ÎNDRUMĂTOR PENTRU PRINDEREA Şl MONTAJUL

TABLELOR METALICE PROFILATE LA

EXECUTAREA INVELITORILOR Şl A PEREŢILOR
Indicativ C.172-74

1.PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect
Prezentul îndrumător se referă la mijloacele de prindere şi la procedeele tehnologice recomandate pentru prinderea
şi montarea tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi a pereţilor.
Prin mijloacele de prindere, în cadrul acestui îndrumător, se înţeleg atât organele de asamblare (şuruburi, nituri,
bolţuri etc.), cât şi uneltele cu care se execută operaţiile de montare a acestor organe (maşini de găurit, maşini de filetat,
maşini de înşurubat, nituitoare etc.).
Tablele metalice profilate, la care se referă în principal îndrumătorul sunt tablele ondulate şi cutate care se obţin din
tablă zincată plană, prescripţiile fiind însă în general valabile pentru orice table metalice.

1.2. Domeniul de aplicare

Acest îndrumător se aplică la prinderea şi montarea tablelor metalice profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţa,
la consţrucţiile metalice din profile cu pereţi subţiri, precum şi la executarea panourilor de închidere preconfecţionate.
În parte, prevederile acestui îndrumător pot fi aplicate la toate tipurile de construcţii metalice.
2. MATERIALE
Pentru executarea învelitorilor şi pereţilor din tablă profilată se folosesc table ondulate zincate sau table cutate
zincate şi organe de asamblare.

2.1. Tablă ondulată

Se realizează din foi de tablă plană zincată de 1000 x 2000 mm (STAS - 2028-71) sau din foi de tablă zincată cu
lăţimea de 1000 mm şi lungimi fixe de 5600, 5800 mm (fig.1).

Fig.1 Tablă ondulată

După înălţimea ondulei, conform STAS 2029-68, se execută trei tipuri de table ondulate.
 În construcţii, se folosesc tipurile cu înălţimea ondulei de 30 mm şi de 40 mm (anexa 1).
2.2. Tablă cutată
Se execută conform normei departamentale M.I.M. - N.I.D. 98-1968 din foi de tablă zincată cu lăţimea de 1000 mm
şi lungimi fixe de 5600, 5800 şi 6000 mm, (fig.2 şi anexa 2).
Pentru învelitori se folosesc tablele cutate care au înălţimea cutelor de 35 mm şi respectiv de 60 mm.

2.3. Organe de asamblare

Se prezintă într-o mare diversitate de tipuri, forme şi dimensiuni, iar alegerea celor mai potrivite se face de către
proiectantul construcţiei, funcţie de felul asamblării, de natura solicitărilor, de costul asamblării şi de posibilităţile de
achiziţionare.
2.3.1. Nituri obişnuite
Se pot folosi atât pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, cât şi pentru asamblarea
acestortable între ele.
Deoarece trebuie să reziste la coroziune, iar montarea trebuie să se poată face la rece, se folosesc nituri de aluminiu,
executate din sârmă de aluminiu Al 99 (STAS 5049-71).
Pentru prinderea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se recomandă să se folosească nituri de
aluminiu de Ф 8 mm, iar pentru prinderea tablelor profilate între ele, nituri de aiuminiu de Ф 6 mm (STAS 4020-53).
2.3.2. Şuruburi obişnuite fără piuliţe
Se folosesc la executarea pereţilor interiori, pentru prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă (STAS
4845-70, 6219-69 şi 2117-69).
Se recomandă şuruburile cu cap hexagonal M6, filetate până sub cap.
Lungimea tijei şumburilor trebuie să fie cu circa 5 mm mai mare decât grosimea pieselor care se asamblează.
La prinderea tablelor ondulate pe scheletul de rezistenţă este necesar ca între faţa de aşezare a capului şurubului şi
fundul ondulei să se introducă o şaibă cilindrică (fig.3).

b. Cazul profilelor adânci

c. Cazul general al unor profile

 Fig.2 Profile din tablă cutată

OL 37- Zincat

R L I Ф
23 25 15 5,3; 6,4; 8,4
36 30 20 5,3; 6,4; 8,4
Exemplu de notare: Şaibă cu faţa de aşezare cilindrică R 23x53
Fig. 3 şaibă cu faţa de aşezare cilindrică

2.3.3. Şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite

Se folosesc atât pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, cât şi pentru asamblarea
tablelor profilate între ele.
Pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se recomandă şuruburile M6, iar pentru
prinderea tablelor între ele, şuruburile M5.
La asamblarea tablelor profilate pe pane, se vor folosi, dacă prinderea se face pe vârful ondulei, şuruburi cu cap
hexagonal (STAS 4272-70, 6220-69, 920-69), iar dacă prinderea se face pe fundul ondulei şuruburi cu cap hexagonal filetate
pănă sub cap (STAS 4845-70, 6219-69 şi 2117-69). De asemenea, se vor folosi şuruburi filetate până sub cap şi pentru
prinderea tablelor între ele.
Între faţa de aşezare a şurubului şi fundul ondulei se va folosi o şaibă cilindrică (fig.3).
Lungimea tijei şuruburilor va fi cu circa 10 mm mai mare decât distanţa dintre feţele exterioare ale pieselor extrase
care se asamblează, inclusiv grosimea şaibelor.
Atăt la execularea învelitorilor, cât şi la executarea pereţilor exteriori, asamblarea se va face astfel încât capul
şurubului să fie pe partea exterioară, iar piuliţa pe partea interioară.
Se vor folosi piuliţe hexagonale (STAS 4071-69, 6218-69 şi 922-69) cu grad de prelucrare similar cu al şuruburilor.
 2.3.4. Şuruburi obişnuite cu piuliţe monospire simple.
Pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se recomandă şuruburile cu cap
hexagonal M6, cu piuliţe monospiră M6, iar pentru prinderea tablelor între ele şuruburile cu cap hexagonal M5, cu piuliţă
monospiră- M5.
Piuliţele rnonospiră simple (fig. 4) se execută conform normei de tipizare NTp 1710-71 elaborată de M.I.C.M. -
I.C.T.C.M,
2.3.5. Şuruburi obişnuite cu piuliţe monospire captive
Se folosesc numai pentru prinderea tablelor între ele, atât la executarea învelitorilor, cât şi la executarea pereţilor.
Se recomandă şuruburile M5 cu cap hexagonal filetate până sub cap, precise sau semiprecise (STAS 4845-70 şi
respectiv STAS 6219-69).
Piuliţele monospiră captive (fig. 5 şi fig. 6) se execută conform normei de tipizare NT 1711-71 elaborată de către
M.I.C.M. - I.C.T.C.M.

FILET ŞURUB AUTOFILETANT (ISO) FILET METRIC STAS 6465

Filet sur.autofiletant

METRIC FILET
0,3

0,4

h1 max

h2 max

0,3

0,4

h1 max

h2 max
Masa kg/1000 buc

masa kg/1000 buc

S nom.

S nom.

   
NTp1670-71

L
B

B
d.nom

pas

d.nom

pas

- - - - - - - M3 0,5 6 9 0,3 0,9 1 -

3,5 1,27 8 12 0,5 1,5 2,8 - - - - - - - - -
(3,9) 1,34 9,5 14 0,5 1,6 2,9 - - - - - - - - -
- - - - - - M4 0,7 8 14 0,4 1,2 1,4 -
4,2 1,41 10 15 0,6 1,8 3,0 - - - - - - - -
4,8 1,53 12 16 0,6 2 3,2 - - - - - - - -
(5,5) 1,81 12 16 0,8 2,4 3,6 - M5 0,8 10 15 0,5 1,6 2 -

6,3 1,81 14 18 1 2,5 3,6 - - - - - - - - -

- - - - - - M6 1 14 18 0,6 2 2,4 -

Fig.4 Piuliţe monospiră simple pentru tablă Nu sunt prevăzute a se produce până în anul 1975

Se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe pane (fig.26). Se execută din oţel rotund OL 37 de Ф8 mm.
 Filet sur.autofiletant

EXECUŢIE <U> şi <J>

FILET METRIC
D c.piesă inform
n~

g.inform
NTp1670-71

ex <J>kgMasa
h~

m.nom
0,3

0,4

ex <U>kgMasa
S nom.

d1

STAS 6465
 
L
B

pas
buc.inform1000

buc.inform1000
d.nom

pas

d.nom

3,5 1,27 10 21 0,5 2,8 5,5 8 10 0,6…2,5 6 1,65 1,25 -

(3,9) 1,34 10 18 0,6 2,8 5,5 5,5 9 0,7...2,5 6 1,70 1,28 -
- 10 16 0,4 1,6 5,5 6,5 7,5 0,6…2 6 1,00 0,75 M4 0,7
4,2 1,41 12 20 0,6 3 5,8 6,5 9,5 0,8…3 7 2,30 1,70 -
4,8 1,53 12 22 0,7 3,2 6,3 8,5 10 1...3 7,5 2,90 2,20 -
- 12 20 0,5 2 6,3 8,5 10 0,8…2,5 7,5 1,90 1,40 M5 0,8
(5,5) 1,81 12 22 0,8 3,5 7,2 8 10 1,2...3 8 3,30 2,50 -
- 14 22 0,5 2,5 8 9 10,5 1…2,8 8,5 2,40 1,80 M6 1
6,3 1,81 16 30 0,8 3,5 8,3 11 13 1,5...3 9,5 6,05 4,5 -

Fig.5 Piuliţe monospiră captive pentru tablă execuţie <U> şi <J> Nu sunt prevăzute a se produce până în anul 1975
 Fig.6 Piuliţe monospiră captive pentru tablă execuţie <P> şi <Q> Nu sunt prevăzute a se produce până în anul 1975
AUTOFILETANT NTp

6465METRIC STAS FILET

EXECUTIE <P> EXECUŢIE <Q>
FILET ŞURUB

D c.p

Masa kg

Masa kg
B3
0,3

g.inf.
g.inform
1670-71 (ISO)

0,4

B2+0,3;-0,1
S nom.
0,2

hmax

0,2

m.max

h max

B1
   
n
B

d1

s nom
A+0,2
buc.inform1000

buc.inform1000
d.nom

d.nom
pas

pas
0.8…2.5

3,5 1,27 11 24 0,6 3,5 5,5 11 9 0,6.. 7 - - - - - - - - - -

2,5
- - 11 24 0,4 3 5,2 11 10 0,6.. 7 - 4 0,7
1,8
4,2 1,41 12 28 0,7 4 5,8 13 12 0,8.. 7,5 - - - - - - - - - -
2,8
4,8 1,53 14 34 0,7 4,2 6,3 15 14 0,8.. 8 - 12 0,8 6 16 8 14 - - -
2,8
- - - - - - - - - - - - 14 0,6 7 18 9 16 - 5 0,8
- - 15 0.5 3.8 8 14 15 0.8. 9 - 16 0.6 9 20 10 18
32 •• 6 1,0
.2
6.3 1.81 16 1,0 10 20 11 18

