INDRUMATOR PENTRU PRINDEREA $I MONTAJUL TABLELOR METALICE PROFILATE LA EXECUTAREA INVELITORILOR $I A PEREILOR, INDICATIV c. 17274 i. PREVEDERI GENERALE 1.1, Obiect Prezentul indruméitor se referé la mijloacele de prindere si la procedeele tehnologice recomandate pentru prinderea $i montarea tablelor metalice profilate la executarea invelito- Tilor gi a peretilor. Prin mijloacele de prindere, fn cadrul acestui indrumator, se Injeleg atit organele de asamblare (guruburi, nituri, bol- furi etc), cit si uneltele cu care se executi operatiile de montare a acestor organe (masini de gaurit, masini de file- tat, masini de insurubat, nituitoare etc.). Tablele metalice profilate, la care se refer in principal indrumatorul sint tablele ondulate. si cutate care se obfin din tabla zincaté plana, prescriptifle fiind ins& in general valabile pentru orice table metalice. 1.2. Domeniul de aplicare Acest indrum&tor se aplicd Ja prinderea si montarea tablelor_metalice profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenta, la constructiile metalice din profile cu pereti sub- Flaborat de INSTITUTUL DE ‘CERCETARI IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA. CONSTRUCTULOR: — INCERC — Aprobat de M. C, Ind cu decizia nr, 126 din 19 noiembrie 1974 iti, precum si Ja executarea panourilor de inchidere precon- ionate. In parte, prevederile acestui indrumator pot fi aplicate Ja toate tipurile de construc{ii metalice. 2, MATERIALE Pentru executarea invelitorilor si peretilor din tabli pro- filaté se folosesc table ondulate zincate sau table cutate zincate si organe de asamblare. 2.1. Tabla ondulata Se realizeazi din foi de tabla plan& zincaté de 1000 x * 2000 mm (STAS — 2028-71) sau din foi de tabla zincaté cu latimea de 1000 mm si lungimi fixe de 5600, 5800 mm dig. 1). ed vy | L Fig. 1. Tabla ondulata. 45Dupa indlfimea ondulei, conform STAS 2029-68, se exe- cut trei tipuri de table ondulate. In constructii, se folosesc tipurile cu indltimea ondulei de 30 mm si de 40 mm (anexa 1). 2.2. Tabla cutata Se executi conform normei departamentale MIM. — N.LD. 98-1968 din foi de tabli plana zincati cu lajimea de 1000 mm si lungimi fixe de 5600, 5800 si 6000 mm, (fig. 2 si anexa 2). Pentru invelitori se folosesc tablele cutate care au inal- timea cutelor de 35 mm gi respectiv de 60 mm: 2.3. Organe de asamblare Se prezint& intr-o mare diversitate de tipuri, forme si dimensiuni, iar alegerea celor mai potrivite se face de clitre proiectantul constructiei, functie de felul asamblirii, de _na- tura solicitarilor, de costul asamblarii, precum si de posibili- tatile de achizitionare. 2.3.1, Nituri obisnuite Se pot folosi atit pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenté, cit si pentru asamblarea acestor table intre ele. Deoarece trebuie s reziste la coroziune, iar montarea trebuie si se poatd face la rece, se folosese nituri de aluminiu. executate din sirma de aluminiu Al 99 (STAS 5049-71). Pentru prinderea tablelor profilate pe pane sau pe sche- letul de rezistenté se recomand& si se foloseasci nituri de aluminiu de @ 8 mm, iar pentru prinderea tablelor profilate intre ele, nituri de aluminiu de @ 6 mm (STAS 4020-53). 2.3.2. Suruburi obisnuite fara piulite Se folosesc la executarea peretilor interiori, pentru prin- derea tablelor profilate pe scheletul de rezistenté (STAS 4845-70, 6219-69 si 2117-69). 