8.

Integrala Riemann
8.1. Integrala Riemann
Optam pentru prezentarea traditionala a integralei Riemann, deoarece a fost studiata in aceasta
maniera si in liceu si este familiara cititorului
Daca a, b R, a < b, atunci D [a, b] reprezinta multimea tuturor diviziunilor intervalului [a, b]. Norma
diviziunii D [a, b] este numarul: = max{ xi xi 1} .O diviziune este echidistanta daca xi - xi-1 =
1 i n

ba
ba
, 1 i n, caz in care avem xi = a + i
, 1 i n.
n
n
Fie a, b R , a < b si D [a, b], : a = x0 < x1 < x2 << xn = b.
Multinea: = {i ; 1 i n,

i [xi-1 , xi ]}, este multimea punctelor intermediare asociate diviziunii

. Pentru functia f : [a, b] R, construim suma: f ( , ) =

f ( ) ( x
i

i =1

xi 1 ) , numita suma

Riemann. Functia f este integrabila Riemann pe [a, b] daca exista un numar real I, cu proprietatea ca
> 0 exista > 0 , astfel incat D [a, b], cu < , sa avem f ( , ) I < , pentru orice
alegere a punctelor intermediare

. Numarul I se numeste integrala Riemann a lui f pe [a, b], este

b

unic determinat si se noteaza I =

f (x )dx . Merita retinut faptul ca o functie f: [a, b] R, integrabila

a

Riemann pe [a, b] este marginita pe [a, b].

Daca f: [a, b] R este marginita pe [a, b], vom defini sumele Darboux, dupa cum urmeaza. Fie
D [a, b] si anume : a = x0 < x1 < x2 << xn = b.Notand mi = inf f (x ) , Mi = sup f ( x ) , vom
[ x i1 ,x i ]

construi: s f ( ) =

m (x
i

i =1

xi 1 )

si

S f ( ) =

xi 1, xi

M (x x
i

i =1

i 1

) , sume numite sumele Darboux

inferioara respectiv superioara. Notand cu I = sup{ s f ( ) ; D [a, b]} si cu J = inf{ S f ( ) ,

D [a, b]}, se demonstreaza ca f este integrabila Riemann pe [a, b] daca si numai daca I = J.
Criteriul lui Darboux este util pentru determinarea claselor de functii integrabile Riemann.
Teorema 8.1.1. (criteriul lui Darboux) O functie f: [a, b] R, marginita pe [a, b], este integrabila
Riemann pe [a, b] daca si numai daca > 0 exista > 0 , astfel incat D [a, b], cu < , sa
avem S f ( ) - s f () < .
Propozitia 8.1.1. O functie f: [a, b] R, continua, este integrabila Riemann pe [a, b].
Prezentam in continuare, un criteriu de integrabilitate deosebit de important prin aplicatiile sale.
O multime A R se numeste neglijabila sau de masura Lebesgue nula daca > 0 exista un sir de
intervale din R, notate (Jn )n , cu proprietatile: A U J n
si l ( J n ) < , (am notat lungimea
n

n1

intervalului Jn cu l (Jn ). Putem lua intervalele Jn deschise, inchise sau semi-deschise

exemplu:
Multimea numerelor naturale N este de masura Lebesgue nula. Fie > 0 si

Jn = [ n n +1 , n + n +1 ] , n N. Atunci: N U J n si l ( J n ) = n = .
2
2
n
n1
n=1 2
Din definitia multimii neglijabile se deduc imediat urmatoarele proprietati:
1) O submultime a unei multimi neglijabile este neglijabila.
2) O multime numarabila este neglijabila.
Teorema 8.1.2. (criteriul lui Lebesgue) O functie f: [a, b] R este integrabila Riemann pe [a, b] daca
si numai daca f este marginita si multimea punctelor ei de discontinuitate este de masura Lebesgue
nula.
Din acest criteriu rezulta imediat integrabilitatea functiilor continue, a celor monotone si a celor
marginite cu multimea punctelor de discontinuitate finita. Prezentam, in continuare, cateva proprietati

ale integralei Riemann. Pentru a, b R cu a < b, definim

f (x )dx = f (x )dx , si astfel rezulta ca:

b

f (x )dx = 0.
a

Propozitia 8.1.2. Fie f, g: [a, b] R, functii integrabile Riemann pe [a, b]. Atunci f + g este
integrabila pe [a, b]. Daca R, functia f este integrabila pe [a, b] si:
b