Prinderea tablei pe pane se face pe creasta ondulei cu ajutorul piuliţelor hexagonale M8.
Pentru etanşarea asamblării se folosesc căpăcele din material plastic.
2.3.7. Tije cu cleme
Se folosesc ca şi tijele cu cioc, pentcu prinderea tablelor profilate pe pane (fig.7).
 Fig.7 Şuruburi autofiletante etanşe Nu sunt prevăzute în planul de asimilări

Tija se execută din oţel rotund OL 37 de Ф 8 mm, iar clema din oţel lat OL 37 de 30 x 3 mm.
Prinderea tablei se face pe creasta ondulei folosindu-se piuliţe M8 şi căpăcele din material plastic.
2.3.8. Agrafe
Se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe pane (fig.8). Se execută din oţel lat OL 37 de 30 x 3 mm.
Asamblarea agrafelor cu tabla se face pe creasta ondulei, pe partea inferioară a tablei, cu şuruburi obişnuite filetate
până sub cap şi piuliţe hexagonale sau cu nituri din aluminiu.
2.3.9. Şuruburi autofilefante
Se folosesc la executarea învelitorilor şi pereţilor, atât pentru prinderea tablelor profilate între ele, cât şi pentru
prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă.
Se fabrică, conform STAS 8795-72 şi STAS 9344-73, la întreprinderea de şuruburi Braşov.
Se recomandă folosirea şuruburilor autofiletante de 0 4,8 mm pentru prinderea tablelor între ele şi de 0 6,3 mm
pentru prinderea tablelor pe scheletul de rezistenţă.
2.3.10. Şuruburi autofiletante etanşe
Se folosesc la executarea învelitorilor şi pereţilor exteriori pentru prinderea tablelor profilate între ele, precum şi
pentru prinderea tablelor cutate pe pane şi pe scheletul de rezistenţă, pe fundul cutiei.
Aceste şuruburi au faţa de aşezare a capului prelucrată special şi sunt prevăzute cu căte o şaibă din material plastic
flexibil (fig.7), sau au faţa de aşezare dreaptă şi sunt prevăzute, pe lângă şaiba din material plastic, cu câte o şaibă din oţel,
cu locaş conic (STAS 8461-69) sau cu locaş sferic. Pentru a se realiza o etanşare bună trebuie ca diametrul interior al şaibei
din material plastic să fie egal cu diametrul fundului filetului şurubului autofiletant.
2.3.11. Şuruburi autofiletante cu piuliţe
Se recomandă folosirea şuruburilor autofiletante cu cap hexagonal de 0 4,8 mm, pentru prinderea tablelor între e!e
şi de Ф 6,3 mm pentru prinderea tablelor pe pane. Se vor folosi piuliţe monospiră pentru şuruburi autofiletante (fig. 4).
2.3.12. Şuruburi autofiletante cu piuliţe monospiră captive
Se folosesc pentru asamblarea tablelor profilate între ele, atât la executarea învelitorilor, cât şi a pereţilor.
Se recomandă să se folosească şuruburi autofiletante de 4,8 mm cu cap hexagonal şi piuliţe monospiră captive (fig.
5 şi fig. 6).
Pentru prinderea tableior ondulate între ele se vor folosi piuliţe monospiră captive şi în execuţie "Q", iar pentru
prinderea tablelor cutate între ele se pot folosi toate tipurile (U, I, P şi Q), conform normei de tipizare NZ 1711-71.
2.3.73. Nituri oarbe
Se folosesc pentru prinderea tablelor cutate între ele la executarea pereţilor şi învelitorilor.
Niturile oarbe cu capul tijei nereţinut (fig. 8) nu realizează etanşarea asamblării şi de aceea se recomandă să fie
folosite la execularea pereţilor interiori.
Niturile oarbe cu capul tijei reţinut (fig. 9) realizează o etanşare mai bună şi pot fi folosite atât la executarea
pereţilor interiori, cât şi a celor exteriori.
 Pentru o etanşare superioară se folosesc nituri oarbe etanşe cu capul de mandrinare liber (fig. 10). La aceste nituri,
după ce se realizează capul de închidere, tija nu se rupe în secţiunea de sub capăt, iar porţiunea care rămîne se fixează în
capul de închidere al nitului.
Aceste nituri pot fi folosite atât la executarea pereţilor exteriori, cât şi la executarea învelitorilor.
O etanşare mai sigură se realizează cu ajutorul niturilor oarbe etanşe cu capul de mandrinare acoperit (fig. 11).
Niturile oarbe au diametrul exterior al bucşei cuprins între Ф 2,4 mm şi Ф 6,4 mm.
Cele cu diametrul de Ф 6,4 mm pot fi folosite nu numai la prinderea tablelor profilate între ele, ci şi la prinderea
tablelor pe scheletul de rezistenţă. în acest caz, pentru o mai bună etanşare gaura nitului se astupă cu un dop din material
plastic (fig. 12).
Niturile oarbe fără tije (Chobert) (fig. 13) sunt formate dintr-o bucşă metalică, avănd exteriorul dlindric, iar
interiorul în formă de trunchi de con. Faţă de niturile oacbe cu tije, niturile fără tije prezintă avantajul că ocupă un volum
mult mai mic la depozitare, transport şi manipulare.
2.3.14. Bolţuri pentru asamblarea prin împuşcare
Se folosesc pentru prinderea tablelor, cutate pe scheletul de rezistenţă la executarea pereţilor interiori. Se pot folosi
şi la executarea pereţilor exteriori dacă nu se pun condiţii de etanşare. Este necesar ca profilul în care se împuşcă bolţul să
aibă grosimea de cel puţin 4 mm.
Bolţurile pentru asamblare prin împuşcare au capul filetat sau nefiletat. În domeniul construcţiilor metalice din
profile cu pereţi subţiri se folosesc bolţuri cu cap nefiletat de Ф 6 mm, cu rondelă liberă şi coafă de ghidare (fig. 14), precum
şi bolţuri cu cap nefiletat cu rondela de ghidare fixată la baza ogivei (fig. 15).
Fig. 8 - Executarea operaţiei de nituire cu ajutorul niturilor oarbe cu capul tijei nereţinut
a). Începerea nituirii;
b) Formarea capului nitului şi ruperea tijei;
c). Vederea asamblării.
(Nu sunt prevăzute în planul de asimilări)

Pig. 9 - Executarea operaţiei de nituire cu ajutorul niturilor oarbe cu capul tijei reţinut:
a). Începerea nituirii;
 b). Formarea capului nitului şi ruperea tijei,
c) Vederea asamblării. (Sunt în curs de asimilare)

Fig 10 - Nituri P.O.P. etanşe cu capul de mandrinare liber (Nu sunt prevăzute în planul de asimilăn)

Fig. 11 - Nituri P.O.P. etanşe cu capul de mandrinare acoperit (Nu sunt prevăzute în planul de asimilări)

Flg. 13-Nituri Chobert . (Nu sunt prevăzute în planul de asimilări)

 3.PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
Atât tabla profilată cât şi organele de asamblare trebuie protejate împotriva coroziunii.
Stabilirea sistemului de protecţie a tablelor profilate se va face în funcţie de natura şi de agresivitatea mediului în
care lucrează construcţia respectivă, pe baza instrucţiunilor în vigoare ("Instrucţiuni tehnice pentru protecţia construcţiilor
metalice din profile cu pereţi subţiri, în medii cu umiditate sub 75% şi fără agresivitate chimică C 139-71", "instrucţiuni
tehnice pentru proiectarea construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri P 54 - 64" etc.).
În cazul în care pentru mediul corosiv în care urmează să funcţioneze construcţia, nu s-au elaborat instrucţiuni,
stabilirea sistemului de protecţie se va face de către institut de specialitate.
Pentru orice sistem de protecţie prin vopsire, pelicula care se realizează trebuie să aibă următoarele calităţi
principale:
- să fie stabilă din punct de vedere chimic faţă de agenţii corosivi specifici mediului în care se află construcţia;
- să fie continuă, adică să nu aibă pori sau alte defecte care să creeze posibilitatea de contact între suprafaţa care se
protejează mediul corosiv;

Fig. 14 - Bolţuri cu cap filetat şi nefiletat (cu rondelă liberă şi coafă de ghidare) (Nu sunt prevăzute în planul de asimilări)
 Fig. 15 - Bolţuri cu cap nefiletat cu rondelă de ghidare fixată la baza ogivei (Nu sunt prevăzute în planul de asimilări)

- să aibă o bună aderenţă la suprafaţa care se protejează;

- să fie rezistentă la acţiuni mecanice şi la intemperii;
- să fie estetică.
Toate organele de asamblare utilizate trebuie să fie protejate din fabricaţie împoriva coroziunii prin zincare
electrolitică sau prin cadmiere electrolitică.
Nu se protejează niturile obişnuite din aluminiu şi nici niturile oarbe din monel.

4.UNELTE ŞI SCULE PENTRU EXECUTAREA OPERAŢIILOR

DE ASAMBLARE

4.1. Unelte şi scule pentru găurit

Uneltele şi sculele pentru găurit se folosesc, atât la executarea învelitorilor, cât şi la executarea pereţilor, pentru
montarea şuruburilor şi niturilor obişnuite, precum şi pentru montarea şuruburilor autofiletante şi niturile oarbe.
Dintre uneltele de găurit care pot fi acţionate manual, pneumatic sau electric, se recomandă folosirea celor acţionate
electric (cele acţionate manual au productivitate mică, iar cele acţionate pneumatic sunt mai scumpe în exploatare deoarece
aerul comprimat, pe şantierele de construcţii, este de 5-10 ori mai scump decât energia electrică).
La I.I.S. Electroargeş (Curtea de Argeş) se fabrică maşinile de găurit electrice tip MG 1 ş' tip MG 2.
Maşina electrică tip MG 1 (fig. 16) poate fi folosită pentru executarea găurilor cu diametrul maxim Ф13 mm în oţel,
iar maşina tip MG 2 (fig. 17) poate fi folosită pentru executarea găurilor cu diametrul maxim de Ф6 mm, în oţel.
 Caracteristicile tehnice principale ale celor două maşini de găurit care se fabrică în ţară se prezintă în anexa 3.
Dacă montarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se face cu şuruburi obişnuite, cu şuruburi
autofiletante sau cu şuruburi tubulare, găurile necesare sunt de Ф 5-6 mm, iar pentru execufarea lor se recomandă să se
folosească maşina de găurit tip MG 2.

Fig. 16 - Maşină electrică de găurit tip MG 1:

1 - cordon electric; 2 - mâner cu întrerupător; 3 - carcasă maşină; 4 - reductor;
5 - motor electric
Se produce la Electro-Argeş (Curtea de Argeş)

Pentru prinderea tablei pe fundul cutei (ondulei) se vor folosi burghie elicoidale cu coadă cilindrică, din oţel rapid
Rp, STAS 6359-61, iar pentru prinderea pe creasta ondulei se vor folosi burghie elicoidale lungi cu coada cilindrică, din oţel
rapid Rp, STAS 574-67. Dacă procesul tehnologic permite, se recomandă să se folosească burghie scurte deoarece acestea se
centrează mai bine şi sunt rezistente la înconvoiere.