46 6 low! probe goin: ges le 2 z 2 a Fig. 2. Profile din tabla cutata 47+ Se recoqnanda suruburile cu cap hexagonal M6, filetate pind sub caps Lungimea tijei suruburilor trebuie s4 fie cu cea 5 mm mai mare decit grosimea pieselor care se asambleaza. La prinderea tablelor ondulate pe scheletul de rezisten{a este necesar ca fintre fata de aezare a capului surubului si fundul ondulei s& se introducd o saiba cilindricé (fig. 3). elite 2} 2) & 53:64:84 Exemplu de notare : SaibA cu fata de agezare cilindried R 23x53 Fig. 3. Saiba cu fafa de agezare cilindrica. 2.3.3. Suruburi obisnuite cu piulite obisnuite Se folosese atit pentru asamblarea tablelor profitate pe pane sau pe scheletul de rezistent&, cit si pentru asamblarea tablelor profilate intre ele. Pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe sche- Jetul de rezistenté se recomandd suruburile M6, iar pentru prinderea tablelor intre ele, suruburile M3. 48 La asamblarea tablelor profilate pe pane, se vor folosi dac& prinderea se face pe virful ondulei suruburi cu cap hexa- gonal (STAS 4272-70, 6220-69, 920-69), iar daci prinderea se face pe fundul ondulei suruburi cu cap hexagonal filetate pind sub cap (STAS 4845-70, 6219-69 si 2117-69). De aseme- nea, se vor folosi suruburi ‘filetate pind sub cap si pentru prinderea tablelor intre ele. Intre fata de asezare a surubului si fundul ondulei se va folosi o saiba cilindricé (fig. 3). Lungimea tijei suruburilor va fi cu cca 10 mm mai mare decit distanta dintre fefele exterioare ale pieselor extrase care se asambleazi, inclusiv grosimea saibelor. Atit la executarea invelitorilor, clt si la executarea pere- filor exteriori, asamblarea se va face astfel incit capul suru bului si fie pe partea exterioara, iar piuilita pe partea inte- rioard. Se vor folosi piulite hexagonale (STAS 4071-69, 6218-69 si 922-69) cu grad de prelucrare similar cu al suruburilor. 234, Suruburi obisnuite cu piulite monospire simple Pentru asamblara tablelor profilate pe pane sau pe sche- Jetul de. rezisten{ se recomanda suruburile cu cap hexagonal M6, cu piulite monospira M6, iar pentru prinderea tablelor fatre ele suruburile cu cap hexagonal M5, cu piulif’ mono- spirk M5. “ Piulitele monospiri simple (fig. 4) se executi conform porme de tipizare NTp 1710-71 elaboraté de M.I.CM, — ECM. 235. Suruburi obisnuite cu piulife monospire captive Se folosese numai pentru prinderea tablelor intre ele, atit Ja executarea invelitorilor, cit si la executarea peretilor. Se recomanda suruburile M5 cu cap hexagonal filetate pnd eub cap, precise sau semiprecise (STAS 4845-70 si res- . Pectiv STAS 6219-69). Piulifele monospiré captive (fig. 5 si fig. 6) se executa normei de tipizare NT 1711-71 elaborat de cdtre MLCM. —LCT.CM. 49EXECUTE @ US HeT> 6 4 g nto @ |a.25) 1 \0% 45 | a5 [6s Fig. 4 Piulife monospira simple pentru tabla Nu sint previaute a se produce ping in anul 1975 2.3.6. Tije cu cioc Se folosese pentru prinderea tablelor profilate pe pane ig. 26). Se executi din ofel rotund OL 37 de @ 8 mm 50 3 |s8 les 32 | 63/65 2 [63 |a5 as|ze|s ajeialalalals [sts 35/03] 4 Fig. 5. Piulite monospiré captive pentru tabla executie < U > yi ‘Nu int previzute a se produce pind in anul 1915 51Bath slore Lgerss open filed oo | oA contrapiens Putte, mopospind coptiys Pusika pogresa! pa gee eBbotie 2 ore eee EXECUTE SPP ble \m la lg aa} ‘Fig. 6, Piulife monospira captive pentru tablé executie