( f + g )( x) dx =
a

f (x )dx +

g (x )dx ,
a

( f )( x) dx = f (x )dx .
b

Propozitia 8.1.3. Daca functia f: [a, b] R+ este integrabila Riemann pe [a, b], atunci

f (x )dx 0.
a

Din aceasta proprietate rezulta monotonia integralei Riemann, in sensul ca daca f, g: [a, b] R sunt
functii integrabile Riemann pe [a, b], cu proprietatea caf(x) g(x), x [a, b], atunci:
b

f (x )dx g (x )dx .
a

Propozitia 8.1.3. Daca f: [a, b] R este o functie integrabila Riemann pe [a, b] si [c, d] [a, b],
atunci f este integrabila Riemann pe [c, d] (ereditate).
Propozitia 8.1.4. Daca functia f: [a, b] R este integrabila Riemann pe [a, b], atunci oricare ar fi
b

c [a, b], avem:

f (x )dx = f ( x) dx + f ( x) dx

Propozitia 8.1.5. Fie functia f: [a, b] R integrabila Riemann pe [a, b]. Atunci:
b

m (b a ) f ( x) dx M (b a ) .
a

Daca f este continua pe [a, b], atunci exista [a, b], astfel incat:
b

f (x )dx = f () ( b a ) . (teorema de medie ).

a

f: [a, b] R integrabila Riemann pe [a, b], vom defini functia

Considerand o functie
x

F: [a, b] R, prin: F(x) =

f (t ) dt .
a

Functia F este continua pe [a, b]. Pentru demonstratia acestei afirmatii sa luam x0 [a, b] si evaluam:
x

x0

x0

F(x) - F(x0 )| = | f (t ) dt -

f (t )dt | = | f (t )dt |.

f fiind integrabila Riemann pe [a, b] este marginita,

exista deci M > 0 astfel incat |f(x)| M si astfel avem:

x

F(x) - F(x0 )|

| f (t) | dt

M |x x0 |,

x0

ceea ce implica continuitatea lui F in punctul x0 arbitrar ales.

Propozitia 8.1.6. Daca functia f: [a, b] R este continua pe [a, b]. atunci functia F: [a, b] R,
x

definita prin F(x) =

f (t ) dt este derivabila pe [a, b] si F (x)= f (x).

a

Propozitia 8.1.8. Fie f, g: [a, b] R doua functii derivabile, cu derivata integrabila, in particular f si g
de clasa C 1 . Atunci are loc relatia:
b

f (x )g ( x ) dx = f(x) g(x) | a -

( formula de integrare prin parti).

f ( x ) g( x) dx .
a

Propozitia 8.1.9. (schimbarea de variabila) Daca f: [a, b] R este o functie continua, atunci oricare
ar fi :[ , ] [a, b] de clasa C1 pe [ , ] , avem:

( )

( )

( f o )(t ) (t )dt =

f (x )dx .

Merita retinuta o consecinta importanta a acestei propozitii.

Corolar. Daca f: [a, b] R este o functie continua, atunci oricare ar fi functia bijectiva :[ , ]
[a, b], de clasa C1 pe [ , ] , avem:
1 ( b)

f (x )dx

( f o )( t) ( t) dt .

1( a)

In cazul unui sir de functii continue pe [a , b], uniform convergent, are loc un transfer de
integrabilitate, dupa cum urmeaza.
Propozitia 8.1.10. Fie un sir (fn )n C ([a, b]), uniform convergent la functia f pe [a, b]. Atunci:
Transferul de integrabilitate are loc si intr-un caz mai general, si anume cand functiile fn : [a, b] R
sunt integrabile iar sirul (fn )n converge uniform la f pe [a, b]. Natural, rezultatul ramane valabil in
cazul seriilor de functii si merita retinut ce se intampla in cazul seriilor de puteri.
Propozitia 8.1.11. Fie a n x n o serie de puteri cu raza R > 0 si suma f. Atunci seria de puteri
n 0

an n +1
x are raza de convergenta R si avem relatia:

n 0 n + 1

f (t ) dt =

an

n +1 x

n +1

n= 0

xn
, x (-1, 1), deoarece
n=1 n + 1

exemplu: ln(1 x) =
x

obtinem relatia de mai sus:

dt

n=1

1
, x (-1, 1) si integrand,
1 x

n +1

1 t = n + 1 .
x

n =0

Probleme.