4.2. Unelte şi scule pentru nituit cu nituri obişnuite

Pentru executarea operaţiei de nituire cu nituri obişnuite cele mai folosite unelte sunt ciocanele de nituit pneumatice.
La uzina "Independenţa" - Sibiu se fabrică mai multe tipuri de ciocane pneumatice, iar dintre acestea se recomandă
ciocanul pneumatic CF-4(fig. 18).
 Fig. 17 - Maşină electrică de găurit tip MG 2:
1 - fişă cu cordon; 2 - mâner cu întrerupător; 3 - carcasă; 4 - motor; 5 - reductor. În curs de asimilare la I.I.S. Electro-Argeş (Curtea de Argeş).

Caracteristicile tehnice principale ale ciocanului pneumatic CD-4 se prezintă în anexa 4..
Ca scule pentru executarea operaţiei de nituire cu ajutorul ciocanului pneumatic CD-4, se folosesc o buterolă
(căpuitor) şi o contrabuterolă (contracăpuitor), executate din oţel aliat de scule, tratate termic şi rectificate.
Atât buterola cât şi contrabuterola au la unul din capete câte un locaş care are forma şi dimensiunile capului nitului.
 Fig. 18 - Ciocan pneumatic de nituit (Se produce la l l S. Independenţa Sibiu)
4.3. Unelte şi scule pentru filetat
Uneltele electrice de filetat (fig. 19) se compune din următoarele părţi principale: motorul electric, reductorul,
mecanismul de filetare, mandrina, întrerupătorul, cablul şi fişa de alimentare
 Fig. 19 - Maşină electrică de filetat în curs de asimilare la I.I.S. Electro -Argeş (Curtea de Argeş)

În afară de mecanismul de filetare, toate celelalte părţi componente ale uneltelor de filetat electrice sunt similare cu
ale uneltelor de găurit electrice.
Mecanismul de filetare care serveşte la schimbarea sensului de rotaţie a axului principal al uneltei, poate constitui
un sabansamblu separat sau poate intra în componenţa reductorului.
Pentru mecanizarea operaţiei de filetare pe şantierele de construcţii este în curs de asimilare unealta electrică de
filetat M 10, ale cărei caracteristici principale se prezintă în anexa 5.
Ca scule pentru filetarea găurilor se folosesc tarozii de maşină pentru filet metric normal STAS 7447 - 66.
4.4. Unelte şi scule pentru înşurubat
Uneltele şi sculele pentru înşurubat se folosesc atât la montantarea şuruburilor obişnuite, cât şi la montarea
şuruburilor autofiletante.
Operaţia de înşurubare se poate executa manual sau mecanizat.
Înşurubarea manuală se face cu o coarbă în mandrina căreia se fixează o şurubelniţă sau o cheie tubulară în funcţie
de forma şi dimensiunile capului şurubului care trebuie înşurubat.
Pentru şantierele de construcţii, se află în curs de asimilare două tipuri de unelte electrice de înşurubat şi anume: o
şurubelniţă electrică dinamometrică M 6 (fig.20) şi o unealtă de înşurubat electrică M 10.
Principalele părţi componente ale acestor unelte sunt: motorul electric, reductorul, subansamblul înşurubat şi
accesoriile.
Dintre acestea, partea specifică o formează subansamblul înşurubator care este compus din: cuplajul cu bile,
cuplajul cu ghiare şi dispozitivul de fixare a sculei.
Prin reglarea prensiunii arcului cuplajului cu bile se realizează reglarea cuplului de înşurubare astfel că, pe lângă o
productivitate mărită, folosirea uneltei de înşurubat asigură o calitate superioară operaţiei de înşurubare. Unele şurubelniţe
electrice se pot roti în ambele sensuri schimbarea sensului de rotaţie făcându-se prin schimbarea curentului electric în rotor.
Caracteristiciie tehnice principale ale uneltelor de înşurubat electrice care sunt în curs de asimilare se prezintă în
anexa 6.

4.5. Uneltele pentru nituit cu nituri oarbe

După modelul în care sunt acţionate uneltele pentru nituit cu nituri oarbe sunt de tip pneumatic, hidropneumatic şi
manual.
Uneltele pneumatice şi hidropneumatice se folosesc cu rezultate bune numai în atelierele care dispun de o reţea de
aer comprimat şi în special la lucru pe bandă.
Uneltele manuale sunt de tip cleşte şi de tip armonică (foarfece de Nurenberg).
 Fig. 20 - Şurubelniţă electrică dinamometrică cu moment reglabil. (În curs de asimilare la 1.1.S Electro -Argeş)
Nituitorul de tip cleşte (fig 21) se compune din corpul nituitorului în care se află mecanismul de prindere a tijei
nitului şi din două pârghii, una mobilă şi una fixă, ambele prevăzute cu manşoane din material plastic.

Fig. 21 – Nituitor tip cleşti pentru nituire cu nituri .P.O.P (Nu este prevăzut în planul de asimilări)

Pentru executarea operaţiei de nituire cu nituri oarbe folosind nituitorul tip cleşte, se deschid cele două pârghii, se
introduce tija nitului între bacurile mecanismului de prindere, se strâng bacurile mecanismului de prindere, se introduce nitul
în gaură (fig. 22) şi se apropie pârghia mobilă de pârghia fixă.
La introducerea nitului în gaură, trebuie ca pârghia fixă, care se ţine cu măna stângă, să fie perpendiculară pe
suprafaţa piesei care se nituieşte.
Nituitorul tip amnonică (fig. 23) are un mâner, un sistem de pârghii articulate care constituie mecanismul de
amplificare şi de transmitere a forţei şi un mecanism de prindere a tijei nitului. Nituitorul tip armonică este mai comod în
timpul lucrului şi se recomandă să fie folosit la montarea tablelor profilate.
 La întreprinderea "6 Martie" - Timişoara se execută un nituitor tip armonică ale cărui caracteristici tehnice se
prezintă în anexa 7.
În timpul lucrului, cu acest nituitor, se ţine cu mâna stângă de corpul randalinat, iar cu mâna dreaptă de mâner.
Pentru introducerea tijei nitului între bacurile nituitorului se trage de mâner, iar pentru executarea nituirii se apasă
pe mâner. Nu este permis să se ţină nituitorul numai de o parte ( de corp sau de mâner) şi să se dea drumul celeilalte părţi să
întindă sistemul de pârghii.

Fig. 22 - Executarea operaţiei de nituire cu nituri P.O.P. folosind nrtuitorul cleşte

4.6. Pistoale şi cartuşe pentru împuşcat bolţuri

Pistoalele cu care se execută împuşcarea bolţurilor diferă atât ca formă, dimensiuni şi mod de lucru, cât şi ca
principiu de funcţionare.
După modul în care gazele rezultate din arderea încărcăturii pirotehnice transmit bolţului energia necesară
pătrunderii, se clasifică astfel:
- pistoale la care bolţuri pătrunde datorită energiei cinetice proprii;
- pistoale la care bolţul pătrunde atât datorită energiei cinetice proprii, căt şi datorită energiei cinetice a unui piston
culisant;
- pistoale la care bolţuri pătrunde datorită ciocnirii (percuţiei) unui piston culisant;
- pistoale la care bolţul pătrunde datorită forţei de presiune a gazelor.
 Fig. 23 - Nituitor tip armonică (foarfece de Nurnberg) pentru nituire cu nituri P.O.P. S-a asimilat la întreprinderea "6 Martie" (Timişoara)

Pentru fixarea tablei cutate pe scheletul de rezistenţă cu bolţui împuşcate (în condiţiile arătate la punctul 2.3.17), se
recomandă să se folosească pistoalele la care bolţul pătrunde, datorită forţei de presiune a gazelor, precum şi pistoalele la
care bolţul pătrunde atât datorită energie cinetice proprii, cât şi datorită energiei cinetice a unui piston culisant.
Celelalte pistoale de împuşcat bolţuri nu dau rezultate bune la fixarea tablei cutate pe scheletul de rezistenţă şi
necesită măsuri deosebite pentru protecţia muncii.
Pistolul PIB -2 (fig.24) ale cărei caracteristici principale se prezintă în anexa 8, face parte din clasa pistoalelor la
care bolţul pătrunde datorită forţei de presiune a gazelor.
Întru-cât viteza iniţială a bolţului e nulă, pistolul PIB-2 prezintă siguranţă în exploatare, totuşi, amorsarea
încărcăturii pirotehnice făcându-se prin lovituri de ciocan. Este mai incomod ca mod de lucru (fig. 25) decât pistoalele de
împuşcat bolţuri la care amorsarea încărcăturii se face prin trăgaci (fig.30).
Cartuşul e fonnat dintr-un tub, o capsă de amorsare şi o încărcătură de pulbere fără fum. Cu cât încărcătura de
pulbere este mai mare, cu atât tăria cartuşului este mai mare iar adâncimea de pătrundere a bolţului împuşcat cu cartuşul
respectiv este mai mare. Alegerea cartuşului potrivit se face prin încercare.
 Fig.24-Pistol PIB-2

Fig. 25 - Modul de lucru cu pistolul PIB-2

 5. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Tablele profilate zincate se livrează şi se transportă în pachete.
Pachetele sunt formate din mai multe table profilate de acelaşi fel aşezate orizontal, una peste alta.
Întru-cât profilele (ondulate sau cutele) intră unele în altele, se realizează pachete compacte şi rigide care pot fi
transportate şi manipulate cu mijloacele obişnuite.
Pachetele de tablă se pot transporta pe calea ferată cu vagoane închise sau cu remorci joase.
Atât la transport, cât şi la depozitare, pachetele vor fi aşezate unul peste altul, distanţate între ele cu câte doi dulapi
de lemn. Dulapii se vor aşeza la capetele pachetelor la 1-4 din lungimea acestora. Astfel, între pachetele de tablă cutată de 6
m lungime, dulapii se vor aşeza la 1,5 m de capetele respective.
Înălţimea stivei de pachete este funcţie de capacitatea mijlocului de transport, totuşi, pentru a se asigura o bună
stabilitate, această înălţime nu trebuie să depăşească 1,5 m.
Pentru agăţarea pachetului în cărligul macaralei, se folosesc cabluri prevăzute cu ocheţi sau grinzi prevăzute cu
cabluri şi cărlig. Manipularea tablelor trebuie făcută cu atenţie pentru ca acesta să nu se zgârie şi să nu se deformeze.
Tablele libere se manipulează de doi muncitori dotaţi cu cleşti pentu tablă sau cel puţin palmare.
Este de preferat ca tablele profilate zincate să se depoziteze în magazii sau în depozite închise, dar se pot depozita şi
în şoproane sau în depozite deschise, însă nu mai mult de 5-10 zile.
În depozit, tablele trebuie aşezate în pachete pe podele plane şi se va avea în vedere ca ondulele tablei inferioare să
nu se deformeze. Este indicat ca tablele cutate să se aşeze cu vârful cutelor spre în sus.
Este interzisă depozitarea tablelor direct pe pământ.
Acolo unde nu există podea din beton sau din lemn, tablele profilate zincate vor fi aşezate pe grinzi.
În cazul în care depozitarea se face în şoproane deschide sau în aer liber se preferă ca pachetele să fie înclinate în
sensul ondulelor (cutelor) cu o pantă de7-10%.
Uneltele şi sculele pentru montarea organelor de asamblare precum şi organeie de asamblare se transportă în
vagoane închise sau în autocamioane acoperite, iar depozitarea acestora se face în magazii.
Pe timpul transportului, uneltele, sculele şi organele de asambtare se păstrează în ambalaje, iar pe timpul depozitării
se păstrează atât în ambalaje, cât şi în rafturi compartimentate.
Cartuşele pentru pistoalele de împuşcat bolţuri se transportă, se manipulează şi se depozitează conform
instrucţiunilor elaborate de furnizor.
În toate situaţiile cartuşele se vor feri de foc, de şocuri şi de descărcări electrice.
6. TEHNOLOGIA DE MONTARE