si Fig. 9. — Executarea operatiei ‘de nituire cu ajutorat niturilor oarbe cu capul tijel rejtnut : a} inceperea nituirit ; b) formarea capului nitului si ruperea tijei ; ¢) vederea asamblarii. (Sint in curs de astmtlare) 5740, — Nituri P.O.P. etanse cu capul de mandrinare liber. (su sint prevazute in planul de asimiléci) Fig. 11, — Nituri POP, etange cu capul de mandrinare acoperit, (Nu sint prevazute in plamul de asimilsn) Fig, > g Fig. 12. — Nituri POP, etangate cu dopuri din material plastic. a) — Dopuri din material plastic ; | 3) Nia POP. dup’ montareu dopulvi. (vu sint prevazute th planul de asimila) Fig. 12, — Nituri Chobert: (Wu sint prevazute in plant de asimmari) Ja executarea perefilor exteriori daci nu se pun conditii de etangare, Este necesar ca profilul in care se impuscd bolful #4 aiba grosimea de cel pytin 4 mm, Bolfurile pentru asamblare prin impuscare au capul filetat sau nefiletat. In domeniul constructiilor metalice din profile eu pereti subtiri se folosesc bolturi cu cap nefiletat de @ 6 mm, ‘eu rondeli liber’ si coafé de ghidare (fig. 14), precum §i Dolfuri cu cap nefiletat cu rondela de ghidare fixaté la baza “ogivei (fig. 15). 3. PROTECTIA ANTICOROSIVA Atit tabla profilata cit si organele de asamblare trebuie Protejate impotriva coroziunii. Stabilirea sistemului de protectie a tablelor profilate se pee in functie de natura si de agresivitatea mediului in Tucreazi constructia respectiva, pe baza_instructiunilor An vigeare (,,Instructiuni tehnice pentru protectia construc- Yillor ‘metalice din profile cu perefi subtiri, in medi cu sumiditate sub 750/ si fara agresivitate chimici C 139-71", pinstrucjiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor meta” ‘lice din profile cu pereti subjiri P 54-64" etc.). 59a a ve Lingines bi age ree We t 380 3.50 350 3.50 350 380° 350 Bais lee eee 60 | 375 3% 375 3,75 a 3% 3.5 39 4.50 Fig. 14. BOLTURI CU _CAP FILETAT $I NEFILETAT A liber: if de ghidare) (eQORRE proutaate ih plan do simian) 375 3,75 3.08 a5 215 3,75 395 425 Sam + Fig. 15. — Bolfur cu cap nefiletat cu rondela de ghidare fixaté la baza ogivei. (Nu sine previizute in planul de asimitary © In cazul in care pentru mediul corosiv in care urmeaza 8% functioneze constructia, nu s-au elaborat instructiuni, sta- rea sistemului de protectie se va face de citre un institut de specialitate. 61Pentru orice sistem de protectie prin vopsire, pelicula care se realizeazi trebuie sA aib’ urmatoarele calitati prin- | cipale : i si fie stabil din punct de vedere chimic fata de | agentii corosivi specifici mediului in care se afld constructia ; | — s& fie continua, adici si nu aib& pori sau alte defecte | care si ereeze posibilitatea de contact intre suprafata care se protejeaz4 si mediul corosiv ; — s& aib’ o bund aderenta la suprafata care se prote- jeaz — s& fie rezistenti la actiuni mecanice gi la intemperii ; — s& fie estetica. Toate organele de asamblare utilizate trebuie si fie pro- tejate din fabricatie impotriva coroziunii prin zincare electro- itied sau prin cadmiere electrolitica. Nu se protejeaz niturile obisnuite din aluminiu si nici niturile oarbe din monel. 