasini
- Perversi (caracter sexual)
La baza acestor tipuri psihologice el sustine ca exista o anomalie morala
care impinge individul la savarsirea infractiunilor , insa care devine activa
doar in prezenta unor circumstante exterioare favorabile .
Garofalo se expune si asupra varietatii infractiunilor impartindu-le in 2
mari categori :
1. Detictele juridice : se pedepsesc in mod diferentiat de la o tara la
alta ,reprezinta incalcarea unor norme de conduita conventionala si
propriu-zis infractiuni autentice .
2. Delictele naturale : fapte care incalca simtamintele morale ale
persoanei care se pedepsesc in toate statele si in toate timpurile .
7.
Scoala mediului social (SCOALA SOCIOLOGICA RACTEZA - in literatura ,
Scoala LIONEZA) .
Aceasta apare la finele sec XIX in Franta odata cu dezvoltarea sociologiei
ca stiinta .

Aceasta scoala pune in circuit o noua viziune privind cauzalitatea

criminalitatii . Ideea e ca factorul primordial care determina
comportamentul criminal e mediul social , in special : elementele
economice .
Unul din reprezentantii acestei scoli : ALEKSANDR LAKASANI care e si
intemeiatorul colii sustine ca : individul cirminal nu e innascut, ci un
produs al conditiilor proaste de viata economica : conditii
necorespunzatoare de trai , de viat care creaza al apersoana anumite
anomalii psihice determinante a comportamentului criminal . Totodata , o
anuimita influenta o au : razboaiele , prostitutia, alcoolismul dar si
carentele de educatie .
Pe langa factorii externi sociali , un rol important in=l joaca si factorii
pesihlogici care daca devin preponderenti denota un om bolnav si nu
criminal.
De asemena , el sustine ca factorii metereologici joaca un anumit rol in
determinarea comportamentulu icrminial .
Lakasani a intocmit un calendar al crimelor : infr contra patrimoniului se
comit mai mult in sectoarele reci (in general nordul tarilor e mai bogat
decat sudul).
Leons Manuvrier : antropolog de profesie totusi combate teza existenta
unui tip antropologic al criminalului .
Din punct de vedere antropologic, atat criminalul , cat si mul onest sunt
identici .
Omul nu e decat instrumentul muzical al care canta societatea ,
concluzia : crima e de natura pur sociala ,iar criminalul e un produs
social .
8.
In cadrul scolii sociologice fr se evidentiaza un curent aparte :
SCOALA INTERPSIHOLOGICA ,care e reprezentata de Gabriel Tard
(Criminalitatea comparata , Legile Imitatiei , Filosofia Penala ) .
Tard e considerat intemeiatorul orientarii psihologice in sociologie .
Teoria sa pune la baza tuturor proceselor sociale fenomenul de imitatie si
contaminare .
Printre ideile de baza : nu exista un tip criminal innascut ci un tip
profesional pt ca crima se invata in societate ca oricare alta profesie .
Comportamentul criminal e deprein printr-o invatare si printr-o imitatie ca
urmare a acestei contaminari individuale criminalitatea se manifesta ca o
moda.
Legea imitatiei actioneaza de sus in jos : de la cei bogati la saraci, de la
cei destepti la cei mai putin .
9.
SCOALA GEOGRAFICA : Adolf Cuetere si Andre Michelle Gueri fiind
matematicieni si statisticieni de profesie ei au facut o analiza statistica a
fenomenuui crminalitatii si au ajuns la concluzia ca comportamentul
criminal e determinat de factori de natura geografica , astfel , ei au pus
in evidenta importanta temperaturilor , presunii , eruptiilor solare,
lantitudinii si longitutinii, precipitatiilor .