6.1. Generalităţi
Prin aşezarea şi prinderea tablei profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se realizează o asamblare.
După uşurinţa cu care se pot desface în elementele componente asamblările se clasifică în:
- asamblări dezmembrabile;
- asamblări uşor dezmembrabile;
- asamblări nedezmembrabile;
Asamblările dezmembrabile se pot desface simplu şi repede fără a determina elementele componente sau organele
de asamblare.
Asamblările uşor dezmembrabile se pot desface în elementele componente numai prin distrugerea organelor de
asamblare. Asamblările nedezmembrabile se pot desface numai prin deteriorarea unuia dintn elementele componente în
regiunea asamblării.
La executarea construcţiilor metalice de hale industriale se preferă asamblările dezmembrabile deoarece aceste
asamblări permit să se realizeze simplu şi repede modificarea construcţiilor respective atunci cînd se modifică procesul de
producţie sau este necesar să se extindă producţia.
 Totuşi asamblările uşor dezmembrabile precum şi cele nedezmembrabile trebuie să se ia în considerare şi să se
analizeze oportunitatea folosirii lor în special la executarea acelor părţi din construcţie care nu se prevăd să se modifice.

6.2. Executarea învelitorilor

Procedeele tehnologice prin care se realizează montarea tablelor pe pane, la executarea învelitorilor, sunt
determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele şi de dispozitivele care se folosesc precum şi de felul
asamblărilor care trebuie să se obţină.
Înainte de a se începe montarea propriu-zisă a tablelor pe pane este necesar să se execute o serie de operaţii care
sunt comune acesto procedee tehnologice.
6.2.1. Operaţii comune
Se va verifica dacă panele satisfac următoarele condiţii:
- pe suprafaţa de rezemare să nu se afle corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau şuruburi, gusee etc.)
- distanţa dintre reazeme, precum şi lăţimea acestora să corespundă proiectului;
- protecţia anticorozivă a panelor să fie asigurată. Se vor controla tablele pentru ca:
- lungimea panourilor şi înălţimea profilului să corespundă proiectului;
- să nu fie defomnată ca urmare a transportului şi manipulării necorespunzătoare;
- să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare de zinc.
În cazul în care se prevede o protecţie anticorozivă suplimentară a tablei, suprafeţele de contact dintre table şi pane,
precum şi suprafeţele marginilor care se suprapun se vor proteja înainte de montare.
Se vor ridica pachetele de tablă pe acoperiş şi se vor aşeza pe pane, cât mai aproape de locul de montare respectând
sarcina admisă pe acoperiş. Greutatea pachetului şi modul de aşezare pe pane se vor stabili de acord cu poiectantul.
Pentru ridicarea tablelor pe acoperiş se pot folosi macaralele cu care s-au montat panele sau se vor folosi macarale
uşoare care sunt mai economice.
Agăţarea pachetelor de tablă, la cârligul macaralei se va face cu ajutorul cablurilor cu ocheţi sau cu ajutorul grinzilor
cu cabluri. La alegerea sistemului de agăţare la cârligul macaralei trebuie să se ţină seama de dimensiunile foilor de tablă
precum şi de masa pachetului.
Transportul tablelor pe acoperiş, de la locul de aşezare a pachetelor, până la locul de montare, se execută manual.
Deplasarea muncitorilor, care fac transportul tablelor pe acoperiş, se va face pe scări sau pe podine de lemn.
Montarea foilor de tablă se începe de la poala acoperişului, din partea opusă vânturilor dominante.
Foile de tablă profilate vor fi dispuse cu ondulele (cutele) după linia de cea mai mare pantă a acoperişului, faţă de
care, abaterea totală raportată la lungimea pantei nu va depăşi 3 mm/m.
Foile de tablă se vor petrece atât la capete, cât şi lateral. Petrecerile de capăt sunt funcţie de mărimea pantei,
conform tabelului 1.

Tabelul 1.

Petrecerea de capăt a foilor de tablă

Panta acoperişului (cm/m) Petrecerea minimă (cm)
40 9
30 10
15 şi mai mică 11

Petrecerile laterale (în lungul pantei) ale foilor de tablă nu sunt în funcţie de mărimea pantei acoperişului.
Aceste petreceri se vor face pe o jumătate de ondulă (cută) şi numai pe creasta ondulei, foaia de tablă din direcţia
vânturilor dominante trebuie să acopere foaia următoare.
Prinderea tablelor pe pane trebuie să se execute în paralel cu prinderea tablelor între ele.
 Adică, după prinderea unei table pe pane trebuie să urmeze imediat prinderea ei cu marginea tablei peste care se
petrece şi numai după aceea să se treacă la aşezarea unei noi table pe pane.
Montarea tablei pe acoperiş se va face numai pe vreme bună, se va evita să se lucreze pe timp ploios şi nu se va
începe lucrul dacă viteza vântului depăşeşte 7 m/s.
Numărul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tablă pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, precum şi
cel pentru prinderea tablelor între ele se stabileşte prin calcul, în funcţie de solicitarea asamblării respective. Constructiv,
însă, la prinderea pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, foaia de tablă profilată se va prinde cu cel puţin două organe de
asamblare pe fiecare pană, respectiv pe fiecare profil al scheletului de rezistenţă de la capetele foii, iar pe cele intermediare
cu cel puţin un organ de asamblare.
De asemenea, la prinderea tablelor între ele, atât la executarea învelitorilor, cât şi la executarea pereţilor, distanţa
maximă între două organe de asamblare nu v-a fi mai mare de 40 mm.
La terminarea zilei de lucru se va avea grijă să nu rămînă pachete sau foi libere pe acoperiş, iar tablele montate
trebuie să fie asamblate definitiv.
În zonele în care nu este posibil să se facă asmblarea definitivă (capetele foilor de tablă de pe ultima pană) se va
face o asamblare provizorie pentru ca toate foile de tablă să fie asigurate împotriva vântului.
6.2.2. Prinderea tablelor profilate pe pane
Prinderea tablelor profilate pe pane se realizează prin folosirea:
- tijelor cu cioc, tijelor cu cleme, agrafelor, şuruburilor autofiletante, şuruburilor obişnuite cu piulite obişnuite,
şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe manoperă simple, niturilor obişnuite.
Primele trei tipuri de organe de asamblare sunt mai voluminoase şi au masa proprie mai mare, dar prin folosirea lor,
prinderea tablelor profilate pe pane se face fără să se găurească panele.
La folosirea celorlalte organe de asamblare pentru a evita găurirea panelor care ar duce la micşorarea rezistenţei
acestora, pe partea laterală a tălpii superioare a panei se sudează un adaos care se găureşte şi de care se prinde organul de
asamblare respectiv.
a) Folosirea tijelor cu cioc
Prin folosirea tijelor cu cioc, între pane şi tablă se realizează o asamblare dezmembrabilă (fig.26).
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori, iar operaţiile sunt următoarele:
- aşezarea foii de tablă pe pane. Pentru aceasta, fiecare muncitor va fi dotat cu câte un cleşte pentru manipularea
tablei sau cel puţin cu palmare. Se va da atenţie orientării cutelor şi realizării perecerilor indicate în proiect;
- trasarea găurilor. Găurile se vor trasa astfel încât, tijele care intră în aceste găuri să fie tangente la pană (fig.26).
Pentru aceasta se va folosi o sfoară lungă de circa 1,5 m (prevăzută la unul din capete cu un ochete pentru a se agăţa
de tija montată anterior), un dorn ascuţit şi un ciocan de circa 0,500 kg.
Operaţia de trasare poate fi eliminată dacă pentru pozitionarea găurilor se foloseşte un şablon:
găurirea cu ajutorul unei maşini electrice de găurit de tip MG-1 pentru găuri cu diametrul mai mare de 0 6 mm. Găurile se
execută pe creasta ondulelor (cutelor);

Fig. 26 – Prinderea foilor din tablă ondulată pe pane cu ajutorul tijelor cu cioc

- montarea tijelor. Pentru executarea acestei operaţii, un muncitor, aşezat pe schela suspendată, introduce tija de jos
în sus, iar celălalt muncitor înşurubează piuliţa strângînd-o cu o cheie fixă sau cu o maşină de înşurubat şi fixează căpăcelul
din polietilenă. Piuliţa trebuie strânsă bine, dar fără să provoace deformarea tablei. Astfel, pentru înşurubarea piuliţei M8,
dacă se foloseşte o cheie fixă, forţa care se aplică la capătul ei va fi de circa 5 daN, iar dacă se foloseşte o maşină de
înşurubat cuplul la care se reglează va fi de drca 70 daNcm.
b) Folosirea tijelor cu cleme
Tijele cu cleme se folosesc atât în cazul în care profilul panelor nu permite să se folosească tijele cu doc, cât şi în
cazul în care, datorită distanţei mari dintre talpa inferioară şi talpa superioară a panei, folosirea tijelor cu cioc ar fi
neeconomică.
Prin folosirea tijelor cu cleme, între pane şi tablă se reatizează o asamblare dezmembrabilă (fig.27).

Fig. 27 - Prinderea foilor din tablă ondulată pe pane cu ajutorul tijelor cu cleme.