4, UNELTE SI SCULE PENTRU EXECUTAREA OPERATIILOR DE ASAMBLARE 4.1. Unelte si scule pentru gdurit Uneltele si sculele pentru gaurit se folosesc, atit la exe- cutarea invelitorilor, cit si la executarea perefilor, pentru montarea suruburilor si niturilor obignuite, precum si pentru montarea suruburilor autofiletante si niturilor oarbe. Dintre uneltele de gaurit, care pot fi actionate manual, pneumatic sau electric, se recomanda folosirea celor actionate Slectric (cele actionate manual au productivitate micd, iar cele actionate pneumatic sint mai scumpe in exploatare deoa- rece aerul comprimat, pe santierele de constructii, este de 5—10 ori mai scump decit energia electrica). . La ILS. Blectroarges, (Curtea de Arges) se fabric ma- |} sinile de gdurit electrice tip MG 1 si tip MG 2. | Masina clectrici tip MG-1 (fig. 16) poate fi folosité | pentru executarea gaurilor cu diametrul maxim @ 13 mm int 62 ofel, iar masina tip MG-2 (fi i folosi 1 ig. 17) poate fi fol executes gator eu amet maxim de @ 6 mim, th of ‘aracteristicile tehnice principale ale cel i i a ile tehnice | lor dowd masini de glurit care se fabricd in {ard se prezinté in anexa’ 3. seruieats montares tablelor profilate pe pane sau pe sche- ‘ nt se face cu suruburi obignuite, i gutofiltante sau cu nituri tubulare, igaurile ietesre ate "de 2 5-6 mm, iar pentru executarea lor se recomanda $4 foloseascd masina de gdurit tip MG-2. . Fig. 16. — Masind electriea de gaurit tip MG-1: 1 — cordon electric ; 2 ming ic; 2 er cu intrerupator; 3 — c = sind; 4 — reductor; 5 — motor electric. eres ma Se produce Ia Elevtro-Argey (Curtea de Arges) Pentru prinderea tablei pe fundul cutei (ondulei - ‘ ee mn 7 folosi burghie elicoidale cu cond ‘dlindvicd, ain fel raped Re, STAS 6959-61, ier pentru prinderea pe ereasta ondulei Se or folosi burghie. elicoidale lungi cu coada cilindeicd, din ‘l rapid Ry STAS 974-67. Dac procesul tehnologic’ per- , $e recomand’ s& se foloseasci burghie scurte deoarece acestea se i bine si si i vezi wattes centreazi mai bine si sint mai rezistente la inco- 63Fig. 17. — Masing electricd de gaurit tip MG- 3 — fig cu cordon; 2 — miner cu tntrerupator ; 3 — carcasé ; 4° = motor; 5 — reductor, tn curs de asimilare 1a TLS, BlectrovArges (Curtea de Anges) 4.2. Unelte si scule pentru nituit cu nituri obisnuite Pentru executarea operatiei de nituire cu nituri obisnuite cele mai folosite unelte sint ciocanele de nituit pneumatice. La uzina ,Independenta” — Sibiu se fabric mai multe tipuri de ciocane pneumatice, iar dintre acestea se recomandi ciocanul pneumatic CD-4 (fig. 18). Carecteristicile tehnice principale ale ciocanului pneumatic CD-4 se prezinté in anexa 4. Ca scule, pentru executarea operatiei de nituire cu aju- torul ciocanului pneumatic CD-4, se folosesc o buteroli 64 Fig. 18. — Ciocan pneumatic de nituit1 (Se produce 1a 1.1.8. ,.ndependenta", Sibiu) 65(capuitor) gi o contrabuterola (contracipuitor), executate din ofel aliat de scule, tratate termic si rectificate. Atit buterola cit si contrabuterola au la unul din capete elte un locas care are forma gi dimensiunile capului nitului, 4.3, Unelte si scule pentru filetat Uneltele electrice de filetat (fig. 19) se compune din urma- toarele parti principale : motorul