1. Sa se calculeze urmatoarele integrale:

sin

2
n

xdx si

cos

xdx . Aplicati rezultatul obtinut in calculul

integralei (1 x2 ) n dx .
0

2. Sa se calculeze: 1)

dx

dx

( x 1)

.
x2 2
x + x+1
2
R. Merita retinut faptul ca, in cazul aflarii unei primitive de forma:
dx
1
( mx + n) ax 2 + bx + c , este preferabila substitutia mx + n = t , care simplifica mult calculul.
1

; 2)

3. Fara a calcula efectiv integralele, sa se arate care dintre urmatoarele integrale are valoarea mai mare:
2

1) ln xdx sau
1

2
(ln x) dx ;
1

2) ln xdx sau
3

(ln x)

dx ;

4. Fara a calcula integrala, sa se demonstreze inegalitatea: 1 < e x dx < e

0

5. Calculati derivatele urmatoarelor functii:

x2

1 t + t2
t2
2 dt in x = 1; 2) F ( x) = e dt ..
1
+
t
+
t
0
0
x

1) F ( x) =

8.2. Integrale improprii

In studiul integralei Riemann am considerat atat domeniul de integrare, cat si functia de integrat
ca fiind marginite. Integralele improprii constituie o extindere naturala a integralei Riemann, in sensul
ca vom considera domeniul de integrare sau functia de integrat nemarginite, bazandu-ne pe teoria
trecerii la limita. Integralele pe intervale nemarginite sunt integralele in care cel putin una din limitele

f (x )dx ,

de integrare este infinita, adica de forma:

f (x )dx sau

f (x )dx .

Fie f: [a, ) R o functie integrabila pe orice interval [a, x], cu x > a. Daca exista lim

vom spune ca

f (x )dx este convergenta, notand f (x )dx = lim

f (t ) dt

f (t ) dt . In caz contrar integrala

a

este divergenta. Functia F: [a, ) R , data de F(x) = f (t ) dt exista si este continua, deoarece f este
a

integrabila pe orice interval [a, x]. Daca exista lim F(x), finita, atunci:
x

f (x )dx = lim

F(x).

exemple:

dx
x
0 1 + x 2 . Avem F(x) = arctg t | 0 = arctg x si astfel:

1. Sa calculam

dx

1+ x

= lim arctg x =

.
2

2. Integrala sin xdx este divergenta deoarece F(x) = -cos x + 1 si lim F(x) nu exista.
x

Am amintit mai sus inca doua cazuri de integrale improprii, cu domeniul de integrare nemarginit,
a

cazuri care se reduc imediat la cazul prezentat anterior. Astfel, avem:

f (x )dx =

f (x )dx =

f (x )dx +

Integralele

f (x )dx ,daca f (x )dx

f (x )dx si

f (x )dx , unde

f ( t )dt si

exista.

f : [c, ) R, c = min {a, b}, converg sau diverg in acelasi

timp, deoarece luand a < b, avem:

f (t ) dt = f (t )dt + f (t ) dt , b x, adica:

f (x )dx = f ( x) dx + f ( x) dx .
Considerand f: [a, ) R, integralele

k f ( x) dx

f (x )dx si

a
x

deoarece x a avem

au aceeasi natura, oricare ar fi k 0,

k f (t ) dt = k f (t ) dt .
a

Propozitia 8.2.1. Integrala

f (x )dx

este convergenta daca si numai daca oricare ar fi sirul

(a n )n [a, ), crescator cu lim a n = , seria

n

x
n1

an
n

, cu termenul general x

f (t ) dt , este

an1

convergenta.
Folosind acest rezultat, vom aplica in studiul convergentei integralelor improprii criterii de convergenta
de la serii.

f (x )dx

Propozitia 8.2.2. (Cauchy) Integrala

este convergenta daca si numai daca oricare ar fi

> 0 exista n () > a, astfel incat a 1 , a 2 > n () sa avem:

a2

f (t ) dt

< ..

a1

Sa studiem in continuare doua cazuri posibile.

a) functia pastreaza semn constant pe [a, ),
b) functia schimba semnul de o infinitate de ori pe [a, ).
Pentru primul caz avem urmatorul rezultat. Daca x a avem f ( x ) 0 , conditia suficienta ca

f (x )dx sa fie convergenta este ca F(x) =

f (t ) dt

sa fie marginita superior.