Formaţia de lucru, succesiunea operaţiilor, precum şi modul în care se execută aceste operaţii, sunt similare cu cele
prezentate la punctul 6.2.2.a.
c) Folosirea agrafelor
Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul agrafelor (fig.28) se poate executa cu o schelă suspendată sau fără
schelă suspendată.
Când se foloseşte schela suspendată toate operaţiile se execută de pe acoperiş şi de pe schela suspendată
 Fig. 28 - Prinderea foilor din tablă ondulată pe pane cu ajutorul agrafelor

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori, iar operaţiile principale sunt următorele:
- aşezarea foii de tablă pe pane;
- trasarea găurilor;
- găurirea tablei.
Aceste operaţii se vor executa în acelaşi fel ca la punctul 6.2.2.a:
- asamblarea agrafelor cu tabla. Pentru executarea acestei operaţii, un muncitor, aşezat pe schela suspendată, ţine
agrafa cu găurile în dreptul găurilor din tablă, iar celălalt muncitor, aşezat pe acoperiş, montează garnitura pe şurub şi
introduce şurubul în găuri, fiecare agrafă este fixată cu două şuruburi. Muncitorul de pe schela suspendată montează piuliţele
cu mâna şi apoi le strânge cu o cheie tubulară sau cu o maşină electrică de înşurubat.
În afară de şuruburile cu piuliţe obişnuite, asamblarea agrafelor cu tabla se mai poate face cu:
- şuruburi autofiletante;
- şuruburi obişnuite sau şuruburi autofiletante cu piuliţe monospiră simple;
- nituri obişnuite (de 0 8 mm din aluminiu).
La folosirea şuruburilor autofiletante, găurile din tablă vor fi găuri de trecere, iar găurile din agrafe vor avea
diametrul mai mic decât diametrul şuruburilor autofiletante. Diametrul găurilor pentru formarea filetului conjugat prin
autofiletare este în funcţie atât de diametrul şurubului autofiletant, cât şi grosimea materialului în care se face înşurubarea
(anexa 9).
La folosirea şuruburilor obişnuite sau a şuruburilor autofiletante cu piuliţe monospiră simple, precum şi la folosirea
niturilor obişnuite atât găurile din tablă, cât şi găurile din agrafe vor fi găuri de trecere.
Când nu se foloseşte o schemă suspendată, asamblarea agrafelor cu tabla se face la sol. Pentru aceasta, la trasarea şi
executarea găurilor trebuie să se ţină seama de distanţa reală dintre pane.
După asamblarea agrafelor se ridică tablele pe acoperiş, bucată cu bucată sau în pachete şi se aşază cât mai aproape
de locul de montare, avându-se grijă ca în timpul acestei operaţii să nu se deformeze agrafele.
Pe acoperiş, doi muncitori montează tabla pe pane.
Aceasta operaţie se execută în două faze.
În prima fază se aşază tabla pe pane astfel încât să se asigure petrecerea laterală, capătul inferior să se suprapună
peste rândul montat, iar vârfurile agrafelor să ajungă sub talpa panei respective.
În faza a doua se împinge tabla către în jos pînă ce agrafele se sprijină pe pane, controlându-se ca linia capătului
inferior al acestei table să se suprapună peste linia capetelor laterale montate anterior (fig.29).
d) Folosirea şuruburilor autofiletante
Prinderea tablei profilate cu ajutorul şuruburilor autofiletante se face pe fundul cutiei (ondulei), realizându-se o
asamblare dezmembrabilă.
 Fig.29 - Învelitoare din tablă ondulată executată cu agrafe pentru prinderea tableloi pe pane şi cu nituri sau şuruburi pentru prinderea tablelor
între ele.

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori care lucrează pe acoperiş, fără a avea nevoie de schelă
suspendată.

Operaţiile principale sunt următoarele:

- aşezarea foii de tablă pe pane;
- trasarea găurilor;
- găurirea. Atât găurile din tablă, cât şi găurile din pană (adaos) vor fi găuri pentru formarea filetului conjugat
(anexa 9);
- montarea şuruburilor autofiletante. Se montează şaiba corespunzătoare pe şurub, se jntroduce şurubul în gaură
şi se înşurubează, atât cât este posibil cu mâna liberă, după care înşurubarea se execută cu ajutorul unei maşini electrice de
înşurubat.
Pentru realizarea unei bune etanşeităţi, înainte de executarea înşurubării, şurubul autofiletant va fi introdus cu tija în
miniu de plumb, în grund reactiv G 404-50 sau într-un alt material anticoroziv, iar între faţa de aşezare a şaibei şi tablă se
aşterne un strat din acelaşi material.
La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (fig.3).
e) Folosirea şuruburilor cu piuliţe obişnuite.
Prinderea tablei profilate cu ajutorul şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite se face pe fundul ondulei (cutei),
realizându-se o asamblare dezmembrabilă.
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă suspendată.
Operaţiile principale sunt următoarele:
 - aşezarea foii de tablă pe pane;
- trasarea găurilor;
- găurirea. Atât în tablă, cât şi în pană se execută găuri de trecere;
- montarea şuruburilor şi piuliţelor. Muncitorul de pe acoperiş montează pe şurub şaiba corespunzătoare şi introduce
şurubul în gaură. Muncitorul de pe schela suspendată montează piuliţa pe şurub cu mâna liberă şi apoi o ţine să nu se
rotească, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubulară, în timp ce muncitorul de pe acoperiş execută înşurubarea
completă cu ajutorul unei maşini electrice de înşurubat.
Pentru asigurarea etanşeităţii, se procedează aşa cum s-a arătat la folosirea şuruburilor autofiletante.
f). Folosirea şuruburilor obişnurte sau autofiletante cu piuliţe monospiră sirnple
Atât formaţia de lucru, cât şi modul de lucru sunt similare cu cele arătate la folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe
obişnuite, realizându-se, de asemenea, o asamblare dezmembrabilă
Prin folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante, cu piuliţe monospiră simple, se obţine o economie de
manoperă şi se realizează o asamblare mai rezistentă la vibraţii. Pentru montare, piuliţa monospiră nu se roteşte pe şurub ci
se apasă cu o forţă paralelă cu axa şurubului.
g). Folosirea niturilor obişnuite
La prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul niturilor obişnuite, care sunt de regulă din aluminiu (STAS 4020-
53) se realizează o asamblare nedeterminabilă. Prinderea tablei se face numai pe fundul ondulei (cutei).
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă suspendată.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- aşezarea foii de tablă pe pane;
- trasarea găurilor;
- găurirea;
- montarea niturilor. Muncitorul de pe schela suspendată introduce în tija nitului în gaură şi apasă pe capul format
cu o contrabuterolă în timp ce muncitorul de pe acoperiş execută capul de închidere cu ajutorul unui ciocan pneumatic.
La prinderea tablei ondulate, între fundul ondulei şi capul format al nitului, se va monta o şaibă cu faţa de aşezare
cilindrică (fig .3).
6.2.3. Prinderea tablelor între ele la executarea învelitorilor
Prinderea tablelor între ele, pe marginile laterale, la executarea învelitorilor se realizează prin folosirea:
- şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite;
- şuruburilor autofiletante;
- şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră simple;
- şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră captive;
- niturilor oarbe:
- niturilor obişnuite.
Cu primele patru tipuri de organe de asamblare se realizează asamblări dezmembrabile, cu niturile oarbe se
realizează asamblări uşor dezmembrabile, iar cu niturile obişnuite se realizează asamblări nedezmembrabile. La alegerea
organelor de asamblare trebuie să se aibă în vedere că pentru a se realiza o asamblare dezmembrabilă este necesar ca atât
prinderea tablei pe pane, cât şi prinderea tablelor între ele să se facă cu organe de asamblare dezmembrabile.
Prinderea tablelor între ele, la executarea învelitorilor, se face numai pe creasta ondulei.
a) Folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă suspendată.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- trasarea găurilor;
- găurirea - se execută găuri de trecere;
- montarea şuruburilor cu piuliţe. Muncitorul de pe acoperiş montează pe şurub şaiba corespunzătoare şi introduce
şurubul în gaură. Muncitorul de pe schela suspendată montează şaiba şi piuliţa. Pentru prinderea tablelor ondulate,
muncitorul de pe schela suspendată foloseşte şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (fig. 3). În timp ce muncitorul de pe schela
suspendată ţine piuliţa să nu se rotească, muncitorul de pe acoperiş strânge şurubul cu o maşină electrică de înşurubat.
 Pentru asigurarea unei mai bune etanşeităţi se foloseşte, aşa cum s-a arătat, miniu de plumb, gundul G 404 - 50 sau
un alt mastic anticorosiv.
b). Folosirea şuruburilor autofiletante Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori Nu este nevoie de schela
suspendată, toate operatiile se execută de pe acoperiş.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- trasarea găurilor;
- găurirea - se execută găuri pentru formarea filetului conjugat prin autofiletare (anexa 9);
- găurile se execută prin burghiere cu ajutorul unei maşini electric de găurit sau prin burghiere şi adâncire (fig. 30).
Adâncirea găurilor se face cu ajutorul unui dorn. Asamblarea realizată cu şuruburi autofiletante în găuri adâncite
este mai rezistentă şi mai sigură:
- montarea şuruburilor autofiletante.
Şurubul autofiletant se introduce în gaură, se strântge cât este posibil cu mâna liberă şi apoi se înşurubează cu
maşina electrică de înşurubat. Est necesar ca înainte de a se începe înşurubarea să se asigure că cele două table să fie în
contact strâns una cu cealaltă şi să se aplice pe pereţii găurilor adâncite miniu de plumb, grund G 404 - 50 sau un alt mastic
anticorosiv.
c) Folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piulih monospiră simple
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă suspendată.
Succesiunea operaţiilor şi modul în care se execută acestea sunt similare cu cele prezentate la folosirea şuruburilor
obişnuite cu pluliţe obişnuite.
Prin folosirea piuliţelor monospiră simple se obţine o asamblare ma rezistentă la vibraţii.
d) Folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră captive
În acest caz, se recomandă să se execute mai întâi prinderea tablei pe marginea laterală, de tabla montată anterior,
folosind şuruburile obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră captive (fig. 5 şi 6) şi apoi să se execute prinderea tablei
respective pe pane, folosind unul dintre mijloaceele pentru asamblarea dezmembrabilă.
Montarea piuliţelor monospiră captive, precum şi găurile se execută la sol, urmând ca pe acoperiş să se execute
următoarele operaţii:
- aşezarea foii de tablă pe pane - se va petrece marginea foii de tablă peste tabla montată anterior astfel încât găurile
celor două table să se suprapună;
 Asomblarea cu piuliţă monospiră.

Fig. 30 Realizarea asamblărilor dezmembrabile cu ajutorul şuruburilor autofiletante pentru tablă.

- montarea şuruburilor - pe tija şurubului se montează şaiba corespunzătoare, se introduce şurubul în gaură,
înşurubîndu-1 cu mâna liberă în piuliţa captivă şi apoi se înşurubează cu maşina electrică de înşurubat.
Avantajul principal al folosirii şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră captive constă în aceea că
prinderea tabelor între ele se poate face de pe acoperiş fără a avea nevoie de schela suspendată.
Acest avantaj este fructificat numai dacă şi prinderea tablelor pe pane se face tot printr-un procedeu care nu necesită
o schelă suspendată.
e). Folosirea niturilor POP
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi nu este nevoie de schela suspendată.
Operaţiile se execută de pe acoperiş astfel:
- trasarea găurilor;
- găurirea - pentru a se realiza o asamblare bună este necesar ca diametrul găurii să fie cu cel mult 0,1 mm mai mare
decât diametrul nitului POP, iar lungimea nitului POP trebuie să fie cu cel puţin 3 mm mai mare decât grosimea totală a
tabelor care se asamblează (anexa 10).
La executarea învelitorilor se vor folosi nituri POP etanşe cu capul de mandrinare acoperit sau nitun POP etanşe cu
capul de mandrinare liber (fig. 10 şi fig. 11).
 Prin folosirea niturilor POP se realizează o asamblare uşor dezmembrabilă. Dezmembrarea acestei asamblări se face
prin găurirea nitunlor POP cu ajutorul unei maşini electrice de găurit, folosind un burghiu cu diametrul egal cu diametrul
găurilor în care sunt montate niturile respective.
Găurirea se face de pe partea capului format al nitului, executându-se cu turaţie mare şi avans mic.
Dezmembrarea asamblării realizată cu nituri POP este uşurată de faptul că burghiul se centrează chiar în gaura de
mandrinare a nitului respectiv.
f). Folosirea niturilor obişnuite
Formaţia de lucru, modul de lucru, unellele şi dispozitivele pentru prinderea tablelor între ele cu ajutorul niturilor
obişnuite sunt similare cu cele prezentate la punctul 6.2.2. g, privind folosirea niturilor obişnuite pentru prinderea tabelor
profilate pe pane.
Prinderea tabielor între ele se face pe creasta ondulei (cutei).

