Pictura a fost considerat o cale eficient n nvarea principiilor religioase de ctre

populaie, ilustrnd Biblia sau Crile de Rugciuni i dedicnd interiorul bisericilor gloriei lui
Dumnezeu. n acea vreme existau foarte puine persoane care tiau s citeasc; din acest
motiv, scopul frescelor era acela de a face cretinismul mai uor de neles i de a-i familiariza
pe profani cu coninutul biblic. n fresce, culoarea era aplicat direct pe tencuiala umed cu
care fuziona pentru a forma una dintre cele mai durabile forme de pictur mural. Acest gen
de art poate fi ntlnit n ntreaga Europ. Biserica din Saint-Savin sur Gartempe, Frana, este
decorat cu picturi care redau vizual att martiriul Sf. Savin cat i pe cel al Sf. Ciprian. n
pridvor exist scene care nfieaz Sfritul Lumii i Judecata de Apoi; pe bolta naosului
sunt reprezentate episoade din pentateuh; chiar i galeria situat deasupra pridvorului
relateaz prin picturi despre trecerea lui Cristos, ca o aducere aminte a modului de izbvire al
omenirii, prin sacrificiul crucificrii. Catedrala din Canterbury a fost decorat i ea, n
decursul secolului al 12-lea, cu picturi murale. Primele se afl n absida din St. Gabriel
Chapel, n cavou, i s-au pstrat n bune condiii. Alte exemple strlucite ale artei care a
caracterizat aceast perioad includ capela din Berza-la-Ville, din Frana, sau interiorul
bisericii Sf. Angelo din Formis, lng localitatea Capua, n Italia.
Se cunoate faptul c atunci multe cri cu idei i modele au circulat de la o ar la alta. n
biserica catolic spaniol din San Clemente de Tahull, din Catalonia, exist un Cristos n
Glorie foarte ndrzne, clar influenat de bogia i culorile strlucitoare ale artei bizantine a
Constantinopolului, redus n urma Cruciadelor. Fiecare figur este nconjurat de linii
proeminente; i, n acest sens, efectul este foarte asemntor cu cel al vitraliilor. Picturile din
Sf. Savin prezint, ntr-o oarecare msur, un mai bun sim al micrii, culori mai blnde i
fizionomii mai expresive, chiar dac dateaz cam din aceeai perioad.