electric, reductorul, meca- nismul de filetare, mandrina, intrerupitorul, cablul si figa de alimentare. Fig. 19. — Masin& electricd de filetat. In curs de asimilare Ja L158. Electro-Arwey (Curtoa de Arnes) In afaré de mecanismul de filetare, toate celelalte parti componente ale uneltelor de filetat electrice sint similare cu ale uneltelor de gaurit electrice. Mecanismul de filetare care serveste la schimbarea sen- sului de rotatie a axului principal al uneltei, poate constitui un subansamblu separat sau poate intra in componenta re- ductorului. 66 Pentru mecanizarea operatiei de filetare pe gantierele de constructii, este in curs de asimilare unealta electrica de file- tat M 10, ale cdrei caracteristici principale se prezinti in amexa 5. Ca scule pentru filetarea giurilor se folosesc tarozii de gmasind pentru filet metric normal STAS 7447-66. 5 44, Unelte si scule pentru insurubat Uneltele si sculele pentru fngurubat se folosesc atit la tarea suruburilor obignuite, cit si la montarea suruburilor filetante. Operatia de ingurubare se poate executa manual sau me- eanizat. nsurubarea manual se face cu o coarbi in mandrina ia se fixeazi o surubelnité sau o cheie tubulard in func- de forma si dimensiunile capului surubului care trebuie tbat. Pentru santierele de constructii, se aflA in curs de asimi re dou tipuri de unelte electrice de ingurubat si anume gurubelnif& electricl dinamometricd M6 (fig. 20) si o unealta fnsurubat electricd M 10. Principalele p&rfi componente ale acestor unelte sint : pital electric, reduetorul, subansamblul ingurubat i eoce- ‘ile. Dintre acestea, partea specificd o formeazi subansamblul ibator care este compus din: cuplajul cu bile, cuplajul ghiare si dispozitivul de fixare a sculei. Prin reglarea tensiunii arcului cuplajului cu bile se reali- reglarea cuplului de insurubare astfel c&, pe ling& 0 pro- ivitate mérita, folosirea uneltei de ingurubat asiguri o itate superioard operatiei de ingurubare. Unele gurubelnije trice se pot roti in ambele sensuri, schimbarea sensului rotajie fécindu-se prin schimbarea curentului electric in Caracteristicile tehnice principale ale uneltelor de ingu- tbat clectrice care sint in curs de asimilare se prezinté anexa 6, + 6768 Fig. 20, — Surubeln electricé dinamometric: cu moment reglabil. in curs de asimilare “BlectronAracs jurtea ‘de Arges) 45. Uneltele pentru nituit cu nituri oarbe Dup’ modul in care sint actionate, uneltele pentru nituit cu nituri oarbe sint de tip pneumatic, hidropneumatie si ma- nual. Uneltele pneumatice si hidropneumatice se folosesc cu rezultate bune numai in atelierele care dispun de o retea de aer comprimat si fn special la lucru pe banda. Uneltcle manuale sint de tip cleste si de tip armonic& (foarfece de Niirenberg). Nituitorul de tip cleste (fig. 21) se compune din corpul nituitorului in care se aflé mecanismul de prindere a tijei nitului si din doud pirghii, una mobili si una fixd, ambele previizute cu mangoane din materfal plastic. Fig. 21. — Nituitor tip clesti pentru nituire cu nituri P.O.P. (vu este previzut fn planul de asimilacsy Pentru executarea operatiei de nituire cu nituri oarbe folosind nituitorul tip cleste, se deschid cele doua pirghii, se introduce tija nitului intre bacurile mecanismului de prindere, Se string putin cele doua