6.3. Executarea pereţilor

Montarea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă pentru executarea pereţilor se face printr-o serie de procedee
tehnologice din care parte sunt deosebite de cele folosite la montarea tablelor pe pane pentru executarea învelitorilor.
6.3.1. Operaţii comune
Se va verifica dacă scheletul de rezistenţă pe care urmează să se monteze tabla profilată satisface următoarele
condiţii:
- tălpile tuturor profilele unui perete să fie în acelaşi plan;
- pe suprafaţa de rezemare să nu se afle corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau şuruburi, gusee, cordoane de
sudură etc.);
- forma şi dimensiunile profilelor pe care urmează să se prindă tabla precum şi distanţa dintre aceste profile să
corespundă celor prevăzute în proiect;
- protecţia anticorosivă a scheletului de rezistenţă să fie asigurată. Se vor controla tablele pentru ca:
- forma şi dimensiunile foilor de tablă profilată să corespundă proiectului;
- să nu fie deformat ca urmare a depozitării, transportului sau manipulărilor necorespunzătoare;
- să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei de protecţie.
În cazul în care se prevede o protecţie anticorosivă suplimentară a tablei, suprafeţele de contact dintre table şi
scheletul de rezistenţă, precum şi suprafeţele marginilor care se suprapun se vor proteja înainte de montare.
Se vor aduce pachetele de tablă la piciorul obiectujui, cât mai aproape de verticala locului de montare.
Montarea foilor de tablă pe scheletul de rezistenţă se începe de jos în sus, astfel încât foaia superioară să se petreacă
peste foaia inferioară.
La executarea pereţilor exleriori montarea tablelor se va începe de pe latura opusă vânturilor dominante, astfel încât
marginea tablei dinspre vânturile dominante să fie acoperită de marginea tablei următoare. Petrecerile laterale ale foilor de
tablă vor fi de minimum o jumătate de ondulă (cută) şi numai pe fundul ondulei (cutei).
Petrecerile de capăt vor fi de circa 9 cm.
Din considerente de estetică, tabla cutată se aşează pe scheletul de rezistenţă, cu părţile înguste (vârfurile cutelor "b"
fig. 2), astfel încât părţile late (portiunile "e" fig. 2) să fie către exterior.
Atât prinderea tablelor pe scheletul de rezistenţă, cât şi prinderea tablelor între ele (petrecerile laterale) se execută
pe fundul ondulelor (cutelor).
6.3.2. Prinderea tablelor profilate pe scheletulde rezistenţă
Prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă se realizează prin folosirea:
- agrafelor;
- şuruburilor autofiletante;
- şumburilor obişnuite fără piuliţe;
- şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite;
- şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră simple;
 - nituri obişnuite;
- folosirea bolţurilor împuşcate.
Prin folosirea primelor cinci tipuri de organe de asamblare se realizează asamblări dezmembrabile iar prin folosirea
celorlalte două tipuri de organe de asamblare se realizează asamblări nedezmembrabile.
În funcţie de organele de asamblare care se folosesc, pentru montarea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă
sunt necesare două schele, una montată în faţa peretelui, iar cealaltă în spatele peretelui sau este suficientă o singură schelă
montată în faţa peretelui.
a). Folosirea agreafelor
Prinderea foilor de tablă pe scheletul de rezistenţă cu ajutorul agrafelor se foloseşte în special la executarea pereţilor
interiori.
Montarea agrafelor pe foaia de tablă se face la sol după care, foaia de tablă se aşază în poziţie verticală şi se agaţă
de scheletul de rezistenţă.
Pentru aceasta trebuie ca profilul scheletului de rezistenţă de care se agaţă agrafele, să aibă o aripă paralelă cu
planul peretelui, iar această aripă să aibă marginea liberă în partea de sus.
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă montată în faţa peretelui.
b). Folosirea şuruburilor autofiletante
Formaţia de lucru este compusă din doi mundtori care lucrează pe o schelă montată în faţa peretelui.
Operatiile principale sunt următoarele:
- aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă. Fixarea tablei se face cu ajutorul unor
- dispozitive de tip menghină cu care se prinde marginea tablei de scheletul de rezistenţă;
- trasarea găurilor;
- găurirea - se execută găuri pentru formarea filetului conjugat (anexa 9):
- montarea şuruburilor autofiletante. Şurubul autofiletant se introduce şi se înşurubează atât cât este posibil cu mâna
liberă, după care se înşurubează complet cu maşina electrică de înşurubat. Este necesar ca înainte de a se începe înşurubarea,
în regiunea găurii, să se asigure un contact strâns între tablă şi profilul pe care aceasta se montează.
c). Folosirea şuruburilor obişnuite fără piuliţe
Şuruburile obişnuite fără piuliţe pot fi folosite pentru prinderea tablei profilate pe scheletul de rezistenţă numai dacă
grosimea aripii profilului respectiv este cel puţin egală cu 80%, din diametrul şurubului care se foloseşte.
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o singură schelă montată în faţa peretelui.
Operaţiile principale sunt unnătoarele:
- aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă;
- trasarea găurilor;
- găurirea - se execută găuri pentru formarea filetului normal, atât în tablă, cât şi în profil după care găurile din tablă
se lărgesc până la diametrul găurilor de trecere;
- filetarea găurilor - se foloseşte maşina electrică de filetat;
- montarea şuruburilor- se montează şaiba corespuzătoare pe tija şurubului şi se introduce în gaura filetată. Se
înşurubează cu maşina electrică de înşurubat.
Pentru a se asigura împotriva deşurubării, înainte de montare, tija şurubului va fi acoperită cu un strat subţire de
miniu de plumb sau cu o peliculă de "loctite" (o soluţie care lipeşte prin polimerizare şi care se găseşte pe piaţa mondială).
d). Folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite
Sunt necesare două schele, una în faţa, iar cealaltă în spatele peretelui.
Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori, doi lucrează pe schela din faţă, iar celălalt lucrează pe schela din
spatele peretelui.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă;
- trasarea găurilor - se execută de pe faţa peretelui;
- găurirea - se execută de pe faţa peretelui cu ajutorul unei maşini electrice de găurit. Se execută găuri de trecere;
 - montarea şuruburilor cu piuliţe - unul dintre cei doi muncitori de pe schela din faţă montează şaiba
corespunzătoare pe tija şurubului şi îl introduce în gaură. Muncitorul din spatete peretelui montează pe tija şurubului o şaibă
elastică şi piuliţa în timp ce muncitorul din spatele peretelui ţine piuliţa să nu se rotească cu ajutorul unei chei fixe,
muncitorul din faţa peretelui execirtă înşurubarea cu ajutorul unei maşini electrice de înşurubat. La prinderea tablei ondulate
se folosesc şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (fig. 3).
e). Folosirea şuruburilor obişnuite sau autoftletante cu piuliţe monospiră simple
Formaţia de lucru, modul de lucru, precum şi sculele şi dispozitivele necesare sunt similare cu cele prezentate la
folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite. Prin folosirea piuliţelor monospiră simple se obţine o economie de
manoperă şi se realizează o asamblare rezistentă la vibraţii.
f). Folosirea nitunlor obişnuite
Este nevoie de două schele, câte una pe fiecare parte a peretelui. Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori,
doi lucrează pe schela din faţă, iar celălalt pe schela din spate.
Operaţiile principale sunt unmătoarele:
- aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă;
- trasarea găurilor găurirea - se execută găuri de trecere cu ajutorul unei maşini electrice de găurit;
- montarea niturilor - Muncitorul de pe schela din faţa peretelui introduce nitul în gaură şi ţine contrabuterola, iar
muncitorul de pe schela din spatele peretelui folosind un ciocan pneumatic execută capul de închidere al nitului. Se folosesc
nituri din aluminiu. La prinderea tablei ondulate, între fundul ondulei şi retezătura capului nitului se montează o şaibă cu faţa
de aşezare cilindrică (fig. 3).
g). Folosirea bolţurilor împuşcate
Prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă cu ajutorul bolţurilor împuşcate se foloseşte mai mult la
executarea pereţilor interiori, la care nu se pune condiţia de etanşeitate.
Este nevoie de o singură schelă montată în faţa peretelui.
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- trasarea găurilor;
- împuşcarea bolţurilor - se foloseşte un pistol de împuşcat bolţuri.
Prin folosirea bolţurilor împuşcate se realizează o mare economie de manoperă, dar asamblarea care se obţine este
nedezmembrabilă.
6.3.3. Prinderea tablelor profilate între ele la executarea pereţilor
Prinderea tablelor între ele, pe marginile laterale, la executare pereţilorse realizează prin folosirea:
- şuruburilor autofiletante;
- şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite;
- şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospire simple;
- şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospire captive;
- niturilor POP;
- niturilor Chobert;
- niturilor obişnuite.
Cu primele patru tipuri de organe de asamblare se realizeazi asamblări dezmembrabile, cu niturile POP, precum şi
cu niturile Chobert, se realizează asamblări uşor dezmembrabile, iar cu niturile obişnuite se realizează asamblări
nedezmembrabile.
Prinderea tablelor între ele, la executarea pereţilor, se face pe fundul ondulei.
La alegerea organelor de asamblare trebuie să se aibă în vedere că pentru a se realiza o asamblare dezmembrabilă a
peretelui este necesar ca atât prinderea tablei pe scheletul de rezistenţă, cât şi prinderea tablelor între ele, să se facă cu organe
de asamblare dezmembrabilă.
a). Folosirea şuruburilor autofiletante
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie numai de o schelă montată în faţa peretelui.
Operaţiile principale sunt următoarele:
 trasarea găurilor;
- găurirea - se execută găuri pentru formarea filetului conjugat (anexa 9). Găurile se execirtă prin burghiere sau prin
adăncire (fig. 30);
- montarea şuruburilor autofiletante.
Se introduce şurubul în gaură, asigurându-se un contact strâns între cele două table şi se execută înşurubarea cu
ajutorul unei maşini electrice de găurit.
b). Folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite
Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori şi sunt necesare două schele, una în faţă, iar cealaltă în spatele
peretelui.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- trasarea găurilor - se execută de pe faţa peretelui;
- găurirea - se execută găuri de trecere cu ajutorul unei maşini electnce de găurit, lucrându-se pe schela montată în
faţa peretelui;
- montarea şuruburilor cu piuliţe. Unul dintre muncitorii din faţa peretelui montează şaiba pe tija şurubului şi îl
introduce în gaură. La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (fig. 3). Muncitorul din
spatele panoului montează pe tija o şaibă elastică şi piuliţa, apoi ţine piuliţa să nu se rotească cu ajutorul unei chei fixe, în
timp ce muncitorul din faţa peretelui execută înşurubarea cu ajutorul unei maşini electrice de înşurubat.
c).Folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră simple
Formaţia de lucru, modul de lucru, precum şi sculele si dispozitivele necesare sunt similare cu cele prezentate la
folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite.
d). Folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră captive
Montarea piuliţelor captive pe marginea tablei se execută la sol, în atelierele specializate pentm acest scop.
La folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospiră captive, se execută mai întâi prinderea
tablei cu tabla montată anterior şi după aceea se execută prinderea pe scheletul de rezistenţă.
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă montată în faţa peretelui.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă. Trebuie să se asigure suprapunerea găurilor
din tabla care se montează peste găurile piuliţelor captive fixate pe marginea tablei montată anterior. Fixarea tablei pe poziţia
de montare se face cu ajutorul unor dispozitive de tip menghină;
- montarea şuruburilor - înşurubarea se face cu ajutorul unei maşini de înşurubat.
e). Folosirea niturilor POP
Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă montată în faţa pereteiui.
Operaţiile principale sunt următoarele:
- trasarea găurilor;
- găurirea - se execută găuri de trecere cu diametrul mai mare cu circa 0,1 mm, decât diametrul niturilor POP
(anexa 10), folosind maşina electrică de găurit;
- montarea niturilor - se execută cu ajutorul nituitorului pentru montarea nitunlor POP.
f). Folosirea niturilor Chobert
Modul de lucru este similar cu cel prezentat la folosirea niturilor POP. Niturile Chobert se folosesc în special la
executarea pereţilor interiori.
Montarea niturilor Chobert se face cu productivitate mai mare, iar volumul pe care-l ocupă, la depozitare şi
transport este mai mic decât la niturile POP.
La niturile Chobert gaura de mandrinare rămîne deschisă. Astuparea găurilor de mandrinare, pentru asigurarea
etanşeităţii se realizează cu dopuri din material plastic.
g). Folosirea niturilor obişnuite
Este nevoie de două schele, câte una pe fiecare parte a peretelui. Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori,
dinţre c-are unul lucrează pe schela din spatele peretelui.
 Operaţiile principale sunt următoarele:
- trasarea găurilor;
- găurirea - se execirtă găuri de trecere;
- montarea niturilor - capul de închidere se execută de către mundtorul din spatele peretelui cu ajutorul unui ciocan
pneumatic, în timp ce unul dintre muncitorii din faţa panoului ţine contrabuterola.
La prinderea tablelor ondulate, între capul nitului şi fundul pndulei se montează o şaibă de aşezare cilindrică (fig. 3).
Se folosesc nitun din aluminiu