Scoala aceasta a pus in evidenta si importanta densitatii populatiei si a

migratiilor de populatie asupracomportamentului criminal .
Intemeietorii acestei scoli au elaborat o lege faimoasa : LEGEA TERMICA A
CRIMNALITATII.
Confrom acesteia : infractiunile de violenta se comit mai des vara si in
regiunile sudice ale tarilor iar infractiunile contra patrimoniului se comit
mai des in perioadele reci ale anului si in nordul tarilor .
Ei au atras atentie si asupra aschimbarilor de varsta in randul populatiei
sustinand ca cu cat mai tanara e societatea cu atat mai inalt e nivelul
criminalitatii si invers.
METODA ASOCIATIV : asociationismul e un curent care isi face aparitia in
Europa la sf sec XVIII- incep sec XIX . E un curent de orientare materialistmecanicista .
La baza studierii proceselor psihice asociationistii pun procesul de
asociere sustinand ca fiecae particularitate psihica , fiecare proces psihic
e rezultatul unui lant asociativ care se formeaza in constiinta individului
indiferent de faptul ca e el un criminal sau un om onest .
Metoda consta in faptul ca prin transmiterea unor idei asociative si prin
provocarea pe aceasta cale a unor discutii libere intre specialist si cel
intervievat s-ar putea ajunge la descoperirea adevarului .
Unul din pricedeele cheie folosit in aceasta metoda e METODA FROIDIANA
. E un curent care nu si-a prea gasit aplicare in practica , desi se considera
ca e de perspectiva viitorului.
BEHAVIORISMUL ( teoria comportamentelor ) curent psihologic american
care isi face aparitia la inceputul sec XX si care pune la baza studiului
comportamentului uman relatia de tip stimul-raspuns .
Behavioristii considera ca pentru cunoasterea , intelegerea si prevederea
comportamentului uman e suficienta studierea relatiei stimul-raspuns
fara de a fi implicate in acest proces constiinta si ratiunea persoanei .
In practic, acest curent nu a avut succes caci a ignorat procesele cognitive
.(constientizarea , prelucrarea informatiei la nivel de sistem central) .
GESTALTISMUL (germ : o structura , configuratie, integru) : gesttaltistii
percepeau atat activitatea individului cat si sistemul nervos central drept o
structura integra si complexa . Considerau ca studiul in parte a unor
abilitati si particularitati psihice nu poate atinge scopul scontat de analiza
si eprcepere a comportamentului uman.
Gestaltismul putin au contribuit la studierea comportamentului uman (la
examen nu va fi) .
FROIDISMUL: Sigmun Froid era evreu de origine . Lucrarile de baza :
INTRODUCERE IN PSIHANALIZA, INTERPRETAREA VISELOR .
Film cu Richard Gear...
Froid , fiind psihiatru, medic neurolog a incercat sa explice mecanismele
psihicului uman prin metoda psihoanalitica punand in evidenta rolul
inconstientului persoanei in explicarea coportamentului uman .
In conceptia lui Froid , viata psihica a fiecarui individ cuprind 3 nivele de
baza care se afla intr-o stransa interdependenta :

Sinele (cal): instanta de baza a psihicului uman si consta din

instinctele primare . Froid pune accetul pe instinctele cu caracter
sexual dar si pe cele cu caracter agresiv-distructiv . Fiecare instinct
degaja o anumita energie , aceasta trebuie degajata in modul ei
natural , dar aceasta se manifesta diferit .
- Eul (calare): reprezinta nucleul oricarei personalitati . E constientul
persoanei . Include in sine totalitatea cunostintelor persoanei , a
atitudinilor fata de anumite lucruri , fata de sine , fata de valorile
general acceptate in societate .
- Supraeul (clre) : e cenzura , nivelul de implicatie socio-culturala
a persoanei . Reprezinta o totalitate de principii si vaori care ne
determina sa renuntam sau sa acapara manumite comportamente
(cultura ,educatia , normele morale pe care le acceptam). Daca am
deconecta surpaeul , sinele si-ar face de cap. Cu cat e mai dezvoltat
supraeul cu atat mai mult franeaza instinctele primare .
Froid e intemeiatorul metodei psihanalitice de studiere a
comportamentului uman care cuprinde un ansamblu de procedee prin
care se urmareste descoperirea devierilor comportamentului uman ,
vindecarea unor boli psihice si in special e pus accentul pe vindecarea
neurozelor .
E pe larg utilizata , in special in domeniul psihologiei, psihiatriei dar in
unel estate se utilizeaza si de catre organele de drept care se ocuap de
investigatii mai speciale.
S-ar zice ca in scolile unde se rpegateau specialisti pt infiltrarea in
diferite structuri, plecare peste hotare , in special, KGB- pe timpuri, se zice
ca ei foloseau aceste metode in pregatirea specilistilor, in tratarea
acestora la intarcerea din diferite misiuni speciale, erau invatati asa incat
sa obtina informatii necesare cu care urmeaza sa intre in contact .