pirghii pentru a stringe tija nitului intre bacurile mecanismului de prindere, se introduce nitul in gaurd (fig. 22) si se apropie pirghia mobil& de pinghia fixa. La introducerea nitului in gaurd trebuie ca pirghia fi ‘care se tine cu mina sting’, sé fie perpendicularé pe supra~ fata piesej care se nituieste. Nituitorul tip armonica (fig. 23) are un miner, un sistem de pirghii articulate care constituie mecanismul’ de ampli- fieare si de transmitere a forfei si un mecanism de prindere a tijei nitului. Nitujtorul tip armonicd este mai comod in 69. 22, — Executarea operatiei de nituire cu nituri P.O.P. folosind wie oPenltuitoral cleste. timpul lucrului si se recomanda sa fie folosit la montarea tablelor profilate. - La intreprinderea 6 Martie“ — Timisoara se executa ‘un nituitor tip armonicd ale cdrui caracteristici tehnice se prezinta in anexa 7. In timpul lucrului, cu acest nituitor, se fine cu mina sting’ de corpul randalinet, iar cu mina dreapti de miner. Pentru introducerea tijei nitului intre bacurile nituitorului ‘se trage de miner, iar pentru executarea nituirii se apasi pe 70 miner. Nu este permis si se tind nituitorul numai de o (de corp sau de miner) si si se dea drumul celeilalte parti sk fntinda sistemul de pirghii. Fig. 23. — Nituitor tip armonica (foarfece de Nurnberg) pentru nituire cu nituri POP, ‘S-a asimilat la Intreprinderea 8 Martie" (Timlyonra) 4.6. Pistoale gi cartuse pentru impuscat bolturi Pistoalele cu care se executi impuscarea bolfurilor di- ferd atit ca forma, dimensiuni si mod de lucru, cit si ca prin- cipiu de functionare. Dup& modul in care gazele rezultate din arderea incar- e&turii pirotehnice transmit bolfului energia necesara patrun- derii, se clasifick astfel : — pistoale Ja care bolful pitrunde datorita energiei cine- tice proprii ; — pistoale la care bolful patrunde atit datorita ener- Biei cinetice proprii, cit si datorité energiei cinetice a unui Piston culisant ; — pistoale la care boltul patrunde datoritd ciocnirii (per- cutiei) unui piston culisant ; — pistoale la care boltul patrunde datorité forfei de presiune a gazelor, vaia Pentru fixarea tablei cutate pe sche- letul de rezistenfA cu bolfuri_ impuscate (in condifiile aratate la punctul 2.3.17) se recomanda s& se foloseasci pistoalele Ia care bolful pitrunde datorita fortei de presiune a gazelor, precum si pistoa- lele la care bolful patrunde atit datorita enexgiei cinetice proprii cit si datorita energiei cinetice a unui piston culisant. Celelalte pistoale de impuscat bolturi nu dau rezultate bune la fixarea tablei cutate pe scheletul de rezisten{a si ne- cesiti masuri deosebite pentru protectia muncii. Pistolul PIB-2 (fig. 24) ale cdrei carac- teristici principale se prezinta in anexa 8, face parte din clasa pistoalelor la care bolful patrunde datorité fortei de presi- une a gazelor. Intrucit viteza initial’ a bolfului este nuld, pistolul PIB-2 prezinta siguranta in exploatare, totusi, amorsarea incdrcdturii pirotehnice ficindu-se prin lovituri de cio~ can, este mai incomod ca mod de lucru (fig, 25) decit pistoalele de impuscat bol- furi la care amorsarea incirc&turii se face prin tragaci (fig. 30). Cartugul este format dintr-un tub, 0 capsi de amorsare si o inciredtura de pulbere fari fum, Cu cit. fnearcdtura de pulbere este mai mare cu atit taria car- tusului este mai mare iar adincimea de patrundere a bolfului impugcat cu car- tusul respectiv este mai mare. Alegerea cartugului potrivit se face prin incerciri. Fig, 24. — Pistol PIB-2. Fig. 25. — Modul de lucru cu pistolul PIB-2, 5. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE pacrigtlele protilate zincate so livreand i se transport in Pachetele stnt formate din mai multe table profi aoelen fel efezate orizontal, una peste alta, able Brofilate, de Intrucit profilele (ondulele sau cutele) intra unele 1 atele, se realizeazi pachete compacte si rigide care pot transportate 5 ‘manipulate ‘cu mijloacele obignuite. achetele de tablé se pot trans} vagoane inchise sau cu remore! joase, Pn P* Salen Zerat cu __ Atit la transport, cit si la depozitare, pachetel i erate unul peste altul distentate intre cle ch cite dol Bias lemn. Dulapii se vor ageza la capetele pachetelor Ja 1/4 din fungimea, acestora, Astiel, Intre pachetele de tablécutatd in lungime, dulapit $e vor ayeza la 1,5 m de capetele 73Tndlfimea_stivei de pachete este functie de capacita- tea mijlocului de transport, totusi, pentru a se asigura 0 bun’ stabilitate, aceasti indlfime nu trebuie si depaseascd 1,5 m. Pentru agitarea pachetului in cirligul macaralei se foto- sese cabluri prevazute cu ochefi sau grinzi prevazute cu cabluri si cirlig. Manipularea tablelor trebuie facuté cu atentie pentru ca acestea si nu se ggirie si si nu se deformeze. Tablele libere se manipuleazd de doi muncitori dotati cu clesti pentru tabla sau cel putin cu palmare. Este de preferat ca tablele profilate zincate si se depo- ziteze in magazii sau in depozite inchise, dar se pot depozita si in soproane sau in depozite deschise, ins’ nu mai mult de 5—10 zile. In depozit, tablele trebuie asezate in pachete pe podele plane si se va’avea in vedere ca ondulele tablei inferioare si nu se deformeze. Este indicat ca tablele cutate si se ageze cu virful cutelor spre in sus, Este interzisA si se depoziteze tablele direct pe pamint. Acolo unde nu existé podea din beton sau din lemn, ta- blele profilate zincate vor fi asezate pe grinzi. In cazul in care depozitarea se face in soproane des- chise sau in aer liber se preferd ca pachetele s& fie inclinate in sensul ondulelor (cutelor) cu o panta de 7—10%/. Uneltele si sculele pentru montarea organelor de asam- blare precum si organele de asamblare se transport in va- goane inchise sau in autocamioane acoperite, iar depozitarea acestora se face in magazii. Pe timpul transportului, uneltele, sculele si organele de asamblare se pastreazi in ambalaje, iar pe timpul depozi- trii se plstreaz% atit in ambalaje cit si in raftari comparti- mentate. Cartusele pentru pistoalele de impuscat bolfuri se trans- port, se manipuleazd si se depoziteazd conform instructiu- nilor elaborate de furnizor. In toate situafiile cartusele se vor feri de foc, de gocuri side descireari electrice. 