Procedeele tehnologice prezentate folosesc difente organe de asamblare, dar prinderea tablelor profilate atât între
ele, cât şi pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, se poate executa şi fără organe de-asamblare, prin:
- sudare prin puncte;
- lipire cu adezivi.
Întrucât în timpul sudării apartemperaturi mari, care distrug protecţia anticorosivă, sudarea poate fi folosită numai la
prinderea între ele a tablelor din oţel inoxidabil (de tip Romcor) care nu au nevoie de protecţie anticorosivă.
Folosind sudarea ca procedeu tehnologic de asamblare, pe lângă importante economii de manoperă se realizează şi
importante economii de materiale.
Lipirea este un procedeu relativ nou şi nu este experimentat încă suficient pentru a putea fi folosit pe şantiere, la
executarea construcţiilor metalice de hale industriale.
Atât prin sudare, cât şi prin iipire se realizează asamblări nedezmembrabile.

7.MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

La executarea operaţiilor pentru prinderea şi montajul tablelor profilate din oţel zincat, se vor respecta prevederile
din:
"Normele republicane de protecţie a muncii " aprobate de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii cu ordinul
nr.182 din 1 septembrie 1966;
"Normele de protecţie a muncii" (construcţii şi instalaţii) aprobate de M.C.I.C.R cu ordinul nr.566/1968 şi
generalizate în sectoarele de activitate ale Minsterului Construcţiilor Industriale, cu ordinul nr.7 N-1970.
La executarea învelitorilor trebuie să se urmărească în mod deosebit ca muncitorii să fie asiguraţi cu centuri de
siguranţă şi să poarte încălţăminte care să împiedice alunecarea.
Sub traveea care se află în montaj, se va suspenda de ferme şi pane o plasă de siguranţă care să reziste la eventuala
cădere a unui om.
Deplasarea muncitorilor pe acoperiş se va face pe podine de lemn, bine ancorate pentm evitarea alunecărilor.
Maşinile electrice portabile de găurit, de filetat, de înşurubat, cu care se lucrează la montarea tablelor profilate, vor
fi prevăzute cu izolaţie dublă sau cu alte sisteme de protecţie împotriva electrocutării.
Cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi controlate periodic pentru a se verifica starea izolaţiei, iar
cablurile defecte vorfi înlocuite.
La folosirea bolţurilor împuşcate, se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile de manipulare, transport şi depozitare a
pistoalelor şi cartuşelor cu care se lucrează.
Montarea tablelor pe acoperiş se va face numai pe vreme liniştită. În caz de necesitate, lucrul poate continua şi pe
vănt, dacă viteza acestuia nu depăşeşte 7 m/s, însă, în acest caz se vor lua măsuri corespunzătoare de protecţie a muncii.
Astfel, pachetele de tablă care se ridică pe acoperiş cu macaraua vor fi legate cu frînghii şi vor fi conduse de la sol
de muncitori instruiţi special.
Se vor lua măsuri corespunzătoare de organizare a lucruiui la sol, avându-se în vedere că, la desprinderea
accidentaiă din cârligul macaralei, pachetele de tablă supuse vântului nu vor cădea pe verticală.
Pe acoperiş, pachetele vor fi ancorate pentru a nu fi aruncate de vânt. Se va da o atenţie deosebită transportului
tablelor pe acoperiş, de la locul de depozitare a pachetului la locul de montare.
 ANEXA1

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE FOILOR DE TABLĂ ONDULATĂ

Dimensiuni în mm Masa Pentru 1 m

pt.o lăţime
Ondulaţie Lăţime Masa foaie Aria Wx cm3
uni- de2m secţi-
Înăl- Pasul Grosi Totală Utilă
tară lun- unii
ţime b Raza mea c d
kg/m2 gime cm2
a kg

30 100 23 0,75 Circa 850 800 7,06 12 9 6,3

1,00 9,40 16 12 8,3
1,25 11,75 20 15 10,4
1,50 14,12 12,4
24 18

40 150 36 1,25 Circa 825 750 12,10 20 14,5 13,7

1,50 14,54 24 17,5 16,3

NOTĂ:
Atăt valorile masei unitare, cât şi valorile masei pentru o foaie de 2 m lungime, nu este indusă masa stratului de
zinc, care, conform STAS 52028-71, este de minim 350 g/m2 pe ambele feţe ale tablei plane.
ANEXA 2

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE FOILOR DE TABLA CUTATĂ

Tip Lăţime Lăţime a Dimensiunile cutei - mm Grosi- Masa l/m W/m cm3
a foii pasului mea kg/m cm4
B b h
rtm mm tablei
mm

35/187,5 750 187,5 56 40 35 0,75 8 17,5 7,50

1,00 10,66 23,2 10,00
1,25 13,33 29,1 12,50
1,50 16,00 34,8 15,00

60/210 630 210 50 30 60 0,75 9,86 55,3 11,7

1,00 13,15 74,3 15,7
1,25 16,44 92,5 19,6
1,50 19,72 111,4 23,8
60/200 600 200 40 30 60 0,75 10,00 58 12,3
1,00 13,35 78 16,5
,1,25 16,70 97 20,5
1,50 20,00 117 25,0
60/125 500 125 40 30 60 0,75 12,0 75 19,0
1,00 16,0 100 26,0
1.25 20,0 125 32,5
1,50 24,0 150 40,0

NOTĂ:
Foile de tablă cutată, care se prezintă în acest tabel, se pot executa la U.LT, Galaţi, cu lungimi fixe de 5600 mm,
5800 mm şi 6000 mm (submultiplii egali sau subdiviziuni inegale care să dea lungimea fixă).
 ANEXA 3

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE MAŞINILOR DE GĂURIT ELECTRICE MG-1 şi MG-

2

Denumirea Maşină de găurit Maşină de gaiirit Observaţii

electrică electrică
MG-1 MG-2 .

Diametrul maxim al Maşina MG-1 este

burghiului (mm) pentru livrată cu mandrina 13
executat găuri în; STAS 1657-66, iar
maşina MG-2 este
- oţel 13 6
livrată cu mandrina 10
- aluminiu 18 8 STAS 1657-66
- lemn 35 10

Tensiunea curentului de 220 220

alimentare, V
Frecvenţa curentului de 50 50
alimentare, Hz
Turaţia la axul de lucru, rot/min 500 1700 Turaţia este dată la
puterea nominală
Puterea absorbită în sarcină, W 450 350

Puterea utilă în sarcină, W 225 160

Masa proprie, kg 3,85 2,5 Fără cordonul de
alimentare
Turaţia motorului rot-min 13100±15% 12000±15% La puterea nominală
Reductorul: 2 1 Reductorul este
- număr de trepte 1: 26,2 7 format din roţi dinţate
- raport de reducţie cilindrice, executate
din oţel

NOTĂ: Maşinile de găurit MG-1 şi MG-2 nu sunt destinate să lucreze în medii corosive, în medii cu praf metalic
sau abraziv, în încăperi în care se afiă substanţe volatile, uşor inflamabile şi nici în încăperi în care temperatura mediului
ambiant este mai mare de 40°C.
ANEXA 4
CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE CIOCANULUI PNEUMATIC CD 4

lugime, mm....................................................... ........315

filetul racordului pentru aer, ţoli............................ ....3/4
diametrul interior al furtunului, mm......................... 16
presiunea de lucru, daN/cm2............................... ......4 ... 6
consum de aer, Nm3/min...... ................................ ....0,75
energia loviturii, daN/m........................................ ...1,33
frecvenţa loviturilor, lov/min................................. .1000
masa netă, kg............................................................5,25

ANEXA 5
CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE UNELTEI DE FILETAT M-10 ELECTRICE

Unealta de filetat M-10 are următoarele caracteristici principale:

- tipul motorului electric......................... Universal cu colector
 - puterea absorbită, W.............................. 450
- puterea utilă, W.................................... 260
- tensiunea curentului de alimentare, V......... 220
- frecvenţa curentului de alimentare, Hz......... 50
- turaţia motorului, rot-min........................... 16000
- turaţia sculei de filetare, rot-min.................. 400
- turaţia sculei la retragere, rot-min............... 860
- valoarea limită a momentului de filetare, Nm... 16
- masa netă a uneltei (fărăsculă), kg............... 2,630
- lungime, mm............................................. 90
- înălţimea, mm.......................................... 160
Completul uneltei este format din:
- tarozi pentru filetarea găurilor, mm.................. 3,5... 10
- mandrină fixă (cu două fălci), mm..................... 3,5... 10
- mandrină cu schimbare rapidă, mm.................. 3,5... 10
- mandrină pentm prezoane, mm........................ 6... 10
- ambreiaj reglabil (cu bile) Nm........................... 16