Tema 4 : teorii curente . scoli criminologice

contemporane asupra criminalitatii
1. Teoriile contemporane de orientare
bioantropologica
a) teoria constitutiei predispozant delincventiale
b) teoria inadaptarii sociale
c) teoria constitutiei delincvente
d) teoria endocrinologica a criminalitatii
e) teoria starii de pericol
f) teoria criminologiei clinice
g) teoria cromozomului crimei
2. Teoriile contemporane d eorientare psihologica
a) teoria inferioritatii a lui Alfred Adler (coplexul de
inferioritate)
b) teoria lui David Abrahamsen(preferate profei) la
tudor amza o gasim
c) teoria lui Etien de Graf
d) testele de personalitate (MNPI) e mai real decat

IQ
e) teoria persoanltiatii criminale a lui Jean Pinatel
3. Teoriile de orientare sociologica
a) teoria ecologica
b) teoria asociatiilor diferentiate
c) teoria conflictului de cultura
d) teoria anomiei sociale a lui Robert Merton
c) teoria oportunitatii diferentiate
d) teoria apartenentei sociale a lui Travis Hirski
e) teoria rezistentei la frustrare a lui Rekles
f) teoria marxista
1.

In cadrul teoriilor, scolilor si curentelor contemporane , centrul de

greutate al investigatiilor criminologice se deplaseaza de la studierea
personaltiatii criminalului spre descifrarea unor procese din societate
spre studierea actului infractional al victimilor infractiunilor dar si a
masurilor de reactie sociala la fenomenul criminalitatii .
Teoriile contemporane sunt clasificate in 3 grupe mari in dependenta
de explicarea cauzalitatii comportamentului criminal .
Avem :
-teorii de orientare bioantropologica : pun la baza explicarii
comportamentului uman elementele de natura biologica ,
constitutionala ale indivizilor
-teorii de orientare psihologica,
-teorii de orientare sociologica .
TEORIA CONSTITUTIEI PREDISPOZENTIALE : initiatorul e savantul german
Earst Kretmer care in 1921 publica lucrarea : FIZIC SI CARACTER (in
unele surse : STRUCTURA CORPULUI SI CARACTERUL ) .
Teoria lui mai e numita teoria biotipurilor criminale . IN lucrarea de mai
sus , Earst incearca sa explica ca exista o corelatie directa intre structura
corpului uman si trasaturile fizice ale persoanei, pe de o parte ,si
caracterul persoanei pe de alta parte .
Reiesind din aceste particularitati, autorul clasifica 4 tipuri constitutionale
distincte reiesind idn trasaturile fizice ale persoanei , din caracterul
persoanei dar si din temperament .
1. Tipul pic-nic : persoane plinute , dolofane , josute de statura , maini
puhave, sunt comunicabile, intra in contact usor cu cei din jur :
excrocii clasici, fraude bancare , inselaciuni . Profita de increderea
si comit infractiuni ce necesita aplicarea unei doze de siretlic .
2. Tipul atletic : persoane cu un schelet bine format , cu o mosculatura
bine dezvoltata si care , de obicei , comit infractiuni care necesita
aplicarea frtei fizice (talharia , furt cu patrundere , violenta : omor,
vatamarea corporala ). Trunchiul e piramidal (cu varful in jos)
3. Tipul astenic : persoane cu un trunchi cilindric , un sistem nervos si
cardio-vascular bine dezvoltat . Comit tot spectrul de infractiuni