74 6. TEHNOLOGIA DE MONTARE 6.1. Generalitati Prin asezarea si prinderea tablei protilate pe Seheletul de rezistenta se realizeazi o sami blare pane sau upd usurinfa cu care se pot desface in el - Ponente, asamblarile se clasificd in : ™ Semenale com —— asamblri dezmembrabile ; — asamblari usor dezmembrabile ; — asamblari nedezmembrabile. Asamblirile dezmembrabile se pot desface simplu si sara ; plu si re- Rede fird a deteriora elementele componente sau organele Asemblarile usor dezmembrabile se i Pot desface in ele- mentele componente numai prin distrugerea organelor “de asam_ Bare semiabeicats | . Tiletant crostmen tablet Ta wegsren aufoftetar (mm) Pistolul PIB-2 este format din urmétoarele parfi principale : entra nen) ‘Aatoliietarea simpli | Aytott abla wtolietares Simpl | Autotiletarea dubla — corpul pistolului care este de forma cilindricd ; (om) caurd Durghiaté ‘gaurd sdincits — capul de ghidare, care se executa in trei variante ; Mérimea Tabls Tabla = percutorul 5 stominats PEM] Pim Te | ete Tatum | lean | ame — tija port-cartus cu capul de batere si inchizdtor. Pentru construe{ii se foloseste capul de ghidare 1 previzut eu un protector. ‘Odaté cu pistolul se livreaz’ plese de schimb si accesorii — un set de rondele amortizoare ; — 0 cheie speciala ; — doud perii de sirma ; — un dispozitiv pentru extragerea cartuselor rateu ; — un set de percutoare. Pistolul PIB-2 are calibrul 6,3 $i se livreazA intr-o cutie metalic’ prevézut cu tneuietoare. Cartusele care se folosese cu pistolul PIB-2 sint sertizate la guré si vopsite in regiumea sertizati cu o vopsea a cérei culoare indic’ Yaria cartugului, astfel + — cartuge slabe, culoare galbend ; — cartuge normale, culoare albastré ; — cartuse tari, culoare rosie 5 — eartuge foarte tari, culoare alba. Alegerea thriei cartusului se face prin tncerciri astfel ineft_bol- tul s& patrunda in material pind ce se reazema cu rezematoarea capu- jul pe rondela metalicd fara s-o deformeze. ‘rebuie luate masuri ca In timpul Iucrului, pe directia axulut pistolului s4 nt:-se afle nici o persoand. Membrii echipei de Iucru c:- fe-l ajuté pe tragitor vor sta in spate $i nu fn dreapta acestuia. Pentru amorserea loviturli, trégdtorul va folosi un ciocan a cdrui masé va fi de cel putin 1,300 ke. 108 1098 |] ose 198 0% ee | eres | 0% aca oY aie [s'eveo | as er so Orit | FB SL ove [ez 9 | LOT 6s we os ey | we cy | ws | & ca re | ®e | ee e |revoe [we “eT we joe | Ws 0 wo leer es | 509 6s | 8% we |eee0 | te a = | = [oe aay ny aun | ray Soya) sous atisoub Bead] £8 ulless pirate eae | ynwiioe ao Ineo Bere) E eoauy dao wo HN yequiog doo na nnn : Y2Va1gWVsV 3s auvo MOTIIAVL VAWISOND IS dOd YOUINLIN ATINAISNAWIC ot VXENV ee ee ee oe (Continuare) ANEXA 9 aseges aeaeoe, iQSSSS5 | eseses Tel 110fase (Continuare) ANEXA 10 rie | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 40 | 41) 41.59 | 940 | 51.64 | 940 | 48... 66) 1039 | 59... 7.2 59.66 | 10,16 | 64..74 | 1016 | 66.74 | 115 | 7,2... 82 | 66.79 | 4s | 74.087 [nas a7 | 1242 | 82... 94 610 | 0.3...3.1 | 6.10 at] 724 | 13... 38 7.62] 31.43 | 762 4.6.|_ 876 | 3.8.51 9t4 | 43.8.9 | 91d 5,9 | 10.28 | 5,1... 66 48 | 49] 5,1...5,9 9.91 5,9...64 9,91 11,05 59..8,7 | 12,70 | 6.4...9,2 | 12,70 13,84_|_7,2...10,0 87125 | 1651 | 9,2...130} 16,51 5 17,65 | 10,0...13,8 12,5..15,0 | 19,05_|_13,0...15,5 | 19,05 | 13,2...15,8 | 20,19 | 13,8...16,3 3,8...7,6 | 12,07 13,57 SA 88 Tear | 7,78 19,28 NOTA Datele prezentate in tabelul de mai sus se refer la niturile Bef Cu; 2.5% Fe; 1.5% Mn; 1% dix verse) care se gasese pe piaja mondiala st care ‘se folosesc $i pe santierele de constructii din R.S.R. POP din model (67% Ni