NOTĂ:
Ambreiajul cu bile se foloseşte în special pentru filetarea găurilor nestrăpunse
La această unealtă mecanismul pentru schimbarea sensului de rotaţie la retragerea sculei intră în componenţa
reductorului.
ANEXA 6

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE UNELTELOR Dl ÎNŞURUBAT

ELECTRICE M-6 Şl M-10

Denumirea Şurubelniţa electrică Unealta electrică de înşurubat

dinamometrică M-6 M-10
Dimensiuni de gabarit:
- lungime, mm 360 330
- lăţime, mm 65 90
- înălţime, mm 75 160
Masa proprie, kg 2,170 3,200
Tipul motorului electric Universal cu colector Universal cu colector
Puterea absorbită, W 230 450
Tensiunea curentului electric de 220 220
alimentare, V
Frecvenţa, Hz 50 50
Turaţia axului principal, rot/min 450 640

Numărul de trepte la reductor 3 2

Raportul de reducere 1:33,7 1:25

Cuplul de înşurubare, max.daNcm 90 160

Diametrul maxim al şurubului, M-6 M-10

mm
Completul de accesorii este
format din: -cheie de 3mm pentru şuruburi cu
locaş hexagonal interior;
- şurubelniţe obişnuite,
şurubelniţe în cruce şi chei
tubulare pentru şuruburi M 3,5;
M4; M5şi M6
-chei pentru locaşe hexagonale
interioare la şuruburi M 3,5... M
10; -şurubelniţe obişnuite şi
şurubelniţe în cruce pentru
şuruburi M 3,5... M 10

NOTĂ:
Ambele unelte de înşurubat sunt dublu izolate pentru a se asigura protecţia împotriva electrocutării şi vor intra în
fabricaţie la întreprinderea "Electro-Argeş" Curtea de Argeş.
ANEXA 7

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE NITUITORULUI TIP ARMONICĂ PENTRU

NITUIRE CU NITURI POP
Nituitorul tip armonică (foarfece de Nurnberg) care se fabrică la întreprinderea "6 Martie" (fig. 39), se compune din:

mănerul pentru acţionare;

mecanismul pentru amplificarea şi transmiterea fortei;
mecanismul pentru prinderea tijei nitului.
Caracteristicile tehnice principale ale nituitomlui tip armonică, fabncat de întreprinderea "6 Martie" - Timişoara,
sunt următoarele:
- lungimea maximă, mm -890
- lungimea minimă, mm - 365
- lăţimea maximă, mm - 190
- lăţimea minimă, mm -105
- grosimea, mm - 55
- masa proprie, cu carcasa exterioară
din aluminiu, kg - 2000
- masa proprie, cu carcasa exterioară din oţel, kg - 2,850.
Acest nituitor se poate folosi cu întreaga gamă de nituri POP, care se află în prezent pe piaţa mondială.

ANEXA 8
CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE PISTOLULUI

PIB - 2 DE ÎMPUŞCAT BOLŢURI

Pistolul PIB-2 este format din următoarele părţi principale:

- corpul pistolului care este de formă cilindrică;
- capul de ghidare, care se execută în trei variante;
- percutorul;
- tija port-cartuş cu capul de batere şi închizător.
Pentru construcţii se foloseşte capul de ghidare I prevăzut cu un protector.
Odată cu pistolul se livrează piese de schimb şi accesorii:
- un set de rondele amortizoare;
- cheie specială;
- două perii de sărmă;
- un dispozitiv pentru extragerea cartuşelor rateu;
- un set de percutoare.
Pistolul PIB-2 are calibrul 6,3 şi se livrează într-o cutie metalică, prevăzută cu încuietoare.
Cartuşele care se folosesc cu pistolul PIB-2 sunt sertizate la gură şi vopsite în regiunea sertizată cu o vopsea a cărei
culoare indică tăria cartuşului astfel:
 - cartuşe slabe, culoare gaibenă;
- cartuşe normale, culoare albastră;
- cartuşe tari, culoare roşie;
- cartuşe foarte tari, culoare albă.
Alegerea tăriei cartuşului se face prin încercări astfel încât bolţul să pătrundă în material până ce se reazămă cu
rezemătoarea capului pe rondela metalică, fără s-o deformeze.
Trebuie luate măsuri ca în timpul lucrului, pe direcţia axului pistolului să nu se afle nici o persoană. Membrii echipei
de lucru care-l ajută pe trăgător vor sta în spate şi nu în dreapta acestuia.
Pentru amorsarea loviturii, trăgătorul va folosi un ciocan a cărui masă va fi cel puţin 1,300 kg.
ANEXA 9

DIAMETRUL GĂURILOR PENTRU FORMAREA FILETULUI CONJUGAT PRIN

AUTOFILETARE

Şurub Grosimea tablei Diametrul găurii lise - semifabricate în vederea au-

autofiletant (mm) tofiletării (mm)
pentru tablă
(mm) Autofiletarea simplă gaură Autofiletarea dublă gaură
burghiată sau perforată adâncită

Mărimea Peste... Pînă la. . Tablă oţel Tablă Tablă oţel Tablă
nominală aluminiu neferoase aluminiu
neferoase

1. 2 3 4 5 6 7
- 0,56 1,6 - - -
0,56 0,75 1,7 1,6 - -
2,2 0,75 1,1 1,8 1,6 - -
1,1 1,38 1,85 1,7 - -
1,38 1,5 1,9 1,8 - -
- 0,56 2,2 - 2,2 -
0,56 0,75 2,25 2,2 2,5 2,2
2,9 0,75 1,25 2,4 2,2 - 2,2
1,25 1,75 2,5 2,3 - -
1,75 2,5 2,6 2,4 - -
- 0,56 2,5 - 2,8 -
0,56 1 2,7 2,7 2,8 2,8
3,5 11,75 1,75 2,9 2,8 - -
2,5 3 2,9 - -
2,5 3 3,2 3 - -
3 6 - 3 - -
- 0,5 2,95 - 3 -
0,5 0,88 2,95 2,9 3 3
(3,9) 0,88 1,25 3 2,9 3 3
1,25 1,75 33,2 53 - -
1,75 2 3,2 3,5 - -
2 3,5 3,6 3,5 - -
- 0,5 - - 3,5 -
0,5 1 3,2 - 3,5 3,5
4,2 1 1,38 3,3 3,2 .3,5 3,5
1,38 2,5 3,5 3,5 - -
2,5 3,5 3,9 3,8 - -
3,5 10 - 3,9 - -
- 0,5 - - 4 -
0,5 1,1 3,7 - 4 4
 4,8 1,38 2,75 4 3,8 - -
2,75 3,5 4,3 3,9 - -
3,5 4,75 4,4 4 - -
4,75 10 - 4,2 - -
- 1,2 4,2 - 4,7 -
1,2 1,75 4,4 4,2 - -
(5,5) 1,75 2,25 4,6 4,4 - -
2,25 3 4,7 4,6 - -
3 4 5 4,7 - -
4 4,75 5,1 4,0 - -
4,75 10 - 4,9 - -
- 1,38 4,9 - 5,3 -
1,38 1,75 5 5 - -
6,3 1,75 3 5,5 5,2 - -
3 4 5,8 5,3 - -
4 4,75 5,5 5,4 - -
4,75 5 - 5,6 - -
5 10 - 5,8 - -
- 1,38 6,4 - - -
1,38 1,75 6,5 6,5 - -
1,75 3 6,8 6,8 - -
(8) 3 4 7.2 6,6 - -
4 4,75 7,4 6,5 - -
4,75 5 - 7 - -
5 10 - 7,2 - -

ANEXA10
DIMENSIUNILE NITURILOR POP Şl GROSIMEA TABLELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ

Diametrul Diametrul Nituri cu cap bombat Nituri cu cap înecat

nitului găurii în Capul nitului reţinut Capul nitului nereţinut Capul nitului reţinut Capul nitului nereţinut
(mm) care se Grosimea Lungimea Grosimea Lungimea Grosimea Lungimea Grosimea Lungimea
montează totală a tablelor nitului sub cap totală a tablelor nitului sub totală a tablelor nitului sub cap totală a nitului sub cap
care se asam- (mm) care se asam- cap (mm) care se (mm) tablelor care (mm)
nitul (mm)
blează (mm) blează (mm) asamblează se asam-
(mm) blează (mm)

2,8 2,9 0,5...1,8 4,83 0,3...2,3 4,83 0,5...2,3 5,54 0,3...2,8 5,54
1,8...2,3 5,33 2,3...2,8 5,53 2,3...2,8 6,04 2,3...3,3 6,04
3,2 3,2 0,5...1,8 4,83 0,3...1,3 3,30 0,5...2,6 5,74 0,3...2,0 4,21
1,8...3,1 6,10 1,3...2,3 4,83 2,6...3,8 7,01 2,0...3,1 5,74
3,1...4,3 7,37 2,3...3,6 6,10 3,8...5,1 8,28 3,1...4,3 7,01
4,3...5,9 8,89 3,6...4,8 7,37 5,1...6,6 9,80 4,3...5,6 8,28
5,9...7,2 10,16 4,8...6,4 8,89 6,6...7,9 11,07 5,6...7,2 9,80

6,4...7,6 10,16 7,2...8,4 11,70

4,0 4,1 0,5...1,3 4,83 0,3…2,0 4,83 1,0...2,0 5,82 0,3...2,8 5,82
1,3...2,6 6,10 2,0…3,6 6,10 2,0...3,3 7,09 2,8...4,3 7,09
2,6...4,1 7,62 3,6…5,1 7,62 3,3...4,8 8,61 4,3...5,9 8,61
4,1...5,9 9,40 5,1…6,4 9,40 4,8...6,6 10,39 5,9...7,2 10,39
5,9...6,6 10,16 6,4…7,4 10,16 6,6...7,4 11,15 7,2...8,2 11,15
6,6...7,9 11,43 7,4…8,7 11,43 7,4...8,7 12,42 8,2...9,4 12,42

4,8 4,9 0,5…2,3 6,10 O,3...3,1 6,10 1,3...3,1 7,24 1,3...3,8 7,24
2,3…3,8 7,62 3,1...4,3 7,62 3,1...4,6 8,76 3,8. 5,1 8,76
3,8...5,1 9,14 4,3...5,9 9,14 4,6...5,9 10,28 5,1...6,6 10,28
5,1...5,9 9,91 5,9...6,4 9,91 5,9.. 6,6 11,05 6,6...7,2 11,05
5,9...8,7 12,70 6,4...9,2 12,70 6,6...9,4 13,84 7,2...10,0 13,84
8,7 ...12,5 16,51 9,2...13,0 16,51 9,4 13,2 17,65 10,0..13,8 17,65
12,5...15,0 19,05 13,0…15,5 19,05 13,2…15,8 20,19 13,8..16,3 20,19
6,4 6,5 3,13..7,6 12,07 4,6...8,4 13,57
7,6 .,12,7 17,78 8,4...13,5 119,28
0,^ 1

NOTĂ: Datele prezentate în tabelul de mai sus se referă la niturile POP din model (67% Ni-; 28% Cu; 2,5% Fe; 1,5% Mn; 1% diverse) care se
găsesc pe piaţa mondială şi care se folosesc şi pe şantierele de construcţii din România.