Propozitia 8.2.3. Pentru o functie f: [a, ) R, integrabila pe orice interval [a, x], x > a, ce are
proprietatea ca exista o functie g: [a , ) R, astfel incat x a sa avem f (x) g (x), convergenta

integralei

g (x )dx implica convergenta integralei

a

f (x )dx si divergenta integralei

f (x )dx

implica

divergenta integralei

g (x )dx .
a

exemplu: e x dx este convergenta, deoarece x > 1, e x < e x si

2

dx = 1

1
.
e

Consecinta acestui rezultat este folosita de obicei in studiul problemelor de convergenta ale integralelor
improprii.
Corolar Fie f: [a, ) [0, ), a > 0, integrabila pe orice interval [a, x], x > a. Atunci:
1)
2)

daca lim x f ( x ) = A (finit), pentru > 1, atunci

x

f (x )dx

este convergenta;

daca 1 si A 0, integrala este divergenta.

arctgx
exemplu:
dx este convergenta, deoarece:
3
0
1+ x2 2

lim x3
x

arctgx

(1 + x )
2

3
2

.
2

In cazul al doilea, in care functia f isi schimba semnul de o infinitate de ori pe [a, ), este necesara

introducerea notiunii de absolut convergenta a integralei. Astfel, spunem ca integrala

f (x )dx

este

absolut convergenta daca integrala

f ( x ) dx este convergenta. Se observa ca o integrala absolut

a2

convergenta este si convergenta, deoarece:

f (x )dx <

a1

a2

f ( x ) dx Reciproca nu este adevarata..

a1

Se poate formula un criteriu de convergenta pentru integralele de acest tip, pornind de la criteriile
corespunzatoare de la serii.
Propozitia 8.2.4. (Abel-Dirichlet) Fie functiile f, g: [a, ) R, avand proprietatile:
1) f este continua iar g este de clasa C1 ;
2)

g este monoton descrescatoare, cu

lim g (x) = 0;
x

M = sup

3)

f (t ) dt

x [a , ) a

Atunci

< + , (i.e. f are primitiva marginita).

f (x )g ( x ) dx este convergenta.
a

exemplu: Fie
1

sin x
1
, conditiile propozitiei 8.2.4.
dx , > 0. Luand f (x) = sin x si g (x) =
x
x

sunt indeplinite. In particular,

sin x

dx,

cos x

dx sunt convergente
x
x
1
Un alt caz de integrale improprii sunt integralele definite de functii nemarginite. Fie f: [a, b] R ,
continua pe [a, b] cu exceptia unui punct x0 , a x0 b, in care functia f are o discontinuitate de speta a
doua (i.e. lim f ( x ) = ). Sa presupune cax0 = b, in caz contrar putand scrie:
1

x x 0

x0

f (x )dx =

x0

f (x )dx

f (x )dx .
b

b x

Integrala

f (x )dx este convergenta daca exista lim

x 0

f (t ) dt si este finita. In caz contrar, integrala

este divergenta.
1 x

.
2
1 x
1t
0
0
Se pot formula criterii asemanatoare celor din cazul precedent.
1

exemplu:

dx

= lim

dt

x 0

= limarcsin t |10 x =
x 0

Propozitia 8.2.5 (Cauchy) Integrala

f (x )dx este convergenta daca si numai daca

> 0 ( ) > 0,

astfel incat x1 , x2 (0, ) sa avem:

b x2

f (t ) dt < .

b x1

In cazul in care functia de sub semnul integral pastreaza un semn constant pe [a, b] cel mai simplu
criteriu de convergenta este cel al comparatiei.
Propozitia 8.2.6. Daca functia f: [a, b) (0, ), integrabila pe orice interval [a, b-x], cu x (0, b-a),
are proprietatea ca exista g: [a, b] R, astfel incat t [a, b], f (t) g (t), atunci convergenta
b

integralei

g (x )dx implica convergenta integralei

a

f (x )dx , iar divergenta integralei

f (x )dx implica
a

divergenta integralei

g (x )dx .
a

Corolar. Fie f: [a, b) (0, ) cu lim f ( x) = , integrabila pe orice interval [a, b-x], cu x (0, b-a).
x b

Avem:
b

1)
2)

daca lim ( b x) f ( x) = A , finit, pentru < 1, atunci

x b

f (x )dx

daca lim ( b x) f ( x) = A 0, pentru 1 , atunci

x b

lim(2 x)
x <2

dx

(1 + x )
0

x 2

f (x )dx

este divergenta.