4. Tipul displastic : persoane care sufera de anumite neajunsuri ,

dificultati , infirmitati deoarece nu arata ca si ceilalti. Sunt neglijati
de soietate li se formeaza sentimente de inferioritate care se
transforma in complexe de inferioritate. Pt a se afirma au 2
alternative : 1 de a face ceva maret, pt a demonstra ca se pot afrma
pozitiv 2 varianta negativa de comportament .
Comit cele mai crude si monstruoase infractiuni . Din randul lor apar
criminalii in serie . EI sunt predispusi la recidivism .
Ideile lui Erst au fost preluate de Sheldon care , de asemena , a elaborat o
clasificare constitutionala a indivizilor sustinand ca ar exista 3 categorii :
1. Tipul ectomorf : sunt aproape de astenici
2. Tipul mezamorf
3. Tipul endomorf : dezvoltarea pronuntata a organelor interne
Dupa statistica, cele mai deseori recurg la comportamentele criminlae
mezamorfii. Ei ar fi aproape , identici cu atleticii: pers cu bine format ,
musculatura bine dezvoltata
b)
TEORIA INADAPTARII SOCIALE : Olof Kingberg e initiatorul acesteia .
ACOLO UNDE NU EXISTA NORME SI MORALA NU EXISTA NICI CRIME . E
cunoscut prin lucrarea : PROBLEMELE DE BAZA ALE CRIMINOLOGIEI din
1935 .
Potrivit conceptiei lui Kingber, infractiunea e considerata drept un produs
natural a unor trasaturi biologice individuale si anormale . Se considera ca
criminalul actioneaza sub dependenta obiectiva a acestor factori fara a
dispune de posibilitatea de a alege alt comportament.
Inadaptarea sociala , in masura in care contravine prin natura si
intensitatea ei normelor general acceptate in societate declanseaza un
comportament criminal , mai ales cnad acest lucru e favorizat de
concurenta unor factori sociali.
Inadaptarea sociala se paote manifesta in mai multe forme in dependenta
de anomaliile functionale specifice (tulburari endocrine , malformatii
organice , inadaptarea psihologica a persoanei ).
Originalitatea acestei teorii se rezuma la faptul ca nu considera
predispozitia fizica sau psihica a persoanei suficienta prin ea insasi
pentru declansarea comporamentului criminal . Aceasta predispozitie e
pus in dependenta de coactiunea unor factor socialia su individuali .
La categoria factorilor sociali se atribuie : situatia economica proasta
,saracia , factorii toxici (alcool, droguri) .
La categoria factorilor individuali : surmenajul , dificultatile sexuale ale
persoanei , deficitul mintal .
Inadaptarea sociala se exprima in divergenta care exista intre tendintele
individului si cerintele care sunt inaintate de catre normele de convetuire
sociala . Inadaptarea de orientare psihologica, psihopatologica .
In aspect profilactic , Olof Kingberg propune o profilaxie mixta . In primul
rand 1 de natura medico-igienica si 2 de natura morala . De asemena , el
propune so combaterea unor factori negativi de ambianta ca : prostitutia ,
parazitismul social,migratiile de persoane
c)
TEORIA CONSTITUTIEI DELINCVENTE : benino Detulio : PRINCIPIILE
CRIMINOLOGIEI CLINICE 1967 .

Tulio utilizeaza un concept similar conceptului lui Earns Kretmer dar ofera
acestuia o semnificatie mult mai larga .
El sustine ca infractiunea provine de la o predispozitie delincventiala care
include in sine atat elemente de tip ereditar (mostenite) cat si elemente
pe care persoana le dobandeste pe parcursul vietii , in special : cele
dobandite in copilarie .
Benino nu a facut investigati iteoretice , ci si practice : facea criminalilor
radiografia craniului.Jumatate din ei l i s-au stabilit un defect(lovitura)
observata pe suprafata craniului dobandite in copilarie .
Benino considera ca fiecare individ are numite tendinte spre un
comportament delincvential , o predispozitie dar care nu duce in mod
automat la savarsirea infractiunilor . Ceea ce impidica persoana in
alegerea comportamentului criminal e pragul. Se spune ca fiecare are un
anumit prag , ce reprezinta un anumit nivel , bariera care ne permite sa
recurgem sau nu la un comportament criminal. Pragul : educatia , cultura ,
cenzura ce catalogheaza anumite comprltamente drept acceptabile sau
nu .
Profa crede in acest prag , si tre de recunoscut ca unii criminali .
Benino a studia infractiunile de violenta ,omorurile , vatamarile .
d)
TEORIA ENDOCRINOLOGICA A CRIMINALITATII e dezvoltata de catre Shlap
Smith . Ei sustin ca glandele cu secretie interna joaca un rol important in
determinarea comportamentului uman.
Hipofiza raspunde de cresterea persoanei , suprarenalele, glande cu
caracter sexual, pancreas , glanda tiroida (ei sunt predispusi la anumite
comportamente )
Infractiunile cu caracter sexual : le comit din cauza fie ca au o hiper
activitate si au pofta de aceste placeri, sau hipoactiv si incearca sa
compenseze prin aceste actiuni defectul .
e)
TEORIA STARII DE PERICOL : inca la sf sec XIX, Rafael Garofaro, a incercat
sa acrediteze un concept nou : CONCEPTUL DE TEMIBILITATE prin care
acesta subintelegea periculozitatea potentiala criminala a urnui individ .
In scopul apararii sociale , persoanele care prezentau prin
comportamentul sau o eventuala potenta de a recurge la comportamente
criminale urma sa fie supuse unor masuri de siguranta . CU cat
infractiunea temuta era mai grava cu atat mai justificata era aplicarea
masurilor de siguranta in privinta acestei persoane.
Autorii acestei teorii sustin criteriul /principiul gravitatii lezarii posibile
(presupunem ca prin comportamentul avut de o pers la moment acesta ar
putea sa se manifest in mod delincvent ulterior ).