exempl u:

este convergenta;

4 x2

(1 + x )
2

4 x

este convergenta, deoarece:

=

1
2 2

pentru =

1
.
2

Probleme
1. Sa se studieze natura si, in caz de convergenta, sa se calculeze valoarea urmatoarelor integrale:

dx
arctgx
1) 3
,
2)
dx ,
3) xn e x dx . 4) e x sin xdx .
2
x
0 x +1
1
0
0

arctgx
1
1
dx
=

1 x arctgxdx = x arctgx |1 +
1 x2

R. 2)

3) In =

x( x

1
2

+ 1)

dx = 1+ ln

x
x +1
2

|1 =1+

ln2
,
2

x e

dx = -e-x xn | 0 + n x n 1e xdx = n.In 1 = n!,

n x

4) Deoarece | e x sin x | e x si

dx = 1 , integrala este convergenta, in calcul aplicandu-se formula

de integrare prin parti, de unde:

sin xdx =1/2.

2. Studiati convergenta urmatoarelor integrale si, in caz afirmativ, calculati-le:

dx

1)

x 1
2

ax
e sin(bx) dx ,

2)

3)

xe

x2

dx .

3. Calculati urmatoarele integrale:

1

1)

dx
(2 x) 1 x2

4. Sa se calculeze

( x + 1)
0

2)

dx
| x2 1|

xm dx
1 x2

8.3. Integrale cu parametru

Fie [a, b], A R si f: [a, b] A R. In acest capitol vom studia functii de forma:
b

F ( y) = f (x ,y )dx , y A,
a

in cazul in care f este o functie integrabila pe [a, b] pentru orice y A , functii numite integrale care
depind de parametru.
Teorema pe care o prezentam mai jos ne spune in ce conditii functia F: A R, definita prin
b

F ( y) = f (x ,y )dx este derivabila si cum se calculeaza F ( y ) , rezultat important in aplicatii.

a

Teorema 8.3.1 Fie f: [a, b] A R, A R interval deschis, continua, cu derivata partiala

f
: [a, b] A R continua. Atunci F este derivabila pe A si avem:
y
b
d b
f
( f (x ,y )dx ) = ( x , y )dx , y A. (formula de derivare sub semnul integral).
dy a
a y
Eeemplu: Sa calculam, folosind derivarea sub semnul integral:

F ( y) =

F ( y ) = ln(cos 2 x + y 2 sin 2 x) dx .
0


Avem f : [0, ] (0, ) R, definita prin f (x ,y ) = ln(cos 2 x + y2 sin 2 x) , functie continua pe
2
f
2 y sin2 x

domeniul de definitie, cu derivata data de

(x ,y ) =
, continua pe [0, ] (0, ) si
2
2
2
y
cos x + y sin x
2

astfel, fiind in conditiile teoremei precedente, F ( y) =

2 yt 2

=
. Asadar
2
2 2 dy =
y +1
0 (1 + t ).(1 + y t )

2 y sin2 x
dx = 2y
2
cos x + y 2 sin2 x

2 ytg 2 x
dx =
1 + y 2tg 2 x

F ( y) = ln( y +1) + C ; observam ca F (1) = 0, astfel

y +1
.
2
O consecinta directa a acestei teoreme o constituie proprietatea integrala a functiei
C = ln2 si in concluzie F ( y ) = ln
b

F ( y) = f (x ,y )dx ,y A (Fubini).
a

Propoztia 8.3.2 Daca f: [a, b] [c, d] R este continua, atunci:

d

b d

[ f (x ,y ) dx ]dy = [ f (x ,y ) dy ]dx .
c a

x x
x x
exemplu: Sa calculam
dx , > > 0 , observand ca
=
ln x
ln x
0
1

dy . Functia

f: [0, 1] [ , ] R, definita prin f (x , y ) = x y este continua, deci putem aplica propozitia anterioara:

1
x x
y
y
0 ln x dx = 0 ( x dy )dx = [ 0 x d x]d y =
1

dy

+1

y + ! = ln + 1 .

Probleme
1. Calculati urmatoarele integrale, folosind derivarea sub semnul integral:

1) F1 ( y) =

2) F3 ( y ) =

1 + y sin x

sin x ln1 y sin x dx , |y| < 1,

arctg ( y sin x)
dx , y > 0.
sin x